+ All Categories
Home > Documents > Newsletter Echilibria Ianuarie-Februarie

Newsletter Echilibria Ianuarie-Februarie

Date post: 10-Jul-2016
Category:
Upload: nicu-manea
View: 20 times
Download: 1 times
Share this document with a friend
of 23 /23
De ceva vreme ma confrunt cu ganduri si solicitari de la parinti cu copii de toate varstele, insa in ultimul an s-au inmultit cele de la parintii copiilor cu varsta de scoala. Solicitarile dumnealor au acelasi numitor comun, si anume o alta abordare asupra educatiei decat cea dintr- un sistem anchilozat si care continua numai din inertie. Este o mare bucurie pentru noi toti cei care credem in alte sanse pentru copiii nostri. In acest sens va invit sa cititi cateva paragrafe foarte bine scrise din articolul Oanei Moraru, fondatoarea unei scoli altfel cu ale carei arti- cole v-am mai facut cunostinta. “ Ce mai conteaza astazi in educatie? Ce tip de indrumare sa dau copilului meu cand lumea se reconfigureaza de la o zi la alta, fara sa mai lase locul unor algoritmi clari, de acces sigur pe scara sociala? Notele bune, examenele absolvite si completarea studiilor superioare nu mai sunt garantia securitatii economice aproape nicaieri in lume. Daca pana ieri scolile au fost o rampa de lansare catre succes, astazi si-au pierdut vizibil autoritatea in formarea exclusiva a indivizilor functionali: ele sunt deja concurate de o suma de programe si cursuri alternative, de sisteme de pregatire individuala, de curricule personalizate si tehnologii care faciliteaza invatarea. Pentru ca un copil sa reuseasca, nu mai este suficient sa ne asiguram ca stie si intelege o multime de lucruri. Lumea de dincolo de portile universitatilor nu mai functioneaza dupa principiul absorbirii si valorificarii indivizilor toba de carte. Tehnologiile au reformat mediul de viata, crizele economice au transformat ma- nualele de management, iar interviurile de angajare si-au inlocuit aproape in totalitate grilele de selectie a aspirantilor. Realitatea noastra arata cu atat mai descurajant: copiii nostri s-au nascut intr-o societate corupta, netransparenta si cinica. Au reusit oportunistii, datatorii din coate, urmasii privilegiatilor din sistemul anterior, modelele de vulgaritate si obraznicie. Sau cel putin acestia au devenit cei mai vizibili si vocali. C E MAI CONTEAZA ASTAZI IN EDUCATIE ? E CHILIBRIA MONTESSORI E DUCATION I ANUARIE -F EBRUARIE 2015 N EWSLETTER E CHILIBRIA P ROGRAM P ARASCOLAR Parascolar EME1 Parascolar EME2 Parascolar Scoala I N ACEST NUMAR: CE MAI CONTEAZA ASTAZI IN EDUCATIE? 1 S EARA MONTESSORI CU J EAN MILLER 3 S EARA MONTESSORI 6-9 ANI 4 EXCURSII 5 AVEM COLEGI NOI 6 P SIHOLOGIA PENTRU PARINTI 7 RECOMANDAREA NOASTRA 8 ORIENTARE PENTRU PARINTI 9 EXEMPLU DE MATERIAL 13 L IMBAJUL IN PERIOADA 0-3 ANI 14 MONTESSORI ACASA 15 J URNAL DE S COALA 17 EVENIMENTE VIITOARE 21 P ERLELE COPIILOR 22 Continuare la pagina 2...
Transcript
Page 1: Newsletter Echilibria Ianuarie-Februarie

De ceva vreme ma confrunt cu ganduri si solicitari de la parinti cu copii de toate varstele, insa in ultimul an s-au inmultit cele de la parintii copiilor cu varsta de scoala. Solicitarile dumnealor au acelasi numitor comun, si anume o alta abordare asupra educatiei decat cea dintr-un sistem anchilozat si care continua numai din inertie. Este o mare bucurie pentru noi toti cei care credem in alte sanse pentru copiii nostri. In acest sens va invit sa cititi cateva paragrafe foarte bine scrise din articolul Oanei Moraru, fondatoarea unei scoli altfel cu ale carei arti-cole v-am mai facut cunostinta.

“ Ce mai conteaza astazi in educatie? Ce tip de indrumare sa dau copilului meu cand lumea se reconfigureaza de la o zi la alta, fara sa mai lase locul unor algoritmi clari, de acces sigur pe scara sociala? Notele bune, examenele absolvite si completarea studiilor superioare nu mai sunt garantia securitatii economice aproape nicaieri in lume. Daca pana ieri scolile au fost o rampa de lansare catre succes, astazi si-au pierdut vizibil autoritatea in formarea exclusiva a indivizilor functionali: ele sunt deja concurate de o suma de programe si cursuri alternative, de sisteme de pregatire individuala, de curricule personalizate si tehnologii care faciliteaza invatarea.

Pentru ca un copil sa reuseasca, nu mai este suficient sa ne asiguram ca stie si intelege o multime de lucruri. Lumea de dincolo de portile universitatilor nu mai functioneaza dupa principiul absorbirii si valorificarii indivizilor toba de carte. Tehnologiile au reformat mediul de viata, crizele economice au transformat ma-nualele de management, iar interviurile de angajare si-au inlocuit aproape in totalitate grilele de selectie a aspirantilor.

Realitatea noastra arata cu atat mai descurajant: copiii nostri s-au nascut intr-o societate corupta, netransparenta si cinica. Au reusit oportunistii, datatorii din coate, urmasii privilegiatilor din sistemul anterior, modelele de vulgaritate si obraznicie. Sau cel putin acestia au devenit cei mai vizibili si vocali.

CE MAI CONTEAZA ASTAZI IN EDUCATIE?

ECHILIBRIA

MONTESSORI EDUCATION

IANUARIE-FEBRUARIE 2015

NEWSLETTER ECHILIBRIA

PROGRAM PARASCOLAR

Parascolar EME1

Parascolar EME2

Parascolar Scoala

IN ACEST NUMAR:

CE MAI CONTEAZA ASTAZI IN EDUCATIE?

1

SEARA MONTESSORI CU JEAN MILLER

3

SEARA MONTESSORI 6-9 ANI 4

EXCURSII 5

AVEM “COLEGI” NOI 6

PSIHOLOGIA PENTRU PARINTI 7

RECOMANDAREA NOASTRA 8

ORIENTARE PENTRU PARINTI 9

EXEMPLU DE MATERIAL 13

LIMBAJUL IN PERIOADA 0-3 ANI 14

MONTESSORI ACASA 15

JURNAL DE SCOALA 17

EVENIMENTE VIITOARE 21

PERLELE COPIILOR 22

Continuare la pagina 2...

Page 2: Newsletter Echilibria Ianuarie-Februarie

PAGINA 2

Scolile noastre abia supravietuiesc, de 25 de ani, din inertie institutionala. Mult din cultura strazii si limbajul de cartier s-au mutat in clasa. Profesorii vin din zona mediocra a absolventilor, deciziile psiho-pedagogice si admi-nistrative, din sfera clientelismului politic.

Decalajul intre ce tip de minti sunt cerute acum de piata muncii si modul de operare propus copiilor in scoli este atat de mare, incat singura speranta ra-mane in interventia providentiala si inspira-tionala a parintilor. Multi dintre acestia au in-ceput sa caute strategii de „salvare” a copiilor si punere a lor sub influente contro-late pozitiv de intuitii si instincte prag-matice, cu mult deasupra prafuitelor men-talitati scolare.

In lume au inflorit scolile-pilot, homeschooling-ul, scolile „in the cloud”, asocierile spontane de oameni creativi si curajosi care au ales sa dea copiilor lor stimuli de alta natura: explorare in natura, im-plicare in comunitate, abordare interdisciplinara, parteneriate la distanta cu scoli tehnologice, muzee interactive, simulatoare experimentale etc.

Peste tot, motorul schimbarii s-a starnit de jos, din-spre parinti, adica din comunitatea indivizilor cel mai direct interesati de cat de eficienta si vizibila e edu-catia pentru copiii lor. Scolile se vor crampona mereu de sindicate, metodologii, proceduri si drepturi salar-iale; la noi se vor urni cu atat mai greu cu cat exista printre profesori o masa critica de indivizi mediocri intelectual. Singura speranta ramane in cat de rapid se vor instrui parintii, cat de bine isi vor defini o viziune alaturi de copii si cat de puternici vor deveni in presi-unile pe care vor invata sa le puna pe sistem. ... E foarte adevarat. Si eu simt, la catedra, de la o ge-neratia la alta, o treptata instrainare a parintilor de propriii copii, o din ce in ce mai mare neputinta de

conectare emotionala: sunt tot mai multi copii care nu au rabdare sa asculte o poveste, care se trantesc in crize pe jos, la orice refuz sau esec, din ce in ce mai multi copii cu probleme de limbaj, atentie sau stapanire de sine. Din discutiile cu familiile lor nu rezulta intotdeuna nepasare sau abandon, dimpotriva: anxie-tati, teama de a nu fi un parinte suficient de bun, frica de a nu fi iubit de propriul copil, nesi-guranta deci-ziilor de limitare si control, multe disfunctionalitati in cuplu etc. O generatie de parinti la fel de ezitanta si fara viziune ca partenerii lor formali, de la catedre. Si unii si altii isi denunta, pe infundate, in argoul de cancelarie sau pe forumurile colorate ale mamicilor, o multime de puneri la zid, toate bine im-pachetate in argumente, dar total neasumate si nereprezentate in spatiul public.

La intersectia acestor doua lumi buimace stau copiii nostri si presiunile urgente ale lu-mii de azi si de maine: ei nu-si vor face un viitor daca nu stiu sa se conecteze rapid la informatii, sa gandeasca transdisciplinar, sa invete singuri, sa se readapteze permanent la schimbare, sa caute solutii ingenioase, sa co-munice eficient. Vor fi o generatie care va supra-vietui strict din calitatea ideilor pe care le dezvolta si mai ales din creativitatea lor. Noi inca le servim o scoa-la unde cunoasterea se intampla sincron pentru toata lumea, e feliata univoc in capitole, neactualizata si nereciclata in intersectii interdisciplinare. Ii masuram inca doar cu pixul pe hartie, ii etichetam dupa criterii cantitative si ii fortam pe linii de dezvoltare ne-umaniste, fara stimuli culturali si artistici, fara ele-mente de „wow”, de bucurie a descoperirii sau fara in-crederea de a-si asuma riscuri si a gresi constructiv.”

Va invit sa cititi continuarea articolului pe www.contributors.ro

Cristina Preda, Fondator EME

Page 3: Newsletter Echilibria Ianuarie-Februarie

SEARA MONTESSORI CU JEAN MILLER

PAGINA 3

In ianuarie am primit vizita lui Jean Miller, educator cu aproximativ 50 ani experienta in educatia Montessori si trainer pentru ciclul 6-12 ani. Jean a petrecut o saptamana la clasa de scoala, asistand la desfasurarea activitatilor. De asemenea, am organizat o Seara Montessori pentru parintii copiilor de scoala si pentru cei care vor intra la scoala in anul urmator.

Mai jos gasiti cateva idei abordate de Jean Miller in Seara Montessori dedicata scolii:

“Children in the second plane have a set of characteristics that aid them in their process of self-construction. Their energies are now available for great physical stamina or endurance rather than for great physical growth. They expand their horizons beyond the immediate family and join a group of peers. They are naturally interested in moral development. Telling them what is right and what is wrong worked when the children were in the first plane of development. It does not work in the second plane of development. They want to find out for themselves what is right and wrong. They also look to heroes who can inspire in them a wish to copy their heroic qualities.

Their developing imaginations, intellect and ability to abstract flourish in relation to the materials, activities and possibilities that are made available to them. When conditions are right, the children engage in great work that serves to further develop their imaginations, intellect and power of abstraction.

Finally, when children become conscious of all the labor of nature and humanity to make the world that place it is today, they develop gratitude, which then manifests itself in a developed sense of responsibility and the desire to serve.

One of the goals of Montessori elementary classes is to help children develop an understanding that all of the people of the world have the same needs as they do. It does not matter where people live or when they lived, all have the same needs. For this we use a chart called Fundamental Needs. It shows two kinds of needs. Physical and spi-ritual. Physical needs include food, clothing, shelter, transportation, and defense. Spiritual needs include a belief system, membership in a culture and a way to indicate what culture or group we belong to by the way we dress or adorn ourselves. This chart is used as a guide when children study cultures of the past or present. How did the peo-ple fulfill their need for food? What kind of structures did they live in? Etc. With this activity we hope the children come to realize that they are part of the human family and that we all have the same kind of needs. We also hope that they appreciate the variety of ways that people in different cultures and different geographical places on earth have met those needs. “

Page 4: Newsletter Echilibria Ianuarie-Februarie

SEARA MONTESSORI 6-9 ANI

Grupul reprezinta o formatiune sociala in care indivizii interactioneaza direct pe baza unor reguli acceptate si se recunosc ca membri ai unor entitati distincte, intr-un anumit moment si loc. Din punct de vedere structural – functional, grupul se prezinta ca un sistem cu granite bine definite, care ur-mareste in permanenta atingerea unui scop si a carei supravietuire are un caracter problematic. Indiferent de natura sa, grupul ca sistem psihosocial isi fundamenteaza existenta pe capacitatea de a satisface in mod diferentiat trebuintele psihologice ale membrilor sai. Nevoile fundamentale de inte-grare, afirmare sau recunoastere sociala, trebuintele de afectiune, comunicare sau protectie, cele de ascendenta sau dependenta – toate aceste configuratii motivationale specifice fiecarei persoane pot fi satisfacute in mod diferentiat, intr-o masura care depinde de calitatile structurare si functionale ale grupului ca sistem. Astfel, grupul este capabil sa asigure individului protectie psihica, caldura afectiva si un mediu in care sa se poata descoperi, forma, manifesta si dezvolta. In consecinta, dinamica gru-pului va fi strans legata de capacitatea sistemului de a satisface nevoile si aspiratiile membrilor sai.

Nevoi manifestate de copii in cadrul grupului

• Nevoia de a-i conduce mereu pe ceilalti, de a se face cum vrea el, ce ii place lui, de a domina toti copiii si de a fi in centrul atentiei. De obicei, acesti copii sunt nesiguri si au ne-voie de a fi apreciati si de a li se confirma valoarea. • Nevoia de a le face pe plac celorlalti copii: chiar daca este vorba de pozne sau trasnai pentru care va fi tap ispasitor si va deveni rapid cel care este de vina pentru toate cele cate se petrec intre copii. In fapt, simt nevoia de a fi acceptati si recunoscuti ca parte a grupului, se tem sa fie respinsi. • Nevoia de a face mereu cate ceva, de a nu sta locului, de a schimba activitatea, de a le strica jocul celorlalti. Sunt influentati de afectele pe care le simt, nu au capacitatea sa le ges-tioneze si atunci ajung sa fie agitati. • Nevoia de a ramane intr-un colt, retras, de a nu cauta compania celorlalti. Acesti copii nu au incredere in ceilalti si nu pot intra in relatie cu ei intrucat se tem foarte tare ca ar putea fi in nesiguranta alaturi de ei. Nu au incredere in ei insisi si nu pot exprima nevoia lor de a fi primiti in grup. • Nevoia de a face exact invers, de a dori alt joc decat cel propus, de a se opune la orice propunere, de a nu fi de acord cu niciun copil. Pe de o parte acesti copii testeaza limitele celor-lalti de a tolera aceasta opozitie permanenta, pe de alta parte incearca sa se diferentieze de ei, sa isi gaseasca o pozitie proprie si o identitate specifica • Nevoia de a-i agresa pe ceilalti copii, de a-I ciupi, trage de par, de a le strica jocurile. Sunt copii care nu reusesc sa isi exprime placerea sau neplacerea pe care joaca cu ceilalti copii le-o produce decat folosindu-se de aceste manifestari. Nu isi pot manifesta verbal emotiile si atunci cuvintele sunt inlocuite cu puneri in act care sa ii aduca satisfactia acelei trairi.

PAGINA 4

Firescul in interactiunea dintre copii - Psihologia grupului

Continuare la pagina 5...

Page 5: Newsletter Echilibria Ianuarie-Februarie

EXCURSII

Tipuri principale de copii: Copiii cu popularitate: toti vor sa fie prieteni cu ei. Au nivel crescut de sociabilitate si abili-tati cognitive si nivel scazut de agresivitate si timiditate. Copiii acceptati: sunt pe cele mai multe liste de simpatii. Copiii respinsi: apar in listele de antipatii. Sunt cei mai expusi riscurilor sociale. (10-12% ) Copiii ignorati: nu apar pe nicio lista, sunt necunoscuti si neperceputi de grup. Pot fi confundati cu copiii acceptati, par copii buni, dar nu apar in radarul grupului social. (4% ) Copiii controversati: foarte simpatizati de unii si puternic antipatizati de altii.

Scoala si familia nu sunt separabile. Copii care se integreaza cel mai bine la scoala sunt cei care si-au format in familie atasamente securizante. In ansamblu, copii merg la scoala din motive legate de relationare si de activitate. Fetele, pentru a le face pe plac adultilor, iar baietii, pentru a se intalni cu colegii si a desfasura impreuna diferite activitati. In realitate un procent foarte mic dintre elevi merge la scoala doar pentru a invata. Si esecul este diferentiat dupa criterii sexuale. Fetele se adapteaza esecului “facand pe copilul mic”, pentru a trezi sentimente de protectie, in vreme ce baietii au tendinta sa-si reabiliteze stima de sine ranita prin comportamente antisociale sau prin acte agresive. Numai integrand familia, scoala, sexualitatea si planul social vom putea produce un efect de rezi-lienta asupra copiilor, expunandu-i vastelor situatii si contexte in care isi pot dezvolta si perfectiona propria personalitate. Pentru aceasta este necesar sa le fim alaturi constituind suport pentru ei lasandu-i sa-si castige propriile victorii si fara a ne dori sa-i scutim de viata lor sociala ci mai degraba con-siderand provocarile acesteia posibilitati de crestere si dezvoltare a lor.

PAGINA 5

Copiii grupei Terra au facut o vizita la Muzeu de Istorie Naturala Grigore Antipa unde au vazut prezentari expozitionale, ecologice si biogeografice, specii de plante si ani-male in decoruri care mimeaza mediul lor natural de viata.

La Muzeul National de Geologie scolarii au observat o co-lectie impresionanta de “flori de mina”, dar si cea mai completa colectie de roci si fosile din Romania.

Page 6: Newsletter Echilibria Ianuarie-Februarie

PAGINA 6

AVEM “COLEGI” NOI

Anul trecut copiii s-au implicat in realizarea unor mici obiecte decorative ce au fost vandute in cadrul Targului de Craciun. Cu banii stransi, copiii de la grupa Terra Domus au ales sa cumpere carti pentru biblioteca clasei si recent au achizionat o colivie cu 3 turturele. Scolarii si-au dorit un acvariu cu pesti de care sa aiba grija. Cat de curand urmeaza ca si copiii de la Terra Stefan sa aiba in grija o colivie cu pasari.

Page 7: Newsletter Echilibria Ianuarie-Februarie

PSIHOLOGIA PENTRU PARINTI

PAGINA 7

Gestionarea emotiilor presupune recunoasterea acestora, numirea, acceptarea si exprimarea lor. Pentru copii poate fi foarte dificil sa gestioneze acest amalgam de emotii necunoscute. Cei mici au nevoie de sprijin in aceste momente intense din punct de vedere emotional, in care se simt neputin-ciosi si coplesiti. De aceea au nevoie de un adult care sa transmita siguranta si legimitate, iar adultii pot veni in sprijinul celor mici validand trairile lor. A valida o emotie inseamna a o confirma, a recunoaste ca ea exista si ca forma ei este buna, ca este normal sa te simti asa in situatia respectiv: “Inteleg ca esti suparat!” “Este firesc sa fii trist in situatia asta!”

Desigur, nu este intodeauna usor sa ne gestionam propriile emotii, iar asta ne face sa ne blocam in fata manifestarilor emotionale ale copiilor si sa ne fie dificil sa-i acompaniem cand traiesc emotii negative. De altfel, copiii au mai mare nevoie de noi in momentele grele fata de atunci cand sunt bucu-rosi. Pentru adulti insa, este mai usor sa fie langa ei atunci cand exprima fericire mai ales in situatia in care noi insine nu ne simtim confortabil cu propriile sentimente de tristete, furie, frica, vinovatie, re-gret, invidie, etc.

Atitudinea pe care o au parintii fata de emotiile lor este transmisa copiilor. Daca parintii si-au acceptat emotiile si le vor accepta si ei.

Cei mai multi dintre noi am fost invatati sa ne reprimam emotiile negative: “Nu este frumos sa fii furios!”, “Baietilor nu le este frica!”. In acest fel, am reprimat o parte din noi. Fiind intr-un contact in-complet cu noi insine, capacitatea de a functiona optim este afectata. Nestiind ca iti este teama nu te vei mobiliza pentru a cauta siguranta. De altfel, atunci cand refuzam sa intram in contact cu emotiile noastre negative pierdem si capacitatea de a le simti in totalitate pe cele pozitive. Aceasta strangulare este in defavoarea naturii umane si a sanatatii noastre.

Ceea ce ne face umani este chiar abilitatea de a experimenta toate emotiile!

Daca parintele transmite copilului ca emotiile sale sunt negative, atunci el se va simti vinovat si rusinat, iar toata fiinta lui va fi afectata. Cel mai bun lucru pe care il putem face pentru noi si pentru copiii nostri, este sa acceptam emotiile asa cum vin si sa le acordam spatiu de exprimare in situatiile pe care le acompaniaza. A incerca sa le clasificam in emotii bune (acceptate) si emotii rele (neacceptate) inseamna a ne lega de cele catalogate ca fiind rele. Neacceptandu-le, le aruncam in inconstient si de-punem efort constant pentru a ne preface ca nu sunt acolo de fiecare data cand ele revin. Daca le ac-ceptam, le exprimam si le lasam sa treaca. Relatia copilului cu adultii apropiati din viata sa, influenteaza dezvoltarea creierului celui dintai. Astfel, figura dezaprobatoare a adultului va fi perceputa ca amenintatoare de catre copil chiar daca adultul nu se manifesta agresiv verbal. In creierul copilului se acumuleaza cortizol cauzat stresului, iar acesta provoaca agresivitate. In final, agresivitatea pasiva a adultului produce agresivitate copilului.

Gestionarea emotiilor

Continuare la pagina 8...

Page 8: Newsletter Echilibria Ianuarie-Februarie

RECOMANDAREA NOASTRA

PAGINA 8

Cum expunem lucrarile copiilor

Am putea fi tentati sa credem ca evitarea parintelui de a-si exprima furia este in favoarea copilu-lui, insa, copilul este pus in situatia de a nu putea sa reactioneze la aceasta emotie, pe care oricum o resimte. In acest fel, copilul nu isi va dezvolta abilitatile de gestionare ale propriei furii. Dupa acelasi mecanism, iubirea naste iubire si de aceea este important sa fim in acord cu emotiile noastre. A nu avea curajul sa le oferim spatiul lor de exprimare, nu inseamna ca emotiile au disparut, ci ca ele ne in-fluenteaza fara a fi constienti de asta. Bineinteles, este nevoie sa acordam atentie modului in care ne ex-primam intrucat el este cel care ne creeaza dificultati si nu emotia in sine. Este legitim sa avem emotii negative, dar nu este legitim sa-i ranim pe cei din jur.

Rolul tuturor emotiilor noastre este de a ne ghida in actiunile pe care le intreprindem.

Suferinta ne invata sa vedem lucurile altfel si ne motiveaza sa facem ceva pentru a-i pune ca-pat. Disperarea ne impinge sa depasim neincrederea ca nu vom reusi. Fara frica nu am putea sa su-pravietuim, expunandu-ne pericolelor iminente. Fara rusine si vinovatie nu ne-am putea adapta so-cietatii. Daca toate aceste emotii nu ar exista am pierde scopul de a cauta fericirea care se materiali-zeaza prin intermediul bucuriei, catalizatorul multor reusite. Gandindu-ma la dorinta anumitor parinti de a-si scuti copiii de emotiile negative imi vine in minte exemplul copiilor care nu percep durerea fizica si care au o speranta de viata redusa intrucat nu pot reactiona in concordanta cu pericolul.

Durerea resimtita la nivel psihic vine in sprijinul celei fizice, si astfel, absenta emotiilor negative ar corela cu un vid afectiv in care bucuria nu ar mai fi bucurie, ci doar un sentiment liniar. Inchei prin a adauga ca libertatea inseamna a te simti confortabil atat sa plangi, cat si sa fii bucu-ros. A le oferi copiilor libertate inseamna sa le permitem sa simta toata gama emotiilor, care dau gust si sens vietii.

Articol scris de Popa Denisa (terapeut in formare si asistent grupa 0-3 ani )

Copiii isi exprima lumea lor interioara si creativitatea prin reali-zarea unor diverse lucrari de arta: desene, picturi, colaje. Sunt mi-cile lor opere de arta si isi doresc sa fie expuse pentru a le arata familiei si prietenilor. In acest sens va sugeram o varianta placuta si la indemana pentru expunerea lucrarilor celor mici: acestea pot fi agatate pe un fir de perdea. Mai jos gasiti linkurile catre accesoriile de care aveti nevoie: fir perdea din inox si accesorii - clipsuri si carlige

Iar motto-ul pentru aceasta zona de arta poate fi urmatorul:

pdf “Every child is an artist”

Page 9: Newsletter Echilibria Ianuarie-Februarie

ORIENTARE PENTRU PARINTI

PAGINA 9

INTRODUCERE IN ARIA LIMBAJ

Limbajul, fie el scris, vorbit, prin mimica sau gestica, reprezinta modul in care noi, oamenii, ne exprimam sentimentele, emotiile. Inca de la nastere copilul este atras de vocea umana ca si de o muzi-ca si raspunde acesteia transmitandu-le parintilor sai nevoile si dorintele pe care le are. Maria Montessori a considerat perioada primilor sase ani din viata ca avand o importanta vitala in dezvoltarea copilului. Ea a scris mult despre dezvoltarea limbajului in aceasta perioada din viata copilului si a accentuat importanta primilor trei ani. Invatarea limbajului se petrece rapid si natural, se intampla spontan la copilul care are ocazia de a invata. In “Manualul Dr. Montessori” ea ne reaminteste conexiunea directa dintre vorbire si auz. Vorbirea se dezvolta ca rezultat al auzului, prin expunerea la sunetele limbajului. Parintii si persoanele din jurul copiilor trebuie sa vorbeasca mult cu ei pentru ca acestia sa acumuleze cat mai mult posibil din aceasta perioada senzitiva specifica limba-jului. Modalitati de imbogatire a vocabularului Copiii invata cuvinte noi intr-un ritm uimitor, ei absorb orice cuvant. Putem oferi activitati in acest sens: carti de povesti, carti de poezii, carti de specialitate (tipuri de reptile, tipuri de pietre, ti-puri de scoici etc), jetoane cu imagini (clasificari), jocuri de limbaj: “jocul intrebarilor”, prin care se preia o idee ce se dezvolta ulterior, "jocul sunetelor", prin care se identifica sunetele din cuvant. Scopul acestor jocuri este acela de a-l face pe copil constient de sunetele limbii romane. Varsta de la care se incep aceste jocuri este 2,5 ani, din momentul in care copilul poate rosti in mod corect o buna parte din cuvinte. Limbajul scris In ceea ce priveste limbajul scris, Maria Montessori a spus ca acesta poate fi considerat precum o a doua dentitie, ce poate fi utilizat doar intr-un stadiu mai avansat de dezvoltare. Ea considera ca mecanismul scrierii este unul complex ce implica abilitati fizice, dar si abili-tati intelectuale. Multe dintre materialele vietii practice si din materialele senzoriale ofera copilu-lui posibi-litatea de a-si dezvolta mecanisme necesare ulterior in invatarea scrierii. Acest mod de a invata nu este accidental, ci datorita faptului ca mediul este pregatit cu atata grija, cand copilul simte nevoia sa scrie el va avea parte de foarte putina instruire formala ca sa invete aceasta aptitudine. Dr. Montessori s-a referit la acest fenomen ca la o "explozie in scriere". Mecanisme fizice necesare pentru scriere:

- Capacitatea mainii de a tine corect creionul in mana. - Capacitatea mainii de a atinge usor hartia, de a nu strange creionul. - Capacitatea mainii de a adapta la spatiul dat miscarea pe care o face. - Capacitatea de a trasa forma literei.

Page 10: Newsletter Echilibria Ianuarie-Februarie

PAGINA 10

Turnarea semintelor: coordonare mana - ochi, dezvoltarea motricitatii fine. (fig.1)

Impaturirea servetelor: pregatirea mainii pentru a tine creionul. (fig. 2a si 2b)

Fig. 1

Fig. 2a Fig. 2b

Spalarea mesei: dezvoltarea musculaturii incheieturii si abilitatea de a realiza miscari circu-lare, necesare scrierii; pozitia scrierii de la stanga la dreapta. (fig. 3)

Lustruirea pantofilor: miscari circulare pentru controlul mainii. (fig. 4)

Tablitele tactile: suprafata de glaspapir (aspra sau neteda) favorizeaza atingerea usoara, necesara in scriere. (fig. 5)

Fig. 4 Fig. 5

Materiale ce vin in sprijinul mecanismelor fizice necesare pentru scriere:

In sala Montessori exista mai multe materiale din cadrul ariilor Viata Practica si Senzorial ce au drept scop pregatirea copilului pentru scriere (unele in mod indirect):

Fig. 3

Globul de pamant si apa: capacitatea mainii de a atinge usor hartia. (fig. 6) Blocurile cu incastre solide: dezvolta capacitatea mainii de a tine creionul, precum si con-

trolul mainii intr-un spatiu dat. (fig. 7) Scrinul cu forme geometrice: favorizeaza apropierea degetelor, precum si miscarea circu-

lara a incheieturii. (fig. 8)

Page 11: Newsletter Echilibria Ianuarie-Februarie

PAGINA 11

Fig. 6 Fig. 7 Fig. 8

Scrinul cu forme de frunze: capacitatea de a tine creionul, prin utilizarea unui betisor ce con-tureaza forma frunzei. (fig.9)

Turnul roz: formarea degetelor pentru a tine creionul, controlul miscarii mainii. (fig 10)

Fig. 9 Fig. 10

Mecanisme intelectuale necesare pentru scriere: - Capacitatea copilului de a auzi sunetele. - Capacitatea copilului de a izola sunetele ce formeaza cuvinte. - Capacitatea copilului de a vizualiza simbolul corespunzator unui anumit sunet.

Materiale ce vin in sprijinul mecanismelor intelectuale necesare pentru scriere:

Literele de glaspapir: copilul aude sunetul, vede simbolul si atinge cu degetele (memoria mus-culara). (fig. 11)

Insertiile metalice: controlul miscarii mainii intr-un spatiu dat. (fig. 12) Alfabetul mobil: copilul desparte cuvantul in sunetele componente, regasind pentru fiecare

sunet cate o reprezentare grafica; dupa analiza cuvantului, pune sunetele impreuna, face sinteza si intelege ca aceste simboluri au un inteles, exprima ceva. (fig. 13)

Page 12: Newsletter Echilibria Ianuarie-Februarie

PAGINA 12

Fig. 12 Fig. 11 Fig. 13

Scrierea de cuvinte il va pregati pe copil in mod direct pentru citit.

Citirea

Maria Montessori a observat ca in general copiii incep sa citeasca la 6 luni dupa ce au inceput sa scrie. Cititul reprezinta un proces mai complex decat scrisul, deoarece prin citit sunt explorate ideile, opiniile celorlalti, nu cele proprii.

Cititul “necesita o dezvoltare intelectuala mai complexa devreme ce implica des-

cifrarea caracterelor si folosirea inflexiunilor vocii pentru a intelege semnificatia unui cu-vant; toate acestea presupun efort intelectual. Scrisul pe de alta parte inseama capacitatea copilului de a traduce sunetele materiale in semne. Acest proces implica miscare, ceea ce e o constanta si o usurinta pentru copil. Scrisul se dezvolta spontan, la fel ca si vorbirea, care este de asemenea o traducere motorie a sunetelor pe care le-a auzit copilul. Cititul, pe de alta parte, se defineste ca o functie de abstractizare a intelectului. Prin citit se interpreteaza idei cu ajutorul simbolurilor grafice si astfel acesta se dobandeste doar mai tarziu.”

(Montessori, M. – Mintea absorbanta)

Cititul si scrisul reprezinta un experiment personal al copilului si poate sa survina o explozie a dezvoltarii amandurora. In aceeasi masura pentru unii copii acest proces poate fi unul progresiv, nu ca o explozie.

Invatarea scrierii si a citirii are loc tot printr-o abordare senzoriala, prin lucrul cu materialul concret. Activitatile implica multa miscare din partea copilului, nu doar exersarea scrierii si a citi-tului.

In urma acestei munci, copilul ar trebui sa ajunga la citirea totala. Aceasta presupune: - decodarea cuvintelor individuale; - intelegerea functiei cuvintelor; - intelegerea sintaxei; - abilitatea de a face legatura intre inteles si cuvinte; - intelegerea emotiilor, ideilor, expresiilor transmise de cei care au scris;

Page 13: Newsletter Echilibria Ianuarie-Februarie

EXEMPLU DE MATERIAL DIN ARIA L IMBAJ

Parti de vorbire si parti de propozitie

Invatarea limbajului are loc emotional, nu intelectual. Este vorba despre psiho-gramatica: copilul ab-soarbe, exploreaza functia (rolul), nu atat sensul cuvantului: unele cuvinte descriu ceva, altele exprima o actiune. Prin dramatizare el devine familiar cu partile de vorbire: articol, substantiv, adjectiv, verb, prepozitie, conjunctie, fara a sti insa acest lucru. El este doar expus si treptat devine constient de cu-vinte, sentimente, emotii, pe care le recunoaste si le absoarbe. Prezentare: Verbul

1. Pot invita doi copii. 2. Aduc tavita pentru scriere, un copil aduce etichetele printate, celalalt copil aduce Cutia cu simboluri gramaticale. 3. Scriu pentru fiecare copil cate un cuvant pe foaia de hartie: "oaie", "cal". 4. Fiecare copil citeste si aduce animalul corespunzator de la Ferma. 5. Scriu apoi cate un verb: "canta", "alearga". Fiecare copil realizeaza actiunea scrisa pe biletel. 6. Ii spun fiecarui copil: "adu-mi oaia", "adu-mi calul". Copiii aduc animalele de la Ferma. Apoi cer sa-mi aduca "alergatul", "cantatul". (Fiecare copil realizeaza ca nu poate sa aduca aceste actiuni, reprezin-ta ceva ce deja s-a intamplat). 7. Intreb fiecare copil: "Care este cuvantul care ti-a aratat ce sa faci?", indicand spre etichete. Copiii recunosc cuvintele ce reprezinta o actiune: "canta", "alearga". Simbolizam aceste cuvinte printr-un cerc rosu (pentru reprezentarea verbelor se foloseste un cerc rosu). 8. Copiii pot citi apoi alte etichete cu comenzi: "zambeste"/ "sari"/ "mananca" etc. Ei fac actiunile pe rand si le reprezinta prin simbolul gramatical (cerc rosu), de fiecare data.

PAGINA 13

Cum stim ca cel mic este pregatit sa inceapa sa citeasca?

Cand este capabil sa lucreze independent la alfabetul mobil, copilul recunoaste toate literele si grupurile de litere, inseamna ca poate citi ceea ce au scris altii, ca o sa mentina o ordine a lu-crului pe care il scriu altii;

Cand identifica toate sunetele dintr-un cuvant; Cand depune eforturi sa citeasca ce au scris altii; Cand incearca sa citeasca etichete, semne sau altele din mediu;

canta alearga

Page 14: Newsletter Echilibria Ianuarie-Februarie

Materialul se prezinta mai tarziu, dupa varsta de 5 ani, nu pentru dificultatea citirii, ci datorita necesitatii de abstractizare, care apare in jurul acestei varste (actiunea nu este concreta, ca un obiect - substantiv; dupa ce realizezi actiunea, ea dispare). Copilul devine constient de diferenta dintre acti-une si obiect. Copilul inmagazineaza o impresie puternica despre functia cuvintelor, dar si despre sintaxa propozitiei. Sunt jocuri atractive prin care copilul invata despre ordinea cuvintelor in propozitie (ii ajuta in acest sens si faza senzitiva pentru ordine); el schimba pozitia cuvintelor sa vada daca are in-teles propozitia, apoi aranjeaza cuvintele la loc, cu sens.

PAGINA 14

L IMBAJUL IN PERIOADA 0-3 ANI

Limbajul este un sistem de comunicare care utilizeaza semne, simboluri, cuvinte pentru a expri-ma un inteles, o idee, un gand. Copiilor din grupa 0-3 le oferim foarte multe substantive pentru tot ceea ce vedem, ce auzim, ce simtim sau experimentam.

Limbajul este direct si este legat de cultura, este influentat sau poate sa influenteze cultura. Este unul din instrumentele pe care copilul le utilizeaza ca sa inteleaga lumea. Mersul vertical cu mainile libere care il ajuta sa lucreze si limbajul vorbit diferentiaza omul de animale.

Abilitarea de a vorbi mai mult de o limba, este ceva ce copiii din grupa 0-3 ani pot sa faca mai bine si cu mai multa usurinta. Le ofera o introducere, un inceput intr-o alta cultura, deoarece atunci cand poti comunica cu o persoana intr-o alta limba poti experimenta lucruri deosebite.

Limbajul poate sa dezvolte relatii cu ceilalti si ne ajuta sa ajungem la ei. De asemenea, poate sa raneasca sau sa excluda. Este un instrument foarte puternic.

Cei 100 miliarde de neuroni, tendintele umane, mintea absorbanta si perioadele senzitive, ne ajuta in dezvoltarea limbajului.

Avem tendinta umana de a comunica. Ca fiinte umane, avem nevoie de comunicare, avem nevoie sa comunicam cu o alta fiinta umana, nu cu o masinarie. Copilul are nevoie de oameni cu care sa vor-beasca si care sa il asculte deoarece comunicarea adevarata implica doi sau mai multi oameni. Copiii de 0-3 ani au nevoie de implicare in comunicarea cu cei din familie si cu cei din Comunitatea Copiilor.

Page 15: Newsletter Echilibria Ianuarie-Februarie

PAGINA 15

MONTESSORI ACASA

Pana la 7 ani copilul se afla intr-o perioada senzitiva de achizitie a limbajului, iar rolul nos-tru ca adulti este acela de a-i oferi cat mai multe surse de informare si de a-i spori stima de sine si increderea in fortele proprii. Acestea il vor ajuta ulterior sa se exprime liber, fara teama. Pentru a-l ajuta pe copil sa fie increzator in limbajul sau este nevoie sa ascultam ceea ce are de spus si sa-i imbogatim vocabularul. Astfel, vorbirea dvs. si felul in care folositi cuvintele pentru a-i raspunde copilului ii ofera

baza prin care el isi poate crea propriul limbaj. E important sa vorbiti clar cu copilul, articuland fiecare cuvint. Atunci cand ii vorbiti si il ascul-tati, ii incurajati dorinta de a vorbi. Calitatea limbajului copilului dvs. este influentata de bo-gatia limbajului din mediul sau si de raspun-surile dvs. la eforturile sale de a vorbi. Folosind cateva moduri simple si naturale de a interac-tiona si de a raspunde copilului dvs, il veti in-curaja sa devina o persoana care va putea sa co-munice cu incredere.

Mediul pregatit: E necesar ca lucrurile sa fie la nivelul lui, sa fie accesibile, sa faciliteze indepen-denta. De exemplu:

un raft pentru carti, pentru a alege cartile preferate; veioza mica; ordine in ambianta, pentru a usura actiunile si alegerile copilului; cosulete pentru jocuri, jetoane - nu multe, maxim 10 seturi, apoi altele aduse prin rotatie.

Cum implicam copilul?

Vorbind cu el cand il tinem in brate, cand folosim colaborarea. Folosim limba parinteasca (nu limba bebelusilor) Vorbim corect si normal, nu folosim cuvinte stalcite. Sa ne asiguram ca ii ascultam cu atentie, sa coboram la nivelul lor, sa ii privim in ochi. Izolam cuvintele noi - le repetam. Trebuie sa fim foarte atenti cu limbajul nostru, pentru ca ei repeta tot ce aud de la noi. Odata cu limbajul folosit vin si toate filtrele, discriminarile pe care noi le avem si pe care

le exprimam. Copiii le pot prelua si devin parte integranta; aceasta afecteaza copilul. Pana la varsta de 3 ani, limbajul ca metoda de comunicare, trebuie sa fie foarte bine sta-

bilit.

Page 16: Newsletter Echilibria Ianuarie-Februarie

PAGINA 16

Construiti o legatura intre copil si mediul inconjurator, vorbindu-i, ascultandu-l si citindu-i.

Pronuntati numele obiectelor care va inconjoara, pentru a-i imbogati vocabularul. Folositi formule de politete atunci cand va adresati lui, dar si celor din jur. Explicati-i moment cu moment rutinele in care e implicat. Nu folositi “vorbirea de bebelus” si nu inventati un limbaj special facut din “cuvintele”,

copilul va fi bulversat de aceste cuvinte copilaresti, fara sens, are nevoie sa auda pronuntia corecta a cuvintelor folosite de adulti in conversatie.

Atunci cand vorbiti, fiti clar si logic.

Dati copilului timp sa absoarba si sa practice limbajul prin vorbit, ascultat si citit.

Seara e un moment foarte bun pentru a povesti cum v-ati petrecut ziua. In felul acesta va invata, la randul lui, sa impartaseasca din experientele proprii. Copiii au un vocabular mai bogat si devin cititori mai buni atunci cand li se citeste frecvent. Cautati carti bazate pe realitate, cu desene simple ale obiec-telor, actiunilor si evenimentelor de zi cu zi si de asemenea, cantati cantecele favorite. In sensul reproducerii corecte a vocabularului este important pentru copil sa auda sunetele cu acuratete. Aptitudinile de ascultare se pot dezvolta prin multe exercitii:

“Timpul povestilor”, cand parintele citeste copilului.

“Jocul tacut”, cand copilul inchide ochii si asculta indicatii soptite sau poate asculta cu ochii inchisi diverse sunete din mediu: cum curge apa de la robinet, cum bate vantul, cum ploua, cum bazaie o insecta, cum canta pasarile, cum se aude un motor, cum fluiera trenul.

“Plimbarea ascultatorilor”, cand copiii asculta si puteti vorbi despre ce aud in timpul unei plimbari.

“Jocuri verbale”, care ii fac pe copii atenti la sunetele pe care le folosesc cand vorbesc- rime, ritmul vorbirii.

“Jocul sunetelor”, cand copilul recunoaste primul sunet dintr-un cuvant, apoi sunete din inte-rior sau de la sfarsitul cuvantului: “Cu ce sunet incepe/se termina "cal?”. Jocul poate con-tinua cautand cuvinte care incep cu un anumit sunet: “gasim un cuvant care incepe cu …m”. Prin intermediul acestor jocuri se pot remedia si probleme de pronuntie (jocuri in fata oglinzii).

“Jocul intrebarilor”, cand pe seama unui obiect punem intrebari si copilul raspunde: Ce este marul? Cine mananca marul? Unde? Cand? Cum? De ce?

Stand la nivelul copilului, in genunchi sau pe scaun si privind direct in ochii lui incurajam ascultarea activa din partea copilului.

Vorbind cu voce joasa, incurajati copilul sa asculte cu atentie.

Page 17: Newsletter Echilibria Ianuarie-Februarie

PAGINA 17

Una dintre caracteristicile deosebite ale Mariei Montessori a fost capacitatea sa de a conecta viata din momentul dat cu viata din trecut, valorificand unul din elementele esentiale ce asigura progresul si evolutia umanitatii: imaginatia. Pe langa capaci-tatea de a gandi logic si a socializa, imaginatia este una din punctele forte ale copilului in cel de-al doilea plan de dezvoltare.

Ce este educatia cosmica?

“Cu ajutorul educatiei cosmice, copilul primeste o viziune a economiei pa-mantului care nu este doar astronomie, geologie sau biologie ci toate acestea im-preuna, interconectate prin cauza si efect. Toate iau parte: Soarele, rocile, vantul, ploaia, raurile, marea si toate formele de viata. Cand sunt luate ca un intreg, fiecare pare sa aiba o sarcina individuala in inte-riorul economiei pamantului, insa o eco-nomie care nu este statica ci in continua evolutie, miscare. Prin intermediul aju-torului dat imaginatiei si prin munca pro-prie, de exemplu, copilul intelege ca rolul jucat de viata este conectat cu nevoile ei, in special nevoia de hrana si reproducere. “ Mario Montessori, Cursul din India 1943-1944

Prin intermediul educatiei cosmice, copilul nu asimileaza doar cunostiinte, ci el si dezvota un simt al apartenentei si o dorinta de a contribui la acest plan al creatiei, de a face si el ceva. Educatia cosmica vine ca un raspuns al nevoilor copilului si il ajuta pe acesta sa aiba o viziune globala. Abordarea didactica este de la general la particu-

lar. Se prezinta imaginea de ansamblu, din care mai apoi sunt desprinse si explorate detalii.

Cu educatia cosmica, dezvoltam un simt al apartenentei si al importantei fiecarui individ. Se transmite copilului o viziune globala, care este potrivita copilului din acest plan, el avand puterea de a-si imagina si de a calatori, deci, prin spatiu si timp.

Pentru a transmite aceasta viziune, avem 5 mari lectii care se spun la inceput de an si o lectie care se spune la final de ciclu 6-9. Aceste lectii, povesti, au menirea de a-l ajuta pe copil sa vada cu ochiul mintii si fiecare dintre ele deschide o anumita arie curriculara. Povestile se pliaza pe principiul Mariei Montessori, acela de a “cultiva seminte”, de a pune copilul in contact cu infor-matia, cat sa stie ca exista. Semintele sunt in-formatii pastrate in subconstientul copilului, care in momentul manifestarii interesului pentru un anumit domeniu sunt activate, explorate, insusite si aprofundate.

DIN TEORIA MONTESSORI

JURNAL DE SCOALA

Educatia Cosmica

Page 18: Newsletter Echilibria Ianuarie-Februarie

PAGINA 18

ORIENTARE PENTRU PARINTI

Matematica si Limbajul continua sa fie ariile cele mai iubite de

scolari. Pe langa fractii, li s-a mai introdus ca material nou Socoti-

toarea Mare (cu ajutorul careia copiii pot face adunari, scaderi si

inmultiri pana la ordinul sutelor de milioane). La limbaj li s-au mai

introdus copiilor alte parti de vorbire: conjunctia si prepozitia, parti

de vorbire pe care copiii le experimenteaza in mod sensorial prin sim-

bolurile specific.

La Istorie am parcus impreuna Cea de-a doua

linie a timpului pentru oameni. Prin intermediul

acestei planse, copiii isi pun intrebari de genul: cum a

descoperit omul agricultura, cum au descoperit culo-

rile, la ce foloseau amuletele si de ce sculptau? Cum si

ce vanau? Cum au descoperit ei noi tehnici de a vana?

La Geografie am prezentat copiilor ideea de ora pe

glob si despre modul in care razele Soarelui ating Pamantul

(oblic sau perpendicular) si care sunt efectele acestora

asupra Pamantului.

La Arte am continuat sa aflam tehnici noi de a picta: cu degetul, cu paiul, cu sfoara, tehnica plie-rii.

Page 19: Newsletter Echilibria Ianuarie-Februarie

PAGINA 19

La Muzica am introdus numele notelor si notiunea de gama. De asemenea, am invatat cantecelul

“Limba romaneasca” de Gheorghe Sion.

La Biologie am incheiat capitolul despre Functia si Rolul Radacinii. Am invatat ca radacina

are o sensibilitate fata de apa, reusind sa depisteze unde se afla aceasta. Am aflat ca radacinii nu ii

place lumina si ca acestea se afla in relatie cu frunzisul. Am descoperit ca putem afla forma radacinii

si modul in care aceasta creste, in functie de modul in care sunt asezate frunzele.

Am implinit 100 de zile de scoala si cu ocazia aceasta am organizat o expozitie a colectiilor scolarilor. Ne-am bucurat de vizita copiilor de la grupele Terra si Soare carora le-am povestit si prezentat colectiile noastre.

In aceasta zi ne-am simtit foarte bine, avand diferite activitati. Printre

acestea se numara: am cautat impreuna numele a 100 de animale, am

confectionat ochelari in forma de 100, am numarat 100 de pasi din

clasa pana in curte, iar punctul culminant l-a reprezentat tortul:).

Sarbatorirea celor 100 de zile de scoala

Page 20: Newsletter Echilibria Ianuarie-Februarie

CEL MAI CERUT MATERIAL

FRACTIILE

DESCRIERE:

10 cercuri rosii in rame verzi Primul cerc nu este divizat. Celelalte sunt impartite in 2 parti, 3 parti, 4 parti s.a.m.d. Exista si patrate si triunghiuri divizate pentru a-l ajuta pe copil sa inteleaga ca nu doar cercurile

pot fi impartite. Cercul intreg reprezinta acum unitatea noastra.

PAGINA 20

Activitati:

Dupa prezentarea materialului, numele numitorilor (doime, treime, patrime etc), copilului i se prezinta intai notiunea de echivalenta, dupa care lucreaza cu cele 4 operatii de ba-za: adunarea, scaderea, inmultirea si impartirea. Nota: momentan, se lucreaza doar cu acelasi numitor.

Page 21: Newsletter Echilibria Ianuarie-Februarie

PAGINA 21

Seara Montessori 0-6 ani

Seara de discutii pe tema REinscrierilor in anul scolar 2015-2016

(scadenta pentru reinscrieri 12 Aprilie 2015)

Zi libera Echilibria este inchisa

EVENIMENTE VIITOARE SI ANUNTURI

Vacanta de primavara

Ce este Scoala Montessori?

Seara dedicata parintilor copiilor ce urmeaza sa merga la scoala in anul 2015-2016.

Dupa aceasta intalnire deschidem inscrierile pentru anul scolar 2015-2016.

Serbari de sfarsit de an scolar Miercuri, 3 Iunie 2015 - EME1 - sediul Domus

Joi, 4 Iunie 2015 - EME2 - sediul Stefan

Cluburi de Vara 3 - 21 August 2015 - Club de Vara Gradinita

1 Iulie - 21 August 2015 - Club de Vara Scoala

Perioada sesiuni de observari pentru parinti 20 Aprilie - 8 Mai 2015 - Gradinita, sediul Domus

11-29 Mai - Gradinita, sediul Stefan 20 - 30 Aprilie 2015 - Scoala

Page 22: Newsletter Echilibria Ianuarie-Februarie

PAGINA 22

Perlele grupelor Terra

Educatoarea: "Matilda, doresti sa-i urezi ceva lui Mircea de ziua lui". Matilda G.(3,6 ani):"Mircea, eu imi doresc o rochie cu Elsa."

Catre educatoare: “Ai 100 de maini, ca sa ajungi la toti copiii in acelasi timp?” “Matilda, de ce mirosi a Matilda?” Irina P. (4 ani) “Aseara mi s-a intamplat ceva foarte distractiv. M-am spalat pe cap, a fost o veselie.” Mara I. (4,6 ani)

Andrei L. (4,11 ani): “La papetarie se vand papioane!” Natalia P. (5,6 ani): “Ba nu, se vand papuci!”

Educatoarea: “Andrei, unde ai pus bolul?” Andrei C. (4 ani): “S-a pitit in cosul de gunoi.”

Catre un coleg: “Ai facut o greseala foarte neinteleapta!” Sonia M. (5,2 ani)

Matei R. (5,7 ani) catre Andrei S.: “Vrei sa fi prietenul meu pana vine Matei?”

Perlele grupelor Soare -Eu am baut shake dimineata. -Cu ce era? -Cu dragoste. A pus tati dragoste in el. Matei M. (3,4 ani) “Lumina este alba pentru ca s-a topit zapada.“ Mara D.(2,5 ani)

“Mie nu-mi plac moschinele.” Ema C. (2,9 ani)

Perlele Scolii “Eu stiu de ce e asa frumos tot ce facem cu Ciprian: pentru ca pune dragoste in tot ceea ce face.“ Emanuel P.(6,6 ani)

Delia G.(6,7 ani) uimita ca nu se sparge un balon: “Ada, eu cred ca balonul nu se sparge pentru ca l-ai umflat cu frumusetea ta.”

“Stii ce imi place mie cel mai mult la materialul asta? Ca o sa il termin azi.” Vlad I.(7 ani)

“Cred ca acum am inteles ce inseamna Montessori. Vlad avea dreptate: inseamna sa afli singur.” Alessia P.(7 ani)

“Eu seman cu mami ca sunt destept si cu tati ca arat aproape la fel, iar cu Sofia la ochi.” Marius P.(6,5 ani)

Emanuel P.(6,6 ani):“Eu am putere, eu am deja patratele. Am si par de barbat! Andrei C.(7, 2 ani):“Ba nu, nu ai nici macar jumatate de patratel”.

Perlele copiilor

Page 23: Newsletter Echilibria Ianuarie-Februarie

Pentru evenimente consultati

Calendarul Echilibria

EME1 Str. Emil Racovita Nr. 70, Vila 116C

Complex Domus , Pipera-Voluntari, Ilfov EME2

Str. Stefan cel Mare, Nr. 35, Pipera-Voluntari, Ilfov

Telefon: 0314 38 72 94/ 0744 38 78 88 E-mail: [email protected]

ECHILIBRIA

MONTESSORI EDUCATION

W WW .ECHILIBRIA . RO

Vizitati-ne pe Facebook


Recommended