ORIGINI [I LEGENDE

Sunt rom~n [i trebuie s` recunosc c` scriu cu mult`pl`cere despre istoria noastr` ne[tiut` ori mai pu]in[tiut`.

Dac` nu de mult v` vorbeam de faptul c` ãNoi nu suntemurma[ii RomeiÓ, ci ei sunt urma[ii no[tri, ori mai t~rziu v` purtam prinmitologia noastr`, a rom~nilor, din care s-au inspirat grecii [i romanii,de fapt �nc` nu v-am spus prea mult c`ci, Adev`rul, uneori, trebuie s`-l dr`muie[ti, altfel [ocul este prea mare; [i c~nd tot de cur~nd scri-am despre ãBlestemul P`s`rii PhoenixÓ ori ãClo[ca cu puii de aurÓ, amprimit scrisori din care am realizat c` mul]i dintre dumneavoastr`ave]i deja bazele necesare unui ãnou cutremur �n istoria rom~nilorÓ -la care v` voi expune �n minutele urm`toare de lectur`!

Consider~nd c` stocul de ãadev`ruri istoriceÓ care le este pre-dat copiilor [i tinerilor �n [colile sau universit`]ile rom~ne[ti cuprivire la istoria rom~nilor a rezultat �n mare parte din observa]iile[i deduc]iile - aparent logice - f`cute �n m`n`stirile din Evul Mediu,deci cu mult �nainte de explozia [tiin]ific` de dup` al doilea r`zboimondial, cum am putea noi, cei de azi, s` nu avem �ndoieli cuprivire la acest adev`r? S` accept`m o istorie construit` pecuno[tin]ele dob~ndite �n Evul Mediu ar fi ca [i cum am acceptac` P`m~ntul este plat ca o farfurie [i c` Soarele se �nv~rte �n jurulnostru ori c` suntem bolnavi pentru c` diavolul a intrat �n noi [ipentru a-l scoate trebuie s` bem din apa �n care au fost ]inute treibroa[te [i un ]~n]ar! S` fim serio[i, domnilor! Azi avem o explozie[tiin]ific` iar cuno[tin]ele Evului Mediu despre istorie trebuiecorectate: pe vremea aceea nu se vorbea despre arheologie,antropologie, biologie, fiziologie ori computere.

C~nd cercet`toarea american` Marija Gimbutas, profesoar`la Universitatea California din Los Angeles scria: ãRom~nia estevatr` a ceea ce am numit Vechea Europ`, o entitate cultural`

173

Epopeea poporului carpato-danubian

cuprins` �ntre 6500-3500 \.d.H.Ó, a f`cut s` devin` evident c`aceast` str`veche civiliza]ie european` carpato-dun`rean` a precedat cu c~teva milenii pe cea sumerian`.

S` v` dau un exemplu despre fantezie-istorie, dup` C.V. Ceram�n ãZei, morminte, c`rturariÓ ... ãp~n` nu de mult (acum 100 de ani,deci relativ recent la scara istoriei!), ãIliadaÓ era cosiderat` un poemfantastic; un german, un vis`tor �ndr`gostit de acest poem, a refuzats` accepte dogma - c` nu era altceva dec~t o poveste eroic`, fantastic`: Heinrich Schliemann a avut curajul s` cread` c` eraadev`rat`. A[a c`, a fost odat` ca niciodat`, undeva departe, �nEuropa, �ntr-un s`tuc german din provincia Mecklemburg, unb`ie]a[ care a primit de Cr`ciun, �n anul 1829, ãIstoria Universal`Ilustrat`Ó de Jerrer; acesta �l arat` pe tracul Enea fugind din cetateaTroia cuprins` de fl`c`ri, purt~ndu-[i tat`l pe umeri [i ]in~ndu-[ifiul, Iulius, de m~n`, urmat fiind de al]i supravie]uitori. El, tracul,avea s` ajung` �n Valea Tibrului (Valea celor [apte coline) unde seva c`s`tori cu Latvia, fiica unui rege local, pun~nd astfel bazeledinastiei de Alba Longa - din care se tr`gea [i Rhea Silva, mama luiRomulus [i Remus [i din care se m~ndrea c` se tr`gea [i Iulius Cezar;a[a c`, domnilor italieni, fi]i mai aten]i cu noi, str`bunii vo[tri!

Acel copil german �[i \ntreb` tat`l: ãDeci, a[a ar`ta Troia [inimeni nu [tie unde se afl` ea ast`zi?!!Ò Anii au trecut [i micu]ulSchliemann fu nevoit la 14 ani s`-[i \ntrerup` studiile din cauzas`r`ciei [i s` se angajeze b`iat de pr`v`lie; \ntr-o zi intr` \n pr`v`lieun oarecare, beat mort, [i \ncepu s` declame versuri din ãIliadaÓ,rede[tept~nd astfel micu]ul aventurier. Acesta ajunge prin 1841 \nHamburg, se angajeaz` ca mus pe o corabie ce pleca spreVenezuela, dar la numai dou` s`pt`m~ni corabia se scufund`l~ng` insula Texel, Heinrich reu[ind \ns` s` se salveze. �l g`simmai t~rziu lucr~nd \n Amsterdam, \n timpul liber studiind engleza,franceza, olandeza, spaniola, portugheza [i italiana.

Prin 1854 era \n America de Nord [i c`p`ta cet`]enia american`; este cucerit apoi de febra aurului, dar nu se las` fermecats`-[i p`r`seasc` afacerile \nainte de a-[i c~[tiga independen]amaterial`, a[a c`, abia prin 1868 se duce �n Itaca - insula lui Ulise.Om ajuns la cea mai \nalt` treapt` material`, las` totul [i fuge dup`

174

Fig.74. A[a ar`tat~n`ra so]ie, Sofia-grecoaica, a lui Schliemann,pavoazat` cu o parte din a[a-zisacomoar` a luiPriam. Ei au g`sit\n jur de 9.000 deobiecte de aur:inele, cercei,l`n]i[oare etc.,identificate mait~rziu ca fiind cuc~teva mii de anidinainte de Priam.Ele au apar]inutramanilor carpato-danubieni,adev`ra]ii constructori ai vechii Troie.

175

un basm, o povestire fantastic`. Cu Iliada \n m~n`, \ncepe s` cauteTROIA, cetate legendar` a tracilor unde NOI am fost \nvin[i depuhoiul barbar de greci, ahei, venit �ntre 1900-1400 \.d.H. din estulM`rii Caspice, \mpreun` cu eolienii, dorienii [i ionienii.

A[a c` Schliemann, consider~nd r`zboiul troian drept unul real,iar pe lupt`tori ni[te personalit`]i istorice, se duce s`-i redescopere peaceia care muriser` cu trei mii de ani \n urm`; se duce \n Asia Mic` -tocmindu-[i o c`l`uz` pentru 45 pia[tri, c`l`rind pe un cal f`r` fr~u,arunc~ndu-[i privirea peste ceea ce doar visase p~n` nu de mult.Plimb~ndu-se cu Iliada \n minte, el calculeaz` distan]e, �[i imagineaz` b`t`lia, ba chiar se [i c`s`tore[te cu o grecoaic`, SofiaEngstromenos, pe care o asemuie[te cu Elena (Fig. 74).

�n sf~r[it, la 15 iunie 1873, ia hot`r~rea s` se apuce de s`pat.Dup` s`parea a 250 mii metri cubi de p`m~nt, plimb~ndu-se cu so]iaprin s`p`turi, \i spune acesteia: ãDu-te [i d` drumul tuturorlucr`torilor, spune-le ceva, spune-le c` e ziua mea de na[tere [i c`au liber.Ó C~nd so]ia se \ntoarce la el dup` plecarea lucr`torilor, \lg`se[te s`p~nd cu disperare printre blocuri enorme de piatr` gata s`cad` peste el, sco]~nd la iveal` ... AUR, bijuterii incalculabile, bijuterii udate cu s~nge [i lacrimi, \ngropate de trei mii de ani subruinele a [apte \mp`r`]ii, disp`rute [i readuse la lumin`.Ó El nu f`ceaaltceva dec~t s` ne scoat` la suprafa]` istoria noastr`, a carpato-danubienilor - uitat`, \ngropat`, p`r`sit` [i neglijat`. C~nd o vor lua\n considera]ie ãistoricii no[triÓ [i o vor pune \n drepturile ei?!

Dar Schliemann a crezut c` a descoperit tezaurul lui Priam, c~ndde fapt tezaurul aparent apar]inuse unui rege ce tr`ise cu O Mie de ani \naintea lui Priam. Schliemann a scos la iveal` ciudatem~zg`lituri cum ar fi spirala dacic` sau zvastica pelasgic` [i pe care N.Densu[ianu le amintea \n ãDacia Preistoric`Ó din 1884 (la pagina 74).

Ce s` fac` \ns` Schliemann cu tezaurul? S`-l predea guvernului Turciei? Nici vorb`! Cu multe peripe]ii [i cu ajutorulfamiliei so]iei sale grecoaice \l trece peste grani]` p~n` la Atena,poli]ia turc` nemaiajung~ndu-l. Poate el fi socotit un ho]?!Micu]ul vis`tor-b`iat de pr`v`lie nu se opre[te \ns` aici: porne[te\n c`utarea comorilor lui Agamemnon din Micene [i le g`se[te!(Fig. 75). É Se pare, pe ale noastre; 1600 \.d.H., cu cel pu]in 300

176

Fig.75. Acela[i Schliemann va descoperi la Micene un alt tezaur cuprinz~nd: obiecte rituale de\nmorm~ntare foarte bogate, ca: cupe, bijuterii, vase [i o masc` mortuar`, pe care a atribuit-olui Agamemnon; dar a gre[it din nou, ea apar]in~nd anilor 1193-1184 \.d.H., deci cu 3-4 secole\naintea \nceperii r`zboiului troian. Speciali[tii \n lucr`ri \n aur ale acelor timpuri erau tracii. De fapt nici p~n` azi nu s-a aflat cui i-a apar]inut acea masc` mortuar`, [tiindu-se c`grecii au sosit \n Europa \ntre 1900 [i 1400 \.d.H., \ntr-un stadiu de civiliza]ie cam ãpastoralÒ.Fig. 74 [i 75 au fost reproduse dup` The Adventure of Archeology, National Geographic Society, 1985

177

de ani mai vechi de legendarul Agamemnon. Dar asta este o alt`poveste pe care nu inten]ionez s-o derulez aici.

S` mai adaug c` patru mii de ani \.d.H. Peninsula Balcanic`era legat` de Asia Mic` printr-o limb` de p`m~nt cunoscut` depoporul carpato-dun`rean, care o str`b`tea duc~ndu-[i cultura [iciviliza]ia prin ea p~n` la Tigru [i Eufrat. Prin scufundarea ei \nMarea Mediteran` vor apare o noua mare - Tracic` (Egee) [i opuzderie de mici insule. Multe din aceste insuli]e poart` urmelevechii civiliza]ii pelasgice, carpato-dun`rene, ãuimindÓ [i aziãsavan]iiÓ care nu pot \n]elege cum o insuli]` cum ar fi Creta sauSantorini pot avea pe ele civiliza]ii ãizolateÓ foarte avansate!

Dar s` revenim la ei, carpato-dun`renii. Marile civiliza]ii alelumii au ap`rut [i s-au dezvoltat la gurile de v`rsare ale unor marifluvii (Gange, Nil, Tigru, Eufrat). �n Europa exist` un singur mareasemenea fluviu, [i anume Dun`rea (DANU-BIU), a c`rei gur` dev`rsare (delta) se afl` pe teritoriul ]`rii noastre.

Europa a fost acoperit` de o calot` de ghea]` cu excep]ia sudului ei, \n spe]` zona carpato-dun`reano-pontic`. Aici, \naceast` zon` neacoperit` de calota glaciar`, cu vegeta]ie abundent`,bogat` \n izvoare [i sare, apare [i se dezvolt` o civiliza]ie, numit` deunii ãcarpato-dun`rean`Ó iar de al]ii ãarian`Ó, ori mai t~rziu pelasgic` sau tracic`, aceea[i cunoscut` ast`zi ca daco-rom~n`.

Iar dac` acum o sut` de ani, acei ãoameni de [tiin]`Ò g`seauc` indo-arienii (termen nejustificat) ar fi ap`rut undeva pe cursulmijlociu al Dun`rii (P.P.Negulescu, Kretschmer-1896, Kiesling-1903, Dussand-1914), tot ei, cercet`tori din diferite domenii(lingvistic`, arheologie, astrologie) au ajuns la concluzia, eronat`,c` popoarele ariene �[i au originea \n zona mai sus men]ionat`.

Dar timpul trece, iar [tiin]a avanseaz`: la New York, la editura ãBarnes & NobleÓ apare lucrarea ÓTHE ARYANS - THEHISTORY OF CIVILIZATIONÓ scris` de V.GORDON CHILDE[i \n care, la paginile 176-177 (Fig. 45) exist` o not` privindleag`nul [i distribu]ia arienilor, localiz~ndu-i \n spa]iul Carpato-Dun`rean-Nistru, nicidecum pe Sena, Rin sau Oder. Lumea seschimb` [i odat` cu ea [i... [tiin]a; a[adar s` ne REDESCOPERIMISTORIA, a[a cum se pare c` a fost ea de fapt.

178

179

Epopeea poporului carpato-danubian

ORIGINEA ROMåNILOR

In zona Carpato-Dun`rean`-Pontic` [i p~n` la Nistru aap`rut \n Europa primul nucleu uman: \n aceea perioad` aErei Glaciare numai aceast` zon`, protejat` de arcul

Mun]ilor Carpa]i [i neacoperit` de ghea]`, a putut genera OMULEREI GLACIARE, om care se ocup` \n exclusivitate cu v~natul,a[a cum ne spune Nicolae Miulescu \n ãDacia, ´ara ZeilorÓ. Odat`cu \mbun`t`]irea condi]iilor climaterice - \nc`lzirea vremii [iretragerea ghe]arilor - apare o explozie a florei [i faunei \n aceast`regiune, fiind astfel propice \nmul]irii popula]iei. V~natul, pe[tele[i fructele care se g`seau din bel[ug le asigura o via]` relativu[oar`; nici focul nu le era un secret. Apare limba ca mijloc decomunicare - oglind` a nivelului spiritual la care ajunge o societate\n procesul dezvolt`rii ei. Carpato-dun`renii v~nau [i animalemici, dar \n special animale mari, la aceste v~n`tori particip~ndto]i membrii familiei mamu]ii, zimbrii, ur[ii nu erau u[or de v~nat.�n c`utarea v~natului, ace[tia [i-au \nceput migrarea mai \nt~i sprevest -\n sudul Europei- ca, mai apoi, s` continue \naintarea pem`sura retragerii ghe]arilor c`tre nord. Acest lucru explic` [ibog`]ia termenilor sinonimi din limbile europene.

Ace[ti paleo-europeni, carpato-dun`renii, \ncep s` se ridicepe treptele spiritualit`]ii \n aria lor de origine situ~ndu-ne \n prim-planul civiliza]iilor europene. �nc`lzirea climei a favorizat\ns` [i f`r~mi]area carpato-dun`renilor care, pornind dup` hran`odat` cu retragerea p`turii glaciare, se dep`rteaz` din ce \n ce maimult, ajung~nd s` formeze centre de civiliza]ie de sine st`t`toare.Cu \nc`lzirea treptat` a vremii, [i v~rfurile \nz`pezite ale mun]ilor�[i vor schimba culoarea \n verde - cine ar putea oare spune c~temilenii au trecut p~n` c~nd dealurile s-au acoperit cu p`duri?!Oamenii pe[terilor sunt [i ei prin[i de schimb`rile fantastice ale

naturii, \ncep s` domesticeasc` animale, se ocup` cu agricultura,devin sedentari.

Ramura migratoare nordic` a carpato-dun`renilor desprins`\n faza timpurie a form`rii acesteia, se va \mp`r]i la r~ndul ei \ndou` bra]e: unul german [i altul slav, fiecare cu caracteristicile luidistincte, dar [i multe comune. Ramura sud-vestic` european`continu` s` aib` rela]ii str~nse cu carpato-dun`renii [i vor aveamult mai multe lucruri \n comun, \n special LIMBA.

Spiritualitatea carpato-dun`renilor atinge apogeul dezvol-t`rii prin realizarea a ceea ce ei puteau VEDEA [i \n]elege:VEDEAU zei [i noi reguli de via]` - iar cine le vedea cu adev`rat,cine le \n]elegea [i practica, era socotit a se fi n`scut de dou` ori -ap`ruse ãSPIRITUALITATEA VEDICAÓ. Aici, pe cursul inferior alDun`rii, se na[te spiritualitatea a ceea ce a dominat [i \nc` maidomin` lumea: de aici i[i trage rad`cinile cultura ãVEDEÓ, din carese vor inspira caldeenii [i egiptenii, iar mai t~rziu iudaismului [icre[tinismul.

Aici va apare societatea ãPASTORAL�Ó: carpato-dun`reniise vor deplasa de aceast` dat` cu cirezile lor \nspre r`s`ritulEuropei [i Asia, din ce \n ce mai departe de CAS�, c`ut~nd p`[unibogate pentru cirezi, c~mpuri cu f~n, izvoare ... c`ut~nd s` se\ntoarc` \ns` \n fiecare an ACAS�. Dar drumurile deveneau din ce\n ce mai lungi, acumulau cantit`]i mari de boga]ii alimentare, pecare ãveciniiÓ mai pu]in harnici [i le doreau f`r` munc` - astfel aap`rut prima clas` a lupt`torilor care p`zeau CASA [i care mait~rziu vor deveni ap`r`torii ]`rii: KSHA-ATRI-YA.

Pentru cei care plecau prim`vara, pentru a se \ntoarce acas`toamna, spa]iul carpatic a \nceput s` aib` un caracter sacru - ast-fel au ap`rut serb`rile (s`rb`torile). Ei se \ntorceau acas`, la mareazei]` DANU, mama ploilor [i a paji[tilor bogate, de unde vine sinumele fluviului Dun`rea - DANUBIU. Tradi]iile [i denumirilelocale vor fi luate cu ei de ace[ti carpato-dun`reni-istrieni, arieni-pelasgi (ori cum vre]i s`-i numi]i) [i purtate peste tot, reprezent~ndcaracteristica lor principal`.

Nicolae Miulescu, \n lucrarea ãDacia-´ara ZeilorÓ, face uncalcul foarte simplu: consider~nd distan]a parcurs` zilnic \n timpul

180

p`[unatului de aproximativ 15 km, pentru a se putea \ntoarce iarnaacas`, p`storii puteau ajunge u[or p~n` la nord de Mun]ii Caucaz.O dovad` a expansiunii estice [i a stabiliz`rii lor \n perimetrul caucazian se reg`se[te [i \n binecunoscutul ãDRUM AL ZEILORÓ,marcat cu pietre uria[e fixe [i men]ionat de KAUSHI-TAKI \nUPANISHADA ce-i poart` numele (Cartea I, 3).

Despre acest drum al zeilor, cunoscut \n antichitate ca fiindmisterios, poetul PINDAR \n ãISTHIAÓ v. 20 spunea: ãNici dac`vei c`l`tori pe mare sau pe uscat nu vei afla calea cea demn` deadmira]ie care duce la locul principal al ãhiperboreilorÓ- cum nedenumea el.

Dup` Pindar, la nord de Dun`re [i Marea Neagr` exista, \nc`dinaintea timpurilor sale, o cale monumental` [i totodat` miraculoas`prin mul]imea [i m`rimea colosal` a st~lpilor s`i interiori care, spuneael, erau \nal]i de peste 100 de picioare (peste 30 de metri).

Herodot vorbe[te despre ace[ti st~lpi ca despre ãColumnelelui SESOSTRISÓ (OSIRIS) care existau [i \n timpurile sale \n ]inuturile Sci]iei.

Poetul Ovidiu \n cartea a treia a FASTELOR sale aminte[te dec`ile triumfale ale lui Bach sau Liber Pater prin Sci]ia.

�n c~ntecele eroice populare ale daco-rom~nilor mai g`sim [iazi amintiri despre ãB~cul ViteazulÓ, ãB~cul HaiduculÓ - care insti-tuise un serviciu de str`ji pe drumul cel lung dintre ODRIU [i DIU:

ã�mp`ratul \mp`ratCa el mare, mi-a aflatDe numele B~cului,B~cului, haiducului,B~cului, viteazului,Ce-a pus streaja drumului,Din dealul Odriului,P~n`-n preajma Diului.Ó

(Teodorescu, Poezii populare, p. 605.)

Herodot, \n descrierea Sci]iei, face referire la un ]inut \n nordul M`rii Negre pe care sci]ii, pe limba lor, \l numeau

181

Epopeea poporului carpato-danubian

EXAMPAEOS, cuv~nt ce \n traducere din greac` \nseamn` C�ILESACRE. Aceste locuri numite EXAMPEE erau, dup` Herodot, situate la o dep`rtare de patru zile de navigare \n sus pe r~ulHypanis (Bug); aceast` cale sf~nt` se afla a[adar aproape peaceea[i paralel` cu Chi[in`ul de azi, av~nd direc]ia de la apus lar`s`rit. Despre originea [i destina]ia acestei c`i sfinte a sci]ilor,Herodot \ns` nu ne mai spune nimic, afirm` cel mai marecunosc`tor al preistoriei rom~nilor, N. Desu[ianu.

§irul cel lung de lespezi enorme (implantate �n p`m~nt) ce se\ntindea din Basarabia spre Crimeea [i Don, de la Prut la marea deAzov, reprezenta una din MINUNILE LUMII PREISTORICE,reprezenta calea sf~nt` a carpato-dun`renilor din Europa \n Asia,reprezenta [i reprezint` ISTORIA NOASTR� - neglijat`, uitat`,p`r`sit` [i politic inconfortabil` pentru ãvecinii no[triÓ.

Apa B~cului pe l~ng` care trecea, p~n` \n secolul al XVIII-lea, aceast` faimoas` linie de monumente monolitice, sevars` \n vechiul Tyros (NISTRU), \n apropierea satului rom~nescGura-B~cului. Spre nord, la mic` distan]` de acest punct, se afl`[i ast`zi dou` sate: unul pe malul drept [i altul pe cel st~ng alNistrului, purt~nd am~ndou` acela[i nume: ãSPEIAÓ. Din punctde vedere filologic, SPEIA este identic cu termenul scit EXAMPE-OS,unde ultima silab` a fost probabil vulgarizat` ori grecizat`.�ncepem astfel s` g`sim ãc`ile sacreÓ ale arienilor, carpato-dun`renilor.

Iar dac` azi englezii se m~ndresc cu ãmisterioaseleÓ lor pietrede la SALISBURY ori STONEHENGE, sau francezii cuCARNAC, noi rom�nii nici nu le mai pomenim �n c`r]ile noastrede istorie iar istoricii ãno[triÒ par nu c` le-au uitat, dar nici m`carn-au auzit de ele!

Citeam de cur�nd ãLost Civilizations - Early Europe:Mysteries in stoneÓ, Time-Life Books, [i nu puteam \n]elege de cePindar, Herodot, Ovidiu vorbeau despre acest drum al megali]ilorcu respect iar cei de mai sus nici nu-l amintesc!!! ´`rile din jurulnostru se m~ndresc cu c�te o buc`]ic` de dinte sau de os - [i \[iscriu istorii frumoase... Noi avem de milenii drumuri construite \npiatr` [i nici nu ne pas`!

182

ën antichitatea preistoric` columnele de piatr` brut` au avutprobabil [i o utilitate public`, indic~nd c`l`torilor direc]iile dru-murilor prin ]inuturile pastorale acolo unde nu erau semne de orientare. Dar s` ridici lespezi, bolovani, st�nci de circa 30 metri�n`l]ime [i s` marchezi cu ele a[a o mare distan]` - pare o munc`ciclopic` chiar [i pentru un modern al vremurilor noastre. Cine aufost EI, STR�BUNII NO§TRI, [i cum de au fost capabili de o ast-fel de lucrare?!! Explica]ii, \n prezent, nu exist`... ori nu vrem s` le auzim. S` nu uit`m c` \n tradi]iile preistorice ale poporuluirom�n exista o brazd` uria[` care t`ia c~mpiile Rom~niei [i aleUcrainei de azi, p�n` la Don, de la apus la r`s`rit - ãBrazda luiNOVACÓ. Dup` alte tradi]ii, aceast` brazd` este atribuit` lui LERIMP�RAT (Liber-Pater), figura razboinic` ce cutreiera lumea,erou jefuitor - persoan` cu caracter negativ [i detestat �n desc�nte-cele noastre populare:

ãIar voi, Strigoaie,Voi Moroaie,V` duce]iLa Ler ëmp`rat,La al vostru palat,Acolo s` merge]i,Acolo s` [ede]i,Acolo s` pieri]iÓMarion, Desc~ntece - p. 134

De men]ionat c` ãLer ëmp`ratulÓ nu trebuie confundat cuãLer DomnulÓ - fiul hiperboreanului Aplo (Apollo) - din colindelenoastre pre-cre[tine, transformat la cre[tinizare \n fiul MaiceiSfinte.

Dar s` revenim din preistorie la anul 1716 c�nd \nv`]atulDomn al Moldovei Dimitrie Cantemir scria: ãnu departe deChi[in`u, or`[el l~ng` r~ul B~c, se v`d o serie de lespezi foartemari dispuse \n linie dreapt`, \n a[a fel ca [i cum ar fi fost a[ezateacolo prin activitatea omului. ëns` ceea ce ne \mpiedic` a credeaceasta este, pe de-o parte m`rimea lespezilor, iar pe de alt` parte,

183

Epopeea poporului carpato-danubian

distan]a pe care se \ntind: trec peste Nistru p�n` \n Crimeea. ënlimba poporului acest [ir de pietroaie poart` numele de CHEILEB�CULUI; ]`ranii, �n simplitatea lor spun c` aceast` construc]ie afost f`cut` de zmei care se conjuraser` s` \nchid` cursul r~uluiB~cul.Ó (Cantemirii ãDescriptio MoldaviaeÓ, ed.1872). P`storiicarpato-dun`reni, dup` o lung` [edere \n zona Caucazului, \[i vorcontinua drumul lor spre Est.

184

CUCERIREA NORD-VESTULUI EUROPEI

DE C`TRE CARPATO-DANUBIENI

Odat` forma]i ca popor �n spa]iul carpato-dun`rean, str`mo[iicarpato-danubieni [i-au �nceput migra]ia �n zonele propicevie]ii, care ap`reau peste tot �n Europa, odat` cu retragerea

calotei glaciare [i schimbarea climei. Cine ar putea spune c�te ere,c�te milenii au trecut p�n` ce dealurile mai joase s-au acoperit dep`duri, p`durile au prins via]` insectele, p`s`rile [i �n sf�r[it ani-malele au �nceput s` le populeze, ele fiind urmate �n mod firesc deoameni �n c`utarea hranei, av�nd �n ei [i instinctul de explorare.

Dac` ne uit`m pe harta Europei putem vedea cum lan]ulCarpato-Hercinic se continu` cu cel Turingian. De o parte [i de alta aacestei linii pornesc r�uri, unele spre Nord, altele spre Sud. Astfel, spreNord avem Bazinul hidro-geografic care cuprinde Elba, Odra, Vistula[i Neman, �n timp ce �n Sud avem cel al Dun`rii (Danu: zei]a vedic` aploii [i a paji[tilor bogate), numit [i Danubiu ori Istru [i care adun`aproape toate apele ce izvor`sc pe versantul sudic al liniei sus-amintite.

Odat` cu �mbl�nzirea climei, pelasgii carpato-danubieni vorporni �n cucerirea lumii pre-antice:1. O ramur` timpurie, nordic`, baltico-mazurian`, se va separa

mai t�rziu �n dou` sub-diviziuni, d�nd na[tere la dou` popoare:germanice [i slave.

2. O a doua ramur`, cea sudic` a carpato-danubienilor, va dana[tere la 2 subdiviziuni:a). Sud-estic`: sumerienii, ramanii-troieni din Asia Mic`, hiti]ii,

ga-ramonii (din nordul Africii).b). Sud-vestic`: ce va da na[tere raselor a[a-zise latine din Europa:

geto-dacii - tracii, ilirii, latinii (romanii) - italienii, Ibericii-spaniolii, portughezii, francezii etc.

185

Epopeea poporului carpato-danubian

3. Ramura estic`, ce va da na[tere la spiritualitatea vedic`, care vacuceri Asia: sudul Chinei - zona Tarim Basin (Toch-arieni),India (vedicii arieni), Japonia (popula]ia Ainu), etc.

Tot ce s-a spus p�n` aici reprezint` mai degrab` o reconsti-tuire logic` dup` c�teva dovezi [i referiri extrase din pu]inul pecare �l [tim ast`zi.

Ne r`m�ne s` ilustr`m ce alte dovezi pot fi aduse la pu]inulpe care-l cunoa[tem deja (Fig. 76).

De la Atlantic [i p�n` la Marea de Azur a existat o impresionant` arie cultural`, o manifestare cultural`, de la ãdansulÓbizonilor, din sanctuarul-pe[ter` de la Altamira (Spania) sau de laFont-de Gaume (Fran]a), ãFelina de Filde[Ó de la Pavlov (Cehia) laãPanter`, cai [i cavaler ucisÓ, din sanctuarul-pe[ter` de la Cuciulat(15.000-12.000 \.d.H. Ð Rom�nia), ori la ãGaie-n atacÓ, din sanctuarulpe[terii Gaura Chindiei (10.000-8.000 \.d.H. Ð Rom�nia) [i p�n` lafigura stranie, cosmic`, a basoreliefului din sanctuarul-pe[ter` de la§inca-Veche (vezi Fig. 56 [i Fig. 77). Trebuie s`-l amintesc cu pl`cerepe domul Ion Pachia Tatomirescu, care �n caietele Daco-Rom�nieivorbe[te despre o unitate cultural`-arhaic-european`, pelasgic`,ap`rut` �n perioada anilor 30.000-8.175 \.d.H. [i care a devenit o unitate stabil` la orizontul anului 8.175 \.d.H. fragment�ndu-se �n treiunit`]i. Aceste unit`]i s-au dezvoltat �n acel ãapogeu al neoliticuluiÓdiferen]iindu-se �n: Pelasgia de Vest Ð de la Atlantic [i p�n` �n Alpi,Pelasgia de Centru Ð de la Alpii R`s`riteni [i Sardinia p�n` la Nipru [iMarea Getic` (Marea Neagr`), de la Carpa]ii Nordici [i Marea Baltic`dintre Oder [i Neamuna, p�n` �n Sicilia, Creta (Marea Tracic`ap`r~nd mult mai t�rziu c�nd puntea de p`m�nt ce lega Asia Mic` dePeninsula Balcanic` se va pr`bu[i �n Marea Mediteran`, �n urm` cu4.000 de ani, l`s�nd o puzderie de noi insule [i o nou` mare: MareaTracic` Ð nume schimbat de greci mai t�rziu �n Marea Egee.

§i �n sf�r[it, avem Pelasgia de Est, de la Marea Tracic` (Egee),Marea Getic` (Neagr`) [i Nipru, p�n` la Don, Mun]ii Caucaz [i deaici, peste Anatolia, p�n` �n insula Cipru.

Andre Leroi-Gournan cercet�nd culturile, arta rupestr`, euroasiatic`, religiile preistoriei, a fost unul dintre primii care au eviden]iat ãextraordinara unitate a con]inutului figurativÓ permanent`,persistent`, continuitatea reprezent`rilor �n spa]iu [i timp, din Asturiap�n` la Don: aceasta fiind unitatea cultural` [i demografic` din care

186

Fig.

76.

Har

ta p

relu

at`

din

Cai

etel

e D

aco-

Rom

~nie

i, an

ul

3 n

r.6,

23

dec

embr

ie 1

997

Ð 21

mar

tie

1998

, I.

P.

Tat

omir

escu

Ð E

d. A

eth

icu

s

187

Fig.77. Basorelieful din sanctuarul de la §inca-Veche, retu[at de mine, defapt sculptat \n piatr` din vremuri imemoriale, [i pe care pute]i s`-l vede]i [i\n Fig. 59Concluziile despre acesta v` las pe d-voastr` s` le trage]i, ori, dac`curiozitatea nu v` va l`sa \n pace, v` invit s`-l vizita]i, la el acas`, la picioruldealului Ple[u, aflat \n imediata apropiere a comunei §inca-Veche, ´araF`g`ra[ului, jude]ul Bra[ov.

188

s-au ivit �n zorii istoriei europenii, pelasgii arhaici, unitate ce a antrenat[i o limb` comun`, pelasga arhaic` a oamenilor paleoliticului [imezoliticului, av�nd un lexic redus la strictul necesar, dar�mbog`]indu-se [i diversific�ndu-se de la un mileniu la altul. E de ajunss` ne g�ndim la schimb`rile lingvistice din ultimii 2.000 de ani ca s` neputem imagina ce s-a putut �nt�mpla atunci, de mult, �n antichitateaperistoriei Europei, limba pelasgic`-arhaic` a carpato-danubienilord�nd na[tere acolo departe, �n Asia, limbii sanscrite, �n timp ce �nEuropa sudic` va �nflori limba latin` vulgar`, care va da na[tere celeiculte (disp`rut` dup` o perioada de mai pu]in de 2.000 de ani).

Ramura sud-vestic` a carpato-danubienilor �[i va purta limbapeste tot Ð a[a c` din limba central` Ð pivot Ð vom avea daco-rom~n` (vlah`, rom~n`), italian`, reto-roman`, sard`.

Ramura estic` carpato-dun`rean` va fi vorbit` �ntre Nipru,Crimeea [i Don-Caucaz de cei ce s-au constituit �n primul [i al doileaval-kurgan (4.400 [i 3.400 \.d.H.), �ndeosebi de urma[ii lor, ãr`ma[ipe locÓ, care surprind [i azi prin a[a-zisele ãinsule de romanitateÓ,vorbitori ai unei limbi vlahice estice ori extrem estice, ca �n regiuneaKerson ori �n Peninsula Crimeea (Ucraina de azi), ori pe ]`rmul est-nord-est al M`rii Caspice, ca �n Vachi, Khuchni, Kurakh (dinDagestan-Rusia) [i Peninsula Buzachi ori �n Kazahstan, etc.

Al]ii vor ajunge �n sudul Chinei, toch-arienii, ori �n India-arieni (limba sanscrit`) ori chiar �n Japonia Ð popula]ia Ainu.

Ramura sud-vestic` a carpato-danubienilor va constitui de faptceea ce numim ãVechea civiliza]ie european`Ó av�ndu-[i originea �nspa]iul sacru carpato-danubian. Conceptul de vechea Europ`, a fostpus �n circula]ie de Marija Gimbutas Ð profesoara de arheologie-lingvistic` de la Universitatea din Los Angeles, California, care l-aprezentat �n 1971 la al VIII-lea Congres interna]ional de [tiinte pre-istorice [i proto-istorice de la Singidunum - Belgrad. Acestei ramuri �icorespund ]inuturi ce se g`sesc azi pe harta Europei �n: Ucraina,Republica Moldova, Rom�nia, Bulgaria, Serbia, Macedonia,Muntenegru, Her]egovina, Bosnia, Croa]ia, Slovenia, Albania, Grecia,Turcia, Ungaria, Elve]ia, Italia cu o extremitate nordic`: Austria, Cehia,Slovenia, Polonia [i Lituania [i o extremitate sudic`, marcat` deinsulele Sardinia, Sicilia, Creta, Cipru. Aceast` ramur` sud-vestic`carpato-danubian` a �nregistrat o impresionant` dezvoltare neolitic`,aduc�nd pe lume cea mai veche scriere de pe planet`, cea de la T`rt`ria

189

Epopeea poporului carpato-danubian

Ð Rom�nia, [i cea mai fascinant` arhitectur` a templelor: C`scioarele ÐRom�nia, Cranon Ð Grecia, Porodin - Macedonia, Gradesnita ÐBulgaria, Parta Ð Rom�nia, Sarmi-Seget-Usa (Rom�nia - Panteonulpelasgilor- arienii-carpato-danubieni), dominat` de cultul Soarelui-zeu, din mun]ii Suryanului (Surya: numele zeului Soarelui �n lumeaVedica). ën necropola de la Cernavod` Ð Rom�nia s-au descoperitdou` statuete din ceramic`, din orizontul anului 4.530 \.d.H.,reprezent�nd ãperechea primordial`Ó: tat`l-cer (Samasua) [i muma-p`m�nt, (Dakia), numit [i ãG�nditorul ponto-dun`rean [i so]ia-iÓ. S`nu uit`m c` condi]iile geo-climatice [i �n special tectonice din anii7.540 \.d.H. p�n` �n 5.500 \.d.H. vor afecta r`sp�ndirea neamului nostru carpato-danubian. Astfel �n perioada descris` mai sus, �n urmacataclismului tectonic, s-a ridicat placa tectonic` a M`rii Negre cu 40-180 m, inund�nd zona c�mpiei Dun`rii de Jos, s-a rupt [i s-a formatãtrec`toareaÓ Bosforului, s-a pr`bu[it �n Marea Mediteran` puntea celeag` Balcanii de Asia Mic`, d�nd na[tere la Peninsula Balcanic` [iMarea Tracic` (Egee) cu insulele ei. Tot �n aceast` perioad` centrulsacru Koga-Ion se va muta din Mun]ii Bucegi (de la punctul seismic alVrancei) �n zona muntelui Surya, la Sarmi-Seget-Usa (�n vechea sanscrit` �nsemn�nd: eu m` gr`besc s` curg).

ëntre anii 4.400-4.200 \.d.H. sose[te primul val r`s`riteanmigrator �n aceast` Pelasgia Ð sose[te popula]ia ãKurganÓ �n ste-pele Nord-Vest-Pontice [i valea Dun`rii, originari din aria Don -Volga. Acest prim val migrator de c`l`re]i r`zboinici se va opri laconfluen]a r�urilor Sausa [i Drava cu Dun`rea. El va contribui larevigorarea migra]iei pelasgice carpato-danubiene dincolo de Alpi[i �n special �n Peninsula Italic`.

Pelasgii-carpato-dun`reni se vor organiza mai bine administrativ-militar [i religios spre a lupta �mpotriva popula]iilor migratoare. ënnumele zeit`]ilor sacre ca cel al r`zboiului, Sol-ares (Soare-t�n`r,r`zboinic), ori �n numele cultului sol-ares (fiul Tat`lui-cerÓ, ãSama-SuaÓ, Salmos-Zalmos-Zalmoxis) rolul credin]ei va fi revigorat.

ën vederea ap`r`rii ]`rii, se va dezvolta o produc]ie de armedin ce �n ce mai perfec]ionate, Terra Aruteliensis, Ardeal, devenind�n final prim centru metalurgic al Europei.

Astfel, primul val de popula]ie Kurgan a fost absorbit, asimi-lat de autohtonii, carpato-danubieni, care stimula]i [i agasa]i demigratori vor da na[tere unui popor r`zboinic, ãr`zboinicii

190

SoareluiÓ la acel �nceput al anilor 4.400 Ð 3.900 \.d.H. cunoscut [isub numele de popor dac (Dax-sfin]i, cavaleri, r`zboinici), poporulãcel mai viteaz, cel mai cinstit [i drept din masa neamurilor pelasgiceÒ (Herodot, Istorii, IV, 93).

Carpato-dun`renii au descoperit:1. Secera (vezi complexele culturale Gumelni]a-Karanoco [i Cucu-

teni);2. Cu]itul curb, din silex, ating�nd p�n` la 30 cm lungime, deve-

nind, �n epoca metalelor, sabia dacic`, �ncovoiat`, folosit` at�tla seceratul gr�ului c~t [i la seceratul du[manilor;

3. Plugul cu br`zdar din corn de cerb ori din silex, mai t�rziu fiindf`cut din bronz ori fier;

4. Jugul- folosit la trac]iunea carelor cu boi;5. Toporul din silex, mai t�rziu f`cut din bronz-fier, turnat �ntr-un

tipar de lut ars, topor cu dou` t`i[uri, tipic pentru poporul nostru carpato-dun`rean;

6. Roata pentru ol`rit c�t [i roata pentru car, inven]ie atribuit`dacilor cucuteni;

7. Cotiga, carul, c`ru]a cu dou`, trei sau patru ro]i.Toate acestea au fost inventate de str`mo[ii no[tri. Oricare alt

popor din lume s-ar m�ndri cu a[a descoperiri, except�nd poporulnostru rom�n care din ãmodestieÓ, dac` nu prost �n]eleas` lips` dem�ndrie, continu` s`-[i asume o origine latino-roman`, neglij�ndu-[i adev`rat` istorie.

Valurile de ãmigratoriÓ din R`s`rit au continuat: astfel avemun al doilea val kurgan (3400-3200 \.d.H.) [i chiar un al treilea(3.000-2.800 \.d.H.) care datorit` num`rului lor mic nu vor influen]a elementul demografic local.

Atunci, la �nceputul anilor 3.400 \.d.H., ãpolulÓ demografic alplanetei se afla �n aria carpato-dun`rean`-pontic`, a[a �nc�t popula]iile semi-nomade din stepele dintre Nipru [i Ural, p`storiãde hergheliiÓ atra[i de prosperitatea [i bog`]iile vecinilor dindreapta Niprului, vor apare [i dispare �n marea mas` a popula]ieicarpato-dun`rene. Aceste mase migratoare Ð Kurgan II, III Ð s-austrecurat �n grupuri mici p�n` departe, �n vestul Europei, unelegrupuri ajung�nd chiar p�n` �n Peninsula Iberic` (Spania de azi).

Dacii au protejat Europa de n`vala barbarilor, la fel cumurma[ii lor o vor face mai t�rziu. Lipsa de civiliza]ie, foamea, ho]ia

191

Epopeea poporului carpato-danubian

[i needucarea de secole �n spiritul muncii a barbarilor din stateleR`s`ritului, i-a adus [i continu` s`-i aduc` spre noi.

ën Dacia intrat` �n perioada bronzului se constituie culturaCo]ofeni, dominat` de idei religioase, simboluri, motive sacre:g`sim spirala dubl`, g`sim cultul bradului (vezi motivul ramurilorde brad). Gebeleizis ãbalaurul norilorÓ �[i face apari]ia ca MareleZeu, av�nd-o al`turea pe Marea Zei]` Bendis, zei]a p`durii, Lunii[i farmecelor. Carpato-danubienii se vor r`sp�ndi �n lume, o vorcuceri, dar vor fi [i ei cuceri]i par]ial Ð astfel civiliza]iile create deei, pelasgo-traco-micenian`, pelasgo-traco-minoic`, pelasgo-traco-troian` vor fi nimicite, cucerite de un grup barbar, sosit de undevadin estul M`rii Caspice �n anii 1.900- 1.400 \.d.H. �n 4 valuri: ahei,ionieni, dorieni [i eolieni, cunoscu]i m,ai t~rziu ca greci.

Ei vor ocupa treptat sudul Peninsultei Balcanice, Asia Mic`, nevor alunga din insulele M`rii Tracice (vezi aheul Temistocle, conduc`torul grupului de greci care vor cuceri insula Lemnos de latracii Sinthioni (500 \.d.H.). Ei vor schimba [i numele din MareaTracic` �n Egee. Vor cuceri de la noi Troia pe care o vor distruge, dardin cuceritori vor deveni cuceri]i de cultura carpato-dun`renilor. Eine vor imprumuta zeii [i universul mitologic: Gebeleizis va deveniZeus, zei]a Bendis Ð Venus, pe Orfeu [i Bachus �i vor asimila f`r`multe schimb`ri, de multe ori recunosc�ndu-se originea traco-dac`.

Nesiguran]a drumurilor fierului, aurului, gr�ului [i vitelor �nDacia, ]ara mam`, �i va determina pe ace[tia (pe daci) s` r`spund`solicit`rilor prin �nfiin]area unui ordin, eroic-religios, cavaleresc,care va promova idei �n �naltul spirit justi]iar, potrivit obiceiurilordacilor, promov�nd celebrele legi pelasgice, pelagine, bellagine orivlahice, pun�nd astfel cap`t t�lh`riilor [i pirateriilor locale.Cavalerii acestui ordin, cavalerii Soarelui, �nzestra]i cu arme defier, vor fi net superiori inamicilor lor.

Dup` cum am spus la �nceput, pelasgii carpato-danubieni s-au desp`r]it �n dou` ramuri: una sudic` (spiritualitatea vedic`) pecare am discutat-o par]ial, [i alta timpurie Ð nordic`. Cea nordic`va da na[tere la dou` grupuri mari de popoare: slave [i germanice.

Un document important pentru no]iunea de Dacia c�t [i pen-tru originea [i istoria descenden]ilor ei, este Chronicle Roll sauMoseley Roll, o cronic` istoric` al c`rei original s-a pierdut dar alec`rei copii [i manuscrise dup` aceste documente, f`cute �n secolul

192

XV, �n timpul domniei lui Henry al VI-lea, se g`sesc la:ãUniveristary CollegeÓ, din Londra, ãCorpus Christi CollegeÓ dinCambridge [i ãBibliotheque NationaleÓ din Paris (Fig. 78).

Acest document este o genealogie a popoarelor germane, o legend` a acestora. Astfel Steph, Steldius ori Boerinus este primullocuitor [i ini]iator al popoarelor germane care are nou` descenden]i,cele nou` popoare germanice vechi, ini]iatoare: Geate, Dacus,Suethedus, Fresus, Gethius, Wandalus, Iutus, Gothus, Cinrinicius.

Trebuie s`-i mul]umesc colegului din New Jersey, dr.Alexandru B`din, care �n lucrarea ãDacia din Vestul EuropeiÓ publicat` la New York Ð 1998, Ed. The Geryon Press, descrie �nam`nunt [i cu lux de informa]ii aceast` leg`tura dintre Dacia de Est[i Vest, dezleg�nd o istorie p�n` acuma nedezlegat`, o istorie legendar`, reabilit�nd pe baze istorice [i documentare, origineaDaciei din vestul Europei. Chiar dac` opiniile noastre nu sunt�ntotdeauna acelea[i, continuu s`-i p`strez aceea[i deosebit` stim`.

Revenind la cei 9 descenden]i ai lui Boerinus (Boier - n.a.)este clar (Fig. 78) c` ei nu reprezentau persoane ci popoare iar pre-istoria devine dintr-odat` un roman fascinant poli]ist: cum de ei,germanii, pot accepta ca dou` dintre ramurile lor s` poarte numeca geate [i dacus! S` fie oare o simpl` coinciden]`, ori sosirea peteritoriul Germaniei, atunci, a unui trib carpato-danubian, dup`retragerea calotei glaciare [i �nc`lzirii climei, s` fi generat aceast`legend`!

- Exist` un erou scandinav, Beowulf, conduc`tor al unuipopor numit geate, geatas, guata sau guatar.

- Friedrich Heer �n cartea sa ãThe Medieval WordÓ New York,New American Library, 1961, descrie trei profesori ilu[tri de laUniversitatea din Paris, secolul XIII, to]i originari din nordulEuropei: unul din ei fiind Boetius din Dacia. Acesta era reprezentantul tezei mult-dezb`tute a ãdublei realit`]iÓ [i caredescria cunoa[terea [i religia ca dou` principii diferite, fiecareav�nd validitatea ei proprie. Ideile lui eretice au fost aduse lat`cere, �n anul 1277, printr-un decret papal.

Localizarea geografic` a Daciei, ]ara lui Boeticus, este controversat`. Dup` profesorul Jensen S. Skovgaard, termenul deDacia avea dou` seminfica]ii: - prima se referea la un membru alordinului dominican sau franciscan, �nsemn�nd c` persoana

193

Epopeea poporului carpato-danubian

apar]inea Provinciei Dacia, �n care erau cuprinse teritoriile maimultor ]`ri: Danemarca, Norvegia, Suedia [i Finlanda. A doua semnifica]ie ar �nsemna c` persoana apar]inea ]`rii Dacia dinvechile texte latine ale Evului Mediu, numit`, de asemenea, Daniasau Danemarca. A[adar, g`sim dou` grupuri de popula]ii, �n dou`regiuni geografice diferite din Europa, care poart` acelea[i nume dedaci [i Dacia. Un grup este situat �n estul Europei (�n vatra vechiiEurope) [i cel`lalt �n partea de nord-vest a continentului, undeg`sim ca stat Danemarca, numit` [i Dacia, �n vechile texte latine,sau o g`sim ca provincie, regiune, numit` tot Dacia, incluz�nd dedata aceasta Suedia, Norvegia, Danemarca [i Finlanda.

Ce este interesant, ca datare istoric`, Dacia din estul Europeia fost men]ionat` �n istoria scris` Ð din secolul II \.d.H. �n timp cecea din Vest, mult mai t�rziu, �n jurul secolului IV d.H.

Personal, nu cred c` problema originii na]ionale a luiBoeticus din Dacia trebuie s` fie dezb`tut` �ntre suedezi [i danezi,ei trebuind s` se adreseze Daciei de Est, acolo fiind cheia care lepoate deschide u[a preistoriei originii lor.

Este oare posibil ca pe o arie geografic` determinat` undeva lavest de r�ul Rin [i la est de Mun]ii Carpa]i s` existe dou` regiuni [idou` popoare cu nume identice, cu tradi]ii culturale, religioase [ilingvistice foarte asem`n`toare, care s` nu aib` o leg`tura istoric`�ntre ele, care s` nu aib` o istorie, un trecut [i o origine comun`?

Ei pelasgii-carpato-danubieni [i-au purtat simbolurile pestetoate zonele cucerite; astfel g`sim crucea pelasgic` nu numai pe unv�rf de lance la Torocello, l�ng` Vene]ia, dar [i la Muncheberg(Germania), din Balcani [i p�n` �n Asia Mic` [i de acolo p�n` �nIndia, Coreea [i Indonesia (insula Bali); cea mai veche din lumeg`sindu-se la sudul Dun`rii, pe teritoriul Bulgariei de azi, vechimeaei fiind de peste 7.000 de ani. Pas`rea heraldic` a ´`rii Rom�ne[ti,Corbul Pelasgic, pas`rea sf�nt` a zeului Mitra (zeul Soarelui,apar]in�nd popula]iei celei mai vechi din panteonul vedic), adorata[a de mult �n regiunile Daciei (vezi N. Densu[ianu, Dacia preistoric`, p. 426, Ed.Meridiane,1986), are �n plisc o cruce pelasgic` simpl`, alteori dubl`; �n Octoihul slavonesc tip`rit la1575, aceast` cruce are �n partea superioar` forma unei zvasticivechi pelasgice, simbol al soarelui ren`scut sau al soarelui deprim`var`. Tot astfel o g`sim [i �n Psaltirea slavo-rom�n` de la

194

Fig.78. Chronicle Roll sau MoseleyRoll Ð sec. XV.Acest document este o genealogie apopoarelor germane, o legend` aacestora. Astfel, Steph, Steldius oriBoerinus este primul locuitor [iini]iator al popoarelor germanecare are nou` descenden]i, celenou` popoare germanice vechi,ini]iatoare: Geate, Dacus, Suethedus,Fresus, Gethius, Wandalus, Iutus,Gothus, Cinrinicius.Dup` ãDacia din vestul EuropeiÒ, A.B�DIN, New York, Ed. The GeryonPress, 1998

Fig.79. Octoih slavonesc 1575,partea a doua,

tip`rit de diaconul Coresi. Vezi

Bibliografia rom~neasc` veche,vol. I, p. 61

195

1577 (Bianu [i Hodos, Bibliografia rom. Tom.I. 61-1575,67-1577)(Fig. 79). La 31 iulie 1920 la biserica Domneasc` din Curtea deArge[ a fost descoperit morm�ntul lui Negru-Vod`; �n momentul�n care a fost ridicat` piatra de pe sarcofag, a ap`rut imaginea neal-terat` a Marelui Domn [i Preot din veacul al XIII-lea, giulgiulvoievodului fiind acoperit cu semnul sacru pelasgic, crucea pelasgic`.

Dac` ne uit`m �n ãMica cronic` a regilor din LeireÓ scris` �nXII d.H. g`sim: ãErat Ergo Dan Rex in Dacia Per TrienniumÓ ÐDan a fost deci rege �n Dacia, timp de trei ani. ën partea de jos aaceleia[i pagini R.W. Chambers aduce o not` informativ`deosebit`: Dacia=Den-Mark. Dup` o reexaminare a documentuluiMoseley Roll se poate observa c` at�t numele regelui Dan c�t [i alpoporului Dani sunt absente din acest document, apari]ia loristoric` fiind mult mai t�rzie. Dani, Dania, Danemarca sunt numemai recente ce au �nlocuit numele tradi]ional de Dacia.

Venirea danilor din nordul Scandinaviei a deplasat o parte apopula]iei de daci pe teritoriul Olandei de azi, unde locuitorii eisunt cunoscu]i [i azi sub numele de Dutch, care se pronun]` daci.

Avem Royal Dutch Oil Company, ori Dutch East IndiaCompany, Dutch Refromed Church, etc.

Din nefericire �n Rom�nia de azi avem un popor preocupat �nprimul r�nd de supravie]uirea fizic` [i mai pu]in de origini, deidentitatea lui real`.

ën plus evenimente nefire[ti [i dramatice l-au f`cut s`-[i uiteadevarata origine.

ëncerc`rile repetate de a-l face pe poporul daco-rom~n s`-[iuite identitatea na]ional` [i istoric` se pare c` au reu[it. S` nuuit`m c` o minciun` repetat` devine un adev`r de valoare �n timpce un adev`r neglijat trece �n spa]iul ocult.

Oare aceast` ãhipnoz`Ó de secole la care este supus poporuldaco-roman s` nu aib` un sf�r[it? Daco-rom~nii s` nu-[i poat`descoperi adev`rata origine, istorie? Adev`rului �i trebuie dou` lucruri:cineva s`-l rosteasc` [i cineva s`-l aud`! Deci primul pas a fost f`cut!

196

CUCERIREA INDIEIDE C`TRE POPORUL

CARPATO-DUN`REAN

P`r`sind spa]iul Carpato-Dun`rean [i pornind spre est,ace[ti pelasgi s-au stabilit pentru un timp �ndelungat �nzona Mun]ilor Caucaz, dup` care [i-au continuat migra]ia

estic` p~n` �n India, (migra]ie pa[nic` sau mai pu]in pa[nic`, dup`�mprejur`ri) sub presiunea surplusului de popula]ie. Ei ajung pevalea Indusului, pe al c`rui curs superior s-au stabilit. Numele datfluviului a fost: SINDHU,care odat` cu cucerirea acestui teritoriude c`tre per[i (518 \.d.H.), datorit`, probabil, dificult`]ii de pronun]are ace[tia l-au numit Hindu, preluat la r~ndul lui de grecica Indos. Ei, carpato-danubienii-arienii, vor provoca M�CELULde la HARAPPA (Fig. 80) de acum 4.000 de ani (2.000 \.d.H.) [i vormai trece de atunci mii [i mii de ani p~n` c~nd �n anul 1826 undezertor al armatei britanice, cunoscut sub numele de CharlesMasson, va scrie despre ãRuinele unui Castel de C`r`mid`Ó determin~ndu-l pe Sir Alexander Cunningham s`-l viziteze, 20 deani mai t~rziu, �n iarna anului 1873. Dar misterele de la Harappanvor continua s` excite min]ile arheologilor, �n special c~nd audescoperit �ntr-un cimitir local [i r`m`[i]e scheletale de provenien]` caucazian`, mediteraneean` (Ancient Mysteries - deRupert Furneaux p. 93). Acestea, spune autorul mai sus citat, sunt�nt`rite din literaturile Vedice, Ariene, care �n Rig Veda vorbesc denumitul Hari-Yupuya (Harappa?) ca despre o scen` de b`t`lie �ncare, invadatorii carpato-dun`reni, arieni, trebuiau s` ia cu asaltcet`]i fortificate, termen care nu se poate aplica nici unei alteregiuni dec~t Harappei [i Mahenjo-daro. Dup` autorul de mai sus[i nu numai dup` el, Sir Mortimer Wheeler a fost probabil cel mai

197

Epopeea poporului carpato-danubian

Fig.

80.

Har

app

a, o

ra[

care

acu

m 4

000

de

ani

va d

isp

are

\n u

rma

cuce

riri

i lu

i d

e c`

tre

carp

ato-

dan

ubi

eni

[ire

des

cop

erit

de

un

dez

erto

r al

arm

atei

bri

tan

ice

\n 1

826.

�n

lit

erat

ura

ved

ic`,

Rig

-Ved

a, s

e vo

rbe[

te d

esp

re n

um

itu

l H

ari-

Yu

pu

ya (

Har

app

a) c

a d

esp

re o

sce

n`

de

b`t`

lie

\n c

are,

in

vad

ator

ii c

arp

ato-

du

n`r

eni-

arie

ni

treb

uia

u s

` ia

cu

asal

t ce

t`]i

for

tifi

cate

. S

ir M

orti

mer

Wh

eele

r, d

irec

toru

l ge

ner

al a

l ce

rcet

`ril

or a

rheo

logi

ce d

in I

nd

ia,

\n p

erio

ada

1944

-194

8, a

fos

t ce

l m

ai a

rden

t av

ocat

al

teor

iei

sus-

amin

tite

.S

itu

at l

a 20

00 d

e m

ile

de

Mes

opot

amia

, p

e te

rito

riu

l d

e az

i al

Pak

ista

nu

lui

[i I

nd

iei,

o cu

ltu

r` d

e n

egu

stor

i p

a[n

ici

\[i

con

stru

ia u

nu

l d

intr

e ce

le m

ai f

rum

oase

[i

mod

ern

e or

a[e,

car

e \n

s` v

a d

isp

are

bru

sc, f

`r`

s` l

ase

nim

ic \

n u

rm`,

dec

~t u

n n

um

e, H

arap

pa.

Dis

cove

r, I

nd

us

Val

ley,

by

Sh

anti

Men

on, p

.67,

dec

embr

ie 1

998

198

ardent avocat al distrugerii civiliza]iei harappa de c`tre arieni, elfiind directorul general al cercet`rilor arheologice din India �nperioada 1944-1948. El a fost contracarat �n teoria sa, dup`aproape 40 de ani, de George F. Dales [i mult mai t~rziu, 1984, deK.A.R. Kennedy de la Cornell University, dar nemaifiind �n via]`nu le-a putut r`spunde, a[a c` �ncerc eu s` le r`spund: ÓDac` cultura Harappans nu a disp`rut datorit` invadatorilor carpato-dun`reni-arieni, de ce ei virtual au disp`rut din fa]a posterit`]ii,f`r` s` lase nimic, ori l`s~nd, dup` cum a spus [i Sir Wheeler,ãnimic mai mult dec~t un numeÓ? Cum ni[te nomazi, cresc`tori deanimale, carpato-danubienii, au putut crea nu numai o nou` [i fantastic` religie, dar [i ora[e splendide care au r`mas m`rturiip~n` �n zilele noastre; cum de cea mai complex` [i magnific` literatur` a putut izvor� tocmai de la ace[ti arieni-carpato-danubieni [i nu de la al]ii! De fapt �ntreaga literatur` vedic` se bazeaz` pe 4 texte (din care cele mai vechi sunt: Rig-Veda, Yajur-Veda [i Sama-Veda, aparent mai t~rziu ap`r~nd Athara-Veda) [idou` poeme (asem`n`toare Iliadei [i Odisseei, dar cu mii de animai vechi ca acestea): Ramayana [i Mahabharata (care p`streaz`p~n` azi nume de localit`]i din locurile de origine ale arienilor-carpato-dun`reni, tema principal` fiind lupta dintre dou` familiicare �[i disput` �nt~ietatea la tronul Regatului Baharatal (dup` uniiBanatul de azi). De c~nd eram copil am fost ãizbitÓde cuvinteãrom~ne[tiÓ f`r` nici un sens ori �n]eles, [i s` dau numai c~tevaexemple:(1) TAMAS FALAU. Ce o fi �nsemn~nd [i de ce b`tr~nii no[tri s`fi ales acest nume, o fi avut el un sens, atunci,de mult? Dar iat` c`apare un b`tr~n zeu-vedic cu numele de TAMASH. E o simpl`coinciden]` cu numele micu]ului Tama[falau de la 30 kmdep`rtare de Bra[ov, [i nu v` contrazic (Fig. 81). Dar din nou la 5km. de Tama[ Falau se g`se[te(2) PAVA. Nume ciudat [i f`r` sens; ciuda]i [i str`bunii `[tia aino[tri, ve]i spune, au ales [i ei nume pentru localit`]i, a[a, f`r` s`�nsemne nimic. Dar din nou EI, vedicii, au un zeu al focului: AGNI([i s` nu uit`m Agni-ta), care �n timpurile vechi se mai chema [iPAVA-KA. Simple coinciden]e, vor spune scepticii.

199

Epopeea poporului carpato-danubian

Fig.81. T`m`[asa. Despre numele satului T`m`[asa arheologii, istoricii nu spun nimic, dar lingvi[tii \l consider` c~nd de origine german`, c~nd maghiar`, c~ndÉ nici ei nu [tiu ce poatefi, este de orice origine numai de la noi nu! Ei bine, domnilor, trebuie s` [ti]i c` Tamasna estenumele celui de-al patrulea Manu, iar dac` nu a]i auzit \nc` de ãTratatele ordinii universaleÒ \ncare la loc de cinste se afl` celebrele ãLegi ale lui ManuÒ v` sf`tuiesc s` le c`uta]i [i s` le citi]i.Ele fac parte din literatura ãVedaÒ care reflect`, pe de o parte, concep]iile religioase ale primilorarieni [i pe de alt` parte, pe acelea profesate de ace[tia de-a lungul veacurilor; se pot vedea \nele preocup`ri legate de originea primar` a lumii, a tipului, a structurii personalit`]ii umane.Exist` o poveste a Potopului, p~n` acum cea mai veche din lume, din care sumerienii, mesopotamienii, [i mai t~rziu evreii [i cre[tinii, nu au f`cut dec~t ãs` se inspireÒ. �n aceast`poveste Manu, omul sf~nt, este anun]at de un pe[te despre Potopul care va distruge toatecreaturile; dar el va putea s` le salvezeÉ ceea ce a [i f`cut. Misterios va apre [i o fiic`, iar \nfinal fiii s`i ce vor popula p`m~ntul. Mult noroc, domnilor lingvi[ti ãrom~niÒ.

200

(3) La 22 km de comuna Budila (tovar`[ul de arme al mareluiRaman Bra[iva), apare MOAC§A, nume ciudat, nu [tiu de unde s-or fi inspirat, str`bunii, [i cu acest nume, dar Ei, vedicii, aveau unzeu, o divinitate care exprim`, �n acela[i timp, Unitatea [i Infinitul.Numele lui: MOKSHA. Dar domnilor, s` fim serio[i, aceste 3nume nu sunt dec~t simple coinciden]e! S` fie chiar a[a? Numeledat unui mare zeu, atunci c~nd se face referire la puterea lui fizic`,este HARA (unii consider` c` [i cuv~ntul HORA �[i trage origineadin acesta), dar iat` c` apare [i comuna.(4) HARNAU (poate derivat din HORA-MANI ?). Toate aceste 4localit`]i [i muntele H`rman �nconjoar` ãdin �nt�mplareÓ v~rfulB�R�T�U, numit astfel dup` BHARA-TA eroul carpato-danubian-aryan sub a c`rui conducere a fost cucerit` o mare partedin India [i ale c`rui fapte sunt amintite [i �n MAHA-BHARATA[i s` fie numai at~t [i tot ar fi de ajuns ca s` �ncol]easc` o idee �nmintea oric`rui om normal, dar nu [i �n a ãindiferen]ilorÓ de origine ãrom�n`Ó, care vegheaz` la ãacurate]eaÓ istoriei ãnoastreÓ?Dar norocul nu le sur�de [i trebuie s`-l amintesc din nou pe dlNicolae Miulescu pentru entuziasmul [i munca depus`, \nc`ut`rile sale de a ne descoperi ADEV�RATELE ORIGINI ([i pecare-l citez de multe ori la acest subiect), a[a c` ne apare �n fa]` oalt` comun` vecin`.(5) §ANDRA nume care �nseamn` tot nimic dac` nu ne g�ndim lazeitatea lunar` vedic`: CHANDRA. (Numele §andru Ð \n totBanatul [i mai pu]in \n Ardeal). §i exemplele pot continua �ntr-oa[a de mare bog`]ie de Óasem`n`riÓ �nc~t pentru cei necontamina]ide ãfacult`]ile de istorieÓ, toate acestea ridic` un semn de ã?Ó S`v` mai dau [i ni[te exemple de mun]i cu nume VEDICE :

-OM = OM silaba vedic`, sacr`, pe care am mai discutat-o-NEGAE = NEGOIUL-PAPUSHAN = P�PU§A-SHIRI (sau SRI )=SIRIU (zei]a bel[ugului)S` vedem ce au facut carpato-danubienii-aryenii dup`

cucerirea Indiei: au �mp`r]it-o �n clase sociale, primele 3apar]in�ndu-le Lor, cuceritorilor, Lor, cei in]ia]i �n tainele spiritu-alit`]ii vedice, n`scu]i astfel de dou` ori :

201

Epopeea poporului carpato-danubian

RAMANII (cunoscu]i mai t�rziu ca brahmani ): speciali[ti �nrituale, preo]i [i poe]i;

KASHA-TRIYAS (ap`r`torii CASEI) lupt`torii care serveauca [efi de trib;

VAI-SHY-AS (vai [i amar de capul lor) reprezentau clasa ceamai joas` a celor n`scu]i de dou` ori; SHUDRA clasa a popula]iei ne-aryene, a celor ce transpirau, sudorau �n munca grea de toate zilele, popula]ia bastina[`, local`,negroid`.

ën ANCIENT INDIA: Land of Mystery (Time-Life Book,Alexandria, Virginia) arienii sunt descri[i, dup` Rig-Veda ca fiindagresivi, semi-nomazi, crez�nd �n zei viguro[i, r`zboinici, atac�ndcu fulgere din c`ru]ele lor de lupt`.

Ei, carpato-danubienii au cucerit India dar nu-[i vor uitaniciodat` locurile unde zeii lor, zeii vedici locuiau, nu vor uitaniciodat` Spa]iul Carpato-Dun`rean, nu vor uita DACIA, DAK-SHA, ´ara Zeilor de unde ei au plecat, loc ales de cei 7 zei ai genezei, av�ndu-l pe EL, DAKSHA, conduc`tor, ca cel maifrumos loc de pe P`m�nt, locul pe care marele zeu l-a populat �ntimpul nop]ii cu primii s`i 10.000 de fii, Ale[ii zeilor, DACII.Ei,vedicii, vor continua s-o viziteze, �n pelerinaj, �ntorc�ndu-seacas` pe ãDrumul ZeilorÓ, drumul BYK-ului, a[a cum este descris�n povestea -Upanishada: Kanshitaki; cum [i europenii mai t�rziu,descoperind [i cucerind America, au dat na[tere celei maiavansate civiliza]ii din lumea de azi, [i se �ntorc din c�nd �n c�ndãacas`Ó �n Europa; tot a[a [i noi, atunci, demult, dup` ce am invadat [i cucerit India d�nd na[tere la o super-civiliza]ie preistoric`, nu am uitat ãCasaÓ re�ntorc�ndu-ne uneori, acolo,acas`, �n pelerinaj, �n DACIA-´ARA ZEILOR pe drumul zeilor,dedicat lui BYK, de unde [i numele Drumul B�CÐului (desprecare v-am vorbit pu]in mai �nainte). Astfel ace[ti carpato-dun`reniveni]i de pe malurile r�ului TISA: PA-Thissus, urm�nd cursulNistrului, Tyros, ori venind dup` malurile celui mai puternic fluviu al Europei, fluviu ce poart` numele zei]ei DANU, Mam` aPloii, �[i vor p`stra obiceiurile [i limba, a[a-zisa sanskrit`,mo[tenire ce-i va face mai nemuritori dec�t �n[i[i zeii. De aceea

202

c�nd marele zeu Daksha leÐa dat, LOR, dacilor, poporului luiiubit, poporului ales, simbolul de SPIRAL�, le-a dat-o cu dorin]aca s` se r`sp�ndeasc` [i ei ca ea, [i tot ca ea s` poat` privi �napoicu m�ndrie, a[a c`:

BLESTEMAT S� FIE CINE-§I UIT� LIMBA, NEAMUL! Ðcum spun ai no[tri fra]i Ð A-rom~ni.

Sosirea, re�ntoarcerea Acas` a marelui [ef de trib, aRamanului BRASIVA, las` �n urma lui ora[ul BRA§OV. ën jurulacestuia �i vom g`si pe tovar`[ii lui de arme, ca VUDILA=BUDI-LA [i pe DJAVA fiul lui SHARKARA=§ERCAIA.

ën mijlocul ora[ului Bra[ov se g`se[te dealul numit VARTE,�n vechea sanskrit` vedicul VARTA=´AR�=VATR�. Deci:VARTA BRASIVA=VATRA lui BRASIVA ori ´ara lui Brasiva.§ercaia, Bra[ov, Budila sunt �nconjurate de un complex de a[ez`ripurt�nd nume ale vechilor zei vedici a[a cum am amintit mai sus:TamasÐfalau, Pava, Moacsa, Harnau. Ramanul (brahmanul)Uddalaca care f`cuse cauz` comun` cu ramanii rebeli, \ntors [i elAcas`, �n Daksa-Dacia, se a[az` la UDA pe VALEA VEDEI, �napropiere de sih`stria LACHU-MANA, adic` nu departe deTOPANA, VE´U etc. O privire de ansamblu pe harta acestui teritoriu ne arat` cum o unitate central` ãraman`Ó e �nconjurat` dealtele care o sus]in. §i ca s`-l parafrazez pe Marius Vivekananda,din lucrarea sa:

ãPromanteu str`mo[ul meuÓën]eleptul RAM str`bunAl poporului Rom�n (1984):

DACIA a[ezare de RAMANID`inuie de mii de ani,Secular`-n atestareDenumirea-i gr`itoareDAKSA zeu creatorDe popor DAC, iubitorën SPIRAL� crez`tor...................................

203

Epopeea poporului carpato-danubian

DACIA, locul unde clanulDe p`stori a luat fiin]`Devenind [i re[edin]`§i cu rol de ãcapital`ÓO cetate Arian`...................................Vechea vatr` de lumin`A ãvediculuiÓ f`r` de vin`A[ezare milenar`Nobil` [i legendar`...................................ROM�NIE, �n jurul t`uNu a fost [i nu-i un h`u!Ancestrale a[ez`riDe pe vatra-ntregii ]`ri,Sunt [i ast`zi vii, prezente,Ale vie]ii monumente!Avem TAMAS a lui FALAUChiar aproape de Bra[ov, z`u.MOACSA,SANDRA chiar [i PAVACe ne pream`re[te slavaVEDICI Zei de mii de aniStau de veghe pentru Neam....................................Adev`ruri engramateën cuvinte reflectateDin graiul RAMANILORTRACO-GETO-DACILOR§i Ramanilor str`mo[iAncestralii no[tri mo[iDin a lor limb` vorbit`Denumit` [i SANSCRIT�Am dat lumii-ntregiO LIMB�, o CULTUR�§i-o ENIGM�!!!Cum de azi al nost-popor

204

Fig.82.Atunci nici Nefiin]` n-a fost, [i nici Fiin]`,C`ci nu era nici spa]iu, nici cer [i nici stihie.Avea st`p~n [i margini pe-atuncea Universul?Avea ad~nci pr`p`stii? Dar mare? Nu se [tie.N-a fost nici nemurire, c`ci Moartea nu-ncepuse.Nu se n`scuse moartea, c`ci nu fusese zi.Nici v~nt n-a fost s` bat` acele \nceputuri;�ns` ceva \n lume Ð Unicul Ð se ivi.............................................................Dar care m~nie oare fu-n stare s` priceap`,Crea]iunea \ns`[i de unde-a \nceput?Poate aicea zeii \[i z`mislir` neamul,Dar cine va s` spun` din cine s-au n`scut?Doar El, acela care porni Crea]iunea,El, cel care-o prive[te din ceruri, numal El,El, cel care-a f`cut-o, sau poate n-a f`cut-o,El singur [tie, poate. Sau, poate c` nici El.

(trad. I.Larian Postolache)

ãImnul Crea]ieiÒ, (X,129) Rig-Veda, vechi de mai mult de 4000 de ani [i care l-a inspirat [i peEminescu \n ãScrisoarea I-aÒ [i nu numai.ãSfinxulÒ din Bucegi ce ne vegheaz` neamul de mii [i mii de ani [i va continua s-o fac`!Dup` ãMun]ii Carpa]iÒ, Ed. Thausis, 1995, Sibiu, Rom~nia

205

Este doar un SPECTATOR !C�nd ÔOM ridica iar frunteaS` st`m drep]i precum NEGOIULCu SIRIU l�ng` noi§i puternici ca TitanulA[a cum era RAMANULS` tr`im �n Armonieën respect [i Bog`]ie!

206