. NICOLAE CU~A

()riginea macedonenilor Ql'omani

NICOLAECU~A

ORIGINEAMACEDONENILOR

AROnNI

I~!L;&I

,~ '-+ .

E~ J>qNTp;' '~;}~t~li~'2006""-> .~,:.- . .".

M acedoaromanii, indiferent unde locuiesc ei, suntparte componenta a poporului armanesc din

Peninsula Balcanidi.

Pentru a intelege etnogeneza armaneasca trebuie saincepem din antichitate insa, perioada istorica neglijatii inprofunzimea ei atunci cand este aborda~ aceasta tematica. Deregula se iau in considerare unele manuscrise ~i afirmatii aleunor anonimi sau demnitari bizantini, ca ~icum cele petrecute inantichitate sunt la cheremul empatic al acestora.

Teritoriul de ba~tinli al poporului armanesc esteMacedonia, Macedonia veche, cea creata de regii macedooeni(l):>iextinsa apoi de Filip al II-lea (360/359 - 3361. 'Hr.},-cbd adevenit eel mai insemnat stat din Peninsula Balcanica, .atit caintindere cat :>ica putere economicli ~ militara.(RegatUldointinzandu-se la rasarit pana la Marea Neagra :>iMarea Egee, faapus pana la Marea Adriaticli la nord dincQlode lacul ~,iarla sud, depa:>indregiunea mun~ilor O1in1p:dincol0 ;de duISalarnvria - grec.Pioius).

In acest teritoriu traiau macedonenii ~i veoinii !or -inruditi, mai mult sau mai putin -, .peste-cares-a impus pateRaregelui Filip al II-lea: tracii (la nord ~ oord-est), itirii (ta YeSt~inord-vest), epirotii (la sud ~ sud-vest), grecii (1asud ~ sud-est),adidi cele mai vechi popoare din Peninsula Balcanica. Primiilocuitori insa ai Peninsulei Balcanice au fost (Jd.asgii,considerati de unii cercetatori ca cea mai veche ~e aEuropei (Dragan, (9); aceasta cu atat mai mult cu cat vedtiimacedoneni sunt socotiti :>iei a fi de nearn petasgic Impreunii.cuacele triburi vechi din regiunile de unde a pornit putereamacedoneana: ematienii, din Ematia(2), cuprinsa mtre diu}Aliacmon (grec.) / Bistrifa (slav / amm.) $i golful Salonic sau

5

--

Nicolae Cu~a

Thermaic, lacul Ludiu ~i muntii Vermion, adidi regiunea_ ora~elorde azi; Edessa (arom. Vudena),Veria ~i Naussa, in

partea de apus a judetului Salonic (regiunea ~tapanitaanterior depeoni, pelsagi"~iei, dar alungati catre Axius~Vardar ~iStrimon -Struma); botienii, din Botiea, dincolo de lacul Ludiu, catre raulAxius, unde se va infiinta Pella capitala regatului macedonean,care la inceput s-ar fi numit Vunomia (Vaidomir, 24); elimi{ii,cu centrul in Elimia, a~ezata in partea apuseana a Macedoniei,HingaEpir, pe locul Grebenei de azi; orestienii, din Orestia ~iArgos Oresticon-Hrupi~ti la aromani, ceva mai la nord, pe raulErigon,. afluent al Axius-uluilincestii sau "linghistii, dinLinghistia, tot in Macedonia vestica, despre care cercetatorulgrec A. Th. 'Samotrachis, in "Marea Enciclopedie Greaca"(vol. 16, pag-.326, apud Vaidomir, 50), afirma ca sunt de neam

. macedonean;' pelagonii, din regiunea Pelagonia, in parteanordica a Macedoniei vechi, azi regiunea Bitoliei, cu Herac1ea-Lincestis (Monastir sau Bitolia), pe unde va trece Via Egnatia,principala artera romana din Macedonia.

Aceste triburi, cat ~i altele nementionate aveau la baza 0structura ~i 0 limba comuna, chiar daci'ipana la Filip al II-leaerau constituite ca formatiuni statale regionale aparte.

Pelasga, caci despre aceasta limba este vorba, a suscitat"-

-lungi dezbateri in epoca modema. Informatii despre limbavorbita de pel~sgi, considerati de unii proto-indoeuropeni, iarde altii indoeuropeni, ne sunt fumizate inca din antichitate decatre invatatii greci (Platon ~i Socrate) ~i romani (Plautus ~iQuintilian). Sunt pomeniti insa inainte de catre Homer, caparticipanti la dizboiul troian iar Herodot ne spune doar ca"pelasgii vorbeau 0 limba barbara" ~i ca limba greaca eravorbita inca de la inceput de ci'itreeleni, fiind diferita de limbapelasga (Herodot, Clio, VI, VII).

Recent, loan M. Cardula preia teoria lui NicolaeDensu$ianu.(Cardula,14), care citeaza la randul sau pe Plautus$i pe Quintilian. Plecand de la afirmatiile autorilor romani,6

Originea macedonenilor aromani

Densu$ianu sustine, ea limba barbara a pelasgilor se afladivizata in doua .dialeeteprincipale, unullatin sau prise-Iatin $ialtul arimie, adica prise-roman sau latin vulgar (popular).

Mai mult, N. Densu$ianu, afirma ea dialeetul arimie saulatin-vulgar avea unele caracteristici care se regasesc astazi invorbirea aromanilor: adaugirea / rostirea cu un "a" protetic lainceputul mai multor cuvinte, indeosebi la cele care incep cu "r"dublarea literei "r" etc. (Densu$ianu, 1986,717); aromana, prinurmare, "se aseamana cu dialectul arameic (aramie) allimbiilatine vulgare (barbare)", (Cardula, ibidem).

In sprijinul acestei afmnatii, Densu$ianu (iar de curandCardula, dar mai ales Stefanoski C. Branislav) invoea faptul didupa infrangerea Macedoniei de catre romani, doi dintreartizanii acestui eveniment s-au adresat locuitorilor(macedonenilor invin$i, n.n.) in limba latina; Titus QuinetiusFlamininus,in 196i. Hr. $iLuciusAemilius Paullus, in 1671.Hr.,semn ca localnicii cuno$teau latina vulgara.

Prin urmare, N. Densu$ianu ii considera pe aromanidescendenti ai vechilor locuitori din regiunile unde traiesc $iastazi (Thesalia, Epir, Macedonia) - adidi ai vechilormacedoneni -, adaugam noi; locuitori insa care ulterior, prinromanizare au dat na$tere unui alt popor: macedoaromanii,cunoscuti aeum sub numele, "ineetatenit" deja (Peyfuss, 11) dearomani. Ca limba aromana se aseamana eu dialeetul aramic sau

prise-roman cum il nume$te el (Densu$ianu, 15), este sauramane 0 prezumtie a domniei sale...

lata insa ca, pornind de la aceste afirmatii semnalate desavant, folosirea limbii latine in fata locuitorilor adunati dinMacedonia,dar mai ales interpretareapur personala a faesimiluluiinscriptiei din insula Lesbos (publicat de Densu$ianu),Stefanoski C. Branislav ajunge la altfel de interpretari. Dupaopinia sa, eei doi eonsuli se adreseaza multimii (maeedonenilor,n.n.) nu pentru a impune limba invingiitorului (Stefanoski, 65,68), ci fiinddi idiomurile lor erau comune. Lucru nedemonstrat

7

Ni€oloe Cu~a

. pau acum i'nsa,drept pentru care, credem di acesta nu este unargument ca limba macedonenilor era una latina sau arameica;in fonctlnsa~iprotocolul statutui roman cerea folosirea in publica limbii latine, fib'asa luam in calcul faptul ca multi macedonenicUlW~teaudeja limba latina vulgara care incepuse sa seraspaJldeasdi in Peninsula Balcanica, in Panonia etc.

Interpretarea peFSonalaa inscripUei din Lesbos, bazataooar pe metoda, "explieatiilor etimologice" (Fhede Kaht, 2006,279) il face pe autor sa lanseze 0 aim ipoteza nerealista. Potrivitacesteia~teoria romanizam traeilormacedooeni (a macedonenilor,n.n.) nu ar aVeasuport ~tiintific (Stefanovslci,lococit), deoarecelocuitorii M31cedonieiantice vorbeau latina vu}gara inainte devenirea n>manilorin Peninsula Balcanidi. Lucru cu care iara~inu puteam fi de acord! Chiar daca limba macedoneana era una

. de factura pelasago-arameica... Procesul de romanizare a fost unfapt istoric savar~it in toate regiunile ocupate de catre romani,incadrate in imperiu ca provincii romane(3).

Oar sa revenim la macedonenii n~tri din antichitate.Milan ~i chiar contrariati di intr-un capitol at unei carti recentedespIe Alexandru Macedon, intitulat chiar "The ethnic identity

. of the Macedonians", autom} De invita la abstinenta istoridi,conduzand cu non~alanHi ca "chestiUDe8 etnica ar trebuievitata'~(Eugene N. Borza, 1990,90-97), devenim in mod Hrescnonconformi~ti~iavansam urmatorul chestionar:

Cine au fost macedonenii antici? Ce s-a intamplat cu ei?Au disparut pur ~i simplu, ori au fost romanizati? Cine sunturma~iilor?

Pe rand, la modul concis, yom cauta sa dispundem laaeeste intrebari.

IQparte, la prima intrebare, prin comentariile mcute maisus, s-a dispuns. Adaugam doar ca:

Vechii .macedoneni au fost macedoneni! Nici greci, nieiiliri, Did epimti, Did trad. Pelasgi sau descendenti ai pelasgilor,mrudifi cu triburile mentionate, cu care se i'nvecinau, aveau

B

----

Originea macedonenilor aromani

totu~i propria lor identitate. Aveau propria lor limba, care insa,datorita lipsei totale de date asupra morfologiei acesteia nu s-aputut stabili nici pana astazi caracterul ei, in raport cu celelaltelimbi indo-europene. De~idin vechea limba macedoneana s-aupastrat un numar relativ mare de cuvinte, trasaturile foneticenu sunt nici ele stabilite cu precizie (Poghirc C., S.C.L., 3. X,1959, 1).

Cu toate ca argumentele bazate numai pe lexic nu potconvinge sau nu sunt acceptate in determinarea unei limbi, uniicerceUitoriai limbii macedonene s-au grabit sa ofere conc1uzii.Astfel, cercetand / analizand numai cateva zeci de cuvinte deorigine greaca, pastrate poate intampIator, considerate insatendentios ca 0 totalitate a vocabularului ramas, au gasit 0comunitate lingvistica greco-macedoneana. Mai mult, V. J. N.Ka1l6ris, s-a straduit sa demonstreze chiar ca toate cuvintelemacedonene sunt de origine greaca (Ka1l6ris,85,144 et passim).Altii dimpotriva, bazandu-se pe existenta (dovedita!) a unuinumar la fel de mare de cuvinte macedonene, negrece~ti, maiales nume proprii, de factura ilira, negau comunitatea greco-macedoneana, propunand pe cea iliro-macedopeana.

In privinta limbii macedonene, Eugene Borzaconsemneaza, in cartea domniei sale, 0 dovada "principala" aexistentei sale, ca limba separata, de cea greaca (Borza, 1990,92). Este vorba de un papirus care ar putea fi un fragment aloperei pierdute - Istoria succesorala a lui Arrian -, carementioneaza pe Eumenos "trimitand un om pe nume Xennias,care era macedonean in vorbire, pentru a negocia cu armata,probabil armata macedoneana a lui Neop"(Ibid).

Dar sa ne intoarcem la etnia macedonenilor. Erau greci?Sustinatorii acestei "axiome" pornesc de la Cartea a VlII-a alui Herodot, parintele istoriei, cum I-a botezat Cicero pe bunadreptate. In "Urania" deci, Herodot ne poveste~te ca "AcestAlexaodros (Alexaodru I cca. 498/7 cca. 454 n.o.) despre careeste vorba, era al ~aptelea urma~ al lui Perdiccas, care a

I

I

I

9

---

Nicolae Cu~a

dobandit domnia peste macedoneni in felul urmator: trei frati,anume Gauanes, Aeropos ~i Perdiccas, coboratori dinTemenos, au fugit din Argos (deci din Peloponez, patria luiAgamenon, n.n.) la Illyri, din tinutul illirilor, trecand inMacedonia de sus, au ajuns in cetatea Lebaia. Aici au slujit cusimbrie la curtea regelui, unul pazind cali la pa~unat. altul boii,iar mezinul, Perdiccas, vitele marunte (oile, n.n.) Sotia regelui(dici in vrerilUrilede demult pana ~i famillile domnitoare, nunumai popOl:ul,erau lipsite de bani), cocea singura painea pentrucasa. Dar. ori de cate ori scotea un cuptor, painea micului argat,adica a lui Perdiccas, se flicea de la sine de doua ori mai mare.Cum intamplarea se repeta mereu, femeia a dezvaluit sotului ei.Dandu-i ascultare, regele intelese pe data ca e vorba de 0minune, ~i inca una care prevestea ceva de mare insemnatate.

. Porunci ca argatii sa fie chemati ~i Ie spuse in fata sa paraseascape data pamanturile sale. Ei raspunsera ca era drept sa-~iprimeasdl simbria ~iabia apoi sa pIece. Atunci regele, cum auzi

. de simbrie ~i cum soarele tocmai patrundea in casa prindeschizatura pe unde iese fumul, zise, parca rau inspirat de unzeu: "iata, va dau acea simbrie pe care 0 meritati", ~i aratasoarele. Fratii mai varstnici, Gauanes ~i Aeropos, ramasera peloc muti de uimire, cand auzira a~a ceva. Baiatul insa, care senimerise sa aiba un cutit. iata ce spuse: "Primim, prea inaltate,cele ce ne dai" ~iinconjoara pe podea cu varful cutitului pata desoare. Dupa ce trase cercul, cu pumnii flicuti cau~ i~i varsa detrei ori lumina soarelui in san ~i apoi se indepiirta urmat deceilalti doi". (Herodot, Clio, CXXXVIlI).

Daca.apalizam cu atentie textul, nediscutand deocamdatafiliatia regilor macedoneni, constatam cu satisfactie, din celespuse de Herodot ca macedonenii antici erau macedoneni ~i nugreci. El ne spune (ne repernm, n.n.): "a dobandit domnia pestemacedoneni". Fam comentarii!

Din acest text insa reiese $i faptul ca primii regi aiMacedonieiproveneaudin Grecia,maiprecisdinArgos.10

---

- -- - -

Originea macedonenilor aromani

A mintit oare Herodot, atunci cand a istorisit unasemenea subiect delicat. De multe ori in istoriile sale s-austrecurat unele gre~eli de ordin geografic, politic etc., faraindoiala, dar a pune la indoiala onestitatea marelui istoric ar fio gre~ala. Andre Bonnard avea perfecta dreptate: "Herodot numinte niciodata. EI se in~ala, intelege gre~it" (Bonnard, 139).Cu atat mai mult, cu cat tot el, in "Terpsichora", ne spunedespre acela~i rege macedonean ca, ,,0 data, cand Alexandros(acela~i Alexandru I, n.n.) s-a hotarat sa ia parte la 0 intreceregimnidi ~i a coborat (la Olympia) in acest scop, elenii, careaveau de gand sa participe ~i ei, il oprira, zicandu-i caintrecerea nu este randuita pentru barbari, ci numai pentrueleni"... (Herodot, Terpsichora, XXII).

Am transcris anume intregul pasaj, din "Urania"(CXXXVII) pentru ca cititorul sa-~i dea seama de caracterullegendar al celor relatate. Cei trei frati (numarul lor), pildamezlilului,povesteacu painea, cu soarele, ne due cu gandulla unbasm popular, din care insa putem extrage existenta unui adevar;de~i cetatea Lebaia nu a fost identificam (unde au ajuns cei treifrati), Herodot ne indica locul de unde_ a pornit putereamacedoneana,regiuneade munticare separa lllyria de Macedonia- adidi Lyncestia,- din Macedonia vestica, despre ai carorlocuitori, Th. Samotrachis afirma di sunt de neam macedonean(supra, 2) ~i care va fi strabatuta pe vremea romanilor de ViaEgnatia (regiune locuita ~i acum de aromani - catacoincidental...).

Legenda, tara indoiala, dar 0 legenda cu 0 semnificatiebenefica pentru ambele piirti. A istoricului grec din Halicarnas,care a intuit deja viitoarea putere a regatului de la nord ~i prinurmare conducatorii regatului, nu puteau fi decat greci, iar pe deaItiiparte, dorinta regilor macedoneni de a-~i demonstra filiatia,apartenenta, legam de lumea elena, superioara ca civilizatie ~icultura. (Chiar regele Alexandru I, participantulla Olimpiada, asustinut in fata elenilor ca este originar din Argos).

11

- ------

- ... ----- -..----.-.--....-

Nico/ae CU$a

Herod9t ne aldituie~te ~i 0 genealogie a regilormacedoneni (la cap. CXXXIX) pornind de la Temenos,originar din Argos, genealogie admisa ~i de Thucydides,cartea a II-a, cap. XCIIX. Ulterior aceasta genealogie a fostmodificata. Caranos, fratele regelui din Argos, anumePheidon, este socotit ca intemeietorul dinastiei macedonene,~i nu Temenos. Lui Caranos Ii urmeaza Coinos ~i Tyrimmas,~i apoi primul Perdiccas (vezi din nou nota 1).

Cea mai adecvata referinta in legatura cu aceastaprezumtiva :origine din Argos a casei domnitoare dinMacedonia, transmisa posteritiitii de catre Herodot, este ceastabilita de'. Adelina Piatkowski, traducatoarea ~i autoareanotelor cartilor VII ~i VIII a istoricului: "Povestea cu orgineaacestei dinastii din Argos i~i are probabil explicatia in

. asemanarea numelui Argos cu numele Argeazilor, un tribmacedonean... Explicatia apartenentei acestei dinastii la tribulArgeazilor este insa convingatoare. Unul dintre membrii carepreceda pe Alexandros poartii numele de Argos." (Piatkowski,1964,n. 281,550).

In fine, un alt invatat care ne convinge in mod indubitabilasupra originii negrece~ti a familiei regale, este Demostene,marele orator al Greciei antice. Chiar daca scopul diatribelor sale,numite ,,Filipice" era unul politic, aflrmatia sa cu privire laoriginea regelui Filip al II-lea este una autentica. Dimensiunea sade orator ~i om politic al Atenei nu-i putea permite sa faca 0aflrmatie eronata la adresa oricui, dar mai ales a lui Filip, care,mnd si putemic si bogat ("nici 0 cetate nu va rezista unui magarincarcat cu desagi plini de aur", spunea Filip) 11putea contrazice.

R~am, mai jos, cu catii"eleganta" se adresa el atenienilor,in discursul ~au asupra situatiei din Chersones, in ceea ce-lpriveste pe Filip al II-lea ~ipe macedoneniin general:

"Dar lucrurile nu stau, nu, pentru Filip ~i pentru faptelepe care Ie Ie 'savar~e~teacurn, fiindca el nu nurnai ca nu estegrec ~inu are nid 0 legatura cu grecii, dar Ia drept vorbind, nu

12

----- ---

--..-.........-..

Originea lIUlCedoneniior tlTornlini

este nici macar un barbar cu 0 origine stralucita, ci unmacedonean mizerabil dintr-o tara de unde nu era cu putinta sacumperi inainte vreun sclav cinstit" (Demostene, 341 i. Hr.,Pagini alese, 133).

Vechii macedoneni, dit ~i regii lor, au fost considerau decatre alti oameni de ~tiintaca fiind iliri, epiroti sau traci.

Insu~i savantul Nicolae Iorga, considera pe regiimacedoneni ca mnd de saoge ilyr, atunci caod afirma ca: "de cesrois macedoniens, de sang illyrien, qui donnerent au mondel'inoubliable figure legendare d'Alexandre-le-Grand" (Iorga,1922, 18). Probabil savantul tacea. aluzie la legaturilematrimoniale practicate de regii Macedonei cu ilirii ~i epirOtii.Este cunoscut faptul ca Amyntas, tatallui Filip al II-lea a fostcasatorit cu 0 ilira - Euridice,iar mamaluiAlexandruMacedon,Olimpia, sotia lui Filip al II-lea (una dintre ele, caci a avut ~apte),provenea din neamul Eacizilor, mca a lui Neoptolem, regelemolosilor, ~i sora a lui Alexandru, regele Epirului (Gramatopol1974, 27, 28). Aceasta nu inseamna, ca macedonenii trebuieconfundati ca ilirii. tn provincia macedoneana Orestis se constataelemente ilire, dar teritoriul nu poate fi considerat ca apartinatoretnice~teilirilor. La fel, in Pelagonia. (Russu, 1969,35). Cu ilirii,vechii macedoneni au unele elemente comune care lipsesc latraco-geti (Ibid), dar de identitate de limba ori inrudire foartestransa nu poate fi vorba. Limba ilira nu era inteleasa demacedoneni (Ibid). Vechii macedoneni nu trebuie confundati nicicu epirotii, nid cu tradi; dupa cum nu trebuie confundati unii caaltii: ilirii cu epirotii (cum iara~i au tacut unii invatati in epocamodema), ilirii cu tracii. Au existat amestecuri, contacte, darfiecaredintre ele, au fost popoare separate,care se deosebeauintreele, prin limbii, onomasticii etc. Un singur exemplu, sesizat deEugene Borza: "Inventarul redus de cuvinte macedoneneoriginale nu imprumuturi din greaciinu aramschimbarile scontatela dialectele grece~ti.Si chiar dacii s-au schimbat la un momentdat e putin probabil sa fi revenit la forma originali'i.Din acest

13

- - - --- - - - - -

Nicolae Cu~a

punct de vedere limba macedoneana se apropie mai mult deiliriana "~itracica dedit de diaIectele grece~ti.Totu~i aceasta nuinseamnadi macedoneanaeste iliriana sau tracica." (Borza, 1990,92, 93).

Oar sit trecemla a II-a intrebare a chestionaruluinostru: Ces-a intfunplat cu ei? (Vechii macedoneni). Au disparut pur ~isimplu,ori au fost romanizati?

o asemenea problema confuza pentru unii, trebuieelucidata cu ajutorul expunerii evenimentelor istorice care s-ausuccedat odata cu infIltrarearomana in Peninsula BaIcanica.

In aceasta zona (inainte de venirea romanilor) s-a impusstructura politidi a regatului Macedoniei, gratie genialitatii

. militare a lui Filip aI II-lea ~iAlexandru Macedon, pe de 0 parte,luptelor fratricide dintre polisurile grece~ti,pe de aIta parte.

Imperiul creat apoi in Orientullumii antice, opera a regeluiAlexandru al Macedoriiei, s-ar fi putut extinde ~i in Occident,catre 0 dominatie mon~, a!;acum aveau sa realizeze romanii,mai taniu. Oar nu a fost sa fie a!;a,moartea premamra a regelui azadamicit acest posibil proiect aI lui Alexandru Macedon. NuintfunpUitor,,,in ,rjerioada dominatiei mondiaIe incontestabile aRomei, greciio~nuiau sa-i sacaie pe romani, stapanii lor,atribujn~grandoarearomana febrei care I-a doborat pe AlexandruaI Macedoniei la 11 iunie 323." (Mommsen, 1987,224).

incet",dar sigur, Roma, pe parcursulmai multor razboaie s-a impus in Peninsula ltalica !;i in bazinul Marti Mediterane. Atrebuit sa dudi mai intai un razboi cu Tarent, colonia greceascadin sudul ltaliei, sustinuta de Pyrus, regele Epirului !;iapoi aItetrei razboaie grele !;i costisitoare impotriva cartaginezilor dinnordul Africii, principala putere maritima a vremii din MareaMediterana. Acest Pyrus, aIiatul tarentinienilor, nu era lipsit decalitati, fiind la vremea lui chiar comparat cu AlexandruMacedon, aI dirui tron a !;i incercat sa-l ocupe de doua ori. Defiecare darn insa nu a reu$it 8a-1 piistreze. Nevand annata

.macedoneanacare 11unna orbe!;tepe Alexandru, nefiind inzestrat

14

---

Originea macedonenilor aromani

cu acele calitati militare~ipolitice de care dispunea inain~ul sau,Pyrhus a ramas in istorie ca Un aventurier. Un aventurier,care,avand 0 annata de mercenari ~i se baza pe un sistem de alianteprecar (cu ceUitilegrece~ti din preajma Epirului), a incercat saintemeieze un imperiu al Occidentului, care sa fi cuprins Epirul,Grecia Mare (cetiitile grece~ti din suOOl Italiei) ~i Sicilia.Incercareanu i-a reu~it,el insu~ia sooit lamentabil,pierzandu-~iviata intr-o incaierare banala de strad!"inArgos din Peloponez.

Dupa infrangerea cetatii Tarent, romanii, de~i se aflau inrazboi cu cartaginezii, au inceput sa-~i indrepte privirile asupraPeninsuleiBalcanice; ~teptau un pretext ~iun moment favorabil.

Cea dintai imixtiune romana in Peninsula a avut loe cuoeazia razboiuluj iliric din 229-228 i.Hr.. Ilirii din Scodra(Shkooer),din Albania de nord, cat ~icei care loeuiau pe atunciinDalmatia ~i Muntenegru, cu incuviintarea Macedoniei, care numai avea nici un motiv sa continue protectia comertului elen inMarea Adriatidi ~i Marea Ionica (ce1e doua ligi, aheeana ~ietoliana se uniserii impotriva dominatiei macedonene in Grecia),des~urau 0 vasta activitatede piraterie. Cu flotile rapide cu douapunti atacau pe oricine, atat pe mare cat ~ pe tarm. Coloniilegrece~tidin aceste tinuturi, Epidamnos, ~ui nurnit de romaniapoi Dyrrachium (Dunes de azi) ~i Apollonia (Pojan) de langaraul Aoos, la gura de varsare in Marea Adriatica (raul careizvo~te din muntii Pindului, nurnit ~e ditre aromani Baeasa,(Voiusa de catre greci ~iViore de al~aDezi),au awt cel mai multde suferit. Piratii s-au stabilit la Phgenike, cel mai infloritor o~al Epirului, reu~indin fine, sa oeupe"chiar ~ibogata ~iimportantainsula Corcyra (Corfu). Plangerile marinarllor romani stingheriti~iei de piratii iliri, cereri1ecelor din Apollonia, aliatii Romei, auconstituitpretextul interventiei romane.

in primavara anului 229 i. Hr., doua sute de corabii cu 0annata insemnata de debarcare la bordul lor, au sosit in fataApolloniei. Barcile corsarilor iliri au f08t nimicite, iar armataromana debarcatii pe tarm a distrus toate cuiburile de pirati.

15

-- --

Nicolae C~a

Regina ilirli,Teuta, a trebuit in eonseeinta sa aecepte eonditiiledictate de Rama. Tiranii de la Seodra emu obligati sa se limitezela teritoriullor originar restriins,de la nord de Lissus (Leshe), sarenunte la hegemonia asupra tuturor o~elor grece~tide la MareaAdriatica ~i Marea Ioniea. La sud de Lissus nu mai putea sanavigheze nicio corabie ilim inarmata. llirii din Seodra au devenittributari ai Romei iar in fruntea insulelor~ieoastelor dalmatieneafost nurnitDemetriusdin Pharos, care trecuse de partea romanilor.Prin aceastaexpeditie reu~itaRoma ~i-aimpus suprematia navalape ambele maluri ale Adriatieei.

Cel mai important lucru insa, este faptul ea romanii s-auinflitrat pe coasta orientala a Marii Adriatice. Insula Corcyra,or~ele porturi, Apollonia ~iDyrraehium,precum ~icomunitatiledin jurullor deveneaualiate ale Romei. Aceste porturicat ~ialteleamenajate de romani au intrat apoi sub dependenta Romei, aicifiind trirni~i guvematori de rang secundar. Cu timpul au fosttransformate in adevarate baze navale romane, folosite inrazboaielece au urmat impotriva Macedoniei.

Suecesul obtinut s-a datorat ~ineinterventiei Macedonieiin acest razboi ilirie. Dandu-~i seama de gre~eala fiieuta, regeleAntigonos.ai Macedoniei,care a realizatirninentapenetratieaRomei in Peninsula Balcanica, I-a sprijinit pe Demetrius dinPharos atunei eand acesta s-a ridicat impotriva RomeL Era preatarziu insa; faptul era consumat, romanii stapaneau deja litoralulbalcanic al Marii Adriadice. De altfel, in 221 1. Hr., regeleAntigonosa murit, iar adolescentulPhilippos,adica Filip al V-lea(221-179), noul rege, nu a indraznit sa intervina impotrivaromanilor sositi din nou in Iliria in frunte eu generalul, nimenialtul decat Lucius Aemilius Paullus, in anul 2191. Hr. Capitalalui Demetrios, aliatul Macedoniei, a fost distrusa, iar el a fost

. luat ostatic la Roma.Ceva mai mrziu insa, ednd romanii, in eel de-al doilea

razboi punic (cartaginez) au fost invin~i la Cannae, - cea maigrav8 Infrangere militar1:idin istoria Romei - Filip al V-lea,16

------ - --- ----

Originea macedonenilor aromani

impreuna cu Hieron al Siracuzei din Sicilia s-a alaturat luiHanibal. In noua situatie, Macedonia, ar fi pu~t sa influentezemersul razboiului, mai ales ca Roma se atla in dificultate.Filip alV-lea, s-a dovedit a fi ~ovaielniclnsa. Incercarea sa de a ocupaApollonia a fost deplorabila. Dupa unele succese obtinute ingolful Orikon (arom. Avlona, alb. Vlores), Filip s-a retras, laatlarea unui simplu zvon precum ca flota romana s-ar fi indreptatcatre tarmul rasaritean al Marii Adriatice, cand de fapt romaniierau cei care se temeau de 0 eventuala debarcare macedoneanainItalia. Este drept insa ca Filip al V-lea nu dispunea de 0 flota derazboi capabilasa faca fata flotei romane.Constatand acest adevarromani au trimis 0 flotila in Epir, in anul 2141. Hr.; Orikonul afost recucerit, garda macedoneana de aici a fost izgonita.

Dupa acest eveniment, Filip, a intrat intr-o faza deinactivitate generala in ciuda insistentelor lui Hanibal, care iicerea 0 interventie rapida in Italia.

Alianta cu Hanibal, prosperitatea economica ~i militara aMacedoniei in Peninsula Balcanica erau motive suficiente pentruromani sa se gandeasca la un razboi decisiv. Macedonia erasingura putere care Ie statea in calea inaintarii lor catre MareaEgee ~iAsia Minor ~ide aici catre Asia seleuCida.Pretextul s-aivit din nou. Sesizat despre incursiunile macedonene in tinuturileilirice, despre campaniile intreprinse de ei in Atica, aliata Romei,Senatul roman a aprobat dec1an~area razboiului contraMacedoniei.

In toamna anului 200 i. Hr., consulul roman Publius ~SulpiciusGalba, debarca la Apollonia,cu doua legiuni ~i0 mie decalareti, cu elefanti capturati de la cartaginezi. Datorita insaanotimpuluiinaintat (toamnatarzie) ~iimbolnaviriigeneralului,inanul in curs nu s-a intreprins nici0 actiunemilitarnpe uscat. Flota,insa, a trecut la actiune. 0 flotiUiramanea in timpul iernii laCorcyra, iar alta s-a deplasat spre est in Marea Egee, ajungand penea~teptatein Calcida din Eubeea,principala fotfueatA a lui Filipdin Grecia~unde i~i avea magazii eu provizii ~i arsenale ale

17

--

Nicolae Cu~a

armatei. a lupta pe uscat s-a dat in anul urmator abia, dind celedoua armate s-au inrnlnit in provincia Lyncestis, la granita denord-vesta tarii, mai slab populatii,datoritiiatacurilorrepetate aledardanilor~iilirilor.Dupa cateva ciocniri nesemnificative,armataromana s-a retras in Apollonia, dupa devastarea regiunilor fertiledin nord. In 198i. Hr., in fruntea armatei romane a fost numit unnou comandant, Titus Quinctius Flaminius, un general de numai30 de ani, cu vizibile simpatii elene. Filip a cerut pacea.Negocierile insa au e$uat, romanii ii cerusera in mod expres sarenunte laThesalia $ila vechileposesiunimacedonenedin Grecia.

Lupta decisiva s-a dat langa 0 colina inalta $i abrupta dinThesalia, numita Kynoskephalai (Capete de caini), situata intrecele doua tabere. Urmare a unor gre$elitactice savar$itede regeleFilip, care a 'acceptatlupta intr-un loc cu teren denivelat, falanganeputand sa-$i desfii$oare atacul, armata macedoneana a fostdistrusa. Filip a scapat fugind in Larissa, iar de aici s-a retras inregat; Kynoskephalaia insemnat triumfullegiunii romane asuprafalangei macedonene.Prin pacea incheiatii,Filips al V-lea renuntala cuceririle sale din Tracia $iAsia Mica,la flota de razboi, plateao despagubire de razboi $i se obliga sa nu incheie aliante fiiriiconsimtamantulRomei. Se obliga de asemenea, sa intre alaturideRoma, in, r~zboaiele sale, trimitfind trupe armate, la cerereaacestora. .

Cuc6ririle romane au continuat in Orient. Astfel, romaniiau reu$it sa-'Jinfranga la Termopile pe Antiohos, regele seleucid.Infdint, acesta pierdea posesiunile din Asia Mica, Roma devenindarbitrullumii orientalea diadohilor.

In perioada imediata, de dupa Kynoskephalai, in ceiaproape 20 de ani, pana la moanea regelui Filip al V-lea,Macedonia avea sa se intareasdi din nou. Ambitiosul regepregatea de fapt 0 revan$a. EI acordase 0 arnnistie generala, iarpacea instauratii a dus la 0 dezvoltare economica infloritoare,datorita surselor financiare obtinute din agricultura, comen, taxevamale $i !fiinerit. Populatia s-a marit primr-o politidl18

Originea macedonenilor aromani

demografidi inteleaptii.Ora~elemaritime le-a populat cu coloni~titraci etc. Pacat insa ca nu a avut asemenea preocupari cu multinainte. Tanar frind, cu inclinatii catre vin ~ifemei, a neglijat demulte ori sarcinile sale de conducator de stat. La numai 59 de ani,moartea I-a surprins cand tocmai pregatea un nou razboi at caruideznodamant n-ar fi putut fi anticipat nici chiar de atotputemicaRoma. I-a Ul1llatfiul sau Perseus, desemnat chiar de el, desifusese coneeput dintr-o casnicie inferioara. Acesta, desi faravicii, impetuos ca infatisare, nu dispunea de calitatilediplomatice si militare pe care Ie avea tatal sau. S-a apucattotusi sa construiasca corabii la Salonic; a incheiat aliante cuprincipele odryzilor, Cotiso, stapanul Traciei, cu Bizant(orasul Byzantium) cu eolienii. Toate acestea insemnau insainca1carea tratatului de pace incheiat de Filip, in 179 1. Hr.Macedonia era din nou asa de putemica incat Perseu ar fi pututsa inlature pe romani din Grecia, cu atat mai mult, cu cat greciiintelesesera acum ce inseamna "libertatea" oferita de romani.Putea sa aduca la putere in polisurile grecesti partidele filo-macedonene si sa alunge rnra probleme gamizoana de vreo5000 de soldati romani incartiruiti in Apollonia. Perseu s-adovedit si el indecis. La fel ca in cel de-al doilea razboi,romanii erau condusi de un general nu tocmai capabil inpersoana consulului Publius Licinius Crassus. Acesta,devenind puternic in sudul iliric al Adriaticii, a atacatMacedonia dinspre vest, deplasandu-se cu armata principala dela Apollonia spre Thesalia. Prima ciocnire de anvergura ~adesfasurat in apropierea Larissei, unde romanii, datorita rolulm--jucat de Cotiso, aliatul lui Perseu, au suferit 0 infdingerecategorica, cu multi morti si prizonieri. In loc sa profite,continuandu-si actiunile de lupta, Perseu a cerut pace. Inaceleasi conditii pe care le-a obtinut Filip. Romanii I-aurefuzat insa, dupa' bunullor obicei de a incheia pacea numaiatunci cand ieseau victoriosi, dind intotdeauna invingatoruJ sepoate impune. S-au considerat noroeosi ea au putut sa se

19

-- ---

Nicolae c;u.~a

retraga dincolo de Penios (Salamvria). Senatul roman a nurnitinsa un nOligeneral in fruntea trupelor romane, in persoana luiLucius Aemilius Paulus, un general capabil in ciuda celor 60de ani, cati avea in 1681. Hr., anul decisiv al celui de-al III-learazboi macedonean. Batalia s-a dat la Pydna, in ziua de 4septembrie 168 1. Hr., in nordul muntelui Olimp, inMacedonia, aproape de golful Salonic. Pydna a insemnatsfar~itul falangei macedonene. Datorita tot a unor gre~elitactice, cei 300 de falangi~ti au fost macelariti pana la ultimulom. Regele s-a refugiat cu aurut sau in insula Samothrace,incercand s~ se refugieze la Cotys. Nereu~ind, s-a predat cu totcu aur ~i impreuna cu Genthios, regele Iliriei a fost dus caprizonier la Roma.

De data aceasta, romanii n-au dovedit clementa fata deMacedonia, ca pe vremea lui Flaminius ~i Filip al V-lea.Macedonia (regatul), a fost distrusa. StatuI unitar monarhic afost dizolvat, regatul fiind impartit in patru state (comunitatirepublicane) federative: Amphipolis, cu regiunile de la rasarit(Neohori), Tesalonic, cu Peninsula Calcidica, Pella, curegiunile m.arginase, Pelagonia, in centru (Arginteanu, 1904,21). Impozitul funciar platit pana acum regelui a fost anulat.Puterea eni.exercitata de acum incolo de magistrati nurniti deRoma, alesi din randul nobililor. Vechile drepturi publice eraupastrate precum ~ilegile locale - semn ca noua putere nu vroiasa provoace aversiuni din partea populatiei locale - amacedonenilor, evident. Jumatate din vechiul impozit reveneaRomei insa. Erau daramate fortaretele din interior, fiindpastrate doar cele din nord pentru aparare impotriva barbarilor.Ulterior, romanii vor construi, in stilul lor, in Epir ~i inMacedonia, castre ~i cetati de aparare, devenite apoi adevaratecentre romane.

Instituirea stapanirii romane in Macedonia a fost un faptistoric ~i evident, in acela~i timp, din moment ee, dupa 20 deani, Andriscos, fiul prezumtiv al JuiPerseus s-a rascuJat, in 148

20

- -- - -

Originea macedonenilor aromlini

.."

1.Hr. impotriva st1ipaniriiromane. RascoaJa a fost infrauti ~i,in acela~i an, Macedonia a fost transformata in provincieromana; prima provincie romana din Balcani.

Acest Iueru s-au intamplat cu vechii macedoneni, au fostinti-ann de romani ~i regatu1 lor a fost desfrintat. inuebarea adoua din chestionarul DOStroeste mai complexa insa: audispMut pur ~i simp!u, ori au fost romamzati?

S~aintamp}a~ceea ce s-a lntamplat ~i in alte teritom sanregiuni ocupate de Imperiul roman ~i transformate apoi inprovincii romane: loca}nicii I autohtonii (in cazul nostrumacedonenii), au fost romanizati. La fel s-a irifamplat in Galia,]a fe] s-a intamplat in Peninsula Iberica, in Peninsula ltalica, inrestul Peninsu1ei Balcanice, in Dacia; adica peste tot acolounde s-au format, mai taniu, popoarele ]atinoeuropene.

Romanizarea s-afacut, dupa opinia lui NicolaeSalamandu (exprimata la modul dtt se poate de concret):"peste tot au acelea~i mijloace, avand doua aspecte:coJonizarea CD populatie latinofona (romanizare pril)colonizare) ~i asimilarea autohtoDilor, prin adoptarea de citreace~tia a limbii latine ~i a modului _de viata roman."(Saramandu, 2004, 63). In continuare, citaOOu-l pe Emi)Fischer, din" sa "Latina dunareana", 1985, se afmna ca,principala cob1ponenta a fomanizarii este cea lingvistidl,implicand invatarea I adoptarea limbii latine de catre autohtoni~i parasirea I uitarea limbii proprii." (Ibid.).

Imparta~ind aceea~i parere, yom ad1iugaca in procesulde romanizare, mai ales in Macedonia, un rol important I-aavut armata romana. In acest sens, putem spune chiar diMacedonia a fost un caz special. Rolul armatei romane, afumaCicerone Pogbirc, "a fost esential de la inceput, coci aiciromanii n-au fiicut decat sa se substituie puterii militare amacedonenilor, care se angajasera sa protejeze Greciaimpotriva atacurilor barbarilor din nord, dar la sfar~it i-ausubjugat ei in~i~ipe greci (Poghirc, 1996,22). lar, mai departe,

21

- ---

Nicolae Cu~a

spune ca "nimie nu ilustreaza mai bine rolul armatei dinMacedonia, in acest proces de romanizare a Balcanilor, caistoria celebrei Legio-V Macedonica" (Ibid, 23), legiuneconstituita exclusiv din autohtoni (deci nici vorba de dispari~iavechilor macedoneni), care, aveau scopul ini~ial de aparare ahotarului de nord al provinciei nou create: Macedonia; iar maitarziu, impreuna cu alte legiuni, va participa efectiv laocuparea provincilor din nordul Balcanilor: Moesia Superior(271. Hr.), Moesia Inferioara (46, f. Hr.), Tracia toata ~i apoiDacia (106 d. Hr.), Macedonia, cu alte cuvinte, a fost 0 bazamilitara, pentru aceste cuceriri.

Pentru a u~ura "transportarea lesnicioasa" (Arginteanu,51) a trupelor ~i proviziilor in Macedonia ~iin toata PeninsulaBalcanidi; romanii au construit intre anii 146 ~i 125 (i.Hr.) ViaEgnatia, principala artera de circulatie ce traversa PeninsulaBalcanica, de la Marea Adriatiea la Constantinopol, unde se

facea apoi jonctiunea cu Orientul. LAcest drum numit de aromani "Calea Mare" i~i trage

numelede la portul italiand'Egnatia,de unde se imbarcau romaniipentru coasta ilirica. (Mihaiescu, 1971,496-510). Drumul / calea,pom~a de la porturile Dyrrachium (Dures, Albania) ~iApollonia(Pojan, AI~ania)~ise indrepta catre est, traversand Albania, prinlocalitatileScampa (Elbasan,HingaScumbi), Lychnides(Ohrida),Nicaea-Heraclea Lynchestis (Bitolia)- Cellae-AegaesauEdessa(Vudena); Pella (Ianita) - Salonic. Mai tarziu, acest drum s-acontinuatpana la Constantinopol. (In ordine cronologica,Arginteanu, 51, Mihaiescu, 502, Saramandu, 66,67). Prinexistenta sa ca artera de circulatie, in jurul careia s-au infrintat /dezvoltat 0 serie de a~ezari,locuite ~iazi de aromani, Via Egnatiaa avut un rol importantin procesul de romanizare.In afara de celedin Albania (Dyrrachium - Diires, devenita in secolul I. 1. Hr.,colonia Iulia Dyrrachium, Apollonia - Pojan, Clodiana - Pequin,Scampa - Elbasan), mentionam 5ipe cele din Macedonia de azi /Republica Macedonia, Ohrida, Beala ~i Struga, a~ezate pe

22

- - -- - - -~ - - --

Originea macedonenilor aromani

treditoarea Ohrida - Bitolia, dar mai ales "ghirlanda" de ~ezariaromane~ti, din jurul Bitoliei (Monastir): Gope~, Molovi~te,Nijopole, Magarova, ~iTarnova. (Haciu, 1936, 108).

Existenta inscriptiilor latine descoperite in jurul acesteiartere de circulatie din Macedonia, au demonstrat netemeiniciateoriei lui Constantin Jirecek, care a stabilit faimoasa linie dedemarcatie, conform direia romanizarea n-ar fi avut loc decat inDacia Aureliana ~i cele doua Moesii; avand drept "granitii"Dalmatia la nord, iar .la sud Macedonia. Enclave romane auexistat nu numai de-a lungul Viei Egnatia, ci ~i la sudul ei -inc1usivinscriptii latine - ajungand chiar dincolo de Macedonia,pana la Corint ~iPatras (Mihiiiescu, 1971,498).

Subliniind faptul ca inscriptiile latine, descoperite inregiunea de la sud de linia imaginara a lui Jirecek, sunt mai putinnumeroase decat cele grece~ti cu un total totu~i de 900 (628 inMacedonia, 272 in Achaia ~i 159 in Albania), yom spune diacest fapt s-a datorat infIuentei culturii grece~ti(infIuenta care aexistat ~i in timpul Macedoniei ca regat, pe vremea luiAlexandru I, nurnit de Pindar - poetul chemat la curtea lui -"Filogrecul", a lui Arhelau (413-3991. Hr.), la curtea caruia s-astabilit tragicianul Euripide, Filip al II-lea, care 0 vreme a statostatic la Teba, Alexandru Macedon, al carui dasciil a fostAristotel etc.). In Peninsula Ba1canica, cat ~i in alte piirti dincadrul Imperiului Roman de Rasant "limba greadi a coexistatalaturi de limba latina, limba oficiala pana pe vremea luiIustinian, imparatul. De altfel, cultura greaca a avut inrauriri ~iasupra celei romane (elita romana cuno~tea limba greaca, unexemplu constituindu-l chiar Marcus Aurelius, imparatulscriitor, care a scris in grece~te).

Revenind insa la rolul armatei in procesul de romanizarea Macedoniei este necesar sa subliniem ca aici s-au purtatrazboaiele ciyile dintre Caezar ~i Pompei, dintre republicaniiBrutus ~i Cassius ~i armatele triumvirilor, dintre OctavianAugustus ~i Marc Antonius.

23

...~!.. '....

Nicolae C~

Macedonia, in acest interval de timp, a fast 0 adevaratacazarma, armatele combatantilor aftati in t"azboiau 'cutreieratpur-~i simplu tara, din Dyrrachium, de la Marea Adriatica, laParsala ~i Phillipi (devenWipe vremea lui Octavian Augustus,Colonia Iulia Augusta Philippiensis, dupa ultima biitilie adizboaie.lorcivile, de la Actium (din Acarnia), 31 1.Hr..

lnsa~i desfa~urarea in sine a acestor razboaie in regiune,a influentat viata de aici, cunoscut fiind di armata era insotitii~i de civili (oameni care se ocupau cu aprovizionarea,negustori, meseria~i) precum ~i cei care fugisera din Roma,senatori, consuli, functionari etc.

Inca inainte de Pharsala (48 1.Hr.), Pompei, dupa e~eculde la Brundisium, s-aretras in Macedonia. La Thesalonic,tapitala Macedoniei romane s-a aldituit chiar un ait senat(format din aproximativ doua sute de senat<ni~i fame multiconsuli). -In Macedonia era concentratii armata sa de 9 sau 11legiuni (aproximativ 41.000 de .soldati ~i ofiteri), din care,insu~i Cezar (in a sa "Comentarii de Bello Civile", C.UI, proIV), De spune ca, una era din Cceta ~i t4.acedooia, .compusadinveteranii care se stabilisera in aceasta provincie.

Caezar, in drumnl .catre Pharsala, a lost 'Devoit sastrabata tot £pirol-Pindutui, de 1.a'Dom ta sad, trecind inThesaHa putin spre 110rdde Metova. inca.pma azi, De :spuneVasile Diamandi, in a sa monografie a Mewvei, exist! intmpre~ul~mileacestci tocalitati (ar. Aminciu) "pe .catena.ce seintinde pin Giugu (Zygos) ~iparnila Gian-Khortaca (Katara), 0cale care se cheaml inca Calea lui Kesari, pe acolo Caezarajungand la Malaca~i pe atunci nurnit ~ginum" fDiamandi,1926,12-18).

Dupa deznodamantul fericit pentru Caezar, de laPharsala, foarte multi dintre pompienii surprin~i saunepedepsiti au ramas in Macedonia. PaDa azi exista traditiapastraHi la aromanii far~iroti, confonn careia ei i~i tragoriginea de la ace~ti pompieni, .adu~i initial din Italia.

24

..-

Originea macedonenilor aromani

Kinnamos, din secolul al XII-lea, secretar al imparatuluibizantin Manuil Commenul (1143 - 1180), vorbind despreparticiparea vlahilor la una din expeditiile militare alebizantinilor ne spune ca "sunt colonii de demult ai' eelor dinItalia" (FHDR III, 231, 239).

Dupa moartea lui Caezar (asasinarea lui in 44 1.Hr.), tottimpul cat a durat celelalte doua razboaie civile, Epirul ~iMacedonia in general a fost din nou teatrul altor batalii. Intimpul cand Octavian se lupta cu Antoniu, ne spune acela~iDiamandi, "legiunile de care nu avea trebuintii Octavian, furainsarcinate cu paza frontierelor Epirului unde stationau ridicaulagare numite Castro - Stativa, care incet, incet, devenira micifortificatii, dand cu timpul na~tere la atatea localitati careexista inca, altele care abia i~i mai pastreaza numele, cum suntcele din plaiurile Metovei ca: Imperatoarea (Mpiratoare),Ciuma Cimbidi, Valea Mengului, Ghia-pena (Via Pius), caredenota ca aceste locuri fura pe vremuri "Castra Stativa", avechilor romani, stramo~ii no~tri" (Diamandi, 1926, 12-18).

Pentru persistenta unei romanitati in sudul Balcanilor sepronunta ~i Theodor Capidan, in lucrarile sale, folosind dreptargument unele nume de localitati care tradeaza 0 origine veche:Baiasa, Salona; numele unor vanuri de munti: Mo~a, Gurgul'u,Dzana, in apropiere de Samarina, Ciuma-nalta (cu inteles de vaninalt), Suma cu bradu - vfuful cu brad, din care cuvintele - suma- ~i- ciuma - de origine latina,cu intelesuletimologic de inaltimelipsesc din graiullor de asmzi. (Capidan, 1936,55-57).

Prin prezenta acestor nume de localitatiin reginea Pindului(~i a altora nedescoperite / necercetate, dar existente, cu bunaseama, n.n.), Capidan este convins di "rezulta ca 0 parte dinstramo~iiaromanilor continua vechea romanitate locala" (Idem).

Romanizarea s-a intensificat dupa razboaiele civile inregiune. Peninsula Balcanica (Orientul), s-a impi1rtit in douaprovincii; Achaia ~i Macedonia. In timpul irnpiiratului Claudiu(41-53 d. Hr.) atat Achaia cat ~i Macedonia au fost puse sub

25

-- -- - ....--.-

Nicolae Cu~a

autoritate1;l.Senatului conduse de un Propraetor, cu titlul deProconsul, ~lVandre~edintala Thesalonic, care va primi titlul deMetropola'.Macedoniei. In anul 180, anu1 mortii imparatuluiMarcus Aurelius (automl culegerilor de cugetari stoice "Gitremine insumi"), Orientul a fost impartit in urmatoarele provincii:Achaia, Epiml, Thesalia, Macedonia, Tracia, Moesia Superioara,Moesia Inferioara, Dalmatia, Panonia Inferioara, PanoniaSuperioara. Aceasta impartire a durat pana la Diodetian (284 -305). In acest intervalOrientula fost atacat de goti care au patruns~iin Macedonia~iThesalia.

Diocletian a impaqit, dupa cum se ~tie Imperiul in patruprefecturi: Galia, Italia, Iliria ~i Orientul. Prefecturile la randullor erau impaqite in Dioceze. Dioceza Macedoniei a fostsubordonata Prefecturii I1iriei.

In anul 395, dupa moartea lui Teodosius, ImperiulRoman a fost divizat intre cei doi fii ai sai, Arcadius, caredevine imparat al provinciilor din disarit (pars Orientis) cucapitala la Constantinopol, Honorius al celor din apus) parsOccidentis) cu capitala la Ravenna. Marile dioceze ale Ilirieiau fost impartite ~i ele. In ceea ce ne prive~te, Macedonia vaapartiIie de Imperiul Roman de Rasarit. In timpul imparatuluiIustinan (527-565), Imperiul era impartit in doua mariPrefecturi:, Prefectura Orientului, cu capitala la Bizant ~iPrefectura Hlyricum cu capitala la Thesalonic.

Dupa Iustinian s-au intamplat doua lucruri majore inImperiul Roman de Rasarit, cu urmari la fel de majore,evident. Limba latina i~i va pierde intaietatea, fiind inlocuitade limba greaca, care devine limba oficiaHi, pe de 0 parte, iarpe de alta parte, are loc invazia masiva a slaviIor la sud deDunare.

De acum, limba latina va fi vorbita numai de populatiileromanofone din diferitele regiuni ale Imperiului, numite paoala aparitia termenului de vlah (cu incepere de la 976), chiar debizantini - de Constantin Porfirogentul, in 945, in lucrarea sa

26

-- ---

Originea macedonenilor aromani

"De administrando-imperio" -, cu numele de romani, deosebitide romei (adidi greci) , precizand di ace~ti oameni(romanofoni, adica) "se numesc romanoi (nu romaioi, n.n.) diau venit din Roma ~i poarHi acest nume pana azi."(Armbruster, 1972, 17,18).

Despre slavi ~i efectele a~ezarii lor la sud de Dunare,asupra populatiilor romanice, cu alta ocazie, insa. Ne-ampropus doar 0 anumita tematica: originea macedoaromanilor ~inu evolutia lor istorica.

Din cele relatate ~i sustinute, suntem in masura saraspundem la. ultima intrebare a chestionarului: cine sunturma~ii vechilor macedoneni?

Ne ajuta in acest sens, intr-un mod categoric a~ spune,Socrate Liacu, un cercetator al trecutului Macedoniei, dinGrecia:

"Culovlahii (vlahii ~chiopi, porecla data de greciaromanilor din Greda, n.n.) sunt ultimele # singurilerami#ile curate ale nafiunii macedonene" (Liacu, 1939).

Si pentru ca ma consider un adevarat discipol al luiTache Papahagi (1892-1977), marele lip.gvist, etnograf ~ifolclorist, aroman din Avdela (Grecia de azi), nu puteamincheia aceasta lucrare lara sa citez un fragment dintr-un curstinut studentilor de la Facultatea de Filozofie ~i Litere dinBucure~ti, referitor la romanitate: "Pe de 0 parte avemromanitatea nord-balcanica, adidi romanitatea dintreversantul nordie al muntilor Balcani ~i dinspre Carpati,romanitate care era, deci dilare pe Dunare ~i din care a ie~itramura daco-romana - iar pe de alta parte avem romanitateasud-vest-balcanica - adiea romanitatea dintre Adriatica,versantul sud-vestie al Balcanilor, Egee ~iThesalia, romanitatedin care au ie~it aromanii. Pentru aceasta epoca yom avea,a~adar nu nord-dunareni ci daco-romani ~i aromani sud-vestbalcanici - deci nu sud-dunareni"... (Papahagi, 1931,21,22)..."Discutata origine a maramure/jenilor ar aparea ~i ea

27

Nicolae Cu~a

verosimiUi, in sensul di ei nu au putut fi aromani sud-vestbalcanid, adica aromani, vor fi facut parte din aceea~ipionuntata masa de populatie romaneasca dintre Balcani ~iOunare",ce, in decursul timpurilor, parte s-au bulgarizat, partea apu<?atspre nordul Dunarii, fie prin Dobrogea, fie prinCarpatii dunareni. Oar aceasHlconc1uzie ar veni sa rezolve ~ialta problema, in care istoria face sa apara aromanii?! Estevorba de aceea~i origine geografica a populatiei romane~ti dinHem, ce sub Asane~ti, a incercat acea manifestare politico-militara. Iorga afirma in Istoria Romanilor din PeninsulaBalcanica, pagina 28, ca mi:)carea Asane~tilor apartineromanilor din Pind. din Thesalia - deci, aromanilor.Manifestarea de sub .4.si1ne~tinu aparpne aromanilor, ciromanilor nord-balcanici.

Este locul sa amintim ca cu doua secole mai inaintearomanii, anume masa din Pind si Theslia, incearca cei dintaio manifestare etno-politica. creand astfel cele doua Vlahii(Vlahia Mare ~iVlahia Mica). Acesta este singurul evenimentistoric de natura politico-militara in trecutul aromanilor."(idem, 26, 27).

Magister dixit!,

28

Originea nuu:edonenilor aromani

Bibliograf".e

(1) Regii regatului Macedonia, pana la Alexandru Macedon au fost:Perdicas I. Argaeus (Argos), Philip I, Aeropus I, Alcetas, Amintas I(? - cca. 498 / 7), Alexandru I (cca. 498 / 7, cca. 454), Perdicas II(cca. 454 - 413), Arhelaus (413-399), Aeropus II (398n - 395/4),Amintas II (395-394), Pausanias (394-393), Amintas III (393 -370/69), Alexandru II (370/69 - 367), Perdicas III (365 - 360 /59),Philip II (360 / 59 - 336), Alexandru III Macedon (336 - 323).

Dragan 1976 - Iosif Constantin DrAgan, Noi tradi, Craiova, 1976,69-cu mentiuneaca, in mod cu totul subiectiv,peste tot in Europa vedenumai traciL..

(2) Din Ematia ar fi pomit - dupa unii - puterea macedoneana.Vaidomir 1943 - Vaidomir Popescu Nicolae, 1943, Originea tracd a

macedonenilorpreromani, 1943,24, SO.24, SO;0 carte structurata$i demna de ]uat in seama, pana la un punct insa, macedonenii nuerau traci, Diciiliri, nici greci, erau macedoneni.

CarduJa2004- loan,M.Cardula,Istoriaaromdnilormacedoneni,Bucure~,2004,p 14. .

DeDSu$ianu 1986 - Nicolae Densu$ianu, Dacia Preistoricd, Bucure5ti,

1986, p 716-717.Peyfuss 1994 - Max Demeter Peyfuss, Chestiunea aromaneascd,

Bucure5ti, 1994, traducere de Nicolae Serban Tan35oca, p. 11.Stefanoski 1995 - Stefanoski C. Branislav, limba traco-dacd, fondul

limbilor indo-europene, Timi$Oara, 1995, p. 65, 68. 93.Stefanoski 1998 - StefaROski C. Branislav, Pelasghyi, limbd, carte,

numiJ, Tetovo, 1998, p. 110.Thede Kahl, 2006 - Istoria aromdnilor, Bucure5ti, 2006, p. 279.

Borza 1990 - Eugene N., Borza, In the shadow of Olympus (In umbraOlimpuluO, the emergence of Macedon (Aparitia lui Macedon), NewJersey, 90, 97, 92, 93.

(3) Ma refer anume la provinciile europene: Galia, Peninsula Iberica .(Spania 5i Portugalia), Peninsula ltalid, Dacia, nu 5i la celelalteprovincii unde romanizarea nu a prins rlkJJk:ini: Germania, AngJia.Panonia etc.

Poghirc SCL 1959 - Cicerone Poghirc, Considerafii asupra lex;culu;limbii macedonene vechi, in Studii $i Cercetdri ling¥istice (S.CL) 3,X. 383-394, 1; 1996,

29

--- ---

Nicolae C~a

Poghirc 1996- Cicerone Poghirc, Romanizarea lingvistidI $i culturali:1In Balcani, in Arorrumii. Istorie, limbi:1,destin, Bucure(iti, 1996, p.22, coordonator: Neagu Djuvara.

Bonnard 1967 - Andre, Bonnard, Civi/iza(ia greaci:1,vol. II, Bucure(iti,1967, 139.

Piatkowski 1964 - Adelina Piatkowski, Herodot, Istorii,vol. II,Bucure(iti,1964, traducere (iinote, Urania, n. 281, p. 550.

Pagini al~e 1969 - Andrei Marin, Pagini alese din oratori gred, I-ll,Antologie,note biografice (iitraducere, Bucure(iti,1969,p. 133.

Iorga 192-2- NicolaeIorga,Histoiredes Roumains,BUCtlre$ti,1924,p. 18.Gramatop'ol 1974 - Mihai Gramatopol, 1974, Civilizatia elenistici:1,

Bucure(iti,p. 27,28.Russu 1969 - I. I. Russu, /lirii, Istoria - Umba $i Onomastica -

Romanizarea, Bucure(iti, 1969, p. 35.Mommsen 1987 - Theodor, Mommsen,lstoria Romani:1, vol. I-ill, I, 224.

Arginteanu 1904 - Istoria romani/or macedoneni, Bucure(iti, 1904, p.21,51.

Saramandu 2004 - Nicolae Saramandu, Romanitatea orientali:1,Bucure(iti, 2004, p. 63 66,67.

H!iciu 1936 - Anastase H!iciu, Aroml1nii. Comert, industrie, arteexpansiune, civilizatie, Foc~ani, 1936, p. 108.

Mihiiiescu 1971 - H. MihRiescu,La diffusion de la langue lattine dans Iesud-est de I'Europe , in Revue des etudes sud-est europeens, 1971,Tome IX, or. 3, p. 496-510.

Diamandi 1926 - Vasile Diamandi, Monografia Metovei, 1926, p.l2-18.FHDR III - Fontes historiae Daco-Romanae (/zvoarele Istoriei

RomanieiJ, public ate de Alexandru Elian (iiNicolae Serban Tana(ioca,Bucure~ti, 1975, p. 231, 239.

Capidan 1936, - Theodor Capidan, Romanitatea balcanici:1,Bucure(iti,1936, p. 55-57.Arm~ruster 1972 - Adolf Armbruster, Romanitatea romani/or. /storia

u/lei idei, Bucure(iti,1972,p. 17, 18.Liacu 1939; - Socrate Liacu, "Cathimerini", Atena, 1939, 30 ianuarie.

Papahagi 1931 - Tache Papahagi, Aroml1nii. Grai. Folclor. Etnografie.Curs tiimt in noiembrie (iidecembrie, 1931, p. 21, 22, 26.

Tehnoredactarea computerizatii $i tiparul :S.C. INFCON SA, Constanta

sir. Prof. Murgoci or.I, teIJfax: 0241/58.56.27,58.05.27

30