CMYK [email protected]Radu BORCEA propact Sptmânal de informaie i dezbatere public“1990-2010, epoca jafului la drumul mare” În orice ardin lume, orice criz- indiferent de natura i amploarea ei, - este suportatde populaia srac, de prostime, de oamenii de rând. România nu a fcut i nu face excepie. Crizele nu apar însîntâm- pltor. Ele au ca principalcauzhoia clasei politice, lcomia, setea de putere, amatorismul în luarea decizii- lor majore. În România, aproape în toate etapele isto- rice, de la Cuza i pânastzi, politicienii i guver- nanii i-au urmrit numai interesele proprii i au guver- nat cu spatele la popor. Perioada 1990-2010, numitîn mod perfid de tran - ziie de la dictaturla demo- craie i economie de pia, a fost, de fapt, epoca jafului la drumul mare din bugetul de stat i din avuia materialRomânii simpli – solidari cu criza; puterile statului - solidare cu propriile averi 5 3 2 2 PROPACT VRANCEA PROPACT VRANCEA la mitingul de la Bucure ti la mitingul de la Bucure ti din 19 mai 2010 din 19 mai 2010 editorial Fotoreportaj Fotoreportaj 29 mai - 4 iunie 2010 Adresa: Focani, Str. Republicii nr. 7 Tel: 0730576662, 0744267911 E-mail: [email protected]Editor: PROPACT FOCANI 8 pagini Bunar, rea croial/ Mama ei de rânduial. / Aia hoi, tia hoi / Mama lor la toi. Consider m necesar apari ia acestei publicaii pentru a putea ajunge la cei pe care îi reprezentm i care au nevoie de informaii veridice, necenzurate sau distorsionate. Publicaia nu slujete nici unui interes politic, singura politicpe care o face este sprijinirea ranului i fermierului român în activitatea sa. Scoaterea la lumina nedrept ilor întâmpinate i sancionarea celor ce nu î i îndeplinesc atribuiile va fi unul din obiectivele noastre. Vmulumim cne citii i nu vvom dezamgi. Ginu Costel TOMA Trdare, minciuni nerespectarea legilor la Obtea Spulber La Nereju, dreptatea, adevrul i justiia sunt noiuni abstracte 7 6 Gheorghe CHIRTOC sau întoarcerea din tranee a unui scriitor de front „Vrem o lege dreaptpentru toi podgorenii” propact pag 1_Layout 1 28.05.2010 20:20 Page 1
În orice ar din lume,orice criz - indiferent denatura i amploarea ei, -este suportat de populaiasrac, de prostime, deoamenii de rând. România nua fcut i nu face excepie.Crizele nu apar îns întâm-pltor. Ele au ca principal
cauz hoia clasei politice,lcomia, setea de putere,amatorismul în luarea decizii-lor majore. În România,aproape în toate etapele isto-rice, de la Cuza i pânastzi, politicienii i guver-nanii i-au urmrit numaiinteresele proprii i au guver-
nat cu spatele la popor.
Perioada 1990-2010,numit în mod perfid de tran-ziie de la dictatur la demo-craie i economie de pia, afost, de fapt, epoca jafului ladrumul mare din bugetul destat i din avuia material
Românii simpli – solidari cu criza;puterile statului - solidare cu propriile averi
5
3
2
2
PROPACT VRANCEAPROPACT VRANCEAla mitingul de la Bucuretila mitingul de la Bucureti
din 19 mai 2010din 19 mai 2010editorial
FotoreportajFotoreportaj
29 mai - 4 iunie2010
Adresa: Focani, Str. Republicii nr. 7 Tel: 0730576662, 0744267911 E-mail: [email protected] Editor: PROPACT FOCANI 8 pagini
Bun ar, rea croial / Mama ei de rânduial. / Aia hoi, tia hoi / Mama lor la toi.
Considerm necesar apariiaacestei publicaii pentru a puteaajunge la cei pe care îi reprezentmi care au nevoie de informaiiveridice, necenzurate saudistorsionate. Publicaia nu slujete
nici unui interes politic, singurapolitic pe care o face este sprijinirearanului i fermierului român înactivitatea sa. Scoaterea la lumin anedreptilor întâmpinate isancionarea celor ce nu îi
îndeplinesc atribuiile va fi unul dinobiectivele noastre.
6GheorgheCHIRTOC sauîntoarcereadin traneea unuiscriitorde front
„Vremo legedreaptpentrutoipodgorenii”
propact pag 1_Layout 1 28.05.2010 20:20 Page 1
CMYK
2
propact social
urmare din pag. 1
na!ional". Ho!ii #i bandi!ii care au pr"duitresursele !"rii noastre nu s-au reg"sitmiercuri printre demonstran!ii din Pia!aVictoriei. Ei se reg"sesc îns" în toatepartidele #i guvernele care au fost laconducerea !"rii din 1989 #i pân" ast"zi.
Criza financiar" #i apoi cea economi-c" mondial" a început în 2008 sau 2009.În România îns" criza are r"d"cini adânci.A început chiar din momentul în care unprim-ministru iresponsabil, fiu de comin-ternist dar ast"zi liberal cu acte în regul",adulat de femeile de la APACA, a declarat,cu senin"tate, c" „industria Românieieste un morman de fiare vechi”. A fostsemnalul ce a marcat declan#area jafuluila drumul mare. În numai #ase ani - între1990 #i 1996 - 10 b"nci au dat împrumu-turi preferen!ial pentru noua nomenclatur"iliescian", nemairecuperându-#i banii,intrând în faliment. Românii au uitat.Executivul condus de Victor Ciorbea alichidat sectorul minier, complexele agroa-limentare #i a acordat pân" la 36 de sala-rii compensatorii pentru statul degeaba,acas". Românii au uitat, dar insul î#i vars"ast"zi veninul pe la televiziunile turn"toru-lui la Securitate, Felix, #i a mogulului carea pus la cale megaescrocheria FNI-FNA-GELSOR. Un tupeu #i mai nem"surat amv"zut la nepotul m"tu#ii Tamara, AdrianN"stase, primul ministru care a vândut penimica mai toate resursele de venit ale!"rii, de la combinate #i z"c"minte minera-le pân" la b"nci #i for!" de munc", Petrom#i Sidex fiind cele mai pre!ioase. Românii
iar"#i au uitat, iar ast"zi #i Bombonel estevedeta televiziunilor #i ziarelor finan!ate deturn"torul Felix. În timpul guvern"riiT"riceanu (când a fost scornit" auirealacu economia care „duduia” de s"n"tate)s-a dat frâu liber consumului exagerat înbaza creditului cu buletinul, cvasi-majori-tate bunurilor achizi!ionate fiind aduse dinimport. Ast"zi, funia a ajuns lâng" par!Dac" România ar fi avut o cre#tere s"n"-toas", nu se pr"bu#ea la prima adiere acrizei. România a r"mas îns" f"r" oxigenpentru c" toat" a#a-zisa cre#tere econo-mic" a guvernelor N"stase #i T"riceanu afost putred"; a fost poleit". A fost o abu-real". Ast"zi, la putere se afl" regimulB"sescu-Boc care trebuie s" achite notade plat". Are în mân" un ghem încâlcit cumai multe capete de fire #i nu tie de undes" înceap" s" le descurce. E greu, dar nicinu se pricep. Solu!iile de salvare a !"ri înnici un caz, nu pot avea sor!i de izbând"prin amputarea salariilor, pensiilor sausubven!iilor. În mod normal, guvernulactual ar trebui s" lase locul altuia. M" temîns" c" a#a cum nici salariile nesim!ite nupot fi t"iate, constitu!ional nici schimbareasa cu for!a nu este posibil". ProblemaRomâniei este c" din 1990 #i pân" ast"zisalariile #i pensiile bugetare au fost pl"titedin vânzarea !"rii bucat" cu bucat", dinîmprumuturi externe. Este incredibil s"consta!i în 2010 c" în mandatul premieri-lor N"stase #i T"riceanu au fost emise numai pu!in de 42 de ordonan!e guverna-mentale de major"ri salariale în sectorulbugetar (liberalul luându-#i partea leului,cu 28), bugetul fiind îndreptat cu prioritate
pentru structurile de putere în stat:Parlament, Guvern, Justi!ie, castele degenerali #i profesori ce încaseaz" lefuri dela 5-6 universit"!i, bo#i din companiile destat, prin acordare a tot felul de sporuri denesim!ire. Aceste politici catastrofale nuputeau s" aib" alte consecin!e decât pola-rizarea social" extrem", adâncirea s"r"-ciei. În prim"vara anului 2010, Româniaeste cu spatele la zid. N"duful popula!ieise revars" ast"zi pe B"sescu #i Boc pen-tru c" ei de!in frâiele deciziilor politicecapitale. Cu aceea#i înver#unare îns"nemul!umirile românilor trebuie s" sereverse asupra tuturor hârciogilor careplesnesc de atâta bog"!ie. Aceast" clas"politic" hoa!", mizerabil", pervers" #inesim!it" a dat ultima dovad" de #iretenie#i cârd"#ie chiar în zilele când erau anun-!ate t"ierile de salarii #i pensii. În timp celumea se agita disperat" în strad", în fa!apalatelor Cotroceni #i Victoria, din cauzam"surilor de austeritate luate de regimulB"sescu-Boc, nesim!i!ii din Senat au datvotul lor final la proiectul de lege privindAgen!ia Na!ional" de Integritate, pe careau îngropat-o pentru ca aceast" institu!ies" nu mai aib" nici o posibilitate de a cer-ceta averile demnitarilor. Toate partidelereprezentate în Senat, PDL, UDMR (de laputere), PSD #i PNL (din opozi!ie), îndeplin" cârd"#ie, au distrus o institu!iecare avea menirea s"-i arate opiniei publi-ce a#a cum sunt: ni#te ciocoi noi cu body-guarzi. S" le fie ru#ine! La asemeneaguverne, la asemenea parlamentari, laasemenea justi!ie nu puteam avea decâto !ar" în mocirl". În Italia anului 1993,
dup" 20 de ani anteriori de lupt" a institu-!iilor statului cu Mafia #i Cosa Nostra,dup" multe asasinate politice c"rora le-auc"zut victime procurori #i judec"tori curespect #i sacrificiu pentru adev"r #i profe-sia lor, numai doi parlamentari au mai fostvota!i de popula!ie #i #i-au reînnoit manda-tul. În România prezentului, singura solu-!ie de ie#ire din criz", f"r" suferin!e dinpartea popula!iei, ar fi confiscarea miliar-delor de euro furate din buget #i din avu!iana!ional", miliardele de euro din evaziu-nea fiscal". Dar acest lucru nu se poateface decât cu legea în mân". Problemaeste c" procesele de confiscare a averiloracumulate prin furt dureaz" ani la rândul,în timp ce pensiile #i salariile trebuie pl"ti-te lun" de lun".
P.S. Evident c! sunt de acord cuprotestele pa"nice ale sindicatelor.C! sunt de acord cu men#inereapensiilor "i salariilor mici "i cu t!ie-rea nemiloas! a salariilor "i pensii-lor nesim#ite, a cheltuielilor bugeta-re care nu se justific!. Nu potaccepta îns! politicianismul unorlideri de partid care vor guvern detehnocra#i. Asta ar însemna intrareaîntr-o nou! criz!, mai devastatoare.De ce guvern de tehnocra#i "i nuasumarea de c!tre ele a guvern!rii ?Pentru c! vor s! scot! castanele dinfoc cu mâna altora. A unui Johanissau mai "tiu eu cine altcineva. De cemai avem nevoie, atunci, de partidepolitice? Exist! un singur r!spuns:s! fure, s! mint!.
Românii simpli – solidari cu criza; puterile statului - solidare cu propriile averi
Dreptul de proprietate privat! estedefinit ca dreptul real principal careconfer! titularului s!u atributele deposesie, folosin"! #i dispozi"ie. Posesiaeste dreptul de a st!pâni bunul, fiind un element de drept, iar nu unul de fapt.
Folosin"a cuprinde atât utilizarea bunului, cât #i culegerea fructelor acestora.Dispozi"ia exprim! posibilitatea înstr!in!rii în tot sau în parte a dreptului deproprietate. Dreptul de proprietate este un drept absolut, exclusiv #i perpetuu.
Anul 1989 a marcat o schimbare profund! în evolu"ia României de laregimul comunist la forma de stat democratic, de la represiune #i abuz laconsacrarea dreptului omului, libert!"ilor civile, lansarea economiei depia"! #i a propriet!"ii private. Expresia acestor transform!rifundamentale se reg!se#te în Constitu"ia României, concep"ia asupraregimului propriet!"ii este exprimat în art. 41, “Proprietatea privat! esteocrotit! în mod egal de lege, indiferent de titular”.
Constitu"ia din 1991 a deschis calea unor reglement!ri speciale în materiapropriet!"ii, negând la nivel de principiu, legalitatea confisc!rilor abuzives!vâr#ite de statul comunist în perioada cuprins! între cel de-al doilea r!zboimondial #i anul 1989. Au fost adoptate o serie de acte normative speciale careprev!d restituirea propriet!"ilor preluate abuziv de stat sau acordarea dedesp!gubiri persoanelor care #i-au pierdut dreptul de proprietate asupraunor bunuri de valoare, propriet!"i funciare, construc"ii, propriet!"i industri-ale sau bunuri mobile de valoare. Retrocedarea propriet!"ilor, acest procesinterminabil, a început prin legea 18 din 1991, continuând cu legea 112 din1995, legea 169 din 1997, legea 1 din 2000, legea 10 din 2001, legea 247 din2005 #i terminând cu legea 193 din 2007, dar #i cu alte ordonan"e #i hot!râride guvern de modificare #i completare, respectiv de punere în aplicare aacestor legi #i probabil c! vor mai urma #i altele deoarece a intrat în tradi"ieca la fiecare mandat politic s! avem parte de o nou! lege a propriet!"ii. Numaienumerarea lor devine obositoare, iar acest nesfâr#it #i incoerent proceslegislativ a f!cut ca dup! 20 de ani (!) s! nu restituim odat! pentru totdeauna#i în totalitate propriet!"ile, în special pe cele funciare. În cadrul ComisieiJude"ene Vrancea de reconstituire a dreptului de proprietate, SindicatulPROPACT, în calitate de membru, va milita în continuare pentru urgentareaprocesului de reconstituire a dreptului de proprietate, de punere în posesie #iemiterea titlurilor aferente.
Costel ICHIM,Lider Propact Vrancea
Modul în care unii oameni în!eleg c"pot respecta interesele comunit"!i prinînc"lcarea legilor nu fac altceva decât s"compromit" imaginea unei localit"!ipentru a-#i satisface propria clientel" îndetrimentul localnicilor care fac parte dinOb#tea Spulber. Fostul pre#edinte alOb#tii Spulber dl. ing. Nistor Dorel f"cândo analiz" a evenimentelor din mai 2009atunci când a avut loc Adunarea General"men!ioneaz" ferm #i f"r" echivoc, faptulc" s-,a înc"lcat în mod flagrant statutulOb#tii prin modificarea statutului,pre#edintele M"ciuc" Culai printr-un sub-terfugiu demn de un scamator versatîmpreun" cu ,,locotenen!i’’ s"i din consiliulde administra!ie : Hârcan Niculai,VulcanDorinel vicepre#edin!ii #i numi!i M"ciuc"F"nel #i M"ciuc" Ion membri au stabilit dela sine putere s" prelungeasc" mandatulde la doi ani la patru ani pentru a instaurao dictatur" personal" demonstrând c"sunt oameni ,,pragmaticii’’ #i gândesc înperspectiv" pentru binele personal.Povestea cu vopsitul gardului careascunde leopardul este nimerit" în situa!iade fa!" întru-cât respectiva AdunareGeneral" a fost un simulacru prin modulde organizare #i nerespectarea legii.Conform statutului Ob#tii Spulber modifi-carea acestuia se face cu doua treimi dinnum"rul membrilor care compun ob#teacare are peste 1000 de membrii. Laadunarea respectiv" au participat în jur de60 de membri iar pentru a se întrunicondi!iile legale orice decizie important"trebuia votat" de minim 650 de membri.Martori la acest spectacol regizat care potconfirma cele sus!inute de dl. ing. NistorDorel sunt domnii: Chiriac Ion, ChiriacMirel, $chiopu Silviu #i Dan!i# Ionel . Dup"ce totul a fost aranjat #i parfumat b"ie!ii
de#tep!i au încheiat un dubios procesverbal în care se men!ioneaz" c"hot"rârea modific"ri mandatului consiliuluide administra!ie de la doi ani la patru ani afost luat" cu votul a dou" treimi lucru caresfideaz" la propriu #i la figurat adev"rul. Înianuarie 2010 dup" opt luni de t"ceresuspect" ,,onorabili’’ frunta#i ai ob#tiibrusc au revela!ie #i se duc la Judec"toriaFoc#ani pentru a înregistra mandatul depatru ani. La începutul luni mai a acestuian, unul din membri al consiliului deadministra!ie a demisionat în semn deprotest fa!" de nemernicia #i înc"lcareaflagrant" a legilor ne mai dorind s" fiep"rta# la infrac!iunea de fals #i uz falsinstrumentat" de actualul pre#edinte alOb#tii Spulber. Persoana respectiv"este dl. M"ciuc" F"nel care a în!eles c"obrazul #i cinstea se câ#tig" greu dar sepierde u#or. În urma acestei demisii înconformitate cu art.16 alin. 3 din statutulOb#tii Spulber, consiliul de administra!ietrebuie s" convoace Adunarea General"Extraordinar" în vederea alegerii unuinou membru în consiliul deadministra!ie. Toate aceste fapte relatatefac obiectul unei ac!iuni în justi!ie unprim termen fiind pe data de 16 iunie2010. De men!ionat faptul c" mul!imembri sunt nemul!umi!i c" în anumitezone apar!inând ob#tii se fac t"ieri ile-gale de arbori în special în zona Mi#ina- Spulberana dar nimeni nu ia niciom"sur" de#i conform art.16 alin.9 cândse constat" t"ieri ilegale de arbori seconvoac" adunarea general" extra -ordinar" a Ob#tii Spulber. În cazul defa!" cine poate face acest lucru având învedere c" unii membri sunt complici laneregulile existente. Poate într-un târziujusti!ia va face dreptate.
Podgorenii din România î!i desf"!oar" ast"ziactivitatea în baza Legii viei !i vinului nr. 244/2002.Cu mici excep#ii (excep#iile sunt „b!ie"ii de#tep"i”din unit"#ile de procesare, îndeosebi pentru b"utu-rile distilate), viticultorii autentici sunt de p"rere c"Legea 244 este profund nedreapt", discriminato-rie, pentru c" ea permite falsificarea vinurilor !iconcuren#a neloial" pe pia#a româneasc" a acestuiprodus. Podgorenii vrânceni sunt convin!i c"numai ac"ionând uni"i pot s"-i determine pe parla-mentarii din toat" #ara s" con!tientizeze c" estenevoie de o lege dreapt" pentru viticultorii români.În Vrancea, omul, podgoreanul, specialistul careface mari eforturi s" coaguleze asocierea colegilors"i întru profesia asta nobil" este inginerul horti-col Toader Manole, pre!edintele Federa"iei„Viticultorii Vrânceni”, pe care l-am g"sit la sediulmicii sale ferme viticole din satul Faraoanele,comuna Vîrte!coiu. Împreun" am purtat dialogulcare urmeaz":
Domnule inginer, cu vreo câ#iva ani în urm"Federa#ia „Viticultorii Vrânceni” avea câ#ivamembri. Cum a evoluat ea, în timp, ca for#" organi-zatoric"?
La ora actual! avem 5 100 de membri înscri#i, dincare 35 sunt societ!"i cu r!spundere limitat! (SRL)care au antrepozite fiscale, 11 sunt cooperative agrico-le, iar diferen"a sunt viticultori individuali.
Sunt ace!ti mici fermieri convin!i de necesita-tea asocierii pentru a-!i atinge obiectivele?
Judecând dup! num!rul lor, sunt convins c! ei rea-lizeaz! necesitatea asocierii, fie într-o form! sindical!,fie de produc"ie #i comercializare a produselor viti-vini-cole.
Ce avantaje oferi#i acestor membri?Mie îmi plac faptele, nu vorbele, #i când insist
s! ni se al!ture nou!, Federa"ia le ofer! o serie deavantaje. Doar le enun": membrii no#tri primescgratuit asisten"! tehnic! #i juridic! pentru viticultu-r! #i vinifica"ie; facem proiecte pentru moderniza-rea #i reconversia planta"iilor; îi ajut!m s! accese-ze fonduri europene pentru M!surile 123(Cre#terea valorii ad!ugate a produselor agricole #iforestiere) #i 141 (Sprijinirea fermelor agricole desemi-subzisten"!), acordându-le #i o adeverin"! în
acest sens c! îndeplinesc condi"iileRecomand!rilor Comisiei Europene; asigur!maprovizionarea cu produse fitosanitare la pre"urimai accesibile; prelu!m struguri în cramele mem-brilor; asigur!m activitate de laborator; asigur!mdegustarea vinurilor propuse pentru comercializare#i clasificarea lor calitativ! #i putem lucra în comunplanta"iile viticole. M!car #i pentru aceste avantaje#i tot merit! s! ni se al!ture podgorenii din cele 22de comune viticole din Vrancea.
Cadrul legislativ actual în#eleg c" v" defavori-zeaz" în a v" face meseria ca autentici podgoreni.Ne pute#i spune ce v" nemul#ume!te vis-a-vis deLegea nr. 244/2002 a viei !i vinului?
R!ul cel mai mare a acestei legi - gândite din inte-rese înguste acum opt ani - este acela c! permiteimportatorilor de vinuri, slabe calitativ, din statele comu-nitare, s! efectueze cupaj!ri cu vinuri române#ti, supe-rioare calitativ, necunoscându-se, astfel, trasabilitateaprodusului. Asta înseamn! concuren"! neloial!.Concret, un importator care aduce po!irc" în Româniapoate amesteca aceste vinuri cu vinuri de foarte bun!calitate de la noi pentru a le face, totu#i, b!ubile. A#aceva sl!be#te competitivitatea podgoreanului român,fie persoan! juridic!, fie el simplu gospodar. Apoi,Legea 244 nu permite comercializare vinurilor produsede micul viticultor, valorificarea f!cându-se fie c!treagen"ii economici, fie prin antrepozitul fiscal. Or, "!ranulroman nu face un act de comer", nu cump!r! #i vinde,nu-#i poate pl!ti impozitele, nu poate realiza tehnologiade între"inere a culturii dac! nu-#i poate vinde vinul.
Care ar fi, în opinia dvs., cele mai importanteprevederi ce ar trebui s" fie adoptate în corpul noiilegi a viei !i vinului?
Federa"ia noastr!, împreun! cu Sindicatul PRO-PACT – Filiala jude"ului Vrancea, a depus înc! deacum trei ani, la Camera Deputa"ilor #i la Senat, un setde propuneri, pentru stimularea sectorului viticol.Toate propunerile sunt în deplin acord cu DirectiveleUE, atât în privin"a obliga"iilor lor fa"! de stat, cât #i adrepturilor de care trebuie s! beneficieze. Am s! leexpun pe în"elesul tuturor podgorenilor:
Recunoa#terea dreptului de proprietate #i dispozi-"ie a gospod!riilor individuale privind valorificare pro-priei produc"ii de vin ob"inut! de pe exploata"ia sa #itratarea fermierilor individuali în noul Cod Fiscal într-un capitol separat, cu prevederi clare;
Ridicarea pragului de antrepozitare la 10 vagoane
de vin pentru micii produc!tori, conform DirectiveiEuropene 2008/118/CE Sec"iunea VI, art. 40. pct. (1)#i (3). Micul produc!tor s! pl!teasc! o tax! de 0,1lei/litru de vin la Prim!ria pe raza c!reia se afl! planta-"ia viticol!.
Accizarea cu 250 % sau interzicerea fabric!rii b!u-turilor Fermentate Lini#tit,altele decât vinul #i berea.Aceste BFL, adev!rate otr!-vuri, au un ciclu de produc"ie#i fac concuren"! neloial!vinului natural care are costuride 7-8 ori mai mari într-unciclu de produc"ie ce dureaz!din februarie pân! la cules #ichiar mai mult. BFL-urile s! fieintroduse sub antrepozit fiscal#i accizate cu procentul men-"ionat mai sus ori s! fie interzi-se.
Respectarea nivelului deaccize la vinurile lini#tite #ispumoase asem!n!tor cupractica legislativ! din "!rilemembre ale UE, conformDirectivei 92/84 CE;
În Codul Fiscal, MinisterulFinan"elor #i cel al Agriculturii, P!durilor #i Dezvolt!riiRurale s! stabileasc! acela#i circuit al documenteloratât pentru persoanele fizice, cât #i pentru cele juridice;
Obliga"ia comercian"ilor de vinuri vrac din importsau aprovizionate de pe pia"a intern! s! aib! antrepo-zit fiscal, cu toate dot!rile necesare impuse produc!to-rilor de vin, pentru c! acum ei ne fac o teribil! concu-ren"! neloial!.
Insist!m s! se înfiin"eze un fond de calamit!"inaturale pentru agricultur!, prin contribu"ia comer-cian"ilor, pe momentul timbrului de carte, sau aaccizei la "ig!ri: cine import! po#irc! s! pl!teasc!o tax! la vam! în contul acestui fond, pentru c! lis-a dat dreptul nemeritat de a cupaja vinul prostadus de ei din import cu un vin bun, autohton.
Insist!m, de asemenea, s! fie stabilite în modlegal constantele fizico-chimice #i organolepticeale vinurilor pe fiecare podgorie, de c!tre specia-li#ti ai Academiei de $tiin"e Agricole #i Silviceîmpreun! cu organiza"iile de fermieri, pentrucunoa#terea poten"ialului fiec!rei regiuni viticole.
„Vrem o lege dreapt! pentru to"i podgorenii”- ne-a declarat ing. Toader Manole, pre!edintele Federa"iei „Viticultorii vrânceni” -
Reporter - Când a-!i început demersurile pentruconstituirea Sindicatului "#ranilor $i Proprietarilordin P#une$ti?
Dl. Rogozan – Hot#rârea de a înfiin!a un sindicatal nostru care s# reprezinte interesele !#ranilor dincomuna P#une$ti care de!in teren agricol, p#$uni,suprafe!e viticole $i p#duri în rela!ia cu institu!iilestatului a fost luat# în toamna anului 2007. Împreun#cu câ!iva cet#!eni din comun# am considerat c# esteoportun s# se organiz#m juridic într-un pentru a avealegalitatea $i for!a necesar# în rezolvarea unorprobleme referitoare la retroced#ri , fie c# e vorba dep#duri, suprafe!e viticole sau terenuri agricole care facobiectul unor litigii de natur# juridic#.
Reporter - Ca mod de organizare $i activitate careeste bilan!ul în acest moment al Sindicatului pe care-lconduce!i?
Dl. Rogozan - Din iarna anului 2008 când practicam intrat în legalitate prin hot#rârea judec#toreasc# $ipân# în prezent Sindicatul "#ranilor $i ProprietarilorRomâni din P#une$ti num#r# 1200 de membri, avemun sediu corespunz#tor (la prim#ria veche) ,suntembine organiza!i ca structur# $i reprezentativitate înteritoriu pe raza comunei P#une$ti unde ne implic#mîn rezolvarea tuturor problemelor care au ca scopîndrumarea cet#!enilor în a în!elege punerea înpractic# a unor demersuri utile în a-$i rezolva cererilecu privire la punerea în posesie a unor mo$teniri $ifire$te ob!inerea titlului de proprietate.
Reporter- În ce stadiu se afl# punerea în aplicare a
legi 247/2005?Dl. Rogozan - Începând cu anul 2005 Comisia
local# pentru retrocedarea dreptului de proprietate aanalizat 1018 cereri acestea au fost validate din care omare parte au fost respinse de Comisia Jude!ean#, iaracum pe rol la instan!ele de judecat# un num#r deaproximativ de 350 de dosare se afl# la Prefectur#, din
care 20 sunt validate de Comisia Jude!ean# de anultrecut au fost trimise la Direc!ia Silvic# pentru avizare$i emiterea certificatului depunere în posesie ca apois# se emit# titlu de proprietate în baza legi 247/2005,iar în unele cazuri pe vechiul amplasament. Mai exist#50 de dosare de retrocedare car au hot#râri definitive$i irevocabile iar Prim#ria P#une$ti le-a trimis laPrefectur# spre avizare. Atât primarul comunei dl.Petril# Aurel $i viceprimarul Popa Gheorghe sunt deacord cu retrocedarea $i au dat sprijinul necesar $ilegal în solu!ionarea cazurilor.
Reporter- Dintr-o statistic# oficial# rezult# c# laP#une$ti pe legea 247/2005 s-au emis din anul 2005doar 27 titluri de proprietate însumând 75 ha. Exist#probleme care au dus la solu!ionarea $i punerea înposesie a proprietarilor?
Dl. Rogozan - În toat# aceast# situa!ie luat# peansamblu rolul de ,,Gic# Contra’’ l-a jucat OcolulSilvic Adjud, care a întârziat în mod deliberatsolu!ionarea retroced#rilor apar!inând zonei silviceP#une$ti. În acest sens Prim#ria P#une$ti a dat înjudecat# Ocolul Silvic Adjud cerând în instan!# casuprafa!a de p#dure care exist# în ,, tabloulp#durilor’’ din cadru Ocolului Silvic P#une$ti dinanul 1948 conform documentelor din ArhiveleStatului s# treac# în proprietatea comunei P#une$ti,iar proprietarii de p#duri doresc constituirea unui,,Ocol Silvic Privat’’ o Asocia!ie care s# gestionezecorect $i transparent situa!ia p#durilor ce apar!incomunei P#une$ti.
Interviu cu dl. Rogozan Gheorghi"! pre#edinte PROPACT, filiala P!une#ti
CMYK
4
propact social
Pe data de 20mai 2010 a avut loc!edin"a comisiei lacare au participatre prezentan"ii au -torit#"ilor publice,
sindicate !i patronate. $edin"a a fostprezidat# de dl. Ion Oprea prefectul jud.
Vrancea, având pe ordinea de zi dou#puncte care au fost supuse dezbaterimembrilor participan"i la prezenta !e -din"#. Primul punct a vizat restruc turareasectorului public, premis# a echilibruluibugetar în anul 2011. Al doilea punct serefer# la M#sura 1.4.1. din cadru P.N.D.R.Se are în vedere acordare de sprijin finan-
ciar acordat fermelor agricole desemisubzisten"# !i analiza comparativ# asesiunilor din anii 2009 !i 2010. Sprijinulfinanciar acordat fermierilor este neram-bursabil având o valoare de 7500 europe o perioad# de cinci ani în tran!eanuale de câte 1500 euro. Scopulacestui spri j in f inanciar vizeaz# asig-urarea venituri lor necesare fermelorîn perioada de restructurare ! i trans -formare d in forma de semisubzisten "# în exploata " i i or ientatec# tre pia "# prin uti l izare durabil# afactori lor de produc " ie. Acest lucruimpl ic# o cre! tere a volumului deproduc " ie cât ! i o d ivers i f icare aproduselor în func " ie de cer in "elepie " i i . Beneficiari el igibi l i pe M#sura1.4.1. pot f i persoane f izice autorizatesau fermier i care desf#!oar# oactivitate economic# agricol# . Au fostaprobate ca f i ind el igibi le un num#rde 315 dosare d in care 23 desolicitan " i au renun "at iar pentru cei292 de solicitan " i s-au efectuat pl#" i leprimei tran!e. Pre!edintele PROPACTf i l ia la Vrancea d l . Coste l Ich imparticipant la !edin "# prin interven " iaf#cut# ! i -a ar# ta t nemul "umirea înleg# tur# cu insuficienta promovare arespect ivu lu i pro iect de f inan "are ,t impul ext rem de scur t în caresolicitan " i i trebuie s# -! i preg# teasc#documenta " ia necesar# .
Ne–am obi!nuit, continuând de fapt o practic" antede-cembrist", s" arunc"m vina pe nepriceperea claseipolitice ori de câte ori situa#ia economic" din #ar" estenesatisf"c"toare, atunci când fiecare genera#ie este, larândul s"u, una de sacrificiu, refuzând uneori s" cre-dem c", în fiece ev, clasa politic" este dup" chipul !iasem"narea societ"#ii din mijlocul c"reia r"sare.Determinismul social are dou" direc#ii: într –un sens,societatea contureaz" dimensiunile fiec"rei categoriisocio – profesionale, iar în cel"lalt sens, subsistemele
se influen#eaz" reciproc, ini#iind direc#ia întregului sistem. Dar teoriaeste mai complex" !i nu este aici locul s" o dezvolt. Îns" ceea ce vreaus" spun este c" actuala clas" politic", mizerabil" !i mâr!av" în cel maiînalt grad, nu putea fi altfel, pentru c" î!i are obâr!ia în casta e!aloa-nelor II !i III a activi!tilor PCR, indivizi f"r" scrupule care puneaumai presus de orice c"p"tuirea, accederea în func#ii !i dela#iunea.Stafii ale trecutului, precum Ion Iliescu, Petre Roman sau TraianB"sescu ( s" mi se ierte omiterea altor nume ilustre !) sunt veritabile!coli de gândire bol!evice, care vor disp"rea cu greu din teoria !i prac-tica politic" existente în societatea comunistoid" a prezentului !i vii-torului apropiat. Nici nu trebuie s" ne întreb"m de ce am ajuns ca, în 1990 !i imediatdup" aceea, s" nu putem avea o alternativ" la ceea ce ni s–a servitdrept “democra#ie autentic"”. Nomenclatura nu poate avea, vreodat",dimensiunea alterit"#ii decât ca opozi#ie care trebuie distrus", pe prin-cipiul drag !andramalelor staliniste: “Cine nu – i cu noi este împotri-va noastr"”. Nu ezit s" afirm c" pân" !i Ceau!escu a c"zut prad" sis-temului creat de ma!ina#iunile activi!tilor !i securi!tilor, b"trânul uce-nic fiind o piedic" în calea dorin#elor de m"rire ale “lupilor tineri”.Care, în incompeten#a lor, turuiau propozi#ii incoerente despre ceea cemai zicea “tovar"!ul” !i care intrau în contradic#ie cu practicile lor. Puterea postdecembrist", de orice culoare a fost ea, a aplicat cu vir-tuozitate metodele specifice partidului comunist, pe care îl interesea-z" guvernarea în folosul membrilor s"i, min#ind, în!elând, dar maiales distrugând. Iat" aceste metode, în mod magistral enun#ate dec"tre Dimitrie Gusti în studiul intitulat Partidul politic: “Sunt cincimetode pe care oportuni!tii le întrebuin#eaz" cu toat" virtuozitateapentru a – !i impune voin#a: 1. arta de a seduce, a se insinua !i a place:2. arta de a corupe: 3. arta de a calomnia, min#i, mistifica: 4. arta de a#ese intrigi !i, în sfâr!it, 5. arta de a teroriza”. Sunt metode care sunt tot mai actuale, iar fiecare partid nu face decâtupgrade – uri, în folosul nostru, al colectivit"#ii sugestiv denumite,!ti#i voi cum !
de partid !i de statÎn !edin"a Consiliului Local al comunei Bro!teni, care a avut
loc pe data de 26 februarie 2010, consilierii au aprobat înunanimitate vânzarea direct# c#tre chiria!ul fostului sediu alCAP Bro!teni, f#r# a organiza licita"ie public#. Autorit#"ilelocale se preg#tesc s# vând# ultima buc#"ic# din bruma munciifo!tilor membri cooperatori, care au b#ut ap# fiart# pe câmppentru a construi acest sediu, fiindu-le diminuate veniturile la zimunc# pentru a face investi"ii, inclusiv dispensar, gr#dini"#,magaziile fostului CAP, l#sate în paragin# pentru a le scadevaloare !i a fi vândute pe nimic.
Propact Bro!teni
Informa!ii utile
Inform#m cet#"eni comunei NerejuLa data de 05.03.2010 la sediul prim#riei
s-a efectuat un control prin care s-au stabilitanumite termene de finalizare a celor 144de dosare depuse de peten"i în baza leginr. 247 din 2005 privind reconstituireadreptului de proprietate privat#. Comisia aavut urm#toarea componen"#: Institu"iaPrefectului jud. Vrancea, Direc"ia Silvic#Vrancea, I.T.R.S.V. – Vrancea, Propact !i O.P.C.I. Vrancea. Prinprezentul control s-a constatat c# din 144 de dosare numai un nr detrei cereri au primit propunere de validare. Situa"ia cererilor respinseputând fi solu"ionate prin contesta"ii în termen de 10 zile de laafi!area solu"iei Comisiei Locale. Urmeaz# ca în func"ie de rezultatulprimit, fiecare petent s# deschid# ac"iune în justi"ie unde credem c#sunt !anse s# li se fac# dreptate.
Pân# la data prezent#, nu s-a solu"ionat nici un dosar. (M.B.)
AVOCATULV$ SF$TUIE%TE
La ora actual#, celemai multe proceseaflate pe rolul instan -"elor de judecat# au
ca obiect retro ce -darea suprafe "elor
agrico le !i a p#durilor propri-etarilor de drept. În efortul lorde a-!i redobândi propriet#"ile,oamenii se confrunt# cu multechichi"e avoc#"e!ti. Din acest
motiv, în aceast# rubric# vomg#zdui sfaturi ale avoca"iloracordate celor care se judec#pentru drepturile lor. Evident,aceste sfaturi vor fi în func"iede problemele concrete, parti -culare ale oamenilor.
Întreb#rile !i sesiz#riledvs pot fi f#cute publice latel. 0724.116329.
CMYK
5
propact eveniment
PROPACT VRANCEAPROPACT VRANCEAla mitingul de la Bucure!tila mitingul de la Bucure!ti
din 19 mai 2010din 19 mai 2010
PROPACT VRANCEAPROPACT VRANCEA- mitinguri pentru- mitinguri pentru
Trist, dar adev!rat,codrul nu mai este frate curomânul, a fost tr!dat,
defri"at ajungând motiv de sute de subiecte înmass-media "i m!rul discordiei în mii de dosareîn tribunale din #ar!. Înainte de primul r!zboi
mondial, prin anul 1913 în jude#ul PUTNA existau52 de Ob"ti. La timpul respectiv ob"tile de#ineau53.255 ha. P!duri "i 8.264 poieni. Suprafa#atotal! a p!durilor la acea vreme erade 178.974 ha. din care 27.274 ha.apar#inea statului, 71.156 ha.apar#inea particularilor, 59.425 ha.Ob"tii "i Institu#ii iar 21.119 hagoluri "i p!"uni de munte. Maiputem men#iona faptul c! mo"neniir!ze"i "i particulari de#ineau în#inutul Vrancei 20.000 ha. p!dure.$inutul Vrancei avea o suprafa#!de p!dure de135.000 ha. adic!40% din suprafa#a jude#ului Putna.Prima loca#ie unde era men#ionatperimetru comunei Nereju exista2.382 ha. p!duri: p!durea Dealu-Lapo"-Sec!tura, a doua loca#ieN!ruja p!durea Monteoru cu 1000ha. a treia loca#ie denumireaNereju – domiciliul N!ruja –p!durea Furu Mare - 1.652 ha. "ialte dou! ob"ti mai mici cudenumirea Nereju cu domiciliul laN!ruja cu denumirea p!durii -Piatra – Secuiului cu 450 ha. "i p!durea Pârâulcu Pini cu 120 ha. Subiectul de fa#! prezentat nuface decât s! arate opiniei publice o mic! partedin nedrept!#ile pe care uni cet!#eni le întâmpin!în încercarea de a intra în posesia unor mo"teniride drept apelând la justi#ie "i alte institu#ii alestatului. Povestea fra#ilor Coforea este mult maicomplicat! decât pare la prima vedere "idemonstreaz! c! în România anilor 2010 nici cucinci hot!râri judec!tore"ti definitive "iirevocabile nu po#i intra în posesia a 3 ha. dep!dure mo"tenite de la p!rin#i. Calvarul acesteipove"ti a început în anul 2000 când fra#i CoforeaNi#!, Coforea Ion "i Coforea Pavel au demaratformalit!#ile pe plan local la Comisia local! deaplicare legi fondului funciar, comisie care a
jucat de la început rolul de „Gic! Contra” în cazulvalid!ri retroced!ri celor 3 ha. de p!dure fra#ilorCoforea. De"i în Registru de Cadastru alPrim!riei Nereju, defunctul Coforea Panait,figureaz! la anexa 53 cu 3 ha. p!dure, conformlegii 1din 2000, totul este legal iar acest lucrueste autentificat într-o adiverin#! cu nr. 28931 din21-07-2004 în care se confirm! c! defunctulCoforea Panait figura în registru de cadastruconform legii 1 din anul 2000 la anexa 53 cu 3ha. de p!dure. De"i Comisia Jude#ean! pentruretrocedarea dreptului de proprietate a dat avizfavorabil în cazul prezentat în anul 2002 în"edin#a din 25-09 prin decizia nr. 65. dar comisialocal! prin diferite subterfugii întârzia îndeplinireaformalit!#ilor pentru emiterea titlului deproprietate "i efectiv punerea în posesie. Fra#ii
Coforea au ales calea justi#iei dând în judecat!Ob"tea Nereju au ob#inut cinci sentin#ejudec!tore"ti în diferite dosare, definitive #i irevo-cabile. Toate recursurile formulate de Ob"teaNereju au fost respinse "i au dat câ"tig de cauz!fra#ilor Coforea , începând cu hot!râreaJudec!toriei Foc"ani nr. 4491din 14-02-2005,pân! la hot!rârea judec!toreasc! din dosarul8446din 2008 r!mas! definitiv! "i irevocabil!printr-o sentin#! dat! de Tribunalul Vrancea la28-01-2010. Men#ion!m c! de"i la data de 04-02-2008 în cele din urm! Prim!ria Nereju a elib-erat procesul verbal de punerea în posesie iardup! ce Prefectura a dispus verific!ri în teren "ia înaintat peti#ionarilor –fra#ilor Coforea prinadresa 545 din 17-03-2010 faptul c! s-a dispus
prin decizia cu nr. 1554 din 16-03-2010 Prim!riaNereju, a trimis documenta#ia c!tre O.C.R J.Vrancea, pentru eliberarea titlului de proprietate.De fapt primarul P!uc! Ion s-a sp!lat pe mâini caPilat din Pont "i printr-un subterfugiu bine regizata pasat r!spunderea pe respectiva institu#ie carea refuzat emiterea titlului de proprietate întru-câtnu exist! avizul favorabil a I.T R.S.V. Vrancea. Lafel procedeaz! "i Direc#ia Silvic! Foc"ani care sejur! c! nu are nici o competen#! în cazul despe#! în dosarul 10098-231 din 2009. Suprafa#arespectiv! se afl! în proprietatea Ob"tii Nerejudin anul 2001. Ob"te care la rândul s!u caentitate a nesocotit legea 18. cât "i legea 1 din2000 "i mai târziu legea 247 din 2005 astfel omul#ime de mo"tenitori nu au avut "i nu au nici înprezent posibilitatea s!-"i revendice propriet!#ileîntrucât Ob"tea Nereju a luat cu de-a valma osuprafa#! de 3800 ha. p!dure dar din unele sursese pare c! ob"tea în cauz! administreaz!aproximativ 6000 ha. p!dure. Titlu de proprietateal Ob"tii Nereju nu este emis dup! normeleO.C.O.T. neavând delimit!ri bine precizate, faceobiectul unor interpret!ri fapt care a dus la multe
abuzuri din partea conduceri ob"tiiavându-l în frunte pe %erban Popaîn calitate de pre"edinte "iB!jenaru Victor-jurist. Cum în zon!exist! peste 150 de gatere nu-i demirare c! în zon! sunt mariinterese, iar oficialit!#ile locale suntmai mult sau mai pu#in sunt impli-cate în ascunderea unor abuzuriprin t!ieri ilegale a sute de arborianual "i a exploat!ri necontrolate ap!durii pentru a satisface clientelapolitic! dar "i îmbog!#irea unorb!ie#i „de"tep#i” afla#i la butoane îndetrimentul ob"tenilor care nu auprimit dividende în urma exploat!riimasei lemnoase pe timp de 10 ani.%i închei acest material prinurm!toarea fraz!. Dreptate! LaNereju ochi plân"i ai oamenilor vors! te vad!! Dar oare când?…
P.S. Contactat telefonic înleg!tur! cu cazul fra#ilor Coforea pre"edinteleOb"tii Nereju , dl. %erban Popa, aflat înmomentul respectiv în mijlocul p!duri, pentrubun!starea "i lini"tea ob"tenilor a declarat c!toate hot!rârile judec!tore"ti nu sunt valabile, c!fra#i Coforea sunt impostori "i c! el a intrat înposesia unui document din Arhiva Statului careconfirm! acest lucru. Ca r!spuns la acuza#iilefra#ilor Coforea, c! pe suprafa#a de3 ha.revendicat! de ace"tia s-au t!iat ilegal în jur de200 arbori, pre"edintele ob"tii a negat vehementspunând c! pe parcursul celor10 ani nu s-a t!iatnici un arbore ilegal pe raza Ob"tii Nereju iar ceiaproximativ 200 de cet!#eni care reclam! c! nu"i-au primit bani rezulta#i din comercializareamasei lemnoase sunt „mincino"i "i be#ivi”.
La Nereju, dreptatea, adev!rul "i justi#ia sunt no#iuni abstracte
Unde plâng codrii de atâta nemernicie,proprietarii de gatere fac avu!ie
„Se p!c!tuie"te mult prin exploatarea pu#inchibzuit! a p!durilor. Acel care pune mâna petopor ca s! doboare un arbore s! nu uite c!preg!te"te sicriu agriculturii”.
Interviu cu dl. Valentin Copaci, pre"edinteal Filialei Propact Jari"tea "i pre"edinte
al Cooperativei Agricole Vitis Vinifera Jari"tea
- Ce v-a motivat s! v! organiza#i în aceast! form!asociativ!?
- Totul a plecat de la promisiunea primirii de fondurieuropene nerambursabile pentru organiza#ia asociativ!.
- În acest sens, a#i fost ajutat?- Da. Pentru a pl!ti impozitul forfetar "i pentru a mi se crea
posibilitatea de a mai pl!ti un impozit de 2% la stat.- Care sunt perspectivele pentru aceast! form! de
organizare pentru care a#i optat?- Având în vedere situa#ia critic! în care se afl! viticultura
româneasc!, nu sunt speran#e pentru realizarea obiectivelorpropuse, neavând posibilitatea financiar! de cofinan#are laproiectele europene "i, în consecin#!, m! v!d nevoit s!-miînchid activitatea pe domeniul viticol.
Retrocedare la ziR!coasa, comuna unde reconstituirea dreptului de proprietate este interzis!, în
timp ce p!durile #!ranilor sunt „igienizate” sistematic de profitori. Nu conteaz! c!#!ranii au acte ce dovedesc proprietatea, condi#ie obligatorie în validarea dreptuluide proprietate. Nu conteaz! c! #!ranii lustruiesc zilnic sc!rile prim!riei, cerându-"idrepturile mo"tenite sau c! au valid!ri pentru 300 de hectare pe legea 1 din 2000.Cei ce sunt pl!ti#i s! aplice legile funciare au alte interese, interese personale cecontravin intereselor #!ranilor proprietari de drept ai p!durilor.
Vizantea LiveziAplicarea legii 247/2005 în comuna
Vizantea Livezi a fost "i este inexistent!.De"i 650 de cet!#eni au depus cererea întermen pentru redobândirea propriet!#ilor,comisia local! refuz! de cinci anisolu#ionarea dosarelor. Situa#iaretroced!rilor din comun! estedezastruoas!, având în vedere c! un
num!r de 50 de persoane nu "i-au primitp!durile la Legea 1 din 2000. Ace"tia audosare validate, dar prim!ria refuz!punerea în posesie. La fel, pe legea 18 din1991 pentru un num!r de 80 persoane. Încazul aplic!rii legii 247 din 2005, situa#iaeste mai grav!, practic nesolu#ionându-senici un dosar. În aceast! situa#ie, nepunem întrebarea fireasc!: cineexploateaz! p!durile oamenilor, aproprietarilor de drept, "i pân! când?
CMYK
7
propact cultura
Gheorghe CHIRTOC sau întoarcerea din tran!ee a unui scriitor de front
Iubitorul de literatur! de bun!calitate, matur ast!zi, a trebuit s!a"tepte ani buni dup! ’89 (pân! îialbe"te p!rul!) pentru a avea ocazias! mai poat! citi un roman adev!-rat. În aceast! lung! perioad! dea"teptare a venirii pe tarabele libr!-riilor a „literaturii de sertar”, care ar fitrebuit s! ne descrie „de!ertul cultu-ral” prin care a trecut România,romanul a fost o specie ocolit! descriitorii no"tri postdecembri"ti atâtde cosmopoli#i. Editurile au avut delucru îndeosebi cu poezia, memo-rialistica, mi"toc!reala, cu lucr!rile„critice” ale „g"!tile !i gâ!tile litera-re” tot r!#oindu-se între ele sau ridi-cându-"i mingi la fileu, cu mun#ii demaculatur! preten#ios numit! litera-tur!. Dar citirea romanului Întoarce-rea ultimului erou a medicului foc-"!nean septuagenar GheorgheChirtoc mi-a dat sentimentul c!
a"teptarea a meritat. $tiam c! aresub tipar un op cu tem! istoric! încare urm!rea nu faptele de armeale solda#ilor, ci comportamentul,psihologia combatan#ilor. Chiar necitise, la cenaclu, câteva fragmente,pentru a ne stârni interesul, îns!abia dup! ce am citit romanul mi-amdat seama de ce medicii mânuiescatât de bine condeiul în genul epic,unde au în fa#! un mare câmp deb!t!lie. Adic! la fel ca osta"ul carest! de veghe pân! "i în somn pen-tru a nu fi surprins de inamic. Mareparte dintre confra#ii întru toc "i c!li-mar! ai doctorului Chirtoc, invita#is!-"i pun! p!rerea despre aceast!apari#ie editorial!, au v!zut înromancier un jurnalist de front, a"acum au fost "i Sadoveanu ori Gogaîn timpul r!zboiului nostru pentruReîntregire na#ional!. Eu merg maideparte "i afirm cu toat! convinge-rea: Întoarcerea ultimului eroueste rodul talentului unui scriitor înadev"ratul sens al cuvântului.
Meditând la celecitite, ai impresia c!scriitorul parc! astat în tran"ee al!-turi de solda#i, a dor-mit în patul din ceti-n! de brad acoperitcu foaie de cort, aîndurat acolo ploa-ia, gerul "i viscolul,a mâncat din game-l! asemenea lor, adialogat cu ei, le-apansat r!nile, le-aadmirat curajul "ipatriotismul iarast!zi, dup! 65 deani, ne-a dat acestroman cu care s-arputea mândri oriceromancier al aces-tui neam românesc.Am citit multe romane cu tem! isto-ric!, de Sadoveanu, CamilPetrescu, Ion Rebreanu "i al#ii, dareste pentru prima dat! când un
scriitor român îi are caeroi pe componen#iiunui regiment întregalc!tuit din pegra socie-t!#ii - g"inari, !u#i,ocna!i, violatori, bulan-gii - trimi"i s! lupte pelinia I a frontului pentrua nu le putrezi oaseleprin pu"c!rii, indivizic!rora scriitorul de fontle admir! curajul "ipatriotismul. Ba chiar "iomenia de a hr!ni dinpu#ina lor ra#ie de sol-da#i condamna#i disci-plinar un câine prip!"itpe lâng! ei, consideratmai camarad decâtomul. Cine cuteaz! s!scrie un roman, ar tre-bui s! parcurg! "i
Întoarcerea ultimului erou pentru avedea ce unelte folose"te un scrii-tor adev!rat pentru a ajunge lainima cititorilor.
Îndr!gita solist! de muzic! popula-r! Geta Postolache, originar! din VaduRo"ca, a înregistrat, recent, un noualbum de melodii din folclorul vrân-cean, cu titlul generic „Lume drag!, tue"ti bucuria mea”, care are 14 melodii.Geta Postolache, un veritabil ambasa-dor al folclorului vrâncean, este o pre-zen#! obi"nuit! la posturile centrale deteleviziune, în emisiunile de la Favorit,Etno, precum "i la TVR 1, 2 "i 3.D!ruindu-mi acest nou album, Getami-a spus c! pasiunea pentru folclorulautentic, pentru culegerea textelor dela b!trânii satelor este mai puternic!decât oricând "i nu-"i închipuie c! î"ipoate tr!i via#a f!r! aceast! activitate.
Când paginile ziarelor locale sunt pline cu "tiridespre diferite ,,combina#ii’’ politice ar fi cazul s! maievoc!m "i amintirea unor mari personalit!#i ale vie#iiculturale. Un eveniment important în acest sens s-adesf!"urat vineri 21 mai 2010 în comuna Negrile"tiunde s-a n!scut poetul Dumitru Pricop. La ini#iativaprim!riei s-a dezvelit o plac! memorial! în onoareamaestrului. La acest eveniment au participatreprezentan#ii Direc#iei de Cultur! Vrancea, alCentrului de Crea#ie jude#ean "i oficialit!#i locale. Lacomemorare au prezen#i poetul Virgil Panait,profesorul Costic! Neagu, prozatorul Culi#! U"urelu "iprofesorul universitar Alexandru Han#! originar dinSoveja. Cu aceast! ocazie s-au înmânat plachete "idiplome iar poetului Dumitru Pricop i s-a acordat postmortem Ordinul Cavalerilor Mioritici. Prin deciziaConsiliului Local Negrile"ti, "coala general! dincomun! va purta numele poetului.
P.S. Marii ,,ilumina#i’’ ai culturii vrâncene prezen#i laeveniment care ocup! func#ii de conducere în dome-niu au dat ,,cu stângul în dreptul’’ numindu-l ,,poet#!ran’’ pe Dumitru Pricop, în mentalitatea lor deintelectuali proveni#i de la ora". (M.B.)
L!sând la o parte grijile vie#ii cotidiene, aflat pet!râmuri str!ine Gheorghe Tataru a f!cut înprim!vara acestui an un “dar de suflet” pentruiubitori de poezie de pe plaiurile mioritice "i din #ar!.Editarea unei c!r#i de poezii reprezint! uneveniment pozitiv în via#a cultural! actual! care seconfrunt! cu mari dificult!#i de ordin financiar înaceast! perioad! nefast!. Autorul c!r#ii n!scut încomuna Paltin, sat Prahuda, s-a stabilit la sfâr"itulanilor’90 în Italia. Dup! terminarea studiiloruniversitare, ca orice tân!r a trebuit s! se adaptezeunei noi situa#i de ordin profesional dar nu a uitat de“dragostea dintâi’’ poezia cu care “filtra” la cena-clurile literale unde activa la sfâr"itul anilor ’80 "iînceputul anilor ’90. Aceast! carte s-a distribuitgratuit în #ar! prin Zirconmedia împreun! cu revistaliteral! Luceaf!rul iar prin efortul financiar al autoru-lui cartea ajuns în unele biblioteci din "coli "i înbibliotecile ora"elor din #ar!.
Fii ai satului vrâncean
Amintire despre un “zeu” st!pânpeste “Olimpul” poeziei vrâncene
- Lansare de carte -
CMYK
8
propact diverse
Ofert! special!!
Tratament sau...ODIHN!
pentru PENSIONARI, !"RANI#i toat$ lumea!
DIRECT LA “VRANCEATOUR”,f$r$ REPARTI!IE!La sta!iune
de... MUNTE!“O s!pt!mân! de
REFACERE!”
7 zile / 6 nop!i - Cazare Hotel + Mic dejun + Tratament(2 prd./zi).H. 2* = 300 lei/pers. H. 3* = 350 lei/pers
Prin Agen!ia de Turism VRANCEATOURFoc"ani, Bd. Br#ilei nr. 9, tel. 0237-616493, 0744-536433
Jude!ul Vrancea este reprezentat înparlamentul !"rii de doi senatori #i #asedeputa!i.
Senatori:- Sorina Lumini!a Pl"cint"- Miron Tudor MitreaDeputa!i:- Alin Tr"#culescu- R"zvan $erban Mustea- Cristian Sorin Dumitrescu- Angel Tâlv"r- Nicolae Ciprian Nica- Nini S"punaruLocuitorii din colegiul în care ei au
fost vota!i nu #tiu prea mare lucru despreactivitatea pe care o desf"#oar" încomisiile de lucru pe domenii, în plen sau,la sfâr#it de s"pt"mân", în teritoriu. Dinacest motiv, publica!ia noastr" va moni-toriza activitatea acestora, iar cititoriino#tri vor avea posibilitatea s" afle dinrubrica de la pagina 8, Col!ulparlamentarului, cu ce se ocup" ale#ii lor.
Col"ul parlamentarului
În actualul context social-politic, drama -tic, din punct de vedere financiar,respectivul articol din constitu!ie a devenitun subiect de prim" pagin" a cotidienelorcentrale dar #i motiv de ceart" între politi-cieni pe la diferite posturi de televiziuni.Dup" ce ,,piticul atomic’’ a scos din jobenul
s"u fermecat faimosul articol 53. pentru a ne intimida, spunându-ne s" facem ,,ciocul mic’’ #i s" nu mai strig"m pe str"zi ,,Url"foamea-n noi’’, mari speciali#ti în drept constitu!ional #i uniianali#ti politici au început s" blufeze, analizând acest articol. Ungeneral al armatei române cu o vechime de 45 de ani #i fost #efde stat major al armatei a explicat clar #i la obiect ce înseamn"stare de necesitate sau atentat la siguran!a !"rii #i a popula!ieiprin restrângerea drepturilor cet"!ene#ti #i c" invocarea de c"treguvernan!i reprezint" un subterfugiu mâr#av. Numai c" unanume parlamentar P.D-L. ,,bolnav’’ de ipocrizie se f"cea c" nuîn!elege declara!ia argumentat" a generalului de-mi venea s"-miarunc televizorul pe geam. Adic" corsarul #i pinguinul cât #iga#ca lor vor s" ne bage pumnul în gur" pentru a ne facedisciplina!i #i s" numai submin"m puterea statului, care stat adevenit par#iv #i ho! b"gând oficial mâna în buzunarelecet"!enilor. Nu vreau s" insinuez nimic, totul decurge normal înaceast" !ar" a#a c" sugerez ca acest editorial s" fie în!eles #itratat ca un pamflet.
Interviu cu „#$ranul s$rac” –domnul Cr$ciun Constantin –lider PROPACT Câmpineanca
- Care este situa"ia actual! a "!ranului din România?- #!ranul român este s!rac, la propriu $i la figurat.
Statul român nu l-a sprijinit pe "!ran în demersul s!u îna-$i dezvolta o microferm! agricol! înjurul casei. La aceast! situa"iedezastruoas! a contribuit $i evaziuneafiscal! din agricultur!, care nu a fostîmpiedicat! de statul român.
- Dar situa"ia dvs economic!, înparticular, cum se prezint!?
- De$i de"in 1 miliard jum!tate leivechi în banc! $i posed un apartament laBucure$ti, dou! case în Câmpineanca $iam în posesie 26 de hectare teren agricol$i 5 ha (intravilan), pe care vreau s! ledonez în vederea construirii unui azilpentru b!trâni, dar aceste bunuri nu le-am ob"inut prinexploatarea terenului agricol.
- Considera"i c! statul român verific! modul cum s-au f!cut marile averi în România?
- Legea 18 fiind în vigoare, poate fi pus! în aplicare
în multe situa"ii media -tizate în pres! pentru c! eu,personal, a$a cum am fostverificat în perioadacomunist!, aceste per-soane trebuie verificate.Eu pot justifica orice sum!de bani $i nu-mi esteru$ine s! muncesc $i s!
ajut $i pe al"ii.- Ce speran"e are
agricultura româneasc! înviitor?
- Dac! se va aplicametoda Germaniei federalede dup! al doilea r!zboimondial, prin distribuirea a
50 la sut! din venitul brut în proiecte de agricultur!,înzestrându-i pe "!rani cu utilaje agricole, dup! careace$tia s! restituie plata dup! 20 de ani, în produseagricole, vor fi $anse de revigorare a agriculturii. Cred c!este necesar ca politicienii români s! ne lase s! facem cu
adev!rat agricultur! pentru c! avem tineri speciali$ti, darnu se dore$te din partea statului o finan"are direct! pen-tru microferme. Politicienii vin la noi numai când aunevoie de voturile noastre.
- Produsele române$ti ajung în supermarketuri?- Lipsesc produsele noastre din marile magazine $i
"in s!-mi exprim nemul"umirea fa"! de pre$edintele "!rii,domnul Traian B!sescu, pe care l-am v!zut cump!rânddintr-un supermarket praz din Turcia $i usturoi dinChina. Ar trebui s!-i fie ru$ine pentru c! a uitat de prazuloltenesc $i usturoiul moldovenesc.
(va urma)
Program %i obiectivePROPACT este un sindicat al "#ranilor, proprietarilor $ifermierilor români.• Are organiza"ii în fiecare jude", precum $i organiza"iilocale, comunale $i s#te$ti.• Ap#r# drepturile "#ranilor, proprietarilor $i fermierilor.• Militeaz# pentru restituirea integral# a tuturor proprie-t#"ilor confiscate în mod abuziv în perioada regimuluicomunist.• Ac"ioneaz# pentru ca statul s# acorde subven"ii iden-tice cu cele existente în statele membre ale UniuniiEuropene.• Ajut# "#ranii, proprietarii $i fermierii s# acceseze fon-duri europene pentru dezvoltarea fermelor, exploata"ii-lor agricole, IMM-uri din sectorul agricol.• Ac"ioneaz# pentru crearea $i coordonarea unui sistemde asisten"# profesional#, juridic# $i material# a mem-brilor s#i.• Militeaz# pentru protejarea produc#torilor agricoliromâni $i sus"inerea lor în vederea dezvolt#rii uneipie"e agricole moderne $i eficiente, bazat# pe principii-le economiei de pia"#.• Acord# sprijin juridic pentru crearea formelor asocia-tive (grupuri de produc#tori, cooperative agricole, aso-cia"ii agricole) pentru producerea $i valorificarea efi-cient# a produc"iei agricole ob"inute.• Ini"iaz# proiecte legislative în domeniul agricol
