1

Diagnosticul si terapia bolilor parazitare provocate de NEMATODE

Popesco Ecaterina

n clasa Nematoda se cuprind viermii ai cror corp este cilindric, alungit mult i subiat ctre capete. Nematodele sunt viermi cu sexele separate, accentundu-se foarte mult dimorfismul sexual. Femelele sunt mult maidezvoltate dect masculii,la rindul lor masculii posed un aparat copulat i cite odat extremitatea posterioar ste spiralat.Femelele dup fecundaie se desting in 3 grupe:ovipar,vivipar,ovovivipar.Nematodele parazite, fie n forma lor adult, fie larvar,pot fintlnite n toate organele animalelor. Ele se pot localiza n tubul digestiv n glandele anexe, n aparatul respirator, circulator,etc.Migraia: -entero-hepato-pneumo-traheo-enteral -entero-hepato-pneumo-traheo-somatica -parieto-digestiv

Subord.Ascaridata,fam.AscaridaeDiagnosticul:A.SuumD.Clinic:abdomen in butoi,eventual prezint tuse.D.Necropsia:identificarea ascarizilor in intestin.D.Microscopic:coproscopie-identificarea oulor in fecale prin metoda flotaiei cu solutie salina suprasaturata.In faza pulmonar de migraie diagnosticul poate fi pus prin indentificarea larvelor in secreiile traheale.

Parascaris equorum: D.Clinic:greu de stablilitD.Necropsic:evidenierea vermilor in intestinD.Microscopic:se face prin flotaie cu solutie salina suprasaturata.

Fam.Anizakidae:Toxocara (neoascaris)vitulorum:D.Clinic:evidenierea eliminarilor de ascarizi prin fecale si mirosul aleaceu degajat din cavitatea bucal.

Toxocara canis i T.Cati:D.clinic:abdomen balonat i eliminri de ascarizi o dat cu fecalele/vomitat.D.necropsic:evidenierea ascarizilor n intestin.D.coproscopic:metoda flotaiei ,cu diferenirea oului fata de alti ascarizi.Fam.Ascarididae:A.galli:D.epizootolog.:n sezonul de var la pui i n toamn-iarn la psri adulte.D.coproscopic: ovohelmintoscopic(confundarea oulor cu Heterakis).D.necropsic:evidenierea ascarizilor aduli n intestin.D.diferenial:hipovitaminoze,eimerioze,trichomonoze,histomonoz i spirochetoz.

Subord.Oxiurata:Oxiuroza Cabalinelor(O.equi)-D.Clinic:retezarea prului de la baza cozii.-D.microscopic:examen ovohelmentoscopic-se racleaza crustele din jurul anusului i se examineaz la microscop.D.Diferenial:ria sarcoptic i micoze.

Pasaluroza(P.ambiguus)D.Clinic:impsibil de pus.D.Necropsic:evidentierea adultilor prin spalarea continutului cecal si trecerea lui printr-o sita.D.Microscopic:metoda de flotatie cu solutie salina suprasaturata.

Fam. Strongylidae:Delafondia vulgari-cabalineD.epizotologic:virsta cailor,starea paunelor,nr.cazurilor aprute.D.Clinic:semne digestive (diaree,colici),slabiri,anemie,chipatura la cald i orhita.D.Necropsic:adilii in intestinul gros i formele larvale in anevrisme.D.laborator:metoda flotaiei,coproculturile permit d.difereniat a diferitor specii de strongili Anevrismele pot fi indentificate prin examenul rectal i prin ultrasonografie.D.diferential:-ascarioz-apare la virsta tinar,abdomen balonat.-enerite banale de origine alimentar.-anemia infecioas evoluiaza far tulburri digestive.-tulburri de alimentaie. A.caninumFam. Ancylostomide:A.caninum:D.epidem.:boli ale ciinilor de vntoare/fr stpn.D.clinic:anemie,diaree,adenopatie,epistaxis.D.coproscopic:metoda flotaiei,tehnica specific PCR-RFLP.D.necropsic:caracteristicele morfologice distincte ale viermilor.D.diferen.:ascarioz,enterite,babezioz.Bunostomum trigonocephalum:D.Clinic:simptome digestive i anemie.D.Necropsic:adultii intestinul subire.

Subordinul Strongylata:Fam.Trichostrongylidae:Ostertagia (O.circumcincta):D.clinic:scade apetitul,diareea,apar edeme submaxilare.Haemonchus (H.contortus):D.clinic:febr,,anemie,anorexie,fecale negriciose.moarte progresiv.Nematodirus(N.spathiger,N.filicolis):D.clinic:anorexie,polidipsie,diaree profuz cu fecale negricioase la nceput apoi galbe-gri.Cooperia(C.oncophora):D.clinic:scade apetitul,diaree intermitent,edeme submaxilare,anemia lipsete. D.epidemiologic:-Structura turmelor,covor erbos,paunile. D.laborator:-Ex.coproscopice:metoda de flotaie cu sol.de sulfat de Mg(35%),sulfat de Zn(33%),Clorur de sodiu (25%).Metoda Mc Master permite determinarea cantitativ a aulor din fecale. D.necropsic:Examenul se face cu atenie-paraziii fiind foarte subiri i greu observabili.Pentru observarea lor recurgem la metoda splrilor succesive sau metoda digestiei artificiale. D.diferenial:-esofagostomoz;-fascioloz;-coccidioz,etc.

Subord.Spirurata:T.Rhodesi,T.Gulosa,T.skrjabini:D.epidemiolog.:evolueaz enzootic n perioada sezonului cald.D.clinic:confirmarea se face prin evidenierea viermilor n sacul conjunctival.D.microscopic:n I faz de boal se colecteaz secreii lacrimare pentu evidenierea larvelor.D.diferenial:cherato-conjunctivite,conjunctivite banale,setarioza ocular. Subord.Filariata:O.Cervicalis:D.clinic:flegmonul i fistula greabnului se diagnostic uor,greu de demonstrat etiologia parazitar.D.microscopic:Biopsia din pielea zonelor afectate-depistarea microfilariilor.Probele se dilacereaz n ser fiziologic se las cteva ore la 37C,i se face microscopia cu obiectiv mic.D.diferenial:urticaria,dermatite alergice.O.gutturosa:Diagnosticul se bazeaz pe evidenierea microfilariilor n limfa dermic.Post-mortem se pot identifica adulii n zonele cu leziuni.

Subord.Rhabitata:Strongyloides stercoralis:D.epizootologic:boala apare la tineretul ntreinut necospunztor n adposturi neigienice i umede.D.clinic:deficil dar se va tine cont de simptome cutanate,digestive,pulmonare.D.coproscopic:este facil,cu caracteristicele evidente ale oului.D.necropsic:femelele se evideniaz prin exam.atent al intestinului la lup sau raclatului de mucoas la microscop.Subord.Trichocephalata:T.spiralis:D.clinic:imposibil iar dup sacrificare se va face exam.crnii prin trichineoscopie, digestie artficial,ELISA,intradermoreacia,hemaglutinarea,reacia de fixare a complementului,imunofluorescena indirect,microprecipitarea larvar,difuzarea n gel-agar.D.difenial:-chisturi de Sarcocystis; -Strongyloides;-larvele de Toxocara.

Profilaxia n bolile provocate de nematodeReducerea gradului de contaminare a mediului exterior;Tratarea cu antihelmintice;Prelucrarea ncperilor cu hidroxid de sodiu/vapori de ap sub presiune(A.suum)Condiii bune de igien.Deeurile prelucrate biotermic;Meninerea infestaiei la un nivel ct mai redus,dehelmintizri timpurii i repetate (T.canis);Examenul trichiniloscopic se va executa n mod obligatoriu pentru tierile de animale receptive.Msurile de combatere a dipterelor vectori.Dezinsectizrile n perioadele calde;

Tratamentul n bolile provocate de nematodeGrupa Benzimidazolii:FenbendazolAlbendazolMebendazolGrupa Benzim-Imidazolii:LevamisolulPirantelMorantelGrupa Compui organofosforici:DiclorfosTriclofanCurnafos Lactone Mcrociclice :Avermectinele(ivermectina,doramectina)

Caracteristica morfologic a oulor: A.suum A.galli P.equorum

T.Canis C.oncophora O.circumcincta

N.spathiger O.gutturosa O.circumcincta

O.Cervicalis T.spiralis Strongyloides stercoralis

B.trigonocephalum

Nematodozelele parazitare respiratorii

Increngatura : NemathelminthesClasa: NematodaOrdinul:StrongylidaSubordinul: Strongylata genul Familia: Dictycaulidae Dictycaulus Protostrongylidae Protostrongylus Muellerius Cystocaulus Metastrongylidae Metastrongylus Familia DictycaulidaeSe caracterizeaza prin dimensiuni relativ mari,de 6-12 cm lungime si absenta capsulei vitale.

Paraziteaza aparatul respirator la animale erbivore in stadiile adulte si larvare (L4 si L5),producind traheite si bronhopneumonie (dicticauloza).

Ciclul evolutiv este de tip monoxen.Femelele sunt ovovivipare.

Familia Dictycaulidae Specii:

D. Filaria

D. viviparus

D. arnefeldi

Adultii paraziteaza la nivelul traheo-bronhic la ovine si caprine,unde se hraneste cu mucus.Este un nematod de culoare albicioasa

D. filaria

D. viviparusParaziteaza la taurine,bubaline,zimbru.

D. arnefeldiParaziteaza la ecvine.Femela are 60 mmPerioada prepatenta este de 90-120 zile la magar si 60-100 zile la cal

DiagnosticDiagnosticul se stabileste pe baza semnelor clinice, coroborate cu aspectele epizootologice. Diagnosticul diferenial trebuie s se fac fa de alte afeciuni pulmonare (la oi cu estroza produsa de formele larvare ale lui Oestrus ovis care se localizeaza in sinusuri). Diagnosticul de certitudine se confirm numai prin examene de laborator(Baermann).

TratamentTratamentul in cazurile acute, consta in administrarea antibioticelor cu spectru larg, pentru a minimiza infecii bacteriene secundare.Tratamentul este eficient folosind diferite preparate antihelmintice. Acestea includ benzimidazolilor (fenbendazol, oxfendazol, albendazol i) i lactone macrociclice (ivermectin doramectina, Eprinomectin i moxidectin). Levamisol se utilizeaz la bovine, dar tratamentul poate fi necesar s fie repetate dou sptmni mai trziu, pentru c este mai puin eficace mpotriva larvelor in primele faze.

ProfilaxiePentru prevenia dictiocaulozei, n verile ploioase, se recomand:

1. Deparazitarea suplimentar a animalelor, cu antihelmintice2. Se va evita scoaterea animalelor pe punile cu bli de apa3.De asemenea o msur de prevenie important este alimentaia echilibrat, realizat prin suplimentarea furajelor cu premixuri vitaminice.

Familia ProtostrongylidaeSpeciile din aceasta familie paraziteaza adulti si formele preimaginale( L4 si L5) la nivelul bronhiilor si alveolelor pulmonare la rumegatoare mici si iepuri producind bronhopneumonii.Ciclul evolutiv de tip diheteroxen.Morfologic,se disting prin dimensiuni mici,de 15-30 mm lungime si aspectul filiform.Prezinta bursa copulatoare slab dezvoltata si doi spiculi grosi.

Specii:P. kochi, P.hobmaieri, P.stilesi, P.pulmonalis,P.tauricus, P.cuniculorum Muellerius capilaris

Cystocaulus ocreatus

Protostrongylius kochiParaziteaza bronhiile mijlocii si bronhiolele la ovine si capra. Nematod lung si subire . Masculul ajunge la 24,3 la 30,0 mm n lungime i 0.15 - 0.17 mm limeFemela , lungime 28 - 40 mm i o lime de 0.162-0.225 mm. extremitatea caudala se termina conic si neascutit. Vulva este situata subterminal

Muellerius capilarisParaziteaza la ovine si caprine in bronhile terminale si in alveolele pulmonare.Masculul- 11-26mm lungimea Femela 19-30mm lungimea, bursa caudala este foarte redusa sau chiar absenta extremitatea caudala este spiralata.Spiculii 150-180 m sunt recurbati si adesea incrucisati.Vulva este dispusa subterminal si prezinta o ingosare in partea sa posterioara..

Cystocaulus ocreatusEste un nematod de culoare galben-rosietica. Masculu 18-19 mm lung. Femela 30-60 mm lung. Coasta dorsala a bursei caudale este subtire si se termina prin trei ramuri scurte si egale. Spiculii 275-279 m lung.Vulva este situata la 150-260 m de la anus. Spiculii sunt bifurcati distal. Are ca gazda intermediara artropodele din genurile Zebrina, Theba, Helicela.

DiagnosticulSe stabileste in baza semnelor clinice.

Diagnosticul de laborator se bazeaz pe identificarea L-1 care gsete n fecale proaspete (Baermann).

Tratament Ca tratament se utilizeaza cu succes preparatele din grupa benzimidazolice.

Preparatele se administreaza individual sau in grup cu o cantitate mica de hrana.

Alben pastile 1/35kg masa corporala.

Valben comprimate 1/70 kg masa corporala.

ProfilaxieProfilaxia se realizeaza prin evitarea raspandirii larvelor in mediul inconjurator;

Controlul surselor de poluare cu elemente parazitare si inactivarea acestora prin dehelmentizare profilactica si distrugerea elementelor invazionale expulzate post-terapeutic.

Familia Metastrongylidae Este o helmintoz a aparatului respirator , care afecateaz de obicei tineretul suin, ntreinui la pune sau n micile gospodrii, evolund cronic, cu tulburri bronhopulmonare. Incidena bolii se coreleaz cu prezena oligochetelor (G.I), crescnd in sezonul de vara la peste 25% din populaiile de tineret porcin.

Specii:

Metastrongilus elongatus

Metastrongilus pudendotectus

Metastrongilus salmi

Metastrongilus elongatus FiliformNuan albicioasa,Dimensiuni: mascul, 15 25 mm lungime i 0,15 0,2 mm lime femela, 25 28/0,4 mmFemela uor curbat la partea posterioar, vulva se deschide subterminalOule sunt mamelonate i embrionate. Cele cu coaj neted sunt mai mari i se gsesc n lumenul traheo-bronic.

Metastrongilus pudendotectusMascul: 12 25 mm lungime, bursa caudala mai dezvoltat, spiculi mai scuri, bruni, terminai cu croete duble.

Femela: 22 25 mm lungime.

Oule embrionate la pont, ovale, cu coaj fin mamelonat

Metastrongilus salmiMascul: 15 18 mm lungime, bursa caudal mic, lobi laterali prelungii posterior, spiculi 2 3 mm lungime

Femela: 25 45 mm lungime

Oule elipsoide, asemanatoare cu celelalte specii.

Diagnosticul Se stabileste in baza semnelor clinice.

Pentru precizare se realizea coproscopia, prin metode de flotaie, se depisteaz oule caracteristice.

Necropsic: focare de bronhopneumonie, microbronit, frecvent afectnd lobii diafragmatici, se depisteaz paraziii.

Diagnostic diferenial: forme pulmonare de ascarioz i strongilidoz, pneumonii specifice i afrigore.

TratamentFlubendazol, 5 mg/kg, n hran, sau 600 g pulbere 5% per ton de furaj, timp de 5 10 zile.Fenbendazol, 5 mg/kg, per os.Avermectine (Ivomec) 0,3 mg/kg, s.c.;Tetramizol, 12,5- 15 mg/kg, per os, o singura data n hran, la purcei cu anorexie se poate folosi sol. 10%, s.c., n doz de 1 ml/10kg.Levamisol, 7,5 10 mg/kg, n hran sau ap sau 7,5 mg/kg, s.c.Terapia specifica va fi asociata cu tratament simptomatic (antibiotice, sulfamide, cardiotonice), imbuntirea alimentaiei.

ProfilaxieAsigurarea condiiilor de igien n adposturi, padocuri i alimentaia corespunztoare, n special tineretului porcin.

Pentru distrugerea olor, se va recolta i depozita gunoiul la platforma pentru biosterilizare.

Pentru combaterea formelor clinice se vor efectua dehelmentizri periodice ale tineretului suin.

Imunoprofilactic, n uniti sau localitati infestate puternic se v-a folosi cu rezultate pozitive vaccinarea porcilor.