nevsp2

NUMELE FIRMEI

MODUL II

UTILIZAREA TIC ÎN PROCESUL DE PREDARE – ÎNVĂȚARE ÎN CLASELE

CUPRINZÂND ELEVI CU C.E.S.

Autorii

2011

http://www.pdfcomplete.com/cms/hppl/tabid/108/Default.aspx?r=q8b3uige22

Utilizarea TIC în procesul de predare – învățare în clasele cuprinzând elevi cu C.E.S.

2

CUPRINS INTRODUCERE

pag.

UNITATEA 1: TIC și educația copiilor cu CES

pag.

1.1. Scurtă prezentare despre problematica copiilor cu CES pag. 1.2. Încadrarea în contextul național și european a problematicii

copiilor cu CES. pag.

1.3. Intervenția TIC în rezolvarea problemelor actului educațional relativ la copii cu CES.

pag.

UNITATEA 2: Integrarea TIC în activitatea didactică

pag.

2.1. Modalitaţi de utilizare directă şi indirectă. pag. 2.2. Documentarea pag. 2.3. Construirea unui plan de lecție utilizând instrumente și

mijloace TIC pag.

UNITATEA 3: Softuri educaționale specializate în învățare

și terapii specifice

pag.

3.1. Prezentare generală softuri educaționale cu specific de

învăţare și terapii specifice

pag.

3.2. Exemple de buna practică pag.

LECTURI SUPLIMENTARE pag. BIBLIOGRAFIE pag.



3

Introducere

Modulul 2 ”Utilizarea TIC în procesul de predare –

învățare în clasele cuprinzând elevi cu cerințe educative

speciale” își propune să răspundă la întrebările: ”Cum integrăm

tehnologia informației și a comunicațiilor în procesul de predare

– învățare ?”, ”Cum facilităm învățarea elevilor cu CES prin

intermediul tehnologiei?”, ”Cum proiectăm lecții în care utilizăm

TIC pentru documentare, clarificare, facilitarea

comprehensiunii?”, ”Ce soft-uri educaționale cu specific de

învățare și terapie putem utiliza?”.

Scopul acestui modul este dezvoltarea pregătirii

profesionale a personalului din unitățile școlare în vederea

formării competenţelor specifice construirii unei şcoli incluzive,

deschise şi adaptate nevoilor copiilor cu cerințe educaționale

speciale integrați în școlile de masă.

Competențele vizate:

La sfârşitul cursului, participanţii vor fi capabili:

• Să utilizeze calculatorul în procesul de predare – învățare

cu copiii cu CES

• Să utilizeze softuri educaționale specializate în învățare

și terapii specifice

• Să proiecteze lecţii în care să integreze tehnologia

modernă



4

Reflectați

Cum poate afecta

lipsa de integrare

viața de zi cu zi a

unei persoane,

accesul acesteia la

documentare și

comunicarea cu

ceilalți?

UNITATEA 1: TIC și educația copiilor cu CES 1.1. Scurtă prezentare despre problematica copiilor cu CES Provocarea

Unde şi cum intervine o dizabilitate şi unde pot interveni tehnologiile

informaţiei şi comunicaţiilor pentru a facilita procesul educaţional?

Delimitări conceptuale

Prezenţa persoanelor cu dizabilitaţi, ne este semnalată încă

din cele mai vechi timpuri. Începând cu Homer care avea dizabilităţi

vizuale şi continuând cu alte persoane de marcă cu dizabilităţi, istoria

abundă în astfel de exemple.

Cu toate acestea, din păcate, istoria nu ne oferă şi modalităţi

de a interacţiona în mod corespunzător cu astfel de persoane, de a

găsi o cale de a le integra în societate, de a găsi o cale de a reacţiona

spre includerea lor.

Problematica acestor persoane în linii mari se manifestă pe 3

direcţii principale:

- Viaţa de zi cu zi;

- Educaţia şi accesul la informaţii documentare;

- Comunicarea;

Dizabilităţile se pot manifesta în următoarele forme:

- La nivel fizic,

- la nivel mintal/cognitiv,

- la nivel senzorial,

- la nivel emoţional,

- la nivelul dezvoltării,

- sau o combinaţie dintre toate acestea.



5

Aplicați

Identificați posibilele

legături dintre

afecțiune, limitare de

activitate, restricție de

participare și

dizabilitate, din

perspectiva

organizării procesului

educațional.

O afecţiune (impairement) este o problemă în funcţionarea

organismului sau în structura acestuia; o limitare de activitate este

incapacitatea unui individ de a realiza o anumită acţiune, sau

activitate, ori realizarea lor cu dificultate;

Restricţia la participare (participation restriction) este o problema

pe care un individ o are privitor la implicarea în diferite situaţii de

viaţă.

Ajungem acum la definirea dizabilităţii, ca fiind un fenomen

complex compus din cele definite anterior.

Dizabilitatea poate fi formată, atât din caracteristici ale

organismului unui individ, cât şi din caracteristicile societăţii în care

individul trăieşte. Un aspect important este imaginea pe care

societatea o are despre o anumită caracteristică, mulţi oameni

ajungând să fie denumiţi cu dizabilităţi, numai fiindcă normele

societăţii respective, nu prevedeau existenţa unui aşa gen de individ.

La nivel fizic o dizabilitate se poate manifesta prin afecţiuni ale

unor mușchi, sau lipsa unui membru, sau a mai multor. De remarcat

că exista dizabilităţi fizice cu cauze psihice, ceea ce dovedeşte încă

odată complexitatea fenomenului şi neputinţa de a clasifica în vreun

fel dizabilităţile. Dizabilităţile cu efect asupra nivelului fizic, de orice

natura ar fi ele, au efect asupra motricităţii individului. Practic ele

limitează amplitudinea, forţa, sensul unei mișcări, precum şi numărul

de mişcări posibile. Astfel, într-o afecţiune localizată pe membrele

superioare, un individ poate fie să împingă, fie să tragă, fie să

roteasca, fie sa strângă, fie să apese, sau o combinaţie dintre

acestea.

La nivel senzorial, o dizabilitate se manifestă prin afectarea,

parţială sau totală, a unuia sau mai multor simţuri. Generic vorbind,

dizabilitatea senzorială, este dizabilitatea care afectează oricare din

simţurile umane. Dar aici, complexitatea fenomenului şi normele

societăţii despre care vorbeam mai sus, intervin şi restrâng domeniul.

Astfel se poate vorbi de deficienţe, dizabilităţi de vedere, de auz,

acestea fiind cele mai importante tratate, pe când lipsa mirosului, a



6

gustului, a simţului tactil sunt adesea uitate şi tratate ca şi lucruri

normale.

Acest comportament provine şi din percepţia societăţii că cele mai

importante informaţii le obţinem prin auz şi văz. Un efect pervers al

acestui crez este acela că, în momentul în care văzul, sau auzul sunt

afectate, societatea nu poate înţelege, sau înţelege cu greu că

informaţiile pot fi receptate şi prin celelalte simţuri.

Un alt aspect important de menţionat este gradul de afectare.

Există mulţi oameni cu dizabilităţi care nu ştiu că au dizabilităţi, pentru

ca afectarea este temporar minoră şi este trecută cu vederea de

societate. Adesea, tot datorită normelor societăţii, oamenilor le este

ruşine să accepte că au o dizabilitate. Toate acestea din păcate duc

la scăderea calităţii vieţii individului respectiv, la agravarea în timp a

dizabilităţii şi adesea la probleme ce ar fi putut fi evitate dacă starea

individului ar fi fost cunoscută şi tratată corespunzător. Menționăm

toate acestea, pentru a înţelege cât mai bine fenomenul dizabilităţii şi

de ce este atât de importantă întelegerea lui.

La nivel mintal/cognitiv, dizabilitatea poate afecta gradul de

înţelegere al anumitor procese, în general aceste dizabilităţi afectează

procesul de funcţionare al creerului uman, partţial sau total, în diferite

grade. Ca efecte, aceste dizabilităţi pot reduce capacitatea omului de

a percepe procese complexe, pot încetini procesul de înţelegere, pot

reduce capacitatea de înţelegere, precum şi multe alte efecte pe care

le vom trata în momentul în care vom vedea cum intervine TIC să

îmbunătăţească situaţia.

Dizabilităţile la nivel emoţional şi cele la nivel de dezvoltare, nu au

o cauză singulară, o afecţiune anume, ele fiind induse de mai mulţi

factori diferiţi care pot acţiona concertat sau separat. Ca efecte ale

acestor dizabilităţi, observăm procese lente de dezvoltare la anumiţi

indivizi, lipsa dezvoltării a unei anumite părţi fizice, sau psihice. La

cele emoţionale efectele sunt complexe, în principiu bazându-se pe

capacitatea individului de a avea emoţii şi la capacitatea individului de

a le controla.



7

Aplicați

Cum putem facilita

prin intermediul TIC

activitățile elementare

pe care un individ le

realizează în cadrul

procesului de

educare?

O categorie aparte o constituie dizabilităţile de limbaj şi vorbire.

Acestea au şi ele multiple cauze. Ca efecte avem:

§ Incapacitatea de a scrie şi citi corect, anumite cuvinte, sau în

totalitate,

§ Incapacitatea de a discerne între anumite litere (în special

consoane puternice faţă de consoane slabe (t,d; f, v; s, z; p, b)

§ Incapacitatea de a pronunţa anumite litere, cuvinte, dificultăţi

în pronunţare (individul poate să pronunţe cuvântul corect, dar

suferă de repetiţii),

§ Incapacitatea de a vorbi, parţială sau totală.

Este clar că aceste dizabilităţi intervin în viaţa individului şi

dezvoltă anumite incapacităţi referitoare la procesele traiului zilnic.

Din cele 3 componente amintite mai sus, ne vom ocupa în mod

special de educaţie şi de comunicare ca activitate suport în cadrul

educaţiei.

În cadrul procesului de educare, ca şi activităţi elementare un

individ realizează:

§ Citire de materiale;

§ Scriere de notiţe;

§ Vizualizare de materiale grafice;

§ Achiziţia de informaţii direct şi in direct;

§ Ascultarea de explicaţii;

§ Participarea la activităţi practice;

§ Urmărirea de exemple şi realizarea de exerciţii după un

exemplu;

§ Descoperirea de sabloane în urma unor activităţi;

§ Comunicarea de răspunsuri la întrebări;

§ Punerea de întrebări;

Desigur că la nivel de detaliu activităţile sunt mult mai multe,

dar la un nivel grosier sunt cele enumerate anterior. S-a realizat

această enumerare, pentru a descompune într-un fel un proces

educaţional şi pentru a vedea, unde şi cum intervine o dizabilitate



8

Reflectați Cum putem diminua

afectările prin

intermediul

tehnologiei informației

și comunicațiilor,

pentru fiecare tip de

dizabilitate?

şi unde pot interveni tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor

pentru a facilita procesul educaţional.

Este clar că pentru un individ normal, toate aceste activităţi se

desfăşoara după un tipic standard. Există create procese standard

de lucru cu aceste activităţi, atât de utilizate, încât ele au devenit

nişte automatisme. Spre exemplu, punerea de întrebări, ca individ

normal, parcurg un material, identific întrebarea, deschid gura şi

rostesc acea întrebare (sau o scriu). Vom vedea cum acest

proces se modifică, datorită uneia, sau alteia dintre dizabilităţi.

În cazul dizabilităţilor fizice, activităţile mai sus amintite sunt

alterate. Un om cu dizabilităţi fizice ar putea să nu reuşească să

scrie după procesul standard, ar putea să nu reuşească să

citească după procesul standard, ar putea să nu reuşească să

participe la activităţi practice care să implice activităţi fizice. Şi

celelalte activităţi enumerate pot fi afectate într-o mai mică sau

mai mare măsura, aceasta depinzând de gradul de mobilitate al

individului.

În cazul dizabilităţilor vizuale, în funcţie de gradul de afectare,

omul ar putea să nu scrie şi să nu citească folosind metodele

standard. Este evident că în cazul dizabilităţilor senzoriale, în cea

mai mare parte este afectată achiziţia de informaţii folosind

canalul cu dizabilitate. Astfel un dizabil vizual nu va reuşi să vadă

materiale, sau să realizeze materiale vizuale. Va fi foarte bun la

ascultat explicatii, la achiziţia directă şi indirectă de informaţii din

canalele neafectate, la punerea de întrebări şi la furnizarea de

răspunsuri la întrebări, la descoperirea de sabloane în activităţile

efectuate, în urmărirea de exemple şi realizarea de exerciţii.

În cazul dizabilităţilor de auz, având canalul afectat cel sonor,

vor funcţiona scrierea şi citirea (după învăţarea lor prin metode

alternative), urmărirea de exemple şi realizarea de exerciţii (dacă

nu implică evenimente sonore), achiziţii de informaţii direct şi

indirect, descoperirea de şabloane prin activităţi, Participarea la

activităţi practice, vizualizarea de materiale grafice.



9

Resurse bibliografice suplimentare

Cozma, Teodor;

Gherguţ, Alois,

Introducere în

problematica

educaţiei integrate,

Editura „Spiru Haret”,

Iaşi, 2000*** Pachet

pentru instruirea

profesorilor – cerinţe

speciale în clasă,

UNESCO, 1993

De obicei, deficienţele de auz vin asociate şi cu o dificultate în

vorbire, motiv pentru care furnizarea de întrebări şi de raspunsuri la

întrebări este afectată.

În cazul deficienţelor mentale/cognitive, afectarea depinde de

exact zona cerebrală afectată, toate activităţile enumerate putând fi

afectate în grade diferite. Pentru dizabilităţile de limbaj şi vorbire, în

funcţie de afecţiune, putem avea afectate: Scrierea, citirea, furnizarea

de raspunsuri şi de întrebari, ascultarea de explicaţii.

Dizabilităţile la nivel emotional şi de dezvoltare, sunt mult prea

complexe pentru a putea fi sparte pe aceste activităţi. În principiu

toate activităţile funcţionează corespunzător la dizabilii la nivel

emoţional atât timp cât comunicarea este adegvată dizabilităţii lor. În

cazul dizabilităţilor de dezvoltare, în funcţie de cauza acesteia, se pot

identifica zonele deficitare şi se poate acţiona în consecinţă.

Am făcut această spargere empirică şi euristică, pentru a putea

introduce mai târziu, procesele alternative de realizare ale acestor

activităţi şi modalităţile prin care TIC intervine în a aduce ameliorări

proceselor afectate.

Rețineți § Imaginea pe care societatea o are despre o anumită

caracteristică poate influența modul în care se realizează

integrarea și incluziunea.

§ Integrarea tehnologiilor informaționale și comunicaționale

poate diminua afectările și facilita învățarea.



10

Reflectați

Ce rol au politicile

naționale și europene

în privința integrării

TIC în activitatea

didactică în creșterea

incluziunii școlare a

copiilor cu cerințe

educaționale

speciale?

1.2. Încadrarea în contextul național și european a problematicii copiilor cu CES. Provocarea Reprezintă integrarea TIC în educație o prioritate la nivel european și

național? Cum se manifestă această prioritate?


Utilizarea Tehnologiilor Informațiilor și Comunicațiilor (TIC)

este plasată în topul agendei Uniunii Europene și reprezintă o

prioritate atât pentru țările membre UE cât şi pentru alte state membre

OECD (Organization for Economic Co-operation and Development).

Uniunea Europeană reliefează rolul pe care îl poate juca TIC în

dezvoltarea economiei şi introduce paşii de urmat în eEurope Action

Plan1 (2000), urmat de o serie de strategii successive (eEurope 2005,

i20102) şi recent reconfirmă rolul important al utilizarii TIC în diferite

domenii prin strategia Europa 20203, adoptata în iulie 2010 de către

Comisia Europeană.

Alţi promotori ai TIC în educaţie (şi care trateaza şi zona

copiilor cu nevoi speciale) sunt OECD şi UNESCO (United Nations

Educational, Scientific and Cultural Organization), ambele organizaţii

finanţând studii în acest domeniu dar şi asigurând resurse pentru

implementarea de programe pilot şi pentru sprijinirea realizării unor

politici naţionale în acest domeniu.

1 http://ec.europa.eu/information_society/eeurope/2005/all_about/action_plan/index_en.htm 2 http://ec.europa.eu/information_society/eeurope/i2010/index_en.htm 3 http://ec.europa.eu/europe2020/index_en.htm



11

Reflectați

Ce impact au

analizele europene în

privința dizabilității

asupra reformei

procesului

educațional?

Până la începutul deceniului, fiecare ţară încerca să dezvolte politici

proprii în sectorul educaţiei persoanelor cu nevoi speciale, însă odată

cu creşterea gradului de difuzare prin intermediul Internetului ale

acestor probleme au început să apară convergenţe între politicile

diverselor state, schimburi de bune practici, acestea ducând, de

exemplu, la înfiinţarea Agenţiei Europene pentru Dezvoltare în

domeniul Educaţiei pentru Nevoi Speciale ( www.european-

agency.org ) care a preluat analizarea utilizării TIC în educaţia

persoanelor cu nevoi speciale (CES) şi promovarea unor măsuri de

suport în acest domeniu.

În prezent agenţia dezvoltă un parteneriat cu UNESCO – IITE

(Institutul pentru Tehnologii Informaţionale în Educaţie) privind

dezvoltarea unei analize de bune practici în utilizarea TIC pentru

persoane cu dizabilităţi în diferite contexte şi setări. Obiectivul

principal este să fie puse în evidenţă mesaje cheie şi să se facă

recomandări pentru politicile şi acţiunile din acest sector iniţiate de

statele membre (EU sau/si UNESCO).

Recent, Romania a semnat Convenţia Naţiunilor Unite privind

drepturile persoanelor cu dizabilităţi (31 ianuarie 2011) intrând astfel

printre cele 147 ţări semnatare ale acesteia.

http://www.un.org/disabilities/countries.asp?navid=12&pid=166 ,

Analize efectuate la nivelul Uniunii Europene relevă faptul că

aproximativ 10% din populația Europei are anumite forme

recunoscute de dizabilitate (studiu Comisia Europeana 1999). Se

estima la acea dată că sunt cca 84 milioane copii (22% din populatia

şcolară) care au nevoi educaţionale speciale fie într-o clasă normală,

fie în clase speciale sau în instituţii separate (Eurydice, 2000).

Modalitatea de a identifica aceste cazuri de nevoi speciale face ca

rata de recunoaştere a acestora în diverse state membre UE să

varieze între 2% şi 18%. Politicile în acest domeniu variază de la stat

la stat, însă, în ciuda diferenţelor de abordare ţările UE au convenit că

sunt necesare intervenţii şi abordări unitare în vederea creşterii

gradului de integrare socială a persoanelor cu nevoi speciale. În noua



12


http://www.un.org/dis

abilities/countries.asp

?navid=12&pid=166

strategie aprobată de Comisia Europeană, una dintre cele 3 direcţii

principale este creșterea favorabilă incluziunii – o economie cu o rată

ridicată a ocupării forței de muncă, asigurând coeziunea economică,

socială şi teritorială. În cadrul acestei prioritati se cere statelor

membre să promoveze politici naţionale şi strategii care sa aibă în

vedere integrarea persoanelor cu dizabilităţi în viata socială.

Rețineți

§ Utilizarea Tehnologiilor Informațiilor și Comunicațiilor (TIC)

reprezintă o prioritate atât pentru țările membre UE cât şi

pentru alte state membre OECD.

§ Analize efectuate la nivelul Uniunii Europene relevă faptul că

aproximativ 10% din populația Europei are anumite forme

recunoscute de dizabilitate.


http://www.un.org/disabilities/countries.asp?navid=12&pid=166




13

Aplicați

Ce rol are utilizarea

TIC în creșterea

accesului la

informație a diferitelor

categorii de

beneficiari ai

educației? Cum poate

TIC să elimine

barierele în calea

participării și a

învățării?

1.3. Interventia TIC in rezolvarea problemelor actului educational relativ la copii cu CES

Provocarea Cum se poate transforma prin intermediul TIC experienţa şcolară şi

construi noi metode de învăţare?


În 2001, OECD publica un studiu privind TIC în mediul

educaţional, „Learning to change: ICT în Schools”, în care era reliefat

modul prin care TIC putea transforma experienţa şcolară şi putea

construi noi metode de învăţare. În cadrul studiului s-a analizat atât

impactul TIC asupra învăţării, însă au fost analizate şi rolurile elevilor,

profesorilor şi conducătorilor de şcoli în noul context al societăţii

informaţionale, impactul TIC asupra studentului putând fi reprezentat

ca în figura urmatoare:

Se vede relaţionarea între TIC (ICT), şcoală şi mediul exterior,

toate acestea influenţând elevii prin noi metode de predare învăţare






14

dar şi de acces la cunoştinţe diverse. Sunt dezvoltate astfel noi

concepte ca “digital learner” în condiţiile unei societăţi în care se

poate vorbi despre noile generaţii de “digital natives”.

Intervenţia TIC în educaţie poate începe de la simple medii de

livrare de informaţie sau ca instrumente de scriere (procesoarele de

text) şi poate ajunge la concepte avansate de predare prin intermediul

tehnologiilor, e-learning, spaţii colaborative, geolocaţie etc.

Datorită dezvoltării tehnologiilor de comunicaţie care au facilitat

capacităţi de bandă largă, informaţia este accesibilă pentru un număr

din ce în ce mai mare de persoane şi în diverse forme. Este cunoscut

impactul pe care îl au în instruirea personală cursurile online sau

diverse alte modalităţi de livrare de informaţie în funcţie de ceea ce işi

doreşte navigatorul de Internet. Sursele de informaţii sunt abundente

iar mijloacele de comunicaţie deschid noi posibilităţi pentru profesori

şi elevi privind procesele de predare/învăţare.

În ultima perioadă, în dezvoltarea de tehnologii a avut loc o

schimbare de abordare, reliefată în special în evolutia mediului web.

Dacă la început tehnologia se centra pe utilizator încercând să îl ajute

să acceseze informaţia şi să îi rezolve nevoile imediate, dezvoltarea

exponenţială a reţelelor sociale şi schimburile de idei, inclusiv în

domeniul tehnologiilor, a dus la diseminarea bunelor practici în

diverse domenii ceea ce a dus la progrese rapide în zona produselor

tehnologice destinate accesibilităţii.

Prin intermediul tehnologiei au putut fi dărâmate diverse “bariere”

de care se loveau persoanele cu nevoi speciale. Tehnologia

facilitează accesul tuturor la educaţie dar şi la comunicare şi

socializare fără să ţină cont de “barierele” ridicate de nevoile speciale.

Un rol important în dărâmarea “barierelor” au profesorii/mentorii,

pentru care este foarte important să înteleagă modul în care

tehnologia poate fi un facilitator pentru persoana cu nevoi speciale.

Acesta trebuie să aibă un bagaj de informaţii în ceea ce priveste

tehnologiile de accesibilitate/assistive de care au nevoie elevii sai, în

funcţie de tipul de dizabilitate. Instruirea în utilizarea tehnologiei



15


"Learning to Change:

ICT in Schools",

OECD, Paris 2001

potrivite este unul dintre primii paşi care trebuie făcuţi în procesul de

învăţare, odată acomodat cu tehnologia, persoana cu nevoi speciale

va putea participa activ la procesul de invatare şi educare. În acest

sens documentarea şi schimbul de bune practici sunt de bază în

activitatea profesorilor/mentorilor care lucrează în domeniul educației

incluzive.

Intr-un raport al agenţiei BECTA (British Educational

Communications and Technology Agency) se scoate în evidență

faptul că lipsa de timp, insuficienţe cunoştinte privind posibilitatile de

utilizare pedagogică a tehnologiei, precum şi o lipsă de infomaţie

asupra tehnologiilor existente sunt trei bariere majore în integrarea

tehnologiei în educatie. Solutia propusă este instruirea continuă

pentru a-i ajuta pe profesori să ia decizii informate privind tehnologia

necesară şi modul de a o utiliza.

Rețineți

§ Tehnologia facilitează accesul tuturor la educaţie dar şi la

comunicare şi socializare fără să ţină cont de “barierele”

ridicate de societate pentru persoanele cu nevoi speciale.



16

Sumar

In cadrul acestei

unităţi vom trata in

special relatia dintre

cadrul didactic si

tehnologiile necesare

bunei desfasurari a

activitatii sale. Vom

porni de la premiza

unei minime dotari

(sau acces la un

minim de dotare):

calculator si

conexiune Internet. In

relatia cu clasa de

elevi este necesar sa

existe conexiune

Internet la nivelul

clasei unde se

desfasoara ora,

proiector,

calculator/laptop.

UNITATEA 2: Integrarea TIC în activitatea didactică 2.1. Modalitaţi de utilizare directă şi indirectă. Provocarea Cum integrăm TIC în activitatea didactică?


In ultimii ani, domeniul TIC a evoluat exponenţial, antrenând în

acest sens dezvoltarea tehnologiilor, creşterea ratei de penetrare a

comunicaţiilor, creşterea capacităţilor de banda, scaderea preţurilor la

echipamente si conexiuni Internet care au făcut accesibil accesul

utilizatorilor la tehnologii moderne. Odată cu evoluţia tehnologiilor s-a

constatat si o alta abordare a cercetătorilor in domeniul educaţiei

persoanelor cu CES, în special in Statele Unite si în ţări ale Uniunii

Europene. Daca adaugăm şi legislaţiile care sustin egalitatea de

sanse, accesul la informaţie etc, obtinem un melanj potrivit unor

abordari novatoare în ceea ce priveşte educaţia copiilor cu CES.

Un rol foarte important, privind din perspectiva unui profesor, il

are accesul la informatie. Multitudinea de surse potentiale din Internet

va face posibila identificarea de situatii similare si de a descoperi

cazuistica si exemple de buna practica pentru aproape orice problema

pe care o intampina in activitatea sa. Este necesar in acest sens ca

profesorul sa aiba un minim de cunostinte de limba straina, in special

engleza, tinand cont ca majoritatea informatiei disponibila pe Internet

este in engleza

(http://www.internetworldstats.com/images/languages2009.png ).

Insa nici acesta nu mai este un impediment, cercetarile si

dezvoltarile aduse sistemelor de inteligenta artificiala facand posibile



17

traduceri coerente dintr-o multitudine de limbi. Un program in continua

dezvoltare in acest domeniu este Google

Translator(translate.google.com).

Cu ajutorul unor astfel de programe profesorul din Romania

poate avea acces la informatii relevante in ceea ce priveste modalitati

de instruire adecvate cazurilor sale.

Cautarea, găsirea şi utilizarea de informaţii

Pentru a-şi desfăşura activitatea profesională, pe lângă

pregătirea de bază primită în cadrul studiilor realizate, trebuie să ne

menţinem la curent cu noile informaţii apărute în domeniu, sa ne

documentăm. Pe lângă domeniul nostru de bază, întodeauna în

desfăşurarea activităţii profesionale, intervin şi alte domenii, domenii

în care nu avem competenţe, sau despre care nu avem informaţii de

multă vreme. Şi pentru această situaţie trebuie să ne documentăm. În

general, metoda clasică de documentare era aceea de a citi diverse

materiale tipărite despre subiectul care ne interesează, participarea la

diverse seminarii şi conferinţe asupra subiectului de interes.

În ultimii 20 ani regulile documentării au fost brusc schimbate

de apariţia internetului şi de facilizarea procesului de identificare

materialelor de documentare si suport pe care acesta îl oferă.

Informaţii greu de obţinut, acum se află doar la un click distanţă.

Internetul a revoluţionat societatea modernă ca nici o tehnologie până

la acest moment.


http://www.internetworldstats.com/images/languages2009.png




18

Înainte de a ajunge la modelul pe care il cunoaştem acum, a inceput

ca o reţea a Departamentului de Apărare al SUA – ARPAnet. Acolo s-

au pus bazele primelor protocoale de comunicare între calculatoarele

conectate la reţea astfel încât să se poata realiza schimbul de date.

Alte agentii şi universitati au preluat ideea de protocoale de

comunicare pentru a rezolva problema schimbului de informatii între

cercetătorii lor precum şi nevoia de a acoperi un teritoriu destul de

mare şi astfel în 1986 a luat fiinţă NSFNET (National Science

Foundation Network) care a conectat primul centre de

supercomputere la o viteza de 56,000 biti/secunda (viteza actuală a

unui modem de dial-up obisnuit). Numărul de utilizatori a crescut de la

2000 în 1985 la peste 2.000.000 în 1991, in prezent vorbind de

aproape 2 miliarde de utilizatori4.

Web-ul (World Wide Web sau WWW - pânza de pãianjen

mondialã) este unul dintre cele mai interesante servicii oferite de

reţeaua Internet, fiind instrumentul care a revoluţionat accesul la

Internet. Web-ul este mai mult decât o simplã retea de calculatoare

care se bazeazã pe tehnologiile Internet, el permite utilizatorului unui

calculator sã acceseze informatii aflate pe un alt calculator din retea,

fiind un sistem client / server. Apărut în 1989 la CERN, din

necesitatea de a permite cercetãtorilor din întreaga lume sã

colaboreze utilizând colectii de rapoarte, planuri, desene, fotografii şi

alte tipuri de documente aflate într-o continuã modificare, Web-ul a

fãcut din Internet o retea accesibilã tuturor celor care sunt conectati.

Tim Berners-Lee, coordonatorul proiectului este considerat şi astazi

“parintele Internetului” În prezent Tim Berners-Lee5 este presedintele

Consortiului World Wide Web (W3C), un forum tehnic international.

care, împreunã cu Internet Advisory Board, defineste standardele

WWW.

4 http://www.internetworldstats.com/stats.htm 5 http://en.wikipedia.org/wiki/Tim_Berners-Lee



19

Aplicați Cum putem utiliza

internetul în

proiectarea și

implementarea

activităților didactice

diferențiate?

Accesarea Internetului cu ajutorul browserelor Serviciul World Wide Web (WWW) a fost creat în 1989 în

Elveţia la Centre European de Recherche Nuclaire(CERN) şi a fost

proiectat pentru a permite fizicienilor din întreaga lume să-şi comunice

între ei informaţiile. Acest serviciu prezintă avantajul că uşurează

căutarea pe Internet prin stabilirea unor legături între informaţii şi

permite căutarea în întreg spaţiul Internet. WWW – încapsulează

opţiunile de meniu direct în text. Opţiune de meniu reprezintă o

referinţă către o sursă de informaţie de pe acelaşi calculator sau de

pe un alt calculator. Această metodă este cunoscută sub numele de

hypertext. Opţiunile de meniu încapsulate pot uşura selectarea,

deoarece textul în jurul opţiunii poate completa contextul. Când

serviciul de navigare afişează un text, utilizatorul poate să citească

toată informaţia sau poate să cerceteze printre termenii evidenţiaţi şi

să selecteze unul din aceşti termeni pentru a obţine mai multă

informaţie.

Serviciul Web funcţionează pe baza modelului server – client

în care serverul este calculatorul pe care se găsesc unul sau mai

multe site-uri Web, iar clientul este calculatorul de pe care se emite

cererea de informaţii. Pe calculatorul server este instalat un program

care administrează documentele Web şi care le pune la dispoziţia

clienţilor atunci când aceştia le cer. Pe calculatorul client Web este

instalat un program de explorare a zonelor Web numit browser, care îi

permite utilizatorului să cerceteze zonele Web şi să ceară unui server

Web o informaţie.

Facilităţi oferite de un browser:

§ urmărirea legăturilor dintre documentele html;

§ deplasarea printre documentele html din serviciul WWW, din

alte servicii sau de pe calculatorul propriu şi vizualizarea lor;

§ copierea informaţiilor în fişiere de pe propriul calculator;

§ folosirea unui mecanism de căutare a informaţiei;



20

§ accesul la celelalte servicii de informare;

§ accesul la alte servicii Internet;

§ folosirea semnelor de carte (bookmark) şi a istoricului pentru

regăsirea rapidă a informaţiilor.

Cele mai cunoscute browsere sunt:

§ Internet Explorer – creat de Microsoft şi este inclus ca

program utilitar în sistemul de operare Windows. Ultima

versiune 9.0

§ Opera- www.opera.com

§ MozillaFirefox- www.mozilla.org

§ Safari (pentru sisteme Apple)

§ Chrome – dezvoltat de Google

https://chrome.google.com

Motoare de căutare Cantitatea uriaşă de informaţie din Internet a adus şi

necesitatea organizarii acesteia. Astfel, încă de la inceput, au aparut

programe concepute pentru a indexa informatiile şi a facilita accesul

catre ele pentru utilizator. Un motor de cautare executa urmatoarele

operatiuni:

§ Strangerea datelor din mediul Web

§ Indexarea datelor

§ Functiile de căutare

Pentru a strange informaţii din mediul Web, motoarele de

căutare se folosesc de programe numite spider (paianjen) al căror rol

este să urmărească toate link-urile pe care le găsesc atunci cand

viziteaza o locaţie web. În plus, pentru adresele déjà stocate în bazele

de date ale motorului de cautare, spiderii verifica periodic pentru a

putea dispune permanent de informaţie actualizată.

Conţinutul fiecărei pagini vizitate este analizat şi se determină

automat cum trebuie să fie indexat dupa reguli proprietare. Fiecare

motor de căutare are propriul său algoritm la fel cum are şi proprii săi

utilizatori şi simpatizanţi. Dacă în primii ani ai Internetului utilizatorul

avea posibilitatea să verifice rezultatele căutării pentru a putea să



21

Aplicați

Identificați comunități

de învățare pentru

diseminarea bunelor

practici în educația

copiilor cu CES.

identifice care dintre ele se adaptează cel mai bine cerinţelor sale, în

prezent, a căuta pe internet este un exercitiu destul de dificil atunci

când doreşti să obţii în timp util o informative necesară.

Primii care au reusit să satisfaca această nevoie a utilizatorului

final au fost cei de la Google, al căror motor de cautare apărut în 2001

a devenit brusc numărul 1 pe o piaţă în care existau déjà cativa mari

jucători cu o tradiţie în spate (Yahoo, Altavista etc). Introducerea

sistemului de ranking ca şi a altor facilitati adiacente motorului de

căutare, au transformat Google intr-un lider detaşat al spaţiului Web,

ajungându-se chiar şi la identificarea căutarii pe net cu verbalizarea

numelui (“to google”). In prezent se pot folosi şi motoare de căutare

alternative: Bing, Altavista etc.

Dată fiind multitudinea informatiilor, rezultatele procesului de

căutare pot fi irelevante din perspectiva aşteptărilor. Tocmai pentru a

face ca cel care apelează un proces de căutare să fie mulţumit,

motoarele de căutare au introdus diverşi algoritmi care organizează

rezultatele căutării în funcţie de anumite repere. O cautare poate fi

simplă prin introducerea unui cuvant cheie în zona de căutare sau

poate fi complexa prin utilizarea unor operatori booleeni (and, or, not),

semne speciale (+, “”) sau chiar prin completarea unor formulare de

cautare avansata.

In ceea ce priveste domeniul nostru de interes, căutarea este

esenţială pentru cei implicaţi în educaţia persoanelor cu nevoi

speciale. În lume există foarte multe cazuri de bună practică în acest

domeniu şi s-au format deja comunităţi de invăţare prin care se

diseminează experientele căpătate. Utilizatorul trebuie sa isi

construiasca un algoritm de căutare astfel încât rezultatele obtinute să

fie relevante.

Deasemenea trebuie să ţinem cont şi de localizarea căutării.

Datorită unor diverşi factori, conţinutul în limba română pe tema

accesibilităţii şi a tehnologiilor asistive este destul de sărac. Este

indicat în acest caz căutarea în engleză (chiar este sugerată de către

motorul de căutare). Ţinând cont că la baza traducătoarelor stau


http://www.opera.com/

http://www.opera.com/

http://www.mozilla.org/

http://www.mozilla.org/

https://chrome.google.com/

https://chrome.google.com/


22

algoritmi de inteligenţă artificială, este foarte posibil ca într-un viitor

apropiat traducerea să aibă o acurateţe suficient de bună pentru a se

inţelege marea majoritate a informaţiei de pe pagină.

În cazul unui număr mare de rezultate la căutare, este indicat

să se detalieze enunţul de căutare, reducând astfel numărul de pagini

cu potenţial de responsivitate la cerere.

Comunicarea prin Internet Comunicarea este o funcţie importantă a reţelei Internet prin care

se realizează transferul de mesaje şi de fişiere între calculatoarele din

reţeaua Internet.

Această funcţie se realizează prin mai multe servicii, fiecare

serviciu fiind orientat spre un anumit tip de comunicare. Unele servicii

de comunicare permit numai transferul mesajelor sau numai transferul

fişierelor, altele permit ambele tipuri de transfer. Unele servicii de

comunicare au pe lângă această funcţie şi alte funcţii, cum ar fi funcţia

de informare şi funcţia comercială.

Comunicarea mesajelor se poate realiza prin următoarele servicii:

§ Serviciul conversaţional în timp real, care asigură o

comunicare prin legătură directă, similară unei convorbiri

telefonice (organizat prin intermediul unor programe

specializate care creaza camere de chat(dialog));

§ Serviciu de poştă electronică asigură o comunicare prin

legătură indirectă, similară unei trimiteri poştale;

§ Serviciul de comunicaţii audio şi video asigură o comunicare

prin legături simultane, similare unei conferinţe;

§ Serviciul de grupuri de ştiri(newsletters), listele asigură o

comunicare prin legătură indirectă între un grup de persoane;

Comunicare în timp real De-a lungul timpului, comunicarea prin Internet a evoluat de la

sistemul de mesagerie la un sistem de comunicare în timp real.

Actualele tendinţe atacă chiar şi piaţa comunicaţiilor mobile. Marii

jucatori din documeniul Internet (Goggle, Microsoft, Skype etc)



23

investesc în sisteme de comunicaţii, reţele de cablu, sisteme de

telefonie.

Dacă la inceputul apariţiei programelor de dialog, se utiliza

îndeosebi comunicarea prin text, noile software-uri care permit

comunicarea includ şi facilitaţi de transmisie video (videochat).

Posibilitatea comunicării în grup a fost unul din factorii care au dus la

o creştere exponenţială a numărului de utilizatori pentru aceste

servicii. Primele sisteme de comunicare destinate grupurilor de

utilizatori aveau la baza protocolul IRC (Internet Relay Chat). În afara

unor reţele principale (EFNet, Undernet, IRCNet, Quakenet) au apărut

foarte multe reţele naţionale care au fost dezvoltate de utilizatori

pasionaţi. O realizare importantă datorată acestor reţele a fost

spargerea blocadei mediatice din 1991 din timpul loviturii de stat din

Rusia. Aceasta perioadă o putem considera ca perioada boemă a

comunicării online.

Concurenţa în aceasta zonă creşte prin intrarea marilor jucatori

(Yahoo- Yahoo Messenger , Microsoft – MSN Messenger) care oferă

clientilor servicii de chat ca şi serviciu în plus

la cele deja oferite (Yahoo – portalul de

căutare www.yahoo.com , Microsoft- sistemul

de operare Windows). Mai nou, din 2005, în

acest spaţiu a intrat puternic şi Google prin

Google Talk. Un alt important concurent în

aceasta zonă este şi Skype despre care se

spune că are cel mai bine pus la punct sistem

de comunicare prin voce.

Uşurinţa cu care sunt folosite aceste programe, facilităţile pe care

le oferă, au făcut să fie luate în considerare şi ca instrumente de lucru

în cadrul companiilor. Iniţial au fost folosite de către angajaţi ca

iniţiative personale insă acum, în multe companii, comunicarea între

angajaţi este organizată şi se efectuează prin intermediul acestor

sisteme. Statisticile spun ca zeci de milioane de conturi de IM (Instant



24

Messaging) sunt folosite în scopuri de business de care angajaţi ai

companiilor sau ai altor organizaţii.

Un foarte bun exemplu de soluţie de

mesagerie instant este Skype

(www.skype.com). Foarte multe companii l-au

adoptat ca instrument de colaborare între

angajaţi şi nu numai, utilizarea Skype fiind

folosită şi în relaţia cu clientii. Facilitatea majoră pe care o oferă este

posibilitatea conectării la sistemele de telefonie, astfel încât o

persoană poate suna de oriunde, singura condiţie fiind un access

rezonabil la Internet. Urmând acest trend, compania Skype a creat

chiar şi o linie de producţie pentru aparate telefonice. Urmând

exemplul acestora, alte companii producătoare de soluţii IM îşi

dezvoltă propriile abordări în zona comunicaţiilor fixe sau mobile.

Însă, cu cât organizaţiile devin dependente de informaţie, nevoia

de partajare a informaţiei şi de lucru în mediu colaborativ devine vitală

în special atunci când se lucrează în zone dispersate geographic.

O altă formă de comunicare este comunicarea indirectă.

Acest tip de comunicare se poate face în diverse forme organizate din

care amintim e-listele, forumurile de discuţii, blogurile.

Fiecare dintre formele menţionate anterior au reguli care au

permis definirea unor aplicaţii suport.

Instalarea acestor aplicaţii este intuitivă şi se poate face

accesând site-urile prezentate anterior.

Pe lângă aceste forme de comunicare directă care permit

comunicarea prin voce,video şi text şi care fac posibilă inclusiv

organizarea unor conferinţe între mai mulţi participanţi simultan, există

şi posibilitatea organizării unor medii de comunicare astfel încât să

facă posibil schimburile de idei şi experienţe între membrii unei

comunităţi online.

E-listele (grupurile) au la bază înscrierea prin intermediul unui

cont de e-mail la un grup de utilizatori care au un interes comun. Prin


http://www.yahoo.com/


25

Aplicați

Forumurile, blogurile

și e-listele sunt spații

de comunicare care

permit dezbaterea de

idei, publicarea de

articole în diferite

domenii, comunicarea

între specialiști etc.

Cum pot fi utilizate

acestea pentru a

facilita procesul de

învățare a elevilor?

intermediul unui astfel de serviciu se poate gestiona comunicarea pe

diverse tematici între membrii grupului, nemaifiind nevoie de

cunoaşterea tuturor adreselor de mail ale celor implicaţi în dialogul

online. Conversaţiile pot avea reguli definite, se pot modera, se pot

organiza fişiere, uşurând comunicarea între membrii comunităţii.

Printre cele mai cunoscute solutii pentru astfel de liste

mentionam pe cele oferite de Yahoo şi de Google, usor de folosit şi

carora li s-au adaugat şi facilitati complementare pentru a le mari

gradul de atractivitate.

Forumul reprezintă un tip aparte de comunicare. Daca

grupurile înştiinţează într-un mod automat membrii comunităţii de

apariţia unui nou mesaj, forumurile sunt zone în care accesul la

comunicare este la decizia administratorului.

Din punct de vedere al accesului, forumurile se pot defini ca

fiind închise (destinate doar utilizatorilor autentificaţi), deschise parţial

(vizitatorii pot citi dar nu pot scrie) şi complet deschise (orice vizitator

poate citi şi scrie).

Forumurile se construiesc având ca fundament un grup de

persoane care devin utilizatori şi care au interese similar. Putem găsi

astfel foarte multe astfel de zone de comunicare organizate în jurul

unor tematici profesionale.

Diferenţa faţă de alte tipuri de comunicare este ca informaţia

rămâne accesibila în cadrul forumurilor pentru o perioadă de timp (în

funcţie de setările aplicaţiei care susţine forumul). Utilizatorul are

libertatea de a alege momentul când doreşte să acceseze informaţia.

O formă mai nouă de comunicare o reprezintă blogul. Acesta

are la baza subiecte propuse de creatorul blogului, dar oferă

posibilităţi de interacţionare cu vizitatorii, care îşi pot exprima propriile

opinii pe marginea subiectelor propuse. Ţinând cont de dezvoltarea

exponenţială pe care o au blogurile, se poate considera ca un

instrument de lucru care va avea un viitor important în ceea ce

priveşte gestionarea “opiniei” unei comunităţi.


http://www.skype.com/


26

Aplicați

Identificați modalități

de cooperare a

cadrelor didactice cu

specialiști în domeniul

asistenței copiilor cu

CES în procesul de

documentare.

2.2. Procesul de documentare

Provocarea

Ce facilități adaugă noile medii de informare în procesul de

documentare a cadrelor didactice?


Este foarte important pentru un profesor care preda unor copii

cu CES să aiba abilitatea de a se informa si documenta pentru a-si

imbunatăţi competentele pedagogice. Asa cum am mentionat anterior,

societatea din jurul nostru a evoluat mult in problematica elevilor cu

CES, multe din rezultatele si bunele practici din acest domeniu fiind

postate pe Internet.

Pe langa documentarea traditionala (carti, reviste de

specialitate, cursuri de perfectionare etc) noul mediu de informare

face posibil accesul la o multitudine de surse de documentare care

pot fi considerate ca si suport in activitatea didactica. In acest sens,

informaţiile prezentate sunt interpretabile ca fiind referitoare la

tehnologii si programe care faciliteaza accesul la informaţii, schimbul

de informaţii şi idei, dialogul real între persoane implicate direct sau

indirect in domeniul despre care discutam.

Inainte de a incepe procesul de documentare este necesara

identificarea problematicii de care profesorul se loveste in activitatea

sa. In aceasta situatia este imperios necesara o buna colaborare intre

profesor si personalul specializat in asistatea copiilor cu CES.

Reiteram aici situatia grupului tinta caruia i se adreseaza acest curs:

copii cu deficiente mentale, dixlexie, hiperactivitate etc dar si copii

supradotati. Acolo unde exista personal specializat, profesorul poate,

cu ajutorul acestora, sa identifice mai usor problemele copiilor si sa

aiba o idee asupra directiei de documentare pe care o doreste.



27

Reflectați

Ce tipuri de relații de

comunicare putem

stabili cu părinții

elevilor, din

perspectiva integrării

TIC în activitatea

didactică?

Dar cu elevii?

Conform rapoartelor din diverse studii, in sistemul educational intalnim

cca 2% copii cu CES, de multe ori in scoli cu de masă. Profesorii

trebuie astfel sa aiba o idee despre astfel de probleme pentru a putea

ajuta din vreme la identificarea copiilor cu CES, astfel incat ajutorul

acordat acestora sa fie acordat la vreme.

Din punct de vedere al interactiei cu tehnologiile informatiei si

comunicatiilor, profesorul trebuie sa aiba in vedere in multe din orele

sale de predare/invatare generarea de materiale didactice pentru uzul

la clasa.

De asemenea o componenta importanta a relatiei cu elevii cu

CES o reprezinta interactiunile: cu părinții, cu elevii, cu alte agentii

specializate in problematici similare

Din aceste interactiuni rezulta importanta care trebuie acordata

utilizarii TIC atat in procesul pedagogic cat si in procesul realtional cu

factorii de influenta din jurul copilului. O conexiune profesor-parinte se

poate construi pe baza unui canal de comunicare deschis prin

intermediul unui schimb de mailuri chiar. Astfel parintele va fi implicat

si va putea da un feedback in ceea ce priveste evolutia copilului, dar,

deasemenea, poate fi implicat si instruit de catre profesor si/sau

specialistii in problematica CES astfel incat sa poata sa isi asiste

copilul in activitatile care tin de instruire si educatie si care se

desfasoara in principal in afara scolii, asigurând in acest fel

continuitatea procesului de instruire, dar şi facilitand integrarea

copilului in mediul social.

Documentarea in acest caz se face prin analizarea de cazuistica

similara, participarea la forumuri de specialitate si identificarea de

surse de informatie care sa familiarizeze profesorul cu tipul de

dizabilitate cu care are de-a face.

In ceea ce priveste interactiunea cu alte agentii specializate este

indicat ca dupa o activitate prealabila de investigare de surse de

informare si oportunitati, profesorul sa ia legatura cu responsabilii



28

Aplicați

Analizați avantajele și

limitele documentării

utilizând noile medii

de informare.

agentiei respective, prin e-mail sau prin comunicare directa si sa

solicite suport informational in ceea ce priveste domeniul sau de

interes.

In ultima vreme se pune problema trecerii de la didactica la e-

didactica, conceptul de e-didactic fiind totodata nou si vechi, nou

datorita potentialului care se creaza in jurul termenului, vechi pentru

ca, de-a lungul timpului s-a vazut ca abordarile pedagogice au

prioritate tehnologia nefacand altceva decat sa asigure un suport

eficient care respecta insa principiile pedagogice. Conceptele

pedagogice si tehnologiile trebuie intrepatrunse si bine documentate

astfel incat sa se realizeze instruiri de calitate. Din acest motiv este

foarte importanta munca de documentare in ceea ce priveste gasirea

tehnologiilor asistive potrivite nevoilor speciale identificate. In capitolul

urmator vor fi prezentate cateva tehnologii asistive potrivite pentru

anumite dizabilitati.

Rețineți

Procesul de documentare poate fi sintetizat astfel: Ø Pasul 1 : Definirea dizabilitatii si a factorilor de impact din

punct de vedere pedagogic;

Ø Pasul 2: Utilizarea surselor traditionale legate de

dizabilitatea identificata;

Ø Pasul 3: Utilizarea Internetului si a motoarelor de cautare

pornind de la cautari simple;

Ø Pasul 3a: Utilizarea Internetului si a motoarelor de cautare

pornind de la traducerile cuvintelor cheie in engleza; In

cazul in care nu este stapanita limba engleza se pot utiliza

translatoare de limba (ex: google translator)

Ø Pasul 4: Identificarea cazurilor de buna pratica si de

puncte de contact

Ø Pasul 5: Realizarea unui catalog de surse si crearea unui

director de continut pentru tipul de deficienta analizat.



29

Aplicați

Analizați etapele

planului de lecție

propus. Ce secțiuni

suplimentare pot fi

introduse pentru a

acoperi problematica

diferențierii instruirii

pentru copiii cu CES?

2.3. Construirea unui plan de lecție utilizând instrumente și mijloace TIC

Provocarea Cum proiectăm lecțile în care integrăm tehnologia? Ce aspecte

specifice trebuie luate în considerare?

Delimitări conceptuale Ca suport în susţinerea fiecărei oră de curs, profesorul are la

dispoziţie planul de lecţie. In faza initiala acest plan îi asigură doar

coordonatele la care se raporteaza in decursul procesului de

predare/instruire. Ca referință putem considera un plan de lecţie pe

urmatorul format:

Plan de lecţie

Titlul lecţiei

Tipul lecţiei

Nivelul de vârstă

Durata lecţiei / Cerinţe privind spaţiul

Obiectivele instruirii (rezultatele pe care elevii le pot demonstra la sfârşitul lecţiei)

Metode didactice utilizate

.

Motivaţia (scurtă justificare pentru lecţie)



30

Material de documentare

Vocabular

Demers didactic

Secvența didactică Activități de învățare

Strategii didactice

Evaluarea

Tema pentru acasă

Variante (opţiuni pentru a modifica lecţia) / Imbunătăţire (dezvoltarea ulterioară a lecţiei)

Materiale & Link-uri

Tinand cont de specificul grupului pe care îl avem in vedere,

profesorul trebuie să mai adauge elemente in plus acestui model de

plan de lecţie. El trebuie sa ţină cont de nevoile speciale ale copiilor

pe care ii instruieste, organizarea si prezentarea materialelor didactice

fiind influenţată de tipul specific de problemă cu care se confruntă.

Daca de exemplu discutăm despre copii cu dixlexie, atunci

planul de lectie trebuie sa includă in diverse secţiuni elemente

specifice profilului copiilor dixlexic. Luând acest exemplu care se

poate identifica în orice şcoală (mai ales ca statistica indica un



31

Reflectați

Identificați propriile

puncte tari și slabe în

elaborarea planului

de lecție, din

perspectiva regulilor

de bază. Identificați

modalități de

valorificare a

punctelor tari și de

ameliorare a

punctelor slabe.

procent intre 5% si 7% din numarul copiilor) putem defini cateva reguli

de baza in elaborarea planului de lectie:

Profesorul trebuie să:

§ Să aibă o atitudine pozitivă faţă de el, să aibă empatia

necesară pentru a înţelege nevoile specifice;

§ Să stârnească curiozitatea copilului;

§ Să fie flexibil şi dispus să îşi modifice planurile;

§ Toate activităţile să fie scurte şi să pregătească mai multe

variante pentru fiecare lecţie;

§ Să-i ofere şansa de a-şi arăta aptitudinile şi cunoştinţele

dobândite;

§ Să fie pregătit pentru mai multe explicaţii într-un mod variat

până e sigur că a înţeles totul;

§ Să nu-l bombardeze cu noţiuni noi (cuvinte noi, etc);

§ Să reformuleze instrucţiunile într-un mod mai simplu, mai

accesibil lui;

§ Să repete ceea ce au învăţat deja, eventual prin alte căi de

abordare;

§ Să ia în consideraţie interesul copilului, hobbyurile lui,

activităţile extraşcolare;

§ Să ia în consideraţie faptul că nu e capabil să scrie şi să fie

atent la profesor în acelaşi timp;

§ Să-l motiveze permanent;

§ Să-i formeze o rutină prin activităţi similare;

§ Să observe semnele oboselii;

§ Să fie atenţi la scăderea încrederii în sine;

§ Copilul să simtă că i se apreciază ideile;

§ Să încerce să încheie fiecare oră în aşa fel încât copilul să

simtă că a avut succes;

§ Să fie bun ascultători;

§ Să ţină pauză – toată lumea are nevoie de ea.

Pentru a introduce TIC în planul didactic trebuie sa facem o

evaluare a tehnicii de care se poate dispune:



32

Aplicați Analizați o lecție la

care ați asistat în

ultima perioadă din

perspectiva

caracteristicilor

pedagogice

enumerate în partea

dreaptă a paginii.

§ Conexiune Internet – se poate realiza prin acces intr-o sala

dotata cu calculatoare si Internet, se poate realiza prin

utilizarea unui modem de date sau prin accesarea unei

conexiuni wireless

§ Calculator PC /Laptop

§ Videoproiector

§ Ecran de proiectie

§ Scanner

§ Aparat foto-video

Tinand cont de specificul elevilor, profesorul îşi poate construi

un scenariu didactic pe baza unei strategii predefinite. Prin “strategie

didactică” înţelegem aici ansamblul de secvenţe de interacţiune elev-

program de invăţare, cu sarcini de lucru specifice, care oferă un

suport tehnologic eficient pentru a atinge un anumit scop, adică

pentru a produce învăţarea la elevii din grupul-ţintă. Strategia

didactică se axează pe o anumită teorie a învăţării/instruirii.

Lecţiile dezvoltate se bazează mai mult pe descoperire decât

pe transferul strict de informaţie. Situaţiile de învăţare create au rolul

important de a forma aptitudini practice şi de a transfera competenţe

integrate. Din acest motiv teoria învăţării pe care se sprijină în general

lecţiile multimedia este constructivismul şi în particular pentru

Alternativa educaţională de pedagogie curativă se bazează pe

“strategia schelei” propusa de Vygotsky şi preluata în ultimii ani de

psihopedagogii specializati în problemele copiilor cu cerinţe educative

speciale.

Lecţiile prezentate au următoarele caracteristici pedagogice:

§ Lecţia contribuie la atingerea unei dinamici corecte a instruirii,

prin menţinerea echilibrului între educativ şi atractiv-captivant,

prin corelarea secvenţelor multimedia la dificultatea temei

abordate, la conţinutul simbolistic/abstract, la planurile de

învăţământ, la ritmul de predare, la efortul disponibil, atenţia,

oboseala, stresul etc. ale subiectului.



33

Reflectați

Ce rol are utilizarea

simulărilor în

facilitarea învățării

elevilor cu CES?

§ Textul, grafica, animaţiile, informaţia audio-video sau

procedeele combinate vor depinde de particularităţile

senzoriale şi de percepţie optime ale unui utilizator - receptor

la un moment dat, corelarea timpului şi a gradului de

interactivitate cu caracteristicile mesajului de instructaj

provocat subiectului contribuind, de asemenea, la optimizarea

procesului de învăţare prin menţinerea atenţiei şi a interesului

la obiectul lecţiei şi prin stimularea individuală a fiecărui elev ;

§ Conţinutul unei lecţii poate îmbina mai multe resurse de

învăţare: prezentări, simulări, experimente interactive,

diagrame interactive, exerciţii, teste cât şi jocuri educaţionale.

Toate momentele de lecţie realizate presupun activitatea

nemijlocită a elevilor, iar interactivitatea constă în cea mai

mare parte în feedback gradual oferit utilizatorului pe tot

parcursul lecţiei.

Folosirea simulărilor permite obţinerea unor elemente ale instruirii

pe care lecţia tradiţională nu le poate asigura:

§ redarea pe ecran a unor procese reale;

§ implicarea individuală a elevului;

§ observarea unor fenomene din afara sferei de participare a

elevului;

§ repetarea/reluarea secvenţei;

§ controlul asupra modelului propus cu posibilitatea modificării

unor parametri.

Toate aceste caracteristici implică direct elevul şi conduc la

optimizarea procesului de învăţare şi la atingerea completă a

obiectivelor operaţionale. Lecţiile sunt realizate în paradigmă

constructivistă (elevul participă la construirea propriei cunoaşteri,

profesorul îl asista, ajuta, consiliază şi recompensează), creând

premisele pentru o abordare centrată pe elev. În mod extensiv, se

urmăresc orientările moderne ale teoriilor psihologice şi pedagogice

referitoare la posibilitatea de integrare în comunităţi şi societate a

elevului prin achizitionarea de abilităţi şi comportamente necesare



34

Aplicați

Proiectați o secvență

de lecție în care să

utilizați mijloace

multimedia. Explicați

adaptările pe care le

realizați în cadrul

lecției pentru elevul/

elevii cu CES din

clasă.

adaptarii, favorizând înţelegerea fenomenelor, acceptarea realitatii,

realizarea schimbului de idei cu colegii şi profesorii, cooperarea,

exprimare personala, dezvoltarea capacităţii intelectuale. Situaţiile de

învăţare construite au rolul predominant de a forma deprinderi

practice şi competenţe de integrare şi transfer, ele contribuie

semnificativ la schimbul de informaţii şi cooperarea în vederea

îndeplinirii unor sarcini şi implicit la formarea unor deprinderi sociale şi

abilităţi de comunicare. Integrarea în spaţiul virtual de învăţare

permite participarea la acţiuni şi activităţi care descriu sau simulează

situaţii reale de comunicare şi cooperare inter-umană sprijinind activ

integrarea socială.

Elevul este capabil să extraga, reţină şi integreze o cantitate

de informaţii mult mai relevantă atunci când îi este prezentată sub

forma unei observaţii, a unui experiment, dialog, situaţie previzibila.

Din acest motiv lecţia este structurată ca o colecţie de informaţii care

trebuie extrase mai degrabă decât primite, recurgându-se la o

varietate de mijloace multimedia, utilizând toate metodele pe care le

are la dispoziţie mediul/realitatea virtuală de învăţare.

Informaţia este prezentată prin resurse de învăţare

multimedia: text, imagine, video, simulari, jocuri educative etc., iar

procesul de învăţare beneficiază în acest fel de stimularea multi-

senzorială a elevului, care duce la optimizarea procesului de învătare

prin atingerea obiectivelor operaţionale propuse;

Spaţiul virtual de învăţare oferă avantajul descrierii unor situaţii din

realitate care trebuiesc îndeplinite de elev, aceasta se realizează, în

principal, prin simulare.

Simularea poate fi realizată printr-o manipulare directă a unor

obiectelor reale (dar care sunt prezentate pe ecran)

Simulările procedurale sunt cele folosite în special pentru formarea

unor deprinderi

Un alt tip de simulări este cel al situaţiilor-problemă: utilizatorul este

pus într-un context în care el trebuie să ia o decizie.



35

Aplicați

Pentru secvența de

lecție proiectată

anterior detaliați

modalitățile de

evaluare, inclusiv

evaluarea parcursului

personal al elevului/

elevilor cu CES.

Conţinutul materialului de învăţat este structurat secvenţial în timp şi

de la simplu la complex, de la cunoscut la necunoscut, ultimul aspect

reprezentând însuşirea condiţionată a cunoştinţelor, adică

achiziţionarea de noi cunoştinţe pe baza activării unor cunoştinţe

anterioare;

Evaluarea elevului are un rol important în structurarea unei lecţii,

deoarece se foloseşte feedback-ul imediat: programul este conceput

de o manieră care să-i asigure utilizatorului un feedback imediat şi

continuu - fiecare reacţie a elevului la un stimul al programului este

analizată, apreciată şi contribuie la reglarea parcursului individual.

Evaluarea se poate face şi cu ajutorul erorii (error training), o

metoda foarte importanta atunci cand se foloseste strategia de tip

schela:

§ Erorile devin o parte necesară procesului de învăţare, eroarea

având rol de feedback a ceea ce persoana nu ştie încă. Erorile

oferă ocazia ca subiectul să înveţe prin propria experienta.

Informaţia feedback este astfel necesară pentru a detecta şi

înţelege ceea ce merge greşit, de ce şi cum se pot reduce

şansele de eroare. în general este asistat de profesor pana la

indeplinirea corecta a parcursului

Metodele de învăţare şi interfeţele tolerante la erori care

permit eroarea măresc transferul a ceea ce se învaţă prin

recunoaşterea erorii şi integrarea completă a răspunsului corect.

Lecţia pune accent pe evaluare personală asumată si, acolo unde

este cazul, pe latura de recompensare prin intervenţia profesorului ca

mediator al activităţilor de evaluare;

Evaluarea parcursului personal se poate face la încheierea

unei etape de învăţare fie că este o etapă intermediară fie că este o

etapă finală. Programul poate pune în evidenţă caracteristicile căii

parcurse de utilizator şi, în raport cu anumite criterii, poate evalua

acest parcurs.



36

Existenţa unor momente recapitulative face posibilă o evaluare

corelată cu un proces recapitulativ, de semenea se poate realiza

recapitularea printr-o evaluare asistată de indicaţii şi reveniri.

Evaluarea are în această viziune un puternic rol instrucţional,

devenind o metodă de învăţare şi una de apreciere a evoluţiei unui

elev;

Programul este conceput de o manieră care să-i asigure

utilizatorului posibilitatea de a da un feedback imediat şi continuu -

fiecare reacţie a elevului la un stimul al programului este analizată,

apreciată şi contribuie la reglarea parcursului individual.

Elevul este stimulat prin diverse resurse de învăţare: text,

grafică, diagrame active, simulări etc să ofere un feedback prin care

parcursul său să îi fie analizat.

Prin acest gen de feedback se stimulează:

§ un comportament care denotă participarea elevul: el este activ

şi prin stimuli educaţionali este obligat să ia parte la activităţi;

§ elevul participă la construirea cunoştinţelor în loc să primească

în mod pasiv informaţia, îndeplineşte anumite sarcini care îl

vor conduce la înţelegere şi învăţare.

Atunci când învăţarea are loc cu ajutorul unui feedback

corector elevul primeşte sugestii sau informaţii despre cum se pot

opera îmbunătăţiri pentru a reuşi un parcurs corect. Aceste informaţii

au scopul de a sprijini elevul pentru a îndeplini activităţile propuse, de

a reaminti noţiuni studiate sau de a îndrepta anumite greşeli.

Indicaţiile date elevului pot fi într-un număr variabil, care depinde de

extinderea temei propuse, de strategia didactică a lecţiei sau de

obiectivele operaţionale care trebuiesc atinse. În cazul în care testul

nu are feedback corector numărul încercărilor este limitat, el trebuie

să fie strict mai mic decât numărul de răspunsuri oferite (în cazul

întrebărilor cu răspuns multiplu).

Acest gen de interacţiune influenţează învăţarea, datorită frecvenţei

ei. Elevii exersează cu scopul de a-şi îmbogăţi cunoştinţele şi

deprinderile. În cadrul unor situaţii de învăţare în mediul virtual elevii



37

Reflectați

Cum putem asigura

accesibilitatea

informațiilor pentru

elevi în general și

pentru elevii cu CES

în special?

În raport cu ce

aspecte putem defini

accesibilitatea?

au posibilitatea de a parcurge activităţi care folosesc diverse metode

de testare şi feedback. Aceste metode sunt alese în strânsă legătură

cu obiectivul didactic, cu nivelul de cunoaştere care se doreşte atins

precum şi cu performanţele posibile ale elevului.

In cazul realizării unor materiale pentru utilizarea la clasă

profesorul trebuie să aibă in vedere problematici de accesibilitate ale

grupului ţintă.

Documentele accesibile nu ajută numai persoanele cu

dizabilități. Asa cum rampele de la bănci sau centre comerciale şi-au

găsit şi altă utilitate decât cea iniţială, în mod similar, documentele

accesibile vor fi de mai mare folos întregii audiențe, nu numai celor

care prezintă dizabilități.

În multe cazuri documentele trebuie sa fie accesibile. Exista

chiar prevederi legislative care impun în mediul public ca documentele

să respecte reguli de accesibilitate. Legea nr. 448/2006 privind

protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap specifică

faptul că persoanele cu dizabilități trebuie să aibă acces la informații

și date comparabile cu cele furnizate celor fără dizabilități.

Pentru a înțelege cum anume să construiți un bun document

accesibil tuturor, trebuie să existe o privire generală asupra diverselor

tipuri de dizabilități. Documentul crea trebuie să poată fi utilizat de

oricine. Va fi și mai simplu în momentul în care s-ar ști mai multe

despre felul în care persoanele cu dizabilități își setează computerele.

Principalele categorii de dizabilități sunt:

§ senzoriale – de văz și auz

§ fizice și de mobilitate

§ mentale

§ limbaj şi comunicare

Pentru fiecare categorie există niveluri şi grade diferite de

afectare, de exemplu, dizabilitățile senzoriale de vedere includ: lipsa

completă a vederii, vedea slabă și anomaliile de percepție a culorilor.

Unele dizabilități sunt permanente, altele sunt temporare, altele sunt

determinate de înaintarea în vârstă.



38

Aplicați

Realizați un material

de instruire, pe o

temă la alegere,

utilizând diferite forme

de prezentare: numai

text, text și imagine,

text, imagine și

grafică etc. Utilizați

aceste forme de

prezentare la clase

diferite.

Ce formă de

prezentare a dat cele

mai bune rezultate?

De ce?

O regula pentru acest curs este: “dacă există posibilitatea ca o

informație să nu ajungă la un destinatar, asigurați-vă că livrați

informația şi într-un alt format”.

De reţinut că ceea ce este bun pentru o persoană nu este la

fel de bun pentru toți ceilalți. O diagramă prin care se explică un

proces va fi foarte potrivită pentru o persoană cu dislexie, dar

nefolositoare pentru o persoană care are probleme cu vederea.

Așadar, asigurați-vă că în text este explicitat și contextul relevant.

Prin prezentarea informației sub mai multe forme oferiți mai

multe șanse cititorilor dumneavoastră de a avea informațiile

respective într-o formă adecvată nevoilor lor. De asemenea, vă oferiți

o șansă să comunicați mai eficient cu persoanele respective.

Exemplu: Tulburările cognitive și de limbaj Tulburările cognitive și de limbaj se întind de la dislexie și

până la disfuncționalități ale memoriei, dificultatea de a rezolva

probleme sau de a înțelege informații senzoriale. Există oameni care

întâmpină dificultăți în înțelegerea şi utilizarea limbajului. Pentru astfel

de persoane, reprezentări vizuale complexe sau contradictorii sau

anumite alegeri de cuvinte, pot face mai dificilă utilizarea

computerelor.

Aceste sfaturi pentru scrierea de documente sunt excelente

pentru persoanele cu dizabilități cognitive. Dar reprezintă, de

asemenea, şi un bun set de reguli pentru cei care doresc să scrie

documente pentru orice tip de audiență:

§ Utilizați multe spații albe. Scrieți blocuri de text între care

interpuneți spații albe. Între paragrafe, lăsați un rând gol.

§ Evitați ecranele "aglomerate". Prea multe activități pe o pagină

pot deveni dificil de înțeles. De exemplu, nu utilizați simultan

pe aceeași pagină grafice viu-colorate, text, fonturi diferite și

animație.

§ listă numerotată sau cu marcatori este mai ușor de citit și de

înțeles, în comparație cu un paragraf compact de text.



39

Așadar, îngrijiți textul astfel încât să apară clar şi fără multe

complicații. Recurgeți la propoziții scurte.

Nu utilizați text animat acolo unde textul sau imaginile din jurul

textului se mișcă. Chiar şi cea mai mică mișcare poate face textul

ilizibil pentru anumite persoane cu deficiențe cognitive. Dacă este

imposibil să evitați inserarea de text animat, asigurați-vă atunci că

includeți aceeași informația şi în format text simplu.

Documentele aerisite, ușor de citit atrag mai repede atenția, în

comparație cu cele complicate. Aceasta e o cale simplă către sporirea

audienței. Un alt avantaj este că documentele simple se încarcă mai

repede - conceperea unor documente simple pentru a le îmbunătăți

accesibilitatea le îmbunătățește, de fapt, pentru oricine.

Pe langa regulile de accesibilitate descrise anterior este foarte

importanta constientizarea utilizarii unui stil ordonat şi bine definit în

documentul care se elaboreaza. Reguli similare se aplica şi în

pachetul Open Office. Acesta asigura suport pentru tehnologii

assistive atat pentru mediul Windows cat şi pentru diverse distributii

Linux sau pentru MAC OS.

Rezultatul strategiei didactice trebuie reliefat in materiale didactice

care pot fi prezentate in diverse forme:

§ prezentări multimedia (in general powerpoint) § documente de lucru § filme educaţionale § colaje de fotografii digitale § utilizarea software-urilor educaţionale, a jocurilor educationale.

Rețineți § Este foarte important să se cunoască problematica copiilor cu

CES astfel încat sa se poată identifica strategiile didactice

adecvate



40

UNITATEA 3: Softuri educaționale specializate în învățare și terapii specifice

3.1. Prezentare generală softuri educaționale cu specific de

învăţare și terapii specifice

Provocarea Ce sunt soft-urile de învățare și terapii specifice? Cum le putem utiliza

pentru îmbunătățirea procesului educațional?


Am străbătut în primul modul problemele cu care un copil cu CES

se confruntă. Datorită cerintelor educaţionale speciale, mulţi dintre

aceşti copii au fost integraţi în cadrul unui sistem de învăţământ

special, învăţământ unde să poată fi antrenaţi, instruiţi conform cu

capacităţile şi nevoile lor.

Un prim obiectiv al sistemului de învăţământ este acela de a

asigura integra incluziunea copiilor cu cerinţe educaţionale speciale.

Pornind de la această prezumpție, am prezentat în această

lucrare metodologii de lucru folosind computerul, metodologii prin care

să se poată atinge aceste obiective. Pe lângă toate aceste

metodologii şi tehnologii generale care ajută în interacţiunea cu elevi

cu nevoi speciale, avem şi o categorie specifică de software,

software-ul de învăţare şi terapie.

Prin software de învăţare şi terapie se înţeleg programe de

calculator care înglobează una sau mai multe din metodologiile şi

tehnologiile prezentate, modelate de aşa natură încât rezultatul să

răspundă nevoilor unei categorii de elevi cu CES şi a demersului

educaţional într-o anumită direcţie.



41

Aplicați

Realizați o listă a soft-

urilor educaționale

existente la nivelul

școlii?

Identificați persoanele

resursă care vă pot

instrui în legătură cu

utilizarea lor?

Identificați lecții în

care puteți utiliza soft-

urile educaționale.

Un astfel de soft, este o entitate complexă în modelare deşi ca

funcţionalitate el poate părea simplu de utilizat. Pentru a construi un

astfel de soft este nevoie de experţi în două niveluri de adresare: Pe

de o parte sunt experţii tehnici, pe de altă parte sunt experţii in

pedagogie. Aceasta deoarece, un astfel de soft trebuie pe de o parte

să înglobeze metode alternative de lucru cu computerul, dar şi

conţinutul precum şi aranjarea sa sunt de o reală importanţă.

Prin combinarea celor două părţi se pot obţine software de

învăţare şi de terapie pentru un anumit segment de vârstă, pentru un

anumit tip de dizabilitate, cu o adresare a conţinutului către acel public

ţintă. Software-ul de învăţare şi de terapie se alege în funcţie de

elevul care îl va folosi şi de nevoile acestuia. Acest soft vine şi

prezintă lucrurile în diverse metode alternative care uzitează

competenţele şi abilităţile rămase nealterate la elevul în cauză,

introducând competenţe noi.

Pe lângă latura educaţională, software-ul de învăţare şi de terapie

posedă şi o latură curativă. Această latura porneşte uneori de la

simpla utilizare a software-ului care poate oferi unora sentimentul de

succes într-o activitate, până la activităţi specifice dezvoltate în cadrul

software-ului pentru îmbunătăţirea stării elevului cu nevoi speciale, cu

referire la dizabilitatea sa.

Un software de învăţare şi de terapie trebuie să includă una sau

mai multe din următoarele:

§ Invăţarea bazată pe activităţi „cauză – efect”;

§ Învăţarea bazată pe spunerea sau urmărirea de povesti,

scenarii;

§ Învăţarea bazată pe activităţi „de luare a deciziilor”;

§ Învăţarea bazată pe activităţi „practice, de alegere şi de

combinare a elementelor”

§ Învăţarea bazată pe activităţi „de temporizare a alegerii (switch

timmings)”;

§ Învăţarea bazată pe activitaţi „de localizare, fixare şi acţionare

a obiectelor”;



42

§ Învăţarea prin jocuri şi explorare;

§ Învăţarea prin desen;

§ Învăţarea prin muzică;

§ Învăţarea prin activităţi „de asociere a elementelor”;

Deoarece adesea dizabilităţile intervin şi la nivelul fizic sau psihic

al interacţiunii cu modul înconjurator, un soft de învăţare va include pe

lângă, sau ca alternativă la, utilizarea tastaturii şi a mouse-ului,

diverse variante de lucru cu computerul mai simple. Prin urmare un

astfel de soft ar putea să includă una sau mai multe din următoarele:

§ Interacţiunea cu un Joystick;

§ Interacţiunea cu un switch;

§ Interacţiunea cu un touch screen;â

§ Interacţiunea cu ajutorul „eye tracking”;

§ Alte metode alternative de interacţiune cu un computer.

Folosindu-se de elementele mai sus amintite, şi de conţinuturi bine

adaptate şi prezentate, software-ul de învăţare poate aduce rezultate

remarcabile în educaţia unui elev cu dizabilităţi de învăţare / cognitive.

Alegerea elementelor de inclus într-un anumit soft de învaţare va ţine

cont şi de specificul materialului prezentat şi de cum acesta se

preteaza la una, mai multe sau niciuna din metodele de învăţare

amintite anterior.

Un soft de învăţare poate să se adreseze cu un conţinut specific,

pe un anumit domeniu (matematică, biologie, geografie), sau poate să

fie cu caracter general, incluzând activităţi şi informaţii din mai multe

domenii.

Rețineți

§ Soft-urile educaționale au atât rol educațional cât și curativ.

§ În unele cazuri, soft-urile educaționale presupun adaptări

pentru diferite categorii de dizabilități.



43

Aplicați

Utilizând motoarele

de căutare, identificați

site-urile specializate

în educația și terapia

copiilor cu CES.

3.2. Exemple de bună practică

Provocarea

Ce oferă portalul scolispeciale.edu.ro? Ce alte soft-uri specializate în

învățare și terapii specifice putem utiliza?


Integrarea în Uniunea Europeană, pe lângă multe alte beneficii, a

oferit societăţii din România o multime de câştiguri în domeniul

educaţiei persoanelor cu dizabilităţi si a dus la cresterea gradului de

cunoastere in acest domeniu pentru specialistii romani. De la reguli de

bună practică, know how şi rezultate de cercetare, până la suportul

financiar oferit prin fondurile structurale, Uniunea Europeană intervine

în societatea românească pentru a îmbunătăţii calitatea vieţii

persoanelor cu dizabilităţi, insistând pe prezenţa acestora in cadrul

grupurilor ţintă şi facilitând proiecte dedicate acestora.

Prin prezenţa fondurilor structurale special destinate dezvoltării de

procese, metodologii, tehnologii, tehnici cu privire la persoanele cu

dizabilităţi, S-au putut realiza şi la noi software destinate persoanelor

cu dizabilităţi de învăţare, sau chiar au fost importate diverse

modalităţi de lucru de la soft-urile întâlnite în străinătate. Realizarea

unor astfel de programe prin intermediul fondurilor structurale le

creaza acestora caracter public, ele putand fi accesate de către cei

interesati să le utilizeze.

Vom prezenta în cele ce urmează cateva modele de succes

Portalul Şcoli Speciale - http://scolispeciale.edu.ro

Dezvoltat prin Programul Operaţional Creşterea

Competitivităţii Economice, acest portal îşi propune realizarea de

materiale accesibile persoanelor cu dizabilităţi de învăţare. În cadrul

portalului pot fi întâlnite diverse funcţionalităţi care îl fac pe utilizator



44

Aplicați

Analizați manualele

școlare din

perspectiva regulilor

prezentate în partea

dreaptă a paginii.

Ce adaptări puteți

realiza pentru

accesibilizarea

conținuturilor pentru

copiii cu CES.

să beneficieze de o platformă unde se poate informa, dar mai

important decât asta, o platformă de unde să descarce conţinuturi

specifice domeniilor educaţiei, adaptate pentru persoanele cu

dizabilităţi de învăţare.

Aminteam în prezentarea generală a unui soft de învăţare că

există două elemente de bază: elementele de ordin tehnic şi cele de

ordin pedagogic. Elementele de ordin pedagogic prezente în aceste

lecţii, ţin cont de specificul elevilor cărora se adresează, dar sunt

realizate în aceeaşi manieră ca cele pentru învăţământul obişnuit. În

designul pedagogic s-au ţinut cont de ultimele rezultate existente în

cadrul cercetărilor în contextul persoanelor cu dizabilităţi de învăţare.

Elementele pedagogice se extind şi ele la rândul lor în două

ramuri:

§ elemente de tipografie (aşezare în pagină, parcurgerea

informaţiei, cromatica folosită şi fontul folosit),

§ strategia pedagogică efectiv folosită pentru a introduce noile

concepte şi abilităţi.

Pentru realizarea lecţiilor s-a ţinut cont de următoarele reguli

tipografice, reguli importante pentru realizarea de documentaţie în

cazul persoanelor cu dizabilităţi de învăţare:

§ Limbajul folosit în lecţii este cel întrebuinţat în manualele

scrise şi în clasele de curs, fiind în concordanţă cu cerinţele

programei şcolare pentru fiecare materie şi nivel.

§ Termenii noi, introduşi în lecţii, sunt explicaţi pe parcurs, în

contextul lecţiei şi atunci când este necesar explicarea lor este

reluată în alte lecţii, utilizând hyperlink-ul. Se evită folosirea

unor termeni multidisciplinari care depăşesc nevoile lingvistice.

§ Nivelul limbajului este compatibil cu vârsta şi nivelul elevilor

dar are în vedere şi îmbogaţirea vocabularului personal al

elevului. Mesajele de orice tip sunt simple, neechivoce şi usor

de urmarit;

§ Limbajul folosit este cel acceptat şi folosit în instituţiile

educaţionale şi culturale româneşti, adaptat la nivelul elevilor


http://scolispeciale.edu.ro/



45

Aplicați

Intrați pe portalul

http://scolispeciale.edu.ro. Analizați

modalitățile de

realizare a lecțiilor din

perspective

următoarelor aspecte:

- accesibilitatea

textelor

- limbajul utilizat

- strategiile didactice

utilizate.

din clasele respective. Deoarece textul este doar un obiect

educaţional în componenţa unei lecţii multimedia se preferă definiţii şi

exprimări scurte, coerente, exemplificatoare care dau întregul conţinut

exprimabil prin text într-un spaţiu redus ca dimensiuni dar suficient

pentru a epuiza mesajul adresat elevului. Textele sunt uşor de citit iar

mesajul clar, coerent şi neunivoc;

Se utilizează un vocabular adaptat vârstei şi nivelului elevului. Aceşti

termeni sunt atent aleşi, deoarece trebuie să fie utili, semnificativi, de

circulaţie largă, să participe la o structurare coerentă a bagajului

lingvistic al elevului.

§ Textele sunt prezentate în căsuţe de text care oferă un spaţiu

mult mai restrâns decât cel unui manual clasic și de aceea se

evită frazele lungi sau explicaţiile făcute exclusiv prin text.

Textele sunt atent verificate din punct de vedere gramatical.

Se urmăreşte o exprimare sintetică dar cuprinzătoare şi

coerentă. Textul este în toate cazurile însoţit de alte obiecte

multimedia (imagini, video, audio etc.) care contribuie la

explicarea noţiunilor;

§ Lecţiile multimedia interactive dezvoltate corespund

curriculum-ului Alternativa educaţională de pedagogie

curativă.

§ Terminologia folosită pentru materiile ştiinţifice este cea

acceptată la nivel internaţional oferind un vocabular ştiinţific

uşor de tradus, valabil în toate mediile de învăţare.

§ Terminologia pentru materiile legate de specificul naţional

urmăresc orientările lingvistice actuale valabile în spaţiul

cultural românesc (învăţământ primar);

Avand în vedere specificul elevilor cu cerinţe educative

speciale sarcinile de lucru care ajuta la indeplinirea activitatilor

propuse sunt prezentate atât ca text cat şi sonor. Profesorul are

posibilitatea sa aleaga modul în care elevul le recepteaza.

Aceasta prezentare sub doua forme oferind posibilitatea de a

folosi fiecare moment în diverse contexte prin repetarea aceleasi



46

secvente insotite de text sau sonor (sau amandoua în acelasi timp).

Se va avea o grija deosebita la alegerea vocilor, care trebuies sa

fie calde, protectoare, tonul folosit sa nu fie prea inalt, ritmul vocii

trebuie sa fie mai let decât cel al unei comunicari obisnuite pentru ca

elevul sa poata înţelege sensurile actiunilor care i se cer a fi facute.

Fisierul audio poate fi ascultat de oricate ori este nevoie inainte de a

se trece la executarea activitatii propriu zise;

Tot în domeniul grafic al lecţiilor s-au avut în vedere şi elemente

stricte de organizare a conţinutului pe pagină cum ar fi:

§ Principiul unităţii – toate părţile unui ecran formeaza un

întreg; unitatea nu este perturbată de chenare, de prea multe

tipuri de caractere (sunt folosite cel mult doua tipuri de fonturi),

de culori distribuite necorespunzător (culorile sunt cele care

ofera o receptare optima a mesajului fara a perturba sau

distrage atentia) sau de o încărcare a paginii (design-ul paginii

este minimalist asa cum o cer noile directii din proiectarea

web);

§ Principiul varietăţii – aspectul fiecarui ecran este variat şi

contrastant pentru a învinge monotonia; se folosesc doua

tipuri de fonturi acolo unde este cazul, se mai folosesc: spaţiu

alb şi spaţiu tipărit, blocuri cenuşii de text înviorate de subtitluri

colorate, incadrari colorate usor etc..;

§ Principiul echilibrului – echilibrul între ilustraţie, text, titlu şi

alte resurse multimedia prezente pe ecran fiind esenţial fiecare

ecran este gandit ca o unitate care trebuie sa ofere armonie şi

sa creeze senzatia de cunoscut şi usor de folosit;

§ Principiul ritmului – în cazul unei ecran static se poate obţine

senzaţia de mişcare, prin dispunerea obiectelor pe ecran; un

mijloc simplu este identitatea paragrafelor, privirea fiind

condusă de la un paragraf la altul;

§ Principiul armoniei – ecranul nu conţin elemente de contrast

subite, supărătoare sau bruşte; acest principiu este esential

pentru copiii cu cerinţe educative speciale, orice derogare de





47

la acest principiu poate crea neliniste, anxietate sau defocusare.

§ Principiul proporţiei – se referă în special la corpul de literă

folosit pentru diferite lăţimi ale textului: cu cât coloana de text

este mai lată, cu atât dimensiunea literei este mai mare, şi

invers;

§ Principiul gamei coloristice – Se tine cont de efectele

fiziologice şi psihologice ale culorilor şi de senzaţiile pe care

acestea le creează, se evita culorile puternice sau spatii mari

din ecran colorate uniform.

§ Principiul accentuării – conform căruia, dacă se

accentuează totul, nimic nu mai iese în evidenţă; nu se

abuzează de literele aldine sau prea multe majuscule.

Contrastul este totuşi necesar, ţinând cont însă de celelalte

legi şi de aplicarea lor corespunzătoare.

Toate resursele multimedia folosite sunt de o calitate bună: atât

rezoluţia imaginilor cât şi calitatea sunetului urmăresc standardele

folosite pe web şi în aplicaţiile utilizate peste web.

Aspectul vizual are o contribuţie semnificantă la o înţelegere clară

a fiecărei informaţii oferite, fiind în conformitate cu normele psiho-

pedagogice şi considerând particularităţile elevilor.

Structura grafică respectă atât directivele valabile în design-ul

instrucţional cât şi recomandările standardelor, normelor şi

convenţiilor specifice în domeniul de design al interfeţelor (dezvoltate

în urma unei amănunţite cercetări psihologice) ca de exemplu în ceea

ce priveşte ergonomia ecranului sau funcţionalitatea programului.

Elementele pedagogice prezente fac posibilă folosirea cu succes

a acestui soft în diverse clase speciale.

Lecţiile multimedia interactive sunt organizate în momente şi

submomente care sunt definite ca fiind „obiecte de învăţare

reutilizabile”. Fiecare submoment poate fi asimilat la un "ecran-cadru"

care este dezvoltat prin concatenare - utilizând principiile design-ului

instrucţional - a unor resurse de învăţare. Aceste resurse de învăţare

sunt în număr de 13: text, surse adiţionale de informaţii (ex: adrese de



48

web), imagini, harti, diagrame, materiale audio, animaţii, simulari,

materiale interactive, rezolvari de probleme, jocuri educative, teste

(evaluari).

Ideea principală a acestor „obiecte de învăţare reutilizabile” este

împărţirea conţinutului educaţional în părţi mici care pot fi reutilizate în

diferite medii de învăţare şi pot fi meta-etichetate cu uşurinţă, oferind

toate informaţiile necesare pentru planificarea cursului profesorului.

În mod tradiţional, conţinutul este prezentat în pachete cu o durată

de câteva ore. Obiectele de învăţare sunt o nouă modalitate de a

gândi conţinutul multimedia de învăţare.

Obiectele de învăţare:

§ Sunt unităţi de învăţare mai mici, cu o durată cuprinsă în mod

normal între 5 şi 20 minute.

§ Sunt autonome – fiecare obiect de învăţare poate fi folosit

independent.

§ Sunt reutilizabile – un singur obiect de învăţare poate fi

reutilizat în mai multe contexte educaţionale pentru mai multe

scopuri.

§ Pot fi grupate – obiectele de învăţare pot fi grupate în colecţii

mai mari de conţinut, inclusiv structuri tradiţionale de curs.

§ Sunt etichetate cu metadate – fiecare obiect de învăţare deţine

informaţii descriptive care permit găsirea sa cu uşurinţă prin

căutarea în diferite grupe de termeni.

§ Sunt produse pentru a fi utilizate în mai multe medii virtuale de

învăţare,

§ Sunt uşor de modificat/actualizat (sunt alcătuite din fişiere

XML, texte externe, căsuţe de text bine proiectate).

Fiecare moment are atribute didactice bine definite şi obiective

operaţionale clare, dedicate temei pe care o abordează. Elementele

pedagogice sunt astfel gândite astfel încât ele să răspundă oricăror

exigenţe, permiţând o mulţime de abordări ale unei lecţii. Totuşi, în

interacţiunea cu elevul, nu este de ajuns folosirea unei bune



49

Reflectați

Cum este utilizat jocul

educațional în

procesul învățării în

lecțiile prezentate pe

portalul

http://scolispeciale.edu.ro.

organizări, ci lucrurile trebuie astfel structurate pentru a se obţine o

strategie. Lecţiile prezentate permit includerea lor într-o strategie

didactică bine definită.

O abordare interesantă a acestui portal o reprezintă

introducerea jocului educaţional, considerat o experienţă directă,

recompensatorie, plăcută, cu mare impact pedagogic, care plasează

elevul într-un context prietenos în care învăţarea se produce prin

valorizarea unor scenarii/metode/proceduri cunoscute. Jocul poate fi

folosit şi pentru a oferi un aspect mai dinamic, mai atrăgător pentru

elev prin impactul pe care îl generează receptorului în realizarea

comunicării. Prin joc elevul îşi poate exersa abilităţile de manipulare

ale computerului dar în acelasi timp sa primeasca informaţii şi sa îşi

dezvolte modele comportamentale.

Elementele tehnice au fost astfel alese şi folosite, astfel încât

software-ul final să intervină cât mai puţin ca un obstacol în calea

actului educaţional. Astfel, realizarea tehnică a acestui soft este de

aşa natură încât utilizatorul să fie atent la parcurgerea lecţiei şi mai

puţin la regulile de utilizare ale acestui soft.

Aceste lecţii pot fi parcurse într-un simplu browser, de sine

stătătoare, sau incluse în sisteme de management a învăţării care

suportă anumite standarde şi protocoale. De aceea, pe partea

tehnică, nu putem vorbi de o metodologie de interacţiune cu softul,

aceasta depinzând foarte mult de sistemul folosit de lucru.

În forma sa cea mai simpla (rularea în browser) lecţia este

manevrabilă prin mouse şi tastatură. Compatibilizarea cu diversele

standarde şi protocoale existente pe piaţă în domeniul e-educaţie,

face posibilă includerea lecţiilor într-un sistem care să ofere metode

alternative de interacţiune cu computerul (switch, joystick etc).

ELLVIS – Electronic Language Learning for Visual Impaired System

Într-un alt program finanţat prin fonduri europene de tip

„Comenius” s-a realizat o colaborare între instituţii româneşti şi străine

(Franţa, Italia, Germania) pentru implementarea unui sistem de



50

învăţarea limbilor străine. Iniţial sistemul s-a adresat persoanelor

nevăzătoare, dar tehnica şi metodologia folosite sunt valabile în

dezvoltarea oricărui soft de invaţare şi se pot aplica şi în cazul

persoanelor cu dizabilităţi de învăţare.

Ideea acestui software a pornit de la faptul că, nu toate

persoanele cu dizabilităţi sunt capabile să manevreze un computer

prin metodele clasice (tastatură şi mouse). De aceea această

interacţiune trebuia schimbată şi înlocuită cu una atât de intuitivă

omului cu dizabilităţi, încât să nu necesite prea mult timp de învăţare.

Metoda aleasă a fost cea a unui joystick. Prin intermediul

acestui device se pot alege comenzile în program şi se pot activa

acestea. La manevrarea joystick-ului, la trecerea peste o opţiune,

comandă, ea este redată sonor. În scurt timp s-a observat că şi

manevrarea joystick-ului generează oare care dificultăţi, deoarece

alegerea opţiunilor presupunea un grad de fineţe al mişcării pentru a

ajunge şi a rămâne pe o opţiune între momentul găsirii ei şi momentul

acţionării acesteia. Pentru a rezolva aceste probleme, s-a ajuns la

concluzia că ar fi utila limitarea mişcării joystick-ului la un număr

existent de opţiuni. Pentru aceasta s-a trecut la folosirea unui joystick

cu “forced feedback”. Acesta este un joystick care, pe lângă mişcare

şi alegere, poate să ofere şi răspuns prin diverse mişcări sau vibraţii.

Astfel în interacţiunea cu Ellvis, opţiunile din soft se marcau şi

ca zone pe joystick, dispuse astfel încât să fie uşor de găsit.

Utilizatorul simţea că trece de la o zonă la alta, deoarece, la trecerea

între zone joystick-ul opunea o mică rezistenţă. Efectul astfel creat

este cel al întrerupătoarelor cu multiple poziţii, sau al manetelor cu

multiple poziţii (schimbătorul de viteze de la maşini spre exemplu).

Odată depăşită această problemă, softul a fost dezvoltat pe partea

pedagogică de învăţare a limbilor străine.

Software-ul cuprinde o mulţime de activităţi de invăţare prin

repetare, prin ascultare, prin alegere de variante corecte. O

caracteristică interesantă a acestui soft este introducerea de camere

virtuale în care utilizatorul poate interacţiona audio şi vizual cu diverse





51

Aplicați

Realizați o vizită la

centrul logopedic

interșcolar sau la

centrul județean de

resurse și de

asistență

educațională din

județul

dumneavoastră.

Discutați cu

specialiștii despre

nevoile copiilor cu

CES integrați în

școala

dumneavoastră și

cum pot veni în

întâmpinarea

acestora acești

specialiști.

obiecte, reuşind astfel să afle denumirea lor şi informaţii despre

acestea. Pentru interacţiunea cu opţiunile programului, au fost folosite

şabloane familiare utilizatorului.

Spre exemplu pentru învăţarea numerelor, acestea au fost

desenate pe ecran sub forma unui telefon şi marcate ca zone pe

joystick în aceeaşi ordine. Astfel utilizatorul se poate mişca printre 10

zone, dispuse sub formă de matrice pentru a alege un număr de la 0

la 9. Odată aflat pe un număr, utilizatorul îl poate acţiona pentru a

auzi pronunţia acelui număr.

Programul este un exemplu de bună practică în folosirea

metodelor alternative de interacţiune cu un computer, metode ce pot fi

folosite cu succes şi în alte programe.

Alte programe utilizate în România sunt:

Softul educational TARA este un program educational

destinat copiilor cu cerinte educationale speciale. Este organizat pe 3

sectiuni principale: COPIII , INVATARE si EVALUARE.Programul

contine 1450 de cuvinte, 1450 de sunete, 1450 de imagini si desene,

limbajul mimicogestual. Este destinat in special copiilor cu hipoacuzie

si surzi, si copiilor cu deficiente mentale. Este adaptabil atat pentru

copiii prescolari cat si pentru invatamantul primar.

Permite dezvoltarea continutului prin adaugarea de noi cuvinte,

sunete, imagini, filme.

Softul educational LOGOPEDIX este un soft specializat în

logopedie. Este destinat tuturor copiilor cu dislexie, dislalie şi întârzieri

de limbaj. Este adaptabil atat pentru copiii prescolari cat si pentru

invatamantul primar. Permite dezvoltarea continutului prin adaugarea

de noi cuvinte, sunete, imagini, filme.

În ceea ce privește cazuistica persoanelor cu dizabilităţi

mintale, cognitive, aceasta este complexă. De aceea şi complexul de

tehnologii ce pot fi folosite este mare, multe din ele fiind tehnologii

proprii dizabilităţii mintale, altele folosind ca tehnologii transversale,

pentru mai multe dizabilităţi.



52

În funcţie de diagnosticul şi afecţiunile întâmpinate într-un caz

specific, una din următoarele tehnologii hardware şi software pot fi de

interes.

Menţionăm că tehnologiile în sine, fără un proces de lucru

adecvat nu aduc un mare plus de performanţă. În cadrul acestei

menţiuni este de remarcat faptul că, lucruri simple pentru omul

obişnuit, pot deveni adevarate procese, procedee terapeutice în cazul

persoanelor cu dizabilităţi mintale.

Spre exemplu, în cazul unui copil care prezintă ca şi simptom

o gravă dezorganizare a activităţilor, folosirea unui caiet, a unei

agende în care să aibă notate activităţile de realizat este un lucru bun,

folosirea unui calendar afişat la vedere cu semne pe diferitele zile

poate îmbunătăţi reacţia respectivului copil. Astfel de produse se

gasesc online si pentru a facilita căutarea vă oferim cateva legaturi

utile:

www.integration.ro

http://www.un.org/disabilities/

http://www.bbc.co.uk/accessibility/bbc/case.shtml

http://www.inclusive.co.uk

http://www.iser.com/

http://www.enablemart.com/

http://www.microsoft.com/enable/products/default.aspx

http://www.dyslexic.com

Este important ca profesorul care are nevoie de astfel de

tehnologii (hardware si software) să cunoască caracteristicile

produselor astfel încât el să poată sfătui factorii decizionali în

procesele de achiziţie. De asemenea poate consilia si familia copiilor

cu nevoi speciale în construirea unei relatii de implicare

multidirecţională (şcoală, profesor, elev, părinte, ONG-uri şi instituţii

de profil).



53

LECTURI SUPLIMENTARE


http://www.integration.ro/

http://www.integration.ro/






http://www.inclusive.co.uk/

http://www.inclusive.co.uk/








http://www.dyslexic.com/

http://www.dyslexic.com/


54

TEHNOLOGII ASISTIVE SI DE ACCES

Persoane cu dizabilităţi de limbaj sau de vorbire

Tehnologiile folosite în acest caz sunt preponderent software şi ele se formează din

programe specifice, sau programe ajutătoare.

Programe de predicţie textuală – Sunt softuri care pe baza a câtorva litere deja introduse

îţi oferă o listă de variante posibile, sortate după probabilitatea utilizării. Altele merg pe idea alegerii

de la început, punând la dispoziţie utilizatorului liste de cuvinte din care acesta să aleagă, fără să

fie nevoie să tasteze ceva.

Programe de corectare gramaticală – Sunt software specializate, sau componente din

software de uz general, care parcurg textul scris şi pe baza unor dicţionare şi unor reguli

gramaticale cunoscute, corectează, sau sugerează corectarea greşelilor din text.

Filtre de tastare – Formate din programe de predicţie textuală, dar şi din filtre de tastatură.

Aceste filtre pentru tastatură dau posibilitatea utilizatorilor să acceseze mai repede literele de care

au nevoie şi să evite tastarea din greşeală a altor taste.

Cititorul de ecran – Utilitatea cititorului de ecran nu se opreşte numai la persoanele cu

deficienţe de vedere, ci ea este extinsă, în mai multe arii ale dizabilităţii. Cititorul de ecran împreună

cu o sinteză vocală pot ajuta în înţelegerea textului scris şi, sau citit. Util în afecţiuni precum

dislexia, dislalia, disgrafia. O altă întrebuinţare a cititorului de ecran este aceea de înlocuitor de

voce. Dacă o persoană nu mai poate vorbi, el poate tasta informaţiile în computer şi să lase sinteza

vocală să le redea cu voce tare.

Programe de revizuire – Fiind nişte cititoare de ecran mai evoluate, acestea includ şi un

modul de evidenţiere a textului citit. Ele pot fi simple programe cărora li se furnizează un text şi apoi

îl citesc cu voce tare, subliniind, sau schimbând culoarea pe moment ce citesc. Pot ajunge să îşi

preia singure informaţia de pe ecran (în cazul combinării cu un cititor de ecran) şi să evidenţieze

textul citit.

Recunoaşterea vocală – Tehnologie care recunoaşte vocea umană şi transformă în text

cuvintele auzite. Poate fi folosită mai ales ca terapie, în încercarea de a-i face pe elevi să pronunţe

corect cuvintele.

Cele două sisteme, cel de revizuire şi cel de recunoaştere vocală, pot fi combinate într-un

soft care să ofere un întreg exerciţiu pentru cei ce doresc să exerseze. Astfel softul poate cere



55

utilizatorului să pronunţe un cuvânt, utilizatorul pronunţă, iar apoi softul verifică dacă utilizatorul a

pronunţat corect, daca a pronunţat corect, îl lasă să treacă la următorul cuvânt, dar dacă nu,

pronunţă cu voce tare încă odată cuvântul şi cere utilizatorului să pronunţe din nou.

Ecrane tactile – Sunt dispozitive ce se ataşează ecranului computerului sau sunt construite

în interiorul acestuia. Aceste dispozitive permit alegerea directă prin apăsare direct pe ecran a

informaţiilor, datelor, comenzilor dorite.

Persoane cu dizabilităţi de învăţare

În cazul acestor persoane, toate tehnologiile enumerate la persoanele cu deficienţe de

limbaj şi vorbire sunt valabile şi aici. La acestea se adaugă însă:

Programe de înţelegere a lecturii – Sunt software care se axează pe formarea sau

îmbunătăţirea abilităţilor de citire. Aceste programe se bazează pe activităţi gata făcute şi expuse,

pe povestiri, exerciţii sau jocuri. Tehnic aceste programe sunt create folosindu-se componente

multimedia; sunet, imagini, inregistrări şi chiar sinteze vocale. Ele pot ajuta utilizatorii în exersarea

recunoaşterii literelor sonore, în îmbunătăţirea gradului de înţelegere a cuvintelor prin adăugarea de

grafice, sunete şi efecte de animaţie.

Instrumente de citit şi programe pentru dificultăţi de invăţare

Putem include în această categorie multe dintre softurile obişnuite din viaţa de zi cu zi,

softuri care, aplicate în domeniul dizabilităţii ele devin adevarate tehnologii asistive. Scanarea,

transformarea, navigarea, sau citirea cu voce tare cu sau fără sinteză vocală sunt exemple de

tehnologii care pot face materialul de învăţat mai uşor de parcurs pentru persoanele cu deficienţe

de învăţare. La toate acestea se adaugă softurile specific create pentru a îmbunătăţi o anumită

abilitate, caracteristica etc, softuri cu un singur scop terapeutic.



56

Liste prezintă tehnologii asistive hardware şi software:

Produse Hardware:

Tip dispozitiv Limbaj Învățare Exemple Informaţii

Dispozitiv pentru

comunicare

augmentativă

GoTalk 4+ http://www.bindependent.com/gotalk

.htm

Tastatură ergonomică Microsoft Wireless

Laser Desktop

4000

Monitor de rezoluţie

înaltă

HP w1858 18.5"

Diagonal Monitor

Telefon cu butoane

mari

Ameriphone

Dialogue XL

Dispozitiv împotriva

radiaţiilor monitorului

Fellowes Anti-

glare Screen

Dispozitiv pentru scris

informaţii

Livescribe Pulse

Smartpen and GW

Sense Navigation



57

Sistem de

recunoaştere optică a

caracterelor

Scan and Read

Pro6, openbook

http://www.readingmadeez.com/prod

ucts/scanreadpro.html

Scanner Scan N Talk Ultra

Comutator Big Red Twist

Switch

Calculator de buzunar

vorbitor

Sci-Plus 300

Large Display

Talking Calculator

Ecrane tactile Magic Touch Add-

On Touch Screens

http://www.magictouch.com

Sintetizator vocal/Text

către vorbire TextSpeak TS

Wireless AAC

Speech Generator

and

iCommunicator,

dectalk, apolo,

vocalize, juno,

6 Necesită scanner pentru birou(e.g. Scan N Talk Ultra)


http://www.bindependent.com/gotalk.htm

http://www.bindependent.com/gotalk.htm


58

Produse Software:

Tip produs Limbaj Învățare Exemple Informatii

Software ajutător pentru

comunicare Overboard www.gusinc.com/Overboard

Arbori de idei grafici Read & Write GOLD www.texthelp.com

Soft pentru realizarea

de macrocomenzi ClaroRead Standard www.clarosoftware.com

Tastatura virtuală pe

ecran ScreenDoors and SofType www.abledata.com

Software ajutător pentru

citire gh Player 2.2

www.gh-

accessibility.com

Soft pentru scanare Scan N Talk Ultra, Abby fine

reader, recognita

www.turningpointtechno

logy.com

www.abbyy.com

Cititori de ecran Window-Eyes v7.0, jaws, virgo,

cobra, super nova,

http://www.ulva.com

www.freedomscientific.c

om

Recunoaştere a

vorbiri/dictare vocală

Dragon Naturally

Speaking Preferred www.nuance.com

Calculatoare vorbitoare Sci-Plus 300 Large Display

Talking Calculator

Soft pentru organizarea

activităţilor MyLifeOrganized www.mylifeorganized.

net

Sinteză vocala/text către

vorbire

TextSpeak TS Wireless AAC

Speech Generator and

iCommunicator, elocuence,

deltalk, wintalker, realspeak

solo, espeak, ivona

Soft pentru predicţia

cuvintelor

Read & Write GOLD and

ClaroRead Standard


http://www.readingmadeez.com/products/scanreadpro.html

http://www.readingmadeez.com/products/scanreadpro.html

http://www.magictouch.com/


59

Referinţe:

1. Centre for Educational research and innovation (2001): Learning to change: ICT în Schools,

OECD

2. Becta (2004). “What the research says about ICT supporting special educational needs (SEN)

and inclusion”, Becta ID: BEC1-15009,

http://www.becta.org.uk/page_documents/research/wtrs_ictsupport.pdf

3. Becta (2007). “Inclusive learning: an essential guide”,

http://publications.becta.org.uk/display.cfm?resID=27692&page=1835

4. Vincenza Benigno, Stefania Bocconi şi Michela Ott (nov. 2007), “Inclusive education:

helping teachers to choose ICT resources and to use them effectively”, eLearning Papers,

ISSN 1887-1542

5. Amanda Watkins (2001) , INFORMATION AND COMMUNICATION TECHNOLOGY

(ICT) IN SPECIAL NEEDS EDUCATION (SNE), European Agency for Development in

Special Needs Education

6. OECD (2007) , POLITICI IN EDUCAŢIE PENTRU ELEVII ÎN SITUAŢIE DE RISC ŞI

PENTRU CEI CU DIZABILITĂŢI DIN EUROPA DE SUD EST (România)

7. Microsoft.com, http://office.microsoft.com/ro-ro/training


http://www.gusinc.com/Overboard

http://www.gusinc.com/Overboard

http://www.texthelp.com/

http://www.clarosoftware.com/

http://www.abledata.com/

http://www.gh-accessibility.com/

http://www.gh-accessibility.com/

http://www.turningpointtechnology.com/

http://www.turningpointtechnology.com/

http://www.abbyy.com/

http://www.ulva.com/

http://www.freedomscientific.com/

http://www.freedomscientific.com/

http://www.nuance.com/

http://www.mylifeorganized.net/

http://www.mylifeorganized.net/

Date post:	21-Oct-2015
Category:	Documents
Upload:	dottssa-genoveva-zaharescu-psicoterapeuta
View:	22 times
Download:	0 times

nevsp2

Documents