Nevertebrate

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului TimişoaraBiologie-Zoologia nevertebratelorFlorin PRUNAR2012-10-03 11:40


CLASA FLAGELLATA (MASTIGOPHORA)(flagellum=flagel, mastigos=bici, flagel, phorein=a purta)

Flagelul

Organizare

Ecologie


Subclasa Phytomastigina (Phytoflagellata)Această subclasă cuprinde specii care se hrănesc autotrof prezentând atât caractere de plantă cât şi de animal.

ORDINUL EUGLENOIDEA

Euglena gracilis are cloroplastele dispuse regulat.Scytomonas pusilla se reproduce şi sexuat prin fuzionarea a doi indivizi.

ORDINUL DINOFLAGELLATA

Noctiluca miliaris este comună în Marea Neagră. Se mai numeşte lumânarea de mare deoarece este fosforescentă.


ORDINUL EUGLENOIDEAEuglena gracilis are cloroplastele dispuse regulat.


ORDINUL EUGLENOIDEAScytomonas pusilla se reproduce şi sexuat prin fuzionarea a doi indivizi.


SPECII DE EUGLENOIDEE

1. Petalomonas cantuscygni

2. Entosiphon sulcatum

3. Distigma proteus

4. Peranema trichophorum

5. Phacus sp.

6. Euglena sp.

7. Euglena gracilis

8. Tetreutreptia pomquetensis

9. Trachelomonas sp.


ORDINUL DINOFLAGELLATA

Cuprinde flagelate cu doi flageli şi cu corpul acoperit de un înveliş gelatinos sau plăci celulozice. Noctiluca miliaris este comună în Marea Neagră. Se mai numeşte lumânarea de

mare deoarece este fosforescentă.


Subclasa ZoomastiginaSunt flagelate heterotrofe, cu puţine specii libere majoritatea fiind parazite.

ORDINUL PROTOMASTIGINA Flagelate primitive (protos=primul, mastigos=flagel) cu 1 sau 2 flageli.

Bodo putrinus trăieşte în ape murdare unde se hrăneşte cu bacterii.

Codonosiga botrhrytis face parte din grupul Choanoflagelatelor care sunt un grup de flagellate fixate de suport printr-un peduncul.

Tripanosomele sunt specii endoparazite care în dezvoltarea lor pot trece prin patru forme:

-Leishmania fără flagel, doar cu blefaroplast şi un început de flagel,

-Leptomonas cu flagel bine dezvoltat şi fără membrană ondulantă,

-Chrytidia flagelul care porneşte de la blefaroplastul situat deasupra nucleului formează membrană ondulantă,

-Trypanosoma cu blefaroplastul situat sub nucleu are flagelul lung şi membrana ondulantă bine dezvoltată.

Tripanosomele sunt parazite în sângele vertebratelor, leptomonas şi critidia sunt parazite la nevertebrate iar leismania este parazită intracelular la vertebrate şi extracelular la nevertebrate

Trypanosoma gambiense provoacă boala somnului

Trypanosoma equiperdum produce boala împerecherii cailor.

Leishmania donovani provoacă boala kala-azar atacând ficatul şi splina.



ORDINUL PROTOMASTIGINA Flagelate primitive (protos=primul, mastigos=flagel) cu 1 sau 2 flageli.

Bodo putrinus trăieşte în ape murdare unde se hrăneşte cu bacterii.


Subclasa ZoomastiginaORDINUL PROTOMASTIGINA

Codonosiga botrytis face parte din grupul Choanoflagelatelor care sunt un grup de flagellate fixate de suport printr-un peduncul.


Subclasa ZoomastiginaSunt flagelate heterotrofe, cu puţine specii libere

majoritatea fiind parazite.

ORDINUL PROTOMASTIGINA Tripanosomele sunt specii endoparazite care în

dezvoltarea lor pot trece prin patru forme:

-Leishmania fără flagel, doar cu blefaroplast şi un început de flagel,

-Leptomonas cu flagel bine dezvoltat şi fără membrană ondulantă,

-Chrytidia flagelul care porneşte de la blefaroplastul situat deasupra nucleului formează membrană ondulantă,

-Trypanosoma cu blefaroplastul situat sub nucleu are flagelul lung şi membrana ondulantă bine dezvoltată.


Subclasa ZoomastiginaORDINUL PROTOMASTIGINA

Trypanosoma gambiense provoacă boala somnului



ORDINUL PROTOMASTIGINA Trypanosoma equiperdum produce boala împerecherii cailor.



ORDINUL PROTOMASTIGINA Leishmania donovani provoacă boala kala-azar atacând ficatul şi splina.


ORDINUL POLYMASTIGINACuprinde flagelate cu mulţi sau foarte mulţi flageli. Majoritatea speciilor sunt parazite sau simbionte.

Trichomonas vaginalis parazită la om în organele de reproducere.



Giardia intestinalis este parazită în duoden la om.



Hipermastiginele (hyper=foarte mulţi, mastigos=flagel) sunt specii cu un nucleu şi numeroşi corpusculi bazali. Sunt specii simbionte sau comensale care contribuie la descompunerea celulozei ex:

Lophomonas blattarum întâlnită în intestin la Blatta orientalis.


ORDINUL OPALINIDA

Opalina ranarum este parazită în intestin la broască.


ORDINUL RHIZOMASTIGINASunt flagelate care au şi caractere de rizopode (rhiza=riopode, mastigos=flagel). Au flagel şi

numeroase rizopode. Sunt specii dulcicole, puţine parazite.

Matigamoeba aspera specie dulcicolă cu un flagel, un nucleu şi vacuolă pulsatilă.


♦ deplasarea cu pseudopode

♦ citoplasma diferenţiată

♦ reproducere asexuată şi sexuată

Subclasa RhizopodaORDINUL AMOEBINA

Amoeba proteus este o specie des întâlnită în apele bogate în vegetaţie. Are pseudopode lobate, un nucleu şi o vacuolă pulsatilă.

CLASA SARCODINA (gr. sarcos=carne cu înţeles de protoplasmă)


Amoeba limax prezintă un singur pseudopod lat de

unde şi asemănarea cu un limax. Este întâlnită în ape şi pământ

umed.

CLASA SARCODINA

Subclasa Rhizopoda

ORDINUL AMOEBINA


Subclasa Rhizopoda

ORDINUL AMOEBINA

Pelomyxa palustris poate ajunge la 2 mm.

lungime şi are peste 1000 de nuclei. Nu are

pseudopode, deplasarea făcând-se prin alungirea

corpului. Trăieşte în ape bogate în materii organice.

Are culoare brun-negricioasă.

CLASA SARCODINA


Subclasa Rhizopoda

ORDINUL AMOEBINA

Entamoeba coli se întâlneşte în intestin la om nefiind

patogenă.

CLASA SARCODINA


Subclasa Rhizopoda

ORDINUL AMOEBINA

Entamoeba hystolitica (E. dysenteriae) este patogenă

şi se întâlneşte în intestin la om căruia-i provoacă dizenterie

amibiană. Prezintă două forme „magna” care este hematofagă şi

produce ulceraţii în pereţii intestinali şi „minuta” care se

hrăneşte cu bacterii.

CLASA SARCODINA


Subclasa Rhizopoda

ORDINUL TESTACEEA

Testaceele (gr.testa=ţeastă, scoică)

Testaceele sunt specii dulcicole întâlnite mai ales în turbării (preferă pH acid).

Arcella vulgaris are testul în formă de ciupercă. Prezintă doi nuclei şi lobopode puţine.

Difflugia oblonga are testul în formă de pară pe care sunt prinse corpuri străine.

CLASA SARCODINA


Subclasa Rhizopoda

ORDINUL TESTACEEA

Arcella vulgaris are testul în formă de ciupercă. Prezintă doi nuclei şi lobopode puţine.

Difflugia oblonga are testul în formă de pară pe care sunt prinse corpuri străine.

CLASA SARCODINA


Subclasa Rhizopoda

ORDINUL FORAMINIFERA♦ Foraminiferele (gr. foramen=deschidere, fere, forein=a purta) sunt rizopode care au corpul acoperit de o cochilie de obiceicalcaroasă

♦ Cochilia (monotalamă) sau (politalamă)

♦ Forme neperforate sau perforate.

♦ Înmulţirea se face asexuat prin schizogonie şi sexuat prin izogamie.

Majoritatea foraminiferelor sunt marine, bentonice. Sunt specii microscopice însă pot ajunge la dimensiuni decentimetri.

Nummulites complanata (nummus=monedă mică) din insula Creta ajunge la 12 cm.

Elphidium crispum prezintă două forme morfologie: microsferică şi macrosferică.

CLASA SARCODINA


Subclasa Rhizopoda

ORDINUL FORAMINIFERA

Nummulites complanata (nummus=monedă mică) dininsula Creta ajunge la 12 cm.

Elphidium crispum prezintă două forme morfologie:microsferică şi macrosferică.

CLASA SARCODINA


Subclasa Actinopoda

Au corpul sferic şi pseudopodele dispuse radiar.

ORDINUL HELIOZOA

Heliozoarele (gr. helios=soare) au actinopode (gr. actis, actinos=rază) numeroase uneorisusţinute de un filament axial numit axonemă de unde le vine numele de axopode.

Citoplasma este diferenţiată în zona coticală (cortex=scoarţă) şi zona medulară.

Heliozoarele sunt specii de apă dulce şi mai puţin marine care trăiesc pe fundul apei la mică adâncime.

Actinophrys sol fără schelet, cu un singur nucleu.

Actinosphaerium eichhorni fără schelet cu nuclei numeroşi.

CLASA SARCODINA


Subclasa Actinopoda

ORDINUL HELIOZOA

Actinophrys sol fără schelet, cu un singur nucleu.

CLASA SARCODINA


Subclasa Actinopoda

ORDINUL HELIOZOA

Actinosphaerium eichhorni fără schelet cu nuclei numeroşi.

CLASA SARCODINA


Subclasa Actinopoda

ORDINUL RADIOLARIARadiolarii (lat. radiolus=rază mică)

-marine-membrană pseudochitinoase - plasma intracapsulară şi plasma extracapsulară

Majoritatea speciilor au schelet de diferite forme (inel, coif, paraşută etc) de natură silicioasă.

Înmulţirea se face prin diviziune binară sau multiplă.

Thalassicola pelagica (thalassa=mare, colla=gelatină, clei; clei de mare) lipsită de schelet, cu aspect spumos.

Collozoum inerme specie colonială, gelatinoasă de 4-6 mm. lungime lipsită de schelet.

Acanthometra elastica are schelet de sulfat de stronţiu, format din 20 de baghete prevăzute cu mioneme.

CLASA SARCODINA


Subclasa Actinopoda

ORDINUL RADIOLARIA

Thalassicola pelagica (thalassa=mare, colla=gelatină, clei; clei de mare) lipsită de schelet, cu aspect spumos.

CLASA SARCODINA


Subclasa Actinopoda

ORDINUL RADIOLARIA

Collozoum inerme specie colonială, gelatinoasă de 4-6 mm. lungime lipsită de schelet.

CLASA SARCODINA


Subclasa Actinopoda

ORDINUL RADIOLARIA


CLASA SARCODINA


Subclasa Actinopoda

ORDINUL RADIOLARIA


CLASA SARCODINA



♦ parazite care trec prin stadiul de spor♦ organizare simplă (lipsesc vacuolele şi organitele de deplasare)♦ hrănire osmotrofă

CICLU EVOLUTIV ¤ faza schizogonică (asexuată, diviziune binară sau multiplă) ¤ faza gamogonică (sexuată în care se unesc gameţii formând oul)¤ faza sporogonică (formarea sporilor prin diviziunea zigotului)

Subclasa Telosporidia♦ sporozoare cu un singur nucleu la care sporii se formează la sfârşitul ciclului evolutiv,

după unirea gameţilor.ORDINUL GREGARINA (lat. grex, gregis=turmă, gregarinus=de turmă) ♦ specii parazite cu un număr mare de indivizi în intestin sau organele de reproducere ale nevertebratelor.

CLASA SPOROZOA


Subclasa TelosporidiaORDINUL GREGARINA

Faza vegetativă.

»hrănire în celulele epiteliale ale intestinului»parazitul creşte devenind trofozoid.

Faza gamogonică.

»epimeritul se rupe»indivizii se alipesc formând sizigii»apariţia membranei gametochist»transformarea în gamonţi cu gameţi»copularea formarea chistului cu zigoţi

Faza sporogonică.

»fiecare zigot se va transforma în spor»în spor se formează opt nuclei haploizi»fiecare nucleu formează un sporozoid»gametochisturile cu numeroşi spori careconţin fiecare 8 sporozoizi


Subclasa TelosporidiaORDINUL COCCIDIA

Schizogonia(20) sporii eliberează sporozoizii(1) sporozoizii trec în celulele epiteliului intestinal(2) Sporozoidul se hrăneşte(3) creşte fiind numit trofozoizid(4) trofozoidul se transformă în schizont(5,6) începe să se înmulţească vegetativ prin schizogonie(7,8) rezultă merozoizi care sunt puşi în libertate prin rupereamembranei celulei parazitate şi pătrund în alte celule reluândînmulţirea schizogonică de câteva ori.

Faza gamogonică.(11,12) merozoizii se transformă devenind gamonţigameţii se diferenţiază unii devenind microgameţi (♂) alţiimacrogameţi (♀).(13) copularea gameţilor şi formarea zigotul(14) zigotul prin închistare se transformă în oochistoochistul îşi continuă dezvoltarea în mediul extern.

Faza sporogonică.(14-18) Nucleul oochistului se divide formând 4 spori(19). fiecare spor se înconjoară cu câte o membrană proprie şi semai divid odată formând câte 2 sporozoizi în fiecare spor

La sfârşitul acestui ciclu fiecare oochist conţine patru spori cu câtedoi sporozoizi deci în total opt sporozoizi.


Subclasa TelosporidiaORDINUL COCCIDIA

Eimeria (Coccidium) zurni produce dizenteria la bovine.Eimeria (Coccidium) stidae produce coccidioza hepatică la iepure. Ficatul bolnav

prezintă nodozităţi albe cu un lichid vâscos cu oochisturi.Eimeria (Coccidium perforans) produce coccidioza intestinală la iepure.Eimeria (Coccidium avium) parazitează în intestin la găini şi alte păsări.

Eimeria tenella

sporocist nesporulat sporocist sporulat

merozoizi


Subclasa TelosporidiaORDINUL HAEMOSPORIDIA(gr. heteros=diferit, xenos=gazdă)

♦parazite în globulele roşii din sângele vertebratelor♦schizogonia la vertebrate, sporogonia lanevertebrate.

Ciclul Plasmodium falciparum transmis de ţânţarulAnopheles sp. - febra tropică sau terţă la om

Schizogonia.Sporozoizii sunt inoculaţi omului de către ţânţar odată cu înţepătura.(1) Sporozoizii pătrund în celulele epiteliale ale vaselor sangvine,ficatului etc.(2) Sporozoizii cresc şi se înmulţesc prin schizogonie (3,4) se repetăacest ciclu numit exoeritrocitar(5-8) merozoizii pătrund în hematii, unde se transformă în trofozoizicare au formă de amibă.în globulele roşii merozoizii se reproduc schizogonic distrugândhematiile ciclu schizogonic eritrocitar se repetă.Gamogonia(9) merozoizii trec în sângele periferic şi se rotunjesc transformându-se în gamonţi-ţânţarul suge sângele infestat gamonţii continuă dezvoltarea înintestinul ţânţarului-gamonţii formează gameţi haploizi (microgameţi 11`-13` şimacrogameţi 11-13)(15,16) gameţii copulează(17,17`) formarea zigotului numit şi oochinet deoarece este mobil, eldeplasându-se din lumenul intestinului în epiteliul intestinal(18) oochinetul se închistează şi formează oochistulSporogonia(19-21) nucleul oochistului se divide repetat, numeroşii nuclei formaţidând naştere sporozoizilor(22) chisturile cu sporozoizi proeminează în tubul digestiv,membrana chistului se rupe iar sporozoizii sunt eliberaţi în cavitateagenerală a ţânţarului.(23) sporozoizii migrează mai ales în glandele salivare


Subclasa TelosporidiaORDINUL HAEMOSPORIDIA

Plasmodium falciparum transmis de ţânţarul Anopheles sp. –febra tropică la om



Plasmodium vivax provoacă febraterţă. Schizogonia se petrece în 48 de ore astfelbolnavul are alternativ o zi cu febră şi o zi fărăfebră.

Plasmodium malarie provoacă febracvartă la care schizogonia durează 72 de orefebra apărând tot a treia zi.

Babesiile produc boli numitebabesiose sau piroplasmoze. Ele paraziteazăglobulele roşii ale mamiferelor fiind transmisede acarieni (căpuşe).

Babesia bovis a descoperită deVictor Babeş (1888) parazită la vite estetransmisă de căpuşa Ixodes ricinus.



Subclasa Neosporidia

Neosporidiile au ciclul de dezvoltaremult simplificat. Sporii se formează încă dintimpul fazei vegetative.

Ei sunt plurinucleari şi prezintăformaţiuni speciale numite capsule polare.

ORDINUL SARCOSPORIDIA

Sarcosporidiile sunt parazite înmusculatura striată a reptilelor, păsărilor şimamiferelor.

În carne se găsesc chisturi fusiformecare îi depreciază calitatea.

Sarcocystis lindemanni esteparazită la bovine uneori la om.

Sarcocystis hominis


♦ Denumirea cnidosporidiilor vine de la faptul că sporii au capsulele polare asemănătoare cnidoblastelorde la cnidari.♦ Parazitul se înmulţeşte prin diviziune formându-se celule numite de propagare care au aspectameboidal.

Myxobolus pfeifferi este parazită mai ales în muşchi la mreană (Barbus fluviatilis) şi porcuşor(Leuciscus rutilus).

CLASA CNIDOSPORIDIA


♦ cilioforele sunt protozoare superioare,♦ comune în infuzii,♦ se deplasează cu ajutorul cililor♦ au doi nuclei diferiţi, macronucleu cu funcţie vegetativă şimicronucleu cu funcţie reproductivă.

Subclasa Ciliata

♦ solitare sau coloniale, libere sau fixate unele parazite♦ citoplasma diferenţiată în endoplasmă şi ectoplasmă♦ mişcarea cililor coordonată prin reţeaua argentofilă şi fibrile

nervoase numite neurofane♦ în ectoplasmă se găsesc trihociste cu rol în apărare

CLASA CILIOPHORA (INFUSORIA)



Subclasa Ciliata

♦ solitare sau coloniale, libere sau fixate unele parazite♦ citoplasma diferenţiată în endoplasmă şi ectoplasmă♦ mişcarea cililor coordonată prin reţeaua argentofilă şi fibrile nervoase numite neurofane♦ în ectoplasmă se găsesc trihociste cu rol în apărare


Subclasa Ciliata

Hrănirea

peristom

citostom

citofaringe

vacuolă digestivă

vacuolă fecală

citoproct



CONJUGAREA* alipirea a doi indivizi pe faţa ventrală * crearea unei punţi citoplasmatice de legătură între cei

doi indivizi* macronucleii dezagregă iar micronucleii se divid de

două ori* 3 dintre micronucleii rezultaţi se descompun în

citoplasmă * micronucleul rămas se divide rezultând doi nuclei

(staţionar şi migrator)*fiecare nucleu migrator trece prin puntea citoplasmatică

la partener şi se uneşte cu nucleul staţionar formând sincarionul (gr. syn=împreună).

** partenerii se despart** sincarionul se divide succesiv de trei ori rezultând 8

nuclei** nucleii se diferenţiază în patru mari şi patru mici** 3 micronuclei dispar** micronucleul şi parameciul se divid de două ori

Subclasa CiliataExcreţia♦ vacuolele au formă stelată fiind formate dintr-oveziculă (rezervor) în care se golesc prin câte odilataţie (ampulă) 10-12 canalicule excretoare radiare.Reproducerea♦ Asexuat se realizează prin diviziune binară transversală. ♦ Sexuat ciliatele se înmulţesc prin conjugare.



CONJUGAREA* alipirea a doi indivizi pe faţa ventrală * crearea unei punţi citoplasmatice de legătură între cei

doi indivizi* macronucleii dezagregă iar micronucleii se divid de

două ori* 3 dintre micronucleii rezultaţi se descompun în

citoplasmă * micronucleul rămas se divide rezultând doi nuclei

(staţionar şi migrator)*fiecare nucleu migrator trece prin puntea citoplasmatică

la partener şi se uneşte cu nucleul staţionar formând sincarionul (gr. syn=împreună).

** partenerii se despart** sincarionul se divide succesiv de trei ori rezultând 8

nuclei** nucleii se diferenţiază în patru mari şi patru mici** 3 micronuclei dispar** micronucleul şi parameciul se divid de două ori



Subclasa CiliataORDINUL HOLOTRICHA

Holotrichii (gr. holos=întreg, trichos=păr) au cilii asemănători şi aşezaţi pe tot corpul sau restrânşi mai ales pe partea ventrală. Nu au zonă adorală sau este slab dezvoltată.

Paramaecium aurelia comun în infuzii are doi micronuclei şi partea posterioară mai rotunjită. Colpoda cuculus are formă de butoi, trăieşte în ape cu materii organice în putrefacţie. Ichthyophthirius multifilis (păduche de peşte) este ectoparazit pe peştii dulcicoli.

ORDINUL SPIROTRICHASpirotrichii au o zonă adorală în jurul peristomului răsucită de la stânga la dreapta. Stentor polymorphus are formă de cornet fixat cu vârful de substrat iar partea opusă (zona adorală) poartă peristomul

înconjurat de o spirală de cili. Balantidium coli trăieşte în intestin la porc. Dacă ajunge la om, provoacă la dizenterii grave. Stylonychia mytylus este frecventă în infuzii. Are corpul turtit dorso-ventral şi se deplasează cu cirii ventrali prin

„mers”. ORDINUL PERITRICHA

Peritrichii au zonă adorală în jurul peristomului răsucită de la dreapta la stânga. Sunt fixaţi prin peduncul iar zona adorală are formă discoidală. Nu au cili pe corp.

Vorticella nebulifera este o specie sesilă solitară în apele dulci.Carchesium polypinum este o specie sesilă colonială.



Subclasa CiliataORDINUL HOLOTRICHAHolotrichii (gr. holos=întreg,trichos=păr) au cilii asemănătorişi aşezaţi pe tot corpul saurestrânşi mai ales pe parteaventrală.Nu au zonă adorală sau esteslab dezvoltată.

Paramaecium aureliacomun în infuzii are doimicronuclei şi partea posterioarămai rotunjită.



Subclasa CiliataORDINUL HOLOTRICHA

Colpoda cuculus are formă de butoi, trăieşte în ape cu materii organice în putrefacţie. Ichthyophthirius multifilis (păduche de peşte) este ectoparazit pe peştii dulcicoli.



Subclasa CiliataORDINUL SPIROTRICHA

Spirotrichii au o zonă adorală în jurul peristomului răsucită de la stânga la dreapta. Stentor polymorphus are formă de cornet fixat cu vârful de substrat iar partea opusă (zona adorală)

poartă peristomul înconjurat de o spirală de cili.




Balantidium coli trăieşte în intestin la porc. Dacă ajunge la om, provoacă la dizenterii grave.




Stylonychia mytylus este frecventă în infuzii. Are corpul turtit dorso-ventral şi se deplasează cu cirii ventrali prin „mers”.



Subclasa CiliataORDINUL PERITRICHA

Peritrichii au zonă adorală în jurul peristomului răsucită de la dreapta la stânga. Sunt fixaţi prin peduncul iar zona adorală are formă discoidală. Nu au cili pe corp.Vorticella nebulifera este o specie sesilă solitară în apele dulci.



Subclasa CiliataORDINUL PERITRICHA

Carchesium polypinum este o specie sesilă colonială.



Subclasa Suctoria (Tentaculata)♦ fixate de substrat♦ iau hrana prinsă cu tentaculele (tentaculata) prin sugere (suctorii)♦ citoplasma nu este diferenţiată ♦ peristomul şi citostomul lipsesc. ♦ tentaculele sunt -sugătoare care au forma unor tuburi cilindrice, măciucate

-prehensile asemănătoare unor ţepi foarte lungi şi ascuţiţi♦ măciuca tentaculelor sugătoare este prevăzută cu haptociste (asemănătoare trichocistelor gr haptein=a atinge). ♦ reproducerea -asexuată se realizează prin înmugurire externă sau internă

-sexuată prin conjugare.



Subclasa Suctoria (Tentaculata)Ephelota gemmipara este o specie de apă dulce, cu corpul sferic, fixat cu un peduncul.Sphaerophrya magna formă nepedunculată, are tentacule dispuse radiar. Se hrăneşte cu alţi infuzori.


Ephelota gemmipara Sphaerophrya magna


Subclasa Suctoria (Tentaculata)Tokophrya quadripartita formă pedunculată, are pe corp patru ridicături cu tentacule dispuse în tufă.



Subclasa Suctoria (Tentaculata)Ephelota gemmipara este o specie de apă dulce, cu corpul sferic, fixat cu un peduncul.Sphaerophrya magna formă nepedunculată, are tentacule dispuse radiar. Se hrăneşte cu alţi infuzori. Tokophrya quadripartita formă pedunculată, are pe corp patru ridicături cu tentacule dispuse în tufă.


Date post:	02-Aug-2015
Category:	Documents
Upload:	fprunar2837
View:	305 times
Download:	7 times

Nevertebrate

Documents