1
TERAPIE PRIN MUZICA
PUBLICATIE ANUALA 2006
Trustees: The Reverend Patsy Kettle, Gerald Bowden TD MA FRICS,
Michael Atkinson CMG, Gerald Orman Esq, Sarah Clarke, Sara Mauleverer
REGISTERED CHARITY NO: 1070760
VOLUM VIII
Bine ati venit la cea de-a opta editie a Buletinului Informativ al Terapiei prin Muzica!
Un mesaj din partea biroului
Nu stiu daca eu sunt persoana cea mai indreptatita sa transmit
acest mesaj din partea biroului datorita faptului ca marea
majoritate a timpului am fost in concediu de maternitate. Doresc
insa din tot sufletul sa profit de aceasta ocazie si sa va spun ca m-
am intors si ca am fost foarte interesata sa citesc rapoartele
voastre si sa aflu detalii despre experientele voastre de-a lungul
ultimului an. M-ati ajutat sa fiu la curent cu climatul in care voi
lucrati iar rapoartele si activitatile voastre mi-au dat idei noi pe
care sa le pun in practica in munca mea clinica, care de
asemenea a suferit o pauza cat timp am fost in concediu de
maternitate.
Stiu ca atat de multe s-au schimbat pentru multi dintre voi si am fost impresionata sa observ ca totusi ati reusit
sa pastrati legatura cu noi si sa va continuati programele de terapie prin muzica. Putem acum sa ne mandrim
cu relatii de parteneriat care au inceput in 1996! Angajamentul vostru fata de noi (si al nostru fata de voi, sper!)
a fost recunoscut si de catre o organizatie din Anglia, organizatie care apreciaza munca de calitate in
organizatiile caritabile. Impreuna cu Jane, am fost invitata la o ceremonie de imnare de premii si am fost foarte
mandre sa primim unul dintre cele mai prestigioase premii, in cadrul categoriei ‘Ajutor International si
Dezvoltare’. A fost o seara minunata si constituie o dovada a tot ceea ce noi toti am reusit sa facem, deci si voi
puteti sa fiti mandri! Va rugam sa ne spuneti ce putem face pentru a ajuta ca programele voastre de terapie
prin muzica sa continue si sper sa ne intalnim cu cat mai multi dintre voi la Trainingul Aditional oferit la sfarsitul
acestui an. (Vezi Pagina 3 pentru aplicatie).
Alexia Quin, Director
Nota de la editorul invitat
Fiind studenta in 1991, mi-am dorit sa aflu mai multe despre terapia prin muzica si am intalnit Terapia prin
Muzica. Timpul petrecut ca asistent in Timisoara mi-a oferit convingerea de care aveam nevoie pentru a ma
hotari ca aceasta este cariera potrivita pentru mine. Dupa sapte ani, am incheiat cercul prin calatoria la Vaslui
in calitate de terapeut, conducator al Proiectului 05. In tot acest decurs, Terapia prin Muzica a continuat sa
raspunda naturii schimbatoare a terapiei prin muzica si reformelor actuale din Romania. Este o perioada dificila
de schimbari pentru multi dintre voi la locurile de
munca, dar speram ca sesiunile de terapie prin
muzica sa ramana ca o ‘constanta’ intr-un mediu
nesigur. Terapia prin Muzica va continua sa va
sprijine in munca voastra si asteptam cu nerabdare
sa auzim vesti despre progresul proiectelor voastre
In calitate de editor invitat al acestei editii a
Buletinului Informativ, m-am bucurat sa citesc
rapoartele voastre si astept ca anul urmator sa
aduca si mai multe imbunatatiri.
Cu drag,
Becca Sayers (Meloterapeut, Proiect 2005)
Continut
Project 2006 & Vizita a Doua Pagina 2
Dezvoltari la nivel academic & Posibilitate de
training aditional
Pagina 3
Competitii si Schema Pagina 4-5
Vesti de la partenerii locali & Granturi
Discretionare
Pagina 6 & 7
Colt teoretic Pagina 9
Dezvoltari Pagina 10
Intrebari si raspunsuri Pagina 11-15
Noutati in voluntariat Pagina 16-18
2
Proiect 2006
Suntem incantati sa va anuntam faptul ca beneficiarul Proiectului de Training Introductiv din 2006 va fi un
parteneriat intre un ONG si anume centrul de zi ‘Casa Luminii’ si o institutie de stat ‘Complexul de Servicii
Comunitare pentru Copilul cu Handicap Sever’ din Sibiu, in centrul Romaniei. Terapie prin Muzica a primit o
aplicatie in 2002 de la Casa Luminii pentru instruirea personalul
care lucreaza cu copii cu dizabilitati mentale si fizice cu varste intre
4 si 16 ani. Din acel moment, ei au initiat o noua colaborare cu
autoritatile locale si lucreaza impreuna intr-un complex de servicii
comunitare pentru copii cu dizabilitati severe. Doar trei dintre copii
pot comunica verbal si toti ceilalti sunt dependenti de ajutor atat fizic
cat si psihic. Acest parteneriat este un exemplu de cea mai buna
metoda in care autoritatile locale se implica in rezolvarea
problemelor din sistemul de ingrijire romanesc si este unul dintre
primele exemple din tara. Echipa noastra considera ca terapia prin
muzica “...poate deschide noi porti de comunicare in special pentru
copii care au dificultati verbale si cei autisti.” Melanie Wells,
terapeut prin muzica, si asistenta ei Kylie Richardson asteapta cu
nerabdare sa se alature si sa munceasca impreuna cu cele doua
echipe pentru a introduce muzica in viata copiilor din cadrul
proiectului.
Cea de a doua vizita
Emily Cawdron, terapeut prin muzica, se va reintoarce in iunie la Scoala pentru Surzi, Vaslui, pentru o vizita
de urmarire a proiectului si va fi insotita de Helen Arthur
(Asistent la Proiectul de la Botosani 2003). De-a lungul
anilor, aceste vizite de urmarire s-au dovedit cruciale in a
ne ajuta sa sustinem programele de terapie prin muzica si
au oferit partenerilor locali posibilitatea de a-si consolida
cunostintele initiale, de a-si impartasi succesele si de a
cere sfatul in ceea ce priveste problemele aparute
inevitabil in momentul in care au inceput sa deruleze
sesiunile de terapie prin muzica fara supraveghere. Emily
si Helen vor petrece o saptamana observand sesiunile si
oferind suport echipelor din Vaslui. Atat ele cat si
personalul scolii asteapta cu nerabdare inceperea
proiectului. La sfarsitul celor sase saptamani de training
initial, unul dintre profesori ne-a declarat: “Va multumim
pentru rabdarea si increderea care ati insuflat-o personalului nostru si copiilor de la scoala noastra si de
asemenea pentru incurajarile si disponibilitatea dumneavoastra in a raspunde intrebarilor noastre. A fost intr-
adevar o placere sa lucram cu dumneavoastra si asteptam cu nerabdare sa va reintoarceti.”
Profesor Rodica Cain, scrie “am observat ca folosirea muzicii intr-un cadru terapeutic dezvolta atentia,
gandirea, afectivitatea, vocalizele non-verbale si poate permite perceperea muzicii prin ritm si vibratii. Prin
activitatile de terapie prin muzica s-a schimbat si comportamentul elevilor: cei timizi au devenit mai increzatori
in fortele proprii, cei mai agitati s-au linistit, au devenit disciplinati si foarte atenti. Toti copiii au participat la
aceste activitati.”
Schimbari la sediu
Alexia Quin, Director al Terapiei prin Muzica, s-a reintors la servici dupa concediul de maternitate in care a avut
grija de minunata ei fetita, Beatrice. Elizabeth Hotham, administratorul nostru din 2005, s-a mutat din Londra
pentru a locui cu logodnicul ei, Hugo. Felicitari amandurora! In final, uram bun venit Ramonei Blaga, ale carei
excelente traduceri ne-au ajutat sa realizam acest Buletin Informativ si ne-au permis sa pastram legatura cu
toti partenerii nostri din Romania. Multumim!
3
Dezvoltari academice
Terapia prin Muzica continua sa colaboreze cu Dl. Romeo Popa, Directorul Colegiului Friedrich Muller, Sibiu.
In prezent studiem curiculumul pentru a observa daca exista posibilitatea ca in viitorul apropiat sa oferim si o
sectiune muzicala. Cursul ofera un proces de invatare intensiva si implementare vocationala si acopera o larga
arie de module, inclusiv folosirea artei intr-un context terapeutic pentru persoane cu dizabilitati.
Pentru mai multe informatii, va rugam sa-l contactati pe Dl. Romeo Popa,
Scoala Postliceala, Friedrich Muller, Strada Pedagogilor nr.3, Sibiu, 2400.
Tel: 0040269 222809. E-mail: [email protected]
Ne-ar face mare placere sa aflam daca cineva a avut posibilitatea sa
participe la un asemenea curs in alte parti ale Romaniei.
Posibilitate de training aditional
Suntem incantati sa anuntam o posibilitate ca actualii nostri parteneri sa acumuleze noi
cunostinte, care noi speram ca vor ajuta la derularea pe o perioada de timp mai
indelungata si cu implicatii mai puternice a programelor de terapie prin muzica deja in
derulare. Programul va fi derulat de membrii cu experienta din cadrul echipei de
meloterapeuti ai Terapiei prin Muzica, printre care Sarah Hadley si Kathryn Williams, pe care probabil ca le-ati
cunoscut in anii anteriori. De asemenea va exista posibilitatea de a relationa cu alte persoane care folosesc
muzica in munca lor cu persoane cu nevoi speciale din Romania.
Anul acesta, training-ul aditional va acoperi doua arii:
ABILITATI MUZICALE: Proiectele noastre de Training Introductiv sunt in principiu de sase
saptamani si pot acoperi doar principiile de baza ale terapiei prin muzica. Ceea ce dorim in
prezent este sa va oferim posibilitatea de a va dezvolta abilitatile muzicale, de a descoperi
noi tehnici muzicale pentru a le adauga repertoriului vostru si de a explora noi si avansate
metode de a va folosi vocea si instrumentele muzicale in sesiunile de terapie prin muzica.
ABILITATI DE PREZENTARE: Datorita schimbarilor atat de
directori si conduceri ale centrelor de ingrijire din Romania
cat si ale autoritatilor locale responsabile, devine foarte
important ca angajatii locali sa fie capabili sa explice munca
pe care o fac, atat practic cat si in ceea ce priveste
beneficiile pe care le aduc copiilor sau adultilor aflati in grija
lor. Comunicarea eficienta poate incuraja pe altii sa-si ofere
suportul in programul de muzica sau chiar sa atraga
potentiali sponsori. A fi capabil sa exprimi clar detalii despre
procesul terapeutic si progresul facut in cadrul sesiunilor de
terapie prin muzica este intr-adevar un talent, dar aceasta
parte a training-ului nostru va va spori increderea in a
realiza acest lucru.
NOTA: Acesta NU este un curs introductiv, ci doar o posibilitate pentru cei care deja deruleaza programe de
terapie prin muzica sa-si dezvolte abilitatile muzicale. Toti participantii trebuie sa poata dovedi faptul ca sunt
preocupati de derularea de sesiuni de terapie prin muzica de mai mult de un an. Locurile sunt limitate si se va
tine cont si de Raporturile Anuale pe care ni l-ati trimis in fiecare an.
Suntem recunoscatori Scolii Speciale Nr.1 Bistrita,
pentru asistenta in organizarea acestui eveniment.
ANUNT!
Aspecte practice: Training-ul aditional va avea loc la Bistrita in perioada 17-20 septembrie 2006. Costurile
pentru participarea la training si cazare vor fi acoperite de Terapie prin Muzica, dar solicitam ca participantii
sa-si plateasca transportul, daca este posibil. Daca apar dificultati pentru acoperirea costurilor de calatorie,
vom incerca sa ajutam, in functie de fonduri si necesitati.
Va rugam sa completati formularul de aplicatie atasat si sa indicati daca doriti sa aplicati pentru finantare
integrala sau partiala din partea Terapiei prin Muzica.
4
Scenariul
Ana-Maria are zece ani si are trasaturi autistice si hiperactivitate extrema. Ea participa la sesiunile tale
individuale de terapie prin muzica de sase saptamani. Deseori se implica in a canta cantecul de salut la
inceputul sesiunii dar in rest alearga in jurul camerei. Tu trebuie deseori sa o aduci inapoi sa stea in zona
in care sunt instrumentele muzicale, si deci participa la cateva activititati muzicale, dar isi pierde interesul
destul de repede si incepe din nou sa alerge prin camera. Cum reusesti sa o implici pe Ana-Maria in
activitati mai sustinute?
INSCRIEREA CASTIGATOARE
Raspunsul oferit de Monica Szabo: Copii ca Ana-maria am intalnit si in munca mea cu elevii inscrisi in
sistemul de invatamant normal din Oradea. Eu as recomanda terapia prin muzica tocmai acestor copii - pe
undeva autisti, pe undeva hiperactivi - care parca isi cauta mereu locul atat in lumea exterioara cat si in
interiorul lor.
Daca Ana-maria participa la cantecul de salut, inseamna
ca am reusit sa stabilim un anumit raport, sa ne intalnim
ca doua persoane pe taramul muzicii. Poate ca, la un
moment dat, Ana-maria este cuprinsa de o anxietate care
o face agitata sau o determina sa evadeze. Astept un timp
sa se linisteasca, (incerc sa reflectez aceste lucruri cu
ajutorul unui instrument - de exemplu, xilofon), apoi o
atrag inapoi – aratandu-i ca ii inteleg temerile dar si ca, cu
putin curaj, le putem depasi si ca putem continua sa
interactionam. In aceasta situatie, ca terapeut ma simt ca
un om care merge pe sarma, incercand sa pastrez
echilibrul intre a-i pastra libertatea personala, (a accepta,
a intelege) si a impune limitele necesare.
In primele sedinte observ momentele in care copilul "evadeaza" sau exploreaza altceva si momentele in care
reuseste sa participe la meloterapie. Incerc sa surprind si ce face atunci cand fuge, unde se duce, ce o
intereseaza. Pierde contactul cu mine, sau, din contra, e un joc de al ei care mi se adreseaza? De asemenea,
constientizez mereu si obiectivele terapiei. Vreau sa se concentreze mai mult timp? Sau pun accentul pe
exprimarea emotiilor, pe respectarea limitelor, sau sa ii asculte pe altii?
Rezultatele Competitiei
Multumim tuturor celor care s-au inscris pentru competitie la inceputul acestui an. A avut un succes excelent
si am primit multe raspunsuri cu privire la cele doua scenarii. Toate inscrierile au fost luate in considerare de
catre Consiliul Terapiei prin Muzica si castigatorii sunt:
Nu au existat raspunsuri corecte sau false dar juriul a apreciat intelegerea nevoilor clientilor si procesul prin
care de ce si cum a fost condusa sesiunea. Toti meloterapeutii isi privesc munca intr-un mod diferit si pentru a
demonstra acest lucru, am invitat redactorul nostru, Becca Sayers, sa ne impartaseasca gandurile ei cu privire
la modalitatile prin care ea ar raspunde scenariilor in discutie. De asemenea prezentam mai jos si raspunsul
castigatoarei Monica Szabo.
Castigatorii Competitiei
Premiul 1 – Monica Szabo de la Scoala Ajutatoare Nr.1, Oradea
Premiul 2 – Corina Bumbu & Viorica Cretu de la Scoala Speciala
Nr.1, Bistrita
Premiul 3 – Olympia Marc de la Scoala Ajutatoare Nr.1, Oradea
5
Raspunsul oferit de Becca Sayers:
Am pregatit camera si am pus pe o masa laterala
niste instrumente de percutie care se tin in mana. In
centrul camerei, este o toba independenta si un
tambal si in cealalta parte este o toba pe podea.
Ana-Maria raspunde cu entuziam la cantecul de salut,
deci ma intreb daca nu ii este mai usor sa participe cu
ceva care ii este familiar. Decid ca in timpul sesiunilor
sa introduc cateva structuri muzicale pe care ea sa le
cunoasca si sa putem sa le dezvoltam impreuna.
Dupa cantecul de salut, eu incep un cantec intitulat
“Cantecul Anna-Mariei” cu un tempo rapid in timp ce
ea alearga in jurul camerei. Cant un refren si apoi
intrebarea “Ce vrea Ana-Maria sa cante?”. Ea se uita
la mine in liniste si continua sa alerge. Eu cant “Ana-
Maria vrea sa alerge” si cant la toba in ritm cu pasii ei
in jurul camerei. Ma reintorc apoi la refren. Data
urmatoare, intreb aceeasi intrebare cand ea este
aproape de tambal si mainile ei il ating. Este
accidental? Nu stiu, dar decid sa continui si sa cant
urmatorul vers intr-o voce lenta si in soapta “Ana-
Maria canta la tambal si suna asa.” Ea il atinge de mai
multe ori inainte de a incepe sa alerge din nou.
Continuam acest cantec cu o succesiune de refrene si
versuri. Cateodata Ana-Maria atinge un instrument si
altadata se misca in jurul camerei deci folosesc orice
face in momentul in care cant un vers.
Apoi fac o pauza sa observ cum reactioneaza Ana-
Maria la sfarsitul cantecului. Se uita in jur si apoi
hoinareste prin camera aproape fara nici un scop. Iau
toba de ocean si stau in picioare in fata ei. Cand face
un pas, eu o urmez intr-un cerc larg. Face cativa pasi,
apoi se opreste si se uita la mine. Eu schimb directia
si merg catre ea. Cand ne intalnim, ii intind toba si ea
o prinde in maini si o scutura putin inainte de a-si
continua drumul. Eu continui sa merg in acea directie,
cantand incet in timp ce ma misc. De fiecare data
cand ne intalnim, ii ofer toba si ea o atinge facand un
zgomot, inainte de a pleca. Aceste interludii cu toba
devin din ce in ce mai lungi si eu ma implic putin mai
mult: tin toba si o misc sau cant la ea cu mana mea
ca raspuns la ceea ce face Ana-Maria.
Ana-Maria merge la masa si se uita atenta la
instrumente. Atinge unul incet, si apoi altul iar eu ma
asez la o mica distanta de ea si cant un motiv gentil,
repetitiv la xylofon. Cant fara cuvinte in timp ce ea
face zgomot cu instrumentele si ocazional se uita la
mine.
Este timpul sa terminam si deci cantam incet ‘cantecul
de la revedere’ inainte ca Ana-Maria sa se repeada sa
iasa din camera.
Ce-ar fi sa imprastiu instrumentele prin camera si la fiecare joc nou sa ne deplasam la instrumentul respectiv
impreuna? Ba chiar, uneori o las sa mearga inainte; o urmez dar ii ofer si timp si un loc personal, numai al ei.
Apoi, ne vom juca un joc cu reguli: "Imita ritmul" sau "Dirijorul", fiind mai severa in respectarea regulilor si a
limitelor. Alternez, respectiv imbin activitatile cu reguli sau care necesita concentrare cu cele in care are
libertatea de a fugi, de a se exprima. La fel ca muzica, imbin elemente de surpriza care atrag atentia si permit
exprimarea, reflectarea emotiilor, pastrand regulile necesare armoniei.
Ce-ar fi sa o includ intr-un grup de copii? Ne-am putea juca impreuna jocul: ‘Danseaza si opreste-te la semnal’;
sau jocul ‘Sa cautam papusa’ – copiii imprastiati prin camera canta la instrument astfel incat cel mai tare canta
copilul care e mai aproape de locul in care este ascunsa papusa; sau sa cantam tinandu-ne de mana si sa ne
leganam cu totii deodata. Putem sa legam pe unul dintre copii la ochi si sa dam mana in mana o maraca astfel
incat sa nu faca zgomot. Am vazut copii ca Ana-maria participand atenti si cu placere la asemenea jocuri.
Spre finalul terapiei as invita parintii sau invatatoarea lui Ana-maria, sa se joace cu noi, pentru a-i da sansa
Ana-mariei sa beneficieze de placerea jocului in comun si dupa ce nu se va mai intalni cu mine…
6
Vesti de la Partenerii Locali
Reforme la Constanta
Anul trecut in iulie am primit prin fax un mesaj destul de
alarmant de la Centru de Recuperare Neuropsihiatrica,
Techirghiol prin care ni se cerea ajutorul. Multe dintre
locurile de munca ale partenerii nostri locali au fost
amenintate datorita schimbarilor propuse la spitalul
psihiatric de adulti CRRNP. Noua ni s-a comunicat faptul
ca autoritatile locale au dorit sa reduca opt dintre cele
zece pozitii de terapeut. Terapia prin Muzica a trimis nota
scrisa autoritatilor locale prin care si-a exprimat
ingrijorarea asupra impactului pe care acesta
restructurare il va avea asupra beneficiarilor cu nevoi
speciale si a solicitat ca acestia sa recunosca valoarea si
cunostintele partenerilor nostri locali.
Desi doar doi terapeuti vor fi pastrati in post la Techirghiol, noi am fost bucurosi sa aflam ca unii membri ai
personalului au fost transferati la alte centre de ingrijire din Constanta si nu si-au pierdut serviciile complet.
Unul dintre aceste centre este Complexul de Servicii Comunitare ‘Cristina’, centru care a beneficiat de un
proiect de training in terapia prin muzica in 1998. Aura Filip a fost transferata acolo si ea ne-a adus la
cunostinta faptul ca ea a folosit muzica in a o ajuta sa-si creeze relatii cu copiii de acolo. “As dori sa imi exprim
recunostinta inca odata pentru minunata ocazie ce mi-a fost oferita sa invat tehnici de folosire a instrumentelor
de percutie, tehnici care m-au ajutat sa stabilesc relatii bune cu copiii si personalul de la C.S.C ‘Cristina’. Doar
dupa cateva sesiuni de terapie prin muzica, copiii m-au acceptat si am reusit sa ne cunoastem si sa avem
incredere unii in altii. Copiii iubesc sa cante la instrumente si terapia ne ajuta sa ne atingem obiectivele stabilite
atat pentru fiecare copil in parte cat si pentru intregul grup.”
Inchiderea centrului de la Negru Voda
Atat institutia in sine cat si Centrul de Terapie alaturat din Negru Voda – care au fost sprijinite pentru multi ani
de Fundatia pentru o Viata mai Buna (FVB) – sunt pe cale de a fi inchise in primavara anului 2006. Beneficiarii
vor fi transferati la noul centru pilot din Techirghiol, impreuna cu tot echipamentul, inclusiv instrumentele
muzicale. Se spera ca unii dintre terapisti vor avea posibilitatea sa fie transferati acolo pentru a-si putea
continua munca excelenta cu beneficiarii. Pentru mai multe informatii, va rugam sa o contactati pe Alina
Dobrescu la adresa: [email protected]
Training la Negru Voda
FVB raman activi in zona in ciuda faptului ca una dintre ariile lor de servicii isi incheie activitatea. In momentul
de fata, ei se afla in proces de acreditare pentru a deveni furnizor de programe profesionale de dezvoltare
pentru angajatii care lucreaza in ingrijirea persoanelor cu dizabilitati. Pentru o perioada de trei luni, FVB va
instrui o serie de specialisti, atat la DASPC Constanta cat si la Centrul Pilot din Techirghiol, in deprinderi menite
sa asigure imbunatatirea calitatii vietii persoanelor aflate in asistenta. Personalul FVB va participa de
asemenea la curs. pentru mai multe informatii. Pentru mai multe informatii, va rugam sa luati legatura cu Alina
Dobrescu la adresa [email protected]
Training-ul IMPART
Echipa Impart (componenta a Fundatiei de Sprijin Comunitar, Bacau) a organizat un curs la Codlea, judetul
Brasov pentru persoane cu dizabilitati ‘Rafel’. Au participat un numar total de 40 de persoane printre care
angajati si parinti ai copiilor cu dizabilitati ‘Rafel’. IMPART a descris modalitatea in care ei au folosit muzica
pentru a stimula si imbunatati calitatea vietii celor cu dizabilitati. Un alt curs a fost organizat la Centrul ‘Daniel’
din Bacau, unde de asemenea au participat angajati si parinti. Pentru mai multe informatii referitoare la accesul
la programele de training derulate de IMPART, va rugam sa luati legatura cu Cornelia Petcu la adresa
7
SCHEMA DE GRANTURI DISCRETIONARE – Actualizare pentru 2006
In ultimul numar al acestui Buletin Informativ, am anuntat lansarea Schemei de
Granturi Discretionare care speram ca va oferi suport celor care isi schimba locul de munca dar isi vor
transfera experienta si cunostintele acumulate cu ocazia training-ului introductiv oferit de Terapie prin
Muzica si isi vor continua programele de terapie prin muzica la noul loc de munca. Dorim din tot sufletul
sa ne asiguram ca toti cei care au beneficiat de un training introductiv si doresc sa sustina programe de
terapie sa aiba aceasta posibilitate indiferent de locul de munca.
Inca de la lansarea acestei scheme, am primit numeroase cereri de la persoane care spera sa
beneficieze de aceasta oportunitate.
Daca v-ati schimbat locul de munca sau stiti ca veti fi transferat/a intr-un alt centru de asistenta, noi
dorim sa va oferim instrumentele muzicale si suportul nostru pentru a demara un program de terapie prin
muzica la noua locatie.
Aplicatia pentru un Grant Discretionar: Daca doriti sa aplicati pentru un grant discretionar, primul pas
este sa ne scrieti si sa mentionati unde ati participat la training-ul initial organizat de Terapie prin Muzica
(i.e. in cadrul carui centru de asistenta sociala) si sa ne furnizati cateva informatii despre locul actual de
munca (spre exemplu: numele centrului, detalii de contact, informatii despre beneficiari). Trebuie de
asemenea sa cereti aprobarea directorului pentru a desfasura programe de muzica intrucat grant-urile nu
pot fi acordate decat daca exista sprijinul conducerii.
Va rugam sa luati legatura cu noi la adresa de e-mail: [email protected] sau sa ne scrieti
pe adresa biroului: Music as Therapy, The Co-op Centre, 11 Mowll Street, London, SW9 6BG. Asteptam
cu nerabdare sa primim vesti de la voi!
Update
Aplicatii mai largi ale muzicii
Monica Szabo de la Scoala Speciala Nr.1, Oradea ne-a adus la
cunostinta faptul ca ea a folosit muzica si diversele ei modalitati
de aplicatie pentru ‘lucrarea de grad’. Monica a format grupuri de
copii cu dificultati de invatare sau cu probleme de comportament
dar care erau inclusi in scolile normale. Ea a contactat scolile si
directorii, care au primit cu draga inima initiativa ei de a implica
copiii in terapia prin muzica si prin povesti. Din octombrie pana in
ianuarie, ea a format patru grupuri de copii si a organizat sesiuni
de terapie prin muzica odata pe saptamana. Dupa 12 sesiuni, ea
a invitat parintii si le-a prezentat o poveste muzicala realizata de
copii. Copiii au creat povestea, au ales instrumentele si au
interpretat-o. Ca si surpriza, Monica a invitat o persoana de la
Filarmonica pentru a canta la chitara. Monica ne-a declarat:
“Pentru mine a fost fascinant sa vad cum muzica este capabila sa
imblanzeasca copiii hiperactivi si in acelasi timp sa-i stimuleze pe
cei timizi. M-a surprins cat de motivati au fost sa fie atenti atunci
cand am redat povestea muzicala, sesizand ca muzica lor are
semnificatie doar cand sunt atenti la ei insisi, la mine si la colegii
lor, doar daca indraznesc sa se exprime, si daca respecta anumite reguli.” (Szabo Monica - Scoala Speciala
Nr. 1, Oradea)
Noutati de la Partenerii Locali (Continuare)
8
INCURAJAREA ATENTIEI
Unul din exercitii a fost acela in care eu stateam in fata lui cu toba in mana
si o loveam doar cand el se uita la mine. Incet a descoperit regula jocului:
eu lovesc instrumentul doar daca el este atent. Si pentru ca i-a placut
provocarea, a fost din ce in ce mai motivat sa fie atent.
(Jako Eniko – Scoala Speciala Nr. 1, Oradea)
DIALOG MUZICAL
Tinerii sunt incurajati sa isi aleaga cate un instrument. Apoi, li se cere sa formeze perechi de cate doi.
Fiecare pereche se va aseza fata in fata pe scaune si va purta un dialog cu instrumentele. Este foarte
important ca ceea ce vor sa transmita sa fie însotit de expresii mimico-faciale corespunzatoare si sa se
mentina in permanenta contactul vizual. La sfarsit, se va descifra verbal ceea ce s-a dorit a fi transmis
muzical. Se verifica daca tinerii au inteles ceea ce partenerul a vrut sa transmita si
invers, daca mesajul care s-a dorit a fi exprimat a fost inteles corect. Activitatea se
poate desfasura si cu partenerii de dialog asezati spate in spate, fara contact vizual,
intensificandu-se in acest caz expresivitatea muzicala.
(Ramona Gavrila, Centru de Zi ‘Sf. Maria’, Cluj)
VANATOAREA DE INSTRUMENTE
Ultima data cand m-am intalnit cu clientii mei, m-am pre-
facut ca am pierdut instrumente si nu le-am putut gasi.
Amandoi au cautat peste tot si intr-un final, cand au gasit
cutia, au fost foarte, foarte fericiti.
(Seian Seitamet, CRRN, Techirghiol)
ACTIVITATI
NOI!
MUZICA SI NUMERELE
Le aratam un numar si ei trebuie sa bata
de cate ori arata aceasta; despartim
cuvinte in silabe cu batai de toba/xilofon.
(Ceaciru Doina, Scoala pentru Surzi,
Vaslui)
EXPRIMA CEEA CE SIMTI CU AJUTORUL INSTRUMENTULUI
Scriem o propozitie/ fraza pe tabla, o citim, o explicam (pentru a ne
asigura ca este clara) si apoi fiecare incerca sa exprime cu ajutorul
instrumentelor ce este scris pe tabla. Se poate folosi o poezie sau o
poveste pe care copiii o stiu deja (studiata la o ora de lb.romana). Se
poate pune in evidenta ritmul, accentul, intensitatea vorbirii.
Ex. :”Vine , vine primavara…”
(Paduraru Loredana, Scoala pentru Surzi, Vaslui)
ACTIVITATI
NOI!ACTIVITATI
NOI!
9
Coltul Teoretic
Echipa de Consultanti a Terapiei prin Muzica a citit rapoartele voastre si a discutat in sedinte dificultatile cu care
va confruntati ca rezultat al reformelor actuale. Ei inteleg provocarile care apar cand lucrati cu noi grupuri de
clienti, pierderea de personal si inchiderea locurilor de munca si apreciaza ca acesta este un mediu foarte dificil
in care sa va desfasurati activitatea. Multi dintre voi au primit un minim ajutor de la cei responsabili dar este
dificil sa convingi alte persoane in ceea ce priveste valoarea muncii pe care voi o faceti. In UK exista de
asemenea multe aspecte pe care noi, in calitate de meloterapeuti, le consideram provocatoare. Si noi ne aflam
adesea in situatia in care trebuie sa luptam impotriva neintelegerii din partea angajatorilor si a celor care sunt
responsabili de ingrijire, si terapia prin muzica nu este vazuta de cei aflati la putere ca o prioritate in comparatie
cu alte interventii terapeutice. Cativa membrii ai Echipei de Consultanti ai Terapiei prin Muzica si-au impartasit
experientele si modalitatile in care puteti beneficia de mai mult suport in incercarile de a dezvolta terapia prin
muzica in Romania.
Tiffany Hughes (Meloterapeut, Proiect 2000) spune: “Se pare ca in prezent, multi dintre voi experimenteaza
diverse provocari in a desfasura programele de terapie prin muzica. Trebuie sa fie frustrant si dificil pentru voi
dar aveti rabdare pentru ca munca pe care o faceti este foarte importanta acum cand se petrec atat de multe
schimbari. Muzica va ajuta beneficiarii vostri sa-si exprime sentimentele referitoare la schimbari, care, in
situatia lor, este dificil sa fie exprimate in cuvinte. Va ajuta de asemenea sa le ofere un sentiment de
continuitate acum la raspantie de drumuri si ii va ajuta sa se simta apreciati si in siguranta. Muzica este foarte
puternica pentru memorie si poate ajuta in a-si exprima tristetea si pierderea acolo unde, spre exemplu,
persoanele au fost separate de prieteni sau familie. Este de asemenea importanta pentru a strange oamenii
laolalta atunci cand ei se acomodeaza la noi situatii.”
Ellie Watts (Meloterapeut, Proiect 2001) de asemenea va incurajeaza sa continuati sa credeti in puterea
sesiunilor de terapie prin muzica pe care le desfasurati. “Pierderea serviciilor de terapie prin muzica nu se
reflecta asupra voastra ca terapeuti sau abilitatile voastre in domeniu. Dimpotriva, reflecta asupra intelegerii
acestei discipline de catre cei care nu sunt in domeniu. Educarea colegilor vostri si a superiorilor in ceea ce
priveste aceasta disciplina si impartasirea succeselor voastre sunt aspecte vitale a rolului vostru continuu in
sustinerea programului. Pentru a obtine rezultate, voi trebuie sa intelegeti si sa puneti in practica prezentarea
clara a profesiei de meloterapeut si sa fiti la curent cu cercetarile si noile aplicatii in domeniu. V-ati gandit
vreodata sa prezentati colegilor vostri munca voastra? Promovarea conceptului de terapie prin muzica ca un
unic si foarte eficient input terapeutic, care inca ramane in faza de pionierat in Romania, poate ajuta
conducerea sa pastreze acest serviciu pentru a castiga faima in participarea in aceasta etapa istorica. In
concluzie, v-as incuraja sa pastrati aceasta viziune sau perspectiva pe termen lung. Daca va aflati in situatia
in care nu mai puteti sa desfasurati sesiuni de terapie prin muzica, va rog sa va aduceti aminte ca nimeni nu
va poate lua cunostintele si ca veti putea intotdeauna sa aplicati aspecte din terapia prin muzica, direct sau
indirect, intr-o multitudine de modalitati, in munca voastra cu persoanele pe care le aveti in grija.”
Clare Sargent (Meloterapeut, Proiect 1998) este si ea de parere ca principala modalitate prin care puteti
castiga suport pentru munca voastra este de a-i convinge pe cei aflati la conducere de faptul ca muzica este
o interventie valoroasa. Anne Vernon admite cat de dificil este sa ramai motivat si pasionat de munca pe care
o faci, in special atunci cand pare a nu fi apreciata. Ea sugereaza ca o modalitate eficienta de a imbunatati
moralul este impartasirea ideilor voastre cu altii, poate noi echipe de personal. Ea spune ca prin acesta
metoda, ea devine mai entuziasmata si mai eficienta in munca ei, si ii reaminteste mereu de motivatia ei pentru
terapia prin muzica. Tiffany de asemenea promoveaza comunicarea cu alti colegi care se confrunta cu
aceleasi probleme. Ea sugereaza “Ce-ar fi daca ati aranja o intalnire cu cei in domeniu pentru a observa cum
reusesc altii sa confrunte situatia? Daca acum lucrati cu clienti diferiti celor pentru care v-ati pregatit cand ati
avut training-ul de terapie prin muzica, poate veti descoperi alti colegi care au experienta cu noul vostru grup
de lucru si va pot ajuta cu idei. Experienta lor poate de asemenea stimula personalul in centrul vostru in ceea
ce priveste valoarea muzicii in lucrul cu noii clienti. Probabil veti putea sa impartasiti cunostintele voastre noilor
membri ai personalului cu care lucrati pentru a nu trebui sa lucrati singuri.” Filip Aurelia de la C.S.C. Cristina,
Constanta a inceput sa lucreze intr-un nou centru si ne descrie cum a reusit sa introduca acolo terapia prin
muzica: “Nu toti colegii mei au fost instruiti in terapie prin muzica deci a trebuit ca eu sa-i initiez in folosirea
instrumentelor. Au fost foarte receptivi si au invatat cum sa lucreze practic, in special in momentul in care au
fost familiarizati si cu aspectul teoretic. Trebuie sa marturisesc ca nu as fi putut sa obtin aceste rezultate bune
fara ajutorul lor.”
Becca Sayers: “In nord-vestul Angliei, unde lucrez eu, exista un numar foarte redus de meloterapeuti si noi
consideram ca intalnirile regulate pentru a discuta idei si a impartasi experiente comune, sunt foarte valoroase.
Terapia prin muzica este o interventie noua si inovativa si avem intr-adevar nevoie sa ne ajutam reciproc pentru
a progresa si gasi satisfactie in munca noastra. Felicitari tuturor pentru continuarea sesiunilor de terapie prin
muzica in aceasta perioada dificila si mult noroc in viitor!”
10
“De-a lungul sesiunilor, copiii au devenit mai veseli,
mai comunicativi, au inceput sa vocalizeze mai bine.
Important este ca Terapia prin muzica a fost printre
putinile ore in care copiii nu erau sanctionati. Dupa
aceste sesiuni de Terapie prin muzica, eu consider ca
acesti copii cu deficienta de auz comunica mai bine,
grupul pare mai unit. Au invatat sa fie mai rabdatori si
mai atenti.” (Paduraru Loredana, Scoala pentru Surzi,
Vaslui)
“Progresele au constat in special in ceea ce priveste
increderea in sine, dar si intr-o imbunatatire a puterii
de concentrare (durata sedintelor a crescut de la 30
de minute la 45-60 de minute) si chiar iîmbunatatiri in
sfera expresivitatii emotionale. Aceste progrese s-au
constatat atat in evaluarile facute dupa fiecare
sedinta, cat si in celelalte activitati desfasurate in
cadrul Centrului.” (Ramona Gavrila, Centru de Zi ‘Sf.
Maria’, Cluj)
“Dupa un an de terapie prin muzica, rezultatele sunt
evidente. Toti se bucura ca vine „ora de cantat”, sunt
mai atenti, stiu sa foloseasca instrumentele, se
exprima mai usor, au rabdare si sunt mai putini
agresivi. Noi instructorii, ii cunoastem mai bine, le
invatam reactiile si ce trebuie sa acceptam, unde si la
cine sa fim atenti. Stiind ca muzica are efect direct si
puternic asupra psihicului, ea ne emotioneaza, ne
calmeaza, ne incanta si ne schimba sentimentele
negative de tristete, ura, panica, frica.” (Zina Costin,
Pentru Voi, Timisoara)
“Chiar daca nu s-a intamplat de la inceput acest lucru
sunt sigura ca activitatea de meloterapie ne-a
apropiat si intr-o zi cand am ajuns la scoala a venit la
mine si mi-a spus pe nume ‘Corina’. Pentru mine este
un pas enorm deorece Alexandra foloseste putine
cuvinte.” (Corina Bumbu, Scoala Speciala Nr. 1,
Bistrita)
“Ca urmarea desfasurarii activitatilor muzicale cu
copiii am observat la acestia o serie de modificari
pozitive in plan comportamental si in cel al conduitei
in cadrul relatiilor de grup, nu numai la sesiuni, ci si la
activitatile din clasa: dispozitia lor afectiva s-a
imbunatatit, sunt mai atenti, mai increzatori in fortele
proprii, sunt mai deschisi catre ei si catre cei din jurul
lor.” (Teodora Popescu, Scoala Speciala Nr. 1,
Bistrita)
“Inca o data va nultumesc pentru minunata ocazie pe
care am avut-o de a invata tehnici de lucru cu ajutorul
instumentelor de percutie, aceste tehnici m-au ajutat
in stabilirea relatiilor cu copiii si personalul din C.S.C.
Cristina. Dupa cateva sedinte de terapie prin muzica,
copiii m-au acceptat, am ajuns sa ne cunoastem si sa
avem incredere unii in altii.” (Filip Aurelia, CSC,
Constanta)
“Cu bucurie am observat progrese la toti copiii care au
venit la terapie, relatiile in grup sunt mai bune, la fel si
starea de spirit a grupului. Copiii au invatat sa
respecte activitatea celorlalti din grup si sunt deschisi
la experientele noi oferite de educator.” (Navligu
Mirela, Centru de Art-Terapie, Timisoara)
“Si cu eleva hiperkinetica am avut reusite, in sensul ca
putea sa-si astepte randul, sa-si asculte colegii, sa
participe disciplinat pe toata perioada sedintei.“
(Lavinia Gorgan, Scoala Speciala Nr. 1, Oradea)
Imbunatatiri si Dezvoltari
Impreuna cu schimbarile suferite de catre partenerii nostri romani in decursul anului trecut, s-au observat insa
si multe imbunatatiri. Mai jos prezentam cateva opinii pe care am dori sa le impartasim cu voi, randuri selec-
tate dintre rapoartele trimise de voi.
11
Unii dintre copiii cu care lucrez prefera sa nu
participe la sesiuni sau sunt impiedicati sa
participe de catre stimuli din exterior? Ce pot sa
fac?
Ellie Watts recunoaste ca acest lucru este foarte
frustrant. Ea ne spune “In asemenea circumstante, va
incurajez sa va informati colegii si personalul de
ingrijire asupra beneficiilor participarii clientilor la
sesiunile de terapie prin muzica si sa continuati sa
accentuati faptul ca acest proces (i.e. participarea
regulata de la o sesiune la alta) este intr-adevar vital
pentru ca beneficiile sa fie maxime, observabile si
sustinute.” Alexia Quin este de aceeasi parere si
sugereaza ca probabil ar trebui sa oferiti colegilor
posibilitatea de a participa si observa o sesiune. Ea
ne reaminteste ca “La urma urmei, ei pot valora si
oferi suport programelor de muzica doar daca inteleg
pentru ce sunt menite si de ce sunt importante pentru
copii.” Clare Sargent va incurajeaza sa aveti
incredere in puterea sesiunilor de muzica pe care le
desfasurati si sa “…va straduiti sa-i oferiti importanta
in viata voastra saptamanala.” Szabo Monica
(Scoala Speciala Nr.1, Oradea) mentioneaza
importanta suportului acordat de parinti “Un lucru bun
este ca parintii ii asteapta in timpul sesiunilor si isi
impartasesc ideile si problemele comune.”
Abi Gill sugereaza faptul ca exista cateva motive si
modalitati de a aborda problematica cazurilor in care
un copil refuza sa participe la sesiuni. “In unele
situatii, copiii si tinerii intarzie participarea la sesiuni
sau doresc sa plece pentru ca ei considera dificil ceea
ce se intampla in timpul terapiei. Acesta nu este
intotdeauna un motiv pentru a opri sesiunile, dar
poate fi o oportunitate de a lucra impreuna.” Ea se
intreaba daca ora la care se desfasoara sesiunea
poate avea influenta asupra dorintei beneficiarului de
a participa, si daca schimbarea orei poate schimba
ceva. Anne Vernon a intampinat un caz in care un
copil care nu a mai vrut sa participe la sesiuni in urma
unei pauze neasteptate si ea ne spune: “Probabil ea
si-a dorit ca si eu sa experimentez ce inseamna sa
anulezi o sesiune? Mi-a reamintit inca o data cat este
de important sa mentinem sesiuni regulate si sa
planificam intreruperile.” De asemenea, ea considera
ca daca cineva refuza sa participe la sesiuni in mod
constant este o idee buna sa le oferim posibilitatea de
a veni in fiecare saptamana, spunandu-le ca veti fi in
sala in cazul in care se hotarasc sa vina. Abi spune
“cateodata, este foarte important pentru o persoana
care nu are multe sanse de a decide in viata de zi cu
zi sa i se ofere posibilitatea de a alege sa participe
sau nu la o sesiune.” Clare Sargent considera si ea
ca “dand clientilor puterea de a decide ce doresc sa
faca in timpul sesiunilor de muzica” este o modalitate
importanta de a-i incuraja sa participe.
Ellie Watts dezvaluie un alt motiv datorita caruia
beneficiarii se opun: “Am intalnit deseori in munca
mea cu persoane institutionalizate o rezistenta din
partea lor de a participa la sesiuni, rezistenta bazata
mai mult pe probleme depresive si increderea redusa
in propriile puteri si/sau nivelul scazut de motivatie. In
asemenea cazuri, incurajarea lor a fost vitala in
initierea schimbarii si dezvoltarii starii lor emotionale.”
In orice caz, dupa cum multi dintre membri consiliului
admit, uneori clienti iti spun clar ca intr-adevar nu mai
doresc sa continue sesiunile deci trebuie sa gasesti
momentul in care ei sa-si incheie sesiunile si sa te
asiguri ca sunt contienti de cate sesiuni le-au mai
ramas.
Cativa dintre clientii mei refuza sa participe in
timpul sesiunilor de terapie prin muzica. Stiti
cumva de ce se intampla acest lucru? Aveti
sugestii cum pot sa-i incurajez sa se implice?
Cativa terapeuti au avut experiente precum Dorina
Leustean (Scoala pentru Surzi, Vaslui). Dorina ne-a
declarat “… el nu a vrut sa cante la instrumente. Nu l-
am fortat sa se implice, el a asistat doar, a observat
cum alti copii se bucurau si, la un moment dat, a luat
loc pe scaun si s-a implicat.” Clare Sargent si Ellie
Watts sunt de acord ca oferirea posibilitatii copilului
de a se implica atunci cand se simte pregatit, este un
aspect foarte important. Ellie va reaminteste sa fiti
atenti chiar la mici semnale de interes sau participare,
intrucat doar participarea la sesiuni este un pas enorm
pentru unii clienti si participarea lor poate fi enorma.
Intrebari si Raspunsuri
12
Ana Maria Codreanu (Scoala pentru Surzi, Vaslui)
descrie cum a procedat in sesiunile sale: “Cand un
copil refuza sa participe, este destul de dificil sa-l
determini sa-si schimbe parerea; el/ea vine inapoi
dupa o perioada de timp dar nu participa activ; sta pe
scaun si din cand in cand canta la un instrument.
Acesta este felul ei/lui de a participa; dar observand
expresia fetei si limbajul corpului, putem observa ca
se bucura sa asiste dar el/ea poate ca nu este
pregatit(a) sau in dispozitia necesara sa se implice.”
Ana Toader (Pentru Voi, Timisoara) considera ca
folosirea ideilor si reactiilor clientilor ca un punct de
plecare este foarte benefica in incurajarea lor sa
participe la activitati. Rebecca Sayers si Anne
Vernon confirma ca acest lucru este important si
sugereaza ca uneori motivul refuzului de a participa
poate fi ca beneficiarul simte nevoia de a se afla in
control. In timp si cu incurajari, ei pot incepe sa simta
ca pot avea si in timpul sesiunii un oarecare control
asupra lor insisa si a ceea ce fac. Eugenia Costache
si Susana (Scoala Speciala Nr.1, Bistrita) au
descoperit ca unii clienti au nevoie de timp si spatiu sa
se acomodeze cu instrumentele si cu sesiunile inainte
de a putea incepe sa cante.
Ce pot sa fac daca clientul meu are ‘o zi proasta’
si devine deranjant in timpul sesiunii?
Ramona Gavrila (Sf. Maria, Cluj) a avut ocazia de a
lucra cu un numar de copii care deranjau sesiunile. Ea
a observat ca includerea lor intr-un grup bine
echilibrat a fost foarte folositoare: “…. cativa membri
sunt dinamici, cu initiativa, altii mai rezervati in a se
exprima. In acest fel, ei se influenteaza unii pe altii si
nivelul de activism devine mult mai echilibrat.” Vera
Chibulcutean (Scoala Speciala Nr.1, Bistrita)
lucreaza cu copii care au probleme severe de
temperament si a observat ca ii poate pastra
interesati si atenti prin introducerea de noi elemente in
fiecare sesiune. Zina Costin (Pentru Voi, Timisoara)
considera ca prin asezarea lor in cerc poate preveni
ca membrii grupului sa devina deranjanti.
Clare Sargent sugereaza ca poti sa iti dai seama ca
au ‘o zi proasta’, atat verbal cat si muzical. Ea spune
ca uneori poate fi necesar sa excluzi clientul din
sesiune, dar mentioneaza ca trebuie sa te gandesti
foarte atent. “Poate ca ei incearca sa-ti transmita un
mesaj si o fac prin comportament. Incearca si
canalizeaza-le energia in folosirea instrumentelor.”
Ellie Watts adauga ca uneori acordarea de timp si
spatiu pentru ei insisi este terapia cea mai indicata
pentru ziua respectiva.
Cum pot sa-mi incurajez clientii sa se
concentreze complet in cadrul unei sesiuni?
Felicia Unguru (ADOR, Oradea) a intampinat
aceasta problema si ne descrie: “La inceput, ea
obisnuia sa fie trista, nu acorda atentie la ceea ce se
intampla in cadrul grupului si cand trebuia sa
foloseasca instrumentul devenea destul de reticenta.
Dupa cateva sesiuni, am observat ca ii place foarte
mult zgomotul pe care il produce xilofonul. Ii acorda
mai multa atentie si nu se mai uita pe geam sau dupa
altceva de facut.”
Jako Eniko (Scoala Ajutatoare Nr.1, Oradea) a
observat ca folosirea unui instrument cu care clientul
se simte comfortabil este o modalitate de a-i ajuta sa
se concentreze in timpul sesiunilor. Ea ne spune
“Lucrez de asemenea cu un copil cu deficit de auz.
Unul dintre exercitii necesita ca eu sa stau in fata lui,
sa tin toba si sa cant numai cand el se uita la mine.
Incet, el a inteles regula jocului: eu cant la instrument
numai daca el se uita la mine. A fost astfel stimulat sa-
mi acorde mai multa atentie pentru ca ii place jocul.”
Ana Maria Codreanu (Scoala pentru Surzi, Vaslui)
sugereaza ca lipsa atentiei poate fi datorata plictiselii
si ea considera ca este folositor sa introducem
elemente noi in fiecare sesiune, de preferat initiate de
catre copii. Clare Sargent este de acord cu faptul ca
lipsa de interes poate si cauza pentru care clientii isi
pierd atentia si se intreaba daca activitatile sunt
potrivite pentru respectivul grup de varsta. Filip
Aurelia (C.S.C. Cristina, Constanta) lucreaza cu un
copil care este distras foarte repede si a descoperit ca
a lucra in echipa cu un alt instructor, ajuta foarte mult.
Cornelia Apostol (Scoala Speciala Nr.1, Bistrita) a
descoperit ca folosirea a numai catorva instrumente si
vocea ei au ajutat sa stimuleze un client sa creeze
impreuna muzica.
Alexia Quin va incurajeaza sa va ganditi de ce clientii
gasesc dificil sa se concentreze. Exista factori
disturbanti din afara care prin acoperirea ferestrelor
sau a mobilei se pot diminua? Ea spune ca prea multe
URMARIREA UNEI TEMATICI
Urmãrim mai multe zile o tema (o poveste,
fenomenele naturii, animale,
situatii, atitudini, etc), dar in functie
de starea lor emotionala de
dimineata, improvizam pe loc o alta
tematica. (Zina Costin, Pentru
Voi)
Intrebari si Raspunsuri (Continuare)
13
atractii pot influenta puterea lor de concentrare, si ca
uneori este bine sa avem sesiuni scurte si sa le
extindem pe parcurs ce clientii isi imbunatatesc
capacitatea de concentrare. Ellie Watts incheie prin a
ne reaminti ca uneori clientul poate sa hoinareasca
prin camera fara a face contact vizual dar pot exista
momente de contact muzical deci concentrarea si
atentia pot sa nu fie evidente imediat.
Un membru al grupului domina asupra celorlalti
prin faptul ca el/ea canta tare si ‘joaca teatru’. Cum
pot sa previn ca ei sa nu imi acapareze atentia
atat de mult in fiecare saptamana?
Viorica Cretu (Scoala Speciala Nr.1, Bistrita) a reusit
sa incurajeze un membru al grupului sa nu mai
deranjeze atat de mult sesiunile. Ea ne descrie: “El
loveste haotic peste tot si sunetele pe care acesta le
face nu-l deranjeaza deloc. Insista in acest fel mai
multe minute si eu incerc sa-l determin sa cante
frumos sub motivul ‘Acum asculta sunetul tau’ pentru
a-l face sa simta mai bine xilofonul.” Teodora
Popescu (Scoala Speciala Nr.1, Bistrita) a descoperit
ca o activitate intitulata ‘Toti impreuna’ incurajeaza
fiecare membru al grupului sa se implice activ. Ea ne
descrie: “Folosesc acest exercitiu de mai multe ori in
timpul unei sesiuni si functioneaza. La sfarsitul
sesiunii, punem instrumentele inapoi pe raft, unul cate
unul, apoi ne salutam si copiii asteapta la usa pana au
terminat cu totii.”
Filip Aurelia (C.S.C. Cristina) si Sorina Niculae
(Pentru voi, Timisoara), amandoua ne spun ca
dureaza ca un membru al grupului sa se obisnuiasca
cu sesiunile si sa fie capabil sa-si astepte randul.
Alexia Quin si Cathy Rowland sugereaza includerea
de activitati in care membrului dominant al grupului sa
i se ofere posibilitatea sa domine constructiv. Spre
exemplu, intregului grup i se poate oferi ocazia sa
cante foarte tare. Apoi puteti sa contrastati cu un
cantec foarte incet, cantat la alte instrumente. Alexia
descrie cum a procedat ea anul trecut in munca ei:
“Aceste activitati au ajutat baiatul care provoca deranj
sa devina mai constient de impactul
comportamentului sau asupra altor persoane si i-au
oferit posibilitatea pentru a-si pune in practica dorinta
lui arzanda de a domina.” Multi membri ai consiliului
spun ca este important sa ne gandim de ce
deranjeaza copilul? Ce ii atrage sa cante tare sau
haotic? Cathy Rowland spune ca daca un copil
continua sa se comporte inadecvat, puteti sa le
spuneti ca trebuie sa paraseasca grupul. Asigurati-va
ca stiu exact de ce sunt inlaturati si ca au cel putin
doua sau trei amenintari.
Multe instrumente au fost distruse in timpul
sesiunilor. Cum pot sa-mi stimulez clientii sa le
acorde mai mult respect?
Sein Seitamet (CRRN, Techirghiol) a intampinat
aceasta problema. Ea ne spune: “A fost foarte dificil
pentru ca ei incercau sa ascunda sau sa distruga
instrumentele. Datorita acestui fapt, in momentul de
fata, noi lucram doar cu un singur instrument si ei deja
au invatat sa-l dea de la unul la altul. Fiecare activitate
este realizata prin imitatie.” Olimpia Marc (Scoala
Ajutatoare, Nr.1, Oradea) descrie unul dintre grupurile
ei de copii care au probleme de comportament “ei au
inceput sa loveasca instrumentele pana cand au
inteles ca daca le distrug, nu vor mai putea folosi
niciodata.”
Tiffany Hughes ne spune “In general eu am doua
reguli pentru sesiunile mele din Londra – nu ne ranim
reciproc si nu distrugem instrumentele.” Ea
sugereaza ca o buna modalitate de a incuraja
respectul pentru instrumente este sa oferim
membrilor grupului responsabilitate pentru un anumit
instrument. Probabil ii puteti de asemenea implica in
repararea instrumentelor daca se strica. Ellie Watts
explica faptul ca “poate fi foarte greu pentru o
persoana din institutiile de ingrijire sa inteleaga
respectul pentru obiecte din moment ce ei nu prea stiu
ce inseamna sa posede un lucru si deci nu isi pot
dobandi aceasta intelegere.” Alexia Quin ne spune
ca daca ea simte ca un client incearca cu persistenta
sa distruga un obiect, ea le explica ca trebuie sa il ia
si sa-l pastreze in siguranta. Acest lucru poate
insemna punerea lui intr-un dulap sau chiar inafara
camerei. Ea previne insa: “daca stabiliti astfel de
reguli, trebuie sa le duceti la indeplinire si sa inlaturati
instrumentele care sunt in pericol de a fi distruse,
chiar daca ramaneti fara nici un instrument! Clientii
vostri va pot pune la incercare sa vada daca intr-
adevar va tineti de cuvant – poate aceasta este o
modalitate ca ei sa vada ca voi le puteti tine in
siguranta.”
MUZICA SI MISCAREA
Copii asociaza jocul cu activitatea desfasurata de
copiii auzitori in orchestre sau formatii instrumentale
pe care le vad la televizor sau in spectacole si sunt
foarte motivati sa-i imite. Beneficiul
este remarcabil si in plan
locomotor. Copiii incearca si
reusesc sa-si coordoneze
miscarile trupului cu ritmul
instrumentelor.
(Elvira Lefter, Vaslui)
Intrebari si Raspunsuri (Continuare)
14
Incerc sa mentin sesiunile cat mai variate pentru a
le pastra interesante. As dori sa folosesc mai mult
jocul pe roluri si miscarea dar nu sunt sigura cum.
Aveti sugestii?
Ana Maria Codreanu (Scoala pentru Surzi, Vaslui) a
mentionat ca miscarea este un factor important in
cadrul sesiunilor sale. “Incet, incet reusim sa cream
adevarate improvizatii; unele spontane, altele prin
imitatie, dar ei sunt constienti si isi folosesc limbajul
corpului prin miscari de dans.” Ramona Gavrila (Sf.
Maria, Cluj) a descoperit de asemenea ca o sectiune
care necesita imbunatatiri este exprimarea emotiilor si
ca miscarea poate acompania muzica pentru a realiza
acest scop. “Noi am muncit mult pentru a-i ajuta sa-si
exprime emotiile, mimica si gesturile, o latura mai
putin dezvoltata a tinerilor.”
Clare Sargent sugereaza folosirea povestilor
relevante pentru clienti si incurajarea lor sa isi
impartaseasca ideile cu voi, “Observati unde va duce”
ne sfatuieste Clare. Rebecca Sayers ne spune ca
“puteti construi o poveste improvizata prin atribuirea
de instrumente diferitelor caractere sau evenimente.
In calitate de conducator de grup, puteti stabili
structura asa cum doriti, cu cuvinte sau instrumente,
sau puteti lasa libertatea clientilor de a conduce
‘calatoria’.” Ellie Watts sugereaza ca trebuie sa va
ganditi serios asupra motivului pentru care doriti sa
faceti sesiunile mai variate. “Amintiti-va cand evaluati
aceasta intrebare de faptul ca beneficiarii pot vedea la
un nivel diferit si ceea ce tu percepi ca plictisitor,
poate pentru ei nu este.”
In prezent lucrez cu un copil care are probleme cu
atasamentul. Cum poate terapia prin muzica sa-l
ajute?
Toti membrii consiliului au fost de parere ca un factor
cheie in munca cu un copil care are probleme de
atasament este consistenta. Acesta incepe prin a fi
foarte clar pentru a inspira increderea persoanei cu
care lucrati. Alexia Quin ne spune “Daca incepeti sa
depuneti efort in relatia voastra, poate si copilul va
face acelasi lucru. Daca voi plecati in vacanta, copilul
trebuie sa stie dinainte. Daca sunteti bolnavi si lipsiti
de la o sesiune, discutati despre asta cu el data
urmatoare cand va intalniti daca nu puteti sa-i
transmiteti un mesaj. Daca sesiunile lui/ei se apropie
de sfarsit, trebuie sa va pregatiti impreuna pentru asta
pentru a preveni ca el/ea sa nu se simta iarasi
abandonati. Ganditi in avans si numarati impreuna
ultimele cinci sesiuni. Puteti de asemenea sa desenati
un tabel pentru ca el/ea sa poata vedea clar cum se
reduc sesiunile la una si apoi salutul de final.”
Este foarte important sa aveti incredere in relatia
dintre voi si client. Tiffany Hughes ne spune: “trebuie
sa fiti capabili sa tolerati momentele in care ei
incearca sa va indeparteze sau sa va respinga – nu o
luati personal!” Alexia adauga “clientii vostri au fost
respinsi toata viata lor”. Tiffany continua “s-ar putea
sa ajute sa va ganditi la muzica ca si comunicare
pentru a da copilului sansa sa simta ca cineva il
asculta si ii raspunde. Acest lucru il va ajuta sa se
simta valoros si respectat. Poate ca ar trebui sa
dezvoltati relatia prin simplul fapt de a fi alaturi de ei
si cantand la un instrument similar sau chiar la
acelasi.” Clare Sargent ne explica cum muzica
poate fi o modalitate ideala de a contrui relatii cu
cineva cu probleme de atasament: “aveti potentialul
de a crea o relatie bazata pe joc spontan si distractiv
dar, poate si mai important este ca relatia devine non-
verbala si deci ne-amenintatoare.”
Modul in care raspundeti clientilor si creati relatii in
terapia prin muzica le poate oferi valoroase resurse.
Cathy Rowland ne explica cum terapia prin muzica
isi are baza teoretica in interactiunea sanatoasa dintre
mama si bebelus. “Atentia focalizata din partea unui
adult care asteapta si raspunde cantecului
instrumental spontan al unui copil, il poate eventual
ajuta sa se simta in siguranta si sa aiba incredere in
voi ca persoane. Copilul poate fi stapanit de
sentimente puternice care trebuie sa fie exprimate,
deci nu fiti surprinsi daca el/ea canta haotic. In cazul
acestor copii, consider ca, in ciuda libertatii de care
dau dovada, trebuie stabilite limite in ceea ce priveste
comportamentul lor fata de intrumente, structura
sesiunii etc. Este posibil ca acest lucru sa sublinieze
un sentiment de organizare si siguranta pe care voi
incercati sa le inspirati.” Clare Sargent ne arata cum
aceasta abordare poate avea beneficii largi “Daca
raspundeti adecvat, oferindu-le sprijin si permitandu-
le sa explore relatia dintre voi, exista sansa ca ei sa
se oferiti o exemplu pozitiv de atasament care in viitor
ei sa poata sa-l puna in practica cu alte persoane.”
Ellie Watts subliniaza cateva aspecte importante in
relatiile de terapie prin muzica. “Crearea muzicii ofera
posibilitatea ca schimbarile de rol sa dezvolte
intelegerea reciprocitatii. Studiile de interactiune se
focalizeaza in prezent pe tipuri de miscare si sunet.
Este deci indicat sa retinem faptul ca ceea ce poate
POSTASUL
Am introdus un joc de conversatie muzicala
„Postasul”. Copii primesc de la mine (de la Postas)
cate un plic unde gasesc o poza
a celui cu care va canta (de
exemplu, la xilofon). O arata spre
partener, iar acesta vine si canta
impreuna cu el. Apoi, un alt
„Postas” ales poate sa schimbe
plicurile, dupa preferinte. In felul
acesta cred ca i-am provocat sa interactioneze mai
mult.Copiii sunt bucurosi sa-si vada fotografia si,
fara cuvinte, se indreapta spre instrument si canta
impreuna.
(Teodora Popescu, Bistrita)
15
aparea ca miscari bizare si la intamplare, pentru un
copil poate avea un anumit inteles si ca asemenea
aspecte pot fi incorporate in raspunsul dat copilului de
catre terapeut. Procesul de creare a muzicii de
asemenea permite dezvoltarea gandirii de tip ‘cauza
si efect’ (spre exemplu, tipul de gandire - “Daca fac
acest lucru, atunci acest lucru se va intampla”). In
crearea unui sunet, un copil trebuie sa initieze sau sa
creeeze o actiune si prin aceasta va incepe sa
inteleaga actiunea si sa impartaseasca intelesul ei cu
terapeutul.” Ellie finalizeaza prin a spune: “Cand
incurajati dezvoltarea sociala prin terapie focalizata
pe atasament, este important sa va amintiti ca scopul
pe termen lung al atasamentului este non-
atasamentul. Terapeutii trebuie sa judece cu atentie
cand un copil este pregatit sa fie independent in
camera de terapie si sa permita ca aceasta
independenta sa se dezvolte. Tiffany confirma
aceasta opinie si adauga: “In momentul in care incep
sa se destainuie si se simt ascultati, veti fi capabili sa
creati mai multa muzica impreuna, si acest lucru
semnifica o relatie pozitiva care ii va ajuta sa-si
exprime problemele de atasament cu adultii.
Ramaneti aproape de ei si ascultati-i – deja le daruiti
o experienta pe care este posibil sa nu o mai fi avut
niciodata. Acesta munca este foarte solicitanta dar
valoroasa – mult noroc!”
ACTIVITATE!
PRIETENI SI RAZBOINICI
Tinerii vor fi impartiti in doua grupuri egale, un grup reprezentand prietenii, iar celalalt
razboinicii. Prietenilor li se cere sa isi aleaga instrumente care fac cat mai putin zgomot,
iar razboinicilor instrumente cat mai galagioase. Se vor aseza fata in fata, despartiti de o
linie (reala sau imaginara). Vor canta pe rand, alternativ, prietenii straduindu-se sa cante
cat mai incet, iar razboinicii cat mai puternic. Dupa cateva alternante de acest fel, tinerii
sunt rugati sa faca schimb de instrumente si, ca atare, de roluri. Vor interpreta astfel din
nou in mod alternativ. La sfarsit, fiecare este intrebat care rol i-a placut cel mai mult,
obtinand astfel date importante despre tipul de temperament si modalitati de exprimare
ale fiecarui tanar.
(Ramona Gavrila, Centru de Zi ‘Sf. Maria’, Cluj)
ACTIVITATE!
ACTIVITATE DE CANTAT
Cantam impreuna – camera are 10 metri patrati si contine doar saltele. Noi stam jos in cerc (mame si copii) si
incepem prin a canta cantecul de salut. Mentionam cu voce tare numele tuturor copiilor. Continuam cu
cantecul ‘Suntem cu totii aici’:
Suntem cu totii aici
Ce putem face?
Sa batem din palme, bineinteles
Suntem cu totii aici, ce putem sa facem?
Sa ne invartim capul, sa ne ridicam mainile si asa mai departe
Este un cantec care implica atat mamele cat si copiii. Ii face fericiti si ii pregateste pentru cantat.
(Nechifor Cornelia, Trustul Orfelinat, Ungureni)
16
Noutati despre voluntari
Helen Arthur (Asistent Proiect 2003): Anul acesta a fost unul foarte incarcat pentru mine.
Ca urmare a unei experiente didactice la Botosani in 2003, in sfarsit, in August anul trecut
am inceput cursul in terapie prin muzica. Este destul de intens dar in acelasi timp o
experienta foarte satisfacatoare pana in prezent. Cunosc faptul ca au intervenit multe
schimbari in centrele unde s-au desfasurat proiecte de terapie prin muzica – si, in
consecinta, transmit cele mai bune urari tuturor celor de la Botosani si sper ca totul sa fie
bine.
Kathryn Williams (Meloterapeut Proiect 2000): Eu continui sa lucrez in Banff Canada ca si
consilier pentru copii si tineri. Copiii imi dau mult de lucru dar si in timpul liber sunt foarte
ocupata cu catararea pe munte si snowboarding. Ma gandesc deseori la Romania si admir
eforturile pe care toti continuati sa le depuneti. Va doresc tuturor numai bine in desfasurarea
activitatilor de succes in terapia prin muzica.
Sarah Hadley (Meloterapeut Proiect 99): Am fost incantata sa citesc minunatele rapoarte si
sa aflu despre exceptionala munca desfasurata. Sper din tot sufletul sa aveti posibilitatea sa
va intalniti intrucat este atat de important sa va ajutati unii pe altii atunci cand munciti atat de
intens. De-a lungul anilor am fost mult implicata in activitatea Terapiei prin Muzica si munca
a fost atat solicitanta cat si multumitoare.
Alexia Quin (Director, Music as Therapy): M-am intors la birou dupa ce, in luna mai a anului
trecut, am nascut o fetita, Beatrice. De asemenea, ca si membru al echipei Greenwich
Teaching Primary Care Trust, mi-am reluat activitatea la scoala gimnaziala unde am lucrat
inainte si continui sa derulez sesiuni de terapie prin muzica pentru copii cu dizabilitati severe
de invatare. Avand posibilitatea sa imi urmaresc propria fiica in dezvoltarea constiintei si
acumularea de noi deprinderi, mi-am dat intr-adevar seama de progresele facute si de
provocarile cu care se confrunta clientii terapiei prin muzica.
Elly Cowie (Asistent Proiect 2001): Lucrez in Londra, cu norma intreaga ca terapeut prin
muzica si ma bucur intr-adevar de provocarile slujbei. Recent m-am mutat cu prietenul meu
si sunt putin ocupata cu decorarea noului nostru apartament! Sunt foarte incantata sa aud
despre fantasticele proiecte de terapie prin muzica si sper ca in curand sa ma alatur echipei
Terapiei prin Muzica in vizitele in Romania.
Clare Reynolds (Meloterapeut Proiect 1999): Locuiesc in Mechelen, Belgia cu sotul meu
Mark. Inca lucrez la scoala britanica din Brusel, iar el canta la tuba, in cadrul orchestrei. Ma
gandesc deseori la prietenii mei din Romania si va doresc numai succese in ceea ce stiu ca
este o munca grea pentru voi. Continui sa cred in muzica!
Tiffany Hughes (Meloterapeut Proiect 2000): Inca sunt ocupata cu lucrarea de cercetare
care pare a nu se mai termina dar sper ca, pentru Buletinul Informativ al anului viitor, voi fi
in masura sa va spun ca am terminat. Pe langa aceasta, imi continui munca cu copii cu
dificultati emotionale si pot sa spun ca merge bine. Lucrez indeaproape si cu parintii copiilor.
De asemenea, derulez un fel de instructaj pentru alti terapeuti prin muzica, si consider ca
este foarte interesant. Ma bucur sa aud ca proiectele Terapiei prin Muzica sunt inca atat de
importante atat pentru voi cat si pentru copiii si adultii cu care lucrati in Romania. Este
intotdeauna stimulant sa citim despre progresul lucrurilor si sa stim ce eforturi depun toti cei
implicati. Mult noroc in anul viitor, in special pentru cei care se confrunta cu schimbari
majore. Cele mai bune urari tuturor, in special actualei dar si premergatoarei echipe de la
Techirghiol!
17
Abi Gill (Meloterapeut Proiect 2004): In prezent lucrez la un azil pentru adulti din Londra.
Lucrez doua zile pe saptamana in cladirea principala si inca o zi vizitez pacientii la casele lor.
De asemenea, sper ca in curand sa reincep munca cu copii cu dificultati emotionale si de
comportament intr-o scoala primara din apropiere. De la intoarcerea din vizita de la Bistrita,
pot sa spun ca sunt casatorita de sase luni! Am citit cu entuziasm rapoartele acestui an de
la Bistrita si sunt foarte incurajata. Ma simt foarte mandra de voi toti! Continuati munca
excelenta!
Ellie Watts (Meloterapeut Proiect 2001): Am acum cinci ani de cand locuiesc aici in Bosnia-
Herzegovina si aproape am posibilitatea sa aplic pentru cetatenie! Timpul pare ca trece
foarte repede si sunt ocupata cu organizarea celor doua clinici de terapie prin muzica in
Herzegovina de Vest, cu oferirea de sfaturi in aplicatiile pentru terapie prin muzica si cu
derularea mai multor aspecte caritabile ale organizatiei noastre caritabile de aici. Ma bucur
de viata de familie si in timpul liber impreuna cu sotul meu, incercam sa restauram creativ
(!?) o cabana de piatra. Sunt incantata sa aud noutati in ceea ce priveste munca si personalul
de la Negru Voda. Desi inteleg ca programul de terapie prin muzica nu este operational la
momentul de fata, am convingerea ca personalul va continua sa gaseasca modalitati sa
aplice principiile cheie in munca lor zilnica. Transmit multa dragoste doamnelor de la Negru
Voda si ma gandesc de multe ori la voi!
Becca Sayers (Asistent Proiect 1999 & Meloterapeut Proiect 2005): Sunt casatorita cu
Lenny si am fost foarte incantata sa-i dezvalui Romania anul trecut cand a venit sa ma
viziteze in timpul proiectului 05 de la Vaslui. De asemenea, matusa mea si varul meu au fost
inspirati sa viziteze Romania ca turisti si de abia s-au reintors dintr-o excursie la Brasov, care
le-a placut foarte mult. Inca locuiesc in Manchester si lucrez in scoli, dar de asemenea lucrez
cu copii din familii de refugiati si in curand voi incepe sa lucrez si intr-un spital pentru copii
care sufera de cancer.
Una McInerney (Meloterapeut Proiect 1996): In prezent lucrez 4 zile pe saptamana la
Universitatea din Limericj, in cadrul scoli care ofera cursuri in terapii clinice. In acelasi timp,
ma bucur de fiul meu in varsta de 10 luni care creste foarte repede. Am fost incantata sa
citesc raportul Corneliei din Ungureni – este minunat ca inca reuseste sa lucreze cu muzica
in ciuda faptului ca si-a schimbat serviciul.
Emily Cawdron (Meloterapeut Proiect 2005): Dupa proiectul cu Becca Sayers de la Vaslui
din 2005, (prima mea patrundere in lumea profesionala a terapiei prin muzica) si dupa doi
ani de studiu, acum ma simt increzatoare in cariera de terapeut prin muzica. In urmatoarele
patru luni voi merge in vizita de lucru la Vaslui, in vacanta in Cuba (sper!) si voi participa la
cinci nunti si 3 petreceri in cinstea viitoarelor mirese.
Julia Haycock (Asistent Proiect 2001): Va transmit tuturor numai urari de bine si in special
prietenilor de la Negru Voda. Sunt convinsa de faptul ca vor continua sa ramana de
nemasurat si in noi medii de lucru si va trimit incurajari pe toata durata acestor schimbari.
Aceasta perioada este si pentru mine foarte solicitanta datorita faptului ca din luna
septembrie voi incerca sa-mi ating telul de a ma califica ca si terapeut prin muzica la
Roehampton. Si mai mult decat atat, tocmai m-am logodit!
Jane Robbie (Music as Therapy Proiect Co-ordinator): Ma bucur in continuare sa lucrez cu
Terapia prin Muzica si ma bucur sa aud vesti atat din Romania cat si din U.K.. Este foarte
incurajator sa citesc despre faptul ca multi dintre partenerii nostri locali continua sa
desfasoare programe de terapie prin muzica chiar si atunci cand sunt confruntati cu multe
probleme in viata de servici. Felicitari si continuati munca exceptionala!
Cathy Rowland (Meloterapeut Proiect 2002): Hello! Anul acesta eu mi-am continuat munca
cu copii cu nevoi speciale si cu adulti cu epilepsie. Anul trecut, am avut ocazia sa merg la
Sibiu si, impreuna cu un alt coleg, am sustinut discutii despre terapia prin muzica cu studenti
de la facultatea de psihologie. Ne-am simtit foarte bine in acest minunat oras. De atunci, am
obtinut si calificarea de specialist in tratamentul cu ajutorul sunetelor si desfasor sesiuni la
casele pacientilor. De asemenea, am urmat numeroase ore de muzica si am invatat multe
18
cantece frumoase. Perseverati in munca deosebita!
Sasha Taylor ( Asistent Proiect 1998): In luna august a acestui an, eu si sotul meu asteptam
primul nostru copil – nu stim daca va fi fetita sau baietel; va fi o surpriza pentru acea zi
speciala! M-am calificat ca si gradinar si in ultimul an am practicat aceasta meserie.
Sarah Whittaker (Asistent Proiect 2004): Intotdeauna am avut o inclinatie spre terapia prin
muzica si am considerat-o ca fiind potrivita pentru mine, dar din 2004 cand am participat la
proiectul de la Bistrita, nu am mai simtit nevoia de mai multa inspiratie pentru a ma dedica
complet. In prezent, studiez un curs de terapie prin muzica la Royal welsh College of Music
and Drama si sper sa obtin calificarea in septembrie. Cine stie unde ma vor duce drumurile
atunci?
Janina Holloway (Asistent Proiect 1999): M-am reintors la University of Wales, Bangor in
calitate de consilier pentru bunastarea studentilor internationali, in urma petrecerii unui an
calatorind si muncind in diferite parti ale lumii, impreuna cu sotul meu Jon. De la intoarcere,
ne-am mutat intr-o casuta la marginea Parcului National Snowdonia, in partea de nord a Tarii
Galilor. Sper ca Terapia prin Muzica sa aiba succes la Centrul Santa Maria si ca personalul,
adultii si copii sa continue sa se bucure de comunicarea prin muzica.
Anne Vernon (Meloterapeut Proiect 1998): Va transmit tuturor cele mai bune urari, in special echipelor din
Negru Voda si Constanta. Sunt bucuroasa acum in calitate de mama, cu Megan in varsta de 15 luni care ma
tine ocupata. De asemenea, lucrez doua zile pe saptamana intr-o scoala ca meloterapeut, individual sau cu
grupuri de copii. Recent, am fost implicata in sustinerea de cursuri de training pentru profesori care lucreaza
cu copii cu nevoi speciale in scoli si unele activitati muzicale care le-am folosit in cursurile de training din
Romania sunt foarte folositoare! Inteleg ca nu a fost o perioada foarte usoara pentru voi toti si ca ati intampinat
multe schimbari ………… eu m-am gandit tot timpul la voi.
Pe scurt:
Jane Mayhew (Meloterapeut 2003) isi asteapta primul bebelus la jumatatea lunii iulie. Cele mai bune urari!
Aingeala de Burca (Meloterapeut 1998) a cantat la vioara la Balul de Craciun si a ajutat cu draga inima la
strangerea de fonduri pentru Terapie prin Muzica. Edwina Meed (Asistent de Proiect) continua sa lucreze si
sa locuiasca in Londra, precum si Katie Draffan (Asistent de Proiect 2002). Emma Lovell (Meloterapeut
2001) lucreaza mult pentru a-si termina studiile de masterat - mult noroc! Meagan Hunt (Meloterapeut 2002)
isi continua munca cu refugiatii in Australia. Adelaide Roberts (Asistent de Proiect 2002) ne invita regulat la
multe reprezentatii muzicale in care ea este implicata in si in jurul Londrei. Emma Penkith (Meloterapeut
2000) se bucura de faptul ca este mamica a celui de-al doilea copil si locuieste in continuare in Londra.
Impreuna Web Site
Suntem foarte multumiti de faptul ca partenerii nostri romani sunt asociati
cu Impreuna, Reteaua Nationala Romana pentru Terapii si Activitati
Artistice pentru Persoane cu Nevoi Speciale. Reteaua s-a format in 2003
ca raspuns la cerintele profesionistilor din domeniu care se simteau izo-
lati si aveau nevoie de informatie privind metodele de lucru si instructaj.
Acum, reteaua nationala are 700 de membri, o publicatie regulata, sustine
un forum prin e-mail si tocmai a lansat un web site: www.impreuna.arts.ro
Web site-ul este foarte util. Aici puteti gasi un forum de discutii – unde membrii si nu numai pot schimba
informatii, gasi un ajutor reciproc la diverse probleme – in plus gasiti ultimele stiri, analize, si tendinte din
ceea ce priveste instructajul, metodele de lucru si acreditarile.
Unii dintre partenerii nostri locali pot fi deja gasiti pe acest site!
19
Numele centrelor Descrierea centrelor
Asociatia Down Oradea Romania
Piata 1 decembrie (Cresa)
Etaj 1, Oradea
Un ONG de parinti cu un Centru de Zi ‘Iedera’ pentru tineri si adulti cu sindrom down. Intr-un
mediu protejat acestia isi pot castiga o anumita autonomie. De asemenea are activitati de
interventie precoce, muzica si logopedie cu copii prescolari si scolari. Contact - Felicia Unguru
Tel: 0259 41 95 01
Centrul de Educatie Speciala ‘Speranta’,
Strada Fagului Nr. 17
Timisoara 1900
Centru de Educatie Speciala ‘Speranta’ reprezinta o forma alternativa de invatament pentru copii
cu nevoi speciale, contribuind la imbunatatirea vietii copiilor si a familiilor acestora, prin serviciile
si terapiile oferite, evaluare si diagnosticare psihologica si medicala, activitati speciale de
recuperare.
Contact - Stoi Temi Tel/fax: 0256 19 50 05; e-mail: [email protected]
Centrul de Recuperare si Reabilitare pentru Persoane cu
Handicap Cighid
Comuna Ciumeghiu
jud Bihor 3682
Centru de reabilitare pentru persoane cu deficiente usoare si multiple, fizice si mintale.
Contact - Dana Nistor Tel: 0298 621 601
Centrul de Plasament Beclean
Str. Liviu Rebreanu Nr. 22A
jud Bistrita-Nasaud
O institutie de stat pentru 117 copii si adulti tineri intre varsta de 7 si 26 ani. Exista multe diferite
grupe de clienti incluzand copii si tineri cu dificultati emotionale, victime ale abuzului si neglijarii,
ca de asemenea copii cu dificultati medii de invatare. Contact – Sorin Chindris Tel: 0263 340744
Complex de Servicii Comunitare ‘Cristina’
Strada Pandurului nr.120
Constanta 8700
Acest Centru de Plasament este compus din module de tip familie cu 8-10 copii cu varste
cuprinse intre 4-20 ani.
Contact- Mariana Dolache Tel: 0241 68 09 40
Centru de Recuperare si Reabilitare Neuropsihiatrica
Techirghiol
Str. M.Sadoveanu nr.9
Constanta 8713
Centru de protectie speciala a 400 persoanel adulte cu handicap neuropsihic, cu varste
cuprinse intre 18 – 90 ani. Contact - Seian Seitamet Tel: 0241 73 58 44
Centru de Plasament Sf. Spiridon
Str. Maresal Antonescu Nr.8
Botosani
O institutie de stat pentru 85 copii cu varste cuprinse intre 3 si 18 ani. Majoritatea copiilor au
disabilitati mentale si fizice medii pana la severe.
Contact- Doamna Codruta Mihael Tel: 0231 516010
Centru de Recuperare Pt. Copil cu Handicap
Str. Toamnei Nr.1A
Bistrita Nasaud
Centrul este unul dintre cele mai noi tipuri de ingrijjre oferit in Romania si trebuie sa se deschida
in curand.va iclude trei tipuri de servicii incluzand un apartament pentru copii cu dizabilitati care
vor locui permanent acolo, un Centru de zi pentru copii cu dizabilitati si un Centru de
Recuperare care va oferi terapii si servicii de recuperare pentru aprox. 100 de copii pe luna.
Contact- Liana Rusu Tel: 0263 237 422
Centru de Zi ‘Sf. Maria’
Str. Strugurilor 18
Cluj 3400
Recuperarea in integrarea socio-economica a tinerilor cu retard mental mediu si sever. Centrul
este la nivelul lor de dezvoltare. Tel: 0264 41 40 22
Fundatia ‘Pentru Voi’
Str. Ioan Slavici Nr. 47
Timisoara 1900
Centru de Zi pentru adulti cu dizabilitati este un serviciu pe baza comunitara pentru persoanele
cu dizabilitati si are ca scop cresterea gradului de independenta personala pana la atingerea
autonomiei maxime posibile si integrarea tineriilor cu handicap mental in comunitate.
Contact- Ciprian Panciu Tel: 0256 22 80 62 e-mail: pentru [email protected]
Fundatia de Sprijin Comunitar
Str. Livezilor nr. 1
Bacau
Organizatie neguvernamentala. Ofera servicii sociale, medicale, educationale copiilor si adultilor
institutionalizati, familiilor sarace din zone rurale, copiilor strazii etc…
Contact – Cornelia Perc Tel: 0234 18 56 58
Organizatia Terapia prin Arta
Str Odobescu Nr. 56a,
Timisoara 1900
‘Terapia prin Arta’, ONG, non-profit, o fost fondata in martie 2000. Organizatiei sunt: Oferirea
unor servicii de recuperare prin terapie prin arta la nivel comunitar si dezvoltarea unor proiecte
de servicii alternative avand ca scop reinsertia sociala a copilului abandonat in institutii.
Contact – Doina Pocioanu Tel: 0256 1937 75
Scoala Ajutatoare Nr.1
Str. Roman Ciorogaru, Oradea
Bihor
Scoala speciala cu copii din familie dar si din Centre de Plasament cu varste de 7-18 ani. Ore
de predare dimineata iar dupa masa ore de terapie si recuperare.
Contact Raluca Terhesiu Tel: 0259 437 891 e-mail: [email protected]
Scoala Pentru Surzi, Vaslui
Str. Mihail Kogalniceanu Nr. 25
Vaslui 6500
Aceasta este o scoala pentru copii cu probleme de auz si nevoi speciale cu varste cuprinse
intre 3 18 ani. Persoana de contact: Tatiana Draghici, Tel: 023531 1554, e-
mail;[email protected]
Scoala Speciala Nr.1, Bistrita
Str. Alba lulia 20
Bistrita, Bistrita-Nasaud
O scoala speciala de 191 de copii cu varste cuprinse intre 5-17 ani cu o variata game de nevoi
de ordin emotional si comportamental. Unii dintre copii locuiesc la Centru in timp ce altii locuiesc
cu familiile lor sau in alte centre de plasament. Viorica Cretu Tel: 0263 237 038; scoala-
Trustul Orfelinat Ungureni TOU este o organizatie non-guvernamentala din Anglia, care s-a implicat din 1990 in ajutorarea
copiilor din caminul-spital Ungureni si a celor din sectia pediatrica a Spitalului Judetean Bacau.
Contact - Cornelia Nechifor Tel/fax: 0234 72 46 79 e-mail: [email protected]
Casa Luminii
Str. Plopilor, Nr. 16
Sibiu
Casa Luminii este un centru de zi pentru copii cu varste intre 3 si 18 ani, sub conducerea unui
ONG. Contact Florentina Schiau Tel: 0269 21 25 99
Complexul de servicii comunitare pentru copilul cu
handicap
Str. Transilvaniei, Nr. 2-4, Sibiu
Acesta este un Serviciu de Servicii Comunitare pentru copii cu varste intre 0 si 18 ani. Contact
Simona Benchea Tel: 0260 23 20 66
Parteneri Romani
Music as Therapy, The Co-op Centre, 11 Mowll Street, London, SW9 6BG, ENGLAND (Tel/Fax 0044 20 7735 3231)