+ All Categories
Home > Documents > Nodul Sacru - Ioan Marchis Sacru - Ioan... · 2018-08-14 · 8 Prin dubla oglindire a celor doud...

Nodul Sacru - Ioan Marchis Sacru - Ioan... · 2018-08-14 · 8 Prin dubla oglindire a celor doud...

Date post: 22-Feb-2020
Category:
Upload: others
View: 50 times
Download: 1 times
Share this document with a friend
11
Ioan Marchig NODUL SACRU edigia a II-a, revizuiti CuvAnt inainte de Constantin Prut Ion Muregan Virgil $tefan Nifulescu Cluj-Napoca 2018
Transcript

Colectia

$coala ardeleand de eseisticd

@ Editura $coala ArdeleandCluj-Napoca, str. Mecanicilor nr. 48Redactia: tel 0364-117.252; 0728.084.801e-mail: [email protected], [email protected] e: tel / f ax 0364-117 .246 ; 07 28.084.803e-mail : [email protected], [email protected]

Descrierea CIP este disponibild la Biblioteca Nationald a Rom6niei

rsBN 978-606 -797 -249 -8

Editor: Vasile George D6ncu

Redactor: Sandra Cibicenco

Copertd gi tehnoredactare: Florin Pop

Desene: Ioan Marchig

Traducere in limba francezd: Rodica Mone

Traducere ln limba englezd: Olimpia Balint

Ioan Marchig

NODUL SACRUedigia a II-a, revizuiti

CuvAnt inainte deConstantin Prut

Ion MureganVirgil $tefan Nifulescu

Cluj-Napoca 2018

t94 Ioan Marchig

le bois et dans la poterie, dans la pierre et sur des v€tements, mais

aussi dans la litt6rature populaire, dans les mythes, l6gendes, contes

de f6es, chansons, danses, incantations, masques, th6Atre populaire et

ainsi de suite.Le neud est l'un des symboles sacr6s de 1'humanit6 qui

contiennent o mat6riellement , leurs sens. II repr6sente une d6finitionplastique du Principe, mais dans le neud le mystdre du Principen est ni r6v6l6 ni non-r6v6l6 car ce mystdre ne se laisse pas expliqu6par des mots, ni 6puis6 par les sens, Par la compr6hensiorl par

l'amour.Cette 6tude se penche sur les modalit6s symboliques du Neud,

sur la philosophie des " fonctionnalit6s " imaginaire du neud, sur ses

fonctions m6taphoriques, symboliques et arch6typiques.Ce livre s'ouvre sur une pr6sentation g6n6rale du Nceud, avec

certaines r6f6rences des dictionnaires de sp6cialit6. II y a ensuite une

brdve r6f6rence aux variantes du neud celte avec ses significations,puis une pr6sentation g6n6rale du Neud Sacr6. Ainsi, le livrecomprend quatre chapitres :

I. Le Neud Sacr6 (le centre vide, sonore) : le Principe du NeudSacr6; le Fuseau avec des " Turgdldi " (< zurgdldi >, * zdrangdne > =

mots de la r6gion qui d6signent des objets en bois, remplis de petites

pierres afin d'6mettre des sons); le Bdton avec un oiseau; Variantesd6velopp6es du neud (sur des portails, terrasses, escaliers ou comme

des 6l6ments en soi) ;II. Le Neud du Diable (chaque 6l6ment de la composition est

diffdrent des autres et le centre est plein) ;

III. Le Neud non-spatial (616ment plan ou en relief, souventconfondu avec le symbole du soleil);

IV. Le Neud Labyrinthe : Moddles de labyrinthe; le

Labyrinthe et la nourriture.

Le livre contient les chapitres suivants : Le Neud Sacr6; Le

Nceud du Diable; Le Neud non-spatial; Le Neud Labyrinthe; Le

Neud et l'art moderne; Le Neud et la Coupe du Graal.

La conclusion de cette 6tude pourrait Ctre la suivante : le Neudde Maramures est une o forme " id6ale du Principe Universel. Il6puise tous les symboles sacr6s, tout en €tant l'expression entidre du

Centre, de ses 6nergies et de ses rayonnements, et aussi de ses

f onctionnements symboliques.

CUPRINS

Nodal Sucru, Ia o noui edi{ie de Constantin prut ............. ...............7

Cartea unei viziuni de lon Muregan................. . . .. ...........9

Tainele Nodului Sacru de Virgil gtefan Nilulescu.........................11

O cercetare a nodului (Prefali la edilia I de Constantin prut) .. ...13

Cuv6nt inainte .................17

No{iuni generale despre nod.

Nodul Sacru. Prezentare generali ...........................26

Capitolul INODUL SACRU .............29

Principiul Nodului Sacru............ .......31Fusul cu Jurgdldi (Zurgdld,i sauZdrangdne) ................. ..............3jBastonul cu Nod gi Pasire....... ..........4OVariante dezvoltate ale Nodului Sacru............ .......5g

Capitolul IINODUL DRACULUI 61

t96 Ioan Marchig

Capitolul VNcioul, gr ARTA MoDERNA......'........;..... \?7

Nodul 3acru gi o,Sdrutul" lui BrAncuqi' """"""""'129Nodul ?n opeia lui Mihai O1os........""' """"""""' 133

Nodul in opera lui Dumitru $erban """"""""""" 134

,,Spicul" Ae toan Marchig'.'......... ...""'

Capitolul \rINo'nni $r cuPA GRAALULUI..........'........ """'137

Simbolul Cupei Graalului"...'.....'.."' """""""""" 139

Nodul Sacru 9i cupele inchise """"'146

......151Cuv0nt de incheiere/

Planqe .. .. .. . ..._. .- . . ".:....."""""" """"153

Bibliografie selectivi...... """""""""" 183

Summary.... """"""""";'191

""""193R6sum6.......

Cdteva arhetipuri legate de simbolul Centrului 9i comparaJia lor--cuNodul Sacru 9i,,golul" din centrul lui """""""" ' 3?

Nodul:Defrndii. Speculafii. Metafore' 9!Nodul ca structurA pbsticd athaic6. Defini!ie"""" ' " ' '

' '?9 ,

NoaugiArhetipulplastic'.'.'...'..''......'.......'.....'92

I

CONTENTS

The Sacred Knot, ^

new edition by Constantin Prut.............. ...........7

A Vision - The Book, by Ion Mureqan ........................9

The Secrets of the Sacred Knot, by Virgil gtefan Nifulescu......... t 1

Research into the Sacred Knot(Preface to the first edition, by Constantin Pru|..............................13

198 Ioan Marchiq

Some archetypes connected with the symbolofthe sacred center........... ,-....'....'.....72

The Knot: Definitions. Hlpotheses. Metaphors. ..........'... "...' 88

The Knot as an artistic archaic structure......'.........'.'.........'...'90The Knot and the plastic archetype ....'...'......'...92

Chapter fVTHE LABYRINTH KNOT .................95

Center of the Sacred Knot ............ ......'.'..'...........".97Models of labyrinth.. .......................109

The Labyrinth and food....... ..'.....'...110The Labyrinth and round dance............!..........'.'.'.';.. '.'..'..........112The Knot and the thres dimensional cross....

Chapter VTHE KNOT AND MODERN ART .....................,.127

The Knot and "The Kiss" by Brdncugi...... ...'....'.'129The Knot in Mihai Olos' work........!..........'... ......133

The Knot in Dumitru Serban's work............ "-...'.134"The eat of com" by Ioan Marchig........ ....'.."......135

Chapter VI lTHE KNOT AND THE HOLY GRAIL........ .......,137

The syrnbol of The Holy Grail ..".'.'...'.'.:.............139The Knoi and the closed cups.............. ..........'......146

Concluding remarks ...........:......... '... ,..

' . .....151

Plates .......... ..........:.......... .'.'......'.......'. 153

SOMMAIRE

Le Neud Sqcrdrdune nouvelle ddition de Constantin prut.............7

Le livre d'une vision de Ion Muresan................. ,........9

Les mystires du Neud Sacr6 de Virgil gtefan Nifu1escu..............1l

Une recherche Sur le ncud (Pr6face d la premidre 6dition deConstantin Prut) ............ ......................... 13

Notions g6n6rales sur Ie neud.,.......!.......!.... ............19

Le Naud Sacr6. Pr6sentation g6n6rale...... ..............26

Chapitre ILE NGUD SACRE .....,...2g

Le Principe du Naud Sacr6............Le Fuseau avec des <furgdldil...........:......... .........37Le Bdton avec un naud et un oiseau..... .................40Variantes d6velopp6es du Ncud Sacr6........... .......5g

Chapitre IXLE NGUp DUDTABLE ...........................................61

Caractdristiques furmelles .................63

Chapitre IIILE NGUD NON SPATIAL.................. ...........,........65

Le Naud - Centre Sacr6 ...........Le Naud- Cenhe du Monde.... ........69

2OO Ioan Marchis

Quelques arch6types li6s au symbole du Centre

"i lu *-p*uison avec le Nceud Sacr6...."""" """'72Le Nreud: D6f,rnitions. Sp6culations. M6taphores' " " " " " " " "' 88

Le Naud conme structure plastique archaique" " " " " " " " " " " 90

Le Nmud et I'Arch6type Plastique.'. """""""""92

Chapitre tVLE NG,UD LABYRrNTHE............... ..............""""'95

Le centre du Naud Sacr6 '.......... """'97Moddles de labyrinthes...'......'........ """"""""""" 109

Le labyrinthe ei la nourriture................... """"""' l l0te labyrinthe et la ronde.... """""""112Le Naud et la croix d trois dimensions """"""""""""""""""' 120

Chapitre VLE N6UD ET L'ART MODERNE ......................127

Le Ncud et le <<Baiser> de Brancusi. """""""""'129Le Naud dans l'reuwe de Mihai Olos '.""""" ""' 133

Le Nreud dans I'ceuwe de Dumitru $erban"""""""""""""""' 134

<L'6pis>> de Ioan Marchi9........ """" 135

Chapitre VlLE NOUED ET LA COUPE DU GRAAL ............131

Le symbole de la Coupe du Graal """""""""""" 139

Le Nmud Sacr6 et les coupes ferm6es """"""""" 146

Aceastd carte a apdrut prin bundvoinladomnului Cetelin Cherecheg,

primarul municipiului Baia Mare,gi a Fundafiei ,,Dorel Cherecheg"

Au mai participat la corecturd, consiliere, sprijin material gi moral:Adrian Bogdan-Varu, Virginia Paraschiv, Vasile Tivadar, NicolaeIuga, Monica Marchig, Gheorghe Cadar, Fulvio Cappucci, FlaviusLucdcel, Tony Nyerjak, Mihai Covaci, Mihai Cozma, Marius gi Zoe

vida Porumb, Maria tffifrilti"Ti,ffff'r":t FlorentinNdsui qi toti

Fin

P rincipiul N o dului S acru

Este varianta sonord a Nodului, formatd din treiperechi de elemente perpendiculare, alcdtuind o

structurd unitard sub formd de nod, o stea cu 12 raze ce

pornesc radial din centrul ,,gol", formAnd mai multefiguri irr forma literei ,,Y" .

Aceste semne in ,,V" le gdsim gi la culturilepaleolitice din intreaga lume, fiind primele intenfii de

simbolizare gi formare de semne.in principal, la modulul in catzd, avem clar

evidenjiat t)n ,,Y" pe partea superioard, unul oplJl ,,1\"pe partea inferioard qi alte doud perechi de semneirL,,Y"pe cele doud orizontale in cruce. Prin aceastd trimiterespre centru, asistdm la o tulburdtoare apropiere din 6

direcjii inspre golul interior, centru al modulului.

Etapele de montare ale nodului

32 Ioan Marchiq

Doud ,,V" -lJri creeazd. o directie perpendiculard,, intimp ce alte patru formeazd doud axe orizontale,constituindu-se o axd verticald gi o cruce pe orizontald(compozitia ne duce la simbolul arborelui vietii, ,,Axismurrd7", dar gi la crucea cu trei dimensiuni).

Nu putem sd nu observdm tendinfa acestei formede a atrage atenfia asupra centrului, fapt care ne trimiteia toatd familia de forme romboidale, simbolizAndfecunditatea, intAlnite in folclorul european in culturilepreistorice gi istorice.

Aceste argumente duc la sugestia cd acest modulare qi semnificatia Zeifei-Mamd, simbol al creatiei lumiigi al fecundit5gii.

Oglindirea in sine a nodului

Este de ad5ugat cd un simplu element de la aceastdstructurd igi are propriul lui contrariu la capdtul celdlalt.Avem o inldntuire intreagd de dialoguri ale contrariilor.nf

In esenfd, dacd unei perechi de contrarii ii este luatdpartea opusd, cealaltd parte se divide de la sine,formAndu-gi propriul contrar. Dacd rupem o lumAnare indoud, instrdinAnd un capdt de altul, fiecare parte igigenereazd. spontan alt capdt (contrariul) - unitatea giechilibrul contrariilor fiind restabilite. Cu atAt mai

{

NODUL SACRU JJ

evident este acest lucru in lumea arhetipurilor care suntmatrice autoregenerabile, depozitare de idei. Nicio idee

nu poate fi corectd gi adevdratd dacd nu conline in ea 9iopusul ei.

Avem nenumdrate exemple de androginitate inde scriere a Zeitei-Mamd:

,,Natura duald a zeitdlIi feminine neo-eneolitice ne este

dezvdluitd gi de un detaliu tehnic de modelare. Un numdrde statuete feminine sunt modelate din doud bucdlidispuse longitudinal 9i lipite prin presiune. Nu este lipsitde semnificalie nici faptul cd cele doud jumdtdti suntinegale, egalizarea gi simetria fiind realizate doar dupdacoperirea pdrfilor constituente cu un strat exterior de lut.Canonul alcdtuirii imaginii zeitdlii din doud pdrli este

respectat gi in cazul unor materiale mai pulin potriviteacestei tehnici ca piatra, osul, meta.lul sau chiar scoicile.Obstinalia artizanilor neolitici de a folosi aceastd tehnicdincomodd ne determini sd presupunem existenia uneidogme importante, care nu poate fi decAt coincidentilt

oppositorum. Modelarea din dou5 jumdtdli a statuetelorfeminine a fost observatd de James Mellaart la Qnal Hiiyuk 9iHacilar gi este atestatd de-a lungul intregii perioadeneo-eneolitice in Balcani, ca gi pe teritoriul Romdniei. LargardspAndire gi persistenja tor timp ne semnaleazd importanladeosebitd a conceptului dual.O alte formd de reflectare a prirhordialitdjii 9i duahtdliizeitdlii principale este reprezentarea ei ca androgind. Inneoliticul timpuriu din RomAnia nu au fost incdidentificate reprezentdri explicite (naturaliste) androgine,dar acest lucru nu inseamnd gi inexistenfa conceptului. Unbun exemplu ni-l oferd una dintre figurinele ce compungrupul statuar, cunoscut sub numele de "indrdgostifii>, dela Gumelnila. Una dintre statuete are reprezentali sAnii, lafel ca statueta feminind, dar gi sexul masculin modelat cudetalii naturaliste. Imaginea androgind de la Gumelrrila nueste singulard, in cultura Cucuteni fiind descoperite mai

Ioan Marchiq

multe astfel de reprezentdri, dintre care citdm doar pe celede la Mdrgineni-Cetdtuia, ScAnteia qi Mihoveni. Imaginiandrogine, realiste sau simbolice, se gdsesc Ai in alte culturineo-eneolitice din Balcani sau de pe teritoriul RomAniei.Reprezentdrile androgine pot fi ipostaze ale .Marii Mame,sau personaje distincte, in ambele cazuri desemndnddivinitatea primordiald capabild de autoreproducere.Prima ipotezd ni se pare mai aproape de adevdr, deoarece

- aSa cum afirmd Mircea Eliade - androginia este formulaarhnicd qi uniaersald pentru a exprima totalitatea, coincidenlacontrariilor." 8

Prin dubla oglindire a celor doud capete alefiecdrui element din Nodul de lemn maramuregean, prinimperecherea celor gase elemente, doud cAte doud, neapropiem ca functie simbolicd de sfera androginitdtii,adicd a coincidentei contrariilor in sensul citatului demai sus.

Putem concluziona ce, in acest modul se

desfdqoard un eveniment sacru. in primul rdnd, existdsemnul clar al Cerului care trimite un ,,mesaj" insprePdmAnt. Apoi un ,,mesaj" clar spre inalt venit de jos de laom. Pe urme, celelalte patru trimiteri de pe registrulorizontal, simbolizAnd, prin crucea orizontald. formatd,un timp gi un spatiu anume/ un moment important, unlegdmAnt intre om gi transcendent. innodarea directiilorinimii, mintii, a lui Dumnezeu gi a omului creeazd uncentru de forte magice, un fel de placentd a lurnii, un soide legdmAnt pe care il face Dumnezeu cu omul, opromisiune de unire qi mAntuire, a trecerii profanului in

8 Academia Rom6nd, Istoria Romdnilor, vol. I, Moqtenireatimpurilor indepdrtate, Coordonatori: Acad. Mircea Petrescu-Dimbovila, Alexandru Vulpe, Editura EnciclopedicS, Bucuregti,2001,pp.179-180.

NODUL SACRU 35

sacru qi descindere a sacrului in profan. Aceastd poartdde intAlnire este ugor de dedus din perfecfiunea acestordirectii ale modulului (din moment ce cele doud V-uri se

intersecteazd.lavdrf - unul trecAnd in celdlalt).

Nodul pe o cergi din Mara, Maramureq(este sesizabil qi golul sonor al nodului)

Golul sonor interior gi unirea capetelor dupd ce eleau format nodul este cea mai importantd caracteristicd a

Nodului Sacru, ceea ce il deosebegte de celelalte tipuri denoduri care, ori nu au golul interior, ori au capetelelibere dupd ce au format nodul, dAnd astfel posibilitateadesfacerii lui. Vom vedea pe parcursul acestei lucrdrimodul cum funcfioneazd. simbolic acest gol interior, darq;i complexitatea celor trei perechi de legdturi ireversibileale Nodului Sacru. $i inima este un Nod Sacru, deoarecesAngele parcurge cdi labirintice (formeazd nodul) dupdcare se intoarce la sine in golul interior. Firele inimii fac o

lesdturd labirinticd intoarsd in sine, ca gi cum un arboregi-ar intoarce crengile in rdddcini gi s-ar uni cu ele. Oriceplasd, relea de fire gi directii, construite pe o sferd sau unou/ care se unesc la capete, transformd sfera sau oulintr-un Nod Sacru. De altfel, la Nodul Sacru nu putem

#ffit. FE!

36 Ioan Marchiq

vorbi de doud capete ale sforii din moment ce, odatdunite, capetele nu se mai Pot sesiza, dispar, se

transformd in cercuri, ovaluri, meandre mai mult sau

mai pulin geometrice, mai mult sau mai putin simetrice.

Nodul Sacru (capetele sforii sunt unite) 9i nodul inimii

Frecvenja obsedantd cu care apare acest simbol intoate culfurile, atAt pe elemente de lemn, textile,ceramicd sau alte suporturi, ne face sd ne convingem de

marea insemndtate pe care ,,omul geometric" a dat-oacestui ,,arhetip plastic". (Planqele XVl, XVil, Xvil| XIX)

Acest modul are toate caracteristicile unui simbolsacru. El a traversat preistoria gi istoria cu o forfd gi ovehemenfd de neinldturat, rdmAnAnd gi azi, la uneleculturi, elementul principal de pe covoare, decorareacaselor, a porfilor, a uneltelor de lemn sau ceramicd.

Nodul Sacru genereazd, o familie de simboluriconvergente ca semnificafie, reunind toate tradiliile gi

reprezentAnd in ultimd instanld Principiul.

Fusul cu lurgdldi(Zur gdldi s au Zdr an gdne)

,,Add-mi fus cu lurgdldiDacd-ti trebe ochii mei"e

Este forma cea mai veche cunoscutd Si esterdspAnditd pe toatd aria Maramuregului, cu zone deconcentrare pe v5ile lze| Marei, Cosdului, Vigeului giLdpugului, unde gi azi se mai confectioneazd,, chiar dacde tot mai rar uzitat ca instrument de tors. Este folosit, inmod special,la gezdlori de cdtre fetele de miritat. Fldcdiifurau fusele de la fata care le era dragd gi ieqeau cu ele intindd sau rdmAneau in casd, insd acestea kebuiaurdscumpdrate prin sdrutdri gi imbrdtigdri.

Am avut in copildrie pe vdile Izei gi Marei aceastdmiticd experienfd. Uneori, cAnd fata torcea singurd cufusul cu tulgdldi, acesta fdcAnd prin rotatie un sunetcontinuu, era auzit de mama fetei din cealaltd camerd,iar cdnd sunetul inceta, insemna c6. fata se sS.ruta cufeciorul iar mama intra si-i supravegheze, ,,sd nuse-ntAmple vreo rugine".

e Informator: Iliqca Munteanu, Valea Lazului,Bdrsana, 70 de ani.

38 Ioan Marchiq

Aceastd variantd a fusului prezintd,aceeagi formd debazd. ca gi celelalte variantegi acelagi mod plastic de inmultire, creqteregi compozilie. De asemenea/ nodul fusuluiconfine pietricele in centrul lui, insd opereche de elemente, dupd ce construiescnodul, se unificd pe verticald, gi la bazafusului, alcituind corpul principal al fusuluiunde se agazdfirul rdsucit, oprit in partea dejos de roatd (aici nodul sonor). Formaaxului este decoratd prin incrustare, luAndde cele mai multe ori forma stAlpului curomburi (Coloanalnfinitului a lui C. BrAncugi,care s-a ndscut tot din rdddcinile folcloruluiromdnesc). (Planqele I l-l I l, XXV I D

Uneori, ca gi in desenul aldturat, liniafrAntd de pe ax ia forma garpelui care aici,avAnd in vedere gi simbolul falic al fusului,reprezintl fluxul de sdmAnld luminoasd(focul, dorul), care se ridicd din golulnodului de-a lungul axului spre a lmplinidevenirea. in simbolurile preistorice,aluzlile sexuale sunt intotdeauna exhibate,insd ele au. o prezentare ritualicd, sacrd gi

nu carnald. Fata care folosegte fusul estepurd in dorinla ei, e curatd gi urmeazd unritual consacrat.

Axa verticald a fusului are oputernicd funcfie simbolici (Axis Mundi,Axa Cerului, Osia Lumii), dar gi de simbolfalic, datoritd nu numai formei alungite, ciqi evidentei trimiteri a nodului spreimbrdtigare, dragoste, unire, fecunditate.

NODUL SACRU 39

Fusul cu lurgdldi este o chemare muaicald la dragoste,launire, la viat5.

Poate este ihteresantd aici gi o remarcd lingvisticd:fusul, ca element vertical, axial, este gi simbol falic, iar inlimba romAnd, cuvintele falus, palog, fus sunt apropiatelingvistic ai simbolic, fiind elemente ascendente,masculine (phalus, phalos, phus).

Fusul in sine prezintd foarte multe funcliisimbolice, avAnd in vedere nu numai nodul sau roatainferioard, ci gi axul fusului. Rotirea cosmicd sau acrugului ceresc, dar gi simboluri ce lin de rdzboiul de

fesut: pAnza, sfoara, firul, acul, labirintul, simbolurilesolare (simboluri ale centrului, ale zodiacului, simboluricalendaristice, dar gi cele datorate geometriei sale sacre,a proportiilor gi calitd}ilor sale universale). Fusul, casimbol, rdsucirea lui, mai ales cea a fusului cu furgdl5i,pe muzicd, este foarte aproape de simbolul horei, a

dansului in cerc cu origini atdt de indepdrtate, dardespre care vom vorbi mai incolo, in aceastd lucrare.

Existd un moment in rdsucirea cu vilezd, a fusuluicu turgdl5i, cdnd acesta plutegte in aer, se desprindecAteva secunde de mAna care-l rotegte, leviteazd.

Fusul cu furgdldi, prin rotirea lui, prin formarazelor, este inrudit cu toate simbolurile solarecunoscute, mai ales cd simbolul soarelui in cultura Suciude Sus gi Ldpug, cea etrusc5, aztec6. sau asiaticd, estefoarte apropiat de forma exterioard a nodului ce

formeaz1 fusul. Acest lucru e gi mai evident inreprezentdrile plane ale nodului pe covoare, gtergare,costume populare, incrustdturi in lemry ceramicd.

Bastonul cu Nod gi Pasdre

Bastonul cu nod are dispunerea spaliald inversd a

fusului, axa centrald fiind indreptatd in jos, in pozitie debaston sau sceptru solar. Este destul de rar intAlnit.Probabil, in epocile precregtine (cultul soarelui), erafolosit ca sceptru sau obiect sacerdotal, ca insemn alputerii regelui, gamanului sau preotului. (Plangele V-V\

Fusul cu turgdldi este un simbol vertical, avdndrdddcina (nodul) in partea inferioard. El se aliniazd.simbolului Arborelui Cunoaqterii Binelui gi Rdului, pecAnd fusul rdsturnat, cu nodul spre cer (Bastonul cunod), se asociazd. cu simbolul Arborelui Viejii din centrulEdenului. El are rdddcinile in cer gi coroana pe pdmAnt.

TISimboluri ale verticalitiJii: Bastonul, Caduceul, Arborele Viefii,

Arborele Cunoagterii

NODUL SACRU 4t

Se gtie cd in Eden este agezat nu numai ArboreleCunoagterii Binelui gi Rdului, din care a mAncat Adam,ci gi Arborele Viefii, pdzit ctt strdgnicie:

,,$i a fdcut Domnul Dumnezeu sd rdsard din pdmAnt totsoiul de pomi, pldcufi la vedere gi cu roade bune demAnca! iar in mijlocul raiului era pomul vietii 9i pomulcunogtintei binelui gi rdului". (Geneza,2,9)

Prin migcarea sa de rotatie, simbol al dragostei giunirii cuplurilor, fusul este dual gi reprezintd simboluldevenirii, dar gi ghemul spermatic al cunoagterii bineluigi rdului, al arborelui adamic. Rdsturnat, devenit bastoryel igi schimbd radical sensul, trimitAnd spre unitate giunicitate, ca simbol al nemurirli, pdzit de sabia de foc aHeruvimilor:

,,$i a zis Domnul Dumnezeu: Iatd Adam s-a ftcut ca unuldintre Noi, cunoschnd binele gi rdul. $i acum nu cumaa sd-qiintindd mfrna gi sd ia roade din pomul oiefii, sd mdnince Ei sdtrdiascd tn oeci!... (...) 9i izgonind pe Adam, l-a agezat inpreajma grddinii celei din Eden 9i a pus heruvimi gi sabiede flacdrd vAlvAitoare, sd pdzeascd drumul cdtre pomulvie!7i." (Geneza, 3, 22, 24).

in varianta maramuregeand, el prezintfl in parteasuperioard o pasdre cu coadd de pegte, sculptatd intr-unmod naiv, sintetic. De asemenea, tn Maramureg, inbisericile de lemn, se mai gdsegte pasdrea sculptatd peunele candelabre vechi.

Pasdrea este simbol al sufletului eliberat, alsufletului care pdrdsegte corpul, in mai toate religiileantice (Egipt, Mesopotamia, Ia geto-daci sau chiar inscenele pictate in pegterile de la Lascaux):


Recommended