Neuropatologie

7/21/2019 Neuropatologie

http://slidepdf.com/reader/full/neuropatologie 1/46

NEUROPATOLOGIEVETERINARĂ

Conf.univ.dr. Lucian IONI ĂȚ







Cauzele care pot determina bolile sistemului ner os sunt !oartenumeroase" #a$en%i care ac&ioneaz' direct asupra &esutului ner os(traumatisme) irita&iile peritoneale la cal) temperatura crescut' a mediului*"

#ac%iune princontiguitate (de la or$anele +n ecinate, sinusuri) ca it'&inazale*

#pe cale circulatorie (cunoscut' -ind lipsa acut' de o.i$en*)# e/icularea pe cale /emato$en' a in!ec&iilor supurati e) a !ra$mentelortumorale) embolice) a to.inelor) parazi&ilor) etc0) de la alte or$ane a1ate ladistan&'0

Pentru celula ner oas') !oarte importante sunt tulbur'rile caren&iale,

#a itaminoza A la !emelele $estante poate determina /idroce!alie la noul#n'scut)#caren&a +n itamina E 2i 3eleniu produce ence!alomalacia la pui)#lipsa itaminei 4 5 duce la necroza scoar&ei cerebrale la oi 2i i&ei0Cauzele (e.trem de di!erite* ac&ioneaz' asem'n'tor pato$enetic 2i dau

un r'spuns simptomatic) ini&ial iritati ) ulterior e.primat prin semnener oase) uneori ire ersibile0



Examenul clinic al sistemului nervos

E.aminarea sistemului ner os la animale se !ace +n bune condi&ii!olosind marile metode semiolo$ice" pentru aceasta este necesar s' se !ac'un e.amen $eneral al animalului) urm'rind cu mare aten&ie modi-c'rile

atitudinii 2i comportamentului lor0E.aminarea sistemului ner os cuprinde, 50 Examenul fzic al craniului şi coloanei vertebrale:

#de!orm'ri ale cutiei craniene (/idroce!alie*"#arcuirea coloanei ertebrale +n sus (ci!oz'* sau +n 7os (lordoz'* sau

arcuit' +ntr#o parte (scolioz'*"#starea de lumba$o corespunde 8+n&epenirii8 coloanei ertebrale(urmarea unor boli renale) a mu2c/ilor sau oaselor coloanei ertebrale"#r'suciri ale capului pe $9t (torticolis*"#+ntindera capului pe $9t (ortotonus*" capul dat pe spate

(opistotonus*"#+ncapu2onare (emprostotonus*0Palap&ia craniului 2i a coloanei ertebrale, sc'derea rezisten&ei lor) +nt9rzierea sud'rii craniului la tineret (!ontanele*) de!orm'ri ale ertebrelor)

crepita&ii +n !racturi0:0 Examinarea lichidului ce alorahidian (LCR). LCR se $'se2te

+ntre ara/noid' 2i piamater a 9nd rol tro-c 2i de amortizare +ntre &esutulner os 2i structura osoas' cranian' 2i ertebral'0

;0 Examenul radiologic al ence alului şi m duvei s!in rii şielectro rafi. Pe l9n ' roent enence!alo ra-e i roent enmielo ra-e se



<0Examenul unc"ional al sistemului nervos central const' +ne.aminarea comportamentului) motilit'&ii) e.citabilit'&ii 2i sensibilit'&ii0

Comportamentul animalelor corespunde intr#o oarecare m'sur' cu

psi/icul de la om0 Comportamentul poate - urm'rit de la distan&' sau dinapropierea altor animale0#e.presia !aciesului (str'lucirea oc/ilor) ioiciunea mi2c'rilor*)#modul de deplasare#aplomburile0In cazul tulbur'rilor de comportament animalele,

#pot r'm9ne indi!erente !a&' de alimente)#nu se pot orienta +n spa&iu)#pot lua pozi&ii ne-re2ti)#nu se !eresc de obstacole 2i le lo esc)#alteori +ncearc' s' atace) s' lo easc') s' mu2te) (aten&ie la turbare*0#t ri de inhibi"ie cortical , apatia (abaterea) indi!eren&a) obnubilarea*)

torpoarea (indolen&a) starea ti-c'*) stupoarea) imobilitatea) somnolen&a(a&ipirea*) como&ia cerebral') sincopa) lipotimia (le2inul*) apople.ia (ictusapoplecticus*) coma) accesul epilepti!orm) catalepsia0

#t ri de excita"ie cortical , de la nelini2tea animalului) p9n' laa$resiune0 Aceste st'ri sunt, /alucina&ia) accesul rabi!orm) r'utatea)reti itatea) !obia) isteria0



$otilitatea (mi2carea sau mobilitatea* se apreciaz' prin eri-carea,

#tonusului muscular (starea mu2c/ilor*) poate - normoton) /iperton)/ipoton sau aton"

#contractilit "ii neuromusculare ) se +nt9lnesc,hiperkinezi i (cre2terea peste normal a !rec en&ei) duratei sau intensit'&iicontrac&iei musculare*) cum ar -,

#crampa (contrac&ie temporar'*)#contractura (con ulsie tonic'*)#con ulsiile clonice)#mioclonia)#coreea)#tremur'turile)#-brila&iile musculare"

hipokinezii (pareza ade 'rat') parezia*,

#a=inezia (pareze 2i paralizii* care pot - spastice sau 1asce) par&iale saudi!uze) la un membru sau la mai multe) or$anice 2i !unc&ionale) centrale 2iperi!erice"

coordonarea mişc rilor se e.prim' prin,#mi2c'ri pasi e (inerte*"

#mi>c'ri acti e (!or&ate* ca de e.emplu, ata.ia (cerebral') cerebeloas')labirintic') bulbar') medular'* 2i astazia0



Excitabilitatea neuromuscular se re!er' la !unc&ionarea arcului re1e.prin eri-carea r'spunsului neuromuscular la di er2i e.citan&i0 La animale sepot eri-ca dou' cate$orii de re1e.e,

#refexe pro unde , rotulien (patelar*) ac/ilian) supracarpian) supratarsian)

al ancona&ilor) calcaneului) osului copitei"#refexe super ciale care sunt de trei cate$orii,#cutanate) ca de e.emplu, al $reb'nului (la cal*) dorsal (bo ine*)

abdominal (cal*) de sc'rpinare (la c9ine*) $luteal) al c adricepsului) codal)perineal) anal 2i ul ar) scrotal 2i cremasterian) mamar) plantar"

#mucoase, palpebral) al str'nutului) de de$luti&ie) de mastica&ie)palatin) de omitare"#pupilare) ce constau +n re1e.ul pupilei la lumin' 2i +ntuneric0

#ensibilitatea (recepti itatea* se e.amineaz' prin palpa&ie) percu&ie) +n&ep'turi0 Animalele s'n'toase r'spund acestor ac&iuni prin contrac&iamu2c/ilor pielii) +ncercarea de a se !eri) de a mu2ca sau lo i0

3ensibilitatea poate -,#crescut' (/iperestezie*#/ipere.citabilitatea poate - local') proiectat') iradiat' sau re1ectat'0#?ipoestezia (anestezia*#senzorial' ( izual') auditi ') ol!acti ' 2i $ustati '*)#propriocepti ' (pro!und') musculo#tendino#periostal'*#interocepti ' ( isceral'*0



Eta!ele diagnosticului neurologic

@etodolo$ia corect' de abordare dia$nostic' implic' cercetarea$radual' a simptomatolo$iei (de la simplu la comple.*) +ncep9nd cu laturasimptomatic') apoi topo$ra-c') pato$enetic') e oluti ') 2i +n -nalprecizarea laturii etiolo$ice"

Nu +ntotdeauna se poate stabili dia$nosticul etiolo$ic) de aceea) estebine s' se urmeze aceast' ordine -reasc' de e.aminare0

Ccu c9t a7un$em mai sus pe aceast' scar' aloric' de dia$nostic) cuat9t cunoa2tem mai bine boala respecti '0

Nu trebuie c'zut nici +n latura cealalt') a !ormul'rii ini&iale adia$nosticului etiolo$ic (din p'cate destul de !rec ent practicat'*) deoarece2ansele de eroare a dia$nosticului sunt !oarte mari) nee.ist9nd altealternati e0



50 ia$nosticul simptomatic presupune,

#simptome comportamentale, prezen&a st'rilor de e.cita&ie sau dein/ibi&ie cortical')

#simptome de !ocar, leziuni precise) mani!estate prin sindroame centrale

sau peri!erice)#simptome de astazie 2i ata.ie) de tip cerebelos) estibular) bulbar sau

medular)#semne locomotorii de tipul /iper=ineziilor 2i paraliziilor 1asce sau

spastice)#semne senziti e (durere*) de natur' central' sau peri!eric' (ne rite*#semne re1e.e centrale sau peri!erice) super-ciale sau pro!unde)#semne iscerale) de tipul distoniilor sau ne rozelor e$etati e0



:0 ia$nosticul topo$ra-c0up' sectorul sistemului ner os pe care#l a!ecteaz') tulbur'rile acestuia

sunt $rupate +n sindroame,#sindroame cerebrale e.primate prin tulbur'ri de comportament 2i

tulbur'ri datorate ner ilor cranieni0 3emnele de neuron motor redau e olu&iabolilor neurolo$ice ast!el, cele de tip acut sunt pro$resi e sau nepro$resi e)se +nt9lnesc la tineret 2i la adulte) au e olu&ie !ocal' sau di!uz') iar cele de tipcronic sunt e.clusi pro$resi e) se +nt9lnesc 2i la tineret 2i la adulte 2i aue olu&ie !ocal' sau di!uz'0

#sindroame cerebeloase) mani!estate prin tulbur'ri de ec/ilibru) +nsta&iune 2i +n mers (ata.ie 2i astazie*0

#sindroame protuberan&iale) mani!estate prin tulbur'ri la cap) de aceea2iparte cu leziunea 2i la 7um'tatea opus' a corpului0

#sindroame bulbare se e.prim' prin tulbur'ri $ra e ale respira&iei 2i!unc&ion'rii inimii 2i prin paralizia pro$resi ' a limbii) buzelor 2i !arin$elui0

#sindroame medulare se mani!est' di!erit dup' locul 2i +ntinderealeziunilor) put9nd e olua prin paralizia +ntre$ului teritoriu a1at +napoialeziunii) c9nd acesta distru$e m'du a) ca 2i c9nd ar - t'iat' la ni elulrespecti sau) alteori) numai prin tulbur'ri de motilitate sau de sensibilitate0

#sindroame radiculare) de tipul /iperesteziilor) mai rar anestezia sauparalizia0

#sindroame tronculare) caracterizate prin paralizii pe zona de distribu&ie aner ilor motori leza&i0



&. 'iagnosticul !atogenetic se deduce in !aza ini&ial') iritati ' c9ndapar doar tulbur'ri !unc&ionale 2i leziuni in1amatorii) 2i +n !aza depresieiner oase) care &ine de modi-c'ri de$enerati e) adesea ire ersibile0

<0 In a!ara mani!est'rilor !unc&ionale 2i topo$ra-ce) dia$nosticulneurolo$ic se bazeaz' 2i pe alte date care +ntre$esc e.amenul clinic" ast!el)se recur$e la,

#unele e.amene speciale (radiolo$ie) e.amen LCR) al s9n$elui 2i urinei*)#o anc/et' epidemiolo$ic' c9t mai comple.')#e.amenul altor or$ane) aparate sau sisteme ale c'ror boli se

repercuteaz' asupra sistemului ner os0

e asemenea) de !oarte mare importan&' pentru dia$nosticul neurolo$icsunt,

#datele ob&inute prin control necro!sic 2i) mai ales /istopatolo$ic (pentruprecizarea tipului leziunii*)

#uneori dia$nosticul histo!atologic are importan&' semni-cati ' +ndia$nosti#carea unor iroze ma7ore (turbare) etc0*0



B0 ia$nosticul etiolo$ic este treapta suprem' a cunoa2terii boliirespecti e0

Cauzele a!ec%iunilor ner oase se pot $rupa ast!el,#in!ec&ii irale 2i ric=etsiene, turbarea) scrapie) ence!alomielitele

in!ec&ioase) pesta porcin') 7i$odia) pseudopesta a iar' etc0)#in!ec&ii 2i to.iin!ec&ii bacteriene, listerioza) leptospiroza) micoplasmoza)

tetanosul) botulismul)#parazi&i, to.oplasmoza) neosporoza) babesioza) diro-larioza) lar a

mi$rans) cenuroza etc0)#a$en&i -zici, traumatisme)electric) insola&ia) supra9nc'lzirea)#a$en&i to.ici, plumb) sare) arsen) seleniu) mercur or$anic)

or$ano!os!orice) or$anoclorurate) stricnin') micoto.ine) uree) etc0)

#boli caren&iale, caren&a +n ma$neziu) !ebra ituler') cetozele)/ipo itaminoza A) /ipo itaminoza ) /ipotiaminoza) /iposelenoza 2i caren&ain itamina E) /ipocuproza)

#boli de or$an 2i sistem, $astroenterite) pancreatite) boala/epatoence!alic') ne!rite) 2oc) sincop')

#anomalii con$enitale, ereditar0





Ence alo!atiile s!ongi orme subacute transmisibile (E## )la animale)

sunt produse de !roteine in ec"ioase*!rioni sau de agen"itransmisibili neconven"inali (ATNC*"

#sunt a!ec&iuni cu e olu&ie lent') letale) mani!estate prin sindromence!alic pro$resi "

#dintre ele amintim scra!ie (boala tremur'toare la oi 2i capre*)ence alo!atia s!ongi orm bovin (boala acii nebune) cuprimele cazuri ap'rute in An$lia in anul 5 DB) ulterior e.tins' 2i pecontinentul european prin !'ina proteic') -ind o maladie in plin'e.plozie*) ence alo!atia s!ongi orm a !isicilor (descris' in5 ) caracterizat' /istopatolo$ic prin prezen&a -brilelor 2i proteineiPr P (protein' prionic'*" leziunile macroscopice sunt absente"dia$nosticul pus pe baz' e.clusi a leziunilor /istopatolo$ice (aspectamiloid#li=e*) cu e entual' posibilitate de transmitere doare.perimental' 0





icurile 3unt mi2c'rile con ulsi e localizate care se repet' +ntotdeauna +nacela2i !el) cu ritm ordonat) stereotipic0

Cauzele sunt de natur' predispozant') cu re!erire la tipul desistem ner os al animalului) dar multe pot - 2i c92ti$ate pe acest!ond) (reprezentate de animale cu temperamente ner oase)

dezec/ilibrate*0 Acestea sunt considerate tulbur'ri minore)dependente de ia&a +n comun a animalelor) declan2area lor -inddeterminat' de !actori ocazionali) unele st'ri de boal' 2i) +n special)ne ral$iile capului 2i $9tului" de cele mai multe ori) stereotipiile aparca o e.presie a !lictiselii animalului +n perioadele +n care nu este

utilizat sau nu este preocupat permanent de consumul alimentelor0in aceast' cauz') la unii cai) ele se denumesc obi2nuin&e icioase)ace2tia -ind animale maniace" mi2c'rile con ulsi e apar tot automat

+n anumite condi&ii 2i se repet' la nes!9r2it0



La cabaline se întâlnesc următoarele ticuri:

-ticul labial : apare când animalul este liniştit, chiar după consumul tainului, manifestându selovirea !u"ei superioare de cea inferioară, producând un "#omot caracteristic.

ticul de însămânţare : se manifestă prin mişcări ritmice de e$tensiune şi fle$iune ale capului şi #âtu

ticul ursului : când animalul e$ecută mişcări de pendulare ale corpului şi #âtului, se lea#ănă d parte în alta. %em!rele sunt îndepărtate de corp, #reutatea este lăsată alternativ, de pe un mem!ru pe ceaceastă stereotipie de mişcare apare mai ales la ca!alinele 'inute în #ra(d.

ticul limbii la cal : animalul îşi scoate în repetate rânduri lim!a, lin#ându şi !u"ele şi nările& alim!a este scoasă între din'i, atârnând un timp îndelun#at afară, ca parali"ată.

ticul aerofagic : se traduce prin în#hi'irea repetată a aerului, la fel ca a oricărui aliment. Când se proaerofa#ia, muşchii cervicali inferiori se contractă, farin#ele se umple cu aer şi se produce de#lutie$pul"area lui. )icul aerofa#ic poate fi cu, sau fără spri(inlovirea cu membrele posterioare , este un alt tic pe care îl au caii plictisi'i sau insuficient solicita'i, în #ra(d

rotirea în cerc se produce atunci când călăre'ul încearcă să încalece calul. săritul pe loc este pentru împiedicarea călăre'ului să urce în şa.ticul împletirii picioarelor : este descris încă din anul *+ de I. -oenaru şi ./echiu, în care animalu

trece unul din mem!rele anterioare înaintea şi în fa'a păr'ii e$terne a celuilalt 0acest aspect se poate co

evolu'ia fur!urii1. sprijinirea copitei unuia din mem!re pe cutia de corn a con#enerului, fie la mem!rele anterioare, fcele posterioare, putând determina 0dacă animalul este potcovit1 le"iuni laterale, (avart cartila#inos, archiar fractura falan#ei.

La tineretul cabalin , în vârstă medie de *2 luni se o!servă tendin'a la semne de colic li3emanifestări de lins sau muşcat flancul sau "ona pectorală, ridicări în două picioare, vocali"ări, scărpirosto#oliri.











La bovine apar di erse stereotipii de mi2care 2i unele ticuri,#ticul limbii serpentine , animalele rotesc limba printre incisi i) !'c9nd cu

capul mi2c'ri de acroba&ie) ca 2i cum ar c'uta s'#2i prind' limba) -ind tottimpul preocupat de acest act 2i reduc9ndu#2i ast!el perioadele de rume$are0Alte animale mi2c' limba sub !orm' ondulatorie) +n serpentine0 Acestcomportament este !oarte molipsitor) ast!el c' 2i alte animale +ncep s'#lpractice0 Intre cauzele care produc acest tic se pot enumera predispozi&iaereditar' precum 2i aportul insu-cient de microelemente) +ndeosebi cobalt 2icupru0 Focul cu limba poate a ea urm'ri ne$ati e asupra produc&iei) prinaport !ura7er insu-cient 2i e entual prin apari&ia indi$estiilor cronice0

#ticul lingerii , se +nt9lne2te mai !rec ent la bo inele din rasa Ferse "animalele scot limba din$ur') lin$9ndu#2i buzele) n'rile obra7ii sau o scot din$ur' 2i o retra$ imediat0

#ticul sugerii la al&i i&ei con$eneri, i&eii se su$ +ntre ei) pre!er9nd -eombilicul) -e urec/ile) -e pun$ile scrotale0

# ticul sugerii altor vaci , se +nt9lne2te la acile dup' prima sau a doua

!'tare0#ticul autosugerii 0#ticul lingerii buzelor 0Combaterea acestor ticuri se !ace prin asi$urarea mi2c'rii animalului c9t

mai liber) e itarea inacti it'&ii 2i e.tra$erea animalelor iciate din e!ecti 0 Incazul ticului limbii serpentine se pot administra doze in7ectabile de

?aloperidol" +n ticul su$erii 2i al autosu$erii se aplic' botni&a +ntre tainuri) seadministraz' substan&e amare sau ur9t mirositoare pe mameloane sau se





La ovine sunt prezente adesea stereotipii orale) lin$erea con$enerului) a pereteluibo.ei) lano!a$ia) etc0 Aceste mani!est'ri se combat (rezultate slabe* prin corectareara&iilor) asi$urarea mi2c'rii 2i eliminarea oilor cu tic) din e!ecti 0

La !orc se +nt9lnesc unele stereotipii ce se e.prim' +n mediu monoton sau prin

a$resiune din partea con$enerilor" se consider' c') +n mani!estarea lor ar inter enisistemul dopaminer$ic 2i endor-nele0La porcinele crescute +n sistem intensi se +nt9lnesc uneori tulbur'ri !unc&ionale

ner oase !'r' substrat mor!olo$ic) +ncadrate +n parane roze 2i parapsi/oze0Parane rozele cuprind tulbur'ri !unc&ionale minore ale comportamentului animal)neadaptat la noile condi&ii de mediu0 Parapsi/ozele sunt tulbur'ri !unc&ionale ma7oreale compor#tamentului0 Hrec en&a m'rit' a acestor tulbur'ri de comportament esteconsecin&a condi&iilor de cre2tere +n sistem intensi ) a supra#a$lomera&iilor 2i a altor!actori le$a&i de procesul te/nolo$ic, selec&ie) produc&ii m'rite) de-cien&e demicroclimat) caren&e alimentare) etc0

La porcine cele mai !rec ente tulbur'ri de comportament sunt canibalismul şicodo agia. Aceste tulbur'ri sunt descrise la toate cate$oriile de porcine) +n di!eritesitua&ii, sc/imb'ri bru2te +n atmos!er') ad'posturi cu mult' umiditate sau cutemperatur' ridicat') densitate mare) z$omote) alimenta&ie dezec/ilibrat') sc/imbareaad'postului) mi2c'ri repetate) introducerea de porci noi +n loturile de7a !ormate) etc0Hrec ent) se constat' tulbur'ri de comportament ale scroa!ei !a&' de purcei +n perioadaneonatal' (!eto!a$ie*0

Codo!a$ia este !rec ent +nt9lnit' la porcii selec&iona&i) intens producti i) cu$reutate de peste =$) iar pa$ubele pricinuite se materializeaz' prin +nt9rzieri +ncre2tere) pierdere +n $reutate 2i consum m'rit de !ura7e) +mboln' iri 2i mortalitate

ridicat' datorit' in!ec&iilor produse +n urma mu2c'turilor0





La c+ine se mani!est' o multitudine de stereotipii,# Anxietatea este o stare reac&ional' cu probabilit'&i crescute de reac&ie

emo&ional' analoa$' celor de !ric'0 La c9ine se +nt9lne2te o an.ietateparo.istic') e.primat' prin dermatita de lins ) care are determinism $eneticcert0 3e +nt9lnesc 2i an.iet'&i permanente de trei stadii, stadiul I) cu a$ita&ie)e.primat prin lins moderat +n perioade scurte pe zi" stadiul II) e olueaz'!rec ent cu perturb'ri sociale 2i sc'derea acti it'&ii e.ploratorii" stadiul III)mult mai $ra ) e.primat prin comportament permanent de lins) +ntreruptdoar de unii stimuli e.terni) !oarte inten2i0

Stereotipiile sunt mar=eri a unei st'ri reale apropiate uneori cuan.ietatea permanent') traduse prin mestecatul sau lin$erea obiectelor)precum 2i lin$erea +n $ol0 An.ietatea permanent' se +nt9lne2te doar la unelerase (Labrador) canis/ pitic) 2i mai pu&in la alte rase*0 Uneori aspectele dean.ietate +mbrac' caracter /alucinator (alarm' 2i atac nemoti at*) caracterde /ait' (reac&ie colecti '*) de tip ambulator (!u$a*) erti$inos) con ulsi sauepilepti!orm0

La c9ine se mai +nre$istreaz' 2i alte comportamente ciudate precuml'tratul e.cesi ) mu2care 2i rupere) a$resi itate e.a$erat') murd'rirea casei)s'rirea pe automobile) s'ritura pe persoane) !u$a departe de cas')neascultarea) timiditatea e.cesi ') comportamentul distru$'tor) insomnii)a$resiunea (ierar/ic') de !ric') prin imita&ie) teritorial') maternal') etc0*

In combaterea acestor st'ri se recomand' inter en&ia etiotrop' 2i

medica&ia simptomatic' neurotrop' ce const' +n administrarea de an.iolitice)tranc/ilizante) anticon ulsi ante) etc0 An.ietatea se poate trata 2i prin





La !isic se +nt9lnesc tulbur'ri comportamentale di erse,#comportamente centripete ) le$ate de m9ncare) toaleta7) repaus) ad'pare

2i eliminare0#comportamente mixte , de repaus 2i social0#comportamente centri uge , de e.ploatare 2i anta$onistice0#comportamente jenante 0#isteria elină , este +nt9lnit' la pisicile siameze) mai ales +n perioada

c'ldurilor) mani!estate prin /ipere.citabilitate) a$resi itate) st'ri con ulsi esau epilepti!orme0

La ! s ri se +nt9lnesc mani!est'ri isteri!orme) traduse prin imobilizarea

+n pozi&ia de alarm') cotcod'cit permanent) aler$are dezordonat') retra$erela col&uri) etc0



































Date post:	07-Mar-2016
Category:	Documents
Upload:	roxana-surliu
View:	19 times
Download:	0 times

Neuropatologie

Documents