Intr-o tara lovita de criza si care nu a reusit sa renunte prea mult la prejudecati, integrarea persoanelor cu dizabilitati in piata muncii pare o adevarata lupta cu morile de vant.

Munca i situaia persoanelor cu dizabiliti

Potrivit unui studiu realizat de Institutul pentru Politici Publice (IPP), pe un eantion de 1.018 persoane, 75% dintre repondenti cred ca:1. persoanele cu dizabilitati intelectuale sunt, in prezent, discriminate in Romania.

2. O alta concluzie este aceea ca romnii nu percep persoanele cu dizabilitati intelectuale ca fiind egale celorlalti oameni din societate, ci ca persoane nascute cu o anormalitate care le :

afecteaza gndirea (88%), persoane avand nevoie de sprijin in luarea deciziilor (64%),persoane ce nu pot fi facute responsabile pentru propriile fapte (59%).

In consecinta, angajatorii romni sunt extrem de sceptici in ceea ce priveste angajarea persoanelor cu dizabilitati. Potrivit datelor Ministerului Muncii, furnizate Ziare.com, numarul persoanelor cu handicap care sunt angajate in munca a fost, la sfarsitul lunii iunie, de

27.272, dintr-un total de aproape 700.000, cte sunt n Romnia.

SUA: Persoanele cu dizabilitati sunt discriminate in Romaniahttp://www.state.gov/j/drl/rls/hrrpt/2009/eur/136053.htm Raportul Departamentului de Stat al SUA 2010drepturile omului arata ca legea din Romania cere ca persoanele cu dizabilitati sa aiba conditii speciale de acces in institutii si transportul in comun, dar tara are foarte putine facilitati. Raportul precizeaza, insa, ca numarul acestora este in crestere. De asemenea, organizatiile neguvernamentale au observat ca plasarea, conditiile de viata si tratamentul pacientilor in multe spitale psihiatrice nu respecta standardele internationale cu privire la drepturile omului.

Autoritatile americane spun ca Centrul pentru Resurse Juridice a vizitat, de doua ori, 16 institutii de stat pentru persoane cu dizabilizati mintale, pentru a evalua situatia acestora.

In raport se precizeaza ca unele vizite au fost aprobate cu greu de conducerea institutiilor.

Raportul arata ca aceste institutii erau supraaglomerate, aveau personal insuficient calificat, care nu cunostea legea pentru aceste persoane, iar medicatia era insuficienta. Mai mult, pacientii erau neglijati, aveau conditii de igiena precare si lipseau activitatile recreationale. Unul dintre cazurile prezentate de raportul Departamentului de Stat este cel al unui pacient de la Spitalul din Poiana Mare care a murit dupa ce a inghitit dezinfectant. Desi spitalul este cunoscut pentru conditiile precare care au dus la decesul a 150 de pacienti intre 2002 si 2004, situatia in aceasta institutie a ramas aproape neschimbata.

Si BBC a prezentat situatia pacientilor din spitalele psihiatrice romanesti, intr-un documentar difuzat in luna decembrie. In raportul autoritatilor americane, se precizeaza ca reportajul filmat cu camera ascunsa a surprins camere si paturi murdare, reci, portii de mancare insuficiente si de proasta calitate, supraaglomerare, pacienti sedati, legati de pat, lipsa personalului medical si a tratamentului. In replica, guvernul Romaniei a afirmat ca cele prezentate de BBC nu sunt reprezentative pentru sistemul medical al persoanelor cu dizabilitati, se mai arata in raportul Departamentului de stat american.

Reprezentantii institutiei ne-au precizat ca dificultatile de integrare a persoanelor cu handicap sunt deosebit de variate, acestea fiind in principal legate de accesibilitatile pe care trebuie sa le asigure comunitatea si angajatorii, adaptarile locului de munca de catre angajatori si mentalitatile legate de utilizarea acestor persoane in activitate.

Organizatia Nationala a Persoanelor cu Handicap din Romania (ONPHR) a realizat un studiu in acest sens, pe un esantion de 619 angajatori, din regiunile: Nord-Est, Sud-Est, Sud Bucuresti-Ilfov. Raportul a aratat ca, in ceea ce priveste facilitatile pe care firmele le au atunci cand angajeaza personal dintr-o anumita categorie sociala, companiile prefera: tinerii absolventi (79,4%) sau persoanele aflate in somaj (56%) i (24,9%) declara ca tin cont de avantajele aduse in angajarea persoanelor cu dizabilitati si le prefera pe acestea la angajare.

Tot din studiu a reiesit ca principalele dezavantaje pe care angajatorii persoanelor cu dizabilitati le-au mentionat sunt sprijinul mic din partea statului (72%), dificultatea cu care se poate accesa sprijinul oferit de stat sau cea cu care se recupereaza investitia (71%).

In Romania sunt angajate cele mai putine persoane cu dizabilitati din Europahttp://www.ziare.com/social/angajati/in-romania-sunt-angajate-cele-mai-putine-persoane-cu-dizabilitati-din-europa-1071747

In Romania, doar 4,2 la suta dintre persoanele cu dizabilitati au un loc de munca, cifra care claseaza tara nostra pe ultimul loc in Uniunea Europeana, Totodata, Romania se afla penultimul loc in privinta sumelor alocate pentru servicii sociale pentru persoane cu dizabilitati.

"Daca la nivelul Uniunii Europene, nivelul de ocupare a fortei de munca de catre persoanele cu dizabilitati este de 50 la suta, in Romania doar 4,2 la suta din totalul persoanelor cu dizabilitati aveau un loc de munca la 31 martie 2010. Conform datelor statistice ale ANPH: din 681.558 persoane cu dizabilitati, doar 28.826 erau angajate in munca.

In domeniul dizabilitatii intelectuale, situatia este catastrofala, mai putin de unu la suta din persoanele cu aceasta dizabilitate avand un loc de munca, adica 977 persoane. Din numarul total de persoane cu dizabilitati angajate in munca, doar trei la suta sunt persoane cu dizabilitate intelectuala si doar cinci la suta cu dizabilitate psihica.

Initiatorii mentioneaza ca legislatia romaneasca se inspira dupa un model aplicat in Franta si Germania, acordand facilitati "unitatilor protejate" destinate stimularii angajarii in munca a persoanelor cu dizabilitati, insa in cele 478 de unitati protejate inregistrate la ANPH sunt angajate doar 1.470 persoane cu dizabilitati.

"Din totalul celor 28.826 persoane cu dizabilitati angajate in munca in Romnia, doar 1.470 sunt angajate in unitati protejate, adica doar 5,1%. Acolo unde legea acorda cele mai mari facilitati si anume la unitatile protejate lucreaza doar 5% din numarul total al persoanelor cu dizabilitati angajate", precizeaza raportul.

La nivelul autoritatilor centrale, doar 0,28 la suta persoane cu dizabilitati au fost incadrate intr-un loc de munca, cele mai multe fiind in Ministerul Transporturilor (1,274 la suta din totalul de angajati), urmat de Senatul Romaniei cu 1,168 la suta. "O serie de institutii centrale nu au angajat nicio persoana cu dizabilitati precum Ministerul Mediului, Ministerul Dezvoltarii Regionale, Ministerul Muncii sau Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii", se precizeaza in raport.

Pe de alta parte, se arata ca autoritatile locale au angajat, in 2010, intr-o mai mare masura persoane cu dizabilitati fizice (44 la suta) si somatice (40 la suta) si nu a angajat deloc persoane cu dizabilitati mentale, cu HIV - SIDA sau cu boli rare. Silvia Ursu, presedintele ONPHR, ofera si doua solutii la aceasta problema.

"Se pot face controale mai dese la firme (conform Legii 448/ 2006, firmele care au peste 50 de angajati trebuie sa aiba un procent de 4% persoane cu dizabilitati angajate; daca acest lucru nu se intampla, trebuie sa cumpere produse de la unitatile protejate sau firmele platesc catre bugetul de stat 50% din salariul de baza minim brut pe tara inmultit cu numarul de locuri de munca in care nu au angajat persoane cu dizabilitati).

O a doua solutie ar fi mai putina birocratie, un timp mai scurt pentru intoarcerea investitiei catre firme si de ce nu, chiar oferirea altor avantaje competitive. Sigur, noi ne-am dori sa fie pusa in practica a doua varianta", a precizat Silvia Ursu, pentru Ziare.com.

Pentru anul 2012, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM), prin Programul national de ocupare a fortei de munca, a estimat incadrarea a 332.000 persoane, la nivel national, din care 592 persoane cu handicap. Ce a facut statul in 2012 pentru angajarea persoanelor cu dizabilitati

De asemenea, pana la data de 30 septembrie 2012, au fost organizate la un numar de 50 burse de locuri de munca, in 20 judete, prin intermediul carora s-au angajat 69 de persoane cu handicap (4 persoane aveau studii superioare si 65 persoane nu aveau studii superioare).

Meseriile in care s-au incadrat cele 69 persoane sunt: muncitor necalificat, sofer, gestionar, mecanic, reprezentant comercial, instalator, masinist masini aschiere, inginer, agent vanzari, muncitor necalificat in domeniul activitati de asistenta sociala.

Ce facilitati au firmele care angajeaza persoane cu dizabilitati Potrivit informatiilor transmise de Ministerul Muncii, pentru a stimula angajarea in munca a persoanelor cu handicap, ca factor al integrarii sociale, Legea nr.448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap prevede anumite facilitati acordate angajatorilor precum:

- deducerea, la calculul profitului impozabil, a sumelor aferente adaptarii locurilor de munca protejate si achizitionarii utilajelor si echipamentelor utilizate in procesul de productie de catre persoana cu handicap; - deducerea, la calculul profitului impozabil, a cheltuielilor cu transportul persoanelor cu handicap de la domiciliu la locul de munca, precum si a cheltuielilor cu transportul materiilor prime si al produselor finite la si de la domiciliul persoanei cu handicap, angajata pentru munca la domiciliu;

- decontarea din bugetul asigurarilor pentru somaj a cheltuielilor specifice de pregatire, formare si orientare profesionala si de incadrare in munca a persoanelor cu handicap; - o subventie de la stat, in conditiile prevazute de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, cu modificarile si completarile ulterioare.

Presedintele Federatiei Patronatelor din Turism si Servicii din Romania, Dan Matei Agathon, a facut cateva recomandari in privinta angajarii persoanelor cu dizabilitati in companiile din tara noastra.http://www.ziare.com/locuri-de-munca/angajari/dan-matei-agathon-despre-angajarea-persoanelor-cu-dizabilitati-1160679

Legea 448/2006 prevede ca orice persoana juridica cu mai mult de 50 de angajati sa angajeze minim 4% persoane cu dizabilitati, potrivit unui comunicat remis Ziare.com. In caz contrar, firmele pot opta fie sa plateasca lunar catre bugetul de stat o suma reprezentand 50% din salariul de baza minim brut pe tara, inmultit cu numarul de locuri de munca pe care nu au incadrat persoane cu dizabilitati, fie sa achizitioneze produse sau servicii de la unitati protejate autorizate care au angajati persoane cu dizabilitati, pentru o suma echivalenta cu taxa mai sus mentionata.

Conform aceleiasi legi, o unitate protejata trebuie sa aiba cel putin 30% dintre angajati persoane cu dizabilitati. Legea promoveaza angajarea acelor persoane cu dizabilitati care au nevoie de suport permanent si de un loc de munca protejat. Totusi, daca nu exista procentul de 4% persoane cu dizabilitati angajate, sumele destinate ajutorarii acestor persoane merg catre bugetul de stat si se redistribuie intr-o forma generala si neconcludenta, neexistand un buget separat pentru persoanele cu dizabilitati in care sa ajunga acesti bani.

Orice companie poate achizitiona produse si servicii pe baza unui parteneriat cadru si a unui contract cu unitati protejate autorizate, in suma echivalenta cu suma platita anual ca taxa-amenda la bugetul de stat, beneficiind in acest fel de serviciile respective si incurajand crearea si mentinerea de unitati protejate care angajeaza persoane cu dizabilitati

In acest fel, fondurile care ar merge la bugetul de stat ar fi redirectionate pentru achizitionarea unor bunuri sau servicii care ar contribui la distribuirea acestor resurse exact in domeniile de care firma are nevoie si ar influenta cresterea firmei in mod direct.

Lucrul direct cu o unitate protejata contribuie la angajarea directa a persoanelor cu dizabilitati si la integrarea socio-economica a acestor persoane in mod direct, nu indirect prin taxe platite la bugetul de stat si a caror legatura cu persoanele cu dizabilitati este nesigura. In cadrul acordului de parteneriat se pot realiza mai multe activitati de tip CSR (corporate social responsability), foarte uzuale in Occident, care sa indice gradul de implicare al companiilor in viata comunitatii si in integrarea sociala a persoanelor cu dizabilitati.

Contrar oricaror prejudecati, persoanele cu dizabilitati pot furniza servicii si produse de aceeasi calitate ca si persoanele fara dizabilitati, un argument in acest sens fiind motivatia si dorinta de integrare sociala a acestora.

Deplasarea pana la locul de munca, o adevarata provocare

ANOFM aminteste ca exista legea nr.448/2006, art.64, unde se prevede ca autoritatile locale trebuie sa ia masuri pentru adaptarea tuturor mijloacelor de transport in comun aflate in circulatie, adaptarea tuturor statiilor mijloacelor de transport in comun conform prevederilor legale, montarea panourilor de afisaj corespunzatoare nevoilor persoanelor cu handicap vizual si auditiv in mijloacele de transport public, imprimarea cu caractere mari si in culori contrastante a rutelor si a indicativelor mijloacelor de transport in comun.

Parcul inventar al RATB cuprindea 2.146 de vehicule (tramvaie, troleibuze si autobuze), din care, 1.158 de vehicule (53,96%) prevazute cu podea coborata si rampa de acces pentru persoane cu probleme locomotorii, 1.291 de vehicule (60,16%) echipate cu sisteme de informare auditiva si 1.368 de vehicule (63,75%) prevazute cu sisteme de informare vizuala, potrivit raspunsurilor primite la solicitarea Ziare.com.

Din cele 460 de statii de tramvai, dotate cu peroane, 337 de statii (73,26%) sunt prevazute cu rampe de acces pentru urcare/coborare. De asemenea, soferii sunt instruiti si obligati sa actioneze sistemul de trape de acces atunci cand la urcare sau coborare se afla persoane cu probleme locomotorii sau atunci cand, in unele statii, distanta dintre treapta de urcare si carosabil este mai mare de 330 mm.

Si Metrorex a adoptat solutii pentru accesul in statiile de metrou a persoanelor cu handicap. Astfel, pana la finele anului 2012 majoritatea statiilor de metrou vor fi prevazute cu lifturi. Exceptii sunt consemnate in statiile Obor, Piata Muncii, Dristor 2 si Pantelimon, unde vor fi montate platforme inclinate pentru persoanele cu dizabilitati, conform raspunsurilor trimise la solicitarea Ziare.com.

**************************************