Nevoia de formare profesională a personalului din administraţia ...

UNIUNEA EUROPEANĂ Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI

Ministerul Administraţiei şi Internelor

Inovaţie în administraţie Programul Operaţional "Dezvoltarea

Capacităţii Administrative"

Prof. univ. dr. Tudorel Andrei Prof. univ. dr. Marius Profiroiu Conf. univ. dr. Alina Profiroiu

Nevoia de formare profesională a personalului din administraţia publică

Studiu

Bucureşti Ianuarie 2010

Redactor: Carmen ŢĂRANU

Coperta:

Alexandru ION

Revizie text: Daniela MARINESCU

Tehnoredactare computerizată: Alexandra-Irina DRAGOMIR

Tudorel Andrei Marius Profiroiu Alina Profiroiu

Nevoia de formare profesională a personalului din administraţia publică

Studiu

ISBN 978-973-709-479-7

Copyright © Editura Economică, 2010

Proiectul este finanţat prin Programul Operaţional „Dezvoltarea Capacităţii Administrative”, Axa prioritară 1, Domeniul 1.3 „Îmbunătăţirea eficacităţii organizaţionale”, Operaţiunea „Elaborarea unor programe postuniversitare de dezvoltare managerială a personalului cu funcţii de conducere din administraţia publică”.

„Formează-te responsabil pentru viaţă!”

Cuprins Cuvânt-înainte ........................................................................................................................................ 9 Capitolul 1. Caracteristicile cercetării................................................................................................ 11

1.1. Obiectivele studiului ................................................................................................................... 11 1.2. Elaborarea chestionarelor ........................................................................................................... 11 1.3. Definirea eşantioanelor ............................................................................................................... 13 1.4. Pregătirea prelucrării datelor ...................................................................................................... 15

Capitolul 2. Administraţia publică centrală ...................................................................................... 17

2.1. Organizarea activităţii de formare .............................................................................................. 17 2.2. Aprecieri asupra cursurilor de formare continuă ........................................................................ 25 2.3. Determinarea necesarului de formare continuă .......................................................................... 35 2.4. Analiza unor caracteristici ale personalului din administraţia publică ....................................... 45 2.5. Analiza unor aspecte ale formării pe tipuri de instituţii.............................................................. 51

Capitolul 3. Administraţia publică locală .......................................................................................... 59

3.1. Organizarea activităţii de formare .............................................................................................. 59 3.2. Aprecieri asupra cursurilor de formare continuă ........................................................................ 70 3.3. Determinarea necesarului de formare continuă .......................................................................... 80 3.4. Analiza unor caracteristici ale personalului din administraţia publică ....................................... 91 3.5. Analiza unor aspecte ale formării pe tipuri de instituţii.............................................................. 98

Capitolul 4. Comentarii finale ........................................................................................................... 105

4.1. Concluzii privind cursurile de formare pe tipuri de instituţii ................................................... 105 4.2. Concluzii privind cursurile de formare pe categorii de personal.............................................. 110

Bibliografie.......................................................................................................................................... 115

Cuvânt-înainte Un sistem democratic poate fi funcţional în măsura în care se dezvoltă şi un spirit democratic în

mentalitatea socială. Democraţia trebuie să fie mottoul nu numai pentru organizaţiile politice, ci şi pentru structurile administraţiei publice, ceea ce înseamnă că o reformă democratică se referă doar parţial la reorganizarea serviciilor publice, restul fiind consacrat schimbării atitudinilor. Aceasta este adevărata provocare a democratizării. Dar schimbarea depinde în primul rând de competenţele oamenilor care fac administraţiile publice să fie transparente, responsabile şi în slujba cetăţenilor, şi toate acestea depind, la rândul lor, de atenţia acordată formării şi perfecţionării profesionale a resurselor umane din administraţia publică.

Formarea trebuie să constituie un instrument esenţial de punere în practică a reformei administraţiei publice în special, a întregului proces socioeconomic de reformă, în general. Astfel, administraţia publică, în realizarea funcţiilor sale, trebuie să prevadă şi să prognozeze, să organizeze procesul de execuţie, să decidă, dar să şi pregătească variante de decizii pentru decidentul politic, să coordoneze procesul de execuţie şi, în sfârşit, să controleze întreaga activitate de punere în executare şi realizare a valorilor politice. Deşi rezultatele reformelor demarate până în prezent nu au făcut obiectul unor evaluări este clar că, în anumite domenii, mai avem multe de făcut, de exemplu: modificarea culturii organizaţiilor pentru a întări responsabilitatea faţă de performanţe; valorificarea resurselor umane şi mai ales dezvoltarea competenţelor manageriale, măsurarea performanţelor punând accentul pe calitate; crearea unui cadru administrativ de control care să conducă la un mai bun raport cost-beneficiu. Investiţiile în personal şi în management sunt necesare pentru a creşte capacitatea sectorului public în implementarea politicilor publice; de asemenea, este esenţial ca acţiunile instituţiilor centrale şi locale ale administraţiei să se întărească reciproc şi să fie coerente cu obiectivele reformei administraţiei.

Obiectivele reformei administraţiei publice şi ale reformei formării profesionale impun existenţa unei politici de personal coerente care să aibă în vedere calitatea şi competenţa profesională a personalului, deoarece eficienţa şi eficacitatea administraţiei depind de modul în care cei care lucrează în administraţie cunosc, înţeleg şi reuşesc să-şi îndeplinească atribuţiile şi sarcinile care le revin. Lucrarea de faţă îşi propune să demonstreze necesitatea activităţilor de formare şi perfecţionare a pregătirii personalului din administraţia publică, contribuind la efortul comunităţii academice de a veni în sprijinul administraţiei publice prin acest studiu bine fundamentat din punct de veder ştiinţific şi adaptat nevoilor reale ale administraţiei.

La elaborarea acestui studiu şi-au adus contribuţia experţii-formatori, prof. univ. dr. Ion Verboncu şi prof. univ. dr. Margareta Florescu, echipa de implementare a proiectului din cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti, Catedra de Administraţie şi Management Public, din care au făcut parte doamna Simona Panţuru şi doamna Lucica Neleapca, şi din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, Departamentul de Administraţie Publică, domnul Călin Hinţea, domnul Dragoş Dacian, şi doamna Cristina Mora, partenerii noştri în cadrul proiectului. Totodată, doresc să mulţumesc echipei

Nevoia de formare profesională a personalului din administraţia publică 10

Unităţii Centrale pentru Reforma Administraţiei Publice pentru sprijinul acordat şi autorităţilor publice de la nivel central şi local pentru întreaga disponibilitate şi responsabilitate de care au dat dovadă în completarea chestionarelor primite.

Prof. univ. dr. Marius Profiroiu Şeful Catedrei de administraţie

şi management public – ASE, Bucureşti

Capitolul 1 Caracteristicile cercetării

1.1. Obiectivele studiului Pe baza seriilor de date înregistrate la nivelul celor două eşantioane de persoane se urmăreşte

calcularea unor indicatori statistici pentru caracterizarea unor aspecte legate în principal de: evaluarea nivelului de cunoaştere de către angajaţii instituţiilor din administraţia publică a

legislaţiei ce reglementează formarea continuă; evaluarea opiniei angajaţilor cu privire la aspecte legate de: activitatea persoanei desemnate

în cadrul instituţiei cu formarea continuă; identificarea instrumentelor şi a frecvenţei folosirii acestora pentru fundamentarea unor aspecte legate de formarea continuă; evaluarea calităţii cursurilor realizate de diverse instituţii etc.;

identificarea unor domenii importante de formare a angajaţilor instituţiilor publice; evaluarea ariei curriculare a ultimelor cursuri absolvite de angajaţi etc.; măsurarea gradului de satisfacţie a angajaţilor în raport cu cursurile de formare pe care le-au

urmat, ţinând seama de: lectorii care au ţinut cursurile, materialele distribuite, tematica, locul şi perioada în care s-au desfăşurat, aplicabilitatea acestora etc.

Pentru evaluarea acestor aspecte au fost aplicate două tipuri de chestionare statistice persoanelor din administraţia publică centrală şi locală. Pentru fiecare populaţie-ţintă vor fi calculaţi indicatori statistici pe următoarele tipuri de populaţii:

pe ansamblul celor două populaţii; pe grupe de funcţionari definite la nivelul celor două populaţii în raport cu o serie de

variabile de segmentare, precum: categoria de personal, dimensiunea instituţiei în care persoana îşi desfăşoară activitatea, nivelul studiilor absolvite, dimensiunea şi tipul instituţiei etc.

Structura studiului va fi următoarea: 1. în prima parte vor fi prelucrate chestionarele de opinie aplicate persoanelor de la nivelul

administraţiei publice centrale; 2. în partea a doua se prezintă rezultatele obţinute în urma exploatării bazei de date constituite

pe baza informaţiilor din chestionarele de opinie aplicate personalului din administraţia publică locală; 3. în partea a treia sunt formulate o serie de concluzii privind procesul de formare continuă,

luând rezultatele obţinute în urma aplicării unor metode de statistică asupra seriilor de date obţinute în urma prelucrării informaţiilor din cele două baze de date constituite la nivelul administraţiei publice centrale şi locale.

Studiul mai oferă şi alte aspecte legate de caracteristicile personalului ce îşi desfăşoară activitatea în administraţia publică: apartenenţa la partidele politice, sindicate şi organizaţii profesionale, mobilitatea funcţionarilor publici, nivelul de instruire etc.

1.2. Elaborarea chestionarelor Derularea activităţilor din această etapă au urmărit finalizarea chestionarelor ce vor fi trimise

spre completare unor instituţii din administraţia publică centrală şi locală. Pentru obţinerea de informaţii relevante au fost concepute câte două tipuri de instrumente statistice pentru instituţiile administraţiei publice centrale şi locale. Astfel, pentru culegerea datelor statistici au fost concepute două chestionare ce vor fi aplicate astfel:


un chestionar s-a adresat autorităţilor din administraţia publică centrală şi va viza ministere, autorităţi, agenţii şi structuri deconcentrate;

un alt chestionar s-a transmis autorităţilor locale. Cele două chestionare urmăresc să identifice domeniile în care se simte nevoia unui aport

suplimentar de pregătire conform datelor statistice referitoare la activitatea de formare continuă. Au fost culese prin intermediul chestionarelor statistice date referitoare la formarea continuă pentru trei ani 2007, 2008 şi primul semestru din anul 2009 de la nivelul unor instituţii din administraţia publică centrală şi locală.

A doua categorie de chestionare a fost concepută pentru a fi aplicată personalului din adminis-traţia publică centrală şi locală pentru evidenţierea unor aspecte relevante legate de formarea continuă desfăşurată la nivelul fiecărei instituţii.

Informaţiile obţinute prin intermediul celor două tipuri de chestionare permit evidenţierea unor aspecte relevante, pozitive şi negative, legate de activitatea de formare continuă. În egală măsură, informaţiile statistice obţinute stau la baza creării unui nou program de formare de management al politicilor publice adresat exclusiv personalului de conducere din administraţia centrală şi locală în concordanţă cu cerinţele procesului de modernizare din administraţie, dar şi de nevoile personalului exprimate prin chestionare de opinie.

Pentru elaborarea chestionarelor şi prelucrarea datelor au fost parcurse următoarele etape: elaborarea într-o formă iniţială a instrumentelor statistice; actualizarea conţinutului chestionarelor ţinând cont de sugestiile formulate în cadrul

sesiunilor regionale de prezentare a acestora. Au fost organizate în acest sens sesiuni la Iaşi, Cluj-Napoca şi Bucureşti;

transmiterea spre completare a chestionarelor statistice instituţiilor şi personalului din administraţie inclus în cadrul eşantioanelor;

organizarea unei vizite de lucru la Universitatea de Ştiinţe Sociale din Toulouse pentru mai buna cunoaştere a programelor de formare de la nivelul administraţiilor din ţări cu experienţă în domeniu;

prelucrarea seriilor de date prin folosirea SPSS; elaborarea studiului şi identificarea nevoii de formare.

Elaborarea chestionarului în forma sa finală s-a realizat pe baza sugestiilor primite în cadrul sesiunilor regionale şi a celei cu reprezentanţi din administraţia publică centrală.

Pentru elaborarea formei finale a chestionarelor au fost luate în considerare următoarele: 1. cadrul legislativ ce reglementează activitatea de formare continuă de la nivelul administraţiei

publice. Pe baza acestora au fost formulate două categorii de întrebări: a. întrebări ce vor fi aplicate funcţionarilor publici, pentru a măsura opinia funcţionarilor

publici cu privire la aspecte importante legate de desfăşurarea formării continue la nivelul instituţiei în care îşi desfăşoară activitatea;

b. întrebări ce vor fi aplicate instituţiilor publice, pentru culegerea unor informaţii statistice legate de anumite aspecte ale formării continue de la nivelul instituţiei.

Această abordare prezintă următoarele avantaje: cunoaşterea cât mai explicită a principalelor probleme cu care se confruntă instituţiile în

domeniul formării continue, atât din perspectiva instituţională, dar şi a personalului; identificarea cât mai corectă a cererii şi ofertei de formare continuă, atât pe baza datelor

statistice, dar şi a opiniei exprimate de personalul administraţiei publice; 2. rezultate obţinute în urma aplicării unor chestionare statistice funcţionarilor publici pe

probleme diverse din administraţia publică. Menţionăm în acest sens o serie de chestionare statistice care au fost aplicate în cadrul unor proiecte de cercetare precum: Proiect realizat de directorul de proiect la Institutul European din România în anul 2006; Proiectele de cercetare de tip CEEX şi PN II propuse de cadre didactice din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti;

Capitolul 1 13

3. strategia de formare pentru administraţia publică locală din România, realizată în cadrul Proiectului PHARE RO-0006.18.02 – Formarea funcţionarilor publici din administraţia locală în afaceri europene şi managementul ciclului de proiect;

4. recomandări generale ce stau la baza elaborării unui asemenea instrument statistic. Astfel, au fost avute în vedere următoarele aspecte mai importante:

a. tipul populaţiei căreia se adresează chestionarul; b. necesitatea prelucrării informaţiilor prin tehnicile puse la dispoziţie de SPSS; c. timpul alocat prelucrării datelor şi informaţiilor statistice. Ţinând seama de aceste recomandări, în cadrul chestionarului au fost incluse cu predilecţie

întrebări închise, cu variante de răspuns predefinite. Această variantă de prezentare a chestionarului oferă o serie de avantaje precum: o rată mai mare de colectare, posibilitatea prelucrării informaţiilor obţinute prin SPSS, atât prin metode specifice statisticii descriptive, cât şi unor metode avansate de statistică şi econometrie etc.;

5. sugestiile şi observaţiile formulate de participanţii în cadrul celor trei reuniuni regionale şi a celei cu reprezentaţii din ministere, agenţii şi servicii deconcentrate.

În urma acestui demers au fost finalizate chestionarele ce au fost trimise spre completare instituţiilor şi persoanelor incluse în cadrul chestionarului.

Chestionarele folosite pentru colectarea unor informaţii statistice pentru perioada 2007-semestrul I din anul 2009 permit înregistrarea următoarelor categorii de informaţii de la nivelul instituţiilor:

numărul de angajaţi, din care funcţionari publici şi personal contractual. Pentru fiecare categorie se specifică numărul persoanelor de execuţie şi de conducere;

numărul de persoane care au beneficiat de formare profesională. Se evidenţiază formarea profesională prin cursuri cu o durată mai mică sau mai mare de trei luni;

numărul total de zile de formare profesională pentru cele două categorii de persoane; fondurile alocate pentru formarea continuă a personalului; organizarea licitaţiilor de acordare a formării continue (numărul de furnizori şi numărul

licitaţiilor care au fost anulate); numărul formatorilor interni; calitatea serviciilor prestate de firmele care asigură formarea continuă.

Chestionarele aplicate angajaţilor din instituţiile publice de la nivelul administraţiei publice centrale şi locale au rolul de a culege informaţii pentru a răspunde la o serie de întrebări referitoare la:

identificarea domeniilor de interes pentru angajaţii din instituţiile publice; identificarea listei de cursuri solicitate de instituţiile publice; calitatea procesului de formare din instituţiile publice; calitatea procesului din cadrul instituţiilor publice pentru asigurarea în bune condiţii a

procesului de formare continuă; identificarea unor deficienţe din procesul de organizare a formării profesionale de la nivelul

instituţiilor din administraţia publică şi formularea unor recomandări. 1.3. Definirea eşantioanelor Pentru aplicarea chestionarelor au fost definite patru eşantioane, după cum urmează: eşantionul 1, pentru instituţii din administraţia publică centrală pentru culegerea informaţiilor

statistice. Pentru asigurarea reprezentativităţii, numărul de instituţii pentru care a fost aplicat acest tip de chestionar statistic a fost mărit la 90.

eşantionul 2, definit pentru instituţii din administraţia publică locală. Tot din considerentul creşterii reprezentativităţii, a avut loc creşterea dimensiunii eşantionului, de la 150 la 281.

Pentru definirea celor două liste cu instituţiile incluse în cele două eşantioane s-a ţinut seama de următoarele: asigurarea reprezentativităţii la nivel naţional, precum şi includerea acelor instituţii care şi-au trimis un reprezentant la reuniunile organizate în cadrul proiectului;


eşantionul 3, definit pentru angajaţii din administraţia publică centrală; eşantionul 4, definit pentru angajaţii din administraţia publică locală.

În cadrul acestui studiu vor fi folosite informaţiile obţinute în urma aplicării chestionarului statistic la nivelul angajaţilor din administraţia publică centrală şi locală (eşantioanele 3 şi 4).

Populaţia-ţintă este constituită din personalul angajat (funcţionari publici şi contractuali) din administraţia publică centrală şi locală.

Pentru dimensionarea volumului eşantionului s-au calculat indicatori pentru caracterizarea distribuţiei populaţiei în raport cu vârsta. În cele ce urmează, sunt prezentate o serie de caracteristici ale acestei distribuţii:

în tabelul 1 se prezintă distribuţia personalului din administraţie publică şi apărare pe grupe de vârstă;

Tabelul 1

Distribuţia funcţionarilor publici după vârstă

Grupa de vârstă Ponderea personalului din grupa de vârstă 15-24 ani 1,9% 25-54 ani 86,1% 55-64 ani 11,9% Total 100,0%

vârsta medie este egală cu 37,7 ani/persoană; varianţa calculată pentru vârsta persoanei este 71,63; abaterea medie pătratică este egală cu 8,5 ani/persoană; coeficientul de variaţie este 8,5/37,7=0,225 (22,5%).

Dimensiunea eşantionului de persoane )(n s-a stabilit pe baza relaţiei:

,N/ce

ctn

r22

2

+×

= α

unde: −αt este cuantila repartiţiei Student pentru un prag de semnificaţiei egal cu .α

Se determină dimensiunea eşantionului pentru cinci valori ale pragului de semnificaţie: 1%, 2%, 3%, 4% şi 5%; −re este eroarea relativă acceptată. S-au folosit următoarele trei cazuri: 1%, 2%, şi 3%; −N numărul de angajaţi din administraţia publică centrală şi locală.

Valorile obţinute pentru dimensiunea eşantionului sunt trecute în tabelul 2.

Tabelul 2 Dimensiunea eşantionului

Dimensiunea erorii (%) Pragul de semnificaţie Valoarea cuartilei 1 2 3

5 1,64 825 207 92 4 1,75 880 220 98 3 1,89 951 238 106 2 2,06 1.036 259 115 1 2,33 1.172 293 130

Capitolul 1 15

0

200

400

600

800

1000

1200

1 2 3 4 5

Eroare 1%

Eroare 2%

eroare 3%

Fig. 1. Dimensionarea eşantionului în funcţie de eroarea limită

1.4. Pregătirea prelucrării datelor Pentru pregătirea operaţiei de prelucrare a datelor statistice şi de opinie au fost realizate

următoarele operaţii: codificarea întrebărilor din cele patru chestionare; crearea bazei de date în Excel; crearea structurii bazei de date în SPSS; prelucrarea seriilor de date incluse în SPSS.


Capitolul 2 Administraţia publică centrală

2.1. Organizarea activităţii de formare A. Introducere Pentru analiza organizării activităţii de formare continuă au fost avute în vedere următoarele

aspecte mai importante: − cunoaşterea de către angajaţi a legislaţiei în vigoare care reglementează aspecte importante

ale acestei activităţi; − implicarea persoanei din instituţie responsabile de formarea continuă, de elaborarea,

implementarea şi monitorizarea planului de formare de la nivelul instituţiei publice; − folosirea unor instrumente specifice pentru determinarea necesarului de formare; − planificarea şi desfăşurarea adecvată a cursurilor de formare profesională de la nivelul

instituţiilor. Pentru caracterizarea fiecărui aspect mai sus semnalat au fost incluse în cadrul chestionarului

diverse întrebări. Pentru o tratare cât mai corectă a informaţiilor din chestionar referitoare la aceste aspecte au fost preferate întrebările cu variante de răspuns predefinite (întrebări închise).

În cele ce urmează, se prezintă enunţul întrebării din chestionar şi distribuţia răspunsurilor la nivelul întregului eşantion sau pe diverse subpopulaţii, ce sunt definite în raport cu variabile de segmentare ce sunt precizate.

B. Cunoaşterea legislaţiei Întrebarea 1 Precizaţi dacă aveţi cunoştinţă de un act normativ care să reglementeze cadrul general de

desfăşurare a activităţii de formare profesională la nivelul instituţiilor din administraţia publică:

Există Nu există Nu cunosc

În graficul din figura 1 se prezintă distribuţia răspunsurilor la această întrebare. Distribuţia

răspunsurilor la această întrebare scoate în evidenţă cunoaşterea de către angajaţii din instituţiile publice a celor mai importante reglementări din domeniul formării continue. Trebuie semnalat că numai 1.4% au precizat că nu există un act normativ care să reglementeze activitatea de formare continuă.


Fig. 1

C. Implicarea persoanei responsabile cu formarea continuă Pentru măsurarea opiniei angajaţilor din administraţia publică centrală cu privire la activitatea

desfăşurată de persoana responsabilă cu formarea continuă au fost incluse în cadrul chestionarului următoarele întrebări:

Întrebarea 2 Precizaţi dacă la nivelul instituţiei sunt desemnate persoane care să se ocupe cu activităţi legate

de formarea profesională:

Există şi le cunosc Există şi nu le cunosc Nu există Nu mă pot pronunţa

Distribuţia răspunsurilor la întrebarea de mai sus este prezentată în graficul din figura 2.

Această distribuţie scoate în evidenţă că, în majoritatea cazurilor, persoana desemnată cu activitatea de formare este o persoană cunoscută în cadrul instituţiei. Pentru a aprecia activitatea acesteia, a fost inclusă în chestionar întrebarea 3.

Cunoaşterea unui act normativ care reglementează formarea profesională

Proc

ent

Nu ştiu Nu există Există NR

Capitolul 2 19

Fig. 2 Întrebarea 3 Dacă există persoane desemnate pentru activitatea de formare profesională, cum apreciaţi

activitatea acesteia?

Persoanele desemnate sunt numai din punct de vedere

formal, pentru a respecta cadrul legislativ

Activitatea este una satisfăcătoare Activitatea este una bună Activitatea este una

foarte bună

Rezultatele prezentate în graficul următor scot în evidenţă următoarele aspecte: mai mult de jumătate din persoanele intervievate evidenţiază o activitate bună sau foarte

bună a persoanei responsabile cu formarea continuă; există totuşi un număr relativ însemnat de persoane ce au o opinie nu tocmai favorabilă

asupra activităţii desfăşurate de responsabilul cu formarea. Dintre aceştia, aproape 15% au semnalat o activitate nesatisfăcătoare, iar peste 13% nu au oferit un răspuns la această întrebare.

Cunoaşterea persoanei care se ocupă de activitatea de formare profesională

Proc

ent

Nu mă pot pronunţa Nu există Există şi o cunosc

NR Există şi nu o cunosc


Fig. 3 Întrebarea 4 Cum apreciaţi activitatea persoanelor desemnate cu formarea profesională în raport cu

următoarele aspecte?

Nesatisfăcătoare Satisfăcătoare Relativ bună Bună Foarte bună

Elaborarea planului de formare profesională în instituţie

Asigurarea consultării şi asistenţei personalului din cadrul autorităţii sau instituţiei publice în stabilirea măsurilor privind formarea profesională

Monitorizarea aplicării măsurilor privind formarea profesională

Transparenţa deciziilor privind formarea profesională

Pentru o aprofundare a aprecierii activităţii persoanei responsabile cu formarea s-a introdus în

cadrul chestionarului întrebarea 4. Pe baza răspunsurilor s-au întocmit graficele din figura 4.

Aprecierea activităţii persoanei care este desemnată cu formarea profesională

Proc

ent

Este numai din punct de vedere

formal

Activitate bună Activitate foarte bună

NR Activitate satisfăcătoare

Capitolul 2 21

Fig. 4

D. Identificarea necesarului de formare continuă În cadrul studiului s-a pus problema analizei instrumentelor folosite pentru identificarea

necesarului de formare în vederea definirii corecte a planului de formare şi identificării celor mai potriviţi formatori care să corespundă cerinţelor instituţiei publice. În acest sens, în cadrul chestionarului a fost introdusă următoarea întrebare.

Întrebarea 5 Precizaţi care este percepţia dumneavoastră cu privire la instrumentele folosite în instituţie

privind identificarea nevoilor de formare profesională (se acordă fiecărei variante de răspuns o notă de la 1, pentru cazul în care instrumentul nu se foloseşte deloc, la 4, dacă instrumentul este folosit în permanenţă).

Instrumentul folosit Calificativ acordat

1. Printr-un chestionar aplicat angajaţilor pentru identificarea nevoilor de formare 2. Din rapoartele de evaluare a performanţelor angajaţilor 3. Din propunerile înaintate de şefii compartimentelor funcţionale 4. Din conţinutul fişelor de post ale funcţionarilor publici 5. Din ofertele înaintate de diverşi furnizori de formare profesională 6. Din propunerile înaintate de beneficiarii de formare profesională 7. Din recomandările formulate de ANFP 8. Din recomandările INA sau ale centrului regional de formare profesională

Proc

ent

Nesa

tisfă-

cătoa

re

Satis

făcăto

are

Relat

iv bin

e

B

ine

Foar

te bin

e

NR

Aprecierea responsabilului în raport cu elaborarea planului de formare Aprecierea responsabilului în raport cu asigurarea consultării

Nesa

tisfă-

cătoa

re

Satis

fă-că

toare

Relat

iv bin

e

B

ine

Foar

te bin

e

NR

Proc

ent

Proc

ent

Nesa

tisf-

ăcăto

are

Satis

făcăto

are

Relat

iv bin

e

Bi

ne

Foa

rte bi

ne

N

R

Aprecierea responsabilului în raport cu monitorizarea formării profesionale

Proc

ent

Nesa

tisf-

ăcăto

are

Satis

făcăto

are

Relat

iv bin

e

Bi

ne

Foa

rte bi

ne

N

R

Aprecierea responsabilului în raport cu transparenţa deciziilor privind formarea


Pe baza aprecierilor realizate de angajaţii instituţiilor publice, s-au obţinut rezultatele din tabelul 1. Pentru o apreciere globală a folosirii fiecăruia dintre cele opt instrumente s-a calculat, pe baza chestionarelor la care au fost înregistrate răspunsuri la aceste întrebări, câte o medie. În tabelul 2 se prezintă media, abaterea standard şi numărul de răspunsuri valide pentru întrebarea referitoare la instrumentul folosit. Mediile calculate pentru fiecare instrument sunt în graficul din figura 5.

Tabelul 1

Instrumente folosite pentru identificarea nevoii de formare continuă (%)

Calificativul acordat Instrumentul folosit pentru identificarea

nevoii de formare continuă Non-

răspuns 1

Nu se foloseşte

2 Este folosit

rar

3 De regulă

este folosit

4 Este folosit

mereu 1. Printr-un chestionar aplicat angajaţilor pentru identificarea nevoilor de formare

Procente 9,1 47,7 16,8 10,0 16,4 Procente cumulate 47,7 64,5 74,5 90,9 2. Din rapoartele de evaluare a performanţelor angajaţilor Procente 5,9 20,5 13,2 19,1 41,4 Procente cumulate 20,5 33,6 52,7 94,1 3. Din propunerile înaintate de şefii compartimentelor funcţionale

Procente 5,0 15,5 15,0 16,4 48,2 Procente cumulate 15,5 30,5 46,8 95,0 4. Din conţinutul fiselor de post ale funcţionarilor publici Procente 6,4 23,6 19,1 21,4 29,4 Procente cumulate 23,6 42,7 64,1 93,6 5. Din ofertele înaintate de diverşi furnizori de formare profesională

Procente 4,5 20,0 24,5 24,1 26,8 Procente cumulate 20,0 44,5 68,9 95,5 6. Din propunerile înaintate de beneficiarii de formare profesională

Procente 5,0 37,7 24,5 20,5 12,3 Procente cumulate 37,7 62,3 82,7 95,0 7. Din recomandările formulate de ANFP Procente 7,7 43,6 13,6 19,1 15,9 Procente cumulate 43,6 57,3 76,4 92,3 8. Din recomandările INA sau ale centrului regional de formare profesională

Procente 5,9 20,5 13,2 19,1 41,4 Procente cumulate 20,5 33,6 52,7 94,1

Tabelul 2

Importanţa unor instrumente pentru determinarea necesarului de formare

Instrumentul folosit Media Abaterea standard Numărul de răspunsuri

1 1,95 1,166 200 2 2,86 1,199 207 3 3,02 1,150 209 4 2,61 1,175 206 5 2,60 1,116 210 6 2,07 1,057 208 7 2,08 1,170 203 8 2,54 1,208 206

Capitolul 2 23

1.95

2.863.02

2.61 2.6

2.07 2.08

2.54

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5

I1 I2 I3 I4 I5 I6 I7 I8

Media

Fig. 5. Folosirea instrumentelor în evaluarea necesarului de formare continuă Pe baza rezultatelor obţinute mai sus, formulăm următoarele observaţii privind folosirea unor

instrumente pentru identificarea necesarului de formare continuă de la nivelul instituţiilor din administraţia publică centrală:

calea cea mai importantă pentru identificarea nevoilor de formare este reprezentată de propunerile înaintate de şefii compartimentelor funcţionale. În egală măsură, o sursă importantă de investigare a nevoii de formare este reprezentată şi de rapoartele de evaluare a performanţelor angajaţilor;

o atenţie importantă este acordată şi de conţinutul fişelor de post ale funcţionarilor publici, ofertele înaintate de diverşi furnizori de formare profesională şi recomandările INA sau ale centrului regional de formare profesională;

nu se acordă o importanţă prea mare în stabilirea necesarului de formare consultării funcţionarilor publici şi personalului contractual pe baza chestionarelor aplicate periodic acestora.

E. Planificarea şi desfăşurarea adecvată a cursurilor de formare Pentru obţinerea rezultatelor scontate în urma desfăşurării procesului de formare profesională

un rol important îl au activităţile de planificare, consultare şi atestare a cursurilor de formare prin docu-mente. În acest sens, în cadrul chestionarului au fost incluse în cadrul chestionarului întrebările 6 şi 7.

Pentru o apreciere globală a fiecăruia dintre cele opt elemente folosite pentru caracterizarea procesului de formare profesională se calculează o medie a calificativelor acordate de angajaţi, în condiţiile în care se acordă următoarele valori numerice calificativelor:

1 – nesatisfăcător; 2 – satisfăcător; 3 – bună; 4 – foarte bună. Indicatorii medii calculaţi pentru cele opt variabile primare sunt prezentaţi în graficul din figura 6. Întrebarea 6 Cum apreciaţi poziţia instituţiei publice în raport cu următoarele elemente specifice legate de

derularea procesului de formare profesională?


Nesatisfăcătoare Satisfăcătoare Bună Foarte

bună Nu mă

pronunţ 1. Planificarea şi asigurarea participării personalului la programe de formare profesională

2. Formarea echitabilă, prioritar, în conformitate cu obiectivele postului şi activităţile din fişa postului, dar şi cu luarea în considerare a opiniilor exprimate de angajat la momentul evaluării performanţelor profesionale individuale

3. Aducerea la cunoştinţa personalului a informaţiilor relevante privind formarea profesională individuală

4. Informarea prealabilă a personalului care participă la un program de formare cu privire la condiţiile de desfăşurare şi obligaţiile furnizorului de formare

Distribuţia răspunsurilor la cele patru elemente avute în vedere se prezintă în tabelul 3. Întrebarea 7 În ce măsură sunteţi satisfăcuţi de aspectele legate de organizarea formării profesionale de la

nivelul instituţiei în care lucraţi?

Nesatisfăcătoare Satisfăcătoare Bună Foarte bună

Nu cunosc

1. Consultarea în stabilirea domeniilor programelor de formare profesională individuală

2. Diminuarea volumului de muncă pe parcursul participării la cursuri

3. Recunoaşterea competenţelor şi abilităţilor obţinute

4. Atestarea cursurilor prin documente Distribuţia răspunsurilor privind gradul de satisfacţie a angajaţilor în raport cu cele patru

aspecte legate de organizarea formării profesionale de la nivelul instituţiei se prezintă în tabelul 4.

Tabelul 3 Distribuţia răspunsurilor privind poziţia instituţiei în raport elemente specifice

legate formarea profesională

Calificativ acordat (%) Nesatisfăcător Satisfăcător Bun Foarte

bun Nu mă

pronunţ

Non-

răspuns 1. Planificarea şi asigurarea participării personalului la programe de formare profesională

10,9 25,9 33,2 24,5 5,0 0,5


12,7 22,7 31,8 25,5 5,0 2,3


10,5 20,5 33,2 28,6 4,1 3,2


9,1 22,7 30,5 30,5 4,5 2,7

Capitolul 2 25

Tabelul 4 Distribuţia răspunsurilor angajaţilor privind aspectele

legate de organizarea formarii profesionale

Calificativ acordat (%) Nesatisfăcător Satisfăcător Bun Foarte

bun Nu

cunosc

Non-

răspuns 1. Consultarea în stabilirea domeniilor programelor de formare profesională individuală

11,4 20,9 39,5 23,6 3,6 0,9


12,3 19,5 29,5 25,5 6,4 6,8

3. Recunoaşterea competenţelor şi abilităţilor obţinute

12,3 19,1 38,2 21,4 4,5 4,5

4. Atestarea cursurilor prin documente 5,9 11,4 36,8 35,9 5,9 4,1

2.8 2.8

2.92.9

2.82.8

2.8

3.1

2.5

2.8

3.0

3.3

C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8

Fig. 6. Opinia angajaţilor în raport cu elemente specifice legate formare 2.2. Aprecieri asupra cursurilor de formare continuă A. Introducere În cadrul acestei secţiuni sunt avute în vedere o serie de aspecte legate de: ultimul curs de formare continuă la care au participat angajaţii din instituţiile publice; participarea în decursul timpului la diverse cursuri de formare continuă.

Pentru ultimul curs de formare au fost avute în vedere o serie de aspecte legate de: modalitatea de realizare a cursului; anul în care a avut loc; tipul locaţiei în care s-a desfăşurat; instituţia care a suportat costurile activităţii de formare.

Pentru evaluarea opiniilor angajaţilor din administraţia publică centrală formulată în decursul timpului cu privire la activitatea de formare continuă au fost avute în vedere următoarele:

desfăşurarea cursurilor în raport cu anumite standarde (respectarea programului, distribuirea suportului de curs, evaluarea cursului de către participanţi la finele acestuia, evaluarea cursanţilor etc.);

calitatea cursurilor susţinute de diverse instituţii şi prestatori de servicii de formare continuă; gradul de satisfacţie a cursanţilor în raport cu anumite aspecte legate de formarea continuă

(calitatea prestaţiilor lectorilor, tematica cursurilor, locaţia în care s-a desfăşurat cursul etc.); frecventarea activităţilor din cadrul cursului de formare de către participanţi.


B. Aprecieri asupra ultimului curs de formare Pentru evaluarea opiniei angajaţilor cu privire la unele aspecte legate de ultimul curs de formare

continuă în cadrul chestionarului au fost introduse patru întrebări închise. Au fost culese informaţii pentru a caracteriza formarea continuă în raport cu următoarele patru aspecte.

Programele accesate de instituţii pentru susţinerea formării continue. În acest sens, în cadrul chestionarului a fost inclusă întrebarea 8, cu cele patru tipuri de programe.

Întrebarea 8 Va rugăm să precizaţi modalitatea de realizare a ultimului curs de formare profesională la care

aţi participat.

Program de formare organizat şi desfăşurat de furnizorii de formare profesională, finalizat cu certificat de participare sau, după caz, diplomă de absolvire

Program de formare organizat şi desfăşurat sau, după caz, aprobat de angajatori în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice

Program de formare organizat şi desfăşurat în cadrul implementării de proiecte cu finanţare externă

Alte forme de pregătire profesională prevăzute de lege

În urma prelucrării datelor înregistrate, s-a obţinut distribuţia răspunsurilor ce este prezentată în

graficul din figura 7. Din rezultatele obţinute rezultă că aproape 60% dintre angajaţii instituţiilor au beneficiat de un program de formare organizat şi desfăşurat de furnizorii de formare profesională, iar perioada de formare s-a finalizat cu acordarea unui certificat de participare sau, după caz, a unei diplome de absolvire. Ponderea personalului care a beneficiat de programe cu finanţare externă este relativ mică, de sub 20%.

Fig. 7

Anul în care angajatul a beneficiat de ultima formare profesională. În acest sens, în

cadrul chestionarului a fost inclusă o întrebare pentru precizarea anului în care angajatul a beneficiat de ultima formare profesională. Această întrebare a fost formulată astfel:

Furnizori externi Autorităţi şi instituţii publice Proiecte cu finanţarea externă Alte forme de pregătire NR

Capitolul 2 27

Întrebarea 9 Vă rugam să precizaţi anul în care aţi beneficiat de ultima formare profesională (Programele de

masterat nu intră în categoria cursurilor de formare profesională): ……………. Distribuţia răspunsurilor la această întrebare se prezintă în graficul din figura 8. Distribuţia

acestor răspunsuri permite formularea următoarelor observaţii: au beneficiat de formarea profesională pe parcursul ultimilor doi ani în jur de 70,0% dintre

angajaţii administraţiei publice centrale care au fost incluşi în cadrul eşantionului; există o pondere însemnată de persoane, de aproape 30% care nu a beneficiat de formare

profesională pe parcursul ultimilor doi ani; mai mult, în jur de 14% dintre cei intervievaţi nu au beneficiat de formare continuă începând

cu anul 2006.

Fig. 8

Locaţia în care s-a desfăşurat ultima formare profesională la care angajatul a

participat. În acest sens, au fost avute în vedere următoarele patru locaţii pentru desfăşurarea cursurilor: la sediul instituţiei în care lucrez, la sediul furnizorului care a prestat serviciul de formare profesională, într-o altă locaţie din localitatea în care se află instituţia şi într-o altă locaţie din afara localităţii în care se află instituţia. În cadrul chestionarului au fost inclusă următoarea întrebare.

Întrebarea 10 Va rugăm să precizaţi unde a avut loc ultima formare profesionala la care aţi luat parte.

La sediul instituţiei în care lucrez

La sediul furnizorului care a prestat serviciul de formare

profesională

Într-o altă locaţie din localitatea în care se află

instituţia

Într-o altă locaţie din afara localităţii în care se află

instituţia; precizaţi locaţia

Distribuţia răspunsurilor la această întrebare se prezintă în graficul din figura 9. Rezultatele

obţinute scot în evidenţă următoarele: ponderea cea mai mare a cursurilor de formare, de 45,0%, este reprezentată de acelea care se

desfăşoară într-o locaţie din afara localităţii în care se află instituţia;

Proc

ent

Anul ultimei formări


cursurile de formare desfăşurate la sediul instituţiei au o pondere redusă, acestea reprezentând numai 13,2% din total;

35,0% dintre angajaţi au răspuns că au desfăşurat activitate de formare profesională în locaţii aflate în localitatea în care se află instituţia, dar din afara instituţiei.

Fig. 9. Distribuţia cursurilor de formare, după locaţia în care s-a desfăşurat

Plătitorul ultimului curs de formare profesională. Pentru a evidenţia acest aspect, s-a

introdus în cadrul chestionarului întrebarea 11. Întrebarea 11 Precizaţi cine a plătit ultimul curs de formare profesională.

Instituţia, în totalitate din fonduri proprii

Instituţia, în totalitate din fonduri externe

Contribuţia personală şi instituţia

Din surse personale

Alte surse (precizaţi)


obţinute scot în evidenţă următoarele: cea mai mare parte a cursurilor sunt finanţate din fonduri de la instituţiile publice sau din

diverse fonduri externe; există o categorie restrânsă de angajaţi (circa 3,6%) care au declarat că şi-au plătit integral

sau parţial (circa 1,4%) costurile ultimei formării profesionale la care au participat.

Locul ultimei formări profesionale

Sediul instituţiei Sediul furnizorului de formare Într-o altă locaţie din localitatea în care se află instituţia Într-o altă locaţie din afara localităţii în care se află instituţia NR

Capitolul 2 29

Fig. 10. Distribuţia cursurilor, după sursa de finanţare

C. Aprecieri asupra cursurilor de formare În cadrul chestionarului au fost incluse o serie de activităţi pentru evaluarea opiniei angajaţilor

cu privire la calitatea cursurilor de formare la care au participat în decursul timpului. În acest sens, au fost avute în vedere o serie de aspecte legate de organizarea, desfăşurarea efectivă a cursurilor şi monitorizarea acestora. Astfel, au fost avute în vedere în principal cinci aspecte. În cele ce urmează, sunt prezentate întrebările inserate în cadrul chestionarului şi distribuţia răspunsurilor la aceste întrebări.

Calitatea cursurilor la care au participat în raport cu anumite standarde. În acest sens, au fost avute în vedere următoarele aspecte majore: respectarea programului stabilit pentru fiecare curs, măsura în care la fiecare curs s-au distribuit suportul de curs şi materiale ajutătoare, practica evaluării cursului de către participanţi la finele acestuia şi măsura în care s-a realizat evaluarea cursanţilor. Pentru evaluarea acestor aspecte în cadrul chestionarului s-a introdus întrebarea 12.

Întrebarea 12 Precizaţi în ce măsură la cursurile de formare profesională au fost realizate următoarele:

Niciodată Uneori De regulă Întotdeauna 1. Formarea s-a desfăşurat conform programului stabilit

2. Au fost distribuite suporturi de curs 3. La finele cursului au fost completate chestionare pentru evaluarea calităţii cursului

4. La finele cursului, participanţii au fost evaluaţi În tabelul 5 se prezintă distribuţia aprecierilor din partea angajaţilor din sectorul public în raport

cu fiecare dintre cele patru elemente folosite pentru de evaluarea a cursurilor.

Plătitorul ultimei formări profesionale

Instituţia în totalitate din fonduri proprii Instituţia în totalitate din fonduri externe Contribuţie personală şi instituţia Din surse proprii Alte surse NR


Tabelul 5 Frecvenţa realizării unor activităţi în cadrul cursurilor de formare

(%) Frecvenţa activităţii Non-

răspuns Niciodată Uneori De regulă Întotdeauna 1. Formarea s-a desfăşurat conform programului stabilit

3,2 0,9 0,9 48,2 46,8

2. Au fost distribuite suporturi de curs 4,1 0,5 2,7 16,4 76,4 3. La finele cursului, au fost completate chestionare pentru evaluarea calităţii cursului

4,1 0,5 6,4 22,3 66,8

4. La finele cursului, participanţii au fost evaluaţi

3,6 3,2 14,1 27,3 51,8

Pentru o evaluare globală a celor patru activităţi din cadrul unui curs de formare, se calculează

o valoare medie, procedând astfel: se atribuie valori celor patru elemente folosite pentru definirea scalei de măsură (1-niciodată, 2-uneori, 3-de regulă şi 4-întotdeauna); se calculează pentru fiecare activitate media la nivelul eşantionului. S-au obţinut următoarele valori din tabelul 6 şi prezentate în graficul din figura 11.

Tabelul 6

Frecvenţa realizării unor activităţi în cadrul cursurilor de formare

Media 1. Formarea s-a desfăşurat conform programului stabilit 3,50 2. Au fost distribuite suporturi de curs 3,76 3. La finele cursului au fost completate chestionare pentru evaluarea calităţii cursului

3,62

4. La finele cursului participanţii au fost evaluaţi 3,33

3.5

3.6 3.62

3.33

3

3.25

3.5

3.75

A1 A2 A3 A4Activitatea

Fig. 11. Aprecierea calităţii unor activităţi din formarea continuă

Capitolul 2 31

Calitatea cursurilor susţinute de diverşi furnizori de formare continuă. Au fost consideraţi şase furnizori de formare continuă: instituţii publice, instituţii din cadrul sistemului naţional de învăţământ superior, organizaţii de drept privat înfiinţate pe lângă autorităţi şi instituţii publice, organizaţii private independente şi alţi furnizori.

Pentru o evaluare a calităţii cursurilor susţinute de cele şase categorii de furnizori, pe baza opi-niei angajaţilor din administraţia publică centrală, în cadrul chestionarului a fost inclusă întrebarea 13.

Întrebarea 13 Precizaţi calitatea cursurilor susţinute de următoarele tipuri de organizaţii, ţinând seama de

experienţa proprie sau de comentariile altor persoane care au urmat asemenea cursuri.

Nesatisfăcătoare Satisfăcătoare Bună Foarte bună

Nu cunosc

1. Instituţiile publice care au ca obiect de activitate definit explicit în actul normativ de înfiinţare, organizare şi funcţionare inclusiv organizarea şi derularea de programe de formare (ex. INA, centrele regionale de formare continuă)

2. Instituţiile din cadrul sistemului naţional de învăţământ corespunzătoare nivelului învăţământ superior sau, după caz, categoriei educaţie permanentă, în limitele prevăzute de lege

3. Organizaţiile de drept privat înfiinţate pe lângă autorităţi şi instituţii publice sau în parteneriat cu acestea, care au ca obiect de activitate definit explicit în actul de înfiinţare, organizare şi funcţionare, inclusiv organizarea şi derularea de programe de formare

4. Organizaţiile private independente (SRL-uri) 5. Formatorii interni (din instituţie) 6. Alţi furnizori (precizaţi)

Rezultatele obţinute în urma prelucrării seriilor de date de la nivelul eşantionului sunt

prezentate în tabelul 7. Pentru o apreciere globală a calităţii cursurilor oferite de diverşi prestatori se calculează o

medie, procedând astfel: se atribuie valori numerice celor patru calificative, astfel 1-nesatisfăcător, 2-satisfăcător, 3-bun

şi 4-foarte bun; se calculează media seriilor pe fiecare tip de prestator de serviciu de formare. Pentru

calcularea medie la nivelul fiecărui furnizor sunt luate în considerare numai chestionarele la care este marcat unul dintre cele patru calificative nesatisfăcător, satisfăcător, bun şi foarte bun.

Rezultatele obţinute sunt prezentate în tabelul 8 şi în graficul din figura 12.

Tabelul 7 Calitatea cursurilor de formare pe tipuri de prestatori

(%) Calificativul Tipul organizaţiei care a prestat cursul de formare

continuă Non-

răspuns Nesatis-făcător

Satisfă-cător Bun Foarte

bun Nu

cunosc 1. Instituţiile publice care au ca obiect de activitate definit explicit în actul normativ de înfiinţare, organizare şi funcţionare, inclusiv organizarea şi derularea de programe de formare (ex. INA, centrele regionale de formare continuă)

5,5 1,4 14,1 30,9 37,7 10,5


13,6 2,7 12,7 28,6 20,9 21,4


Calificativul Tipul organizaţiei care a prestat cursul de formare continuă

Non- răspuns Nesatis-

făcător Satisfă-

cător Bun Foarte bun

Nu cunosc


15,0 1,8 12,3 21,8 10,9 38,2

4. Organizaţiile private independente (SRL-uri) 16,8 5,5 11,4 19,1 11,4 35,9 5. Formatorii interni (din instituţie) 24,5 2,7 8,6 16,4 16,4 31,4 6. Alţi furnizori (precizaţi) 70,0 0,5 0,9 1,4 3,6 23,6

Tabelul 8

Calitatea cursurilor oferite de diverşi furnizori de formare continuă

Furnizorul Media Abaterea standard Numărul de răspunsuri F1 3,25 0,789 185 F2 3,04 0,890 143 F3 2,89 0,803 103 F4 2,77 0,947 104 F5 3,05 0,906 97 F6 3,29 0,994 14

3.25

3.04

2.89

2.77

3.05

3.29

2.5

2.6

2.7

2.8

2.9

3

3.1

3.2

3.3

Media

F1 F2 F3 F4 F5 F6Furnizorii de formare

Fig. 12. Calificativele acordate furnizorilor de formare continuă

Gradul de satisfacţie a cursanţilor în raport cu anumite aspecte legate de formarea

continuă. În definirea gradului de satisfacţie au fost avute în vedere prestaţia lectorilor, tematica cursurilor, locaţia în care s-a desfăşurat cursul, aplicabilitatea cursurilor, calitatea studiilor de caz şi perioada în care s-a desfăşurat cursul.

Pentru evaluarea gradului de satisfacţie a angajaţilor în raport cu şapte componente, în cadrul chestionarului a fost inclusă întrebarea 14, cu cinci variante de răspuns: 1 – nesatisfăcător, 2 – satisfă-cător, 3 – bun, 4 – foarte bun şi 0 – nu cunosc.

Capitolul 2 33

Întrebarea 14 Apreciaţi gradul de satisfacţie al ultimului curs de formare profesionala pe care l-aţi urmat, în

raport cu următoarele elemente:

Nesatisfăcător Satisfăcător Bun Foarte bun Nu cunosc

1. Lectorii care au ţinut aceste cursuri 2. Materialele primite în cadrul cursului 3. Tematica prezentată 4. Locul în care s-au ţinut cursurile 5. Aplicabilitatea acestor cursuri la locul de muncă 6. Studiile de caz şi aplicaţiile practice 7. Perioada în care s-au desfăşurat şi orarul

Distribuţiile răspunsurilor cu privire la gradul de satisfacţie în raport cu fiecare dintre cele şapte

elemente considerate sunt prezentate în tabelul 9. Cele şapte distribuţii ale răspunsurilor la componentele cursurilor scot în evidenţă o apreciere pozitivă asupra acestor componente ale formării profesionale.

Tabelul 9

Gradul de satisfacţie a cursurilor de formare profesională în raport cu diverse aspecte (%)

Calificativul Aspectul legat de cursul de formare continuă

Nonrăspuns Nesatisfăcător Satisfăcător Bun Foarte bun

1. Lectorii care au ţinut aceste cursuri 4,1 0,0 5,0 31,4 59,5 2. Materialele primite în cadrul cursului 4,5 0,5 9,1 38,2 47,7 3. Tematica prezentată 4,5 0,0 5,9 36,8 52,7 4. Locul în care s-au ţinut cursurile 5,5 0,5 9,5 31,4 53,6 5. Aplicabilitatea acestor cursuri la locul de muncă 4,1 2,7 14,5 35,0 43,6 6. Studiile de caz şi aplicaţiile practice 5,9 2,3 11,8 36,8 43,1 7. Perioada în care s-au desfăşurat şi orarul 4,1 1,8 13,6 37,7 42,7

Pentru o apreciere globală a gradului de satisfacţie a angajaţilor în raport cu fiecare dintre cele

şapte elemente se calculează câte o medie, procedând astfel: se atribuie valori numerice celor patru calificative, astfel 1-nesatisfăcător, 2-satisfăcător, 3-bun

şi 4-foarte bun; se calculează media seriilor pe fiecare tip de prestator de serviciu de formare. Pentru

calcularea mediei la nivelul fiecărui furnizor sunt luate în considerare numai chestionarele la care este marcat unul dintre cele patru calificative nesatisfăcător, satisfăcător, bun şi foarte bun.

Rezultatele obţinute în urma calculării celor şapte medii sunt prezentate în tabelul 10 şi reprezentate grafic în figura 13.

Tabelul 10 Calitatea unor elemente ale cursurilor de formare continuă

Aspecte legate de cursul de formare Media Abaterea standard Numărul de răspunsuri

1. Lectorii care au ţinut aceste cursuri 3,56 0,593 211 2. Materialele primite în cadrul cursului 3,39 0,678 210 3. Tematica prezentată 3,49 0,613 210 4. Locul în care s-au ţinut cursurile 3,46 0,687 208 5. Aplicabilitatea acestor cursuri la locul de muncă 3,25 0,814 211 6. Studiile de caz şi aplicaţiile practice 3,27 0,776 205 7. Perioada în care s-au desfăşurat şi orarul 3,27 0,774 211


3.56

3.39

3.49 3.46

3.25 3.27 3.27

3

3.25

3.5

3.75

E1 E2 E3 E4 E5 E6 E7

Fig. 13. Calitatea unor elemente ale cursurilor de formare continuă Frecvenţa participanţilor la activităţile cursurilor de formare profesională ce le-au fost

repartizate. Pentru evaluarea acestui aspect legat de formarea continuă a angajaţilor din instituţiile administraţiei publice locale în cadrul chestionarului a fost inclusă întrebarea 15.

Întrebarea 15 La ultimul curs de formare profesională, de regulă, la câte activităţi din cadrul acestuia aţi

participat?

La niciuna Mai puţin de o treime Cel mult la jumătate Cel mult la două treimi La toate

Distribuţia frecventării activităţilor la cursurile de formare ce le-au fost oferite se prezintă în

graficul din figura 14. Din analiza rezultatelor se constată că: majoritatea angajaţilor (83,6%) au participat la toate activităţile din cadrul unui curs de formare profesională; există o categorie destul de redusă (3,6%) care au declarat că nu au participat la nicio activitate.

Fig. 14

Proc

ent

NR Mai puţin de o treime

Cel mult la jumătate

Cel mult la două treimi

La toate activităţile

Frecvenţa participării la activităţile dintr-un curs de formare profesională

Capitolul 2 35

Semnalarea de către angajaţi a unor aspecte negative legate de desfăşurarea cursurilor de formare profesională. În acest sens a fost inclusă întrebarea 16 în cadrul chestionarului.

Întrebarea 16 Dacă un curs de formare profesională nu este la nivelul aşteptărilor, în ce măsură aţi semnala

aceste aspecte responsabilului instituţiei dumneavoastră?

Niciodată De cele mai multe ori nu Uneori De cele mai multe ori da În toate cazurile

În graficul din figura 15 se prezintă repartizarea răspunsurilor pe cele cinci categorii de răspuns.

Din distribuţia acestor răspunsuri, se constată că în majoritatea cazurilor (aproape 70%) angajaţii semnalează responsabililor din instituţie dacă anumite aspecte legate de cursul de formare nu au fost la nivelul aşteptărilor. Totuşi, ponderea destul de ridicată (aproape de 10%) a celor care apreciază că nu vor raporta niciodată conducerii instituţiei anumite aspecte negative întâlnite pe parcursul stagiului de formare recomandă aplicarea unor sisteme de monitorizare eficiente pentru a preveni nerealizarea cursurilor la nivelul standardelor stabilite.

Fig. 15. Frecvenţa semnalării unor aspecte neplăcute legate de cursul de formare

2.3. Determinarea necesarului de formare continuă A. Introducere Pentru evaluarea necesarului de formare profesională de la nivelul instituţiilor din administraţia

publică locală sunt avute în vedere următoarele mijloace: evaluarea opiniei angajaţilor cu privire la includerea unor discipline în programul lor de

formare profesională; aria curriculară a ultimelor două cursuri de formare continuă la care au participat angajaţii

din administraţia publică centrală incluşi în cadrul eşantionului; nevoia de perfecţionare a unor aspecte legate de funcţionarea instituţiilor publice;

Frecvenţa semnalării unor cazuri neplăcute la

cursurile de formare

Niciodată De cele mai multe ori nu Uneori Din cele mai multe ori da În toate cazurile 9.00


evaluarea opiniei angajaţilor cu privire dreptul şi obligaţia acestora şi a instituţiei în care lucrează în raport cu formarea continuă.

B. Cererea angajaţilor pentru includerea unor discipline în oferta de formare În cadrul chestionarului au fost incluse două întrebări pentru a evalua opinia angajaţilor de

includere a unor discipline în oferta anuală de formare profesională şi pentru motivarea alegerilor realizate de aceştia.

Evaluarea opiniei angajaţilor pentru definirea unor discipline în cererea de formare continuă. În acest sens, a fost inclusă în cadrul chestionarului întrebarea 17.

Întrebarea 17 Prioritizaţi, prin acordarea unei note de la 1 – dacă disciplina este mai puţin importantă, la 4 –

dacă disciplina este foarte importantă, disciplinele în care doriţi o aprofundare a cunoştinţelor dumneavoastră, care să sprijine întărirea capacităţii instituţiei în care lucraţi, privind formularea, implementarea şi evaluarea politicilor publice.

Discipline Nota acordată

Management public Politici publice Informatica aplicată în administraţie publică Finanţe publice Statistica aplicată în administraţia publică Finanţe locale Economie europeană Achiziţii publice Managementul serviciilor publice Planificarea strategică Managementul proiectelor Instituţii şi politici europene Management financiar Evaluarea şi monitorizarea programelor cu finanţare europeană Audit intern Managementul schimbării în administraţia publică Managementul calităţii totale în AP Comunicare şi relaţii publice Managementul resurselor umane Contabilitate bugetară Reforma administraţiei publice Marketing public Protecţia mediului şi dezvoltare durabilă Altele (precizaţi care)

În tabelul 11 se prezintă distribuţia angajaţilor în raport cu importanţa acordată pentru fiecare

disciplină. Pentru o evaluare globală a importanţei acordate fiecărei discipline de către angajaţi se calculează o medie a notelor acordate de aceştia. Se obţin în acest sens valorile din tabelul 11. Dintre toate disciplinele printre cele mai solicitate sunt: Managementul proiectelor (3,21), Comunicare şi relaţii publice (3,14), Management public (3,04), Planificare strategică (2,98) şi Managementul schimbării în administraţia publică (2,92).

Motivarea prioritizării disciplinelor din planul de formare profesională. Pentru a evalua motivele ce au stat la baza prioritizării în cadrul chestionarului a fost inclusă întrebarea următoare.

Întrebarea 18 Motivaţi răspunsurile la întrebarea 17 prin acordarea unei note de la 1 – dacă motivul este puţin

important, la 4 – dacă motivul este foarte important, fiecărui factor considerat, conform tabelului următor.

Capitolul 2 37

Factor de realizare a prioritizărilor Nota acordată 1. Cerinţele de la locul de muncă 2. Dorinţa de perfecţionare 3. Avansarea în carieră 4. Adaptarea la cerinţele spaţiului administrativ european 5. Cadrul legislativ existent 6. Adaptarea la cerinţele mediului economic 7. Adaptarea la cerinţele cetăţenilor 8. Rezistenţa la presiunile politice 9. Altele (precizaţi)

Distribuţia notelor acordate pentru fiecare factor avut în vedere în prioritizarea disciplinelor se

prezintă în tabelul 12. Pentru o apreciere sintetică a fiecărui factor se calculează media notelor acordate de angajaţii din administraţia publică centrală incluşi în cadrul chestionarului. Rezultatele obţinute sunt prezentate în tabelul 12 şi în graficul din figura 16. Tot în tabelul menţionat se prezintă şi o ierarhie a factorilor consideraţi în prioritizarea disciplinelor ce se doresc a fi incluse în planul de formare, de către angajaţi.

Tabelul 11

Identificarea nevoii de formare continuă

Calificativ(%) Disciplina Media Non-

răspuns 1

Nu este importantă

2 Este puţin importantă

3 Este

importantă

4 Este foarte importantă

Management public 3,04 3,6 13,2 17,7 15,9 49,5 Politici publice 2,76 3,2 14,1 24,5 27,3 30,9 Informatica aplicată în administraţie publică

2,70 4,1 19,1 19,1 28,6 29,1

Finanţe publice 2,24 5,5 36,4 20,0 16,4 21,8 Statistica aplicată în administraţia publică

2,10 5,9 38,6 27,3 16,8 11,4

Finanţe locale 1,76 5,9 51,8 21,8 11,4 9,1 Economie europeană 2,38 5,5 27,3 24,5 22,3 20,5 Achiziţii publice 2,51 5,5 28,2 17,7 20,0 28,6 Managementul serviciilor publice 2,72 5,5 20,0 20,9 18,6 35,0 Planificarea strategică 2,98 4,6 15,1 12,8 25,6 42,0 Managementul proiectelor 3,21 4,1 9,5 14,1 21,4 50,9 Instituţii şi politici europene 2,73 4,6 16,8 21,8 25,9 30,9 Management financiar 2,32 5,5 28,6 24,6 22,7 18,6 Evaluarea şi monitorizarea programelor cu finanţare europeană

2,84 5,0 16,8 20,5 17,3 40,5

Audit intern 2,21 5,9 33,2 27,7 13,2 20,0 Managementul schimbării în administraţia publică

2,92 4,5 13,2 20,9 22,7 38,6

Managementul calităţii totale în AP 2,77 5,0 14,5 23,6 25,0 31,8 Comunicare şi relaţii publice 3,14 4,1 9,5 15,9 20,9 49,5 Managementul resurselor umane 2,94 4,5 14,5 19,1 17,7 44,1 Contabilitate bugetară 2,13 5,0 40,0 19,1 17,7 18,2 Reforma administraţiei publice 2,78 4,1 14,5 23,2 26,4 31,8 Marketing public 2,29 5,0 31,8 20,0 25,9 17,3 Protecţia mediului şi dezvoltare durabilă

2,32 6,4 36,4 19,1 12,7 25,5


Tabelul 12 Motivarea alegerii unei discipline pentru formarea continuă

Calificativ (%)

Factori care stau la baza prioritizării alegerii disciplinelor

Media notelor Rangul Non-

răspuns 1

Nu este importantă


3 Este

impor-tantă

4 Este

foarte impor-tantă

1. Cerinţele de la locul de muncă 3,67 2 1,4 1,8 4,1 18,6 74,1 2. Dorinţa de perfecţionare 3,77 1 0,5 0,9 3,6 12,7 82,3 3. Avansarea în carieră 3,25 4 2,3 7,3 14,5 22,7 53,2 4. Adaptarea la cerinţele spaţiului administrativ european 3,35

3 3,2 2,7 12,7 29,5 51,8

5. Cadrul legislativ existent 3,13 6 1,8 9,1 18,2 21,8 49,1 6. Adaptarea la cerinţele mediului economic 2,78

7 4,5 13,6 22,7 30,5 28,6

7. Adaptarea la cerinţele cetăţenilor 3,22 5 4,5 8,6 12,3 23,6 50,9 8. Rezistenta la presiunile politice 2,22 8 4,5 37,7 21,4 13,6 22,7 9. Altele (precizaţi) 3,67 2 97,3 1,8 0,0 0,0 0,9

3.67 3.77

3.25 3.353.13

2.78

3.22

2.22

1.00

2.00

3.00

4.00

M1 M2 M3 M4 M5 M6 M7 M8

Fig. 16. Importanţa fiecărui factor în prioritizarea discipinelor

B. Aria curiculară a ultimelor două cursuri de formare continuă Pentru a determina cursurile cele mai frecventate din cadrul formării profesionale a fost inclusă

în cadrul chestionarului întrebarea următoare. Întrebarea 19 Precizaţi care a fost aria curriculară a ultimelor două cursuri absolvite (se bifează una sau mai

multe discipline din următorul tabel).

Discipline Management public Politici publice Informatică aplicată în administraţie publică Finanţe publice Statistica aplicată în administraţia publică Finanţe locale Economie europeană

Capitolul 2 39

Achiziţii publice Managementul serviciilor publice Planificarea strategică şi regională Managementul proiectelor Cultura europeană Management financiar Evaluarea şi monitorizarea programelor cu finanţare europeană Audit intern Managementul schimbării în administraţia publică Managementul calităţii totale în AP Comunicare şi relaţii publice Managementul resurselor umane Contabilitate bugetară Reforma administraţiei Protecţia mediului Altele (precizaţi care)

În tabelul 13 se prezintă frecvenţa răspunsurilor afirmative şi negative pentru o listă de

discipline folosită pentru definirea ariei curriculare a ultimelor două cursuri absolvite. Urmărind rezultatele obţinute, se constată:

cele mai frecvente cursuri sunt: Managementul resurselor umane, Management public, Comunicare şi relaţii publice, Managementul proiectelor şi Informatica aplicată în administraţie publică;

cel mai puţin solicitate sunt: Finanţe locale, Statistică aplicată în administraţia publică, Economie europeană etc.

Tabelul 13

Aria curriculară a ultimelor două cursuri absolvite (%)

Ponderea celor care au răspuns Discipline NU DA Management public 81,8 18,2 Politici publice 86,4 13,6 Informatica aplicată în administraţie publică 85,9 14,1 Finanţe publice 92,7 7,3 Statistica aplicată în administraţia publică 95,5 4,5 Finanţe locale 97,7 2,3 Economie europeană 94,1 5,9 Achiziţii publice 90,9 9,1 Managementul serviciilor publice 90,0 10,0 Planificarea strategică şi regională 91,8 8,2 Managementul proiectelor 85,0 15,0 Cultura europeană 93,6 6,4 Management financiar 94,1 5,9 Evaluarea şi monitorizarea programelor cu finanţare europeană 90,0 10,0 Audit intern 93,2 6,8 Managementul schimbării în administraţia publică 92,3 7,7 Managementul calităţii totale în AP 90,0 10,0 Comunicare şi relaţii publice 84,5 15,5 Managementul resurselor umane 80,0 20,0 Contabilitate bugetară 90,9 9,1 Reforma administraţiei 89,9 10,1 Protecţia mediului 93,2 6,8 Altele (precizaţi care) 80,0 20,0


C. Nevoia de perfecţionare a unor aspecte legate de funcţionarea instituţiilor publice Pentru evaluarea nevoii de îmbunătăţire a unor aspecte legate de funcţionarea instituţiei publice

au fost avute în vedere două aspecte: calitatea mecanismelor de formulare, implementare şi monitorizare a politicilor publice de la nivelul comunităţii şi necesitatea perfecţionării managementului de la nivelul instituţiei publice.

În acest sens, în cadrul chestionarului, au fost incluse două întrebări, ce sunt prezentate în cele ce urmează.

Calitatea mecanismelor de formulare, implementare şi monitorizare a politicilor publice. Pentru evaluarea acestui aspect s-a inclus în cadrul chestionarului o întrebare închisă cu cinci variante de răspuns. Pe baza acesteia s-a definit variabila A13.

Întrebarea 20 Cum apreciaţi aplicarea mecanismelor de formulare, monitorizare şi evaluare a politicilor

publice la nivelul instituţiei dumneavoastră?

Nesatisfăcător Satisfăcător Relativ bine Bine Foarte bine

Distribuţia răspunsurilor la această întrebare se prezintă în graficul din figura 17.

Fig. 17

Pentru o apreciere globală a opiniei angajaţilor privind aplicarea mecanismelor de formulare,

implementare şi monitorizare a politicilor publice se calculează media calificativelor acordate persoanelor intervievate.

Proc

ent

Nesa

tisfăc

ătoar

e

Satis

făcăto

are

Relat

iv bin

e

Bine

Foar

te bin

e

Aprecierea asupra politicilor publice la nivelul comunităţii

Capitolul 2 41

În acest sens, atribuim valori celor cinci calificative, astfel: 1 – nesatisfăcător, 2 – satisfăcător, 3 – relativ bine, 4 – bine şi 5 – foarte bine. În urma prelucrării valorilor acestei serii de date se obţin rezultatele următoare.

Tabelul 14

Caracteristicile variabilei A13

Media Abaterea standard Numărul de răspunsuri 3,22 1,181 217

Necesitatea perfecţionării managementului de la nivelul instituţiei. Pentru evaluarea

acestui aspect s-a definit în cadrul chestionarului o întrebare închisă cu cinci valori. Întrebarea 21 Cum apreciaţi necesitatea perfecţionării managementului la nivelul instituţiei în care lucraţi? Inutilă Puţin importantă Importantă Foarte importantă Nu am un punct de

vedere


Fig. 18

Pentru o evaluare globală a opiniei angajaţilor cu privire la necesitatea perfecţionării

managementului instituţiei se calculează o medie a calificativelor acordate, în următoarele două ipostaze:

varianta 1. Se atribuie calificativelor acordate următoarele valori: 1 – inutilă, 2 – puţin importantă, 3 – importantă şi 4 – foarte importantă. În această variantă sunt excluse răspunsurile de forma „Nu am un punct de vedere”. Se defineşte astfel variabila A14a;

Proc

ent

Nu am un punct de vedere Inutilă Puţin importantă Importantă Foarte importantă

NR

Necesitatea perfecţionării managementului la nivelul instituţiei


varianta 2. În varianta a doua, la scala de măsură mai sus definită se adaugă valoarea 0 pentru răspunsul „Nu am un punct de vedere”. Se penalizează lipsa de opinie a unor angajaţi cu privire la aspecte importante ale instituţiei. În acest caz, se defineşte variabila A14b.

Caracteristicile pentru cele două variabile mai sus definite sunt prezentate în tabelul 15.

Tabelul 15 Caracteristicile variabilei A13

Variabila Media Abaterea standard Numărul de răspunsuri A14a 3,62 0,616 211 A14b 3,50 0,881 218

Din urmărirea rezultatelor obţinute la ultimele două întrebări se conturează următoarele două

comentarii: există o nevoie crescândă de cursuri de formare profesională pentru îmbunătăţirea procesului

de formulare, implementare şi monitorizare a politicilor publice; opinia favorabilă a angajaţilor pentru perfecţionarea managementului instituţiei recomandă o

creştere a calităţii cursurilor de formare profesională. D. Opinia angajaţilor cu privire drepturi şi obligaţii, în raport cu formarea profesională În cadrul chestionarului au fost incluse întrebări pentru evidenţierea următoarelor două aspecte

referitoare la formarea profesională a angajaţilor din administraţia publică: percepţia formării ca un drept sau o obligaţie; refuzul din partea conducerii instituţiilor a participării la cursurile de formare.

În cele ce urmează sunt prezentate o serie de rezultate referitoare la cele două aspecte mai sus semnalate.

Percepţia formării ca un drept sau o obligaţie. Creşterea eficienţei cursurilor de formare este determinată în mare măsură şi de importanţa acordată de angajaţi acestei activităţi. Pentru a măsura opinia angajaţilor cu privire la viziunea pe care o au asupra activităţii de formare, în cadrul chestionarului a fost introdusă o întrebare închisă. Astfel, se propune pentru fiecare angajat ierarhizarea următoarelor cinci afirmaţii: formarea este un drept al angajatului este o obligaţie a angajatului, este un bonus oferit de instituţie, este un mijloc de îmbogăţire a cunoştinţelor sau este un mijloc de actualizare a cunoştinţelor profesionale.

Întrebarea 22 Prin ierarhizarea pe o scara de la 1 la 5 (1-cel mai puţin important, 5-cel mai important), vă

rugăm să precizaţi cum consideraţi formarea continuă finanţată de instituţie.

Un drept al dumneavoastră, în calitate de angajat

O obligaţie a dumneavoastră, în calitate de angajat

Un bonus oferit de instituţie

Un mijloc de a va îmbogăţi cunoştinţele, abilităţile,

competentele

Un mijloc de a va actualiza cunoştinţele,

abilităţile, competentele

În tabelul 16 se prezintă distribuţia răspunsurilor pentru fiecare dintre cele cinci aprecieri avute

în vedere. Tabelul 16

Distribuţia angajaţilor în raport cu percepţia formării

Calificativul acordat Nonrăspuns Criteriul de percepere a formării

profesionale 1

cel mai puţin important

2 3 4 5

cel mai important

1. Un drept al angajatului 3,2 3,6 9,1 5,5 13,2 65,5 2. O obligaţie a angajatului 4,1 4,1 6,8 8,2 11,4 65,5 3. Un bonus oferit angajatului 21,4 2,7 3,2 2,7 2,3 67,7 4. În mijloc de îmbogăţire a cunoştinţelor 0,5 0,5 5,5 6,4 21,8 65,5 5. Un mijloc de actualizare a cunoştinţelor 0,5 4,1 2,7 10,0 17,7 65,0

Capitolul 2 43

Pentru o apreciere sintetică a fiecărui criteriu de percepere a formării profesionale de către angajaţii din administraţia publică centrală se calculează, pe baza calificativelor acordate, o medie aritmetică. Rezultatele obţinute sunt prezentate în graficul din figura 19. În evaluarea rezultatelor obţinute trebuie să se aibă în vedere şi rata mică a răspunsurilor la această întrebare.

3.6 3.5

1.8

4.44.2

0.0

1.5

3.0

4.5

Media

C1 C2 C3 C4 C5Criteriul

Fig. 19. Percepţia formării în raport cu diverse criterii

Refuzul din partea instituţiei a formării profesionale. Pentru a evidenţia eventualele

refuzuri la cursurile de formare profesională din partea conducerii instituţiei pentru anumiţi funcţionari şi a motivelor acestor decizii, în cadrul chestionarului au fost înserate următoarele două întrebări.

Întrebarea 23 Precizaţi dacă vi s-a refuzat dreptul de a participa la cursuri de formare profesională în ultimii

doi ani, finanţate din banii instituţiei.

Da Nu

Pe baza răspunsurilor la această întrebare s-au obţinut rezultatele din tabelul 17, ce sunt

reprezentate şi în graficul din figura 20.

Tabelul 17 Frecvenţa cazurilor de refuz al participării la formarea continuă

(%) Nu s-a refuzat participarea la formarea

profesională S-a refuzat participarea la formarea

profesională Nonrăspuns 77,7 19,6 2,7%


Fig. 20. Frecvenţa cazurilor de refuz al participării la formarea continuă

Întrebarea 24 Dacă răspunsul la întrebarea 23 este da, precizaţi care a fost motivul refuzului.

Am mai fost la un curs finanţat de instituţie în ultimii patru ani

Lipsa fondurilor Neînţelegerile cu şeful ierarhic/conducătorul

instituţiei în care lucrez

Mi s-a spus că nu am nevoie de formare

suplimentară Altele

Distribuţia răspunsurilor la întrebarea 24 se prezintă în tabelul 18 şi în graficul din figura 21.

Tabelul 18 Frecvenţa motivelor ce au stat la baza refuzului participării la formare

(%) Am mai fost la un curs finanţat de instituţie în

ultimii patru ani Lipsa fondurilor

Neînţelegerile cu şeful ierarhic/conducătorul




6,82 68,18% 4,55 6,82 11,36

S-a refuzat dreptul de participare la cursurile de

formare profesională în ultimii patru ani, finanţate din banii

instituţiei

Capitolul 2 45

Fig 21. Repartizarea pe motive a cazurilor de refuz al participării la formare

2.4. Analiza unor caracteristici ale personalului din administraţia publică A. Introducere În prima parte a acestui capitol s-a realizat o analiză a seriilor de date la nivelul întregului

eşantion. În cele ce urmează se nuanţează o serie de rezultate prin obţinerea unor indicatori statistici la nivelul unor grupe de angajaţi definite în raport cu anumite caracteristici precum:

sexul persoanei; vârsta angajaţilor; dimensiunea instituţiei în care lucrează; categoria de persoane; nivelul de instruire profesională; tipul instituţiei; gradul de mobilitate a persoanei etc.

Pentru caracterizarea angajaţilor din administraţia publică centrală sunt evidenţiate şi o serie de aspecte legate de apartenenţa angajaţilor la partide politice, sindicate sau organizaţii profesionale.

B. Mobilitatea persoanelor din administraţia publică Un aspect important avut în vedere în cadrul studiului se referă la mobilitatea angajaţilor.

Astfel, prin întrebările incluse în cadrul chestionarului s-a urmărit calcularea următoarelor caracteristici:

vechimea medie în administraţia publică a persoanelor; vechimea medie a persoanelor în cadrul aceleiaşi instituţii; vechimea medie a persoanelor din administraţia publică centrală pe postul ocupat în prezent; vechimea medie a unei persoane în subordinea aceluiaşi şef direct.

Pentru evidenţierea acestor aspecte, în cadrul chestionarului s-a introdus întrebarea 25. Întrebarea 25 Precizaţi în ani întregi de cât timp vă aflaţi în următoarele situaţii.

Lucrez în administraţia publică Lucrez în actuala instituţie Lucrez pe postul actual Sunt în subordinea aceluiaşi

şef direct

Motivul refuzului Am mai fost la un curs finanţat de instituţie în ultimii patru ani Lipsă fonduri Neînţelegerile cu şeful direct Nu am nevoie de formare Altele NR


Indicatorii descriptivi calculaţi pentru caracterizarea celor patru dimensiuni ale mobilităţii angajaţilor din administraţia publică se prezintă în tabelul 18. În cele patru grafice din figura 22 se prezintă distribuţia pe grupe de vârstă în raport cu cei patru indicatori folosiţi pentru analiza mobilităţii angajaţilor din administraţia publică centrală.

Pe baza rezultatelor obţinute în tabelul 18 sunt calculaţi trei indicatori pentru caracterizarea mobilităţii pe următoarele trei paliere:

în administraţie; în cadrul instituţiei; în ierarhia de conducere.

Mediile calculate pentru cele patru variabile folosite pentru analiza mobilităţii angajaţilor din administraţia publică centrală se prezintă în graficul din figura 23.

Tabelul 19

Indicatori descriptivi pentru caracterizarea mobilităţii angajaţilor

Indicatorul (ani)

Lucrez în administraţia publică

Lucrez în actuala instituţie

Lucrez pe postul actual

Sunt în subordinea aceluiaşi şef direct

Media 8,66 7,15 4,21 2,86 Valoarea minimă 0 0 0 0 Valoarea maximă 35 33 16 15 Abaterea standard 6,977 5,604 3,714 3,118

a

b

c

d

Fig. 22. Distribuţia persoanelor pe vârste în raport cu vechimea în administraţie (a), în cadrul aceleiaşi instituţii (b), pe acelaşi post (c) în subordinea aceluiaşi şef direct (d)

Numărul de ani în administraţia publică Numărul de ani în actuala instituţie

Numărul de ani lucraţi în subordinea aceluiaşi şef direct Numărul de ani lucraţi pe postul actual

Frec

venţa

Fr

ecve

nţa

Frec

venţa

Fr

ecve

nţa

Capitolul 2 47

8.7

7.2

4.2

2.9

0

2

4

6

8

10

(ani)

Lucrez in administratiapublica

Lucrez in actuala institutie Lucrez pe postul actual Sunt in subordineaaceluiasi sef direct

Fig. 23. Vechimea medie în administraţie, în aceeaşi instituţie, pe acelaşi post

şi în subordinea aceluiaşi şef direct Pentru aprecierea gradului de mobilitate din administraţia publică centrală se calculează

indicatorii prezentaţi în cele ce urmează. Mobilitatea funcţionarilor între instituţii:

1

21 VM

VMk = ,

unde: −1VM vechimea medie în administraţia publică şi −2VM vechimea medie în cadrul unei instituţii publice.

Pentru datele de la nivelul eşantionului se obţine:

.83,066,815,7

1 ==k

Mobilitatea funcţionarilor pe posturi, în cadrul instituţiei:

2

32 VM

VMk = ,

unde −3VM vechimea medie într-un post. La nivelul eşantionului se obţine

.58,015,721,4

2 ==k

Mobilitatea funcţionarilor pe posturi de conducere:

3

43 VM

VMk = ,

unde −4VM vechimea medie în subordinea aceluiaşi şef direct. Pe baza datelor înregistrate se obţine:

.69,021,486,2

3 ==k



Lucrez pe postul actual Sunt în subordinea aceluiaşi şef direct


Valori ridicate ale indicatorilor arată o mobilitate scăzută a angajaţilor din administraţia publică centrală în raport cu cele trei criterii.

Valorile celor trei indicatori sunt reprezentate în graficul din figura 24.

0.83

0.580.69

0.00

0.30

0.60

0.90

k1 k2 k3

Fig. 24. Indicatorii folosiţi pentru analiza mobilităţii

C. Distribuţia pe grupe de vârstă O componentă importantă a procesului de reformă din administraţia publică este asigurarea

unui echilibru în repartizarea personalului pe grupe de vârstă. Pentru analiza distribuţiei personalului din administraţia publică centrală pe grupe de vârstă, în

cadrul chestionarului, a fost introdusă întrebarea 26. Întrebarea 26 Precizaţi vârsta dumneavoastră în ani împliniţi.

Sub 30 ani Între 31 şi 40 ani Între 41 şi 50 ani Între 51 şi 60 ani Cel puţin 61 ani

Repartizarea pe grupe de vârstă a personalului din administraţia publică centrală inclusă în

eşantion se prezintă în tabelul 20. Pe baza acestora s-a realizat graficul din figura 25.

Tabelul 20 Repartizarea personalului pe grupe de vârstă

(%) Sub 30 ani Între 31 şi 40 ani Între 41 şi 50 ani Între 51şi 60 ani Cel puţin 61 ani Nonrăspuns Ponderea grupei

14,1 38,2 27,7 17,7 1,8 0,5

Capitolul 2 49

Fig. 25. Repartizarea personalului din administraţia publică centrală pe grupe de vârstă D. Apartenenţa funcţionarilor publici la diverse organizaţii sau partide politice Pentru a urmări în ce măsură angajaţii din administraţia publică sunt membri ai unor partide,

sindicat sau organizaţii profesionale, în cadrul chestionarului s-a introdus întrebarea 27. Întrebarea 27 În care dintre următoarele organizaţii sunteţi membru?

Da Nu 1. Partid politic 2. Sindicat 3. Organizaţie profesională 4. Alte tipuri de organizaţii

În urma prelucrării seriilor de date înregistrate la nivelul eşantionului s-au obţinut rezultatele

din tabelul 21. Cele patru distribuţii definite pentru apartenenţa la un partid politic, sindicat, organizaţii profesionale sau alte tipuri de organizaţii sunt reprezentate prin graficele din figura 26.

Tabelul 21

Apartenenţa angajaţilor la partide politice, sindicate sau organizaţii

Da Nu Nonrăspuns 1.Partid politic 3,2 82,7 14,1 2.Sindicat 59,1 31,4 9,5 3.Organizatie profesionala 19,1 68,2 12,7 4.Alte tipuri de organizaţii 6,4 75,9 6,4

Rezultatele obţinute scot în evidenţă următoarele:

o pondere mică a angajaţilor din administraţia publică aparţin unui partid politic; există o parte considerabilă a acestui personal care nu aparţine unui sindicat;

Vârsta persoanei

Proc

ent

61 şi peste


există o parte considerabilă de angajaţi din administraţia publică centrală care nu sunt membri ai unei organizaţii profesionale sau a altui tip de organizaţie.

Pentru o analiză mai amănunţită a apartenenţei unui angajat din administraţia publică centrală la un partid politic se prezintă în tabelul 22 distribuţia angajaţilor din administraţia publică centrală după apartenenţa la un partid politic şi categoria de personal.

În graficul din figura 27 se prezintă distribuţia persoanelor care au declarat că sunt membre de partid, pe categorii de personal.

a

b

c

d

Fig. 26. Apartenenţa angajaţilor din administraţie la diverse organizaţii

Tabelul 22 Distribuţia personalului după apartenenţa la un partid şi categoria de personal

Categoria de personal Membru al unui partid politic

Ponderea Funcţionar public de

conducere

Funcţionar public de execuţie

Personal contractual

cu funcţie de conducere

Personal contractual de execuţie

Alte categorii

Total

% din membru al unui partid politic 32,4 46,7 7,1 8,8 4,9 100,0 % din categoria de personal 83,1 81,7 86,7 88,9 75,0 82,7

Nu

% din total 26,8 38,6 5,9 7,3 4,1 82,7 % din membru al unui partid politic 57,1 14,3 14,3 14,3 0,0 100,0 % din categoria de personal 5,6 1,0 6,7 5,6 0,0 3,2

Da

% din total 1,8 ,5 ,5 ,5 0,0 3,2

Proc

ent

Proc

ent

Proc

ent

Proc

ent

Membrul unei organizaţii profesionale Membrul altor tipuri de organizaţii

Capitolul 2 51

Categoria de personal Membru al unui partid politic

Ponderea Funcţionar public de

conducere


Personal contractual

cu funcţie de conducere


Alte categorii

Total

% din membru al unui partid politic 25,8 58,1 3,2 3,2 9,7 100,0 % din categoria de personal 11,3 17,3 6,7 5,6 25,0 14,1

Nr.

% din total 3,6 8,2 0,5 0,5 1,4 14,1 % din membru al unui partid politic 32,3 47,3 6,8 8,2 5,5 100,0 % din categoria de personal 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0

Total % din total 32,3 47,3 6,8 8,2 5,5 100,0

14.3

14.3

14.3

57.1

0 10 20 30 40 50 60

Functionar public deconducere

Functionar public deexecutie

Personal contractual cufunctie de conducere

Personal contractual deexecutie

(%)

Fig. 27. Distribuţia membrilor de partid pe categorii de personal

2.5. Analiza unor aspecte ale formării pe tipuri de instituţii A. Introducere În cele ce urmează sunt analizate o serie de aspecte legate de procesul de formare continuă a

funcţionarilor publici pe tipuri de instituţii. Au fost considerate următoarele şase categorii de instituţii din administraţia publică centrală: minister, agenţie, autoritate, instituţia prefectului, serviciu deconcentrat şi alte instituţii din administraţia publică centrală.

Distribuţia persoanelor din eşantion în raport cu tipul instituţiei în care lucrează se prezintă în tabelul 23. Deoarece ponderea celor din alte instituţii este foarte mică, în cele ce urmează analizele vor fi realizate numai pe primele cinci tipuri de instituţii: minister, agenţie, autoritate, instituţia prefectului şi serviciu deconcentrat.

Tabelul 23

Distribuţia persoanelor în raport cu tipul instituţiei Minister Agenţie Autoritate Instituţia

prefectului Serviciu

deconcentrat Alte instituţii Nonrăspuns 1 2 3 4 5 6 7

32,3 20,0 10,0 18,6 18,4 1,8 0,9


Personal contractual cu funcţie de conducere

Personal public de execuţie

Personal public de conducere


Pe aceste categorii de instituţii vor fi analizate opiniile angajaţilor în raport cu următoarele aspecte:

organizarea activităţii de formare de la nivelul instituţiilor, ţinând seama de: cunoaşterea de către angajaţi a legislaţiei în vigoare care reglementează aspecte importante ale acestei activităţi; implicarea persoanei din instituţie responsabile cu formarea continuă, cu elaborarea, implementarea şi monitorizarea planului de formare de la nivelul instituţiei publice; folosirea unor instrumente specifice pentru determinarea necesarului de formare; planificarea şi desfăşurarea adecvată a cursurilor de formare profesională de la nivelul instituţiilor;

aprecieri asupra cursurilor absolvite, ţinând seama de: desfăşurarea cursurilor în raport cu anumite standarde; calitatea cursurilor susţinute de diverse instituţii şi prestatori de servicii de formare continuă; gradul de satisfacţie a cursanţilor în raport cu anumite aspecte legate de formarea continuă; frecventarea activităţilor din cadrul cursului de formare de către participanţi;

determinarea ariei curriculare a cursurilor, ţinând seama de: opinia angajaţilor cu privire la includerea unor discipline în programul lor de formare profesională; aria curriculară a ultimelor două cursuri de formare continuă la care au participat angajaţii; nevoia de perfecţionare a unor aspecte legate de funcţionarea instituţiilor publice; opinia angajaţilor cu privire la dreptul şi obligaţia acestora şi a instituţiei în care lucrează în raport cu formarea continuă.

B. Organizarea activităţii de formare Pentru a stabili dacă între diverse instituţii există diferenţe semnificative în raport cu orga-

nizarea activităţii de formare, se calculează distribuţia răspunsurilor la întrebare pe tipuri de instituţii. Astfel, în tabelul 24 se prezintă distribuţia răspunsurilor angajaţilor în raport cu cunoaşterea

actului normativ care reglementează formarea continuă. Informaţiile din tabelul 24 sunt prezentate în graficul din figura 28.

Tabelul 24 Cunoaşterea de către angajaţi a actului normativ ce reglementează formarea

Minister Agenţie Autoritate Instituţia prefectului

Serviciu deconcentrat

Există 83,1 75,0 81,8 90,2 85,7 Nu există 2,8 0,0 0,0 0,0 2,9 Nu cunosc 14,1 22,7 18,2 9,8 11,4 Non răspuns 0,0 2,3 0,0 0,0 0,0

83.1

7581.8

90.285.7

2.8 0 0 0 2.9

14.1

22.718.2

9.8 11.4

0 2.3 0 0 00

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

Minister Agenţie Autoritate Instituţiaprefectului

Serviciudeconcentrat

ExistăNu existăNu cunoscNon răspuns

Fig. 28. Cunoaşterea de către angajaţi a actului normativ ce reglementează formarea

Nonrăspuns

Capitolul 2 53

Prin aplicarea ANOVA rezultă diferenţe semnificative în distribuţia răspunsurilor la întrebarea 1 pe cele cinci tipuri de instituţii (valoarea statisticii testului F este egală cu 0,218). Acest lucru este evident dacă avem în vedere şi graficul din figura 28.

În tabelul 25 se prezintă distribuţia răspunsurilor angajaţilor din administraţia publică centrală în raport cu cunoaşterea persoanei care se ocupă de activitatea de formare de la nivelul instituţiei. Valorile obţinute sunt prezentate grafic în figura 29.

Tabelul 25

Cunoaşterea de către angajaţi a persoanei responsabile cu formarea



Există şi o cunosc 84,5 68,2 86,4 90,2 72,2 Există şi nu o cunosc 4,2 11,4 0,0 11,1 0,0 Nu există 2,8 11,4 4,5 2,4 19,4 Nu mă pot pronunţa 8,5 4,5 9,1 7,3 8,3

Observaţie: în chestionar a fost înscrisă şi categoria de instituţii „Alte instituţii”. Aceasta nu

apare în tabel deoarece deţine o pondere foarte mică.

84.5

68.2

86.4

90.2

72.2

4.2

11.4

0

11.1

0

2.8

11.4

4.5

2.4

19.4

8.5

4.5

9.1

7.3

8.3

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

Minister

Agenţie

Autoritate

Instituţia prefectului


(%)

Nu mă potpronunţa

Nu există

Există şi nuo cunosc

Există şi ocunosc

Fig. 29. Cunoaşterea de către angajaţi a persoanei responsabile cu formarea

În urma aplicării testului hi-pătrat rezultă diferenţe semnificative între instituţii în raport cu

caracteristica considerată. Astfel, pe baza rezultatelor obţinute anterior, formulăm următoarele comentarii:

la nivelul instituţiei prefectului, autorităţi şi ministere, cea mai mare parte a persoanelor angajate au semnalat că există o persoană responsabilă cu formarea continuă, iar aceasta este cunoscută;

în schimb, ponderea persoanelor care au dat răspunsul „există şi o cunosc” este relativ mică la nivelul agenţiilor (68,2%) şi serviciilor deconcentrate (72,2%);

se constată o pondere mare a persoanelor care au semnalat că nu există o persoană responsabilă cu formarea la nivelul serviciilor deconcentrate (19,4%) şi agenţiilor (11,4);

o pondere mare este deţinută şi de răspunsul „există o persoană şi nu o cunosc” la nivelul agenţiilor (11,4%) şi instituţia prefectului (11,1%);

există o pondere importantă de persoane care nu s-au pronunţat la această întrebare la nivelul autorităţilor (9,1%), ministerelor (8,5%), instituţiei prefectului (7,3%) şi serviciilor deconcentrate (8,3%).


Pentru aprecierea activităţii persoanei desemnate cu formarea continuă la nivelul instituţiilor considerate se calculează media variabilei A4 ce este definită prin:

),(41],5,1[: 4443424144 AAAAANA +++=→

unde 41A este variabila primară folosită pentru aprecierea persoanei responsabile cu formarea în raport cu elaborarea planului de formare profesională la nivelul instituţiei; 42A este variabila primară definită pentru caracterizarea persoanei în raport cu asigurarea consultării şi asistenţei personalului în domeniul formării profesionale; 43A este variabila folosită pentru evaluarea persoanei responsabile în raport cu monitorizarea aplicării măsurilor privind formarea profesională; 44A este pentru aprecierea responsabilului cu formarea profesională în raport cu transparenţa deciziilor din domeniul formării profesionale.

Valorile medii şi abaterile medii pătratice ale variabilei definte mai sus la nivelul instituţiilor sunt prezentate în tabelul 26 şi în graficul din figura 30.

Tabelul 26 Indicatori pentru variabila A4 la nivelul instituţiilor

Tipul instituţiei Media Std. Deviation Minister 3.77 0.91826 Agenţie 3.47 1.33044 Autoritate 4.15 1.03364 Instituţia prefectului 3.34 1.25375 Serviciu deconcentrat 3.78 1.38829 Total 3.65 1.17567

3.77

3.47

4.15

3.34

3.78 3.65

2

2.5

3

3.5

4

4.5

med

ia

Minister Agentie Autoritate Institutiaprefectului


Total

Fig. 30. Aprecierea sintetică a activităţii responsabilului cu formarea, pe instituţii

C. Aprecieri asupra cursurilor absolvite Pentru aprecierea cursurilor absolvite sunt avute în vedere variabile sintetice, definite după cum

urmează: 1) variabila 16A este folosită pentru a evalua în ce măsură cursurile de formare s-au

desfăşurat conform unor standarde de calitate:

)(41],4,1[: 1541531521511515 AAAAANA +++=→ ,

Agenţie Instituţia prefectului

Capitolul 2 55

unde: 151A – cuantifică opinia personalului cu privire la desfăşurarea cursurilor în conformitate cu un

program stabilit; 152A – măsura în care la cursurile de formare s-au distribuit suporturi de curs;

153A – măsura în care la finele cursului există practica completării unor chestionare de către participanţi pentru evaluarea calităţii;

154A – există practica evaluării participanţilor la finele unui curs de formare. Calcularea indicatorilor statistici pentru această variabilă (medie, abaterea standard) se

realizează pe fiecare tip de instituţie. Rezultatele obţinute sunt prezentate în tabelul 27. Mediile înregistrate la nivelul categoriilor de instituţii sunt prezentate în graficul din figura 31.

Tabelul 27 Indicatori calculaţi pentru variabila 15A

Media Abaterea medie pătratică Aplatizarea Asimetria Ponderea în total

(%) Minister 3,54 0,347 -0.86 -0,23 32,2 Agenţie 3,55 0,467 0,34 -1,08 20,0 Autoritate 3,58 0,374 -1,23 -0,54 10,1 Instituţia prefectului 3,56 0,390 0,24 -0,84 19,5 Seviciu deconcentrat 3,57 0,559 13,40 -3,19 16,2 Total 3,54 0,430 5,00 -1,52 98,0

Observaţie: în cadrul seriei de date au mai fost incluse şi valori de la alte instituţii sau fără

precizarea instituţiei, dar care reprezentau un procent mic (2,0%).

3.54 3.553.58

3.563.57 3.54

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5

4


Seviciudeconcentrat

Total

Fig. 31. Mediile pe tipuri de instituţii ale variabilei 15A

Valorile de mai sus arată că nu există diferenţe semnificative în percepţia respectării unor standarde de calitate la nivelul personalului din administraţia publică centrală care îşi desfăşoară activitatea în instituţii diferite. Mai mult, valorile obţinute arată că, în cea mai mare parte, cursurile de formare se desfăşoară la nivelul standardelor stabilite.

2) Variabila 18A este definită astfel încât să măsoare gradul de satisfacţie a personalului care a urmat cursuri de formare în raport cu diverse criterii de apreciere:

)(71],4,1[: 1871861851841831821811818 AAAAAAAANA ++++++=→ ,


unde: −181A măsoară calitatea lectorilor; −182A materiale primite în cadrul cursului; −183A tematica cursurilor de formare profesională; −184A locul în care s-a desfăşurat cursul; −185A aplicabilitatea cursului la locul de muncă; −186A calitatea studiilor de caz şi a aplicaţiilor practice; −187A perioada în care s-a desfăşurat cursul şi orarul acestuia.

Indicatorii statistici calculaţi pe fiecare categorie de instituţie sunt prezentaţi în tabelul 28. Indicatorii medii determinaţi pe fiecare categorie de instituţie sunt prezentaţi şi în graficul din figura 32. Pentru calcularea indicatorilor statistici au fost luate în considerare numai chestionarele la care au fost înregistrate răspunsuri la toate întrebările A181-A187 (variabile primare definite pe baza întrebărilor referitoare la gradul de satisfacţie în raport de diverse criterii). Au fost excluse înregistrările cu varianta de răspuns „Nu cunosc”.



(%) Minister 3,69 1,240 -0.86 -0,23 32,7 Agenţie 3,51 1,335 0,34 -1,08 19,2 Autoritate 3,48 0,438 -1,23 -0,54 9,5 Instituţia prefectului 3,39 1,289 0,24 -0,84 19,4 Seviciu deconcentrat 3,79 1,377 13,40 -3,19 16,7 Total 3,64 1,218 5,00 -1,52 97,5


precizarea instituţiei, dar care reprezentau un procent mic (2,5%).

3.69

3.51 3.48

3.39

3.79

3.64

3

3.1

3.2

3.3

3.4

3.5

3.6

3.7

3.8


Seviciudeconcentrat

Total

Fig. 32. Mediile pe tipuri de instituţii pentru variabila 18A

Capitolul 2 57

Rezultatele obţinute scot în evidenţă un nivel ridicat de satisfacţie a angajaţilor în raport cu desfăşurarea cursurilor de formare continuă. Mai mult, aplicarea ANOVA arată că nu există diferenţe semnificative între instituţii (valoarea statisticii F este 0,375).

3) Frecventarea activităţilor din cadrul cursurilor de formare de către participanţi. În tabelul 29 sunt prezentate distribuţiile răspunsurilor privind frecventarea activităţilor unui curs de către participanţii la acestea.

Tabelul 29

Frecventarea activităţilor cursurilor de formare continuă (%)



Niciodată 1,4 6,8 0,0 4,9 5,6 Mai puţin de o treime 0,0 0,0 0,0 0,0 2,8 Cel mult la jumătate 2,8 0,0 0,0 2,4 2,8 Cel mult la două treimi 0,0 18,2 0,0 4,9 11,1 La toate 90,1 70,5 95,5 87,8 75,0 NR 5,6 4,5 4,5 0,0 2,8

Urmărind rezultatele din tabelul de mai sus se constată următoarele: există cazuri izolate în care

formare continuă este numai formală (semnalăm în acest sens situaţiile de la anumite instituţii în care, în cadrul unui curs nu s-a organizat nicio activitate dintre cele planificate); programul cursurilor s-a respectat de regulă la nivelul ministerelor şi autorităţilor.

4) Gradul de satisfacţie a personalului în raport cu cursurile susţinute de diverse instituţii şi prestatori de servicii de formare continuă. Pentru fiecare dintre cele trei categorii de instituţii prestatoare de formare continuă se calculează o medie a calificativelor acordate de personalul din administraţia publică centrală. Calcularea indicatorilor medii şi de distribuţie se realizează la nivelul ministerelor, agenţiilor, autorităţilor, instituţiei prefectului şi serviciilor deconcentrate. Rezultatele obţinute sunt prezentate în tabelul 30 şi în graficul din figura 33.

2

2.2

2.4

2.6

2.8

3

3.2

3.4

3.6

3.8

Minister Agentie Autoritate Institutiaprefectului


Total

I1

I2

I3

I4

I5

Fig. 33. Gradul de apreciere a furnizorilor de formare de către participanţi pe tipuri de instituţii

din care provin şi pe ansamblu

Pe baza rezultatelor obţinute formulăm următoarele comentarii: aprecierea cea mai bună din partea tuturor angajaţilor este pentru furnizorii de formare care

provin din instituţiile publice care au ca obiect de activitate definit explicit în actul normativ de înfiinţare, organizare şi funcţionare inclusiv organizarea şi derularea de programe de formare (ex. INA,

Agenţie Instituţia prefectului


centrele regionale de formare continuă) şi instituţiile din cadrul sistemului naţional de învăţământ corespunzătoare nivelului învăţământ superior sau, după caz, categoriei educaţie permanentă, în limitele prevăzute de lege;

aprecierile cele mai nefavorabile sunt pentru organizaţiile private independente. De exemplu, acest furnizor a fost apreciat de angajaţii din instituţia prefectului cu 2.32, iar de cei din agenţii cu 2.33;

furnizorii interni sunt foarte bine apreciaţi de personalul de la nivelul autorităţilor.

Tabelul 30 Indicatorii folosiţi pentru aprecierea calităţii prestatorilor de formare continuă

Tipul instituţiei Furnizorul de formare I1 I2 I3 I4 I5 I6

Minister Media 3,04 3,04 2,94 3,00 2,92 Număr de cazuri 63 47 35 35 24 Abaterea standard 0,792 0,833 0,802 3,07 1,018

*

Agenţie Media 3,24 3,03 2,92 2,33 2,78 Număr de cazuri 33 31 24 24 18 Abaterea standard 0,792 0,875 0,881 1,308 0,943

*

Autoritate Media 3,00 2,87 3,08 2,83 3,25 Număr de cazuri 17 15 12 12 12 Abaterea standard 0,935 0,743 0,793 2,33 0,754

*

Alte instituţii Media Număr de cazuri Abaterea standard

*

*

*

*

*

Instituţia prefectului Media 3,54 3,29 2,79 2,32 3,14 Număr de cazuri 41 31 19 19 22 Abaterea standard 0,674 0,824 0,787 1,16 0,889

*


Media 3,46 2,67 2,67 2,92 3,18

Număr de cazuri 28 15 12 12 17 Abaterea standard 0,744 0,724 0,779 3,029 0,883

*

Total Media 3,25 3,04 2,89 2,75 3,05 3,29 Număr de cazuri 185 143 103 103 97 14 Abaterea standard 0,789 0,830 0,803 2,413 0,906 0,994

* deoarece a fost un număr mic de cazuri nu s-au calculat indicatorii medii.

Capitolul 3 Administraţia publică locală

3.1. Organizarea activităţii de formare A. Introducere Pentru obţinerea rezultatelor scontate în urma procesului de formare continuă, ca şi în cazul

administraţiei publice centrale, un rol important îl are organizarea corectă a activităţii de formare. În cazul analizei realizate, cunoaşterea calităţii activităţii de organizare a activităţii de formare continuă a avut în vedere următoarele aspecte mai importante:

cunoaşterea de către angajaţii instituţiilor din administraţia publică centrală a legislaţiei care reglementează cele mai importante aspecte ale acestui proces;

măsura în care persoana sau persoanele din cadrul fiecărei instituţii responsabile, în cadrul procesului de formare continuă, cu elaborarea, implementarea şi monitorizarea se implică;

evaluarea măsurii în care la nivelul instituţiei sunt utilizate o serie de instrumente specifice pentru determinarea necesarului de formare;

identificarea unor caracteristici ale procesului de planificare a activităţii de formare continuă şi a desfăşurării adecvate a cursurilor de formare profesională de la nivelul instituţiilor din administraţia publică locală.

pentru caracterizarea fiecărui aspect mai sus semnalat au fost incluse în cadrul chestionarului una sau mai multe întrebări. majoritatea acestor întrebări sunt sub forma întrebărilor cu variante de răspuns predefinite (întrebări închise). această variantă de definire a întrebărilor oferă o serie de avantaje legate de prelucrarea numărului mare de chestionare care au fost aplicate instituţiilor din administraţia publică locală şi pentru creşterea ratei de răspuns la întrebările din cadrul chestionarului.

Menţionăm că baza de date a fost elaborată pe baza informaţiilor din 280 de chestionare statistice.

Pentru analiza rezultatelor obţinute s-a recurs la următorul demers: este prezentat, pentru început, enunţul întrebării din chestionar organizate pe diverse teme

majore din cadrul cercetării; pe baza întrebărilor, sunt definite variabilele primare şi agregate; pentru fiecare variabilă sunt calculaţi o serie de indicatori statistici, ţinând seama de tipul

variabilei. Calcularea indicatorilor statistici s-a realizat la nivelul întregului eşantion sau pe diverse subpopulaţii din cadrul acestuia definite în raport cu diverse variabile de segmentare ce vor fi prezentate pe fiecare caz în parte.

B. Cunoaşterea legislaţiei Întrebarea 1 Precizaţi dacă aveţi cunoştinţă de un act normativ care să reglementeze cadrul general de

desfăşurare a activităţii de formare profesională la nivelul instituţiilor din administraţia publică.

Există Nu există Nu cunosc

Frecvenţele relative privind distribuţia persoanelor pe baza răspunsurilor de la întrebarea 1 se

prezintă în tabelul următor.


Tabelul 1 Distribuţia răspunsurilor privind cunoaşterea actului normativ

(%) Nu ştiu Nu există un act normativ Există un act normativ Nonrăspuns

11,1 1,4 86,1 1,4 În graficul din figura 1 se prezintă distribuţia răspunsurilor la întrebarea 1. Distribuţia

răspunsurilor la această întrebare scoate în evidenţă cunoaşterea de către majoritatea angajaţii a celor mai importante reglementări din domeniul formării continui. Trebuie semnalat că numai o parte foarte redusă de 1.43% au precizat că nu există un act normative care să reglementeze activitatea de formare continuă, iar 11,1% au precizat că nu ştiu răspunsul la această întrebare.

Fig. 1 C. Implicarea persoanei responsabile cu formarea continuă Pentru măsurarea opiniei angajaţilor din administraţia publică centrală cu privire la activitatea

desfăşurată de persoana responsabilă cu formarea continuă, au fost incluse în cadrul chestionarului trei întrebări ce sunt prezentate în cele ce urmează. Acestea urmăresc următoarele aspecte:

desemnarea la nivelul instituţiei a unei persoane responsabile cu activitatea de formare continuă;

opinia personalului angajat cu privire la calitatea activităţii desfăşurate de persoana responsabilă cu această activitate;

evaluarea opiniei angajaţilor cu privire la activitatea acestei persoane în raport cu patru aspecte importante legate de activitatea acesteia:

1) elaborarea planului de formare profesională în instituţie; 2) asigurarea consultării şi asistentei personalului din cadrul autorităţii sau instituţiei publice

în stabilirea măsurilor privind formarea profesională; 3) monitorizarea aplicării masurilor privind formarea profesională; 4) transparenţa deciziilor privind formarea profesională.

Cunoaşterea unui act normativ care

reglementează formarea profesională

Nu ştiu Nu există Există

Capitolul 3 61

Întrebarea 2 Precizaţi dacă la nivelul instituţiei sunt desemnate persoane care să se ocupe cu activităţi legate

de formarea profesională.

Există şi le cunosc Există şi nu le cunosc Nu există Nu mă pot pronunţa

Distribuţia răspunsurilor la întrebarea de mai sus este prezentată în tabelul 2.

Tabelul 2 Distribuţia angajaţilor după cunoaşterea responsabililor cu formarea

Există şi îi cunosc Există şi nu îi cunosc Nu există Nu mă pot pronunţa Nonrăspuns 76,8 1,4 15,0 6,1 0,7

Pe baza distribuţiei din tabelul de mai sus se întocmeşte graficul din figura 2. Această

distribuţie scoate în evidenţă că, în majoritatea cazurilor, persoana desemnată cu activitatea de formare este o persoană cunoscută în cadrul instituţiei. Pentru a aprecia activitatea acesteia a fost inclusă în chestionar întrebarea 3.

Fig. 2 Întrebarea 3 Dacă există persoane desemnate pentru activitatea de formare profesională, cum apreciaţi

activitatea acestora?

Persoanele desemnate sunt numai din punct de vedere

formal, pentru a respecta cadrul legislativ

Activitatea este una satisfăcătoare Activitatea este una bună Activitatea este una foarte

bună

Cunoaşterea persoanei care se ocupă de activitatea

de formare profesională

Nu mă pot pronunţa Nu există Există şi nu o cunosc Există şi o cunosc


Pe baza răspunsurilor obţinute la această întrebare rezultă distribuţia prezentată în tabelul 3. Aceasta este reprezentată grafic în figura 3.

Tabelul 3

Distribuţia persoanelor după calificative acordate responsabilului cu formarea

Persoanele desemnate sunt numai din punct de vedere formal, pentru a

respecta cadrul legislativ

Activitatea este una satisfăcătoare

Activitatea este una bună

Activitatea este una foarte bună Nonrăspuns

8,93 5,71 38,57 25,72 21,07 Rezultatele prezentate în graficul următor scot în evidenţă următoarele aspecte: mai mult de jumătate din persoanele intervievate evidenţiază o activitate bună sau foarte

bună la nivelul persoanei responsabile cu formarea continuă; la nivelul eşantionului există totuşi un număr relativ însemnat de persoane ce au o opinie nu

tocmai favorabilă asupra activităţii desfăşurate de responsabilul cu formarea. Astfel, la nivelul populaţiei investigate s-a obţinut că aproape 15% dintre persoane au semnalat o activitate nesatisfăcă-toare din partea persoanei responsabile, iar mai mult de 13% dintre cei intervievaţi nu au oferit niciun răspuns la această întrebare.

Fig. 3 Pentru o aprofundare a calităţii activităţii desfăşurate de această persoană au fost avute în

vedere patru aspecte mai importante. În acest sens, a fost definită întrebarea închisă următoare. Pentru aprecierea gradului de satisfacţie în raport cu fiecare criteriu în parte au fost folosite cinci grade de satisfacţie: nesatisfăcătoare, satisfăcătoare, relativ bine, bine şi foarte bine.

Activitate satisfăcătoare

Activitate bună Activitate foarte bună

Proc

ent

Aprecierea activităţii persoanei care este desemnată cu formarea profesională

Capitolul 3 63

Întrebarea 4 Cum apreciaţi activitatea persoanelor desemnate cu formarea profesională în raport cu

următoarele aspecte?

Nesatisfăcătoare Satisfăcătoare Relativ bună Bună Foarte bună Elaborarea planului de formare profesională în instituţie

Asigurarea consultării şi asistenţei personalului din cadrul autorităţii sau instituţiei publice în stabilirea măsurilor privind formarea profesională

Monitorizarea aplicării măsurilor privind formarea profesională

Transparenţa deciziilor privind formarea profesională

Distribuţia calificativelor acordate pe cele patru criterii de apreciere a activităţii persoanei

desemnate cu formarea profesională la nivelul instituţiei se prezintă în tabelul 4. Aceste serii de date sunt folosite pentru realizarea celor patru graficele din figura 4.

Tabelul 4 Distribuţia calificativelor acordate persoanei responsabile cu formarea

(%) Nesatisfă-

cătoare Satisfăcă-

toare Relativ bună Bună Foarte

bună Non-

răspuns Elaborarea planului de formare în instituţie 2,5 7,1 10,4 29,3 32,1 18,6 Consultarea şi asistenţa personalului în stabilirea măsurilor 5,0 8,6 9.3 32,5 25,0 19,6 Monitorizarea aplicării măsurilor privind formarea profesională

2,1 7,1 12,5 29,3 28,9 20,0

Transparenta deciziilor privind formarea profesională 4.3 7,5 11,8 28,9 27,9 19,6 Pentru o evaluare globală a activităţii persoanei responsabile cu activitatea de formare se

defineşte variabila agregată:

)(41],5,1[: 432111 CRCRCRCRANA +++=→ , [1]

unde: 1CR este media calificativelor pentru aprecierea activităţii persoanei responsabile în raport

cu elaborarea planului de formare profesională în cadrul instituţiei; 2CR este media calificativelor pentru aprecierea activităţii persoanei responsabile în raport

cu consultarea şi asistenţa persoanei responsabile în stabilirea măsurilor legate de formarea profesională;

3CR este media calificativelor pentru aprecierea activităţii persoanei responsabile în raport cu monitorizarea aplicării măsurilor privind formarea profesională din instituţie;

4CR este media calificativelor pentru aprecierea activităţii persoanei responsabile în raport cu transparenţa deciziilor privind formarea profesională.

Mediile pentru cele patru variabile primare sunt prezentate în tabelul 5 şi în graficul din figura 5. Mediile celor patru variabile trebuie interpretate în contextul valorilor atribuite celor cinci calificative.

Tabelul 5 Mediile variabilelor primare 1CR , 2CR , 3CR şi 4CR

Criteriul de apreciere 1CR 2CR 3CR 4CR

Media

4,0 3,8 3,9 3,9


Media variabilei globale definite prin [1] este egală cu 3,9.

Fig. 4. Distribuţia calificativelor acordate persoanei responsabile cu formarea pe cele patru criterii

4.0

3.8

3.9

3.9

3.5

3.8

4.0

calificativ

C1 C2 C3 C4Criteriu

Fig. 5. Mediile celor patru criterii

Aprecierea responsabilului în raport cu asigurarea consultării


Aprecierea responsabilului în raport cu transparenţa deciziilor privind formarea


Aprecierea responsabilului în raport cu elaborarea

planului de formare


Aprecierea responsabilului în raport cu monitorizarea

formării profesionale


Capitolul 3 65

D. Identificarea necesarului de formare continuă Un aspect important al procesului de formare continuă îl reprezintă identificarea corectă a

cererii de formare continuă ţinând seama de o serie de cerinţele instituţiei, ale angajaţilor, ale beneficiarilor serviciului public etc. Un rol important în acest demers îl are alegerea celor mai potrivite instrumente pentru evaluarea acestei cereri. În acest context, în cadrul studiului s-a pus problema analizei instrumentelor folosite pentru identificarea necesarului de formare în vederea definirii corecte a planului de formare şi a identificării celor mai potriviţi formatori care să corespundă cerinţelor instituţiei publice. Pentru evaluarea cererii de formare din perspectiva a trei actori importanţi (instituţie, angajat şi beneficiar) au fost luate în discuţie opt instrumente importante, grupate astfel:

evaluarea opiniei angajaţilor: chestionar statistic aplicat angajaţilor din instituţiile publice în faza premergătoare elaborării planului de formare profesională; rapoartele de evaluare a performanţelor angajaţilor;

nevoile instituţiei: propunerile înaintate de şefi; conţinutul fişelor de post; cerinţele beneficiarilor: lista de propuneri înaintată de beneficiari; cerinţele de reformă a instituţiilor ce rezultă din recomandările ANFP, INA şi a centrelor

regionale de formare profesională; ofertele înaintate de diverşi furnizori de formare profesională.

Întrebarea 5 Precizaţi care este percepţia dumneavoastră cu privire la instrumentele folosite în instituţie

privind identificarea nevoilor de formare profesională (se acordă fiecărei variante de răspuns o notă de la 1, pentru cazul în care instrumentul nu se foloseşte deloc, la 4, dacă instrumentul este folosit în permanenţă):

Instrumentul folosit Calificativul

acordat 1. Printr-un chestionar aplicat angajaţilor pentru identificarea nevoilor de formare 2. Din rapoartele de evaluare a performanţelor angajaţilor 3. Din propunerile înaintate de şefii compartimentelor funcţionale 4. Din conţinutul fişelor de post ale funcţionarilor publici 5. Din ofertele înaintate de diverşi furnizori de formare profesională 6. Din propunerile înaintate de beneficiarii de formare profesională 7. Din recomandările formulate de ANFP 8. Din recomandările INA sau ale centrului regional de formare profesională

Pe baza prelucrării răspunsurilor la această întrebare se obţin următoarele tipuri de informaţii

statistice: distribuţia răspunsurilor privind aprecierea angajaţilor cu privire la folosirea celor opt

instrumente în evaluarea cererii de formare. Pe baza răspunsurilor obţinute, în urma prelucrării datelor s-au obţinut rezultatele din tabelul 5;

pentru o apreciere globală a folosirii fiecăruia dintre cele opt instrumente s-a calculat, pe baza chestionarelor la care au fost înregistrate răspunsuri pentru aprecierea fiecărui instrument, câte o mărime medie. În tabelul 6 se prezintă media, abaterea standard şi numărul de răspunsuri valide pentru întrebarea referitoare la instrumentul folosit. Mediile calculate pentru fiecare instrument sunt în graficul din figura 6;

calcularea de indicatori pentru aprecierea gradului de consultare a principalilor actori implicaţi în procesul de formare profesională: angajaţi, instituţii publice, beneficiari ai serviciilor publice, instituţii implicate direct în implementarea unor măsuri de reformă şi furnizori de formare. Rezultatele obţinute sunt prezentate în graficul din figura 7.

Rezultatele obţinute în urma calculării celor cinci indicatori medii scot în evidenţă următoarele aspecte mai importante legate de consultarea actorilor importanţi implicaţi în formarea profesională:


consultarea foarte scăzută a angajaţilor din instituţii în stabilirea necesarului de formare. mai mult, în acest caz se constată o consultare directă foarte scăzută, majoritatea informaţiilor fiind culese din rapoartele de evaluare permanentă şi nu din aplicarea chestionarelor statistice;

stabilirea necesarului de formare are la bază într-o mare măsură cerinţele instituţiei şi ofertele furnizorilor de formare continuă;

instituţiile ce pot promova reformă la nivelului de formare continuă au o implicare redusă în evaluarea necesarului de formare continuă de la nivelul instituţiei;

în actuala situaţie, se constată o consultare redusă a beneficiarilor serviciului public.

1.5

3.0 3.1

2.62.4

2.2

2.6

0.0

0.5

1.0

1.5

2.0

2.5

3.0

3.5

calif

icat

iv m

ediu

I1 I2 I3 I4 I6 I7 I8Instrumentul

Fig. 6. Folosirea instrumentelor în evaluarea necesarului de formare continuă

2.25

2.85

2.37 2.392.82

0.00

0.50

1.00

1.50

2.00

2.50

3.00

Medii

Angajati Institutie Beneficiari Promotori ai reformei Furnizori

Fig. 7. Calitatea consultării diverşilor actori implicaţi în procesul de formare continuă

Angajaţi Instituţie

Capitolul 3 67

Tabelul 6 Importanţa unor instrumente pentru determinarea necesarului de formare

Instrumentul folosit Media Numărul de răspunsuri Importanţa instrumentului 1 1,51 236 7,8 2 2,98 244 2 3 3,09 240 1 4 2,60 254 4 5 2,37 238 5 6 2,16 235 6 7 2,62 239 3 8 1,51 236 7,8

Pe baza rezultatelor obţinute mai sus, formulăm următoarele observaţii privind folosirea unor

instrumente pentru identificarea necesarului de formare continuă de la nivelul instituţiilor din administraţia publică centrală:

calea cea mai importantă pentru identificarea nevoilor de formare este reprezentată de propunerile înaintate de şefii compartimentelor funcţionale. În egală măsură, o sursă importantă de investigare a nevoii de formare este reprezentată şi de rapoartele de evaluare a performanţelor angajaţilor;

o atenţie importantă este acordată şi de conţinutul fişelor de post ale funcţionarilor publici, ofertele înaintate de diverşi furnizori de formare profesională şi recomandările INA sau ale centrului regional de formare profesională;

nu se acordă o importanţă prea mare în stabilirea necesarului de formare profesională şi personalului contractual pe baza chestionarelor aplicate periodic acestora.

Tabelul 7

Instrumente folosite pentru identificarea nevoii de formare continuă (%)

Calificativul acordat

Instrumentul folosit pentru identificarea nevoii de formare continuă

Non-

răspuns 1

Nu se foloseşte

2 Este

folosit rar

3 De regulă, este folosit

4 Este

folosit mereu

1. Printr-un chestionar aplicat angajaţilor pentru identificarea nevoilor de formare

Procente 15,7 60,4 12,1 4,3 7,5 2. Din rapoartele de evaluare a performanţelor angajaţilor Procente 12,9 15,7 12,5 16,4 42,5 3. Din propunerile înaintate de şefii compartimentelor funcţionale

Procente 14,3 13,6 13,2 10,7 48,2 4. Din conţinutul fişelor de post ale funcţionarilor publici Procente 16,4 19,6 25,4 17,1 28,6 5. Din ofertele înaintate de diverşi furnizori de formare profesională

Procente 12,5 13,9 19,3 23,2 31,1 6. Din propunerile înaintate de beneficiarii de formare profesională

Procente 15,0 21,4 26,1 22,1 15,4 7. Din recomandările formulate de ANFP Procente 16,1 34,6 17,1 16,1 16,1 8. Din recomandările INA sau ale centrului regional de formare profesională

Procente 14,6 21,4 15,7 21,8 26,4


E. Planificarea şi desfăşurarea adecvată a cursurilor de formare Pentru obţinerea rezultatelor scontate în urma desfăşurării procesului de formare profesională

un rol important îl au activităţile de planificare, consultare şi atestare a cursurilor de formare prin docu-mente. În acest sens, în cadrul chestionarului au fost incluse în cadrul chestionarului întrebările 6 şi 7.

Întrebarea 6 Cum apreciaţi poziţia instituţiei publice în raport cu următoarele elemente specifice legate de

derularea procesului de formare profesională?

Nesatisfă-cătoare

Satisfăcă-toare Bună Foarte

bună Nu mă

pronunţ 1. Planificarea şi asigurarea participării personalului la programe de formare profesională




Distribuţia răspunsurilor la cele patru elemente avute în vedere se prezintă în tabelul 8.

Întrebarea 7 În ce măsură sunteţi satisfăcuţi de aspectele legate de organizarea formării profesionale de la

nivelul instituţiei în care lucraţi?

Nesatisfă-cătoare

Satisfăcă-toare Bună Foarte

bună Nu

cunosc 1. Consultarea în stabilirea domeniilor programelor de formare profesională individuală

2. Diminuarea volumului de muncă pe parcursul participării la cursuri 3. Recunoaşterea competenţelor şi abilităţilor obţinute 4. Atestarea cursurilor prin documente

Distribuţia răspunsurilor privind gradul de satisfacţie a angajaţilor în raport cu cele patru

aspecte legate de organizarea formării profesionale de la nivelul instituţiei se prezintă în tabelul 9.

Tabelul 8 Distribuţia răspunsurilor privind poziţia instituţiei în raport cu elemente specifice

legate de formarea profesională (%)

Calificativ acordat Nesatis-

făcătoare Satisfă-cătoare Bună Foarte

bună Nu mă

pronunţ Non-

răspuns 1. Planificarea şi asigurarea participării personalului la programe de formare profesională

7,5 17,5 46,4 24,6 1,4 2,5


5,4 12,9 52,9 21,8 3,9

3,2


7,1 15,7 45,0 27,9 1,1 3,2

4. Informarea prealabilă a personalului care participa la un program de formare cu privire la condiţiile de desfăşurare şi obligaţiile furnizorului de formare

2,5 16,1 43,2 33,6 1,4 3,2

Capitolul 3 69

Tabelul 9 Distribuţia răspunsurilor angajaţilor privind aspectele legate de organizarea

formării profesionale (%)

Calificativ acordat Nesatisfăcă-

toare Satisfă-cătoare Bună Foarte

bună Nu

cunosc

Non răspuns

1. Consultarea în stabilirea domeniilor programelor de formare profesională individuală

7,1 15,7 41,1 31,8 1,4 2,9


8,6 15,4 42,9 24,6 4,6 3,9

3. Recunoaşterea competentelor şi abilităţilor obţinute 4,6 13,9 43,6 33,6 0,7 3,6 4. Atestarea cursurilor prin documente 1,8 5,7 35,4 50,7 1,4 5,0

Pentru o apreciere globală a fiecăruia dintre cele opt elemente folosite pentru caracterizarea

procesului de formare profesională se calculează o medie a calificativelor acordate de angajaţi. Pentru evaluarea acestor medii, celor patru calificative de evaluare le sunt atribuite următoarele valori numerice:

1 – nesatisfăcătoare; 2 – satisfăcătoare; 3 – bună; 4 – foarte bună. Indicatorii medii calculaţi pentru cele opt variabile primare sunt prezentaţi în tabelul 10 şi în

graficul din figura 8.

Tabelul 10 Aprecieri asupra procesului de formare în raport cu opt criterii de evaluare

Criteriul Media Numărul de răspunsuri Importanţa instrumentului C1 2,92 269 7 C2 2,98 260 5,6 C3 2,98 268 5,6 C4 3,13 267 2 C5 3,02 268 4 C6 2,91 256 8 C7 3,11 268 3 C8 3,44 262 1

2.93.0 3.0

3.13.0

2.9

3.1

3.4

2.4

2.7

3.0

3.3

3.6

calif

icat

iv m

ediu

C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8Criteriul de apreciere

Fig. 8. Media evaluărilor pe fiecare criteriu de evaluare a organizării formării


În urma calculării indicatorilor statistici de mai sus sunt formulate următoarele comentarii: angajaţii instituţiilor apreciază în cea mai mare măsură atestarea cursurilor la care au

participat cu documente; aprecierile cel mai puţin favorabile sunt cu privire la planificarea şi asigurarea participării

personalului la programe de formare profesională. 3.2. Aprecieri asupra cursurilor de formare continuă A. Introducere În cadrul acestei secţiuni sunt avute în vedere o serie de aspecte legate de formarea continuă, în

raport cu impresiile formulate pa baza următoarelor două aspecte: ultimul curs de formare continuă la care au participat angajaţii din instituţiile publice ale

administraţiei publice locale; participarea angajaţilor în decursul timpului la diverse cursuri de formare continuă.

Pentru ultimul curs de formare au fost avute în vedere o serie de aspecte legate de: modalitatea de realizare a cursului; anul în care a avut loc; tipul locaţiei în care s-a desfăşurat; instituţia care a suportat costurile activităţii de formare.

Pentru evaluarea opiniilor angajaţilor din administraţia publică locală formulată în decursul timpului cu privire la activitatea de formare continuă au fost avute în vedere următoarele patru aspecte:

desfăşurarea cursurilor în raport cu o serie de standarde: respectarea programului, distribuirea suportului de curs, evaluarea cursului de către participanţi la finele acestuia, evaluarea cursanţilor etc.;

calitatea cursurilor susţinute de diverse instituţii şi prestatori de servicii de formare continuă; gradul de satisfacţie a cursanţilor în raport cu anumite aspecte legate de formarea continuă,

precum calitatea prestaţiilor lectorilor care au susţinut activitatea de formare, tematica cursurilor urmate, locaţia în care s-a desfăşurat cursul etc.);

frecventarea activităţilor din cadrul cursului de formare de către participanţii la acestea. B. Aprecieri asupra ultimului curs de formare Pentru evaluarea opiniei angajaţilor cu privire la unele aspecte legate de ultimul curs de formare

continuă, în cadrul chestionarului au fost introduce patru întrebări închise. Au fost culese informaţii pentru a caracteriza formarea continuă în raport cu următoarele patru

aspecte: modalitatea de realizare a ultimului curs de formare profesională; anul în care s-a realizat ultima formare profesională; locaţia în care s-s desfăşurat formarea; finanţatorul ultimului curs absolvit.

În cele ce urmează sunt prezentate cele mai importante aspecte legate de cele patru elemente. Programele accesate de instituţii pentru susţinerea formării continue. În acest sens, în

cadrul chestionarului a fost inclusă întrebarea 8, cu cele patru tipuri de programe. Întrebarea 8 Va rugăm să precizaţi modalitatea de realizare a ultimului curs de formare profesională la care

aţi participat.

Program de formare organizat şi desfăşurat de

furnizorii de formare profesională, finalizat cu

certificat de participare sau, după caz, diplomă de

absolvire

Program de formare organizat şi desfăşurat sau,

după caz, aprobat de angajatori în cadrul

autorităţilor şi instituţiilor publice

Program de formare organizat şi desfăşurat în cadrul implementării de

proiecte cu finanţare externă

Alte forme de pregătire profesională prevăzute de

lege

Capitolul 3 71

În urma prelucrării datelor înregistrate, s-a obţinut distribuţia răspunsurilor din tabelul 11. Această distribuţie este prezentată în graficul din figura 9. Pe baza rezultatelor obţinute se formulează următoarele comentarii:

aproape 73% dintre angajaţii instituţiilor au beneficiat de un program de formare organizat şi desfăşurat de furnizorii de formare profesională, iar perioada de formare s-a finalizat cu acordarea unui certificat de participare sau, după caz, a unei diplome de absolvire;

ponderea personalului care a beneficiat de programe cu finanţare externă este relativ mică, de sub 11%;

ponderea formării realizate de autorităţi şi instituţii publice este mică, de aproape 5%.

Tabelul 11 Distribuţia formării profesionale pe tipuri de furnizori

Furnizori externi Autorităţi şi instituţii publice

Proiecte cu finanţare externă Alte forme de pregătire Nonrăspuns

72,9 5,4 10,7 5,0 5,0

Fig. 9. Repartizarea formării pe tipuri de furnizori de formare profesională Anul în care angajatul a beneficiat de ultima formare profesională. În acest sens, în

cadrul chestionarului a fost inclusă o întrebare pentru precizarea anului în care angajatul a beneficiat de ultima formare profesională. Această întrebare a fost formulată astfel:

Întrebarea 9 Va rugăm să precizaţi anul în care aţi beneficiat de ultima formare profesională (programele de

masterat nu intră în categoria cursurilor de formare profesională): ……………. Distribuţia răspunsurilor la această întrebare se prezintă în graficul din figura 10. Aceasta

permite formularea următoarelor observaţii: au beneficiat de formarea profesională pe parcursul ultimilor doi ani în jur de 70,0% dintre

angajaţii administraţiei publice centrale ce au fost incluşi în cadrul eşantionului;

Proc

ent

Furnizori externi Autorităţi şi instituţii publice

Proiecte cu finanţare externă

Alte forme de pregătire

NR

Modalitatea de realizare a ultimului curs de formare la care a participat angajatul


există o pondere însemnată de persoane, de aproape 30%, care nu a beneficiat de formare profesională pe parcursul ultimilor doi ani;

mai mult, în jur de 14% dintre cei intervievaţi nu au beneficiat de formare continuă începând cu anul 2006.

Fig. 10. Ponderea angajaţilor în raport cu ultimul an de formare continuă

Locaţia în care s-a desfăşurat ultima formare profesională la care angajatul a

participat. În acest sens, au fost avute în vedere următoarele patru locaţii pentru desfăşurarea cursurilor:

− la sediul instituţiei în care lucrez; − la sediul furnizorului care a prestat serviciul de formare profesională; − într-o altă locaţie din localitatea în care se află instituţia; − într-o altă locaţie din afara localităţii în care se afla instituţia; În cadrul chestionarului au fost inclusă următoarea întrebare. Întrebarea 10 Va rugăm să precizaţi unde a avut loc ultima formare profesională la care aţi luat parte.

La sediul instituţiei în care lucrez

La sediul furnizorului care a prestat serviciul de formare

profesională

Într-o altă locaţie din localitatea în care se afla

instituţia

Într-o altă locaţie din afara localităţii în care se afla

instituţia; precizaţi locaţia


obţinute scot în evidenţă următoarele aspecte mai importante referitoare la locaţia în care a avut loc formarea continuă a angajaţilor din administraţia publică locală:

ponderea cea mai mare a cursurilor de formare profesională, de peste 47,0%, este reprezentată de cursurile care se desfăşoară într-o locaţie din afara localităţii în care se află instituţia;

Proc

ent

Anul ultimei formări

Capitolul 3 73

cursurile de formare desfăşurate la sediul instituţiei au o pondere redusă, acestea reprezentând numai 10,7% din total;

20,7% dintre angajaţi au răspuns că au desfăşurat activitate de formare profesională în locaţii aflate în localitatea în care se află instituţia, dar din afara instituţiei.

Fig. 11. Distribuţia cursurilor de formare după locaţia în care s-a desfăşurat

Plătitorul ultimului curs de formare profesională. Pentru a evidenţia acest aspect s-a

introdus în cadrul chestionarului întrebarea 11. Întrebarea 11 Precizaţi cine a plătit ultimul curs de formare profesională.

Instituţia, în totalitate din fonduri proprii

Instituţia, în totalitate din fonduri externe

Contribuţia personală şi instituţia

Din surse personale Alte surse (precizaţi)


obţinute scot în evidenţă următoarele: cea mai mare parte a cursurilor este finanţată din fonduri de la instituţiile publice sau din

diverse fonduri externe. Acestea reprezintă peste 80,0%; există o categorie restrânsă de angajaţi (circa 5,7%) care au declarat că şi-au plătit integral

sau parţial (circa 2,9%) costurile ultimei formări profesionale la care au participat.

Proc

ent

Locul ultimei formări profesionale

Sediul instituţiei Sediul furnizorului de formare

Într-o altă locaţie din localitatea în care

se află instituţia

Într-o altă locaţie din afara localităţii în care se află instituţia

NR


Fig. 12. Distribuţia cursurilor după sursa de finanţare

C. Aprecieri asupra cursurilor de formare În cadrul chestionarului au fost incluse diverse întrebări pentru evaluarea opiniei angajaţilor cu

privire la calitatea cursurilor de formare la care au participat în decursul timpului. În acest sens, au fost avute în vedere o serie de aspecte legate de organizarea, desfăşurarea efectivă a cursurilor şi monitorizarea acestora. Astfel, au fost avute în vedere, în principal, următoarele aspecte mai importante:

calitatea cursurilor definită în raport cu diverse standarde, precum desfăşurarea cursului în raport cu programul stabilit, distribuirea de materiale, evaluarea cursanţilor şi a calităţii cursurilor;

calitatea cursurilor ce au fost susţinute de diverşi furnizori de formare; gradul de satisfacţie a angajaţilor; frecvenţa participanţilor la activităţile de formare profesională.

În cele ce urmează sunt prezentate întrebările inserate în cadrul chestionarului şi distribuţia răspunsurilor la aceste întrebări.

Calitatea cursurilor la care au participat în raport cu anumite standarde. În acest sens, au fost avute în vedere următoarele aspecte majore: respectarea programului stabilit pentru fiecare curs, măsura în care la fiecare curs s-au distribuit suportul de curs şi materiale ajutătoare, practica evaluării cursului de către participanţi la finele acestuia şi măsura în care s-a realizat evaluarea cursanţilor. Pentru evaluarea acestor aspecte în cadrul chestionarului s-a introdus întrebarea 12.

Întrebarea 12 Precizaţi în ce măsură la cursurile de formare profesională au fost realizate următoarele:

Niciodată Uneori De regulă Întotdeauna 1. Formarea s-a desfăşurat conform programului stabilit 2. Au fost distribuite suporturi de curs 3. La finele cursului au fost completate chestionare pentru evaluarea calităţii cursului

4. La finele cursului, participanţii au fost evaluaţi

Proc

ent

Plătitorul ultimei formări profesionale

Instituţia în totalitate din fonduri proprii

Instituţia în totalitate din

fonduri externe

Contribuţie personală şi

instituţia

Alte surse NR

Capitolul 3 75

În tabelul 12 se prezintă distribuţia aprecierilor din partea angajaţilor din administraţia publică locală în raport cu fiecare dintre cele patru elemente folosite pentru evaluarea cursurilor.

Tabelul 12 Frecvenţa realizării unor activităţi în cadrul cursurilor de formare

(%) Frecvenţa activităţii Nonrăspuns Niciodată Uneori De regulă Întotdeauna

1. Formarea s-a desfăşurat conform programului stabilit 5,7 0,4 2,1 40,0 51,8 2. Au fost distribuite suporturi de curs 6,1 1,1 4,6 16,1 72,1 3. La finele cursului au fost completate chestionare pentru evaluarea calităţii cursului

7,1 1,8 4,6 15,1 71,4

4. La finele cursului, participanţii au fost evaluaţi 5,7 0,4 10,4 16,8 66,8 Pentru o evaluare globală a celor patru activităţi din cadrul unui curs de formare se calculează o

valoare medie, procedând astfel: se atribuie valori celor patru elemente folosite pentru definirea scalei de măsură (1-niciodată,

2-uneori, 3-de regulă şi 4-întotdeauna); se calculează pentru fiecare activitate media la nivelul eşantionului.

În urma prelucrării seriilor de date, s-au obţinut valorile din tabelul 13. Acestea sunt prezentate în graficul din figura 13.

Tabelul 13 Aprecieri privind frecvenţa unor activităţi în cadrul cursurilor de formare

Media 1. Formarea s-a desfăşurat conform programului stabilit 3,50 2. Au fost distribuite suporturi de curs 3,76 3. La finele cursului, au fost completate chestionare pentru evaluarea calităţii cursului 3,62 4. La finele cursului, participanţii au fost evaluaţi 3,33

3.5

3.73.7

3.6

3.4

3.5

3.6

3.7

A1 A2 A3 A4

Fig. 13. Aprecieri privind frecvenţa unor activităţi în cadrul cursurilor de formare Calitatea cursurilor susţinute de diverşi furnizori de formare continuă. Pentru evaluarea

cursurilor au fost consideraţi următorii furnizori de formare continuă: − instituţii publice; − instituţii din cadrul sistemului naţional de învăţământ superior; − organizaţii de drept privat înfiinţate pe lângă autorităţi; − instituţii publice, organizaţii private independente şi alţi furnizori.


Pentru o evaluare a calităţii cursurilor susţinute de cele şase categorii de furnizori, pe baza opiniei angajaţilor din administraţia publică locală, în cadrul chestionarului a fost inclusă întrebarea 13.

Întrebarea 13 Precizaţi calitatea cursurilor susţinute de următoarele tipuri de organizaţii, ţinând seama de

experienţa proprie sau de comentariile altor persoane care au urmat asemenea cursuri.

Nesatisfă-cătoare

Satisfă-cătoare

Bună Foarte bună

Nu cunosc

1. Instituţiile publice care au ca obiect de activitate definit explicit în actul normativ de înfiinţare, organizare şi funcţionare, inclusiv organizarea şi derularea de programe de formare (ex. INA, centrele regionale de formare continuă)



4. Organizaţiile private independente (SRL-uri) 5. Formatorii interni (din instituţie) 6. Alţi furnizori (precizaţi)

Rezultatele obţinute în urma prelucrării seriilor de date de la nivelul eşantionului sunt

prezentate în tabelul 14. Pentru o apreciere globală a calităţii cursurilor oferite de diverşi prestatori se calculează o

medie, procedând astfel: se atribuie valori numerice celor patru calificative, astfel 1 – nesatisfăcător, 2 – satisfăcător,

3 – bun şi 4 – foarte bun; se calculează media seriilor pe fiecare tip de prestator de serviciu de formare. Pentru


În urma prelucrării seriilor s-au obţinut rezultatele din tabelul 15.

Tabelul 14 Calitatea cursurilor de formare pe tipuri de prestatori

(%) Calificativul

Tipul organizaţiei care a prestat cursul de formare continuă

Non- răspuns

Nesatis-facă-toare

Satisfă-cătoare Bună Foarte

bună Nu

cunosc 1. Instituţiile publice care au ca obiect de activitate definit explicit în actul normativ de înfiinţare, organizare şi funcţionare, inclusiv organizarea şi derularea de programe de formare (ex. INA, centrele regionale de formare continuă)

7,5 0,0 4,3 34,3 48,9 5,0


23,2 0,0 4,3 29,6 25,0 17,9

3. Organizaţiile de drept privat înfiinţate pe lângă autorităţi şi instituţii publice sau în parteneriat cu acestea, care au ca obiect de activitate definit explicit în actul de înfiinţare, organizare şi funcţionare inclusiv organizarea şi derularea de programe de formare

24,3 0,0 5,7 22,5 17,9 29,6

4. Organizaţiile private independente (SRL-uri) 21,8 1,4 9,6 17,9 19,3 30,0 5. Formatorii interni (din instituţie) 25,4 0,4 2,5 18,9 15,0 37,9

Capitolul 3 77

Tabelul 15 Calitatea cursurilor oferite de diverşi furnizori de formare continuă

Furnizorul Media Rangul Numărul de răspunsuri F1 3,51 1 245 F2 3,35 2 165 F3 3,26 4 129 F4 3,14 5 135 F5 3,32 3 103

3.5

3.43.3

3.1

3.3

2.9

3.0

3.1

3.2

3.3

3.4

3.5

3.6

Med

ia a

prec

ieril

or

F1 F2 F3 F4 F5Formatorul

Fig. 14. Calificativele acordate furnizorilor de formare continuă

Gradul de satisfacţie a cursanţilor în raport cu anumite aspecte legate de formarea

continuă. În definirea gradului de satisfacţie au fost avute în vedere următoarele elemente importante: − prestaţia lectorilor; − tematica cursurilor; − locaţia în care s-a desfăşurat cursul; − aplicabilitatea cursurilor; − calitatea studiilor de caz; − perioada în care s-a desfăşurat cursul. Pentru evaluarea gradului de satisfacţie a angajaţilor în raport cu şapte componente importante

ale formării profesionale, în cadrul chestionarului a fost inclusă întrebarea 14, cu cinci variante de răspuns:

− 1 – nesatisfăcător; − 2 – satisfăcător; − 3 – bun; − 4 – foarte bun; − 0 – nu cunosc. Întrebarea 14 Apreciaţi gradul de satisfacţie a ultimului curs de formare profesională pe care l-aţi urmat, în

raport cu următoarele elemente:

Nesatisfăcător Satisfăcător Bun Foarte bun Nu cunosc 1. Lectorii care au ţinut aceste cursuri 2. Materialele primite în cadrul cursului 3. Tematica prezentată 4. Locul în care s-au ţinut cursurile 5. Aplicabilitatea acestor cursuri la locul de muncă 6. Studiile de caz şi aplicaţiile practice 7. Perioada în care s-au desfăşurat şi orarul


Distribuţiile răspunsurilor cu privire la gradul de satisfacţie în raport cu fiecare dintre cele şapte elemente considerate sunt prezentate în tabelul 16. Cele şapte distribuţii ale răspunsurilor la componentele cursurilor scot în evidenţă o apreciere pozitivă asupra acestor componente ale formării profesionale.

Tabelul 16

Gradul de satisfacţie a cursurilor de formare profesională în raport cu diverse aspecte (%)

Calificativul Aspectul legat de cursul de formare continuă Nonrăspuns Nu cunosc Nesatis-

făcător Satisfă-

cător Bun Foarte bun 1. Lectorii care au ţinut aceste cursuri 3,6 2,1 0,0 3,2 33,9 57,1 2. Materialele primite în cadrul cursului 3,6 1,1 1,4 6,1 40,0 47,9 3. Tematica prezentată 3,6 1,1 0,0 3,6 42,1 49,6 4. Locul în care s-au ţinut cursurile 4,3 1,1 0,4 5,7 33,2 55,4 5. Aplicabilitatea acestor cursuri la locul de muncă

3,9 1,1 0,4 11,1 36,1 47,5

6. Studiile de caz şi aplicaţiile practice 4,3 1,4 2,9 13,2 36,4 41,8 7. Perioada în care s-au desfăşurat şi orarul

4,6 1,8 0,7 9,6 36,8 46,4

Pentru o apreciere globală a gradului de satisfacţie a angajaţilor în raport cu fiecare dintre cele

şapte elemente se calculează câte o medie, procedând astfel: se atribuie valori numerice celor patru calificative, astfel: 1 – nesatisfăcător, 2 – satisfăcător,

3 – bun şi 4 – foarte bun; se calculează media seriilor pe fiecare tip de prestator de serviciu de formare. Pentru


Rezultatele obţinute în urma calculării celor şapte medii sunt prezentate în tabelul 17 şi reprezentate grafic în figura 15.

Tabelul 17

Calitatea unor elemente ale cursurilor de formare continuă

Aspecte legate de cursul de formare Media Rangul Numărul de răspunsuri

1. Lectorii care au ţinut aceste cursuri 3,57 1 264 2. Materialele primite în cadrul cursului 3,41 4 267 3. Tematica prezentată 3,48 3 267 4. Locul în care s-au ţinut cursurile 3,52 2 265 5. Aplicabilitatea acestor cursuri la locul de muncă 3,37 6 266 6. Studiile de caz şi aplicaţiile practice 3,24 7 264 7. Perioada în care s-au desfăşurat şi orarul 3,38 5 262

Capitolul 3 79

3.57

3.41

3.48 3.52

3.37

3.24

3.38

3.00

3.10

3.20

3.30

3.40

3.50

3.60

E1 E2 E3 E4 E5 E6 E7

Fig. 15. Calitatea unor elemente ale cursurilor de formare continuă

Frecvenţa participanţilor la activităţile cursurilor de formare profesională ce le-au fost

repartizate. Pentru evaluarea acestui aspect legat de formarea continuă a angajaţilor din instituţiile administraţiei publice locale în cadrul chestionarului a fost inclusă întrebarea 15.

Întrebarea 15 La ultimul un curs de formare profesională, de regulă, la câte activităţi din cadrul acestuia aţi

participat?

La niciuna Mai puţin de o treime Cel mult la jumătate Cel mult la două treimi La toate

Distribuţia frecventării activităţilor la cursurile de formare ce le-au fost oferite se prezintă în

graficul din figura 16. Din analiza rezultatelor se constată că: majoritatea angajaţilor (77,5%) au participat la toate activităţile din cadrul unui curs de formare profesională; există o categorie destul de redusă (2,1%) care au declarat că nu au participat la nicio activitate.

Fig. 16

Proc

ent

Frecvenţa participării la activităţile dintr-un curs de formare profesională

La niciuna Mai puţin de o treime

Cel mult la jumătate

Cel mult la două treimi

NR La toate activităţile


Semnalarea de către angajaţi a unor aspecte negative legate de desfăşurarea cursurilor de formare profesională. În acest sens, a fost inclusă întrebarea 16 în cadrul chestionarului.

Întrebarea 16 Dacă un curs de formare profesională nu este la nivelul aşteptărilor, în ce măsură aţi semnala

aceste aspecte responsabilului instituţiei dumneavoastră?

Niciodată De cele mai multe ori nu Uneori De cele mai multe ori da

În toate cazurile

În graficul din figura 17 se prezintă repartizarea răspunsurilor pe cele cinci categorii de răspuns.

Pe baza acestora formulăm următoarele observaţii: în majoritatea cazurilor (aproape 70%), angajaţii semnalează responsabililor din instituţie

dacă anumite aspecte legate de cursul de formare nu au fost la nivelul aşteptărilor ori nu s-au desfăşurat programului stabilit;

există o pondere destul de ridicată, de aproape 10%, a celor care apreciază că nu vor raporta niciodată conducerii instituţiei anumite aspecte negative întâlnite pe parcursul stagiului de formare.

Fig. 17. Frecvenţa semnalării unor aspecte neplăcute legate de cursul de formare 3.3. Determinarea necesarului de formare continuă A. Introducere Evaluarea opiniei angajaţilor din administraţie reprezintă un mijloc important pentru

determinarea necesarului de formare continuă. Aici, sunt avute în vedere aspecte legate de determinarea disciplinelor ce trebuie incluse în cadrul cursurilor şi a motivaţiilor angajaţilor de a urma cursurile de formare continuă. Pentru evaluarea necesarului de formare profesională de la nivelul instituţiilor din administraţia publică locală sunt avute în vedere următoarele aspecte mai importante:

Proc

ent

Frecvenţa semnalării unor cazuri neplăcute la cursurile de formare

Niciodată De cele mai multe ori nu

Uneori În toate cazurile NR De cele mai multe ori da

Capitolul 3 81

nevoia de includere a unor discipline în programul lor de formare profesională pornind de la evaluarea opiniei angajaţilor pe baza aplicării periodice a unor instrumente adecvate;

definirea ariei curriculare a cursurilor de formare, ţinând seama de o serie de informaţii legate de conţinutul şi calitatea ultimelor două cursuri de formare continuă la care au participat angajaţii din administraţia publică locală;

identificarea unor aspecte legate de funcţionarea instituţiilor publice ce trebuie îmbunătăţite în perioada imediat următoare;

evaluarea opiniei angajaţilor cu privire la dreptul şi obligaţia acestora şi a instituţiei în care lucrează în raport cu formarea continuă.

B. Cererea angajaţilor pentru includerea unor discipline în oferta de formare În cadrul chestionarului aplicat angajaţilor din administraţia publică locală au fost incluse două

întrebări închise pentru a evalua opinia angajaţilor cu privire la oportunitatea includerii unor discipline în oferta anuală de formare profesională şi pentru motivarea alegerilor realizate.

Evaluarea opiniei angajaţilor pentru includerea unor discipline în cererea de formare continuă de la nivelul instituţiei. În acest sens, a fost inclusă în cadrul chestionarului întrebarea 17.

Forma de definire a acestei întrebări permite atât definirea unei liste cu disciplinele solicitate de angajaţi, cât şi realizarea unei ierarhii a acestora.

Întrebarea 17 Prioritizaţi, prin acordarea unei note de la 1 – dacă disciplina este mai puţin importantă, la 4 – dacă

disciplina este foarte importantă, disciplinele în care doriţi o aprofundare a cunoştinţelor dumneavoastră, care să sprijine întărirea capacităţii instituţiei în care lucraţi, privind formularea, implementarea şi evaluarea politicilor publice.

Discipline Nota acordată

Management public Politici publice Informatică aplicată în administraţie publică Finanţe publice Statistică aplicată în administraţia publică Finanţe locale Economie europeană Achiziţii publice Managementul serviciilor publice Planificarea strategică Managementul proiectelor Instituţii şi politici europene Management financiar Evaluarea şi monitorizarea programelor cu finanţare europeană Audit intern Managementul schimbării în administraţia publică Managementul calităţii totale în AP Comunicare şi relaţii publice Managementul resurselor umane Contabilitate bugetară Reforma administraţiei publice Marketing public Protecţia mediului şi dezvoltare durabilă Altele (precizaţi care)

În tabelul 18 se prezintă distribuţia angajaţilor în raport cu importanţa acordată pentru fiecare

disciplină. Pentru o evaluare globală a importanţei acordate fiecărei discipline de către angajaţi se calculează o medie a notelor acordate de aceştia. Se obţin în acest sens valorile din tabelul 18.


În urma analizei rezultatelor obţinute sunt formulate următoarele concluzii: − printre cele mai solicitate discipline de către angajaţi precizăm: Managementul proiectelor

(media este 3,21), Comunicare şi relaţii publice (3,14), Management public (3,04), Planificare strategică (2,98) şi Managementul schimbării în administraţia publică (2,92);

− ponderi ridicate pentru opţiunea „Disciplina este foarte importantă” sunt întâlnite la următoarele discipline: Managementul resurselor umane (cu o pondere de 48,6%), Managementul proiectelor (42,9), Informatica aplicată în administraţie publică (41,1%) etc.

Motivarea prioritizării disciplinelor din planul de formare profesională. Pentru a evalua motivele ce au stat la baza prioritizării în cadrul chestionarului a fost inclusă întrebarea 18.

În cadrul acestei întrebări sunt considerate nouă motive importante ce pot sta la baza definirii ierarhiei disciplinelor din planul de formare (prezentate în tabelul 18).

Întrebarea 18 Motivaţi răspunsurile la întrebarea 17 prin acordarea unei note de la 1 – dacă motivul este puţin

important, la 4 – dacă motivul este foarte important, fiecărui factor considerat, conform tabelului următor.

Factor de realizare a prioritizărilor Nota acordată

1. Cerinţele de la locul de muncă 2. Dorinţa de perfecţionare 3. Avansarea în carieră 4. Adaptarea la cerinţele spaţiului administrativ european 5. Cadrul legislativ existent 6. Adaptarea la cerinţele mediului economic 7. Adaptarea la cerinţele cetăţenilor 8. Rezistenţa la presiunile politice 9. Altele (precizaţi)

Distribuţia notelor acordate pentru fiecare factor avut în vedere în prioritizarea disciplinelor se

prezintă în tabelul 19. Pentru o apreciere sintetică a fiecărui factor se calculează media notelor acordate de angajaţii

din administraţia publică centrală incluşi în cadrul chestionarului. Rezultatele obţinute sunt prezentate în tabelul 19 şi în graficul din figura 18. Tot în tabelul menţionat se prezintă şi o ierarhie a factorilor consideraţi în prioritizarea disciplinelor ce se doresc a fi incluse în planul de formare de către angajaţi.

Tabelul 18

Identificarea nevoii de formare continuă

Calificativ (%) Disciplina Media Non-

răspuns 1

Nu este importantă


3 Este impor-

tantă


Management public 3,08 12,5 10,0 12,5 25,4 39,6 Politici publice 2,50 16,4 14,3 30,4 21,4 17,5 Informatică aplicată în administraţie publică 3,11 14,6 7,9 15,7 20,7 41,1 Finanţe publice 2,59 15,0 22,1 17,9 17,5 27,5 Statistică aplicată în administraţia publică 2,15 16,4 28,2 26,4 16,8 12,1 Finanţe locale 2,56 14,3 21,8 20,7 16,8 26,4 Economie europeană 2,33 16,1 25,4 23,2 17,9 17,5 Achiziţii publice 2,95 12,5 11,8 15,4 26,1 34,3 Managementul serviciilor publice 3,10 12,5 8,6 13,9 25,4 39,6 Planificarea strategică 2,64 14,3 17,9 17,5 28,2 22,1 Managementul proiectelor 3,11 12,9 10,4 12,1 21,8 42,9 Instituţii şi politici europene 2,41 17,1 18,2 28,2 20,4 16,1 Management financiar 2,62 15,4 17,9 22,1 19,3 25,4

Capitolul 3 83

Calificativ (%) Disciplina Media Non-

răspuns 1

Nu este importantă


3 Este impor-

tantă


Evaluarea şi monitorizarea programelor cu finanţare europeană 2,84

15,7

14,6

16,1

21,8

31,8 Audit intern 2,61 15,0 20,0 18,2 21,4 25,4 Managementul schimbării în administraţia publică 2,91 16,4 11,1 18,2 21,8 32,5

Managementul calităţii totale în AP 2,87 13,9 13,2 16,1 25,7 31,1 Comunicare şi relaţii publice 3,11 15,4 9,3 12,9 22,1 40,4 Managementul resurselor umane 3,23 12,1 7,9 12,9 18,6 48,6 Contabilitate bugetară 2,65 16,1 20,7 17,1 16,8 29,3 Reforma administraţiei publice 2,99 13,6 11,1 13,9 26,1 35,4 Marketing public 2,19 16,1 32,9 20,0 13,2 17,9 Protecţia mediului şi dezvoltare durabilă 2,06 16,8 35,0 21,4 13,2 13,6

Tabelul 19

Motivarea alegerii unei discipline pentru formarea continuă

Calificativ (%)

Factorii care au stat la baza prioritizării alegerii unei discipline

Media notelor Rangul

Non- răs-puns

1 Nu este impor-tantă

2 Este puţin

impor-tantă

3 Este

impor-tantă

4 Este

foarte impor-tantă

1. Cerinţele de la locul de muncă 3,62 2 7,9 1,4 7,5 15,7 67,5 2. Dorinţa de perfecţionare 3,73 1 5,4 2,1 4,3 10,4 77,9 3. Avansarea în carieră 3,36 4 8,2 5,7 11,4 19,3 55,4 4. Adaptarea la cerinţele spaţiului administrativ european 3,15 6 8,6 6,8 15,0 27,1 42,5

5. Cadrul legislativ existent 3,26 5 7,5 5,4 11,8 28,6 46,8 6. Adaptarea la cerinţele mediului economic 2,82 7 10,8 9,6 20,7 35,0 23,9 7. Adaptarea la cerinţele cetăţenilor 3,44 3 9,3 3,6 7,5 25,4 54,3 8. Rezistenţa la presiunile politice 2,29 9 12,1 33,9 17,9 13,2 22,9 9. Altele (precizaţi) 2,47 8 90,7 3,9 0,7 1,1 3,6

3.6 3.73.4

3.2 3.3

2.8

3.4

2.3

0.0

0.8

1.5

2.3

3.0

3.8

M1 M2 M3 M4 M5 M6 M7 M8

Fig. 18. Importanţa fiecărui factor în prioritizarea disciplinelor


B. Aria curriculară a ultimelor două cursuri de formare continuă O sursă importantă pentru evaluarea necesarului de formare este reprezentată de aria curriculară a

ultimelor cursuri de formare la care au participat angajaţii. Astfel, se doreşte determinarea cursurilor cele mai frecventate, precum şi a celor mai rar incluse în cadrul cursurilor de formare continuă. Astfel, pentru a determina cursurile cele mai frecventate de angajaţii din administraţia locală în cadrul programelor de formare profesională din ultimii doi ani, a fost inclusă în cadrul chestionarului întrebarea 19. Lista cursurilor prezentată la această întrebare coincide cu cea de la întrebarea 17.

Întrebarea 19 Precizaţi care a fost aria curriculară a ultimelor două cursuri absolvite (se bifează una sau mai

multe discipline din următorul tabel).

Discipline Management public Politici publice Informatică aplicată în administraţie publică Finanţe publice Statistică aplicată în administraţia publică Finanţe locale Economie europeană Achiziţii publice Managementul serviciilor publice Planificarea strategică şi regională Managementul proiectelor Cultura europeană Management financiar Evaluarea şi monitorizarea programelor cu finanţare europeană Audit intern Managementul schimbării în administraţia publică Managementul calităţii totale în AP Comunicare şi relaţii publice Managementul resurselor umane Contabilitate bugetară Reforma administraţiei Protecţia mediului Altele (precizaţi care)

În tabelul 20 se prezintă frecvenţa răspunsurilor afirmative şi negative pentru o listă de

discipline folosite pentru definirea ariei curriculare a ultimelor două cursuri absolvite. Urmărind rezultatele obţinute, se constată:

cele mai frecvente cursuri sunt: Managementul resurselor umane, Management public, Comunicare şi relaţii publice, Managementul proiectelor şi Informatică aplicată în administraţie publică;

cel mai puţin solicitate sunt: Finanţe locale, Statistică aplicată în administraţia publică, Economie europeană etc.

Tabelul 20 Aria curriculară a ultimelor două cursuri absolvite

(%) Ponderea celor care au răspuns Discipline Rangul NR NU DA

Management public 4 2,1 82,9 15,0 Politici publice 12,13 2,1 91,4 6,4 Informatică aplicată în administraţie publică 5 2,1 85,4 12,5 Finanţe publice 12,13 2,1 91,4 6,4 Statistică aplicată în administraţia publică 22 2,1 95,0 2,9

Capitolul 3 85

Ponderea celor care au răspuns Discipline Rangul NR NU DA Finanţe locale 10,11 2,1 90,4 7,5 Economie europeană 21 2,1 94,6 3,2 Achiziţii publice 2,3 2,1 82,5 15,4 Managementul serviciilor publice 8 2,5 87,9 9,6 Planificarea strategică şi regională 18,19 2,1 93,6 4,3 Managementul proiectelor 2,3 2,1 82,5 15,4 Cultura europeană 20 2,1 94,3 3,6 Management financiar 14,15,16 2,1 91,8 6,1 Evaluarea şi monitorizarea programelor cu finanţare europeană 14,15,16 2,1 91,8 6,1 Audit intern 10,11 2,1 90,4 7,5 Managementul schimbării în administraţia publică 17 2,1 92,5 5,4 Managementul calităţii totale în AP 14,15,16 2,1 91,8 6,1 Comunicare şi relaţii publice 6 2,1 86,4 11,4 Managementul resurselor umane 1 2,1 78,6 19,3 Contabilitate bugetară 7 2,5 87,1 10,4 Reforma administraţiei publice 9 2,1 89,0 7,9 Protecţia mediului 18,19 2,1 93,6 4,3 Altele (precizaţi care) 3,2 79,6 17,1

C. Nevoia de perfecţionare a unor aspecte legate de funcţionarea instituţiilor publice Pentru evaluarea nevoii de îmbunătăţire a unor aspecte legate de funcţionarea instituţiei publice

au fost avute în vedere două aspecte importante: − calitatea mecanismelor de formulare, implementare şi monitorizare a politicilor publice de la

nivelul comunităţii; − necesitatea perfecţionării managementului de la nivelul instituţiei publice. În acest sens, în cadrul chestionarului, au fost incluse două întrebări, ce sunt prezentate în cele

ce urmează. Calitatea mecanismelor de formulare, implementare şi monitorizare a politicilor

publice. Pentru evaluarea acestui aspect s-a inclus în cadrul chestionarului o întrebare închisă cu cinci variante de răspuns. Pe baza acestei întrebări s-a definit variabila A14.

Întrebarea 20 Cum apreciaţi aplicarea mecanismelor de formulare, monitorizare şi evaluare a politicilor

publice la nivelul instituţiei dumneavoastră?




Fig. 19 Pentru o apreciere globală a opiniei angajaţilor privind aplicarea mecanismelor de formulare,

implementare şi monitorizare a politicilor publice, se calculează media calificativelor acordate persoanelor intervievate. În acest sens, atribuim valori celor cinci calificative, după cum urmează:

− 1– nesatisfăcător; − 2 – satisfăcător; − 3 – relativ bine; − 4 – bine; − 5 – foarte bine. În urma prelucrării valorilor acestei serii de date, se obţin rezultatele ce sunt prezentate în

tabelul 21.


Media Abaterea standard Numărul de răspunsuri 3,27 1,045 271

Necesitatea perfecţionării managementului de la nivelul instituţiei. Pentru evaluarea

acestui aspect s-a definit în cadrul chestionarului o întrebare închisă cu cinci valori. Întrebarea 21 Cum apreciaţi necesitatea perfecţionării managementului la nivelul instituţiei în care lucraţi? Inutilă Puţin importantă Importantă Foarte importantă Nu am un punct de

vedere

Proc

ent

Aprecierea asupra politicilor publice la nivelul comunităţii

Nesa

tisfăc

ătoar

e NR

Satis

făcăto

are

Relat

iv bu

nă

Bună

Foar

te bu

nă

Capitolul 3 87

Fig. 20 Distribuţia răspunsurilor la această întrebare se prezintă în graficul din figura 20. Pentru o

evaluare globală a opiniei angajaţilor cu privire la necesitatea perfecţionării managementului instituţiei se calculează o medie a calificativelor acordate, în următoarele două ipostaze:

varianta 1. Se atribuie calificativelor acordate următoarele valori: 1 – inutilă, 2 – puţin importantă, 3 – importantă şi 4 – foarte importantă. În această variantă sunt excluse răspunsurile de forma „Nu am un punct de vedere”. Se defineşte astfel variabila A15a;

varianta 2. În varianta a doua, la scala de măsură mai sus definită se adaugă valoarea 0 pentru răspunsul „Nu am un punct de vedere”. Se penalizează lipsa de opinie a unor angajaţi cu privire la aspecte importante ale instituţiei. În acest caz, se defineşte variabila A15b.

Caracteristicile pentru cele două variabile mai sus definite sunt prezentate în tabelul 22.


Variabila Media Abaterea standard Numărul de răspunsuri A15a 3,65 0,514 275 A15b 3,64 0,558 276

Din urmărirea rezultatelor obţinute la ultimele două întrebări sunt formulate următoarele două

comentarii: şi pentru administraţia publică locală se constată că există o nevoie accentuată de cursuri de

formare profesională pentru îmbunătăţirea procesului de formulare, implementare şi monitorizare a politicilor publice;

la nivelul majorităţii angajaţilor, se constată că există o opinie favorabilă pentru perfecţionarea managementului instituţiei. În aceste condiţii, se recomandă o creştere a numărului de cursuri din domeniul managementului instituţiilor administraţiei publice locale.

Proc

ent

Necesitatea perfecţionării managementului la nivelul investiţiei

Inutilă Puţin importantă Foarte importantă

NR Importantă


D. Opinia angajaţilor cu privire drepturile şi obligaţiile în raport cu formarea profesională

În cadrul chestionarului au fost incluse întrebări pentru evidenţierea următoarelor două aspecte referitoare la formarea profesională a angajaţilor din administraţia publică:

− percepţia formării ca un drept sau o obligaţie; − refuzul din partea conducerii instituţiilor a participării la cursurile de formare. În cele ce urmează sunt prezentate o serie de rezultate referitoare la aceste două aspecte. Percepţia formării ca un drept sau o obligaţie. Creşterea eficienţei cursurilor de formare

este determinată în mare măsură şi de importanţa acordată de angajaţi acestei activităţi. Pentru a măsura opinia angajaţilor cu privire la viziunea pe care o au asupra activităţii de formare, în cadrul chestionarului a fost introdusă o întrebare închisă.

Prin aplicarea acestei întrebări se propune pentru fiecare angajat ierarhizarea următoarelor cinci afirmaţii:

− formarea este un drept al angajatului; − formarea este o obligaţie a angajatului; − formarea este un bonus oferit de instituţie; − formarea este un mijloc de îmbogăţire a cunoştinţelor; − formarea este un mijloc de actualizare a cunoştinţelor profesionale. Întrebarea 22 Prin ierarhizarea pe o scara de la 1 la 5 (1-cel mai puţin important, 5-cel mai important), vă

rugam să precizaţi cum consideraţi formarea continuă finanţată de instituţie.

Un drept al dumneavoastră, în calitate de angajat

O obligaţie a dumneavoastră, în calitate de angajat

Un bonus oferit de instituţie

Un mijloc de a va îmbogăţi cunoştinţele,

abilităţile, competenţele

Un mijloc de a va actualiza cunoştinţele,

abilităţile, competenţele

În tabelul 22 se prezintă distribuţia răspunsurilor pentru fiecare dintre cele cinci propoziţii mai

sus enunţate.

Tabelul 23 Distribuţia angajaţilor în raport cu percepţia formării

Calificativul acordat Non- răspuns

Criteriul de percepere a formării profesionale

1 cel mai puţin

important 2 3 4

5 cel mai

important

1. Un drept al angajatului 6,8 9,3 13,6 10,7 31,8 27,9 2. O obligaţie a angajatului 10,0 13,2 10,0 14,6 22,5 29,6 3. Un bonus oferit angajatului 36,1 15,0 7,9 3,6 5,7 31,8 4. În mijloc de îmbogăţire a cunoştinţelor 0,0 0,4 3,9 18,9 48,6 28,2 5. Un mijloc de actualizare a cunoştinţelor 0,0 1,8 5,7 17,1 50,4 25,0

Pentru o apreciere sintetică a fiecărui criteriu de percepere a formării profesionale de către

angajaţii din administraţia publică locală se calculează pe baza calificativelor acordate o medie aritmetică. Rezultatele obţinute sunt prezentate în graficul din figura 21. În evaluarea rezultatelor obţinute la această întrebare trebuie să se aibă în vedere şi rata mică a răspunsurilor. Rata non- răspunsurilor variază între 25% şi 31,8%.

Capitolul 3 89

3.73.4

1.9

4.6 4.5

0.0

1.0

2.0

3.0

4.0

5.0

C1 C2 C3 C4 C5

Fig. 21. Percepţia formării în raport cu diverse criterii

Refuzul din partea instituţiei a formării profesionale pentru angajaţi. Pentru a evidenţia

eventualele refuzuri la cursurile de formare profesională din partea conducerii instituţiei pentru anumiţi funcţionari şi motivele acestor decizii în cadrul chestionarului, au fost inserate următoarele două întrebări (23 şi 24).

Întrebarea 23 Precizaţi dacă vi s-a refuzat dreptul de a participa la cursuri de formare profesională în ultimii

doi ani, finanţate din banii instituţiei.

Da Nu

Pe baza răspunsurilor la această întrebare, s-au obţinut rezultatele din tabelul 24, ce sunt

reprezentate şi în graficul din figura 22.

Tabelul 24 Frecvenţa cazurilor de refuz al participării la formarea continuă

(%) Nu s-a refuzat participarea la formarea

profesională S-a refuzat participarea la formarea

profesională Nonrăspuns 79,3 17,5 3,2


Fig. 22. Frecvenţa cazurilor de refuz al participării la formarea continuă Întrebarea 24 Dacă răspunsul la întrebarea 23 este da, precizaţi care a fost motivul refuzului.

Am mai fost la un curs finanţat de instituţie în

ultimii patru ani Lipsa fondurilor

Neînţelegerile cu şeful ierarhic/conducătorul




Distribuţia răspunsurilor la întrebarea de mai sus se prezintă în tabelul 25 şi în graficul din

figura 23.

Tabelul 25 Frecvenţa motivelor ce au stat la baza refuzului participării la formare (%)

Am mai fost la un curs finanţat de

instituţie în ultimii patru ani

Lipsa fondurilor Neînţelegeri cu şeful ierarhic

Nu este nevoie de formare Altele Nu este cazul

0,7 15,4 4,55 1,1 1,8 81,1

S-a refuzat dreptul de participare la cursurile de formare profesională în

ultimii patru ani, finanţate din banii instituţiei

Capitolul 3 91

Fig. 23. Repartizarea pe motive a cazurilor de refuz al participării la formare 3.4. Analiza unor caracteristici ale personalului din administraţia publică A. Introducere Ca şi în cazul angajaţilor din administraţia publică centrală, într-o primă fază, au fost analizate

datele la nivelul întregului eşantion, urmând ca apoi o serie de rezultate să fie obţinute la nivelul unor subgrupe de angajaţi. Astfel, în ele ce urmează se nuanţează o serie de rezultate prin calcularea unor indicatori statistici la nivelul unor grupe de angajaţi definite în raport cu anumite caracteristici. Dintre cele mai importante caracteristici folosite pentru segmentarea întregului eşantion, menţionăm:

sexul persoanei; vârsta angajaţilor; dimensiunea instituţiei în care lucrează; categoria de persoane; nivelul de instruire profesională; tipul instituţiei; gradul de mobilitate a persoanei etc.

Tot în această parte a lucrării, pentru caracterizarea angajaţilor din administraţia publică locală sunt evidenţiate o serie de aspecte legate de apartenenţa angajaţilor la partide politice, sindicate sau organizaţii profesionale.

B. Mobilitatea persoanelor din administraţia publică Un aspect important ce trebuie avut în vedere în analiza caracteristicilor persoanelor angajate în

cadrul administraţiei publice locale se referă la mobilitatea angajaţilor. Astfel, prin întrebările incluse în cadrul chestionarului s-a urmărit calcularea unor indicatori statistici pentru caracterizarea următoarelor caracteristici:

vechimea medie în administraţia publică a persoanelor; vechimea medie a persoanelor în cadrul aceleiaşi instituţii; vechimea medie a persoanelor din administraţia publică centrală pe postul ocupat în prezent; vechimea medie a unei persoane în subordinea aceleiaşi persoane.

Am fost la un curs finanţat de instituţie în ultimii patru ani


Pentru evidenţierea celor patru aspecte, în cadrul chestionarului s-a introdus întrebarea 25. Întrebarea 25 Precizaţi în ani întregi de cât timp vă aflaţi în următoarele situaţii:

Lucrez în administraţia publică Lucrez în actuala instituţie Lucrez pe postul actual Sunt în subordinea aceluiaşi

şef direct

Indicatorii descriptivi calculaţi pentru caracterizarea celor patru dimensiuni ale mobilităţii

angajaţilor din administraţia publică se prezintă în tabelul 26. În cele patru grafice din figura 24 se prezintă distribuţia pe grupe de vârstă în raport cu cei patru indicatori folosiţi pentru analiza mobilităţii angajaţilor din administraţia publică locală. Pe baza rezultatelor obţinute în tabelul 18 sunt calculaţi trei indicatori ce sunt folosiţi pentru caracterizarea mobilităţii angajaţilor din administraţia publică locală pe următoarele trei paliere:

− în administraţia publică; − în cadrul instituţiei în care lucrează angajatul în prezent; − în cadrul ierarhiei de conducere. Indicatorii medii ce sunt calculaţi pentru cele patru variabile sunt prezentaţi în graficul din

figura 25.

a

b

c

d Fig. 24. Distribuţia persoanelor pe vârste în raport cu vechimea în administraţie (a),

în cadrul aceleiaşi instituţii (b), pe acelaşi post (c) şi în subordinea aceluiaşi şef direct (d)

Numărul de ani lucraţi în actuala instituţie Numărul de ani lucraţi în administraţia publică

Numărul de ani lucraţi pe postul actual Numărul de ani lucraţi în subordinea aceluiaşi şef direct

Frec

venţa

Frec

venţa

Frec

venţa

Frec

venţa

Capitolul 3 93

Aceşti indicatori medii sunt folosiţi apoi pentru caracterizarea celor trei aspecte legate de mobilitatea funcţiei publice. Valorile acestor indicatori derivaţi permit evidenţierea unor aspecte importante legate de mobilitatea angajaţilor din administraţia publică locală pe verticală (pe structurile ierarhice de conducere) şi pe orizontală (la nivelul instituţiei sau între instituţii).

Tabelul 26 Indicatori descriptivi pentru caracterizarea mobilităţii angajaţilor

Indicatorul (ani)



Lucrez pe postul actual

Sunt în subordinea aceluiaşi sef direct

Media 9,40 8,15 6,17 4,46 Valoarea minimă 0 0 0 0 Valoarea maximă 36 36 22 20 Abaterea standard 6,739 6,131 5,747 3,813

9.4

8.15

6.17

4.46

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

ani

Lucrez in administratiapublica

Lucrez in actualainstitutie

Lucrez pe postul actual Sunt in subordineaaceluiasi sef direct

Fig. 25. Vechimea medie în administraţie, în aceeaşi instituţie, pe acelaşi post şi în subordinea

aceluiaşi şef direct Pentru aprecierea gradului de mobilitate din administraţia publică centrală se calculează

următorii trei indicatorii, ce sunt prezentaţi în cele ce urmează. Mobilitatea funcţionarilor între instituţii:

1

21 VM

VMk = ,

unde: −1VM vechimea medie în administraţia publică; −2VM vechimea medie în cadrul unei instituţii publice.

Pentru datele înregistrate la nivelul eşantionului, se obţine:

.87,040,915,8

1 ==k

Mobilitatea funcţionarilor pe posturi, în cadrul instituţiei:

Lucrez la administraţia publică

Lucrez la actuale instituţie

Lucrez pe postul actual Lucrez în subordinea aceluiaşi şef direct


2

32 VM

VMk = ,

unde: −3VM vechimea medie într-un post.

Pe baza informaţiilor înregistrate la nivelul eşantionului, se obţine următoarea valoare:

.76,015,817,6

2 ==k

Mobilitatea funcţionarilor pe posturi de conducere:

3

43 VM

VMk = ,

unde: −4VM vechimea medie în subordinea aceluiaşi şef direct.

Pe baza datelor înregistrate la nivelul eşantionului, se obţine:

.72,017,646,4

3 ==k

Valori ridicate ale indicatorilor arată o mobilitate scăzută a angajaţilor din administraţia publică centrală în raport cu cele trei criterii:

în medie, 87% din timpul angajării în administraţia publică al unei persoane a fost petrecut la nivelul aceleiaşi instituţii;

în medie, 76% din timpul angajării într-o instituţie al unui angajat este petrecut pe acelaşi post; în medie, 72% din timpul angajării unei persoane din administraţia publică locală a fost

petrecut pe acelaşi nivel ierarhic. Valorile celor trei indicatori anterior calculate sunt reprezentate în graficul din figura 26.

0.87

0.76

0.72

0.65

0.70

0.75

0.80

0.85

0.90

k1 k2 k3

Fig. 26. Indicatorii folosiţi pentru analiza mobilităţii

C. Distribuţia pe grupe de vârstă O componentă importantă a procesului de reformă din administraţia publică locală este

asigurarea unui echilibru în repartizarea personalului pe grupe de vârstă. Pentru analiza distribuţiei personalului din administraţia publică locală pe grupe de vârstă, în cadrul chestionarului a fost introdusă întrebarea 26.

Capitolul 3 95

Întrebarea 26 Precizaţi vârsta dumneavoastră în ani împliniţi.

Sub 30 ani Între 31 şi 40 ani Între 41 şi 50 ani Între 51 şi 60 ani Cel puţin 61 ani

Repartizarea pe grupe de vârstă a personalului din administraţia publică locală ce a fost inclus

în eşantion se prezintă în tabelul 27. Pe baza acestei serii de date s-a realizat graficul din figura 27.

Tabelul 27 Repartizarea personalului pe grupe de vârstă

(%) Sub 30 ani Între 31 şi 40

ani Între 41 şi 50

ani Între 51 şi 60

ani Cel puţin 61 ani Nonrăspuns Ponderea grupei 13,2 37,1 32,5 13,9 0,7 2,5

Fig. 27. Repartizarea personalului din administraţia publică centrală pe grupe de vârstă

D. Apartenenţa funcţionarilor publici la diverse organizaţii sau partide politice Pentru a urmări în ce măsură angajaţii din administraţia publică locală sunt membri ai unor

partide, a sindicatului sau diverselor organizaţii profesionale, în cadrul chestionarului s-a introdus întrebarea 27.

Întrebarea 27 În care dintre următoarele organizaţii sunteţi membru?

Da Nu 1. Partid politic 2. Sindicat 3. Organizaţie profesională 4. Alte tipuri de organizaţii

Proc

ent

61 şi peste

Vârsta persoanei


În urma prelucrării seriilor de date înregistrate la nivelul eşantionului, s-au obţinut rezultatele din tabelul 28. Cele patru distribuţii definite pentru apartenenţa la un partid politic, sindicat, organizaţii profesionale sau alte tipuri de organizaţii sunt reprezentate prin graficele din figura 28.

Tabelul 20

Apartenenţa angajaţilor la partide politice, sindicate sau organizaţii

Da Nu Nonrăspuns 1. Partid politic 5,0 90,7 4,3 2. Sindicat 71,4 24,6 3,9 3. Organizaţie profesională 16,8 78,2 5,0 4. Alte tipuri de organizaţii 8,9 84,3 6,8

Rezultatele obţinute mai sus scot în evidenţă următoarele aspecte mai importante: numai o pondere mică a angajaţilor din administraţia publică locală aparţin unui partid

politic; există o parte considerabilă a acestui personal care nu aparţine unui sindicat; există o parte considerabilă de angajaţi din administraţia publică centrală care nu sunt

membri ai unei organizaţii profesionale sau ai altui tip de organizaţie. În tabelul 29 se prezintă distribuţia personalului în raport cu categoria de personal şi

apartenenţa la un partid politic. În graficul din figura 28 se prezintă distribuţia membrilor de partid pe categorii de personal.

42.9

28.6

14.3

14.3

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50

Functionar public deconducere

Functionar public deexecutie

Personal contractual cufunctie de conducere

Personal contractual deexecutie

(%)

Fig. 28. Distribuţia membrilor de partid pe categorii de personal

Tabelul 29

Gruparea angajaţilor după apartenenţa la un partid şi categoria de personal

Categoria de personal Total

Funcţionar public de

conducere


Personal contractual cu funcţie de condu-

cere

Personal con-

tractual de

execuţie

NR Funcţionar public de

conducere

% din membrul al unui partid politic 28,0 53,5 7,5 11,0 0,0 100,0

% din categoria de personal 87,7 95,1 79,2 93,3 0,0 90,7

Membru al unui partid politic

Nu % din total 25,4 48,6 6,8 10,0 0,0 90,7


Personal contractual cu funcţie de conducere

Personal public de execuţie

Personal public de conducere

Capitolul 3 97

Categoria de personal Total

Funcţionar public de

conducere


Personal contractual cu funcţie de condu-

cere

Personal con-

tractual de

execuţie

NR Funcţionar public de

conducere


% din categoria de personal 7,4 2,8 8,3 6,7 0,0 5,0

Da % din total 2,1 1,4 0,7 0,7 0,0 5,0


% din categoria de personal 4,9 2,1 12,5 0,0 100,0 4,3 NR

% din total 1,4 1,1 1,1 0,0 0,7 4,3 % din membrul al unui partid politic 28,9 51,1 8,6 10,7 0,7 100,0 % din categoria de personal 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 Total

% din total 28,9 51,1 8,6 10,7 0,7 100,0

a

b

c

d

Fig. 29. Apartenenţa angajaţilor din administraţie la diverse organizaţii

Proc

ent

Proc

ent

Proc

ent

Proc

ent

Membru al unei organizaţii profesionale Membru al altor tipuri de organizaţii


3.5. Analiza unor aspecte ale formării pe tipuri de instituţii A. Introducere Folosind o serie de indicatori statistici, în cele ce urmează se încercă determinarea unor

caracteristici specifice legate de procesul de formare continuă a funcţionarilor publici pe tipuri de instituţii ale administraţiei publice locale. În cadrul chestionarului a fost introdusă o întrebare care permite segmentarea angajaţilor din administraţia publică locală pe următoarele tipuri de instituţii:

consilii judeţene (CJ); servicii descentralizate de interes judeţean (SDIJ); primării (P); primării de sector (PS); servicii descentralizate de interes local (SDIL).

Distribuţia persoanelor din eşantion în raport cu tipul instituţiei în care lucrează se prezintă în tabelul 30. Deoarece ponderea celor din primăriile de sector este mică, în cele ce urmează analizele vor fi realizate numai pentru patru categorii de instituţii: CJ, SDIJ, P şi SDIL.

Tabelul 30

Distribuţia persoanelor în raport cu tipul instituţiei

CJ SDIJ P PS SDIL Non răspuns 1 2 3 4 5 6

25,0 14,3 39,3 1,1 18,6 1,8 Ca şi în cazul instituţiilor din administraţia centrală, în acest caz vor fi analizate opiniile

angajaţilor din cele patru instituţii în raport cu următoarele aspecte: organizarea activităţii de formare de la nivelul instituţiilor; aprecieri asupra cursurilor absolvite; determinarea ariei curriculare a cursurilor.

Cele trei aspecte sunt analizate pe baza criteriilor ce au fost definite în cazul analizei realizate pentru administraţia publică centrală. În cele ce urmează, prezentăm cele mai importante rezultate obţinute în urma prelucrării bazei de date constituite pentru administraţia publică locală.

B. Organizarea activităţii de formare Pentru a stabili dacă între diverse instituţii există diferenţe semnificative în raport cu

organizarea activităţii de formare, se determină distribuţia răspunsurilor la o serie de întrebări care au fost incluse în cadrul chestionarului. În acest caz, se determină distribuţii pe tipuri de instituţii.

De exemplu, în tabelul 31 se prezintă distribuţia răspunsurilor angajaţilor în raport cu cunoaşterea actului normativ care reglementează formarea continuă. Cele patru distribuţii sunt prezentate în graficul din figura 30.

Tabelul 31

Cunoaşterea de către angajaţi a actului normativ ce reglementează formarea

CJ SDIJ P SDIL Există 91,4 90,0 77,3 92,3 Nu există 0,0 0,0 2,7 1,9 Nu cunosc 8,6 10,0 16,4 5,8 Nonrăspuns 0,0 2,3 0,0 0,0

Capitolul 3 99

91.4

90

77.3

92.3

0

0

2.7

1.9

8.6

10

16.4

5.8

0

2.3

0

0

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

CJ

SDIJ

P

SDIL

(%)

Non răspunsNu cunoscNu existăExistă

Fig. 30. Cunoaşterea de către angajaţi a actului normativ ce reglementează formarea

În tabelul 32 se prezintă distribuţia răspunsurilor angajaţilor din administraţia publică locală, pe

tipuri de instituţii, în raport cu cunoaşterea persoanei care se ocupă de activitatea de formare de la nivelul instituţiei. Valorile obţinute sunt prezentate grafic în figura 31.

Tabelul 32 Cunoaşterea de către angajaţi a persoanei responsabile cu formarea

CJ SDIJ P SDIL Există şi o cunosc 94,3 82,5 62,7 80,8 Există şi nu o cunosc 1,4 2,5 0,9 1,9 Nu există 0,0 10,0 28,2 9,6 Nu mă pot pronunţa 4,3 5,0 8,2 5,8 Nonrăspuns 0,0 0,0 0,0 1,9

Observaţie: în chestionar a fost înscrisă şi categoria de instituţii „Alte instituţii”. Aceasta nu

apare în tabel deoarece deţine o pondere foarte mică.

94.3

82.5

62.7

80.8

1.4 2.5 0.9 1.90

10

28.2

9.64.3 5

8.2 5.8

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

CJ SDIJ P SDIL

(%)

Există şi ocunosc

Există şi nu ocunosc

Nu există

nu mă potpronunţa

Non răspuns

Fig. 31. Cunoaşterea de către angajaţi a persoanei responsabile cu formarea

Nonrăspuns

Nu mă pot pronunţa


Pentru a stabili dacă există diferenţe în raport cu gradul de vizibilitate a persoanei responsabile cu formarea de la un tip de instituţie la alta se aplică testul hi-pătrat. Rezultatul obţinut scoate în evidenţă că există diferenţe semnificative între instituţii în raport cu caracteristica considerată (valoarea pragului de semnificaţie este 0,02). Astfel, pe baza rezultatelor obţinute mai sus, formulăm următoarele comentarii:

la nivelul consiliului judeţean se constată că persoana responsabilă cu formarea are cea mai largă recunoaştere. Un procent de 94,3 au semnalat cunoaşterea acesteia;

în schimb, la nivelul primăriilor se constată că există o pondere mare de angajaţi care semnalează că nu există desemnată o asemenea persoană. Ponderea acestora este de 28,2%.

Pentru apreciere globală a activităţii persoanei desemnate cu formarea profesională de la nivelul celor patru categorii de instituţii din administraţia publică locală se defineşte variabila:

),(41],5,1[: 4443424144 AAAAANA +++=→

unde 41A , 42A , 43A şi 44A sunt variabile primare definite pe baza întrebărilor din chestionar. Acestea sunt: 41A este o variabilă folosită pentru aprecierea persoanei responsabile cu formare în raport cu

o serie de aspecte legate de elaborarea planului de formare profesională de la nivelul instituţiei; 42A este variabila primară definită pentru caracterizarea persoanei în raport cu măsura în

care asigură consultarea şi asistenţa personalului în domeniul formării profesionale; 43A este variabila folosită pentru evaluarea persoanei responsabile în raport cu aspecte

legate de monitorizarea aplicării măsurilor privind formarea profesională; 44A este o variabilă folosită pentru aprecierea responsabilului cu formarea profesională în

raport cu transparenţa deciziilor din domeniul formării profesionale. Pentru această variabilă se calculează indicatorii medii şi de varianţă. Valorile acestor indicatori

calculaţi la nivelul fiecărei categorii de instituţii şi pe ansamblu sunt prezentate în tabelul 33 şi în graficul din figura 32.

Tabelul 33 Indicatori pentru variabila A4 la nivelul instituţiilor

Tipul instituţiei Media Std. Deviation CJ 4,00 0,810

SDIJ 3,80 1,660 P 3.73 1,016

SDIL 4,07 0,996 Total 3,90 0,980

4

3.8

3.73

4.07

3.9

3.5

3.6

3.7

3.8

3.9

4

4.1

CJ SDIJ P SDIL Total

Media

Fig. 32. Aprecierea medie a activităţii responsabilului cu formarea, pe categorii de instituţii

Capitolul 3 101

Rezultatele obţinute scot în evidenţă o apreciere bună din partea angajaţilor a activităţii persoanei responsabile cu formarea. Se evidenţiază responsabilii de la nivelul SDIL şi CJ. O activitate mai puţin apreciată este la nivelul primăriilor.

C. Aprecieri asupra cursurilor absolvite Pentru formularea unor aprecieri asupra cursurilor absolvite de persoanele din instituţiile

publice din administraţia publică locală sunt definite în cele ce urmează patru variabile agregate, ţinând seama de variabile primare ce sunt definite direct pe baza întrebărilor din chestionar. Formulele de calcul pentru cele patru variabile agregate şi rezultatele obţinute la nivelul celor patru categorii de instituţii din administraţia publică locală sunt prezentate în cele ce urmează.

1. Prima variabilă, ce este notată cu 16A , este folosită pentru a evalua în ce măsură cursurile de formare la care au participat angajaţii instituţiilor din administraţia publică locală s-au desfăşurat conform unor standarde de calitate stabilite. Această variabilă este definită pe baza aplicaţiei următoare:

)(41],4,1[: 1541531521511515 AAAAANA +++=→ ,

unde: 151A – cuantifică opinia personalului cu privire la desfăşurarea cursurilor în conformitate cu

un program stabilit; 152A – măsura în care la cursurile de formare s-au distribuit suporturi de curs; 153A – măsura în care la finele cursului există practica completării unor chestionare de către

participanţi pentru evaluarea calităţii; 154A – există practica evaluării participanţilor la finele unui curs de formare.

Pentru această variabilă se calculează indicatori statistici pentru caracterizarea nivelului mediu, a varianţei, asimetriei şi excesului. Pentru interpretarea valorilor trebuie să se ţină seama de atribuire a valorilor numerice celor cinci calificative: 1 – nesatisfăcător, 2 – satisfăcător, 3 – relativ bine, 4 – bine şi 5 – foarte bine.

Indicatorilor statistici calculaţi pentru această variabilă pe fiecare categorie de instituţie sunt prezentaţi în tabelul 34, iar mediile înregistrate la nivelul categoriilor de instituţii sunt prezentate în graficul din figura 33.

Tabelul 34

Indicatori calculaţi pentru variabila 15A


(%) CJ 3,56 0,436 -0,71 -0,68 26,2 SDIJ 3,62 0,501 1,63 -1,56 13,4 P 3,66 0,459 3,02 -1,81 39,6 SDIL 3,61 0,455 -0,74 -0,83 18,5 Total 3,62 0,454 1,00 -1,29


precizarea instituţiei, dar care reprezentau un procent mic (2,4%). Valorile de mai sus arată că nu există diferenţe semnificative în percepţia respectării unor

standarde de calitate la nivelul personalului din administraţia publică locală care îşi desfăşoară activitatea în instituţii diferite. Mai mult, ca şi în cazul administraţiei publice centrale, valorile obţinute arată că, în cea mai mare parte, cursurile de formare se desfăşoară la nivelul standardelor stabilite.


3.56

3.62

3.66

3.61

3.62

3.5

3.52

3.54

3.56

3.58

3.6

3.62

3.64

3.66


Media

Fig. 33. Mediile pe tipuri de instituţii ale variabilei 15A

2. A doua variabilă ce este notată cu 18A este folosită pentru a măsura gradul de

satisfacţie a personalului din administraţia publică locală care a urmat un curs de formare. Aprecierea se realizează pe baza a şapte factori. Această variabilă este definită prin aplicaţia:

)(71],4,1[: 1871861851841831821811818 AAAAAAAANA ++++++=→ ,

unde: −181A măsoară calitatea lectorilor; −182A materiale primite în cadrul cursului; −183A tematica cursurilor de formare profesională; −184A locul în care s-a desfăşurat cursul; −185A aplicabilitatea cursului la locul de muncă; −186A calitatea studiilor de caz şi a aplicaţiilor practice; −187A perioada în care s-a desfăşurat cursul şi orarul acestuia.

Indicatorii statistici pentru această variabilă sunt calculaţi pe fiecare categorie de instituţie. Rezultatele obţinute sunt prezentaţi în tabelul 35. Indicatorii medii determinaţi pe fiecare categorie de instituţie din administraţia publică locală sunt prezentaţi în graficul din figura 34. Pentru definirea acestei variabile agregate ce este definită pe baza relaţiei de mai sus sunt luate în considerare numai chestionarele la care au fost înregistrate răspunsuri la toate întrebările A171-A177. Pe baza celor şapte întrebări din chestionar sunt definite cele şapte variabile primare folosite pentru caracterizarea unor aspecte importante legate de formarea continuă. Pentru calcularea valorilor variabilei agregate au fost excluse înregistrările care au avut ca variantă de răspuns „Nu cunosc”.



(%) CJ 3,35 0,466 -0,966 -0,290 26,2 SDIJ 3,46 0,433 -0,700 -0,608 13,7 P 3,47 0,462 -1,130 -0,444 39,8 SDIL 3,42 0,522 0,076 -0,754 18,0 Total 3,42 0,469 -0,719 -0,500 97,6

Capitolul 3 103

Observaţie: în cadrul seriei de date au mai fost incluse şi valori de la alte instituţii sau fără precizarea instituţiei, dar care reprezentau un procent mic (2,4%).

3.35

3.46

3.47 3.423.42

3.15

3.3

3.45

3.6


Fig. 34. Mediile pe tipuri de instituţii pentru variabila 18A

Ca şi în cazul administraţiei publice centrale, rezultatele obţinute mai sus scot în evidenţă un nivel

ridicat de satisfacţie a angajaţilor în raport cu cele şapte criterii de apreciere a desfăşurării cursurilor de formare continuă. Această afirmaţie este întărită şi prin aplicarea ANOVA, care arată că nu există diferenţe semnificative între instituţii în raport cu acest aspect (valoarea statisticii F este 0,858).

3. Un aspect important legat de calitatea cursurilor de formare este reprezentat de frecventarea activităţilor din cadrul cursurilor de formare de către participanţi. Pe baza datelor înregistrate se prezintă în tabelul 36 distribuţiile răspunsurilor privind frecventarea activităţilor unui curs de către participanţii la acestea pe cele patru categorii de instituţii.

Tabelul 36

Frecventarea activităţilor cursurilor de formare continuă (%)

CJ SDIJ P SDIL Niciodată 0,0 2,9 1,0 0,0 Mai puţin de o treime 1,5 2,9 10,8 0,0 Cel mult la jumătate 0,0 5,7 2,0 4,3 Cel mult la două treimi 10,4 8,6 4,9 13,0 La toate 86,6 80,0 79,4 80,4 NR 1,5 0,0 2,0 2,2

Pe baza rezultatelor din tabelul 37, formulăm următoarele comentarii: există cazuri izolate în

care formarea continuă este numai una formală (semnalăm în acest sens cazurile de SDIJ şi P); programul cursurilor s-a respectat de cele mai multe ori la nivelul CJ.

4. Un aspect important al formării este evaluarea corectă a cursurilor ţinute de diverşi prestatori. În cadrul chestionarului a fost introdusă o întrebare care permite evaluarea calităţii cursurilor susţinute de cinci categorii de prestatori. Evaluarea calităţii serviciilor practicate de diverşi prestatori de formare profesională se realizează la nivelul fiecărei categorii de instituţii din administraţia publică locală, prin calcularea unei medii a calificativelor acordate de angajaţi acestora. Sunt luate în considerare pentru evaluarea fiecărui prestator de formare numai chestionarele care au acordat acestuia un calificativ. Rezultatele obţinute sunt prezentate în tabelul 37, iar mediile pe fiecare furnizor sunt prezentate în graficul din figura 35.


Pe baza rezultatelor obţinute, formulăm următoarele comentarii: ca şi în cazul administraţiei publice centrale, aprecierea cea mai bună din partea angajaţilor

este în favoarea furnizorilor de formare care provin din instituţii publice care au ca obiect de activitate definit explicit în actul normativ de înfiinţare, organizare şi funcţionare, inclusiv organizarea şi derularea de programe de formare (ex. INA, centrele regionale de formare continuă) şi instituţiile din cadrul sistemului naţional de învăţământ corespunzătoare nivelului învăţământ superior sau, după caz, categoriei educaţie permanentă, în limitele prevăzute de lege;

aprecierile cele mai nefavorabile sunt pentru organizaţiile private independente şi organizaţiile de drept privat înfiinţate pe lângă autorităţi şi instituţii publice. De exemplu, aceşti furnizori au primit cele mai mici aprecieri de la angajaţii din SDIL de 2,84, respectiv 2,81. Totuşi aceşti furnizori au primit cele mai bune calificative din partea SDIJ, acestea fiind egale cu 3,71, respectiv 3,64;

furnizorii interni sunt foarte bine apreciaţi de personalul de la nivelul CJ.

2

2.2

2.4

2.6

2.8

3

3.2

3.4

3.6

3.8

I1 I2 I3 I4 I5

CJSDIJPSDILTotal

Fig. 35. Gradul de apreciere a furnizorilor de formare de către participanţi pe tipuri de instituţii din care provin şi pe ansamblu

Tabelul 37

Indicatorii folosiţi pentru aprecierea calităţii prestatorilor de formare continuă

Tipul instituţiei Furnizorul de formare I1 I2 I3 I4 I5

CJ Media 3,36 3,30 3,29 3,10 3,48 Număr de cazuri 67 53 38 50 31 Abaterea standard 0,667 0,668 0,694 0,735 0,508 SDIJ Media 3,35 3,21 3,71 3,64 3,28 Număr de cazuri 31 29 14 14 18 Abaterea standard 0,608 0,491 0,469 0,633 0,574 P Media 3,59 3,55 3,35 3,21 3,30 Număr de cazuri 93 55 49 42 33 Abaterea standard 0,535 0,538 0,631 0,813 0,770 SDIL Media 3,65 3,16 2,84 2,71 3,06 Număr de cazuri 48 25 25 24 17 Abaterea standard 0,674 0,688 0,625 1,04 0,659 Total Media 3,51 3,35 3,26 3,14 3,32 Număr de cazuri 245 165 129 135 103 Abaterea standard 0,591 0,619 0,668 0,839 0,645

* Deoarece a fost un număr mic de cazuri nu s-au calculat indicatorii medii.

Capitolul 4 Comentarii finale

În această parte a lucrării vor fi prezentate o serie de concluzii privind caracteristicile

procesului de formare profesională de la nivelul instituţiilor din administraţia publică centrală şi locală. Principalele obiective ale acestei analize privesc următoarele două aspecte mai importante: punerea în evidenţă a unor asemănări şi diferenţe care există între administraţia publică

centrală şi locală în raport cu componenta de formare continuă; analiza unor caracteristici ale procesului de formare pe diverse categorii de personal.

Se va încerca identificarea unor discipline ce trebuie să facă parte din programul de formare continuă, ţinând seama de structura programelor de formare din perioadele trecute, de cerinţele de modernizare a instituţiilor publice şi de recomandările venite din partea instituţiilor abilitate cu susţinerea procesului de reformă a administraţiei publice, în general, şi a reformei funcţiei publice, în special.

4.1. Concluzii privind cursurile de formare pe tipuri de instituţii (1) Prima concluzie este legată de asemănarea care există între ariile curriculare ale

ultimelor două cursuri urmate de angajaţii din administraţia publică centrală şi locală. În tabelul 1 se prezintă ponderea persoanelor care au precizat că au urmat anumite discipline,

precum şi ordinea descrescătoare a disciplinelor în raport cu frecvenţa acestora în cadrul ultimelor două programe de formare.

Pe baza datelor din acest tabel se obţin următoarele rezultate: cele mai solicitate discipline în cadrul ultimelor două cursuri de formare profesională au

fost: Managementul resurselor umane, Management public şi informatică aplicată în administraţia publică;

cel mai puţin solicitate cursuri au fost: Statistică aplicată în administraţia publică, Economie europeană, Management financiar şi Finanţe locale;

coeficientul de corelaţie calculat pe baza ponderilor disciplinelor incluse în planul de formare de la nivel local şi central este 0,81;

coeficientul de corelaţie calculat pe baza rangurilor este egal cu 0,78. Valorile celor doi indicatori de corelaţie scot în evidenţă structuri relativ asemănătoare ale disciplinelor din planurile de formare de la nivelul instituţiilor din administraţia publică centrală şi locală;

se notează cu 221,...,i,Y Ci = ponderea persoanelor din administraţia publică centrală care au

precizat că au avut în cadrul ultimelor două sesiuni de formare disciplina i şi cu 221,...,i,Y Li = pon-

derea persoanelor din administraţia publică locală care au precizat că au avut în cadrul ultimelor două sesiuni de formare disciplina i . În aceste condiţii, se defineşte modelul liniar de regresie:

iL

iC

i aYbY ε++= .


Tabelul 1 Caracteristici ale disciplinelor incluse în programele de formare

Procente Rangul Nr, crt, Disciplina

Central Local Central Local 1 Management public 18,2 15,0 2 4 2 Politici publice 13,6 6,4 6 12,5 3 Informatică aplicată în administraţie publică 14,1 12,5 5 5 4 Finanţe publice 7,3 6,4 15 12,5 5 Statistică aplicată în administraţia publică 4,5 2,9 21 22 6 Finanţe locale 2,3 7,5 22 10,5 7 Economie europeană 5,9 3,2 19,5 21 8 Achiziţii publice 9,1 15,4 10,5 2,5 9 Managementul serviciilor publice 10,0 9,6 9 8 10 Planificarea strategică şi regională 8,2 4,3 13 18,5 11 Managementul proiectelor 15 15,4 4 2,5 12 Cultura europeană 6,4 3,6 18 20 13 Management financiar 5,9 6,1 19,5 15 14 Evaluarea şi monitorizarea programelor cu finanţare europeană 10,0 6,1 9 15 15 Audit intern 6,8 7,5 16,5 10,5 16 Managementul schimbării în administraţia publică 7,7 5,4 14 17 17 Managementul calităţii totale în AP 10,0 6,1 9 15 18 Comunicare şi relaţii publice 15,5 11,4 3 6 19 Managementul resurselor umane 20,0 19,3 1 1 20 Contabilitate bugetară 9,1 10,4 11,5 7 21 Reforma administraţiei publice 10,1 7,9 7 9 22 Protecţia mediului 6,8 4,3 16,5 18,5

În cadrul modelului de mai sus s-a notat cu iε o variabilă aleatorie de medie zero şi varianţă constantă. În urma estimării parametrilor modelului prin metoda celor mai mici pătrate s-au obţinut rezultatele prezentate în tabelul 2.

Tabelul 2 Caracteristicile modelului de regresie

Coeficient Abaterea standard t Stat Intercept 2,984446 1,29158 2,310693 X Variable 1 0,82364 0,128684 6,400459 R2 0,813 F 40,97

0

5

10

15

20

25

0 5 10 15 20 25

YL (%)

YC

(%)

Fig. 1. Relaţia dintre C

iY şi LiY

Capitolul 4 107

Rezultatele din tabelul 2 vin în sprijinul primei concluzii formulate. În aceste condiţii, trebuie stabilit în ce măsură este nevoie de o diversificare a disciplinelor incluse în planul de formare continuă pentru sesiunile viitoare. În acest sens, se recomandă definirea portofoliului de discipline pe baza evaluării opiniei angajaţilor, a evaluării nevoilor instituţiei, a cunoaşterii cerinţelor beneficiarilor şi din recomandările instituţiilor abilitate cu reforma administraţiei publice.

(2) Din analiza informaţiilor incluse în cadrul chestionarelor se constată o slabă

consultare a personalului în stabilirea necesarului de formare continuă prin aplicarea chestionarelor statistice în mod periodic.

Din rezultatele obţinute în urma aplicării instrumentelor statistice pentru culegerea unor

informaţii relevante cu privire la caracteristicile procesului de formare se constată că, atât la nivelul instituţiilor din administraţia publică centrală, cât şi din administraţia publică locală chestionarul statistic aplicat angajaţilor din instituţie este folosit într-o mică măsură pentru identificarea necesarului de formare continuă. În graficul din figura 2 se prezintă media notelor acordate de angajaţii din administraţia publică centrală şi locală folosirii chestionarului statistic pentru identificarea nevoii de formare profesională. În interpretarea celor două valori trebuie avut în vedere că domeniul de valori este un interval de valori de la 1 (instrumentul nu se foloseşte deloc) la 4 (instrumentul se foloseşte de regulă). În aceste condiţii, afirmăm că acesta este un instrument folosit numai ocazional, nefiind un instrument important în identificarea nevoii de formare profesională.

1.96

1.5

0

0.5

1

1.5

2

APC APL

Fig. 2. Aprecierea privind folosirea chestionarului statistic pentru determinarea necesarului

de formare continuă În graficul din figura 3 se prezintă media aprecierilor angajaţilor din administraţia publică

centrală şi locală cu privire la folosirea unor instrumente pentru determinarea necesarului de formare profesională. Pe baza informaţiilor din acest grafic formulăm următoarele comentarii:

atât la nivelul administraţiei publice centrale, dar mai ales al celei locale, consultarea directă a angajaţilor pe baza chestionarului statistic este cel mai rar folosită;

în privinţa instrumentelor I2, I3, I4, I5 şi I6 se constată o mare asemănare în folosirea acestora la nivelul celor două administraţii;

instituţiile din administraţia publică locală îşi definesc curricula ţinând seama de recomandările INA şi centrele regionale;

instituţiile din administraţia publică centrală ţin seama într-o măsură mai mare de recomandările ANFP;


în ambele cazuri, calea cea mai importantă în stabilirea necesarului de formare continuă este reprezentată de propunerile înaintate de şefii compartimentelor funcţionale.

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5I1

I2

I3

I4

I5

I6

I7

I8Central

Local

Fig. 3. Folosirea unor instrumente pentru determinarea necesarului de formare profesională

în administraţia publică centrală şi locală În cele ce urmează se calculează un indicator statistic pentru evaluarea gradului de consultare a

fiecărui actor implicat în desfăşurarea procesului de formare continuă: angajaţii, instituţia din administraţia publică, beneficiarii serviciilor publice, instituţii implicate direct în definirea caracteristicilor procesului de reformă (INA, ANFP etc.) şi furnizorii de formare continuă.

Indicatorul folosit pentru caracterizarea gradului de consultare a fiecărui actor implicat în cadrul acestui proces se calculează pe baza informaţiilor incluse în cadrul chestionarului aplicat angajaţilor din administraţia publică:

pentru evaluarea opiniei angajaţilor se ţine seama de gradul de folosire a chestionarului statistic aplicat angajaţilor din instituţiile publice în faza premergătoare elaborării planului de formare profesională şi de folosirea rapoartelor de evaluare a performanţelor angajaţilor.

În aceste condiţii, se defineşte indicatorul statistic folosit pentru evaluarea opiniei angajaţilor pe baza relaţiei:

)I(EO)()I(EOEOP 21 1 ×−+×= αα , unde

− )1,0(∈α este un scalar ce pune în evidenţă importanţa consultării directe a angajaţilor în

definirea necesarului de formare continuă. În cadrul acestui studiu se consideră ;21

=α

− )( 1IEO este un indicator folosit pentru evaluarea necesarului de formare pe baza informaţiilor culese direct de la angajaţi pe baza aplicării directe a unui chestionar statistic;

− )( 2IEO este un indicator folosit pentru evaluarea necesarului de formare ţinând seama de conţinutul rapoartelor de evaluare a performanţelor angajaţilor.

Capitolul 4 109

Pentru cazul în care ,21

=α se obţin valorile următoare pentru EOP de la nivelul celor două

administraţii: 2,40 pentru central şi 2,25 pentru local; Pentru evaluarea opiniei angajaţilor privind luarea în considerare a nevoilor instituţiei

în definirea necesarului de formare se ţine seama de propunerile înaintate de şefi şi de măsura în care sunt folosite informaţiile conţinute în fişele de post ale angajaţilor.

Se defineşte indicatorul statistic pentru evaluarea măsurii în care se ţine seama de nevoile instituţiei în momentul evaluării necesarului de formare prin:

))()((21

43 IEOIEOENI += ,

unde − )( 3IEO este un indicator folosit pentru evaluarea necesarului de formare pe baza

informaţiilor înaintate de şefii compartimentelor funcţionale; − )( 4IEO este un indicator folosit pentru evaluarea necesarului de formare ţinând seama

informaţiile conţinute în fişele de post ale funcţionarilor publici. Pe baza datelor înregistrate la nivelul celor două eşantioane s-au obţinut următoarele rezultate:

2,82 pentru administraţia publică centrală şi 2,85 pentru administraţia publică locală; o sursă importantă de informaţii pentru definirea necesarului de formare trebuie să o

reprezinte cerinţele beneficiarilor pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor. Pe baza informaţiilor din chestionarele aplicate angajaţilor se determină valoarea indicatorului

folosit pentru măsurarea opiniei angajaţilor privind măsura în care pentru definirea necesarului de formare se ţine seama de observaţiile primite din partea beneficiarilor serviciilor publice :))(( 6IEO

)( 6IEOEOB = . Valorile acestui indicator sunt: 2,07 pentru administraţia publică centrală şi 2,16 pentru

administraţia publică locală; determinarea necesarului de formare continuă de la nivelul instituţiilor trebuie să ţină

seama şi de recomandările formulate de instituţiile abilitate cu reformarea sistemului. În acest sens, recomandările din partea ANFP, INA şi a centrelor regionale de formare profesională pot stabili o anumită structură a ofertei de formare profesională de la nivelul instituţiilor.

Pentru a evalua opinia angajaţilor din administraţie cu privire la influenţa recomandărilor formulate de cele trei instituţii (ANFP, INA şi centrele regionale de formare profesională) în definirea ofertei de formare profesională de la nivelul instituţiilor se recurge la următorul indicator:

))()((21

77 IEOIEOEIR += ,

unde − )( 3IEO este un indicator folosit pentru evaluarea necesarului de formare pe baza

recomandărilor formulate de ANFP; − )( 4IEO este un indicator folosit pentru evaluarea necesarului de formare pe baza

recomandărilor de la INA şi de la centrele regionale de formare. Pe baza informaţiilor de la nivelul celor două eşantioane se obţin valorile: 2,31 pentru

administraţia publică centrală şi 2,07 pentru administraţia publică locală; pentru determinarea ofertei de formare profesională de la nivelul unei instituţii se

recomandă luarea în considerare a ofertelor înaintate de diverşi furnizori de formare profesională.

Pe baza informaţiilor din cele două eşantioane se evaluează opinia angajaţilor cu privire la luarea în considerare de către instituţii a ofertelor înaintate de furnizorii de formare profesională.


Se defineşte indicatorul: )( 5IEOEOF = ,

unde )( 5IEO este un indicator pentru cuantificarea opiniei angajaţilor cu privire la luarea în considerare de către instituţiile din administraţia publică a ofertelor înaintate de furnizorii de formare profesională.

Pe baza informaţiilor de la nivelul angajaţilor din eşantioanele definite s-au obţinut rezultatele următoare: 2,60 la nivelul administraţiei publice centrale şi 2,37 la nivelul administraţiei publice locale.

(3) Practica consultării actorilor implicaţi în derularea procesului de formare este mai

evidentă la nivelul instituţiilor din administraţia publică centrală, în raport cu instituţiile din administraţia publică locală.

Pentru argumentarea acestei afirmaţii se ţine seama de graficul din figura 4, în care sunt

prezentaţi indicatorii folosiţi pentru caracterizarea gradului de consultare a unor actori pentru definirea necesarului de formare profesională ce au fost calculaţi anterior.

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3EOP

ENI

EOBEIR

EOF

CL

Fig. 4. Indicatori privind evaluarea unor actori pentru determinarea

necesarului de formare profesională 4.2. Concluzii privind cursurile de formare pe categorii de personal În această parte a lucrării vom formula o serie de concluzii legate de curricula formării

profesionale pentru funcţionarii publici de conducere şi de execuţie de la nivelul administraţiei publice centrale şi locale. În tabelul 3 sunt prezentate ponderile persoanelor de conducere şi de execuţie de la nivelul administraţiei publice centrale şi locale care au urmat la ultimele două cursuri absolvite una sau mai multe discipline dintre cele prezentate în acest tabel. Plecând de la aceste serii de date, utilizând metode statistice precum modelul de regresie şi coeficientul de regresie, vom încerca să identificăm o serie de asemănări şi deosebiri care există între curricula de formare a angajaţilor din administraţia publică centrală şi locală.

Capitolul 4 111

Tabelul 3

Ponderea persoanelor care au absolvit o disciplină

Conducere Execuţie Nr. crt. Disciplina Central

CCiY

Local CL

iY Central

ECiY

Local EL

iY 1 Management public 32,4 27,5 13,5 11,2 2 Politici publice 15,5 11,1 12,5 3,5 3 Informatica aplicata în administraţie publică 14,1 6,2 15,4 16,8 4 Finanţe publice 9,9 6,2 2,9 7,0 5 Statistica aplicată în administraţia publică 2,8 1,2 3,8 4,2 6 Finanţe locale 2,8 7,4 1,9 8,4 7 Economie europeană 7,0 3,7 3,8 2,8 8 Achiziţii publice 11,3 22,2 6,7 14,7 9 Managementul serviciilor publice 18,3 17,3 6,7 2,8 10 Planificarea strategica şi regională 11,3 4,9 5,8 3,5 11 Managementul proiectelor 18,3 13,6 9,6 18,2 12 Cultura europeană 7,0 4,9 5,8 2,1 13 Management financiar 8,5 4,9 3,8 7,7 14 Evaluarea şi monitorizarea programelor cu finanţare europeană 8,5 4,9 6,7 7,7 15 Audit intern 5,6 6,2 5,8 8,4 16 Managementul schimbării în administraţia publică 15,5 7,4 4,8 3,5 17 Managementul calităţii totale în AP 12,7 9,9 6,7 4,2 18 Comunicare şi relaţii publice 15,5 8,6 18,3 14,0 19 Managementul resurselor umane 18,3 16,0 19,2 23,1 20 Contabilitate bugetară 15,5 11,1 2,9 11,2 21 Reforma administraţiei publice 16,9 8,6 6,7 9,1 22 Protecţia mediului 7,0 3,7 7,7 4,9

Pentru definirea modelelor de regresie, se consideră următoarele variabile: CCY ponderea persoanelor de conducere de la nivelul administraţiei publice centrale care au

absolvit cursurile unei discipline în cadrul ultimelor două cursuri de formare; CLY ponderea persoanelor de conducere de la nivelul administraţiei publice locale care au

absolvit cursurile unei discipline în cadrul ultimelor două cursuri de formare; ECY ponderea persoanelor de execuţie de la nivelul administraţiei publice centrale care au

absolvit cursurile unei discipline în cadrul ultimelor două cursuri de formare; ELY ponderea persoanelor de execuţie de la nivelul administraţiei publice locale care au

absolvit cursurile unei discipline în cadrul ultimelor două cursuri de formare. Folosind cele patru variabile, pot fi definite modele simple de regresie pentru formularea unor

observaţii legate de unele aspecte ale formării continue precum asemănările care există între curricula formării pentru:

− personalul de conducere de la nivelul administraţiei publice centrale şi locale. În acest sens, se estimează parametrii modelului de regresie:

iCL

iCC

i YabY ε++= 11 ; personalul de execuţie de la nivelul administraţiei publice centrale şi locale. În acest sens, se

estimează parametrii modelului de regresie: i

ELi

ECi YabY ε++= 22 ; personalul de conducere şi de execuţie de la nivelul administraţiei publice centrale. În acest

sens, se estimează parametrii modelului de regresie:


iEC

iCC

i YabY ε++= 33 ; personalul de conducere şi de execuţie de la nivelul administraţiei publice locale. În acest

sens, se estimează parametrii modelului de regresie: i

ELi

CLi YabY ε++= 44 .

În cadrul celor patru modele de regresie iε este o variabilă aleatorie de medie zero şi varianţă constantă. Parametrii celor patru parametrii sunt estimaţi prin metoda celor mai mici pătrate pe baza datelor din tabelul 3.

Rezultatele obţinute în urma estimării sunt prezentate în tabelul 4. În tabelul 5 se prezintă matricea de corelaţie a celor patru variabile.

Tabelul 4

Caracteristicile modelelor de regresie

Modelul 1 Modelul 2 Modelul 3 Modelul 4 b *

),(,023884 **

),(,022103 *

),(,

902546 **

),(,242165

a *

),(,655810 *

),(,

643540 *

),(,

113760 **

),(,

212500

2R 780, 630, 570, 440, F 0032, 3013, 659, 874,

000,* =−α , 050,** =−α .

Tabelul 5 Matricea de corelaţie

CC CL EC EL CC 1 CL 0,78 1 EC 0,57 0,40 1 EL 0,39 0,44 0,63 1 Rezultatele obţinute permit formularea următoarelor concluzii: (1) Există o similitudine mare între curricula formării de la nivelul personalului de

conducere din administraţia publică centrală şi locală. (2) Un grad mare de asemănare există şi între programele de formare a personalului de

execuţie din administraţia publică centrală şi locală, dar mai mică decât în cazul personalului de conducere.

(3) Există diferenţe semnificative între formarea personalului de conducere şi de execuţie, atât de la nivelul administraţiei publice centrale, cât şi a celei locale. În plus, trebuie semnalat că aceasta este mai evidentă la nivelul administraţiei publice locale.

Un aspect important al formării este dat de identificarea unor asemănări şi deosebiri semni-

ficative între disciplinele dorite de angajaţii din administraţia publică centrală şi locală. În tabelul 6 se prezintă prioritizarea disciplinelor dintr-o listă propusă celor două categorii de angajaţi.

În cadrul tabelului sunt trecute următoarele informaţii cu privire la disciplinele indicate: a. calificativul mediu acordat de angajaţii celor două administraţii. Acesta este un număr din

intervalul [1,4], unde 1 este pentru aprecierea cel mai puţin importantă şi 4 pentru cea mai importantă;

Capitolul 4 113

b. poziţia disciplinei intr-un clasament de la 1-cea mai cerută disciplină, la 22-cel mai puţin solicitată, pe fiecare administraţie;

c. un indicator de similaritate între solicitările la cele două administraţii calculat pe baza relaţiei:

221100100 ,...,i,MACMAL

IS ii =−=

S-a notat cu MAL media notelor acordate de angajaţii administraţiei publice locale unei discipline în raport cu dorinţa acestora de aprofundare a cunoştinţelor, iar MAC este aceeaşi notă pentru angajaţii administraţiei publice centrale. Valoarea indicatorului în apropierea lui zero arată o similaritate ridicată între cerinţele angajaţilor din cele două administraţii. Considerăm că o valoare a indicatorului în intervalul ),( 1010− indică o asemănare mare între cererile angajaţilor din cele două administraţii. O valoare pozitivă a indicatorului indică o solicitare mai ridicată din partea angajaţilor din administraţia publică locală, iar o valoare pozitivă din partea celor din administraţia publică centrală.

Pe baza datelor din tabelul 6 distingem trei clase de echivalenţă a gradului de solicitare a unor discipline de către angajaţii celor două administraţii:

discipline care sunt solicitate în egală măsură la nivelul celor două administraţii. Acestea sunt disciplinele care au valoarea indicatorului de similaritate în intervalul de valori de la -10% la 10%. Acestea sunt disciplinele din clasa de echivalenţă 1;

discipline care sunt solicitate cu regularitate într-o măsură mai mare la una dintre cele două administraţii. Valorile indicatorului de similaritate sunt cuprinse în intervalele de valori

).,(),( 20101020 ∪−− Această clasă de echivalenţă se notează cu 2; în a treia clasă de echivalenţă sunt incluse disciplinele pentru care indicele de similaritate

este mai mic de -20% sau mai mare de 20%. Acestea sunt discipline solicitate de regulă la una dintre cele două administraţii. Se notează această clasă de echivalenţă cun 3.

(4) În definirea curriculei de formare profesională trebuie să se ţină seama de

diferenţele care există între cerinţele personalului din administraţia publică centrală şi locală.

Tabelul 6 Asemănări şi deosebiri între disciplinele cerute în administraţia publică locală

şi administraţia publică centrală

Disciplina MAL MAC Rang L Rang C IS Clasa de echivalenţă

Management public 3,08 3,04 6 3 1,3 1 Politici publice 2,50 2,76 18 10 -9,4 1 Informatică aplicată în administraţie publică 3,11 2,70 2,3,4 13 15,2 2 Finanţe publice 2,59 2,24 16 18 15,6 2 Statistică aplicată în administraţia publică 2,15 2,10 21 21 2,4 1 Finanţe locale 2,56 1,76 17 22 45,5 3 Economie europeană 2,33 2,38 20 15 -2,1 1 Achiziţii publice 2,95 2,51 8 14 17,5 2 Managementul serviciilor publice 3,10 2,72 5 12 14,0 2 Planificarea strategică şi regională 2,64 2,98 13 4 -11,4 2 Managementul proiectelor 3,11 3,21 2,3,4 1 -3,1 1 Cultura europeană 2,41 2,73 19 11 -11,7 2 Management financiar 2,62 2,32 14 16,17 12,9 2 Evaluarea şi monitorizarea programelor cu finanţare europeană 2,84 2,84 11 7 0,0 1 Audit intern 2,61 2,21 15 19 18,1 2 Managementul schimbării în administraţia publică 2,91 2,92 9 6 -0,3 1 Managementul calităţii totale în AP 2,87 2,77 10 9 3,6 1


Disciplina MAL MAC Rang L Rang C IS Clasa de echivalenţă

Comunicare şi relaţii publice 3,11 3,14 2,3,4 2 -1,0 1 Managementul resurselor umane 3,23 2,94 1 5 9,9 1 Contabilitate bugetară 2,65 2,13 12 20 24,4 3 Reforma administraţiei publice 2,99 2,78 7 8 7,6 1 Protecţia mediului 2,06 2,32 22 16,17 -11,2 2

Bibliografie

Andrei, T. (2003), Statistică şi econometrie, Editura Economică, Bucureşti Delattre, R. (1993), Mobilisez vos collaborateurs, Marabout, Paris Gheţe, Georgeta, Costea, Margareta, Profiroiu, M. (1999), Rolul formării profesionale în reforma

administraţiei publice, Editura Economică, Bucureşti Lucien-Brun, M., Toucheboeuf, B. (1993), Comment mettre en place un management contractuel,

Nathan, Paris Manolescu, A., Lefter, V., Deaconu, Alecxandrina (2007), Managementul resurselor umane, Editura

Economică, Bucureşti Profiroiu, M., Andrei, T., Carp, R., Dincă, D. (2006), Reforma administraţiei publice în contextul

integrării României în Uniunea Europeană, Institutul European din România, Bucureşti


Date post:	01-Feb-2017
Category:	Documents
Upload:	vuongdieu
View:	259 times
Download:	1 times

Nevoia de formare profesională a personalului din administraţia ...

Documents