| SĂPTĂMÂNAL REGIONAL | 12 - 18 mai 2016 • Nr. 612 • 2 lei • 24 pagini www.transilvaniareporter.ro

| SĂPTĂMÂNAL REGIONAL | Cluj | Satu Mare | Maramureş | Bihor | Bistriţa-Năsăud | Sălaj

ACTUALITATE pag. 2

CULTURĂ pag. 10

EDUCAŢIE pag. 7

SPORT pag. 21

Pata de pe obrazul Clujului rezistă

Clujenii obișnuiți devin personaje de � lm

Hai la olimpiada (de aur)!

Bătaie de joc! Zece mii de euro pentru „U”

„Oraşul Trăieşte” de Zilele Clujului

Cea de-a VI-a ediţie a Zilelor Clujului va avea loc în perioada 19-22 mai 2016. Festivalul se va desfășura în peste 25 de locații, va cuprinde peste 100 de evenimente și va antrena peste 50 de parteneri din rândul asociațiilor, organizațiilor sau instituțiilor clujene.Pentru mai multe detalii intrați pe transilvaniareporter.ro sau scanați codul QR alăturat.

1 € 4.4910 lei1 $ 3.9405 lei

DOSAR | 150 DE ANI DE LA DESCĂLECATUL ÎNTEMEIETORULUI DINASTIEI REGALE

AFACERI PUBLICE pag. 3

Milionari și săraci lipiți: averile candidaților la Primăria Cluj

Mii de români (între 5 şi 10.000, după aprecieri) au ales să ignore frigul

şi ameninţarea ploii pentru a fi alături de membrii Casei Regale la ceea ce bi-nevoitor poate fi admisă ca fi ind „Gar-den Party” (petrecere simandicoasă în aer liber) organizată marţi seara la Castelul Peleş cu prilejul împlinirii, printr-o datare uşor inexactă, a 150 de ani de la întemeierea acesteia. Câţi din-tre invitaţii în ţinută de gală care s-au înghesuit pe neîncăpătoarea terasă a castelului şi pe parcela de iarbă din faţă proaspăt cosită au făcut-o din snobism sau din curiozitate şi câţi sunt admira-tori sinceri ai regalităţii e mai puţin rele-vant? Numărul mare de oameni adunaţi la Peleş, mulţi prezenţi fără a fi formal invitaţi, probează revirimentul prestigi-

ului şi a puterii de atracţie a monarhiei româneşti.

După decenii în care comuniştii, aceşti „chiriaşi ai istoriei” cum i-a numit principele Radu, le-au interzis românilor să îşi mai iubească regele- „Ţara a fost învăţată să vă iubească, de acum o vom învăţa să ne iubească pe noi”, i-ar fi spus Petru Groza tânărului rege Mihai atunci când l-a forţat să abando-neze tronul - în România se simte cum se intensifi că un curent de opinie susţinut de cei seduşi de ideea unei posibile re-veniri la calea regală.

În intervalul celor 150 de ani care au trecut de când, pe atunci, viitorul rege Carol I era înscăunat domnitor la Bucureşti, România a contabilizat cele mai bune realizări în anii când a păşit

împreună cu Casa Regală. Dar nu con-tabilii scriu istoria, dacă ar fi fost aşa, realitatea de astăzi ar arăta probabil alt-fel; constatăm însă că Regele Mihai este încă în exil şi republica e consolidată de voinţa majoritară a românilor (IRES, „Casa Regală a României la 150 de ani - Percepţii şi reprezentări”). Nu e mai puţin adevărat că studiul IRES realizat pentru numărul din aprilie al revistei SINTEZA relevă creşterea numărului celor care preţuiesc regalitatea, o vor mai implicată în societatea românească şi solicită să îi fi e legiferat un statut instituţional. Despre cifrele de azi ale nostalgiei monarhice, dar şi a încrederii în actualitatea acesteia , despre istoria regalităţii în România şi însemnătatea ei pentru Cluj, citiţi în paginile 4-6. (C.C.)

OPINIE | RUXANDRA HUREZEANOperaţiunea „cu mâinile murdare” pag. 8

OPINIE | VALENTIN NAUMESCU Campania greşită a conservatorilor la Londra şi impactul asupra Brexitului pag. 9

Foto

: Cris

tina

Belig

ăr

Românii reînvaţă

să iubească regalitatea

2 | actualitate

| 12 - 18 mai 2016 Nr. 612

CTP Cluj-Napoca SA organizeaza concurs in ve-derea recrutarii de personal pentru ocuparea urmatoarelor posturi: -2 posturi tehnician retele si echipamente calcul. Conditii de participare: se solicita specializarea echipamente electronice sau similar. Pentru inscrierea la concurs candidatii vor depune

la registratura companiei dosarele, pana la data de 31.05.2016. Concursul va avea loc la sediul companiei in data de 06.06.2016, incepand cu ora 11,00.

Informatii suplimentare se pot obtine la sediul CTP Cluj-Napoca SA, Serv. Resurse Umane, tele. 0264/ 430917, int. 125.

domnia gunoaielor

Pata Rât, groapa de gunoi a clujenilor, rămâne o eternă problemă nerezolvată

pentru autorităţile locale şi judeţene. Ca în celebra reclamă, groapa de gunoi şi pata...rezistă. Nici viitorul imediat nu aduce nimic mai bun, doar promisiuni şi aşteptare.

Recent gunoaiele de pe rampa veche au luat foc şi au ars cu săptămânile, lucru care s-a soldat şi cu o amendă consistentă de 80.000 de lei dată de Garda de Mediu Con-siliului Judeţean (contestată de instituţia judeţeană). Şi mai recent, gunoaiele de pe rampa temporară, aflată în administrarea Regiei Autonome de Administrare a Do-meniului Public Cluj-Napoca, cea care primeşte doar gunoaiele din municipiul Cluj-Napoca, au luat şi ele foc, un incendiu provocat, după cum a declarat chiar prima-rul Emil Boc, în acest sens fiind depusă şi o plângere la poliţie.

Ce soluţii propun însă autorităţile la această criză mocnită şi prelungită cu anii a gunoaielor? Niciuna. Potrivit reprezentanţilor Consiliului Judeţean, mai avem de aşteptat cel puţin un an şi jumătate ca să avem un centru de manage-ment integrat al deşeurilor. Deja celebrul CMID, la care s-a început încă din 2012 şi la care după patru ani ne putem „lăuda” cu un şantier compromis prin greşeli de proiectare şi execuţie care au determinat alunecarea terenului, cu contracte reziliate şi licitaţii noi în derulare de luni de zile şi încă nefinalizate, dar şi cu un conflict între beneficiar şi executant pe tema închiderii şi ecologizării vechii gropi de la Pata Rât, dispută provocată de sutele de mii de metri cubi de gunoaie depozitate ilegal acolo.

La Pata Rât, gunoiul ardeRecentul scandal iscat de aprinderea

gunoaielor fie prin autocombustie în groapa veche de gunoi, fie incendierea lor pe rampa temporară a RADP ar fi trebuit să scoată autorităţile din amorţeală. Însă în afară de câteva comisii mai mult sau mai puţin de urgenţă convocate care s-au plim-bat pe la groapa de gunoi, singura măsură luată a fost să se pună pământ peste gu-noaie. Şi bineînţeles, alţi bani de la buget, adică alocarea unor fonduri suplimen-tare, mai exact 3,5 milioane de lei, pentru măsurile necesare pentru stingerea incen-diului. Bani care vor fi cheltuiţi după ce se încheie o procedură de negociere directă la care au fost invitate trei firme, pentru a se stabili cine va implementa efectiv măsurile de stingere a incendiului.

Rampa veche de la Pata Rât e deja predată încă din 2015 unei asocieri de firme, SC Nordconforest SA, SC Finara Consult SRL, SC Interdevelopment SRL, ca să fie închisă şi ecologizată. Numai că şi acest contract, ca orice alt contract ce are legătură cu Pata Rât, este cu ghinion. Constructorii au participat la licitaţie pe baza unui caiet de sarcini care estima că în groapă există o anumită cantitate de deşeuri care trebuie ecologizate. După încheierea licitaţiei şi semnarea contractu-lui, când constructorul a mers la faţa locu-lui şi a început studiile pentru proiectare au rezultat că sunt cu vreo 500.000 de metri cubi în plus. „Conform Revendicării nr. l a Antreprenorului, în urma ridicării topografice executată de către Antreprenor, a rezultat în luna iunie 2015, cantitatea de 1.905.535 mc, extinsă pe o suprafaţă de 219.900 mp. Din cal-culele Antreprenorului, rezultă o cantitate de 541.835 mc depozitată suplimentar faţă de can-titatea de deşeuri estimată în Fişa de Date, can-titate care ar presupune executarea de lucrări suplimentare în valoare de 6.373.307,45 lei” au precizat reprezentanţii CJ Cluj pentru Transilvania Reporter.

Şi de aici bineînţeles că a început con-flictul pentru că cei de CJ nu doresc majo-rarea sumei din contract, iar antreprenorul nu mai vrea să facă toată munca pe aceiaşi bani. Conflictul este încă nesoluţionat. „Beneficiarul (n.r. Consiliul Judeţean) prin adresa nr. 14594/01.09.2015, consideră so-licitarea privind admiterea de costuri supli-mentare ca nefondată şi ca urmare respinge documentaţia privind detalierea Revendicării nr. 1 a Antreprenorului. Datoriră faptului că a fost atribuit contractul de «Asistenţă tehnică pentru Supervizarea contractelor de lucrări aferente proiectului Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în Judeţul Cluj» şi a fost emis Ordinul de Începere pentru Inginer, în perioada următoare va fi emis şi punctul de vedere al acestuia, care este un mediator între

Beneficiar şi Antreprenor”, se mai arată în răspunsul celor de la CJ Cluj.

Cert e că între timp, la un an de la pre darea amplasamentului, nu s-a încheiat nici măcar partea de proiectare. „În acest moment nu este finalizată etapa de proiectare datorită faptului că nici până în acest moment nu s-a pri mit de la Agenţia Natională pentru Protecţia Mediului şi Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, punctul de vedere clar cu privire la cele două posibilităţi de închidere a depozitului Pata Rât, respectiv: (1) Închiderea depozitului Pata Rât, cu preluarea numai a deşeurilor în cantitate de 1.350.000 mc de pe suprafaţa aflată în administrarea Judeţului Cluj de 18,208 ha, şi respectiv ignorarea cantităţii de deşeuri depozitate în afara suprafeţei mai sus menţionate; (2) Închiderea depozitului Pata Rât cu preluarea deşeurilor de pe toată suprafaţa aferentă deşeurilor depo zitate, respectiv 21,59 ha şi a cantităţii totale de deşeuri existentă pe această suprafaţă, res-pectiv 1.905.535 mc, cu încadrarea în suprafaţa de 18,208 ha. Ţinând cont de necesitatea atingerii obiectivului din Proiect, respectiv «închidere şi ecologizare depozite de deşeuri urbane neconforme»". După fi-nalizarea etapei de proiectare şi aprobare a Proiectului tehnic de către Be neficiar prin intermediul Inginerului, se va putea trece

la executarea lucrărilor efective de închidere şi ecologizare a depozitului de deşeuri Pata Rât. Termenul de realizare a lucrărilor de execuţie este de opt luni de la data emiterii Ordinului de Începere”, precizează ofi-cialii de la judeţ.

La CMID domneşte...birocraţiaContractul de lucrări pentru Centrul

de Management Integral al Deşeurilor este în continuare în impas, deşi con-tractul cu fostul antreprenor, Asocierea Atzwanger S.P.A., Ladurner Impi-anti S.R.L., S.C. Confort S.A., S.C. Vel Service S.A., a fost reziliat la data de 21.10.2014, moment de la care nu s-au mai desfăşurat lucrări în cadrul aces-tui şantier. Stadiul actual al lucrărilor este: Celula de depozitare şi Platforma Administrativă - aprox. 34 %, Staţia de Tratare Mecano-Biologică şi Staţia de Sortare - aprox. 69 %.

Ce s-a mai făcut între timp? Destul de puţin am spune.... doar muncă birocratică. Mai exact, Consiliul Judeţean Cluj a defalcat contractul de lucrări în două contracte de lucrări distincte, unul pentru proiecta rea şi execuţia celulei de depozitare şi a zonei administrative şi

unul pentru proiectarea şi execuţia res-tului de lucrări la zona tehnică, adică staţia de tratare mecanico-biologică şi staţia de sortare.

Cum spuneam, contractele legate de acest proiect sunt sistematic urmărite de ghinion, aşa că nu e de mirare că şi contractul de lucrări pentru con-solidarea versantului destabilizat din cadrul CMID încheiat cu Ceconi SRL a fost reziliat în 20.07.2015, iar cel afe-rent construirii drumului de acces, în decembrie 2015. Iar în 29.12.2015 proce-dura de licitaţie pentru finalizarea Zo-nei Tehnice a fost anulată. Aşa că toate lucrările, comasate, au fost incluse într-o nouă licitaţie, unde ofertele se pot de-pune până în 26 mai. „Durata de execuţie a acestui contract este de 18 luni de la emit-erea ordinului de începere, însă luând în considerare perioada necesară procedurii de achiziţie publică, se poate estima că data de finalizare 31.12.2017”, susţin cei din con-ducerea CJ Cluj.

Cu ce bani se va termina acest proiect eşuat? Autorităţile judeţene speră că tot cu bani europeni, respectiv prin POIM 2014-2020. Rămâne de văzut dacă şi cei de la Bruxelles vor fi de aceeaşi părere.

Claudia Romitan

Pata de pe obrazul Clujului rezistă

AD

VER

TOR

IAL

afaceri publice | 3

12 - 18 mai 2016 Nr. 612 |

� declaraţii�de�avere

Zece candidați se luptă să câștige foto-liul de primar al municipiului Cluj-

Napoca. Printre ei se numără și fostul premier și actual primar Emil Boc, care potrivit declarației de avere pe care el și ceilalți candidați au fost obligați să o depună la dosar, deține mai multe moșteniri în afara orașului, dar are, de asemenea, și economii. Unul dintre prin-cipalii săi adversari, independentul Oc-tavian Buzoianu, deține proprietăți imo-biliare dar și acțiuni în diverse companii. La polul opus se află patru candidați care au declarații de avere aproape goale și aproape niciun bun pe numele lor.

Primarul și fostul premier Emil Boc (PNL) va candida pentru al patrulea man-dat la Primăria Municipiului Cluj-Napoca. El este de profesie avocat și deține, potriv-it declarației de avere, nouă terenuri (teren, fânețe și suprafețe de pădure) în localitatea Răchițele, jud. Cluj, acolo unde actualul primar s-a și născut. Toate aceste proprietăți au fost obținute în 2013, fiind moștenite de Emil Boc. De asemenea, el mai are un apartament în Cluj-Napoca de 63,3 metri pătrați, un apartament al cărei titular este fiica edilului și o cabană în lo-calitatea Răchițele. Primarul clujean are în proprietatea un singur autoturism marca Peugeot. De asemenea, Boc are două de-pozite bancare la BCR (42.600 de lei și 30.000 de lei), un cont la BRD în care are 4.345 de dolari, un cont la ING+BCR cu 1.590 de euro și, pe carduri de la diferite bănci, o sumă de aproxiamtiv 44.000 de lei. Emil Boc nu are niciun credit luat, iar în 2015 a obținut venituri din activitatea de primar (55.051 de lei) și din cea de pro-fesor universitar (26.959 de lei).

Omul de afaceri Octavian Buzoianu este candidat independent susținut de PSD, ALDE, PNȚCD și PRM și, potrivit declarației sale de avere, are pe numele său trei terenuri agricole în Cluj-Napoca și Florești, două dintre ele fiind moștenite.

De asemenea, Buzoianu mai deține pat-ru imobile în Cluj-Napoca și în locali-tatea Beliș, o ambarcațiune marca „Four Winns”, obiecte de artă în valoare de 9.000 de euro și bijuterii care valorează în total 8.000 de euro. Candidatul mai are și un cont la BCR în care are 6.000 de euro. Oc-tavian Buzoianu deține un pachet de 86% din acțiunile companiei Felinvest SA, care valoarea peste 660.000 de euro. Acesta mai deține 35% din compania Modern BAU SRL, acțiuni în valoare de 5.427 de lei din Diferite BVB, dar are și trei împrumuturi la BRD în valoare de 125.000 de euro – sca-dent în 2027, 65.000 de euro – scadent în 2020 și 180.000 de euro – scadent în 2025.

Cel mai tânăr candidat la Primăria Municipiului Cluj-Napoca este reprezent-antul Partidului Popular Maghiar din Transilvania, Fancsali Erno. Acesta este expert în relații internaționale și ocupă funcția de manager de proiect în cadrul Asociației EMNT Cluj. La cei 25 de ani pe care îi are, Erno Fancsali nu deține pe numele său terenuri și nu are nici proprietăți imobiliare. De asemenea, can-didatul PPMT nu are acțiuni, depozite bancare, dar nici datorii sau credite ban-care. De altfel, singurele sale venituri în 2015 au provenit dintr-o bursă primită de la Asociația EMNT Cluj, în cuantum total de 3.600 de lei, și veniturile rezultate din managerierea unui proiect al asociației.

Adrian Gurzău este candidatul Par-tidului Mișcarea Populară și la cei 39 de ani pe care îi are nu deține pe numele său nicio proprietate, mașină, casă sau con-turi. Potrivit declarației de avere, depu-tatul clujean este președinte-fondator al Fundației „România te iubește” și are acțiuni în valoare de 5.000 de lei (50%) la SC World Wide Solutions Center SRL, da nu are pe numele său niciun teren, imobil, cont sau depozit bancar. Are în schimb un credit de 40.000 de euro la Ban-ca Transilvania, scadent în 2021, iar sin-gurele venituri din 2015 au fost obținute din indemnizația de deputat (58.908 lei)

și dividente (53.367 lei). De asemenea, în declarația de avere a lui Adrian Gurzău mai apare „Cadou – botez copil 23.500”, fără însă a fi specificată moneda.

Liviu Alexa candidează din partea Partidului Mișcarea Liberală. Alexa este director al publicației online Ziar de Cluj și, potrivit declarației de avere, deține un apartament de 76 mp în Cluj-Napoca. Jur-nalistul mai deține titluri la patru SRL-uri care însă nu depășesc suma totală de 800 de lei și are un credit de 3.760 de euro la Piraeus Bank, scadent în 2017. Veniturile sale în 2015 au venit din funcția de direc-tor general al Call Media SRL (131.000 lei) și din funcția de redactor-șef al Ziar de Cluj (100.000 lei).

Irina Pop este candidatul partidului M10 la funcția de primar al municipi-ului Cluj-Napoca. Orginară din Zalău, județul Sălaj, Irina Pop are un cabinet de avocatură și nu are nimic pe numele său, cu excepția unui apartament de 31 de metri pătrați cumpărat în anul 2015. Sin-gurele ei venituri în 2015 au fost obținute din activitatea de avocat și nu depășesc suma totală de 37.900 de lei, conform declarației de avere.

David Ile este candidat la Primăria Municipiului Cluj-Napoca din partea Uniunii Creștin-Democrate din România (UCDR). Ile s-a născut la Arad și este de profesie medic pediatru. Deține o cotă de 50% dintre patru terenuri, două fiind în Cluj și alte două în județul Arad. David Ile deține 50% dintr-o casă cu o suprafață de 422 de metri pătrați în județul Cluj și are în proprietate două mașini, un Seat Leon și un Volkswagen. Singurele sale veni-turi în anul fiscal 2015 au fost obținute ca președinte al Fundației Clinice „Pro Vita” (36.000 de lei) și din arendarea unui teren (1.800 de lei).

Fostul sindicalist Mircia Giurgiu candidează din partea formațiunii PSRO. El este de profesie lector universitar. Nu deține niciun teren pe numele său și are un apartament de 77 de metri pătrați în

Milionari și săraci lipiți: averile candidaților la Primăria Cluj

Cluj-Napoca, „cumpărat cu o donație de 35.000 de euro de la socri, la căsătorie”, așa cum acesta a specificat în declarația de avere. Giurgiu mai deține un autoturism Volkswagen Golf cumpărat în 2011 în leasing. De asemenea, candidatul PSRO are șapte depozite ban-care, toate la CEC Cluj, unul dintre ele, de-schis în 2006, având în prezent un sold de peste 342.000 de lei. Mircia Giurgiu a obținut și un credit de 50.000 de lei de la BCR, sca-dent în 2019. În anul 2015, Giurgiu a obținut venituri în calitate de consilier a Ministeru-lui pentru Dialog Social (33.720 lei), lector al Universității „Avram Iancu” din Cluj-Napoca (11.340 lei), consilier al Consiliului Județean Cluj (5.276 lei) și referent al Aero-portului Internațional Cluj (9.099 lei).

Candidatul PPU este fostul baschetbalist al lui U Mobitelco Cluj-Napoca, Bruno Ro-schfnasky, în prezent președinte-fondator al Basket Club „Gladiator”. Roschnafsky deține pe numele său un teren de 5.800 de metri pătrați și două case cu suprafețe de 390, re-spectiv 240 de metri pătrați în Cluj-Napoca. De asemenea, candidatul PPU a mai declarat proprietatea a două autoturisme Mercedes și Skoda și trei motociclete (Suzuki, Honda și Piaggio), bijuterii în valoare de 70.000 de euro și 6.500 de euro obținuți din vânza-rea unui autoturism în anul 2015. Acesta are patru conturi, dar și un împrumut la o bancă din Elveția. Veniturile sale în 2015 au fost de 80.000 de lei.

Actualul viceprimar al municipiului, Anna Horvath, candidează din partea UDMR și, potrivit declarației de avere, deține în proprietate un teren în Cluj-Napoca și un alt teren de 1.000 de metri pătrați în județul Harghita. Ea mai deține un apartament de 136 de metri pătrați în Cluj-Napoca, un auto-turism marca Dacia Logan, un cont de 7.000 de lei și un fond de pensii. Horvath mai are și două credite în valoare de 31.640 de lei, respectiv 60.000 de lei.

� Radu�Hângănuţ

Irina Pop David Ile Anna Horvath Fancsali Erno Bruno Roschfnasky

Emil Boc Octavian Buzoianu Mircia Giurgiu Liviu Alexa Adrian Gurzău

4 | DOSAR

| 12 - 18 mai 2016 • Nr. 612

ISTORIE

Clujul nu a fost un răsfățat al vizitelor regale. În perioada 1918-1947, istoricii

amintesc doar câteva vizite importante ale regilor la Cluj-Napoca, iar după 1990 rege-le Mihai a făcut în orașul de sub Feleac doar trei vizite notabile. Transilvania Re-porter a reconstituit câteva din momentele memorabile ale acestora, fără pretenția de a fi o trecere în revistă exhaustivă și fără a lua în calcul vizitele private sau cele făcute de alți membri ai Casei Regale decât regii.

Universitățile, în centrul atențieiAproape la fi ecare vizită, universitățile

clujene au fost în centrul atenției regale, în special actuala Universitate „Babeș-Bolyai”. „Putem spune că cele mai importante vizite făcute de regii României la Cluj sunt le gate de activitatea universității românești interbelice și a Universității «Babeș-Bolyai», după 1989”, spune dr. Ana-Maria Stan, cercetător la Muzeul „Universității Babeș-Bolyai”. Acest muzeu conservă de altfel documente și fotografi i de la toate vizitele importante pe care monarhii României le-au efectuat la Cluj, atât în perioada ante 1947 cât și în cea post 1989.

Ferdinand și Maria, ctitoriiPrima vizită regală - și poate cea mai

importantă - a avut loc în 31 ianuarie - 2 feb-ruarie 1920, la un an și două luni de la proc-lamarea Unirii și înainte de recunoașterea

Clujul și regii RomânieiCasa Regală a României își leagă numele de inaugurarea, fondarea sau revigorarea unor instituții fundamentale din orașul de la poalele Feleacului

internațională a acesteia, prin Tratatul de la Trianon.

În timpul acestei vizite, Regele Fer-dinand și Regina Maria au participat la inaugurarea universității românești din Cluj și au vizitat teatrul și comandamentul militar.

Familia regală a ajuns la Cluj în 21 ian-uarie, iar în onoarea vizitei, Primăria a or-ganizat, seara, un banchet la Hotelul New York (Continentalul de azi). A doua zi, au început activitățile ofi ciale.

„În 1 februarie a avut loc o ședință solemnă în Aula Magna, iar Regele Ferdinand a ținut un discurs în care a spus, printre altele, că donează «din caseta personală» 400.000 de lei pentru înfi ințarea la Cluj a unui institut de cercetare a istoriei românilor”, povestește cercetătoarea Ana Maria Stan. Este vorba de actualul Institut de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române.

După ședința solemnă, vizita a con-tinuat cu un banchet dat de rector la Prefectură, la care au participat și suvera-nii. De la 17.00 a avut loc o reprezentație de gală la Teatrul Național, după care Fer-dinand și Maria s-au retras la reședința lor.

În ziua următoare, cei doi monarhi au vizitat căminele studențești, clinicile și biblioteca universitare. Tot atunci a avut loc o defi lare a armatei în Piața Unirii, în prezența cuplului regal, care apoi a luat masa la comandamentul militar din Cluj. A urmat un nou spectacol de gală la teatru, după care familia regală a plecat din Cluj.

Șapte ani mai târziu, la decesul rege-lui Ferdinand, universitatea română din Cluj și-a schimbat numele în Universitatea „Regele Ferdinand I”, în semn de omagiu pentru monarhul care este privit și acum ca un ctitor al instituției. Acest nume avea să fi e păstrat până la instaurarea Repub-licii Populare Române.

Prima înregistrare video După mai bine de zece ani, pe 20 oc-

tombrie 1930, are loc o altă vizită regală importantă. Carol al II-lea vine la Cluj,

pentru a participa la ceremoniile ocazio-nate de sărbătorirea unui deceniu de la inaugurarea universității române din Cluj. „Regele este întâmpinat de Emil Racoviță, care era rector pe atunci, și ține un discurs în Aula Magna”, povestește Ana-Maria Stan. Tot cu ocazia acestei vizite, Regina Maria primește titlul de Doctor Honoris Causa la universității.

După ceremonie, a urmat un banchet oferit de universitate la Cercul Militar, o paradă pe stadion și încă un banchet, tot la Cercul Militar. Seara s-a încheiat cu o reprezentație de gală la Opera Română.

Această vizită a fost fi lmată și difuzată pe plan internațional în cadrul Pathé Ga-zett e, jurnalul de actualităţi al casei de fi lme British Pathé, care era proiectat în sălile de cinema.

A doua zi, regele a deschis ofi cial anul universitar 1930-31, în Aula Magna, după care a fost organizată o masă câmpenească în Grădina Botanică. După-amiaza, regele a participat la inaugurarea pinacotecii universitare și a vizitat Biblioteca Central Universitară și Muzeul Etnografi c. Seara, familia regală a plecat spre București.

În 1932, Carol al II-lea, însoțit de fi ul său, Mihai, au vizitat Clujul împreună, participând la inaugurarea Aulei Magna a Academiei de Înalte Studii Agronomice, actuala Universitate de Științe Agricole și Medicină Veterinară.

Carol al II-lea a manifestat un interes deosebit și pentru Muzeul Etnografi c al Transilvaniei (MET), muzeu care i-a purtat și numele. „În 1932, prin adoptarea de către Parlament a Legii privitoare la organizarea Muzeului Etnografi c şi a Parcului Naţional «Regele Carol al II-lea» din Cluj, muzeul din inima Ardealului devenea prima instituţie muzeală din România care benefi cia de o lege specială”, spune directorul MET, Tudor Sălăgean. Tot în 1932, Carol al II-lea acordă patronajul său Academiei de Înalte

Instituția muzeală a benefi ciat de prezența lui Carol al II-lea într-o altă vizită ofi cială la Cluj, în 13 iunie 1937. Atunci, regele a inaugurat noul sediu al MET, cel

unde acesta își desfășoară activitatea și în ziua de azi. Două plăci care amintesc de acel moment, și care au stat ascunse în depozitele MET în perioada comunistă, au fost reamplasate în 2013 la intrarea în muzeu. Tot în 13 iunie 1937, în prezenţa Regelui Carol al II-le a fost inaugurată clădirea Colegiului Academic, botezat tot Carol al II-lea, ocazie cu care regele a primit și titlul de Doctor Honoris Causa al universității.

Întoarcerea regelui, transmisă pe internet După 1990, o vizită importantă a

avut loc în 1996, când orașul a fost vizitat de Regina Ana, Principesa Margareta și Principele Radu. Regele Mihai nu a ajuns însă la Cluj, decât abia în 12 aprilie 2003, când a primit titlul de Profesor Honoris Causa al Universității „Babeș-Bolyai”. Ceremonia a fost tranmisă în direct pe internet. Suveranul a fost însoțit de Re-gina Ana, de Principesa Margareta și Principele Radu, care cu această ocazie a lansat și volumul „Mihai al României”.

Doi ani mai târziu, în 9 mai 2005, regele a revenit la Cluj, pentru a dezveli statuile Regelui Ferdinand și Reginei Maria amplasate în incinta Universității „Babeș-Bolyai”.

În 2009, Regele Mihai s-a întors din nou la Cluj, alături de Regina Ana, pen-tru a primi titlul de Doctoris Honoris Causa al Universității de Științe Agri-cole și Medicină Veterinară (USAMV). Astfel, el a ajuns din nou în aceeași aulă la a cărei inaugurare a participat în 1932.

Bogdan Stanciu

2003. Regele Mihai, Profesor Honoris Causa al Universității „Babeș-Bolyai” 1930. Fotocopie după diploma de Doctor Honoris Causa a Reginei Maria

Diferitele naționalități din țara noastră au suferit, în timp, � e datorită politicilor guvernamentale

deliberate, � e datorită neglijării. Aș vrea să

promit astăzi, că, atât timp cât voi trăi, voi �

dedicat protejării tuturor comunităților acestei țări,

conservării tradițiilor, culturii și limbii lor.”Fragment din discursul

Regelui Mihai I al României la Universitatea

„Babeș-Bolyai”, 12 aprilie 2003

Scanați cu smartphone-ul codul QR alăturat pentru a

accesa înregistrarea video de la vizita regală din 1930

1920. Regele Ferdinand și viitorul Carol al II-lea, la parada militară din Piața Unirii 1937. Carol al II-lea la inaugurarea Colegiului Academic

Foto: Colecţiile Muzeului de Istorie al Universității „Babeș-Bolyai”

REGALITATE | 5

12 - 18 mai 2016 • Nr. 612 |

REGII

Întreaga istorie politică veche şi medievală a românilor s-a desfăşurat

în cadrul unor forme de guvernământ monarhice. Regi, basilei, împăraţi, domnitori, principi şi voievozi i-au condus, vreme de câteva mii de ani, pe strămoşii noştri cei mai îndepărtaţi.

Un domnitor pământean: prinţul Cuza (1859-1866)

• 1857Rezoluţiile diva-

nurilor ad-hoc ale Moldovei şi Ţării Româneşti solicită marilor puteri unirea principate-lor şi înscăunarea unui prinţ străin dintr-o familie dom-nitoare a Europei, ai cărui moştenitori să fi e crescuţi în confesiunea ortodoxă.

• 5 – 24 ian. 1859Alexandru Ioan Cuza este ales

domn al Moldovei şi al Ţării Româneşti, punându-se astfel bazele statului român modern.

• 1864În urma unei lovituri de stat paşnice,

domnitorul Alexandru Ioan Cuza intro-duce un regim politic autoritar.

• 11 febr. 1866Domnitorul Cuza este silit să ab-

dice, ca urmare a unui complot organi-zat de principalele forţe politice ale ţării, nemulţumite de guvernarea sa autoritară.

Deşi Cuza a realizat unirea şi o serie de reforme importante, guvernarea sa a devenit impopulară, situaţie care va conduce la răsturnarea domnitorului. S-a dovedit astfel că formula prinţului străin, agreată de adunările ad-hoc şi menită să confere stabilitate şi prestigiu tânărului stat, era cea mai bună soluţie pentru guvernarea României.

Suveranul exemplar: Carol I (1866-1914)

• 10 mai 1866Carol de Hohenzollern-Sigmaringen,

prinţ german de confesiune romano-catolică, înrudit cu familia domnitoare a Prusiei, devine domnitorul României.

• 29 iun. 1866Este adoptată Constituţia României,

prin care se introduce regimul politic al monarhiei parlamentare.

• 3 nov. 1869Carol se căsătoreşte cu principesa

germană Elisabeta de Wied. Viitoarea regină se va remarca prin opera sa literară şi caritabilă. Având o fi re romantică, ea nota în jurnalul ei, cu can-doare, că „forma de guvernământ republicană este sin-gura raţională”.

• 8 aug. 1870În condiţiile

instabilităţii guverna-mentale din primii ani ai noului regim, izbucneşte un complot, numit în presa radicală „Republica de la Ploieşti”, care viza răsturnarea principelui Carol. Complo-tul, prost organizat, a fost dejucat cu uşurinţă, dar toţi participanţii au fost

Schiţă istorică a monarhiei la români

Mihai I: ultimul rege al României? (1927-1930; 1940-1947)

• 25 oct. 1921Se naşte Majestatea Sa, Regele Mihai I.• 1927La moartea bunicului său, Mihai devine

rege al României, sub regenţă.• 1930Tatăl său, Carol al II-lea, preia tronul.

Mihai este desemnat urmaş la tron şi primeşte titlul de „Mare Voievod de Alba Iulia”.

• 1940După abdicarea părintelui său, Mihai

revine pe tron, dar ţara va fi guvernată în mod efectiv de generalul Ion Antonescu, care o va antrena în război, alături de Ger-mania nazistă.

• 23 aug. 1944Regele Mihai îl destituie şi îl arestează

pe mareşalul Ion Antonescu, hotărând totodată întoarcerea armelor împotriva Germaniei, alături de Puterile Aliate. Pen-tru aceste merite, a fost decorat cu cele mai înalte distincţii de preşedintele Statelor Unite, Harry Truman, şi de liderul sovietic I.V. Stalin.

• 1945Ca urmare a presiunilor sovietice, rege-

le acceptă un guvern procomunist, condus de Petru Groza.

• 30 dec. 1947Mihai I este forţat să abdice şi pleacă în

exil.• 1948Se căsătoreşte cu Ana de Bourbon-Par-

ma şi se stabileşte în Elveţia.• 1990 – 1994După schimbarea de regim din 1989,

regele Mihai încearcă să revină în România. Îngrijorat de popularitatea regelui, regimul condus de Ion Iliescu îi interzice în mai multe rânduri accesul în ţară.

• 1997Sub administraţia preşedintelui Emil

Constantinescu, regele primeşte din nou cetăţenia română şi dreptul de a se reînto-arce în ţară.

• 2001Preşedintele Iliescu, revenit la putere,

se reconciliază cu Casa Regală, iar rege-lui îi vor fi restituite, în anii care vor urma (după multe tergiversări), proprietăţile din România.

• 2007Principesa Margareta a României, fi ica

cea mai mare a regelui, este desemnată moştenitoare a tronului şi Custode al Coro-anei României.

Mihai I este ultimul suveran al ţării noas-tre, care a traversat cele mai importante mo-mente din trecutul recent al României. În 1947, românii au intrat pentru prima oară în istoria lor sub imperiul unei guvernări republicane, fără să fi e consultaţi, constrânşi de un regim politic nelegitim şi sub ocupaţia militară a Uniunii Sovietice. În aceste condiţii, e limpede că actul abdicării nu este legal, iar republica noastră a fost întemeiată într-un mod fraudulos şi nedemocratic. De jure, ea nu există. De facto, este însă tot atât de clar că s-a creat o nouă reali-tate, republicană, iar românii s-au obişnuit să trăiască în interiorul acestei formule de guvernare. Casa Regală nu va renunţa însă niciodată la drepturile sale, pentru că este în natura unei asemenea instituţii să per-petueze, în timp, tradiţia şi autoritatea care i-au fost conferite.

Text reprodus parţial din revista SINTEZA

Sorin Mitu

achitaţi de justiţie, fapt care va provoca nemulţumirea domnitorului. Carol este la un pas de abdicare, dezgustat de jo-curile politicianiste de la Bucureşti.

• 1877-1878Are loc Războiul de Independenţă.

Carol se remarcă prin rolul său de conducător efectiv al amatei române pe câmpul de luptă, îşi consolidează astfel domnia şi devine un personaj de primă mărime al istoriei româneşti.

• 1881România este proclamată Re-gat, iar Carol este încoronat ca

Rege, primind Coroana de Oţel, confecţionată dintr-un tun turcesc capturat la Plevna.• 21 iul. 1914

După izbucnirea Primului Război Mondial, regele doreşte ca România să rămână fi delă

alianţei sale cu Puterile Cen-trale, dar, ca un adevărat monarh

constituţional, se va supune hotărârii Consiliului de Coroană care proclamă neutralitatea României.

• 27 sept. 1914Regel Carol I moare, după o domnie

de 48 de ani.Carol I este suveranul exemplar din

istoria monarhiei noastre. Ţara s-a mo-dernizat într-un ritm alert sub dom-nia sa, iar regele a contribuit din plin la acest proces. În general, memoria istorică românească nu îi reproşează aproape nimic primului nostru rege, care poate fi considerat cel mai iubit dintre „nepământenii” care au condus până astăzi România.

Ferdinand cel Loial: un rege aproape perfect(1914-1927)

• 1889În condiţiile în care Carol şi

Elisabeta nu au avut urmaşi supravieţuitori, Ferdinand, nepotul de frate al lui Carol I, soseşte în ţară, în calitate de Principe de Coroană, moştenitor al tronului regal. Potrivit Constituţiei, urmaşii suveranilor români ur-mau să fi e botezaţi în confesiunea ortodoxă. Din acest motiv, atât Carol I cât şi Ferdinand vor fi excomunicaţi de Papă, o lovitură dureroasă din perspec-tiva convingerilor lor religioase, pe care o vor accepta însă cu stoicism, dintr-un profund sentiment al datoriei.

• 1892După o idilă nefericită cu Ele-

na Văcărescu, prinţul Ferdinand se căsătoreşte, potrivit rangului său, cu o principesă străină, Maria, nepoată a

reginei Victoria a Marii Britanii, pre-cum şi a ţarului Alexandru al II-lea

al Rusiei.• 28 sept. 1914

Ferdinand devine cel de-al doilea rege al României.• 1916

România intră în război îm-potriva Puterilor Centrale, iar

regele, loial ţării şi misiunii sale, va conduce ţara în lupta care se prefi gu-

ra. În Germania, va fi considerat însă un trădător, renegat de Casa de Hohenzo-llern. Ca urmare, Casa Regală va adopta titulatura „de România”.

• 15 oct. 1922Regele Ferdinand şi Regina Maria

sunt încoronaţi ca suverani ai României

întregite, în Catedrala din Alba Iulia.• 20 iulie 1927Regele Ferdinand moare, după o

domnie de 13 ani.Deşi regele Ferdinand nu a avut

calităţile de om de stat ale unchiului său, el s-a afl at în fruntea României în cel mai important moment al is-toriei acesteia şi s-a achitat în mod conştiincios de îndatoririle sale regale. L-a avut alături pe prim-ministrului Ionel Brătianu, iar regina Maria va fi cea mai strălucită suverană a României.

Un caudillo român: Carol al II-lea (1930-1940)

• 1893Se naşte vii-

torul Carol al II-lea, primul rege al României botezat ortodox.

• 1918Principele Carol se

căsătoreşte cu Ioana Lam-brino, încălcând astfel statutul Casei Regale, care îl obliga să îşi aleagă soţia doar dintr-o familie domni-toare străină.

• 1921După ce primul său mariaj a fost

anulat, prinţul Carol s-a căsătorit cu Elena, principesă din familia regală a Greciei. Din această căsătorie se va naşte prinţul Mihai. Carol va divorţa de Elena, în anul 1928.

• 1925Prinţul Carol renunţă la tron, pentru

a trăi în Franţa cu amanta sa, Elena Lu-pescu, sub numele de Carol Caraiman.

• 1930Printr-o mişcare spectaculoasă, Car-

ol revine în ţară şi devine rege, cu spri-jinul lui Iuliu Maniu. În anii care

vor urma, el va manevra în mod abil partidele politice, în

vederea consolidării puterii sale personale.• 1938

Carol al II-lea des-fi inţează partidele poli tice

şi introduce un regim poli-tic autoritar, cu nuanţe fas-

ciste. Va intra într-un confl ict acerb cu Garda de Fier, ţara fi -

ind sfâşiată de atentatele legiona rilor, ca şi de represiunea la fel de brutală îndreptată împotriva acestora.

• 1940Este forţat de Uniunea Sovietică şi

de Germania nazistă să accepte cedarea Basarabiei şi a Ardealului de Nord, iar în septembrie se vede nevoit să abdice.

• 1953Moare în Portugalia, în exil, alături

de ultima sa soţie, Elena Lupescu.La prima vedere, Carol al II-lea

pare să fi fost un suveran care nu s-a ridicat la înălţimea îndatoririlor care îi reveneau, mai ales datorită vieţii sale private dezordonate. Pe de altă parte, a guvernat într-o perioadă complicată şi difi cilă, când multe ţări din Europa abandonau democraţia, seduse de mişcările extremiste. Carol al II-lea s-a înscris în această tendinţă, adoptând un model de guvernare autoritar, mai luminat însă decât dictaturile fasciste. În alte condiţii, ar fi putut deveni un Franco al României. Sub domnia sa, România a atins un vârf al dezvoltării industriale, iar Bucureştii au devenit o metropolă modernă.

Rezoluţiile diva-nurilor ad-hoc ale

dintr-o familie dom-nitoare a Europei, ai cărui moştenitori să fi e crescuţi în confesiunea

România este proclamată Re-gat, iar Carol este încoronat ca

Rege, primind Coroana de Oţel, confecţionată dintr-un tun turcesc capturat la Plevna.

Război Mondial, regele doreşte ca România să rămână fi delă

alianţei sale cu Puterile Cen-trale, dar, ca un adevărat monarh

constituţional, se va supune hotărârii Consiliului de Coroană care proclamă

În condiţiile în care Carol şi Elisabeta nu au avut urmaşi supravieţuitori, Ferdinand, nepotul de frate al lui

mau să fi e botezaţi în confesiunea ortodoxă. Din acest motiv, atât Carol I cât şi Ferdinand vor fi excomunicaţi de

ol revine în ţară şi devine rege, cu spri-jinul lui Iuliu Maniu. În anii care

ol revine în ţară şi devine rege, cu spri-jinul lui Iuliu Maniu. În anii care

ol revine în ţară şi devine rege, cu spri-

vor urma, el va manevra în mod abil partidele politice, în

vederea consolidării puterii sale personale.

fi inţează partidele poli tice şi introduce un regim poli-

tic autoritar, cu nuanţe fas-ciste. Va intra într-un confl ict

acerb cu Garda de Fier, ţara fi -ind sfâşiată de atentatele legiona rilor,

Un caudillo român: Carol al II-lea

Principele Carol se căsătoreşte cu Ioana Lam-

regină se va remarca prin opera sa literară şi caritabilă. Având o fi re romantică, ea nota în

În condiţiile instabilităţii guverna-mentale din primii ani

o principesă străină, Maria, nepoată a reginei Victoria a Marii Britanii, pre-

cum şi a ţarului Alexandru al II-lea al Rusiei.

•

•

potriva Puterilor Centrale, iar regele, loial ţării şi misiunii sale, va

conduce ţara în lupta care se prefi gu-ra. În Germania, va fi considerat însă un

conduce ţara în lupta care se prefi gu-ra. În Germania, va fi considerat însă un

conduce ţara în lupta care se prefi gu-

6 | DOSAR

| 12 - 18 mai 2016 • Nr. 612

STUDIU

În 2016 se împlinesc 150 de ani de la fondarea Casei Regale a României,

eveniment care coincide cu promulgarea Constituţiei de la 1866 şi instaurarea sta-tului român modern. Este un moment care ne permite să avem un prilej de refl ecţie asupra semnifi caţiei Casei Regale pentru români, dar şi asupra rolului pe care româ-nii cred că această instituţie trebuie să îl joace în societatea românească actuală.

Studiul realizat de IRES ne oferă o imagine detaliată asupra percepţiei românilor cu privire la Casa Regală, asupra reprezentărilor pe care această instituţie le are în societate şi, nu în ultimul rând, asu-pra implicării instituţiei monarhiei în viaţa publică românească.

Cum se raportează românii la Casa RegalăNotorietatea Casei Regale a României

este crescută, 93% dintre cei intervievaţi de-clarând că au auzit despre această instituţie, proporţii mai mari de respondenţi informaţi regăsindu-se în rândul persoane-lor de gen masculin, al celor cu vârsta între 36 şi 50 de ani, al celor cu studii superioare, din mediul urban şi al celor din alte regiuni decât Moldova.

Încrederea în Casa Regală este prezentă pe coordonate pozitive (multă şi foarte multă) în rândul a 61% dintre cei chestionaţi şi creşte odată cu înaintarea în vârstă, iar respondenţii cu studii superioare declară în mai mare măsură decât cei cu un nivel de educaţie mai scăzut că au multă sau foarte multă încredere în această instituţie; proporţia celor care declară că au foarte multă sau multă încredere în Casa Regală a României este mai scăzută în Moldova, faţă de celelalte regiuni.

Între 6 şi 7 intervievaţi din 10 nu au dat un răspuns când au fost întrebaţi ce prin-cipii sau valori reprezintă, în viziunea lor, Casa Regală a României. Dintre cei care au oferit un răspuns la această întrebare, cei mai mulţi au menţionat drept principii evocate de Casa Regală corectitudinea, se-riozitatea, încrederea, tradiţia, onestitatea, cinstea şi stabilitatea.

România – sub semnul Coroanei Regale

Mai puţin de un sfert (23%) dintre cei care au auzit de Casa Regală a României cunosc activitatea acestei instituţii. Pro-centul celor care declară că sunt la curent cu această activitate este în creştere proporţională cu vârsta respondenţilor şi cu nivelul lor de educaţie; bărbaţii, persoanele care locuiesc la oraş şi cele care trăiesc în sudul României declară într-o proporţie mai mare că ar cunoaşte activitatea Casei Regale. Doar 5% dintre cei care sunt familiarizaţi cu activitatea Casei Regale sunt nemulţumiţi, de-clarând că au o părere proastă sau foarte proastă despre ea.

Unul din zece respondenţi nu îşi declară opinia cu privire la gradul de implicare a membrilor Casei Regale în viaţa publică din România. Proporţiile celor care cred că aceştia sunt implicaţi atât cât trebuie în viaţa publică din România şi ale celor care consideră că sunt implicaţi insufi cient sunt apropiate: 42% versus 45%. Persoanele care sunt de părere că membrii Casei Regale sunt insufi cient implicaţi în viaţa publică din România se regăsesc mai curând în rân-dul bărbaţilor, al persoanelor cu vârsta cuprinsă între 51 – 65 de ani, cu studii medii sau superioare, care locuiesc în mediul urban şi în Transilvania şi Ba-nat. În schimb, respondenţii care sunt de părere că membrii Casei Regale sunt implicaţi cât trebuie în viaţa publică din România sunt în proporţii mai mari în rândul femeilor, al persoanelor peste 65 de ani, intervievaţilor cu educaţie elementară, al celor care locuiesc în me-diul rural sau în regiunea Moldovei. Întrebaţi ce anume ar trebui să facă membrii Casei Regale pentru a fi mai implicaţi în viaţa publică din România, respondenţii care consideră că aceştia sunt implicaţi insufi cient recomandă cel mai frecvent: o mai mare implicare în politică/legislaţie (17%), Casa Regală să se facă mai bine cunoscută (10%) şi Casa Regală să sprijine săracii/să realizeze acte de caritate (6%).

În ceea ce priveşte percepţia referi-toare la relaţiile dintre Casa Regală şi români, 82% dintre respondenţii care au auzit de Casa Regală au o părere bună sau foarte bună. Femeile, persoanele cu vârsta între 51 şi 65 de ani şi persoanele din mediul rural au într-o proporţie mai mare o părere pozitivă decât bărbaţii, persoanele de vârste sub 51 sau peste 65 de ani şi cele din mediul urban.

Relaţiile Casei Regale cu Preşedinţia României suscită opinii pozitive în rân-dul a 73% dintre persoanele cărora le-a fost adresată această întrebare. Femeile au păreri bune sau foarte bune cu privire la relaţiile Casei Regale cu Preşedinţia în proporţie uşor mai ridicată compar-ativ cu bărbaţii, la fel respondenţii cu vârsta peste 65 de ani comparativ cei mai ti neri. Intervievaţii din sudul ţării exprimă în proporţie uşor mai ridicată opinii negative cu privire la relaţia din-tre Casa Regală şi Preşedinţie.

Relaţiile cu Parlamentul României şi cu oamenii politici români înregistrează cele mai mici procente în acest sens, evaluările pozitive fi ind de 53% respectiv 46%.

77% dintre respondenţii care au au-zit de Casa Regală a României sunt de părere că în viitor relaţiile acesteia cu so-cietatea românească ar trebui să se con-solideze. Persoanele cu vârsta între 51 şi 65 de ani optează în mai mare măsură pentru consolidarea relaţiilor dintre Casa Regală şi societatea românească. Dintre cei care au auzit de Casa Regală a României, 12% consideră că rolul aces-tei instituţii ar fi acela de a se implica în societatea românească; alţi 10% dintre respondenţi menţionează că rolul Ca-sei Regale ar fi să preia puterea/condu-cerea ţării; de asemenea, 8% dintre cei intervievaţi cred că implicarea în viaţa politică/luarea deciziilor ar fi rolul Casei Regale. O treime dintre persoanele ches-tionate nu au răspuns la această între-bare, iar Casa Regală nu are niciun rol în societatea românească în opinia a 2% dintre cei care au participat la studiu.

Rugaţi să acorde note care să in-dice opinia lor privind însemnătatea rolului pe care l-au avut regii în istoria României, respondenţii au acordat note care semnifi că însemnătate crescută (ap-ropiere de un rol „crucial”) în primul rând Regelui Mihai I (medie de 8,36) şi regelui Carol I (media fi ind de 8,16).

Regele Mihai I în conştiinţa românilor99% dintre respondenţi au auzit de

Regele Mihai I, procente uşor mai scăzute înregistrându-se în mediul rural şi în Moldova. Întrebaţi însă cu privire la sen-timentele pe care le trezeşte Regele Mihai I, mai mult de un sfert dintre respondenţi nu au răspuns sau nu au ştiut să ofere un răspuns în acest sens. Dintre cei 49% din-tre respondenţi care au oferit un răspuns la această întrebare, Regele Mihai I trezeşte, în cea mai mare parte, sentimente pozitive pentru mai mult de jumătate dintre respondenţi. Astfel, sentimentele menţionate de intervievaţi într-o proporţie mai mare sunt: respectul (11%), încrederea (6%), compasiunea, patriotismul, nostalgia (câte 3%). Pentru 1% dintre participanţii la studiu, Regele Mihai I trezeşte sentimente negative, iar pentru alţi 15% nu trezeşte niciun fel de sentimente.

Regele Mihai I este personalitatea pe care mai mult de jumătate dintre respondenţi (54%) îl asociază cu titlul de „Rege al României”, în defavoarea Rege-lui Carol I (22%), a lui Ferdinand I (10%) sau a lui Carol al II-lea (4%).

Despre deteriorarea stării de sănătate a Regelui Mihai I au auzit cea mai mare parte dintre românii intervievaţi (92%); proporţia celor care cunosc această situaţie este mai mare în rândul celor cu vârsta între 51 şi 65 de ani, a persoanelor cu studii superioare şi a respondenţilor din regiunile sudice ale ţării.

Cunoştinţele românilor despre regalitateDoar 16% dintre respondenţi cu-

nosc data în care se sărbătoreşte Ziua Regalităţii, în România. Aceştia se regăsesc în proporţii mai ridicate în rân-dul bărbaţilor, al persoanelor cu vârsta peste 65 de ani, cu studii superioare, din mediul urban, care locuiesc în zonele sudice ale ţării. Semnifi caţiile corecte ale datei de 10 mai în istoria României nu sunt cunoscute de două treimi dintre per-soanele intervievate. Cei care declară că ştiu care sunt semnifi caţiile acestei zile amintesc în primul rând de încoronarea lui Carol I (12%) şi de independenţa de stat a României (6%). De începutul dom-niei lui Carol I menţionează în proporţii mai ridicate bărbaţii, persoanele care lo-cuiesc la oraş şi în sudul ţării; proporţiile celor care amintesc această semnifi caţie a zilei de 10 mai sunt în creştere odată cu vârsta şi nivelul de educaţie.

Monarhie vs. RepublicăAproape două treimi dintre

participanţii la studiu consideră că România ar fi evoluat înspre mai bine dacă după revoluţia din 1989 s-ar fi optat pentru monarhie. Procentele celor care susţin acest lucru sunt în creştere odată cu vârsta. Proporţiile celor care susţin că ar fi fost mai bine ca România să treacă la monarhie după 1989 sunt mai ridicate în rândul bărbaţilor şi al persoanelor din mediul urban.

Mai mult de un sfert dintre participanţii la studiu, întrebaţi fi ind care este, în momentul actual, cea mai bună soluţie de guvernare pentru România, nu ştiu să răspundă la această întrebare. Alţi 47% însă indică republica, iar 19% monarhia. Respondenţii care optează pentru monarhie se regăsesc mai frecvent în rândul bărbaţilor, în rândul persoane-lor care locuiesc în mediul urban, din sudul ţării, care au între 36 şi 65 de ani, dar şi printre cei cu studii superioare.

În eventualitatea organizării unui ref-erendum privind forma de guvernământ pentru România, la care opţiunile ar fi monarhia şi republica, 62% din-tre respondenţi declară că ar alege menţinerea republicii, iar 21% susţin că ar prefera trecerea la monarhie.

Text reprodus parţial din revista SINTEZA

Datele fac parte din studiul „Casa Regală a României la 150 de ani - Percepţii şi reprezentări”, realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES în 23-24 martie 2016, pe un eşantion total de 1.073 de subiecţi cu vârsta de peste 18 ani, reprezentativ pentru populaţia adultă din România, marjă de eroare ±3%. Studiul a fost realizat prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing).

Carol I şi Elisabeta, cca. 1914 Carol şi Maria la Cluj, 1930 Mihai şi Ana, după cununie, 1948

Principele Nicolae în uniformă de vânător, 1908

EDUCAŢIE | 7

12 - 18 mai 2016 • Nr. 612 |

MEDALIAŢI

Elevii clujeni pregătiți în cadrul centrelor „Hai la Olimpiadă!” din

Cluj-Napoca au obținut anul acesta la Olimpiadele Naționale de Matematică și Informatică trei medalii de aur, șapte de argint și cinci de bronz. În acest an, județul Cluj va trimite cinci elevi în lotul național lărgit pentru Olimpiada Internațională de Matematică: Mihnea Leonte, Dragoș Crișan, Andrei Petri-dean, Maria Crăciun și Mihnea Cuibus, iar în lotul național lărgit pentru Olim-piada Internațională de Informatică va merge Sebastian Nechita.

Două medalii de aur, un singur elevDragoș Crișan este elev în cla-

sa a noua, dar are deja o colecție impresionantă de diplome și medalii. A participat la primele olimpiade încă din clasa a cincea, iar de atunci, a obținut în fi ecare an rezultate demne de invidiat. S-a axat pe două materii: matematică și informatică, deși măturisește că matematica îl atrage mai mult. În cadrul olimpiadelor de matematică a obținut medalie de bonz pe clasa cincea, medalie de aur pe clasa a șasea, medalie de argint pe clasa a șaptea, și medalii de aur în ul-timii doi ani de studiu. În cadrul olim-piadelor de informatică acesta a obținut bronz în clasa a cincea, argint pe clasa a șasea, bronz în clasa a șaptea, argint pe clasa a opta și aur în clasa a noua.

„Anul acesta am obținut două medalii de aur, atât la matematică, cât și la informatică. Nu e ușor, am avut parte de o pregătire intensă mai ales în perioada dintre olimpia-dele județene și cele naționale. Îmi place și cred că de aceea e mult mai ușor pentru mine. Am afl at la școală că există la Cluj centrele «Hai la olimpiadă!» și am ales să merg la la pregătire la matematică. La informatică nu am reușit, pentru că pregătirea se desfășura în același timp, iar eu am ales să mă focusez pe matematică. Mi-a plăcut mult cum au fost organizate olimpiadele din acest an, am reușit să ajung la amândouă, chiar dacă au venit ai mei după mine la Craiova, unde a avut loc informatica, pentru a ajunge la Târgu-Mureș, la matematică. Mie îmi place să fi u plecat de acasă, așa că olimpiadele sunt binevenite. Chiar dacă înainte de concurs au existat câteva tensiuni între elevi, noi suntem prieteni. Îmi place că aceste concur-suri îmi dau șansa să cunosc cei mai buni elevi din țară la aceste materii. Am reușit să ne și relaxăm și să ne distrăm”, povestește Dragoș.

În cadrul centrului, Dragoș s-a pregătit alături de profesori universitari: „Aici, în cadrul acestor centre, vin doar copii interesați. La clasă, nu se întâmplă asta și e

Matematică și informatică de top

Hai la olimpiada (de aur)!

mai greu să faci performanță. Profesorii sunt foarte bine pregătiți, dau 100%. Au multe materiale interesante pentru noi. Îmi place că aici vin doar cei interesați, iar pregătirea e pe măsură”, spune Dragoș (foto).

Elevul le recomandă tuturor elevilor să participe la olimpiade încă de pe clasa a cincea. „Materiile reale, mai ales, îți dezvoltă foarte mult gândirea. Eu le re-comand tuturor să participe, chiar dacă poate nu vor lua niciun premiu din prima. Te ajută foarte mult”, spune acesta. Pe vi-itor, Dragoș dorește să urmeze cursurile Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, dar în același timp îi surâde și ideea de a studia în străinătate. „Mai am încă timp să mă gândesc, dar dacă aș pleca să studiez în afară, aș pleca fi e în Anglia, fi e în America”, spune acesta.

A fost acceptat la Oxford Pentru Mihnea, cea mai importantă

realizare a sa de până acum este olim-piada națională de matematică din 2012, unde a obținut punctaj maxim. Spune cu mândrie că de atunci încearcă să egaleze acea performanță, deși a obținut multe alte premii și medalii la olimpiadele și concursurile școlare la care a participat. Anul acesta a obținut medalia de argint.

Pasiunea lui Mihnea pentru matematică a început în primii ani de școală. A fost încurajat încă de mic să participe la concursuri. Nu se pregătește obsesiv, exagerat, ci constant. Mihnea are un CV impresionant pentru vârsta lui. Până la vârsta de 14 ani câștigase deja 14 medalii de aur, 2 medalii de ar-gint, 3 medalii de bronz, 37 de premii I, 2 premii II, 2 premii III, 5 menţiuni la numeroase olimpiade naţionale de matematică şi concursuri interjudeţene.

Mihnea Cuibus a obținut premiul „El-evul Anului”, în 2012, la Cluj. În prezent este elev în clasa a 12-a la Colegiului Național „Emil Racoviță”, fi ind totodată admis la Universitatea din Oxford, unde va urma specializarea Politică-Filozofi e și Economie. Singura condiție pentru a putea pleca la studii în Anglia este aceea de a obține peste 9 la examenul de Baca-laureat din această vară.

Implicare Dorel Duca este profesor în cadrul

Facultății de Matematică din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj. În fi e-care zi de sâmbătă, acesta le predă celor mai buni elevi în cadrul centrului „Hai la olimpiadă”. „Echipa de anul acesta a fost foarte bine aleasă. Colegii mei s-au ocupat cu multă răbdare de participanții la olimpiadă. Elevii sunt excepționali, deosebiți, erau trup

și sufl et în timpul pregătirilor. Am format o echipă bună cu toții: de multe ori, în timp ce re-zolvam problemele, nu știam care sunt elevii și care sunt profesorii. Este al doilea an de când mă ocup de acești e levi, în fi ecare sâmbătă, cu excepția vacanțelor. Ne bucurăm mult că elevii au ocazia să studieze matematica într-un centru găzduit de UBB, într-un amfi teatru, unde se pot întâlni cu oameni cu experiență, cu marii matematicieni”, spune Dorel Duca.

Cadrul universitar nu este dezamăgit de faptul că nu toți elevii olimpici vor urma o carieră în domeniu: „Fiecare are drumul lui. Sunt bucuros dacă fi ecare face ceea ce dorește. Poate că nu vor mai face teorie, dar de matema-tica aplicată se vor folosi cu siguranță. Dragoș, de exemplu, a fost în vârf atât la matematică, cât și la informatică. Mulți elevi se orientează spre informatică la facultate. Mă bucur pentru fi ecare în parte”, mai spune Duca.

Elevii au fost pregătiți în cadrul cen-trului de 12 cadre universitare. Înfi ințat în toamna anului 2014, Centrul de Performanță este găzduit de Universitatea „Babeş-Bolyai”. Primele ore de pregătire au avut loc la începutul lunii decembrie, iar atunci au participat 90 de elevi dornici să facă performanță. Sub coordonarea pro-fesorului universitar Dorel Duca, Centrul de Performanță pregătește în prezent peste 100 de elevi, însă pe lista centrului sunt înscriși în total 217 elevi.

„Hai la Olimpiadă!” este un program inițiat de Fundația eMAG în 2012, în cadrul căruia sunt susținuți elevii și profesorii care doresc să se pregătească și să facă performanță la Matematică, Informatică și Fizică. În prezent, funcționează pais-prezece centre de performanță „Hai la Olimpiadă!”, în șapte județe din țară, prin-tre care se numără și Clujul.

Maria Man

Mihnea Cuibus Dorel Duca

opinii

Domnul Zgonea a urcat vijelios în politica noastră dus de val. Nici nu bănuia ce va urma, ce sus va urca. O calitate a avut fostul mecanic sau meseriaş de rând, ce o fi fost, căci s-a orientat - de

unde ştia acest termen?! - bine: a ales un partid mare, cu aderenţă în mase, puternic, pe placul multor români. A activat, o vreme, modest, har-nic, respectuos, dar apoi s-a crezut mare şi a emis pretenţii! Ba chiar a ajuns cu barca PSD ca şef al Camerei Deputaţilor! S-a crezut dea-supra partidului, chiar buricul politicii noas-tre. A greşit şi a perseverat! A intrat în jocuri, deşi el nu ştia, nu înţelegea cine, ce interese are la noi, în politica noastră. La fel ca Iohannis a cerut demisia unuia-altuia, a încercat să fie şi omul preşedintelui, şi al PSD-ului. Dacă Iohan-nis a cerut - incorect - demisia lui Ponta, Zgo-nea şi mai incorect a cerut demisia lui Dragnea! De ce? Pentru că a fost condamnat! Dar aici e o eroare. Dragnea a primit doi ani cu suspendare pentru „fraudarea referendumului” din 2012. Ne simţim obligaţi să precizăm că a fost - cum au scris şi alţi analişti politici - un proces politic. Şi mai mult, o parte din campania ce trebuie să facă din PSD un partiduleţ de cartier, scos din politica ţării! Nu e de mirare cum domnul Zgo-nea n-a... observat că Parlamentul are azi datoria fundamentală nu de a da ţării legi, ci de a rid-ica imunitatea membrilor PSD, acum mai mult ţinuţi la închisoare decât în partid. Pe ici pe aco-lo, mai intră şi câte un parlamentar din alte par-tide! De ce? Dacă din cele 7,4 milioane de voturi s-ar fi furat 4 milioane, puteam spune că refe-rendumul a fost fraudat, DAR au fost fraudate câteva sute, mii sau zeci de mii de voturi! Atât. Înseamnă că a fost mizerabil organizat, dacă un om a putut să-l fraudeze! Şi dacă n-a fost legal, de ce nu s-a anulat şi nu s-a organizat un altul?! Răspunsul e simplu: trebuia să cadă capul lui Dragnea. Iar Zgonea, fericit, s-a grăbit să ceară plecarea lui Dragnea. Pentru a lămuri şi cititorii şi pe unii din PSD, vom da un lung citat dintr-un articol intitulat „De ce Statele Unite şi NATO nu puteau accepta orice rezultat al alegerilor din România”, apărut în ziarul american New York Magazin nr. 841 din mai 2013, semnat de An-drei Paul Iliescu. Autorul este un cercetător român, un cadru didactic universitar, care a scris o excelentă carte „Anatomia răului politic”, Ed. Ideea europeană 2006! Cităm din articolul amintit: „Pe scurt, marile puteri occidentale nu au nevoie de regimuri politice relativ autonome, care să poată negocia colaborarea cu Vestul; ele au nevoie de

regimuri complet docile, care să execute disciplinat directivele de peste graniţă. PSD–ul este un partid prea puternic pentru a se putea conta pe completa sa docilitate? Evenimentele din vara anului 2012 au dovedit că PSD şi forţele aliate cu el pot provoca sur-prize. Se poate spune că, atunci, partidul lui Ponta şi aliaţii lui şi-au pecetluit soarta. Nici la Washing-ton şi nici la Bruxelles nu se tolerează veleităţile de autonomie politică. Orice promisiuni a făcut Ponta americanilor el nu prezenta încredere... E de aşteptat ca PSD să fie în continuare demontat treptat. Odată redus la insignifianţă nu va mai exista în România nicio forţă politică cu veleităţi (măcar marginale) de autonomie naţională. Tonul politicii va fi dat de mass-media, ONG-uri (gen GDS) şi think tank-uri academice, a căror finanţare vine de unde vine şi a căror poziţie poate fi perfect controlată. Iar în fruntea politicii româneşti un Klaus Iohannis adică un ni-meni, un om fără personalitate, fără un partid solid, care să-l susţină şi fără alte idei decât aceea că trebuie să fim aliaţii fideli ai SUA, NATO şi UE”. Şi mai departe, Andrei Paul Iliescu conchide: „Ne place sau nu, PSD-ul are un electorat constant, e singurul partid solid cu baze de mase în România. Nu va mai fi multă vreme, căci instituţia prezidenţială, DNA şi alte forţe îl vor demonta treptat...”.

Iată ce nu ştiu sau se fac că nu văd mulţi membri ai PSD, în frunte cu domnul Zgonea, care s-a grăbit foarte să dea o lovitură dură toc-mai partidului care l-a suit la putere, mai exact în vârful ei. S-a grăbit Zgonea să cânte în struna lui Iohannis şi a aliaţilor săi de departe. Cu ce folos, vom vedea. Gestul justiţiarului Zgonea ne-a amintit de o anecdotă pe care o publică în scrierile lui C-tin Rădulescu-Motru. Iat-o: „La Iaşi, pe vremea războiului din 1816-1918, Minulescu se declara liberal şi omul lui I.I.C. Brătianu. Chiar obişnuia să se ducă la şeful său de partid să-i ceară, deseori, sprijin, ceea ce Brătianu acorda întotdeauna. Se pare că acest sprijin nu era destul, aşa că Minules-cu s-a văzut silit să apeleze şi la Al. Marghiloman, şeful Partidului Conservator şi duşman personal al lui Brătianu.

Într-o zi de strâmtoare financiară pentru Mi-nulescu, acesta iese din locuinţa lui Marghiloman. Brătianu îl zăreşte, se opreşte din drum să vadă dacă nu cumva s-a înşelat. Minulescu se apropie şi el de Brătianul şi spune cu umilinţă „Suntem nişte ticăloşi, domnule Brătianu!” Cum e azi şi domnul Zgonea. Să ne mai mirăm că PSD-ul e pe o pantă descendentă? Că alţii fac politica la noi acasă, pentru ei şi nu pentru noi? Repet, democraţia este azi marea artă a supunerii. Cine e împotrivă e terminat! Punct.

8 |

Lumea fierbe pe alte teme decât România. Suntem originali, unici, noi înşine. Dacă în jurul nostru problemele sunt un-ele majore, care ţin de ciocnirea civilizaţiilor, de echilibre economice şi strategii energetice, la noi încă se mai cioc-nesc microbii de bacterii prin paturile bolnavilor. Nu avem timp pentru problemele majore, noi avem încă de dat cu

mătura. Aici suntem. Cum să faci faţă concurenţei, cum să fii competi-tiv când tu nu ai rezolvat încă problema mâinilor murdare? Scandalul dezinfectanţilor diluaţi arată cât de jos a ajuns sistemul sanitar.

Scriam acum 20 de ani de criza din sănătate, astăzi titlurile arată la fel. Nu s-a făcut aproape nimic pentru domeniul acesta. Nimic fundamental. Salariile din sănătate întreţin alt tip de paraziţi, cei care aduc mâncarea la fel, cei care livrează lenjeria sau hârtia igienică parazitează şi ei sistemul. De la „domn profesor” care ia mită, încât poate să-şi ridice alături un spi-tal, la magazionerul care ciupeşte la achiziţia de cartofi, toţi parazitează sistemul. N-am văzut niciun medic celebru ajuns în faţa justiţiei pentru că nu poate justifica spitalul privat răsărit lângă cel de stat pe care l-a con-dus. E deştept, vor spune unii. Da, dar mai sunt şi alţi deştepţi pe pământ care n-au spitale proprii. Atât de multe lucruri care nu fac bine sistemului şi se întâmplă sub ochii noştri, încât poţi crede că suntem suferinzi în privinţa vederii la lumina zilei.

Când am scris un articol despre „Spitalul lui domn profesor” lumea medicală clujeană a sărit în sus. Atinsesem un subiect tabu. Dar multe lucruri trebuie schimbate împotriva intereselor lor. Opţiunea între privat şi stat trebuie să fie unul dintre ele.

Am pomenit de auditarea spitalelor la un moment dat, iar ministrul Sănătăţii de atunci mi-a răspuns că România nu are bani să auditeze atâtea spitale. Dacă s-ar fi făcut controale temeinice mai dese, nici ma-fia, nici bacteriile n-ar fi parazitat trupurile bolnave ale românilor atâta vreme.

Este greu de acceptat ce s-a întâmplat cu dezinfectanţii în toţi aceşti ani cu cât nu avem de-a face cu fotbalişti, oieri sau mineri. Ci cu elita acestei ţări. Nişte medici au camuflat situaţia, cazurile de infecţii intraspitaliceşti de la noi fiind în toate statisticile mai puţine decât în restul Europei. Min-ciuna aceasta, tipic comunistă, au susţinut-o medicii, nu analfabeţii ţării. Cei care au ştiut cât de grav este fenomenul, cei care au ştiut ce consecinţe sunt erau chiar ei.

Nu poţi construi o ţară fără o elită responsabilă şi onestă. Acum 150 de ani un arhitect austriac proiecta prima cale ferată românească. A greşit calculele cu o jumătate de metru şi pentru asta s-a aruncat de pe stânca ce despărţea în realitate liniile de pe planşetă. Acolo a murit. Nu cerem azi sacrificii absurde, dar medicii din această ţară ar trebui să mărturisească. Au ceva de spus.

Nici sistemul de salarii mici plus compensaţii de la pacienţi nu mai poate merge aşa. E o complicitate murdară a politicului cu mediul medi-cal. Adică românii plătesc asigurări de sănătate, din care politicienii dau salarii mici în Sănătate, lăsând în mod tacit ca personalul medical să mai ia în completare de la pacienţi. Ba mai mult, cineva de la guvernare pomenise, la un moment dat, de legiferarea mitei. Nu e permis să gândim astfel, nu e normal. Ori se iau bani pentru bugetul Sănătăţii şi se plătesc salarii decente, ori nu se mai iau şi îi plătesc pe medici doar pacienţii. O decizie în acest sens trebuia luată.

Din păcate, sistemul e ros de mizerie, nici dezinfectanţii nediluaţi nu-l mai pot curăţa acum. El trebuie reformat din temelii.

Operaţiunea „cu mâinile murdare”

Ruxandra Hurezean,jurnalist

Domnul Zgonea, un rătăcit supus în politica noastră!

| 12 - 18 mai 2016 Nr. 612

Viorel Cacoveanu, scriitor

| 9OPINIE

Valentin Naumescu, diplomat

Campania greşită a conservatorilor la Londra şi impactul asupra Brexitului

Partidul Conservator a greşit fundamental în strategia pentru primăria Londrei. Candidatul conservator a fost ales neinspirat, iar cam-pania sa a fost dezastruos

condusă. Avem în acest rezultat o veste proastă şi o veste bună. După victo-ria strălucită de acum exact un an, din alegerile generale, Cameron şi conserva-torii de la guvernare au primit o palmă grea, chiar în capitala Regatului Unit. Prin înfrângerea categorică suferită zilele trecute, aripa eurofobă a conservatorilor (în fruntea căreia s-a plasat fostul primar Boris Johnson şi la care aderase tânărul candidat aristocrat al Partidului Conser-vator) n-a făcut altceva decât să resus-cite un Partid Laburist confuz, ce părea pierdut pentru cel puţin o generaţie şi care aluneca, sub conducerea lui Jeremy Corbyn (67 de ani, de 33 de ani în Parla-ment), spre o versiune de socialism uto-pic, dispărut din Europa secolului XXI, dar şi să dea o şansă în plus opţiunii pen-tru rămânerea Marii Britanii în Uniunea Europeană. Nu este o garanţie că, pe 23 iunie, britanicii vor vota, în noile condiţii, pentru rămânere, dar era aproape sigur că, fără semnalul puternic de la Londra, referendumul s-ar fi îndreptat spre con-fi rmarea Brexitului. Acum, bătălia între IN şi OUT s-a relansat.

Parlamentarul conservator Zac Gold-smith, fi ul de 41 de ani al unui aristocrat miliardar, practic fără nicio meserie la bază, un răsfăţat al sorţii, căsătorit cu o membră a familiei Rothschild, a intrat în cursa electorală ca un potenţial gentle-man, dar a ieşit ca un politician submedi-ocru, radical, islamofob şi antieuropean (în privinţa Uniunii Europene a avut aceleaşi opinii ca tatăl său, Sir James Goldsmith), după unii comentatori bri-tanici chiar rasist, asociindu-şi numele cu o pleiadă de mesaje negative pe care le-a transmis londonezilor, în încercarea disperată de a-l discreta pe contracan-didatul său, pe ideea obsesivă că acesta din urmă ar propaga ideile islamismului politic. Prin tot ceea ce a făcut în cam-pania electorală, Goldsmith s-a dovedit mai „fundamentalist” decât musulmanul Safi q Kahn, avocat în domeniul drepturi-lor omului şi parlamentar laburist, care

a trăit până la 24 de ani într-o locuinţă socială, fi ul unui şofer de autobuz şi al unei croitorese veniţi din Pakistan.

Din capul locului trebuie risipită ideea că pe Safi q Kahn l-au votat numai musul-manii. Nu ar fi putut câştiga. Aşa cum pe Barack Obama nu l-au votat numai afro-americanii, Kahn a câştigat la o diferenţă de peste 300.000 de voturi în primul rând pentru că, alături de el, a venit centrul politic, clasa mijlocie care, de regulă, înclină acul de balanţă, într-o parte sau alta. Sigur că extremele societăţii london-eze au votat previzibil, la dreapta sau la stânga, aşa cum votează mereu, indifer-ent cine sunt candidaţii celor două par-tide. Nici nu era în discuţie, de fapt, cu cine vor vota aristocraţii din conacele de pe străzile în-chise ale Londrei, membrii cluburilor de golf şi bancherii din City sau, dimpotrivă, mun-citorii, imigranţii şi ceea ce se numeşte în limbaj actual minorităţile vizibile. Excludem, deci, „electoratul captiv”. Aici nu era nimic de făcut. Dar era deschis votul clasei mijlocii, al salariaţilor din companii şi profesioniştilor din meseriile liberale, al funcţionarilor publici, al profesorilor, al studenţilor, al celor din mediile artistice şi culturale, al micilor întreprinzători şi familiilor care trăiesc decent, dar cu o atentă contabilitate, de la o lună la alta, într-o metropolă atât de scumpă. Toţi aceştia ar fi putut vota fi e cu laburiştii, fi e cu conservatorii, în funcţie de candi-datul propus. Aici se pierd sau se câştigă alegerile în democraţiile robuste de limbă engleză. Clasa mijlocie dă câştigătorul în sistemele politice cu pronunţat caracter bipartidist.

Fără îndoială, cu un alt candidat şi o altă campanie, Partidul Conservator ar fi putut uşor câştiga Londra, aşa cum o făcuse în 2008 şi 2012. Dincolo de masiva comunitate musulmană şi de minorităţile vizibile (în special sud-asiatice) care au crescut spectaculos în ultimele două dece-

nii, prosperul şi cosmopolitul oraş britan-ic are, totuşi, toate datele necesare unui vot de centru-dreapta. Cu condiţia să nu vii cu prostii şi cu clişee de speriat copiii, cu populisme de doi bani şi cu formule luate din tabloide sau din literatura din chioşcurile de la metrou. Londonezii s-au dovedit, până la urmă, un electorat echili-brat şi rezonabil, mai inteligent decât Zac Goldsmith şi strategii campaniei lui, care au mizat superfi cial, simplist şi isteric, pe un vot de respingere a unui candidat musulman şi nu au obţinut decât 994.000 de voturi efective, într-un oraş cu circa 5,5 milioane de potenţiali votanţi. Nu e sufi cient apelul la islamofobia în creştere a europenilor pentru a câştiga alegerile. Tânărul aristocrat radicalizat şi-a

dezamăgit chiar şi pro-priii suporteri. Pe de altă parte, să fi m realişti şi să admitem că repetarea obsesivă, în mass-me-dia, a sintagmei „primul primar musulman al Lon-drei şi al unei mari capi-tale occidentale” are şi efectul de mobilizare a partidelor populiste, an-tieuropene şi xenofobe din Europa, aşa cum se întâmplă în Austria, Germania sau Franţa.

Alegerile de la Londra nu le-a câştigat, neapărat, Safi q Kahn, ci le-a pierdut lam-entabil Zac Goldsmith. Dar consecinţele se vor simţi în întreaga Europă.

Pentru referendumul din 23 iunie, semnalul de respingere a unui candi-dat anti-UE din tabăra conservatorilor, chiar în inima Regatului Unit, înseamnă relansarea reală a competiţiei. Există şi comentariul mai subtil că David Camer-on plânge cu un ochi şi râde cu celălalt. Din perspectiva Brexitului, înfrângerea facţiunii din Partidul Conservator con-duse de Boris Johnson ar putea aduce un balon de oxigen actualului premier, care mizează pe confi rmarea de către electorat a pachetului de concesii pe care le-a ne-gociat la Bruxelles în vederea rămânerii în Uniunea Europeană. Trebuie ţinut cont şi de prevederea legislativă că la alegerile locale au putut vota toţi cetăţenii UE cu reşedinţa stabilită ofi cial la Londra, în

timp ce, la referendumul din 23 iunie, non-britanicii nu vor mai putea vota.

Nu e un secret că Boris Johnson vânează fotoliul de lider al Partidului Conservator şi, de ce nu?, în perspectivă ,pe cel de premier. Rezultatul referendu-mului din 23 iunie ar putea pune punct mandatului lui David Cameron, şi la gu-vern şi la partid, dacă se impune gruparea favorabilă ieşirii din Uniunea Europeană, practic împotriva negocierilor purtate lunile trecute de cabinetul Cameron. Dar înfrângerea lui Zac Goldsmith la Primăria Londrei a mai tăiat din elanul antieurope-nilor şi a crescut entuziasmul celor care se pronunţă pentru rămânerea condiţionată a Marii Britanii în Uniune, fi e ei laburişti, liberali sau chiar din facţiunea conserva-toare gupată în jurul lui Cameron.

Următoarele şase săptămâni vor fi aşadar decisive şi pentru Brexit, şi pen-tru Uniunea Europeană, din perspectiva evoluţiilor politice din insulă şi, respec-tiv, al celor de pe continent, ultimele fi -ind legate în principal de soluţiile la criza imigranţilor. Pe de o parte, o prestaţie bună, fără greşeli şi fără incidente neprevăzute, la început de mandat i-ar aduce lui Safi q Kahn o vizibilitate publică imensă şi un suport politic excepţional (rămâne de văzut dacă acesta nu va fi în viitor o variantă pentru leadership-ul Par-tidului Laburist, deci şi pentru poziţia de prim-ministru), afectând pentru moment aplombul şi argumentaţia taberei euro-fobe a lui Boris Johnson. Pe de altă parte, lucrurile vor depinde de capacitatea de negociere de la Bruxelles, de realismul şi luciditatea liderilor europeni, de disponi-bilitatea Comisiei Europene de a înţelege că impunerea unei „amenzi” de 250.000 de euro pentru fi ecare imigrant din cota alocată care este refuzat de guvernul unui stat membru nu poate fi pe placul majorităţii cetăţenilor, indiferent cât de proeuropeană ar fi societatea respectivă.

Orice greşeală politică în această perioadă sensibilă va fi taxată înzecit de opinia publică. Şi la Londra, şi pe conti-nent, jocul politic este pe muchie de cuţit. Nemulţumirile şi frustrările sunt mari şi se apropie de pragul critic, chiar dacă vo-tul de la Londra poate părea acum unul optimist pentru Uniunea Europeană, cel puţin pe termen scurt.

12 - 18 mai 2016 • Nr. 612 |

Orice greşeală politică în această perioadă sensibilă

va � taxată înzecit de opinia publică. Şi la Londra, şi pe

continent, jocul politic este pe muchie de cuţit.

10 | cultură

| 12 - 18 mai 2016 Nr. 612

� campanie�vizuală

Este brașoveancă, a venit la Cluj în anii ’90 pentru a studia stomatologia, timp

de zece ani a fost cadru didactic univer-sitar la UMF și, în prezent, are propriul său cabinet stomatologic într-o frumoasă clădire de pe strada Emil Isac. Am cunos-cut-o pe doamna Dolores Bădulescu într-o zi de luni, înainte de începerea programu-lui la cabinet, la câteva zile după lansarea primului spot, „Pădurea Ghimpe-Forrest Gump” din campania vizuală a Festivalu-lui Internațional de Film Transilvania (TIFF).

Alături de colegul ei „de bancă” din timpul filmării, Rareș Brănescu, sub în-drumarea echipei TIFF, doamna Dolores Bădulescu a participat la reconstituirea unei celebre scene din filmul american Forrest Gump, scena băncii, ca parte a campaniei de imagi ne a TIFF, în care orașul devine br-usc platou de filmare, iar clujenii obișnuiți personaje de film. Dolores Bădulescu nu merge foarte des la cinematograf și nu și-a pus niciodată întrebarea cu ce actriță seamănă, mărturisind că uneori este greu să-i facă cineva poze pentru că pur și simp-lu nu știe poza. La TIFF, în acest an, va avea un motiv în plus să fie prezentă, dacă nu să dea autografe, cel puțin să vadă, pe marele ecran și prin oraș, rezultatul celor cinci ore de filmare la care a participat la mijlocul lu-nii aprilie. Transilvania Reporter va încer-ca în zilele care urmează să-i prezinte pe oamenii obișnuiți din spatele afișelor TIFF, ediția a 15-a și să le cunoască povestea.

În cazul doamnei Dolores Bădulescu, colaborarea cu TIFF a venit prin interme-diul unei prietene, pacientă de-a sa. A abor-dat-o cu această idee și, la început, ca orice persoană care nu are nimic de-a face cu in-dustria filmului, a fost înclinată să refuze.

„Singurul contact pe care îl aveam cu această industrie era fiica surorii mele, studentă la regie în SUA. Ceea ce m-a făcut să mă răzgândesc însă a fost momentul în care am aflat că rolul pe care aveam să îl joc nu presupunea să spun vreo replică. Ce pot să mărturisesc acum este că am avut o experiență extraordinară. To-tul s-a desfășurat într-un week-end. Am fost chemați la Casa TIFF, toată lumea era relaxată și oamenii care s-au ocupat de noi au fost foarte profesioniști. Au durat cinci-șase ore toate filmările, am avut parte de o echipă care a avut grijă de noi în ceea ce privește makeup-ul și aranjarea garderobei, după care am mers în parc alături de Rareș Brănescu, băiatul care îl juca

pe Forrest Gump unde se afla toată echipa de filmare și unde a avut loc desfășurarea de forțe. Doar pe moment mi-au fost date indicațiile cu privire la ce aveam de făcut, dar eram familiarizată cu acea scenă din film ceea ce nu mi-a creat foarte mari emoții. Chiar dacă nu eram actori, echipa de filmare a făcut ca totul să fie perfect”, precizează doamna Dolores Bădulescu. Regi-zorii spoturilor TIFF în acest an sunt Anton Groves & Damian Groves, iar producător este Bogdan Crăciun.

„Rămân eu, stai liniștită. Nu îmi schimb profesia!”Ce au în comun stomatologia cu cin-

ematografia, precizează medicul stom-atolog, este creativitatea și rigoarea. „În stomatologie trebuie să creezi, să alegi combinații de materiale, să găsești soluții. În plus, există această rigoare ca totul să fie perfect, același lucru pe care l-am remar-cat și la filmări. Eu care am o meserie unde rigurozitatea este pe primul plan am văzut aceeași rigurozitate și în această scurtă scenă pe care am avut-o de jucat. Inclusiv murdărirea pantofilor lui Forrest a fost luată în considerare”, mărturisește Dolores Bădescu, impresionată de câtă muncă implică realizarea unui minut de film. „Am avut cinci minute emoții, dar având în vedere că filmările au durat cinci ore nu ai cum să ai emoții timp de cinci ore. Mă bucur foarte mult că am fost. Cu toate aces-tea, nu mi-a deschis apetitul pentru actorie și cred că am acceptat propunerea de la TIFF pentru că era într-un mediu familiar, dar

nu mă văd dezvoltând această latură a mea. Îmi place să văd un film bun, am mai fost la edițiile anterioare TIFF, însă din cauza programului și a pacienților nu ajung de câte ori mi-aș dori”, precizează Dolores Bădulescu, glumind că mizează pe fap-tul că pacienții sau prietenii ei nu o vor recunoaște pe afiș pentru a nu crede că și-a schimbat profesia. „Sper să creadă că seamănă cu mine, dar că ar fi imposibil să fiu eu”.

Dolores Bădulescu este brașoveancă, a venit în urmă cu 26 de ani în Cluj, la facultate, a făcut rezidențiatul și după un concurs pe post a rămas în Univer-sitatea de Medicină și Farmacie (UMF) în calitate de cadru didactic. După zece ani, și-a dat demisa din UMF. „Am văzut ce înseamnă partea didactică și, la un mo-ment dat, am zis că vreau să mă limitez la ceea ce înseamnă stomatologia din punct de vedere practic și să o fac cum știu mai bine. Mi-a plăcut ideea de a fi medic stomatolog dintotdeauna. Pe de o parte ai satisfacția că îi scapi pe oameni de durere, deși în ultimul timp, cel puțin pacienții mei nu se lasă pe ultimul moment și îmi mai place ideea de a crea și de a vedea rezultate imediate”, precizează Dolores Bădulescu.

Deși trăiește în Cluj de mai bine de 20 de ani, doamna Dolores tot brașoveancă se consideră. A avut oferte de a pleca în străinătate, pregătirea pentru doctorat și-a făcut-o în Germania, dar a preferat întotdeauna să rămână în România, deși majoritatea foștilor ei colegi au plecat definitiv din țară. Probabil din punct de

vedere financiar s-ar fi putut mai bine, spune doamna doctor, dar este foarte mulțumită și în Cluj. „Îmi place Clu-jul în mod deosebit, pentru că este un oraș cultural și lumea e civilizată. E frumos de locuit în el. În Brașov, pe de altă parte, și-au pus foarte mult amprenta sașii. Încă din liceu eram obișnuiți cu punctualitatea, cu o anumită disciplină. Familia mea este la Brașov, merg lunar acolo și tot acolo a rămas «acasă» pentru mine. E tot Ardeal și Clujul, dar Brașovul are ceva în plus”, afirmă Do-lores Bădulescu.

După cabinetul său, locul preferat din Cluj este terenul de tenis, îi iubește pe cei doi ciobănești englezești pe care îi are, îi place să citească și să meargă la concerte. „De la Sibelius, la Armin va Bu-uren îmi place foarte mult muzica. Am fost și la Festivalul Untold, la strict ce m-a inte-resat. Citesc beletristică, Amélie Nothomb, dar la fel de mult mi-a plăcut la vremea lui și Harry Potter”, afirmă Dolores Bădulescu. Clujului nu i-ar strica mai multe librării, este de părere doamna doctor.

A lucrat după rezidențiat în privat, la un prieten foarte bun de-al ei din Cluj și, când a putut, și-a deschis propriul cabinet. Atunci și-a dat și demisia de la universitate. „Am vrut să fie al meu, fără asociați, să pot hotărî eu tot ce trebuie făcut”, precizează doamna Bădulescu. Actualul medic stomatolog a urmat școala de pre dare în limba germană din Brașov, respectiv Liceul „Johannes Honterus” la profilul filologie-istorie, după doi ani de mate-fizică.

„Era prea mult pentru mine zece ore de matematică și zece de fizică pe săptămână. Așa că am dat diferența la treapta a doua și am trecut la filologie. Bacalaureatul l-am dat din română, germană, istorie și filozofie, deși toate gândurile mele se îndreptau spre de medicină. M-am gândit și la o carieră la profil filologic, dar sora mea este profesoară de engleză-franceză și mi-a zis să nu con-fund plăcerea mea de a citi cu studiul în sine. Fratele meu este comandant de vapor, părinții au terminat ASE și nepoata mea studiază regia. Fiecare am făcut exact ce ne-a plăcut”, declară doamna Bădulescu, mărturisind că marele său noroc în viață a fost faptul că părinții din România au înfiat-o, în condițiile în care aveau deja doi copii ai lor. „Eu am fost cireașa de pe tort”, precizează Dolores Bădulescu.

� Cristina�Beligăr

Clujenii obișnuiți devin personaje de film:

Din cabinetul stomatologic, pe afișul TIFF

Foto

: Dan

Bod

ea ©

Transilvania Reporter

cultură | 11

12 - 18 mai 2016 Nr. 612 |

� ATRACŢIA�IMAGINII

Cea de-a șasea ediție a Photo Roma-nia Festival va aduce la Cluj zeci de

fotografi recunoscuți la nivel național și internațional, expoziții în premieră, conferințe, concerte și workshop-uri dedicate fotografilor profesioniști și amatori. Photo Romania Festival 2016 se va desfășura între 18 și 22 mai, în mai multe locații din Cluj-Napoca, și va transforma pentru cinci zile orașul în centrul european al fotografiei.

Photo Stories: 25 de speakeri Unul dintre cele mai importante

evenimente ale ediției din acest an este Photo Stories, o serie de prezentări de tip TED ale experiențelor care au definit creația fotografică a unor artiști româ-ni și străini, dar și a unor tehnici sau genuri fotografice specifice. Evenimen-tul se va desfășura în perioada 20 – 21 mai, în Amfiteatrul Universității Sapien-tia (Calea Turzii, nr. 4). Temele abordate de cei peste 25 de speakeri sunt diverse, mergând de la fotografia de nud până la poveștile transmedia, de la locul special al fotografiei de tip analog într-o lume digitală până la fotografia de concert și de la colaj ca imagine și obiect până la imaginile obținute prin tehnica pinhole.

Fotografi cunoscuțiDoi dintre invitații de top care vor

vorbi în cadrul Photo Stories sunt Ko-rniss Péter, câștigător al unui premiu memorial Pulitzer în 2004 (a nu se con-funda cu celebrele premii omonime pen-tru jurnalism) și Colin Ford, fondatorul Muzeului Național de Fotografie, Film și Televiziune din Marea Britanie. Ko-rniss Péters-a născut la Cluj-Napoca. A plecat din țară încă din copilărie, dar își amintește cu drag de perioada petrecută la Cluj și este încântat să fie ambasador-ul Photo România Festival. Anul acesta va aduce în atenția publicului cele mai mari concursuri de fotografie organi-zate în Ungaria, precum și detalii din culisele acestora.

Artiștii fotografi care își vor spune poveștile în fața publicului clujean vin din zece țări europene (Franța, Serbia, Spania, Suedia, Slovacia, Italia, Marea Britanie, Ungaria, Grecia și România) și vor fi prezenți la Photo Romania 2016 ca reprezentanți ai unora dintre cele mai importante festivaluri de fotografie din Europa.

Tragedia din Colectiv, prin obiectivul lui Miluță Flueraș Miluță Flueraș își va prezenta în

premieră, la Photo Romania Festival, fo-tografiile realizate în seara incendiului din clubul Colectiv, în cadrul expoziției-tribut „Taking my time to pay an homage”. Artistul va vorbi în cadrul Photo Stories despre încercarea prin care a trecut în seara de 30 octombrie 2015, când fo-tografia concertul trupei Goodbye to Gravity, dar și despre experiența sa ca fotograf de concert.

Iosif Berman – „Omul cu o mie de ochi”O altă expoziție specială a ediției din

acest an este cea dedicată lui Iosif Ber-man, unul dintre cei mai importanți fo-tografi români din toate timpurile, cel pe care Geo Bogza îl supranumea „omul cu o mie de ochi”. Născut într-o familie

Photo Romania Festival 2016

Expoziții în premieră și povești din spatele obiectivului

de origine evreiască din Bucovina, Ber-man restabilea, în perioada interbelică, concepţia originară despre autentici-tatea fotografiei în spaţiul românesc și poate fi considerat, pe bună dreptate, părintele imaginii de reportaj românești moderne.

Expoziția dedicată lui, ca și prezen-tarea susținută de Cristian Graure în cadrul Photo Stories, își propun să expună o serie de aspecte ale creației sale fotografice mai puțin cunoscute publicului.

„În fiecare an, secțiunea festivalu-lui referitoare la Muzeul Fotografiei se concentrează pe un fotograf reprezenta-tiv pentru istoria imaginii românești sau internaționale. În anii precedenți, s-a pus accent pe fotografi precum Art Shay sau Henri Cartier-Bresson în fotografia lui Vic-tor Boldâr și Andrei Pandele. Anul acesta am hotărât să aducem în atenția publicului unul dintre cei mai mari fotografi pe care i-a avut România: Iosif Berman”, a declarat Sebastian Vaida, directorul artistic al Photo Romania.

Studioul ETC, o nouă casă pentru Photo Romania Noua Casă Photo Romania se va

afla, între 18 și 22 mai, pe strada Emil Racoviță, la numărul 37. Locația va fi punctul central de întâlnire al iubitorilor fotografiei și va găzdui expoziții, con-certe în aer liber și dezbateri dedicate ar-tei fotografice. Tot aici va fi amenajată o zonă de chill-out, în care vizitatorii fes-tivalului se vor putea relaxa și vor putea savura un pahar de vin în compania

invitaților. Ediția a șasea a Photo Roma-nia Festival marchează, astfel, intrarea în circuitul cultural clujean a unui nou spațiu dedicat evenimentelor culturale: o casă cu o poveste frumoasă și, mai ales, un viitor artistic, sub denumirea de ETC Studio. Mobila, decorațiunile și în general toate obiectele din noua casă Photo România Festival vor putea fi achiziționate după festival de către cei care s-au îndrăgostit iremediabil de acestea.

Tot în cadrul Photo Romania 2016, organizatorii vor lansa oficial o rețea a Galeriilor de Fotografie din România, ale cărei prime locații se află în Tășnad și în Turda. Astfel de centre vor mai fi deschise în Brașov, Iași, Timișoara și Bistrița.

Muzeul Imaginii ar putea funcționa în alt oraș Organizatorii Photo Romania vor

continua și în timpul celei de-a șasea ediții a festivalului campania de strân-gere de semnături pentru înființarea unui muzeu dedicat imaginii în România. Muzeul va fi organizat pe pat-ru secțiuni: fotografie, film, mass media și comunicare publicitară și ar urma să aibă o componentă „clasică”, unde vor fi organizate expozițiile permanente și temporare, dar și un centru educațional.

„Proiectul nostru de înființare a unui Muzeu al Imaginii a început acum patru ani, când am organizat o expoziție temporară de aparatură fotografică la Muzeul de Istorie a Transilvaniei. O astfel de inițiativă, însă, ar avea nevoie de o locație permanentă, care să

asigure condițiile necesare bunei desfășurări a unor workshop-uri, proiecții de film, conferințe și care, desigur, să fie un spațiu expozițional amenajat corespunzător”, a spus Cătălin Ba-log Bellu, inițiatorul Photo Romania Festi-val.

În lipsa unui spațiu adecvat la Cluj, muzeul ar putea fi deschis într-un alt oraș din România. O primă variantă plauzibilă ar fi fosta fabrică de bere de la Turda, locație oferită de Centrul Rațiu.

„Noi ne dorim să existe în România un muzeu al imaginii, cu toate că ne-ar plăcea foarte mult ca acel oraș în care va fi să fie Cluj-Napoca. Am studiat foarte mult muzeele de fo-tografie din Europa și din lume și am observat că un astfel de muzeu animă foarte mult tot ceea ce ține de imagine, de fotografie, de film, de mass media. Cred că Clujul ar merita să aibă un astfel de muzeu, dar asta depinde deja de sprijinul pe care îl avem. E nevoie de un spațiu permanent. Pe lângă campania de strângere de semnături, vom avea în timpul festivalului o masă rotundă, în care, împreună cu specialiști, vom realiza un concept, din care să reiasă importanța existenței unui astfel de muzeu. După aceea, pe baza acelei hârtii și a semnăturilor, vom iniția demersuri la Ministerul Culturii”, a spus Cătălin Balog Bellu.

Primăria Cluj-Napoca le-a propus or-ganizatorilor mai multe spații. „Cea mai bună soluție a fost o clădire de pe str. Iuliu Maniu, doar că e destul de încâlcită situația juridică. Muzeul nu poate fi deschis doar pe o perioadă temporară, ca o expoziție. Are nevoie de suținere timp de 360 de zile. Acea clădire trebuie să aibă niște condiții și nu sunt puține”, a mai spus Bellu.

Maria Man

Foto

: Dan

Bod

ea ©

Transilvania Reporter

12 | REPORTAJ MUZICĂ ŞI MEDICINĂ | 13

Din anii 1990 nu s-a mai organizat

niciun curs de specializare în EEG

prin centrul de perfecţionare.

| 12 - 18 mai 2016 • Nr. 612 12 - 18 mai 2016 • Nr. 612 |

World Doctors Orchestra, prima dată în România

Neurologul Bogdan Florea vrea să introducă telemedicina pentru epilepsie în România CONCERT CARITABIL

Bogdan Florea, un medic neurolog din Cluj-Napoca, dorește să înfi ințeze o

rețea de cabinete specializate în diagnosti-carea epilepsiei în toate orașele cu peste 100.000 de locuitori din România sau alt-fel spus să introducă în cadrul sistemului medical conceptul de telemedicină pentru epilepsie. Noile cabinete ar urma să intre în contact cu marile centre ale lumii care studiază epilepsia, iar pacienții să fi e în legătură permanentă cu medicii lor, fără a se deplasa la cabinetele acestora, afl ate poate la sute de kilometri depărtare. În ajutorul neurolorgului au venit cei de la Clubul Lions Transilvania, convinși de importanța proiectului. Nu doar aceștia au înțeles efectele pozitive pe care telemedici-na pentru epilepsie le-ar aduce societății. Medicii de la World Doctors Orchestra vor veni la sfârșitul lunii mai în România, unde vor suține trei concerte: la Cluj, Brașov și București, iar banii adunați în urma eveni-mentelor caritabile vor fi donați cauzei.

următoarele controale pacientul nu mai este nevoit să vină în Cluj, ci le poate face mult mai aproape de casă, urmând ca rezultatele să fi e interpretate la Cluj. Proiectul acesta este cauza pentru care am rămas în țară. Nu vreau să sune nu știu cum, dar am desco-perit deja o nouă stare în creier, ce aș mai putea aduce nou?”a spus medicul.

Ce este epilepsia?Epilepsia este acea stare patologică a creieru-

lui care permite apariția unor crize de descărcări electrice paroxistice, aberante în creierul unei persoane la intervale variabile de timp. Între aces-te crize, persoanele pot și au de cele mai multe ori o viață absolut normală. Criza epileptică se defi nește ca acel episod apărut brusc, cu toate modifi cările pe care le generează: motorii, sen-zitive sau de comportament. Epilepsia ca boală se defi nește ca apariția a minim două crize, cu interval de timp între ele, neprovocate. O criza unică de pierdere a stării de conștiență, însoțită de convulsii tonico-clonice, nu este sufi cientă pentru a pune diagnosticul de epilepsie.

În prezent nu se cunoaște un număr real al pacienților cu epilepsie în România. Avem doar estimările Organizației Mondiale a Sănătății (care variază de la 0,8% în țări dezvoltate la 4.3% în țări din Africa). Medicii din România aproximează că există 400.000 de pacienţi la noi în țară. Lipsa unui registru național al pacienţilor cu epilepsie face aceste aprecieri foarte difi cile. Pacienții ascund de multe ori faptul că suferă de această boală, de frică să nu fi e judecați de cei din jur sau din cauză că ar putea să își piardă anu-mite drepturi: de exemplu, dreptul de a folosi în continuare permisul de conducere.

Telemedicina pentru epilepsie, o soluție?Neurologul clujean este de părere că teleme-

dicina nu înlocuiește actul medical, dar poate avea mai multe avantaje, atât pentru medici, asistenți, cât și pentru pacienți. O problemă a sis-temului medical este faptul că personalul medi-cal auxilar nu benefi cează de cursuri de speciali-tate în acest domeniu, așa cum ar trebui.

„Proiectul de Telemedicină în Epilepsie a plecat de la următorul exemplu: un medic din București, de-a lungul carierei sale de până la 70 de ani, poate con-sulta un număr de maxim10.000 de pacienți. Un alt medic din Iași poate face același lucru pentru alți max-im 10.000 pacienti, la fel un alt medic din Oradea, din Craiova, din Suceava sau din Cluj. Pentru că timpul este o resursă limitată, un medic preocupat de epilep-sie poate trata maxim 10.000 de pacienți într-o viața de medic activ. Cum ar fi ca experiențele individuale ale acestor medici acumulate de la un număr total de 100.000 de pacienți să fi e reunite într-o manieră abordabilă, iar expertizele acelea individuale, con-cluziile acelor ani și ani de muncă și de concentrare să devina punctul de plecare pentru consultarea și de-ciziile terapeutice ale viitorilor pacienti cu epilepsie? Ce tipuri de crize, ce frecvență au avut acestea, cum au

răspuns la medicamente în timp, ce reacții adverse sau motive de întrerupere a trata-mentului, evoluția în timp a calitații vieții de la un număr cât mai mare de pacienți cu epilepsie sunt informații din care orice med-ic neurolog din România ar dori sa învețe”, este de părere Florea.

Un al doilea mare avantaj este ac-cesibilitatea pacienților la diagnostic corect și la o monitorizare corectă în timp a evoluției bolii. „Un pacient din Baia-Mare, de exemplu, nu va mai trebui să vină într-un centru universitar pentru a fi consultat și investigat prin EEG de un anume profesor de la Cluj. Consultația respectivă durează aproximativ 12 min-ute, dar omul acela trebuie să parcurgă în mod normal o anumită distanță pentru a veni la medic. După o primă vizită într-uncentru dedicat epilepsiei, acel pacient poate să se adreseze unui cabinet dedicat din zona în care locuiește, unde i se pot face înregistrările EEG de fi ecare dată când se dorește evaluarea efectelor medicației prescrise, ajustarea dozelor, verifi carea activității cerebrale, dacă se schimbă ceva în tipul de crize pe care le avea, ori se dorește întreruperea tratamentului. Înregistrările video EEG la trei luni, şase luni, nouă luni, 12 luni, le va putea face în orașul său, iar medicul lui curant poate vizualiza re-zultatele online și lua o decizie terapeutică de la distanță”, spune medicul.

Un alt aventaj este faptul că medici cu mare experiență în epileptologie pot consulta, atât în momentul înregistrării EEG, dar și mai târziu, după înregis-trarea EEG din cabinetul de epileptolo-gie, starea sănătății pacientului cu epi-lepsie. Acești medici sunt atât din țară, din centrele universitare din România, cât și din clinici din străinătate. Un medic din Copenhaga sau din Montreal cu experiență poate să ofere o a doua sau a treia opinie asupra unei situații medicale complexe întâlnite de un medic român situat în Baia Mare.

Cinci aparate EEGScopul proiectului este acela de a

achiziționa cinci aparate video EEG performante. Aparatele vor rămâne în patrimoniul asociației non-profi t Lions Club Transilvania Cluj-Napoca. Acestea vor fi oferite printr-un con-tract de comodat unor medici neurolo-gi din România, aleși pe sprânceană.

Maria Man

În urmă cu nouă ani, aproximativ 1.000 de medici de diverse specialități din toată lumea au pus bazele celui mai mare proiect muzical-medical internațional, World Doc-tors Orchestra, cu ajutorul căruia adună bani pentru pacienții din întreaga lume. În-cepând cu anul 2007, medicii colindă lumea în lung și în lat. Cântă și ajută acolo unde este nevoie de ei, dar nu se deplasează decât pentru proiecte și cauze extrem de serio-ase. De-a lungul timpului aceștia au adunat fonduri pentru înfi ințarea unor clinici gra-tuite în zone defavorizate, centre de trata-ment pentru victimele violenței, refugii, ambulanțe, fundații sau centre de cercetare.

World Doctors Orchestra este astăzi un ansamblu muzical din care fac parte în jur de o mie de medici din peste 50 de țări de pe toate continentele. Orchestra este compusă din aproximativ 100 de medici pasionați de muzică, dornici să ajute.

Fondatorul WDO și totodată dirijorul or-chestrei este Stefan Willich, un cardiolog din Berlin. Scopul tuturor membrilor orchestrei este să amintească lumii că nici granițele, nici interesele politice sau economice nu ar trebui să limiteze accesul și dreptul la îngri-jirea medicală. De aceea, de două ori pe an, de fi ecare dată în altă parte a lumii, doctorii muzicieni din WDO se întâlnesc pentru a susține un concert în scop caritabil.

Lions Club Transilvania a invitat încă din 2013 orchestra WDO în România pen-tru a susține un turneu. Acum, în luna mai, a venit rândul României să se bucure de sunetul acordurilor clasice ale WDO, dar și de donația care se va îndrepta în folosul persoanelor cu epilepsie și care va însemna îmbunătățirea calității examinării neuro-logice și EEG. Fondurile strânse vor sprijini înfi ințarea primelor cinci noduri ale unei rețele naționale de telemedicină în epilepsie.

Medicii din WDO vin în România pe propria cheltuială. Costurile de călătorie, cazare și parțial de hrană sunt acoperite de către membrii orchestrei. Medicii vor sosi în România duminică, 22 mai. Repetițiile se desfășoară pe secțiuni, în zilele de 23-26 mai. Tradiția WDO cere ca programul fi ecărui concert să cuprindă o piesă autohtonă și una creată special pentru această ocazie. De compoziția în primă audiție responsa-bil este Șerban Nechifor, fi ul lui Ermil Ne-chifor, fondatorul Orchestrei Medicilor din București.

ConcerteÎn România, medicii din WDO vor

susține trei concerte: în Cluj-Napoca pe 26 mai la Casa Universitarilor, în Brașov, pe 27

mai în Biserica Neagră și în București, pe28 mai la Ateneul Român.

„Pacienții nu spun că suferă de această boală. Câtă vreme un copil merge la școală, iar educa-toarea le spune părinților să își ducă copilul la o școală specială, pentru că este idiot, la ce ne putem aștepta? Copilul cu epilepsie are o stare de ușoară somnolență, pentru că ia medicamente, dar nu este idiot. Copilul este atacat direct sau indirect încă de atunci. Oamenilor le este frică să spună că suferă de această boală pentru a nu fi respinşi de ceilalți, pentru a nu-și pierde jobul sau permisul de conducere”, explică Bogdan Florea.

Pentru neurologul și cercetătorul clu-jean, acest proiect este principala cauză pen-tru care nu a plecat încă din țară. „S-au oferit să mă ajute oameni cu epilepsie în familie sau oameni care înțeleg această boală. Este un proiect pentru pacienți. O spun cu voce tare: teleme-dicina nu înlocuiește actul medical. Nu vreau să fac această rețea pentru a câștiga bani. Eu voi avea mai puțini pacienți la ușă, voi câștiga mai puțini bani, dar pacienții cu epilepsie vor avea o viață mai bună. Nu va mai trebui să se trezească la patru dimineața să prindă autobuzul, trenul spre Cluj, ci vor putea efectua controlul EGG mai aproape de casă. E nedrept să vii cu copilul la Cluj ca să îți facă doamna profesor o înregis-trare de 12 minute. Telemedicina nu înlocuiește actul medical, telemedicina optimizează tim-pul medicului și timpul pacientului. Teleme-dicina nu a inventat-o Bogdan Florea, a existat și înainte din noțiuni de geografi e, în primul rând, dar sunt mai multe avantaje. Frica cea mai mare a pacienților este că eu vreau să le fur ba-nii și să îi îndepărtez de medici. Nu e deloc așa. Doamna profesor îl va primi în continuare pe pacientul din Rădăuți, dar e sufi cient să îl vadă o dată. Apoi, îi dă un cod securizat, iar pentru

14 | comunitate

| 12 - 18 mai 2016 Nr. 612

cei de la Muzeul Etnografic s-au gân-dit că e momentul optim să gândească şi o strategie de dezvoltare pe termen lung, care să crească importanţa acestui muzeu şi atractivi-tatea lui pentru vizita-tori.

Master Planul de dezvoltare vizează şi extinderea cu opt hec-tare a Parcului Etno-grafic, spaţiu care să găzduiască activităţi în fiecare din cele 365 de zile ale anului. „Când vorbim despre turism, sigur că cel mai important lucru este atractivitatea unui obiectiv turistic pen-tru oameni. Or în prezent muzeului îi lipseşte această atenţie din par-tea publicului, iar ideea centrală a planului nos-tru este aceea de a conecta Clujul, oraşul, cu acest muzeu. Pentru că, în acest moment, muzeul este puţin accesibil, nu există autobuze care să te ducă direct acolo, nu există in-dicatoare şi pentru cineva care nu a mai auzit de muzeu e destul de greu să îl găsească. Pornind de la ce avem, am căutat să stabilim ce dorim pentru acest muzeu şi cum ajungem acolo, ce conţinut oferim pentru public încât să folosească mult

mai mult spaţiul acestui parc. Aşa că am vrut, în primul rând, să vedem ce anume i-ar putea atrage pe oameni la parcul etnografic dincolo

de aceste clădiri vechi, moştenire culturală”, a precizat Hakon Ivers-en, reprezentant al Asociaţiei Nordic Ur-ban Design, care a lu-crat la master plan.

Acesta a subliniat importanţa foarte mare pe care o are conţinutul, adică ce oferi oamenilor care vin să viziteze par-cul etnografic. „Acolo se pot organiza diverse evenimente, conferinţe şi seminarii, ateliere ale meşteşugarilor, trebuie să existe un program, o continuitate tot anul. E puţin ce se oferă acum. Avem nişte picturi deose-bite, care sunt restaurate, aşa că trebuie promovate, avem satul cu casele lui vechi, care e o adevărată moştenire culturală şi aici există un potenţial uriaş pentru a-i atrage pe turişti. Practic vrem să arătăm frumuseţea aces-tui parc, dar dezvoltarea lui începe local, oamenii din Cluj-Napoca trebuie

să folosească mai mult acest muzeu şi apoi aces-ta va creşte şi regional, şi naţional”, a adăugat Hakon Iversen.

patrimoniu

Muzeul Etnografic „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca este primul din

România care are un master plan de dez-voltare. Documentul strategic a fost reali-zat de Asociaţia Nordic Urban Design din Norvegia şi are ca idee centrală conectarea acestui muzeu cu oraşul, în primul rând, dar şi transformarea sa treptată într-o veritabilă atracţie turistică a regiunii şi nu numai, prin includerea în circuitele turis-tice internaţionale.

„Master Planul de dezvoltare propus de Asociaţia Nordic Urban Design din Norvegia pentru Parcul Etnografic «Romulus Vuia» Cluj-Napoca, secţia în aer liber a Muzeului Et-nografic al Transilvaniei, este primul realizat pentru un muzeu din România. Dezvoltarea muzeelor nu poate fi realizată întâmplător, pe baza alocărilor bugetare care sunt sau nu sunt aprobate în fiecare an, astfel încât trebuie să existe o strategie coerentă care să vizeze inte-grarea muzeului în comunitatea din care face parte şi includerea sa în circuitele turistice in-terne şi internaţionale. Un muzeu nu înseamnă doar un păstrător de bunuri de patrimoniu, ci este şi un obiectiv care poate avea o valoare economică semnificativă. Prin acest master plan ne propunem să creştem atractivitatea turistică a parcului şi a numărul de turişti care îl vizitează”, a declarat directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Tudor Sălăgean.

Realizarea acestui master plan a pornit de la un proiect pe care cei de la muzeu îl derulează în această perioadă cu finanţare europeană şi norvegiană. Este vorba despre restaurarea a două biserici de lemn, din Cizer şi Petrindu. Cu noi „atracţii” în parc,

Master plan ambiţios pentru Muzeul Etnografic din Cluj

Clujul, „poarta” de intrare a europenilor în Transilvania„Clujul şi muzeul trebuie plasate într-

un context. Contextul aici este bineînţeles Transilvania, un cuvânt cunoscut şi cu încărcătură în lume. Aşa că ar trebui să se repoziţioneze oraşul ca poarta de intrare a europenilor în Transilvania. Şi trebuie să spuneţi o poveste, aveţi poveşti interesante, unele nespuse, aveţi poveşti foarte frumoase, care se leagă de acest muzeu, şi ele trebuie „vândute” publicului. Noi am făcut şi un scenariu având ca orizont de timp 2025. Ca orice scenariu porneşte de la o întrebare cheie şi include o căutare a răspunsului. De exem-plu, 2+2 face 4. Dar într-un scenariu, avem trei posibilităţi, 2+2 face 4, dar poate face şi mai puţin, 3, dar şi mai mult, 5. Întrebarea este voi, Clujul, cât vreţi să fiţi în acest sce-nariu? Dacă alegeţi 4, înseamnă că veţi urma o dezvoltare normală, veţi fi la fel, un oraş studenţesc puternic, cu un anumit loc şi pen-tru câteva industrii şi cu partea de medicină la care sunteţi buni. Dar dacă vreţi să fiţi mai mult, dacă alegeţi 5 în scenariul propus, atunci trebuie să vă adaptaţi una din princi-palele industrii ale lumii: turismul. Un mil-iard de chinezi vor avea în acest an o vacanţă, de un fel sau altul. Cum poţi să pui şi Clu-jul pe harta turiştilor din lumea întreagă? Poziţionându-vă şi promovându-vă ca poarta de intrare dinspre Europa în Transilvania. Folosind turismul, puteţi să le arătaţi celor care vin aici că sunteţi buni şi la altele, şi fo-losind turismul aveţi şansa ca, până în 2025, să faceţi din Cluj locul unde trebuie să vii, primul loc în care vii în România şi ultimul din care pleci”, a explicat Trond Tystad, din partea aceleiaşi asociaţii, drumul pe care ar trebui să-l parcurgă oraşul pentru a atrage turişti cât mai mulţi.

Soluţia de implementare: o competiţie internaţionalăUn master plan de dezvoltare, oricât

de ambiţios ar fi, nu înseamnă mare lucru fără implementarea sa. Norv-egienii au oferit şi câteva sugestii asu-pra mo dului cum se poate transpune acesta în practică, cea mai la îndemână fiind organizarea unei competiţii internaţionale. „Turismul este şi o afacere şi afacerea înseamnă bani aşa că trebuie să ai o piaţă şi fonduri, sponsori şi parteneri. Iar o competiţie internaţională este soluţia cea mai simplă şi ieftină pentru a implementa un plan de dezvoltare, chiar şi prin simplul fapt că aşa atragi atenţia asupra muzeului, asupra a ceea ce vrei să dezvolţi. La parcul etnografic, o dezvoltare ar include cel puţin patru elemente care acum lipsesc: un cen-tru administrativ care e absolut necesar, un centru pentru vizitatori care să le ofere informaţii, activităţi, o scenă şi o piaţă, dar şi o zonă de intrare mult mai atractivă”, a detaliat unele propuneri din master plan, Hakon Iversen.

„Master planul acesta e un prim pas pentru un concurs internaţional pe care urmează să îl organizăm. Muzeul am vrea să fie o atracţie, dar într-un circuit care să includă Belvedere – Muzeul Etnografic şi Pădurea Baciu”, a declarat Claudius Salanţă, arhitectul-şef al judeţului.

Parcul Etnografic în aer liber „Romu-lus Vuia” are 15 hectare şi a fost înfiinţat în 1929. Proiectul de restaurare şi con-servare cu fonduri norvegiene a celor două biserici de lemn are o valoare de peste 800.000 de euro.

Claudia Romitan

Foto

: Dan

Bod

ea ©

Transilvania Reporter

eveniment | 15

12 - 18 mai 2016 Nr. 612 |

festival

Ediţia 2016 a primului festivalul care a mutat muzica electronică ale con-

certelor pe scenele unui castel este în plină pregătire. Deşi programat iniţial pe durata a patru zile, între 14 şi 17 iul-ie, ediţia din acest an anunţă o premieră – „Ziua Zero”, mai precis o zi în plus de distracţie şi muzică bună. Având în vedere experienţa ediţiilor trecute, or-ganizatorii au decis să introducă o zi de încălzire pentru fani și un prilej de repetiție generală pentru organizatori, cu o listă suplimentară de concerte față de line-up-ul deja anunțat. Pentru a intra mai bine în atmosferă, două din cele opt scene pe care festivalul le are, în 2016, vor fi active în „Ziua Zero”. La Boiler Stage, publicul îl va revedea pe Rodion GA, cel care acum mai bine de patru decenii adu-cea pentru prima oară muzica electronică în peisajul sonor din România, pe cei de la Viţa de Vie, care împlinesc anul aces-ta 20 de ani de activitate, dar şi pe A-C Leonte, o combinație foarte interesantă creată de Ana Leonte, solista venită din lumea jazz-ului, și producătorul Tavi Scurtu și câștigătorul Global Battle of the Bands România, competiție a cărei finală va avea loc în luna mai. Tot în această zi, pe Booha Stage vor mixa Khaleea, Vlad Caia, Technnibal și Motiv.

Peste 200 de artişti vă invită să fiţi pregătiţi să experimentaţi Experiementul este cuvântul de or-

dine care se va regăsi pe parcursul celor 5 zile ale Electric Castle în 2016.

Artişi: Line-up-ul pregătit de organi-zatori este unul compus din artişti care

acoperă zone muzicale foarte diferite care oferă experienţe muzicale diferite. Veţi putea asculta mult rock însă din categorii foarte diferite (metal – Bring Me The Horizon sau indie – Bastille).

Alături de trupe din străinătate, două trupe și 18 DJ din România completează line-up-ul Electric Cas-tle 2016, aleși de fanii festivalului prin competiția OWN THE STAGE. Din cei peste 150 de DJ care s-au înscris în competiție, au câștigat un loc pe una din scenele festivalului 18 artiști autohtoni: Ahe&Frenk, Boca Raul, CICI, Ellien,

KEEBLE, Khaleea, Kiro, Louis Nichols, MEN-D, Musai Soundworks, Vladiva, Pseudub, Spectrum, SVK Boy, TABAC, TECHNNIBAL, Vesnic, Vlad Bretan.

În funcție de stilul muzical al fiecăruia, DJ-ii vor evolua pe una dintre scenele The Roots, Booha College, The Cube, Silent Dance sau RBMA.

Experienţa de festival va fi una com-plet diferită de ceea ce ştiaţi. Chiar dacă sunteţi un „ electric” de la prima ediţie, este posibil ca modul în care va arăta în acest an festivalul să vă surprindă total şi să nu mai recunoaşteţi nimic. Potrivit organizatorilor, vor exista schimbări ma-

jore de concept şi setting, pentru că festi-valul va avea în acest an nu mai puţin de opt scene. Scena principală va fi mutată, iar castelul în sine va deveni o scenă vie, animată de proiecții 3D, lasere și lumini.

Dimensiunea Eco a festivalului va fi una foarte importantă în 2016La ediţia din 2015, în doar patru

zile de festival, participanții au colectat separat peste 7,5 tone de deșeuri de am-balaje, au produs 700 WH pedalând pe biciclete și au fost permanent angrenați în activități de educație ecologică. Vor fi încurajate şi în 2016 reciclarea şi econo-mia resurselor energetice : participanţii vor avea la dispoziţie puncte de încărcare a telefoanelor mobile în care trebuie să îşi producă singuri curen-tul necesar (prin pedalatul dinam), iar duşurile celor care vor sta în camping vor fi pe fast forward.

Vedetele „Eco” au fost tinerii care au pedalat peste 250 km pentru a par-ticipa la festival, o provocare lansată de organi zatori în speranța că vor câștiga cât mai mulți ambasadori ai unui mediu curat. Provocarea pentru bikeri va fi valabilă şi în 2016, oricine ajunge pe bicicletă de la o distanţă mai mare de 250 de kilometri are gratuitate la intrare. Diferenţa este că, în 2016, oferta a fost extinsă la nivel european, astfel încât organizatorii aşteaptă gru-puri de bikeri din Anglia, Germania şi Ungaria.

Electric High Tech 2016 aduce o premieră în privinţa

includerii tehnologiei în festival: organi-

ELECTRIC CASTLE 2016 înseamnă peste 200 de artişti:

Skrillex, Sigur Ros [Live], Bring Me The Horizon [Live], Bastille [Live].

Paul Kalkbrenner [Live], Gorgon City [Live], Enter Shikari [Live], Rusko, Flux Pavilion, Dilated Peoples [Live], Camo & Krokeed Feat Mc Dynamite, Dub Pis-tols [Live], Pan-Pot, Elliphant [Live], Slow Magic, Paco Osuna, Art Depart-ment, Gui Buratto, Kink, Worakls [Live], Babylon Circus, De Staat, Icicle, God Is An Astronaut [Live], Loadstar, Dj Marky și mulți alții

Tarife:

Abonamentele pentru cea de-a 4-a ediție a Electric Castle se pot

achiziționa, la prețul de 369 de lei, până în data de 19 mai. Biletele de o zi și cazarea vor rămâne în vânzare și după această dată. Când: Ediția a patra a Electric Castle Festival va avea loc, între 14 și 17 iulie 2016 Unde: La Castelul Banffy din locali-tatea Bonțida, județul Cluj.

După recordul de spectatori din 2015, Electric Castle 2016 ne propune o ediţie a experimentelor

Două luni până la fenomenul cultural al noii generaţii – Electric Castle 2016

zatorii vor pune la dispoziția celor prezenţi un tech park în care aceştia vor putea regăsi aplicaţii de realitate virtuală, gam-ing, workshopuri în domeniu, proiecţii 3D direct pe castel şi maping.

Creativitatea a fost una dintre dimen-siunile diferite cu care care organizatorii Electric Castle s-au diferenţiat de alte evenimente de gen din România, pro-punând implicarea spectatorilor în tot ceea ce înseamnă acest fenomen. În 2016, provocarea pentru toţi fanii electric este aceea de a se inspira din experienţa lor de festival pentru a crea un tricou care va fi disponibil la vânzare pe durata festivalu-lui. „Creativii” pot lua în calcul pentru a-şi realiza lucrările un loc sau un moment din festival sau pot reinterpreta logo-ul festivalului sau semnătura acestuia: „We are the people!”

Foto

: Dan

Bod

ea ©

Transilvania Reporter

16 | ELITE

Mă bucur că excelenţa sa, domnul Hurezeanu, revine la Oradea, după ce anul trecut am avut

prilejul să ne bucurăm de prezenţa domniei sale la o conferinţă internaţională. Apreciem şi am apreciat,

întotdeauna, ceea ce a spus şi a scris”,

Constantin Bungău, rectorul Universităţii Oradea

| 12 - 18 mai 2016 • Nr. 612

SĂRBĂTORIRE

Academicianul Horia Colan a fost sărbătorit, miercuri, într-un

cadrul festiv organizat la Univer-sitatea Tehnică din Cluj-Napoca (UTCN), cu ocazia împlinirii a 90 de ani, în prezenţa a numeroase personalităţi ale vieţii publice şi academice clujene.

„Unul din obiectivele UTCN a fost şi este acela de a genera cunoştinţe prin cer-cetare şi inovare, precum şi de a crea va-lori recunoscute naţional şi internaţional. Acest lucru se bazează şi se realizează prin intermediul unor personalităţi remarca-bile, capabile să genereze şi să promoveze excelenţa, cu sufl et mare şi multă capaci-tate de dăruire. Colegul nostru profesor, academicianul Horia Colan este una dintre

aceste personalităţi remarcabile. A reuşit în întreaga sa activitate să demonstreze excelenţa în toate etapele dezvoltării sale profesionale şi în toate acţiunile între-prinse. A fost un elev şi student eminent, a fost unul dintre fondatorii Institutului Po-litehnic şi mai târziu ai UTCN, dascăl cu har şi în acelaşi timp un cercetător cu spi-rit inovativ. A activat în domeniul meta-lurgiei pulberilor şi a metalelor, fi ind unul din fondatorii şcolii de ştiinţa materialelor şi a metalurgiei pulberilor”, a declarat, în cadrul festivităţilor, Sergiu Nedevschi, prorector al UTCN.

La rândul său, preşedintele fi lia-lei Cluj a Academiei Române, aca-demicianul Emil Burzo, a spus că îl cunoaşte de peste 60 de ani pe Horia Colan, o personalitate care a avut „re-zultate deosebite în domeniul ştiinţei ma-

terialelor, mai ales în domeniul tehnologiei pulberilor”, precum şi un număr mare de lucrări şi cărţi.

De asemenea, Emil Burzo i-a în-mânat o diplomă şi o distincţie din partea Academiei Române.

Horia Colan s-a născut pe 11 mai 1926, în Covasna, şi a fost primul rec-tor ales democratic al UTCN, mem-bru fondator al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România, membru titu-lar al Academiei Române, fondator şi membru al unor forumuri şi societăţi ştiinţifi ce din ţară şi din străinătate.

Printre alţii, la sărbătorirea acad-emicianului Horia Colan au fost prezenţi prefectul Gheorghe Vuşcan şi mitropolitul Clujului, Andrei Andreicuţ.

Marius Avram

Academicianul Horia Colan a fost omagiat la nouă decenii de viaţă

Ambasadorul României în Germania, jurnalistul Emil Hurezeanu, şi-a lansat

marţi, la Universitatea Oradea, volumul „Pe trecerea timpului. Jurnal politic românesc 1996-2015”, apărut în anul 2015 la Editura Curtea Veche.

„Această carte este o încercare de a demonstra că nimic nu este întâmplător. În sensul articulării şi citirii în undă cuantică. Suntem martorii nu nu-mai a teoriei relativităţii care a schimbat timpul şi spaţiul în energie şi în întâmplare, dar şi ai fi zicii cuantice, care face ca două entităţi separate şi foarte divergente să rămână unite şi inseparabile indife-rent de distanţa la care se afl ă una de alta, comu-nicând cu o viteză mai mare decât a luminii. Asta presupune că suportul de înţelegere, de percepţie şi de transformare a vieţii ar trebui să ne preocupe tot timpul, şi la nivelul anecdoticii cotidiene. Sunt nişte motoare ale lumii care se schimbă cu o viteză foarte mare, încât a sta îngheţat într-un loc fi x este o mare greşeală”, a spus Emil Hurezeanu.

Evenimentul editorial a avut loc în Aula Magna a instituţiei academice, fi ind moderat de conferenţiarul universitar în ştiinţe politice

Emil Hurezeanu

Suntem mai buni decât avem reputaţia

Cristina Matiuţă, în prezenţa rectorului Constantin Bungău, a criticului de teatru profesor Mircea Morariu, care a prezentat lucrarea, şi a unui public foarte numeros, universitari şi studenţi, mai ales de la jur-nalism şi ştiinţe politice.

„Mă bucur că excelenţa sa, dom-nul Hurezeanu, revine la Oradea, după ce anul trecut am avut prilejul să ne bucurăm de prezenţa domniei sale la o conferinţă internaţională. Apreciem şi am apreciat, întot-deauna, ceea ce a spus şi a scris. Personal, am pierdut cu bucurie foarte mult timp ascultân-du-l în emisiunile în care era implicat. Am descoperit, într-adevăr, o personalitate care reprezintă echilibrul. Echilibrul de care cu toţii avem nevoie,” a spus Constantin Bungău, rectorul universităţii.

Potrivit profesorului Mircea Morariu, cartea, cu peste 500 de pagini, cuprinde o serie de articole publicate de scriitorul şi comentatorul politic Emil Hurezeanu între anii 1996-2015, comentarii rostite la micro-fonul posturilor Europa Liberă şi Deutsche Welle, opinii, conferinţe pe teme europene şi interviuri, celebre fi ind cele cu Henry

Kissinger şi Helmuth Kohl. Cartea surprinde evoluţia societăţii

româneşti în ultimii 20 de ani, fi ind, după cum afi rma Cristina Matiuţa, „un instru-ment extrem de util pentru toţi - politologi, sociologi, jurnalişti sau public larg - care vor să înţeleagă mai bine ce s-a întâmplat cu noi, ca naţie, în aceşti ani, pe drumul sinuos al democratizării şi al consolidării, atâta cât e, a democraţiei”.

Pentru studenţi, a precizat prof. Mora-riu, cartea reputatului publicist este „un ex-emplu de folosire a limbii române”, exemplu de jurnalism, de strategii retorice, într-un „stil al omului obişnuit să ţină condeiul, căruia îi place literatura, dar, deopotrivă, stilul unui gazetar care ştie că există modalităţi specifi ce de a face gazetărie în conformitate cu publicaţia în care scrii”.

„Jurnaliştii nu ar trebui să-şi abandoneze principalul instrument de acţiune: contextua-lizarea, nuanţarea şi judecata calmă. Spunea dl Hurezeanu într-un eseu. Cred că toată cartea e scrisă în acest spirit. Găsiţi în carte trimiteri la o literatură de specialitate istorică, politologică, impresionantă, dar veţi şi constata uşurinţa,

siguranţa cu care autorul se mişcă în curentele de idei ale timpului”, a spus Cristina Matiuţa.

Autorul a susţinut apoi, timp de mai bine de o oră, o prelegere care a captivat publicul. El a vorbit despre cartea sa ca fi ind un jurnal, deoarece şi-a ales singur textele publicate, cu intenţia de a ilustra şi de a fi xa în timp momentele importante prin care a trecut societatea românească. În opinia sa, România, care este o ţară „cu atâtea posibilităţi interioare”, se afl ă într-o criză cronică de modele, ce ar putea fi reabilitată de „nevoia de activare energetică a ethosului patriotic astăzi”.

„Fără ethosuri patriotice, nu rezişti în glo-balizare. Fără încărcarea cu ce ai mai bun în trecut, nu răspunzi aşteptărilor globalizării. Cei care cred că globalizarea este un passe-partout pentru topire, fuziune, se înşală. De fi ecare dată când se schimbă o epocă sau un timp, avem nevoie de generatoare care să ne încarce cu exem ple vechi, consacrate într-un context nou. Vreau să vă doresc să vă atingeţi potenţialul! Să avem încredere în posibilitatea atingerii pro-priului nostru potenţial. Nu stăm atât de rău pe cât credem. Suntem mai buni decât avem

Fără ethosuri patriotice nu rezişti în globalizare. Fără încărcarea cu

ce ai mai bun în trecut, nu răspunzi aşteptărilor globalizării”,

Emil Hurezeanu

Foto

: Dan

Bod

ea ©

Transilvania Reporter

CĂLĂTORII | 17

12 - 18 mai 2016 Nr. 612 |

„circuit” regal

O vizită pe domeniul regal de la Peleș este echivalentă cu o incursiune în

intimitatea unei dinastii puternice, plină de personalitate și personalități.

Castelul Peleș seamănă cu un tort de frișcă, cu topping de ciocolată. Dantela de lemn de la nivelul superior și fleșele metalice, ascuțite ca o cască de ofițer prusac, îi dau un aer sofisticat. Brazii din jur completează decorul unui basm de frații Grimm.

O vizită completă costă 50 de lei, la care se adaugă taxa foto de 32 de lei. În to-tal, 82 de lei - cea mai scumpă intrare la un muzeu din România. Dar Peleșul face toți banii. Interioarele rafinate și somptuoase le fac să pălească pe cele de la Schönb-runn, de exemplu. Castelul este o înșiruire de camere și coridoare mobilate și deco-rate opulent, pe care doar rafinamentul cu adevărat regal le salvează de exces (dar o bănuială de ostentativitate va plana pen-tru totdeauna). Edificiul a fost construit în 41 de ani, între 1873 și 1914 de echipe multinaționale de muncitori, veniți din toată Europa. Costin Dumitru, referent al muzeului, spune că pe șantier se cânta și se înjura în 14 limbi. Somptuoasa reședință a fost dotată de la bun început cu tehnolo-gie ultimul răcnet la vremea respectivă: energie electrică, încălzire centrală (toate sobele sunt de decor) sau aspiratoare de praf. Peleșul a fost, de altfel, primul castel integral electrificat din lume.

Vizita începe dintr-un vestibul și se trece imediat în holul de onoare, care deja te face să te simți mic, sub povara lemnu-lui de nuc care îl îmbracă. Plafonul din sticlă este retractabil, acționat de un mo-tor electric. A fost gata în 1911, pe când o asemenea tehnică, care permitea culisarea plafonului doar prin apăsarea unui buton, era de natură să umiească musafirii regali. După aceea se trece în Sala Mare de Arme, unde vedetă este un cavaler în armură completă, germană, de secol al XVI-lea, care cântărește în jur de 100 kg, cu tot cu armura calului. Carol I avea o colecție de peste 4.000 de arme, dintre care 3.500 sunt încă la Peleș, majoritatea expuse în Sala Mare de Arme, dar și în alte săli.

Vizita la Peleș decurge rectiliniu. Totul e sobru și calm. Camere după camere, sa-loane, coridoare și holuri, pasaje secrete; stucaturi, intarsii, tapiserii și finețuri din piele de Cordoba defilează de-a lungul unei vizite care nu poate fi comprimată într-o înșiruire de spații și obiecte care se vizitează.

Sunt atât de multe detalii, despre fie-care cameră, despre fiecare obiect, încât chiar și „recitalul” exemplar al unui ghid omniscient devine obositor. Turiștii, gru-puri-grupuri (nu se organizează vizite in-dividuale), urmăresc cu gurile căscate ex-presiile unui lux la care muritorii de rând nu pot decât să viseze.

Peleș și Pelișor, casele regilorCele două castele emană și acum aerul de maiestate pe care l-au imprimat regii și reginele care le-au locuit

Pe lângă Holul de Onoare și Sala Mare de Arme, cele mai importante camere care se vizitează sunt Biblioteca Regală (comparabilă ca atmosferă și aspect cu minunata bibliotecă aristocratică din „My Fair Lady”), Cabinetul de Lucru (cu un birou impresionant și un colț mai intim pentru întâlniri private), Sala Nouă de Audiențe (decorată cu lemn din 14 esențe și un covor de Tabriz), Sala Florentină (cu plafonul sculptat în lemn de tei aurit și două candelabre magnifice, neorenascen-tiste, din sticlă de Murano), Sala Oglin-zilor (unde te pierzi în apele celor cinci oglinzi venețiene amplasate astfel încât dau senzația unui spațiu infinit), Sufra-geria (cu o masă splendidă, unde puteau cina 36 de persoane, decorată cu lemn de nuc și piele de Cordoba), Sala Maură (inspirată de Palatul Alhambra), Salonul Otoman (cu o fântână din marmură de Carrara), Dormitorul Regal (unde se află patul în care a murit Carol I), sau impre-sionantul Dormitor Imperial, pregătit pentru vizita pe care împăratul Austro-Ungariei, Franz Josef, trebuia să o facă în 1906, dar care nu a mai avut loc. Un ciz-mar pe nume Nicolae, ajuns președinte al României cu mult după aceea, și soția sa, o semianalfabetă pe nume Elena, au ajuns și ei să doarmă aici în anii 1970, o singură dată, pentru că, se zice, Elenei nu i-a plăcut camera, fiindcă avea prea multă mobilă masivă.

Alte camere interesante se găsesc la etajul I, unde locuiau domnișoarele de onoare din suita oaspeților. Ușile de la aceste camere sunt foarte interesante, ele fiind create cu două fețe diferite, ast-fel încât să respecte, pe de o parte, stilul camerelor, pe de altă parte, stilul coridor-ului exterior. Tot la etajul I se află și Sala

arhitect, Karel Liman. Dar aici se opresc si-militudinile. Interiorul Pelișorului este mai puțin opulent, mai intim, și poartă peste tot amprenta Reginei Maria, cea care l-a decorat în stil Art Nouveau, dar cu accente neobișnuite, bizantine și celtice. Vizita în-cepe tot din holul de onoare, după care se intră în apartamentul regelui, cu birou și dormitor. Aici se află și manuscrisul „Bas-tonul Mareșalului”, o povestire caligrafiată de Regina Maria cu mâna ei și făcută cadou Regelui Ferdinand cu ocazia încoronării. În acest apartament a și decedat al doilea rege al României.

Veron Muha, un excelent ghid, căruia i se potrivește la perfecție zicala „mic la stat, mare la sfat”, acompaniază cu un prisos de cunoștințe enciclopedice călătoria în intimitatea familiei care a locuit la Pelișor. Subliniază discret, pentru cunoscători, obiectele decorative ines-timabile semnate de Tiffany, Galle sau Faber-gé, desenele lui Mucha sau mobilele la care s-a folosit rarisima esență de frasin creț.

Cel mai spectaculos moment al vizitei este Camera de Aur, făcută chiar după schițele reginei. Pereții sunt căptușiți cu lemn de tei, sculptat în formă de frunze de ciulin și acoperiți de o foiță de aur de 24 de carate. Obiectele de decor includ o lampă Tiffany, un pocal Fabergé, un serviciu de pahare din cristal de Boemia, execu-tat dupa desene ale Reginei Maria, cupe Ströbl etc. În noiembrie 2015, aici și-a găsit odihna și inima reginei, după o lungă saga. Caseta care o adăpostește este înfășurată în drapelele României și Marii Britanii (Ma-ria era nepoata Reginei Victoria a Marii Britanii).

Apartamentul francez, de inspirație bretonă, sala de joacă a copiilor și salonul în stil Ludovic XIV, au, fiecare, poveștile sale.

Un alt punct forte este sufrageria, cu un serviciu de pahare Tiffany, format din 96 de piese de un portocaliu translucid. Valoarea acestuia este de câteva milioane de dolari, dacă ar fi să fie scos la vânzare de o casă internațională de licitații, opinează Veron Muha.

Dar nu valoarea intrinsecă a pieselor care decorează Pelișorul îi dau acestuia substanță, ci prezența aproape fizică a membrilor familiei regale, care par că te privesc maiestuos din portrete. Deasupra tuturor, plutește spiritul ocrotitor al Regi-nei Maria, zâmbind blând din tablourile care o înfățișează din tinerețe până la senectute, așa cum a fost: cea mai frumoasă regină a Europei de atunci.

Bogdan Stanciu

de Concerte, unde se găsește o orgă Rie-ger cu 1.796 de tuburi și două claviaturi.

Toate aceste nu sunt însă decât o trecere în revistă succintă a unei vizite la Peleș. Fiecare cameră poate fi descrisă pe pagini întregi. Vitraliile, picturi-le, covoarele, obiectele de decor care înfrumusețează fiecare încăpere ar merita capitole separate.

Până în urmă cu trei ani se vizitau și camerele private ale oaspeților regali, situate la etajul II, dar momentan aces-tea sunt închise publicului, „din motive de conservare”, după cum spune referentul Costin Dumitru.

Pelișor, fratele mai micLa doi pași de Peleș se află Pelișorul,

o variantă redusă la scară a primului. Pelișorul are „doar” 60 de încăperi și 1.200 de metri pătrați, spre deosebire de „fratele” mai mare, care are nu mai puțin de 160 de încăperi și peste 3.200 de metri pătrați. Pelișorul a fost reședința principelui moștenitor Ferdinand și a soției sale, Maria, înainte de moartea lui Carol I și succesiunea la tron. Pelișorul a fost un dar de nuntă al lui Carol și al Elisabetei pentru succesorii lor, dar nu a fost inaugurat decât în 1903, la zece ani de la căsătoria lui Ferdinand cu Ma-ria. La fel ca Peleșul, și Pelișorul a fost prevăzut de la bun început cu cele mai noi dotări disponibile la vremea aceea: electricitate, încălzire centrală etc. De asemenea, a fost proiectat de același

Holul de Onoare

Castelul Peleș

Pelișorul

18 | DOCUMENTAR

| 12 - 18 mai 2016 • Nr. 612

MONUMENT

În urmă cu 1.903 ani, pe 12 mai 113, era inaugurată la Roma, în forumul nou

construit, Columna lui Traian, cel mai impresionant şi cel mai mare monu-ment triumfal construit în Antichitate, o capodoperă realizată de sculptorii roma-ni. Unii istorici au catalogat monumentul drept „primul fi lm din istorie”, dat fi ind faptul că înfăţişează peste o sută de epi-soade şi 2.500 de personaje. Pentru alţii, Columna lui Traian reprezintă un impor-tant izvor arheologic şi istoric, pentru că reprezintă fi del războaiele daco-romane, iar principalele scrieri dedicate acestor evenimente s-au pierdut. În fi ne, opera atribuită lui Apollodor din Damasc a mai fost numită „actul de naştere al poporului român”, întrucât ilustrează chiar eveni-mentele care au dus la formarea acestuia.

Monument pentru celebrarea victorieiÎmpăratul Traian se întorsese victo-

rios şi încărcat de aur şi argint la Roma, după încheierea războaielor din Dacia. Sărbătoarea a durat 123 de zile, s-au organ-izat lupte la care au luat parte peste 10.000 de gladiatori, iar cetăţenii au fost scutiţi de plata impozitului timp de un an. Tot în cinstea victoriilor a fost construit Forul lui Traian, inaugurat în 112. Acesta cuprindea arcul de triumf, atriumul - celebra piaţă înconjurată de colonade, având în centru statuia ecvestră a lui Traian, Basilica Ul-pia, Columna lui Traian, biblioteca Ulpia împărţită în două corpuri de clădiri pen-tru literatura latină şi greacă şi Templul lui

19 secole de istorie: Columna lui Traian

Traian. Arhitectul care a proiectat forul este Apollodor din Damasc, cel care a construit şi podul peste Dunăre de la Drobeta.

Inaugurată la 12 mai 113, Columna lui Traian este singurul monument care s-a mai păstrat din Forul lui Traian. Fi-ind cea mai mare sculptură în relief din toată Antichitatea, Columna se com-pune din patru părţi: fundaţia (unde se găsea camera în care urma să fi e depusă urna cu cenuşa lui Traian), piedestalul, columna (coloana propriu-zisă) şi sta-tuia împăratului Traian, în care acesta era reprezentat în uniforma militară şi ţinând în mână o lance. Statuia, turnată în bronz şi poleită cu aur, a dispărut în Evul Mediu; în 1587 Papa Sixtus al V-lea a pus în loc o statuie a Sfântului Petru.

În urma săpăturilor arheologice, specialiştii au putut să reconstituie planul forului şi să îşi imagineze cum arăta această lucrare grandioasă. Ast-fel, intrarea se făcea printr-o poartă monumentală, situată în partea de Nord-Est, unde se afl a un propylon prostil, octostil cu coloane de cinci ori mai înalte decât cele ale Pantheonului, iar primul monument pe care îl aveai în faţă era Columna.

Scene şi personajeMonumentul este construit din

marmură de Paros şi este înalt de 40 de metri (144 de paşi romani). Soclul este decorat cu trofee, iar pe o lespede se poate citi următoarea inscripţie: „Se-natul şi Poporul roman, Impăratului Cae-sar, fi ul divinului Nerva, lui Nerva Tra-ian Augustul, învingătorul germanilor, învingătorul dacilor, marelui preot, având pentru a şaptesprezecea oară putere de tribun al plebei, fi ind salutat a şasea oară ca şef al armatei”.

Scenele înfăţişate pe coloană sunt grupate cronologic şi tematic: primul război dacic, cel din 101-102, perioada de pace, când s-a construit podul de la Drobeta şi cel de al doilea război, cel din 105-106, terminat cu „pax romana” (pacea instaurată de romani).

Desigur, personajul principal este împăratul Traian; rolul său hotărâtor în victoria romană este scos în evidenţă mereu de către artişti. Se pare că Traian apare în 58 de scene, în care îşi asumă rolul de princeps (şef al statului): vorbind armatei, primind ambasade sau pe daci, care i se supun, întâmpinat de armate sau de oamenii din provin-ciile pe unde a trecut venind spre Dacia, sau în calitate de conducător suprem al armatei, participând direct la război,

Regele dac Decebal apare în cel puţin trei scene

de pe Columnă.

Iniţial, în vârful Columnei se a� a o statuie a unui vultur, dar după moartea împăratului Traian,

aceasta a fost înlocuită cu o statuie înaltă de peste 6 metri care îl înfăţişa pe Traian.

Cenuşa lui Traian şi apoi a soţiei acestuia, Plotina, au fost depuse la baza coloanei.

la pregătirile de luptă din zona de con-fl ict, în faţa armatei în marş, ţinând con-silii de război, inspectând construcţii-fortifi caţii, poduri, asistând la lupte, răsplătind armata. Un singur relief îl prezintă participând direct la bătălie. Impăratul călare, cu mantia fl uturândă, este înfăţişat în chip de cavaler trac.

Decebal este reprezentat cu cer-titudine în trei scene: cea a luptei de la Tapae, cea a păcii, când câţiva daci îngenunchează în faţa lui Traian şi doar Decebal, în spatele lor, rămâne în picio-

are, şi cea a sinuciderii lui – în aceasta, regele dac duce spre gât o sabie curbată.

Specialiştii care au studiat Colum-na au remarcat că imaginile transmit o admiraţie pentru învinşi, chiar dacă scopul monumentului este să scoată în evidenţă vitejia împăratului Traian. Un istoric german, W. Froehner, scria: „Cu excepţia dacilor, niciunul din numeroasele popoare absorbite de imperiu nu se poate lăuda că a văzut înălţându-se un monument mai demn şi mai durabil închinat dragostei sale pentru neatârnare”.

Friza Columnei este lungă de 200 de metri, cu 123 de scene şi peste 2500 de fi guri.

Statuie înaltă de peste 6 metri care îl înfăţişa pe Traian a fost

înlocuită cu cea a Sfântului Petru în anul 1588

„CERTIFICAT DE NAŞTERE” | 19

12 - 18 mai 2016 • Nr. 612 |

Cum s-a păstratColumna lui Traian a rămas unul

din cele mai bine păstrate monumente ale Antichităţii, supravieţuind aproape miraculos, timp de 19 secole. S-a spus de la început că a fost ridicată „pentru eter-nitate”. Un document al Senatului din Roma, datat 27 martie 1162, prevedea ca ea să fi e păstrată „integra et incorrupta dum mundus durat”.

Columna a trecut de-a lungul secole-lor prin diverse momente de primejdie, dar a reuşit să reziste în faţa „atacato-rilor”. Napoleon Bonaparte şi-a dorit să demonteze şi să transporte Columna la Paris, dar consilierii apropiaţi l-au con-vins să abandoneze acest proiect, fi ind prea costisitor. Monumentul a fost jefuit de vizigoţi, care, după cucerirea Romei la 24 august 410, au devastat mormân-tul în care se afl a vasul de aur cu cenuşa împăratului Traian. În 1162, papa Al-

exandru al III-lea a dat un ordin prin care era osândit la moarte şi i se con-fi scau averile celui care ar fi deteriorat Columna; iar cei doi papi din secolul al XVI-lea, Paolo al III-lea Farnese şi Six-tus al V-lea, au făcut restaurările şi au înlăturat dărâmăturile care acopereau baza columnei.

Astfel, Columna i-a ajutat pe specialişti, istorici, arhitecţi, etnografi , la reconstituirea portretelor, vestimentelor şi armelor, la recăpătarea unei bucăţi de istorie. Este cu atât mai importantă cu cât cele mai importante opere care relatau războaiele daco-romane au fost distruse. Însuşi împăratul Traian a scris o carte despre războaiele cu dacii („De bello dacico”) ilustrând etapele şi tri-umful romanilor în aceste războaie de lungă durată. Aceasta s-a pierdut, ca şi cea scrisă de medicul ce îl însoţea pe Traian, Criton.

Inspiraţie pentru alte monumenteMonumentul a reprezentat şi un

mo del pentru construcţia columnei lui Marcus Aurelius şi Aurelian, dar şi pent-ru operele artiştilor plastici, precum Mi-chelangelo sau Rafael. De fapt, Columna lui Traian a fost sursă de inspiraţie pen-tru mulţi artişti – dintre care unii au co-piat-o fi del. Monumente asemănătoare au fost ridicate la Constantinopol, apoi Viena şi chiar Paris.

Una dintre cele mai frumoase pieţe din capitala Franţei, place Vendôme, are în mi-jlocul ei o coloană care este numită „Coloa-na de la Austerlitz ”. Aceasta este înaltă de 44 de metri şi este alcătuită dintr-un nu-cleu de zidărie, în jurul căruia o spirală decorată cu reliefuri în bronz înfăţişează victoriile napoleoniene. În vârful coloanei se afl ă statuia lui Napoleon ca împărat.

În timpul lui Napoleon al III-lea, în anii 1861-1863, s-a realizat o copie integrală a Columnei, din cupru galvanic. Ea se afl ă la Muzeul Antichităţilor Naţionale de la Saint-Germain-en Laye. Alte copii se găsesc la Al-bert and Victoria Museum din Londra şi la Museo della Civiltà Romana din Roma.

Intelectualii români au dorit o copie a Columnei în ţara noastră, având în ve-dere importanţa acesteia pentru poporul român. Demersurile pentru înfăptuirea lucrării au început în secolul al XIX-lea, iar printre numele care au contribuit de-cisiv se numără Mihail Kogălniceanu şi Alexandru Odobescu. Iniţiatorii s-au lo-vit de refuzul politicienilor de a fi nanţa lucrarea. Apoi, în perioada 1934-1939, ar-heologul Emil Panaitescu, pe atunci direc-torul Şcolii Române din Roma, a adresat mai multe memorii Academiei, Ministeru-lui Instrucţiunii Publice, Ministerului de Finanţe şi Parlamentului, reuşind să obţină fi nanţarea. Lucrările de reproducere a coloanei s-au făcut în timpul războiului, de meşteri de la Vatican.

Început în anul 1939, fusul a fost ter-minat în 1940, iar soclul în 1943. Execu-tarea mulajelor a fost urmărită personal de Emil Panaitescu, iar calitatea lucrării a fost verifi cată de o comisie formată din Guido Galli, directorul tehnic al muzeelor pon-tifi cale, Italo Gismondi, arhitect, Giuseppe Lugli, arheolog şi Virgil Vătăşianu, istoric de artă – după cum arată site-ul ofi cial al Muzeului Naţional de Istorie, locul unde se afl ă astăzi copia Columnei.

Mădălina Kadar

Vizită în timp, la Muzeul de Istorie

Vestigiile Imperiului Roman reprezintă o atracţie principală

pentru turiştii care ajung la Roma. Iar dacă nu sunteţi în capitala Italiei, Muzeul Naţional de Istorie a Transil-

vaniei din Cluj-Napoca a inaugurat recent o expoziţie internaţională în premieră pentru ţara noastră, în cadrul căreia se pot vizita virtual atât Roma Antică, dar şi capitala provin-ciei romane Dacia, Sarmizegetusa.

Expoziţia se numeşte „3D Roma – Sarmizegetusa – Turn On the history” şi se adresează celor pasionaţi de istorie şi arhitectură. Potrivit reprezentanţilor muzeului clujean, vizitatorii au posibilitatea de a se plimba virtual prin Roma antică şi să vadă Forul Păcii şi Forul lui Augustus, dar şi prin capitala provinciei romane Dacia, Sarmizegetusa, unde pot vedea cum arătau Templul Mare şi sediul guver-natorului fi nanciar din Dacia.

Pe 12 mai 113, la Roma a fost inaugurată Columna lui Traian. Monumentul, din marmură de Paros, înalt de 40 metri, este

compus dintr-o coloană aşezată pe un soclu paralelipipedic, decorat cu trofee. Pe capitel se înălţa statuia împăratului Traian, turnată

în bronz şi poleită cu aur, dispărută în evul mediu.

Scenele sunt grupate tematic şi cronologic, înfăţişând primul război dacic, cel din 101-102, perioada de pace, când s-a construit podul de la Drobeta, şi al doilea război, cel din 105-106, terminat cu pax romana (pacea instaurată de romani).

20 | SPORT

| 12 - 18 mai 2016 • Nr. 612

ANALIZĂ

Patrick Ekeng a murit în iarbă. A lăsat în urmă multe întrebări fără răspuns. Am

reacţionat cu toţii, cu tristeţe şi revoltă. Să fi fost ora 22.00 a unei banale zile de vineri, nici nu mai contează. Statistic vorbind, era minutul 70 al meciul dintre Dinamo şi Vii-torul, când Ekeng s-a prăbuşit pe teren, la doar şapte minute după ce a fost introdus pe gazon.

A căzut din senin, secerat. Euforia victo-riei Simonei Halep, de la Madrid, era anulată. Drama lui Ekeng ne invită să descoperim noi realităţi triste cu care se confruntă sportivii profesionişti din România. De foarte multe ori, aceştia nu-şi fac toate analizele medicale înaintea unui sezon competiţional. Motivele sunt halucinante şi ne arată că sportivii sunt şi ei oameni. Fotbalul şi-a cerut jertfa, dar sportul a triumfat asupra morţii. Tot la Madrid, Horia Tecău a câștigat proba de dublu, iar la Buda-pesta, CSM București a câștigat Liga Campi-onilor la handbal feminin. Tristețea pierderii unui sportiv va rămâne, dar viața trebuie să meargă mai departe. Și ce răspuns mai fru-mos decât succesele amintite puteau să aline durerea?

Incredibila performanță de la BudapestaCe poate sa fi e mai frumos pentru un

antrenor de handbal, Kim Rasmusen, de-spre care acum două luni persoane impor-tante din conducerea echipei CSM București spuneau că este un tehnician slab și că va fi schimbat, decât să aducă în vitrina clubului cel mai important trofeu – Liga Campionilor. Fetele lui Rasmusen ne-au făcut să zâmbim din nou, să fi m euforici, să ne amintim de un alt „mai”, din urmă cu 30 de ani, când Steaua câștiga Cupa Campionilor. La fel ca Steaua, handbalistele de la CSM porneau cu șansa a doua în fi nala de la Budapesta. Victoria lor ne amintește că uneori suntem lipsiți de diplomație, decență și respect. Succesul lor (25-25 și 4-2 după lovituri de departajare), în fața celor de la Gyor, una dintre cele mai titrate echipe feminine de handbal din Eu-ropa, ar trebui să ne învețe să-i respectăm mai

Triumful sportului asupra morţii

mult pe cei ce tac și fac, a nu se uita nici cazul Tomas Ryde, selecționerul echipei naționale de handbal feminin a României, atât de hulit și el. „Câştigarea Ligii Campio-nilor este o confi rmare a faptului că, dacă o colectivitate vrea să facă sport, se întâmplă astfel de lucruri. Îmi doresc ca acest rezultat să fi e un mesaj pentru cei care pot lua atitudine și să rezolvăm o dată posibilitatea și legalitatea de a fi nanța sportul românesc. Să câștigi Liga Campionilor după 50 de ani e fantastic. Sper ca fetele noastre să aibă puterea de a conștientiza ce au făcut. Cred că vor trece ani până când vor realiza ce rezultat mare au scos”, spunea imediat după fi nală Alexandru Dedu, preşedintele Federaţiei Române de Hand-bal. Dincolo de acest succes incredibil, CSM îl poate pierde pe Kim Rasmus-sen în această vară. Tehnicianul danez a fost anunțat de conducătorii clubului Bucureștean că este liber să plece. Are deja trei oferte, de la reprezentativele Un-gariei, Danemarcei și Suediei. Va alege una dintre ele și va da o palmă simbolică celor care nu au crezut în el și în fetele pe care le-a antrenat în ultimul an. Me-ritul lui este acela de a nu fi pus la sufl et vorbele grele ale unor conducători care nu au nicio legătură cu sportul, în afară de remuneraţia lunară, încasată din bani publici. Victoria răsunătoare obținută la sfârşitul săptămânii trecute a sta-bilit şi un record greu de egalat de vreo altă handbalistă din România. Cristina Vărzaru, extrema dreaptă a câştigat al

patrulea trofeu al Ligii Campionilor, din tot atâtea fi nale jucate. În vârstă de 36 de ani, Cristina a jucat timp de şapte ani, în-tre 2005 şi 2012, în Danemarca, la Viborg, alături de care a cucerit de trei ori Liga Campionilor, în 2006, 2009 şi 2010. Acum, și-a trecut trofeul în palmares pentru a patra oară și a mărturisit că țintește chiar un al cincilea triumf pe plan continental, în sezonul viitor.

Madrid, pământ românescDupă o lungă perioadă în care decli-

nul sportiv a fost evident, Simona Halep s-a impus în fi nala turneului de la Madrid. Românca a învins-o în fi nală pe slovaca Dominika Cibulkova, în două seturi și a câștigat primul trofeu din 2016, al 12-lea al carierei. Simona a defi lat în întrecerea patronată de Ion Țiriac. A trecut pe rând de toate adversarele ce i-au ieșit în cale. A izbucnit nervos în meciul cu Irina Begu, dar a avut puterea să renască după un set

pierdut la zero, în fața compatrioatei și co-legei din echipa de FED Cup. Jocul ei ne-a reamintit de evoluțiile încântătoare care au dus-o până pe poziția a doua în topul mondial al jucătoarelor de tenis. Păreau doar amintiri, dar Simona s-a încăpățânat să ne arate că este o învingătoare, că dorința ei de a juca tenis este încă vie. Halep a fost susţinută în tri bunele de la Madrid de sute de români şi chiar de deținătorul turneului, Ion Ţiriac, iar la ceremonia de premiere trofeul i-a fost oferit de legenda gimnasticii feminine, Nadia Comăneci. Simona s-a ales şi cu un cec de aproape un milion de euro după succesul din capitala Spaniei, iar punctele acumulate o readuc în Top 5 mondial, depășindu-le pe Roberta Vinci și Victoria Azarenka. Tot la Madrid, a doua zi după victoria Simo-nei, Horia Tecău și olandezul Jean-Julien Rojer s-au impus în ultimul act al probei de dublu, în faţa perechii Florin Mergea / Rohan Bopanna (India), cu scorul de 6-4, 7-6. Astfel, Tecău și Rojer reeditează performanţa românească de anul trecut când Florin Mergea şi Rohan Bopana au triumfat pe zgura de la Madrid. Cei doi români nu sunt la primul duel în întrecer-ile ATP. Până la fi nala de la Madrid, Tecău şi Mergea s-au mai duelat de patru ori, anul trecut, la Roma (în optimi), Roland Garros (optimi), Wimbledon (semifi nale) şi în fi nala Turneului Campionilor.

Patrice Podină

Câştigarea Ligii Campionilor este o con� rmare a faptului că, dacă o colectivitate vrea să facă

sport, se întâmplă astfel de lucru-ri. Îmi doresc ca rezultatul acesta

să � e un mesaj pentru cei care pot lua atitudine și să rezolvăm o dată posibilitatea și legalitatea

de a � nanța sportul românesc. Să câștigi Liga Campionilor după 50 de ani, e fantastic. Sper ca

fetele noastre să aibă puterea de a conștientiza ce au făcut. Cred că

vor trece ani până când vor realiza ce rezultat mare au scos”,

Alexandru Dedu, preşedintele Federaţiei Române de Handbal

4 trofee ale Ligii Campionilor a cucerit în cariera ei Cristina Vărzaru, extrema dreaptă a echipei CSM Bucureşti

FOTBAL | 21

CLASAMENT PLAY-OFFCLASAMENT PLAY-OFFCLASAMENT PLAY-OFFCLASAMENT PLAY-OFFCLASAMENT PLAY-OFFCLASAMENT PLAY-OFF

1. Astra Giurgiu 10 7 1 2 20-9 48 2. FC Steaua 10 6 3 1 18-8 43 3. Pandurii 10 3 6 1 12-7 39 4. Dinamo 10 2 6 2 10-13 36 5. FC Viitorul 10 1 3 6 14-21 29 6. Tg. Mureş 10 0 3 7 8-24 22

CLASAMENT PLAY-OUTCLASAMENT PLAY-OUTCLASAMENT PLAY-OUTCLASAMENT PLAY-OUTCLASAMENT PLAY-OUTCLASAMENT PLAY-OUT

1. CSMS Iaşi 10 4 4 2 9-6 352. Craiova 9 5 1 3 11-7 323. CFR Cluj 10 4 4 2 18-6 304. Botoșani 10 4 3 3 18-16 285. Concordia 10 4 4 2 12-9 256. Voluntari 10 3 1 6 10-17 227. ACS Poli 9 1 3 5 7-19 198. Petrolul 10 3 2 5 6-11 15

12 - 18 mai 2016 • Nr. 612 |

„VÂNZARE”

Italienii de la Nilor Grup au virat în conturile clubului de fotbal Uni-

versitatea Cluj, 10.000 de euro ca o garanţie a faptului că intenţiile lor de a cumpăra gruparea universitară sunt cât se poate de serioase. Cei mai optimişti dintre suporteri jubilează. Cei mai realişti îşi pun o serie de întrebări. Transilvania Reporter trăgea un sem-nal de alarmă în urmă cu o lună de zile, referitor la „seriozitatea” investi-torilor italieni din fotbalul românesc. În aceste zile, la Tribunalul Comercial Botoşani, ar trebui să se pronunţe fali-mentul lui „U”, dacă „investitorii” de la Nilor Grup nu mai alimentează cu alte 200.000 de euro conturile clubului. Cel mai câştigat iese Florian Walter, patronul Universităţii şi principalul creditor al clubului. Afaceristul va în-casa aproximativ două milioane de euro de la italieni, dacă aceştia chiar intenţionează să cumpere gruparea de pe Cluj Arena.

„U” a fentat falimentul, italienii au fentat plataCa să scape de faliment Universi-

tatea Cluj, ar trebui ca, în zilele viitoare, să facă dovada plății a 200.000 de euro către mai mulți foști angajați, antrenori și jucători, care au cerut în instanță și au obținut sentințe judecătorești favorabile, să li se achite datoriile pe care clubul le are

către ei. Cea mai mare sumă, aproxima-tiv 100.000 de euro, conducătorii lui „U” trebuie să o achite lui Ionel Ganea, fostul antrenor al alb-negrilor. Emilian Dolha şi Ionuţ Neag sunt ceilalţi foşti angajaţi care au cerut falimentul clubului. La înfățișarea de la jumătatea lunii trecute, administratorul judiciar al Universității, Marieta Anastasescu, a cerut și a obținut o nouă amânare a declanșării proce-durii de faliment, motivând că gruparea clujeană ar fi în negocieri avansate cu investitorii italieni din grupul Nilor. Ofi -cialii Universităţii s-au prezentat la pro-ces fără nicio dovadă reală că clubul are bani pentru a achita restanţele fi nanciare. Au avut totuși asupra lor un act din care rezulta că administratorul judiciar, Mari-eta Anastasescu, ar negocia cu presupușii investitori. Noul termen de judecată, și probabil ultimul, se apropie cu pași repe-zi, astfel că, italienii au mimat acoperirea datoriilor urgente. Au virat în conturile Universității suma de 10.000 de euro, adică de douăzeci de ori mai puțini bani

decât ar avea nevoie „U” ca să scape încă o dată de faliment. Naivitatea ofi cialilor Universității depășește orice așteptări, dacă ne amintim că alte trei cluburi de fot-bal (FC Brașov, CSU Craiova și ACS Poli Timișoara), au fost vizitate, iar ofi cialilor acestora li s-au „servit” promisiuni de milioane de euro din partea investitorilor italieni de la Nilor Grup. Un reprezentant al Universității Cluj a confi rmat virarea celor 10.000 de euro, dar a precizat că e nevoie de 200.000 de euro pentru ca „U” să-și continue activitatea în perioada ime-diat următoare.

Familia Walter, cea mai câștigatăPotențialii investitori ai Universității

Cluj au ajuns, se pare, la o înțelegere cu familia Walter și în ceea ce privește plata datoriilor totale ale clubului cifrate la aproximativ 2,5 milioane de euro. Italienii nu sunt dispuși să plătească niciun euro pentru preluarea pachetului majoritar de acțiuuni, dar și-au arătat disponibilitatea de a stinge restanțele fi nanciare către foști jucători, angajați și ceilalți creditori. Cu alte cuvinte, chiar dacă nu va încasa vreun ban pentru cedarea pachetului de acțiuni, în conturile familiei Walter, principalul creditor al clubului Universitatea, va intra o sumă importantă. Patronul grupării uni-versitare, Florian Walter (foto medalion), este oarecum forțat să cedeze clubul după ce a ajuns să fi e considerat persona non grata, de către suporterii echipei şi, în plus, are în acest moment mari probleme cu le-

Bătaie de joc! Zece mii de euro pentru „U”

3 cluburi de fotbal (FC Brașov, CSU Craiova, ACS Poli Timișoara) au fost vizitate, iar ofi -cialilor acestora li s-au „servit” promisiuni de milioane de euro din partea investito-rilor italieni de la Nilor Grup

LIGA I

Primul sezon din istoria fotbalului românesc desfăşurat cu sistem play-

off şi play-out s-a încheiat pe jumătate. Play-off -ul a stabilit noua campioană a României, Astra Giurgiu, dar şi două dintre cele trei reprezentante ale ţării noastre în UEFA Europa League (Pan-durii şi Viitorul).

Deşi au terminat pe loc eligibil pen-tru cupele europene, Dinamo aşteaptă decizia Comisiei de Licenţiere din cadrul Federaţiei Române de Fotbal pentru a şti dacă va reprezenta Liga 1 în competiţiile continentale intercluburi.

Eventuala ieşire a dinamoviştilor din Europa deschide calea unei echipe din play-out, adică ocupanta locului 1 din această fază a competiţiei, în ca-zul în care clubul respectiv nu este în insolvenţă. În acest moment, CSMS Iaşi şi CSU Craiova par singurele echipe ca-pabile să lupte pentru acest deziderat. Cea mai în formă grupare din play-out, CFR Cluj, nu poate reprezenta România în cupele europene, fi ind în insolvenţă. Indiferent cine va merge în cupele euro-pene, Liga 1 se va afl a în situaţia ingrată de a fi reprezentată la nivel continental de o echipă care luptă pentru evitarea retrogradării. Situaţia nu e nouă, în se-

zonul precedent FC Botoşani obţinând dreptul de a evolua în Europa League, deşi a terminat pe locul 8, doar pentru că echipele clasate mai bine la sfârşitul campionatului, Dinamo şi CFR Cluj, nu aveau acest drept. La retrogradare situaţia e din ce în ce mai clară. Petrolul face eforturi disperate de a aduna punc-te, dar parcursul dezastruos din sezonul regulat a pecetluit soarta „Lupilor gal-beni”. În acest condiţii ACS Poli, FC Voluntari şi Concordia Chaijan sunt cele trei echipe care luptă pentru poziţia a 5-a în clasamentul play-out, ultima care asigură prezenţa certă în viitorul sezon al Ligii 1. (P.P.)

A mai rămas play-out-ul

gea. Reamintim că, în vara anului 2012, acesta a părăsit Universitatea și a luat cu el cei mai buni jucători, în număr de 12, pe care i-a legiti-mat la Petrolul Ploiești, club fi nanțat vreme de un an chiar de Walter. Ul-terior, deși a declarat că nu mai are nicio pretenție de la clubul clujean și că este dispus să cedeze cu titlu gratuit echipa autor i tă ț i lor locale, Walter a cerut intrarea Universității în insolvență. Astfel, Florian Walter, în cali-tate de principal creditor, a c o n -tinuat să controleze clubul clujean chiar dacă acesta a intrat sub administrare judiciară. Din datoriile vehiculate la acea vreme, în jur de 30 de milioane de lei, aproximativ 6,6 milio-ane de euro, cea mai mare datorie, în jur de 4 milioane de euro, o revendica nimeni altul decat Florian Walter. În realitate, datoriile Universității au fost chiar umfl ate artifi cial de Walter. Un lichidator independent a explicat pentru Transilvania Reporter cum a „lucrat” fi nanțatorul lui „U” la creșterea datoriilor clubului. „Baza de pregătire «Dan Anca» a fost construită pe fundaţia controlată de Walter şi era închiriată clubului, unde tot Walter era, şi atunci şi este şi în ziua de azi, actionar. Totul a fost bine gândit pentru a creşte şi mai mult datoria pe care echipa o acumula către acţionarul majoritar”, a punctat sursa menţionată. Walter a plecat de la Ploieşti în vara anului 2013, după ce a câştigat Cupa României cu gruparea prahoveană, iar în octombrie, acelaşi an, îşi anunţa revenirea la „U”, recuperându-şi pachetul de acţiuni pe care l-a cedat temporar omului său de în-credere, Ioan Mărginean. În luna mai a anului trecut, Florian Walter a fugit din ţară, de teamă să nu facă puşcărie după ce procurorii l-au acuzat de evaziune fi scală şi spălare de bani. După aproape un an de „exil” în Emiratele Arabe Unite Florian Walter a fost extrădat în luna martie a acestui an. În prezent, Florian Walter este în arest preventiv, astfel că, în nu-mele său, negocierile cu potenţialii investitori italieni sunt purtate de fi ul lui, George Walter, şi de administratorul judiciar, Marieta Ana-stasescu.

Patrice Podină

10.000 de euro au virat italienii de la Nilor în con-turile clubului de fotbal Universitatea Cluj, ca o garanţie a faptului că vor să cumpere gruparea de pe Cluj Arena

Foto

: Dan

Bod

ea ©

Transilvania Reporter

22 | DIVERTISMENT

În fi ecare joi, săptămânalul Transilvania Reporter,

livrat direct la tine acasă

Abonamente se pot face prin: E-MAIL: comenzi@transilvaniareporter.roSC APEX SRL: str. Horea nr. 38-40Telefon: 0264.596.213

INFORMAŢII ABONAMENTE:E-mail: comenzi@transilvaniareporter.roTelefon: 0733.333.800 (luni-joi, 10.00-17.00)

(TVA

incl

us)

1 8 leilună

(TVA

incl

us)

3 24 leiluni

(TVA

incl

us)

12 96 leiluni6 48 leiluni

Abonează-te acum!

Berbec (21 mar. - 20 apr.) Este posibil să te implici într-un proiect mai complicat sau o

lucrare care ţi-ar putea aduce nişte bani frumoşi. Însă acest lucru o să-ţi răpească aproape tot timpul liber. Ai grijă să nu-ţi neglijezi în schimb familia şi prietenii.

Taur (21 apr. - 20 mai)Eşti nemulţumit de o anumită situaţie şi eşti într-o stare de nervi

accentuată. Nu-ţi descarca nervii fără motiv pe cei din jurul tău. Încearcă să rămâi echilibrat şi cumpătat. Cu răbdare, toate se vor rezolva uşor şi lucrurile reintră în normal.

Gemeni (21 mai - 22 iun.)În aceste zile eşti plin de energie. Optimismul tău te ajută să-ţi

faci planuri de viitor. Ai nişte planuri de viitor interesante, însă deocamdată nu este bine să le pui în aplicare. Mai bine aşteaptă o perioadă, care să limpezească apele.

Rac (23 iun. - 22 iul.)Eşti plin de energie și lucrurile sunt în favoarea ta. Ai șanse bune

de a reuși în majoritatea acţiunilor şi în tot ceea ce faci. Dar acest lucru te poate împinge spre o neglijare a familiei. Încearcă să-ţi împarţi timpul şi să stai şi alături de cei dragi.

Leu (23 iul. - 22 aug.)Se iveşte ocazia să câştigi nişte bani în plus pe lângă salariu.

Bazează-te pe sfatul partenerului de viaţă sau al cuiva de încredere. Este un moment favorabil pentru câteva schimbări mai ales că eşti în formă, comunici uşor, eşti plăcut.

Fecioară(23 aug. - 22 sep.)Eşti un pic derutat, pentru că trebuie să faci o alegere

importantă şi nu ai vrea să greşeşti. Un sfat de la un prieten bun sau o rudă apropiată te-ar putea ajuta mult. Întâmpini unele difi cultăţi, dar le rezolvi cu bine. Familia te apreciază şi te laudă pentru reuşită.

Balanţă (23 sep. - 23 oct.)Există posibilitatea să te cerţi cu partenerul de viaţă sau cu

cineva apropiat. Nu te enerva şi nu începe să faci acuzaţii grave. Nu acţiona sub impulsul enervării de moment fi indcă nu faci decât să strici. Sunt chestiuni trecătoare care se rezolvă cu calm.

Scorpion (24 oct. - 21 nov.)Eşti destul de obosit ca să te ocupi de toate problemele din

jurul tău, singur. Mai lasă deoparte anumite lucruri care nu sunt atât de urgente. Primeşti o veste bună, care îţi schimbă programul pentru săptămâna viitoare.

Săgetător(22 nov. - 21 dec.)Se pare că o să iei o hotărâre care îţi va schimba tot programul

săptămânii ce va urma. E posibil să te pregăteşti pentru o peterecere, poate o nuntă. Acum e un moment bun pentru a lua decizii importante din punct de vedere fi nanciar.

Capricorn (22 dec. - 20 ian.)Eşti un pic contradictoriu în ceea ce spui. Încearcă să nu faci

promisiuni. Din acest motiv, e mai bine să nu te implici în tot felul de probleme delicate. În weekend ţi se limpezesc gândurile şi petreci momente plăcute alături de cineva drag.

Vărsător (20 ian. - 18 feb.)Eşti obosit, stresat şi un pic nervos. Este posibil să primeşti

un cadou sau o veste care te binedispune. Spre weekend devii vesel şi prietenos cu cei din jurul tău. Este posibil să primeşti o invitaţie la o petrecere sau nuntă.

Peşti (19 feb. - 20 mar.)Ai dispoziţia necesară pentru a rezolva nişte probleme mai vechi

de familie. Este posibil să te dezamăgească un prieten în care ai avut mare încredere şi care face o gafă. Ai grijă nu pune la sufl et supărarea, fi indcă nu e ceva serios.

Horoscop săptămânal

Redactor-șef: Caius CHIOREANRedactor-șef adjunct: Ruxandra HUREZEANSecretar general de redacție: Claudia ROMITANCoordonator ediția online: Bogdan STANCIUPublisher: Adrian POPadi.pop@transilvaniareporter.roDirector executiv: Mihaela ORBANmihaela.orban@transilvaniareporter.roRedactor administrație & economie: Claudia ROMITAN

Editat de SC Transilvania Reporter Media SRL, Cluj Napoca, România, 400495, Calea Turzii, nr. 150 www.transilvaniareporter.ro | www.facebook.com/transilvaniareporter

Transilvania REPORTER folosește informații și fotografi i ale Agerpres, Shutt erstockTIPAR&PrePress: Compania de Producție Tipografi că Cluj

Abonamentele se pot încheia prin: POŞTA ROMÂNĂ - ofi ciile poştale din orice localitate APEX Cluj - tel. 0264.596.213 REDACŢIE - tel. 0733.333.800, (luni – joi între orele 12:00 – 15:00) email: comenzi@transilvaniareporter.ro

REDACȚIA : redactia@transilvaniareporter.ro, telefon: 0733.333.800

Redactor cultură, educaţie: Cristina BELIGĂRRedactor politică: Marius AVRAMRedactor social: Maria MAN, Radu HÂNGĂNUȚRedactor sport: Patrice PODINĂFotoreporter: Dan BODEAConcept grafi c: Ciprian BUTNARUDTP: Rareș OLTEANU, Isabela MUNTEANCorectură: Elena GĂDĂLEANProducţie: Marius STANCIU

PASĂRE DE BALTĂ

PASĂRE DE BALTĂ

CU CAPSA PUSĂ (sing)

PASĂRE DE BALTĂ

(2 cuv)CANI!

GURĂ DE ANIMAL

PĂSĂRI ÎN DELTĂ

CAP DE FAZAN!

LISTĂ!

PASĂRE DE BALTĂ

SANDA UNGURAŞ

FADPIŞCĂ LA MIJLOC!

PASĂRE DE BALTĂ

FOLOSITĂ LA ÎMPLETITURI

ŞIR AMESTECAT!

COBALT (simb)

NUME DE BĂIAT

ANNO DOMINI

POSEZI

ÎNTREBARE SIMPLĂ

PASĂRE DE BALTĂ

„ ARMELE „ ARICIULUI

POSAC

PASĂRE DE BALTĂ

VORBA GÂŞTEI

SCOARŢĂ DE ARŢAR!

PASĂRE DE BALTĂ

CASĂ PENTRU TURIŞTI

ELENA A. OPREA

PASĂRE DIN DELTĂ

PLANTĂ TEXTILĂ

TRIAT (fig)

NUME DE FATĂ

LEGAT

VAS MARE DE LEMN

A AGRESA

SERE!

IRONIE (fig)

CÂNTEC PE BALTĂ NEA ORĂ

NICOLAE CEL MIC

CETATEA FRUMOASEI

ELENA

MIEZ DE ROCĂ!

STRUŢ AUSTRALIAN

ŞARPE MARE

ERE!

SUPRAFAŢĂ DE CULTURĂ

BUNĂ!

TANIA DOBRE

PASĂRE SOLITARĂ

PISOIAŞ

DORITOR

PASĂRE DIN DELTĂ

PASĂRE DE BALTĂ

PASĂRE DE BALTĂ

CU CAPSA PUSĂ (sing)

PASĂRE DE BALTĂ

(2 cuv)CANI!

GURĂ DE ANIMAL

PĂSĂRI ÎN DELTĂ

CAP DE FAZAN!

LISTĂ!

PASĂRE DE BALTĂ

SANDA UNGURAŞ

FADPIŞCĂ LA MIJLOC!

PASĂRE DE BALTĂ

FOLOSITĂ LA ÎMPLETITURI

ŞIR AMESTECAT!

COBALT (simb)

NUME DE BĂIAT

ANNO DOMINI

POSEZI

ÎNTREBARE SIMPLĂ

PASĂRE DE BALTĂ

„ARMELE“ ARICIULUI

POSAC

PASĂRE DE BALTĂ

VORBA GÂŞTEI

SCOARŢĂ DE ARŢAR!

PASĂRE DE BALTĂ

CASĂ PENTRU TURIŞTI

ELENA A. OPREA

PASĂRE DIN DELTĂ

PLANTĂ TEXTILĂ

TRIAT (fig)

NUME DE FATĂ

LEGAT

VAS MARE DE LEMN

A AGRESA

SERE!

IRONIE (fig)

CÂNTEC PE BALTĂ NEA ORĂ

NICOLAE CEL MIC

CETATEA FRU­MOASEI ELENA

TOC DE GEAM

MIEZ DE ROCĂ!

STRUŢ AUSTRALIAN

ŞARPE MARE

ERE!

SUPRAFAŢĂ DE CULTURĂ

BUNĂ!

TANIA DOBRE

PASĂRE SOLITARĂ

PISOIAŞ

DORITOR

PASĂRE DIN DELTĂ

PĂSĂRILE DELTEI DUNĂRII SUDOKU

UMOR

Soluţia: în numărul următor

Soluţia partidei de sudoku de numărul trecut este:

Soţia către soţ:- Dragă, trebuie să-i spui fi ului nostru să nu se însoare cu proasta aceea!- Asta-i culmea, de parcă pe mine m-a atenţionat cineva.

Femeile se împart în două categoriiDoamne şi Doamne Fereşte!

Ora de biologie- Astăzi discutăm despre celule, spune doamna profesoară. Oare cine știe dintre voi ce conţin ele, dragi elevi? Imediat se aude în cor:-Infractori doamna profesoară, infractori!

Lucrarea scrisă:La ora de psiholgie, profesoara le-a cerut elevilor să abordeze într-o manieră concisă, foarte scurt următoarele trei teme:1) Religie2) Sexualitate3) MisterO singură lucrare a unei fete, a obţinut nota maximă: „Dumnezeule! Sunt însărcinată! Cu cine?”

| 12 - 18 mai 2016 • Nr. 612

Într-o celulă erau închişi un drogat şi un lepros.La un moment dat leprosului îi pică o mână. O ia şi o aruncă printre gratiile de la fereastră. Drogatul se uită ameţit la el. Apoi, leprosului îi pică un picior. Îl ia şi-l aruncă pe fereastră. Drogatul se uită mirat. După o oră, leprosului îi pică şi celălalt picior. Îl aruncă pe fereastră. Moment în care drogatul, plin de ciudă îi zice:- Bă, da şmecher mai eşti, în jumate de oră ai evadat.

Noaptea nunţiiDupă noaptea nunţii, mirele îi spune soției, puţin supărat:-Din câte văd dragă, eu n-am fost primul...Soţia, relaxată răspunde:-Stai liniştit, că nu vei fi nici ultimul...

MAGAZIN | 23

REȚETA SĂPTÂMÂNII OFERITĂ DE

Ştiaţi că...

A fost descoperit anticorpul pentru cancer DESCOPERIRE

Un medicament pentru combatarea cancerului a fost creat cu ajutorul

unui anticorp preluat de la persoanele care par a fi capabile să lupte cu boala, notează The Independent.

Cercetătorii de la Universitatea Duke din Statele Unite au creat un medicament anti-cancer pe baza unui anticorp preluat de la persoanele rezistente la cancer. Acest medicament ucide celulele tumorale, lăsându-le pe celelalte neatinse, notează The Independent. Ani de zile, medicii specialişti s-au chinuit să arate diferenţa între un cancer care ucide rapid pacientul şi unul non-fatal. Conform teoriei, nu can-cerul este slab, ci sistemul imunitar poate suporta mai bine prezenţa unei tumori.

Anticorpul atacă celulele canceroase fără a afecta celelalte celule şi fără a avea efecte secundare notabile, susţine coordo-natorul cercetării, Edward Patz .

„Această descoperire poate reprezenta o nouă abordare în tratarea cancerului, deoarece anticorpul ucide selectiv celulele tu-morale, astfel că nu are efecte secundare sem-nifi cative”, a declarat el.

„Noi credem că putem schimba «răspunsul» sistemului imunitar ca mai apoi să-l lăsăm să ucidă tumora”, a mai spus cercetătorul.

Acesta a declarat că a făcut studii asu-pra unor cancere descoperite accidental, ca de exemplu atunci când un pacient bolnav de cancer a suferit o operaţie de hernie.

„Dacă nu le-ar fi descoperit, oamenii aceştia ar fi murit cu cancer, nu de la cancer”, a spus Edward Patz .

Apoi, împreună un grup de cercetători a încercat să caute dovezi că sistemele imunitare ale oamenilor reacţionează diferit, găsind acest anti-corp. După ce l-au testat atât pe şoareci cât şi pe celule umane canceroase,

Aceste curiozităţi despre apă ar trebui să te îndemne să foloseşti

apă moderat!

1. Apa acoperă 70,9 % din suprafaţa Pământului.

2. Doar 2,5 % din apa Pământului este apă dulce, necesară pen-

tru supravieţuire şi este aproape în întregime stocată în gheaţă şi subteran.

3. Apă dulce susţine peste 10 % din viaţa

planetei şi 35% dintre toate vertebratele. Într-un singur an, un om obişnuit de la oraş, dintr-o ţară dezvoltată, foloseşte peste 380.000 de litri (uz casnic şi exterior).

4. Americanii folosesc mai multă apă zilnic

trăgând apa la veceu decât o fac pentru duş sau alte activităţi.

La 190 litri pe zi, europenii de la oraş folosesc jumătate din apă consumată de americani.

5. Circa 800 de milioane de oameni de pe glob nu au acces la apă curată.

6. În Africa, 90% din efortul depus pentru a aduce apa cade în sarcina

femeilor. Femeile şi fetele tinere petrec până la şase ore zilnic că să aducă apă.

7. Locuitorii din Africa Subsahariană folosesc numai 8-11 litri de apă zilnic.

8. Zilnic, o persoană bea 2-4 litri de apă şi consumă 2.000-5.000 de litri de

apă virtuală (care a fost folosită pentru a produce acel aliment) din mâncare.

În multe regiuni se estimează că resursele de apă vor scădea.

9. Consumul de apă s-a dublat faţă de raţă de creştere a populaţiei în ultimul

secol.

10. Peste un miliard de oameni trăiesc în prezent în zone fără surse de apă şi

aproape 3.5 miliarde vor ajunge să sufere de lipsa apei până în 2025.

11. Peste 70% din resursele de apă dulce se utilizează în agricultură (până

la 90% în unele economii cu creştere accelerată).

12. Peste 20% din resursele de apă dulce se utilizează în industrie.

13. Trecerea la o alimentaţie pe bază

de carne şi lactate (care cere un consum mai mare de apă) a avut cel mai mare impact asupra consumului de apă în ultimii 30 de ani şi va continua să crească până la mijlocul secolului XXI.

14. Până la 90% dintre scurgerile reziduale

din ţările dezvoltate sunt deversate fără să fie tratate, direct în râuri, lacuri şi zone de coastă.

15. IPCC (The Inter-governmental Panel

on Climate Change = Grupul Interguver-namental de experţi în evoluţia climei) preconizează ferm o creştere a crizei apei în Europa de Sud şi Centrală şi estimează că, până în 2070, numărul celor afectaţi va creşte de la 28 de milioane la 44 de milioane.

15 curiozităţi şi informaţii interesante despre apă

au raportat rezultatele revistei Cell. În ambele cazuri, anticorpul a ucis celule-le canceroase, deşi şoarecii au murit şi ei, probabil din cauză că doza administrată nu a fost sufi cientă, susţine Edward Patz .

„Am arătat că acest anticorp ucide ce-lulele canceroase. Poate nu pe toate, dar cu siguranţă are un efect asupra acestor celule tumorale”, a mai spus el.

Medicamentul a avut un impact în special asupra timpului de răspuns al sistemului imunitar, lucru care ar putea contribui, în mod decisiv, la combaterea cancerului.

Cercetătorii sunt acum pregătiţi să facă studii clinice folosind acest anticorp al persoanelor mai rezistente la cancer.

„Ne-a luat ceva timp până când să ne creadă cineva. A fost extrem de greu să găsim fi nanţare”, a mai spus acesta, subliniind că este nevoie de mai mult timp pentru a înţelege potenţialul tratamentului.

12 - 18 mai 2016 • Nr. 612 |

Budincă aperitiv cu ouăIngrediente pentru 5-8 persoane- 5 ouă- 300 ml smântână lichidă pentru gătit- 5 felii de șuncă-1 ardei, 1 ceapă verde, frunze de pătrunjel verde, sare, piper alb, puțin unt.Prepararea: Se spală ardeiul,

ceapa verde și frunzele de pătrunjel, se mărunțesc toate. Șunca se taie cubulețe mici. Ouăle se sparg într-un castron, se adaugă smântâna și se bat cu mixerul de mână. Se asezonează cu sare și piper și se adaugă restul ingredientelor, apoi se toarnă într-un vas termorezistent uns cu unt. Vasul se așază într-un vas mai mare în care se toarnă apă fi erbinte, atât cât să ajungă la nivelul 3/4 a vasului în care este compoziția. Se acoperă cu folie de aluminiu și se introduce în cuptor. Se coace cca. 30 minute la 175 de grade. La sfârșitul coacerii compoziția se va închega, iar după 3-4 ore în care se ține la rece, se va putea tăia. Se servește pe platouri cu alte aperitive.

Ruladă de carne cu cașcaval, șuncă și ouă

Ingrediente: - 700 g carne tocată (se poate folosi si carne de pui)- 1 felie mare de pâine- 1 ceapă, 1 ou, 3 cozi de usturoi verde, 1 linguriță boia dulce, 1 linguriță cimbrișor, sare, piper, 1 lingură muștar, puțină untură.Pentru umplutură: - 200 g cașcaval afumat (neafumat)- 4 ouă- 150 g șuncă afumată (neafumată), puțin ulei. Prepararea: Pâinea se înmoaie

în apă călduță. Ceapa mărunțită se înăbușă în untură, cozile de us-turoi se mărunțesc. Se adaugă la carnea tocată ceapa, usturoiul, pâinea stoarsă, oul, se asezonează cu sare, piper, boia și cimbrișor și se amestecă. Ouăle se fi erb, se curăță și se taie rondele, cașcavalul se rade. Se pune pe masa de lucru o folie de mărimea 60x40 cm, se unge cu ulei. Se pune compoziția de carne tocată, se aplatizează cu mâna într-o foaie de cca. 2-3 mm. Se pune jumătate din cantitatea de cașcaval, lăsând loc gol de jur împrejur, apoi șunca feliată, rondelele de ou și cașcavalul rămas. Se rulează strâns, se înfășoară în folie, se strânge la capete. Rulada se așază într-o formă de cozonac și se coace cca. 1 oră la 180 grade. Se feliază după răcire.

Bucătăria Ardelenească: tradiție și bun-gust

La revista „Bucătăria Arde le-nească” se pot face abonamente prin Poșta Română (cod catalog 19164). Revista se găsește la toate chioșcurile de difuzare a presei din țară.

Anticorpul atacă celulele canceroase fără a afecta celelalte celule şi fără a avea efecte secundare notabile, susţine coordonatorul

cercetării, Edward Patz.

24AGENDA

SINTEZA. Revistă de cultură şi gândire strategică. Un loc al gândirii libere şi lucidităţii asumate.

Revista SINTEZA Luni la toate

chioșcurile de presă, în rețeaua Inmedio, în

librăriile Cărturești și Librarium

din întreaga țară.

| 12 - 18 mai 2016 • Nr. 612