DEM. ABELEANUFost Revizor scolar al judetelor Vlaca i Durostor
Neamul Aromânesc
din Macedonia
BUCURESTI
INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE C. SFETEA62-61, CALEA MO$ILOR. 62-64
1916
PRETUL LEI 1.50.www.digibuc.ro
DEM. ABELEANUFost Revizor scolar al judetelor Vlasca sl Durostor
Neamul Aromânesc
din Macedonia
Cu o harti a Macedoniei
BUCURE$T1
INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE C. SFETEA62-64, CALEA MWLOR, 62-61
1916www.digibuc.ro
gf:0171/24.141-1
5on e ge,ci4lea n a
gepedinlete 8ocielajii de ea&arci t9Ziceda-acazdna
2edie acea.:a madetta kcrare,in eemn de .rectinagiajá penhet zetleP
necurmal, ce depune Infra apSzarea
gorndaito z .11,4ittgaZi.
DEM. ABELERNU
www.digibuc.ro
PR EFATA
Mai toate rdzboaiele au avut ur& pretext aparentun motiv ascuns.
Reizboaiele din peninsula Palcanicei, au avut ca prg-¡ex! liberarea popoarelor creVine, iar nu subjugarea lop.
Asteizi, ctind cunoa§tem tendiniele de intindere tg-ritoriald ale popoarelor balcanice, §i din care se vedeclar ea existei o contrazicere flagrantd Mire motivele dedeclarare a rtizboiului §i tendinfele ascunse, cari con-stituesc adevärata cauzd a räzboiului ; §i fiindcei inurma nenorocitului räzboiu actual, aozelri noi se vorstabill, §i rectificari noi se vor face, va trebui sä se iain desbatere qi soarta Aromtinilor din Macedonia.
Prin tractatul dela BucureVi, n'a fost propriu zislixard §i garantatä soarta Aromdnilor ; ci, tot ce s' aputut dobândì pentru ei, au lost numai ni§te simplepromisiuni, pentru un tratamerd mai omenesc, dealt eelde sub trecuta administraliune turceascei, a acestei pärlia nearnului nostru, impäilitd ea ins4i acum, intre re-gatele balcanice in noua Mr formatiune.
Dar acum, cdnd §i aceastä chestiune, ca §i toate cele-lalte, cari in complexul Mr, formeazei marea Chestiune
Orientulur, se pune din nou in discu(iune, astäzi cuarmele mdine la masa verde Rombia trebuie sei
www.digibuc.ro
6
fie vigilenta i sei repare gre§ala dela 1913, ceind a sem-nat sentinia de moarte a Aromeinilor, cedeindu-i ca peo marfei de schimb popoarelor balcanice, bazandu-senumai pe simple promisiuni, pentru un traiu mai bun.
In Tunriele,ilomcinilor, ameniniali in desvoltarealor etnica, Romania trebuie sei vorbeascei §i s'a pà§eascaastetzi cu toatti energia.
Ea trebuie sá vorbeascei sus §i tare Europei apusene,care §i-a asumat de mull dreptul de a apeirei neamurileapasate, deci ci pe Armcini.
Ea trebuie sa vorbeascei §i asupritorilor de azi. dinBalcani, cari §i-au uitat vitregia zilei de ieri; iar cândglasul sail nu poate lino turburarea, atunci Slatulroman îi poate arata §i ascutiqul sabiei sale, caci Ro-mania, nu este numai un Stat de ordine §i de pace.lagurele Dun àrui, ci ea este toldeodatil santinela treazeiqi viteazti a Latiniteifii §i a umanitáfii in Orient contrabarbariei balcanicilor de alt neam.
Antorul.
www.digibuc.ro
NEAMUL AROMANESC
I m portanta lui.
Intre Balcani si ultimile ramificatiuni ale Pindului,si dela portile Constantinopolului pân'al la marea Adria-tic5., tileste In niste cuiburi de vulturi", pe munti,o populatiune aromân4 de 800 mii suflete, cari timpde atâtea secole, a izbutit sA-si pästreze, ferit de oriceamestec, caracterul comun cu al românilor din DaciaTraiansä.
Noi h. numim Romani Macedoneni, dela provinciaMacedonia, locuifá de ei.
Românii ins4 de acolo, se numesc pe sine astfel :Grupul FIrseliot si cei din Albania, se numesc Ro-mani; iar ceilalti din Macedonia, Epir, si Tesalia senumesc Aromani sau Armani, 0 iat4 pentru ce : Rc-mânul macedonean pune in general vocala a, inaintcacuvintelor, cari Incep cu consoana r, spre a le Indula
Astfel, din cuvintele : rop, Mu, Mu, laird, rabdare,ei zic : arosu, aräu, arau, alatr4, arndare. Tot ase-menea din : Roman, au format Aroman 0 prin eli-derea vocalei o, face Arman. Deci : Romiin.Aro-man.Arman.
Celelalte natiuni dau diferite numiri RomânilorMacedoneni. Turcif Si numesc Vlah sau Olak Alba-
www.digibuc.ro
8
nezii Ii numesc Vâlà, adicA : kale", Grecii le zic :Vlahi i in batjocurá : Culovlahi, dupá cum §i noi îinumim pe Greci Caponi1).
Când Slavii au venit in Peninsula Balcanic5., aueisit pe Vlah, care §i. atunci reprezentà stratul cultal Peninsulei. De aceea, in semn de admiratie, l-a nu-mit Sin-Tar, adieä : fiu de impárat, fiul Remei.
Istoricii ne spun cá o singurá masä unità §i uniform'As'ar fi intias dela Carpati pânä la ultimele ramifica-tiuni ale Pindului, §i dela Marea Neagrá pânä la A-driatica, dac'á puhoiul Slavilor, nu s'ar fi interpus,táind in douä poporul remânesc.
Acestei desOrtiri se datoresc deosebirele ce exis0asfki in graiul românilor de dincoace §i celor dedincolo de Dung.re, Aromânii sunt pentru remand dinregat, o clientelá fireascá in Peninsula Balcanicá. Sinu este lucru de nimic a aveà cineva o clientelApeste granitele tärii sale. Cáci sá ai §i aiurea o pe-pulatiune româneasc6, care O. cugete, sá simtà ca tine§i sa trAiascä din viata ta sufleteascá, aceasta este dcun folos nepretuit.
Importanta Aromânilor pentru rcmânii din. regatnu este numai culturalà, ci §i politicá. Culturalá numal incape vorbá. Suntem prea putini noi Româniipe suprafata pámâlitului, ca sà putem pierde voic§idela cultura româneascá, mácar o jumAtate milionde români.
Importanta politicA este §i mai mare. Gratie exi-stentei Aromânilor, se transformá pentru noi in da-torie, ceeace de altfel ar fi numai in drept.
Importanta relativá a neamurilor nu se statorni-ce§te numai prin numár. Chiar acolo, unde Aromânii
1)- Dem. Abeleanu, Geografia Turciei Europene din 1905. -www.digibuc.ro
9
sunt in minoritate, nu incape indoialà, c4" ei formeazAp4tura diriguitoare, c4 ei iratirazA averea, a allor este comertul §i industria, c4 ale lor sunt orarle.
Dacbí este adev4rat c4 con§tinta lor limpede despre
t Mitropolitul Andrei Baron de aguna.
nationalitatea lor româneasca, este de datà recenQ ;nu este, mai putin adevArat a niciadata au s'a ruptcomunicatia intre ei §i noi.
Românii au primit totdeauna o imigratig aronaa,www.digibuc.ro
10
cá in mare parte burghezia din tara romaneascá afost §i este alcátuitá din ei, §i cá elementul aromân ajucat un rol mult mai mare in dospirea societátii ro-mane moderne, deck credeam noi acum 30-40 deani, când li confundam cu Grecii.
Din ace§ti imigranti Au -leg §t táDitenii de ale ilea-mului iomân, §i nu numai in regat, dar lucru curios,care dovede§te unitatea noasträ. nationalá §i peste
arpati, precum Mitropolitul Andrei Baron de 5'agunaomul, care a dat Românilor ardeleni frumoasa lor or-ganizare bisericeascA, care a servit §i s'erve§te drepto autonomie româneascA, era Armân din Macedonia.
Tot armânesc este neamul Mocionilor, aI adelorcari au. inchinat atât pentru ajutorarea culturei rc-0mâne§ti, Meat unul din istoricii no§tri, inteo lucrarepe care le-o dedick pe când era incá in Banat, ii nu-mià Mecenaiii Roindnismului",
Neamul Armân atât de important din punctul devedere cultural, politic, economic §i ostá§esc, a lostsacrificat chiar de fratii sai, prin tractatul de paceincheiat la Ducure§ti in 1913. Românii, in lac s'a' pre-vada o Macedonie autonoma, dupa sistemul Cantoa-nelor Elvetiene, cáci numai aceasta era garantia pc-poarelor subjugate, spre a se putea desvoltà in lini§te§i sá.-§i pástreze intact individualitatea lor etnicá ;au sf â§iat-o, impärtind pe Armâni ca o pradá, Gre-cilor, Sâillilor §i Bulgarilor.
Ce dureros pentru noi Armânii, vázánd cá' in locde libertate, ni se schimb a jugul turcesc, sub care nebucuram de multe privilegii, prin jugul nesuferit elGrecilor, Sârbilor §i Bulgarilor.
Suntem, clar, in dreptul nostru sá protestám cu ul-tima energie in contra acelei politici, care ne-a tratatca pe o marfá de schimb -mu compensatii teritoriale.
www.digibuc.ro
Ii
Origina 9i na9terea Arornânilor,
Dupä oeuparea Aliaaniei 0 a Epirului de catrepretorele Aniciu, 0 a Macedoniei de care consululPaul Emiliu la 168 a. Cr., au fost a§ezate In acestepärti colonii romane, mai cu seamä in Epir, Etolia
Acarnania, unde toate ora§ele au fost därâmate0 din care un mare numär de familii au fost transpor-tate In Italia, din ordinul Senatului roman.
Räzboaiele ce trclauiau s poarte Romanii, pentrua supune pe Macedoned, Epiriati, Etolieni i Acar-nanieni, au determinat Senatul roman sä colonizeze cuo populatiune latin trecAtorile periculoase ale limn-telui Pind.
Organizati militäre§te de Roma, ei duceau la munteo vialä militará, dupa cum se vede aceasta cu putinmai in urmä, la 1790 0 1821, când sub numele latinde Armatoli" (oameni armati), purtau rázboaie peuscat pentru independenta lor. Romanii, odatä, stä-
pe aceste treatori, puteau s. -Vila sub stäpâni-rea lor Macedonia 0 Epirul.
Roma a colonizat tot Orul muntilor Pind, cu o popu-latiune adusä din Italia, populatie care trebuià sàfie in mare parte ocupatä cu pästoria, pentru a puteA0. se acomodeze cu felul terenului ce le-a fost dat säpAzeaseä.
Aceasta este atât de adevärat, c insu0 Titu Liviutraditia popularä spun a Pempeiu, cu o sutä de
ani In urmä, a recrutat o legiune intreag4 dintre vc-teranii ce fuseserä stabiliti in Macedonia.
Popdrul roman din Macedonia 0 Epir a devenitmai numeros prin curentul imigratiunii catre acestepärti, dupä moartea lui Cesar, prin stabilirea numero-Olor functionari,
www.digibuc.ro
12
Dar, ceeace a ratut ca acest papor e IllAreasedmult, au fost doua evenimente de cea mai mare im-portantd istoria.
15e stie c in fata n'AvAlirei popoarelor barbare inDacia, imOratul roman Aurelian, neputând rezistâ,muta in anul 271 d. Cr. pe mahrl drept al Dunrii le-giunile romane impreunA cu nurneroase Lolonii sta?bilite mai inainte, in Dacia, de &ire Traian.
In Mesia, unde elementul roman era dejà numeros,s'a &it impins spre 814 de ramanii cei noi venitidin Dacia.
Patru secole urmk cu venirea Slavilor in aceastàparte, in secolul VII, o parte din populatia romaná,impinsá. de &Are noi näválitori, se duse de se stabilispre sud, Ja muntele Hemul (Balcani), pe când ter.-laltá parte, mai cu searria tea care ocupá Serbia ac-tual5., se indreptá spre sud si se intinse asupra Macc-doniei, Epirului, Alb aniei, Tesaliei i Greciei, undese amestecá eu coloniile romane din catena Pindului.
Din amestecul acestor douá elemente de origh-Ilatink s'a ntiscut poporul Arornein din Macedonia.
Armânii, stabiliti in Balcani i unindu,se cu Bul-garii, furá groaza imp'gratilor Bizantini. Aceesta s'aintâmplat sub domnia Asarilor, cari au scris o pegiigloricoasà In istoria Peninsulei Balcarice. impáratulIsac Anghel, voind sà" puná un bir asupra Rummy.,selor turme de oi ale Aromânilor, tari au lost singuriiposesori, acestia refuzará a pläti i condusi de dougealpetenii ale lor, anume; fratii Petru i Asan, cariau dat semnalul ràscoalei, atraserä n cursá amatelebizantine in itreatorile Balcanilor, n'd-v"alirá n Traciasi Macedonia i e racurA stä'p4ni pe tat terktoriuldintrg Dun4re i Piro i fonnaY4 regatn1 BoMauOr
www.digibuc.ro
13
Bulgar sub dinastia Asanilory care fu spainia
Dup4 asasinatul sutcesiv al acestor doi frati : Petru§i Asan, urrna Ioanitiu, care purtä gloria armelor a§àde mult §i bine inat Papa Inocentiu III, Ii adresá oscrisoare foarte curtenitoare, spunându-i cá este deoriginá romaná.
Dupá ce repurtá asupra Latinilor o victorie strá-lucita la Adrianopoli unde cäzii captiv Insuqi Bal-duin de Flandra, câpätä un renume stealucit. Elmuri asasinat la sediul oraplui Salonic. Sub urma§ii
imperiul Romând.-Bulgar merge spre decädere.Elementul arcmân din talcani, cu Ioanitiu, ir-
ceteazá dinastia national:6 §i el einigreazA in partespre sud §i desnationalizarea sag ge accentuiaià din cein ce sub influenta
Aeomânii din Pind.
Catena Pindului, colonizatá de Romani, fu inva-dat`ä in secolul VII de u noted populatiune romanä,care fugind inaintea puhoiului slay, se intinse in Ma-cedonia, Alb.ania, Epir, Tesalia §i Grecia. Restul cc-loniilor romanes paTiau limas in aceste pàri, s'a a-mestecat cu noua pbpulatiune, având aceea§i
§i aceea§i limbá.Din amestecul acestor dou6 elemente de originä
latinä s'a näscut poporul român din Macedonia. Crc-nicarul bizantin Chalcocondylas zice : Muntii Pin-dului sunt locuili de Vlahi, cari vorbesc aceea§i limbaca qi Dacii, ce locuesc pe rnalurile Danubiului. Ei senumesc intre sine : Vlahi". Acelg cronicar spune cáVlahii locuesc Tesalia, Pindul, Laconia, muntele Taigef
Tenor,www.digibuc.ro
14
Cronicarii : Nicetas, Choniates, Pachymere, Kekau-menos, etnografii strAini ca : Leake, Pouqueville, Ka-nitz, Thunmann, Lejean §i altii, precum sunt §i au-tori greci chiar cari scriau la o epoch' când con§tiintanationalA, nu dase semne de viatà la Arornânii dinfcstul imperiu turcesc, sunt tosi In unanirnitate a re-
Aromâni din Samarina (Pind).
cunoa§te aceastá comunitate de originsä §i limbA intreaceste douà trunchiuri ale rosei romane, despärtite1ntre ele prin atâta distantá, In care tilesc popoarcslave, cali n'au nici o legaurà de rassA §i de limbil cunatiunea româná.
A. Rangabe, cel mai eminent orn de stat §i eruditwww.digibuc.ro
15
al Greciei moderne, ex-ministru al Afacerilor stráine,Trimis Extraordinar i Ministru Plenipotentiar la Paris§i Berlin, scrià la 1856 in Revista Pandora" din A-tena, urmâtoarele relativ la Valahi (Aromâni) :
Cad zice cineva azi la Atena Armful sau Vlah, semneleg acei meteori cari apar din timp in timp la nordulGreciei §i aruncei asupra frumoasei noastre uíri ploaiadarnicil a ceimpurilor Danubiene, §i noi uiteim cá intrenoi in Atica chiar §i in alte linuturi grece§ti surd ateifiaAromcini cari constituesc o mare parte din locuitoriiacestor finuturi i meritcl din multe puncte de vedereatenfiunea noastra.
Aromemii din Grecia, Macedonia, Epir i Tesaliasunt colonii venite din Romeinia. Aceasta se vede nunumai dela numirea lox comund qi dela limba lor, darmai ales dela numele lor de Megalo-VlahiVlahi), nume dal Aromemilor din Pind"-.
Compardnd figura, statura §i caracterul lor, se vedecä ei sunt de originei latiná. Aromemii cari locuesc aziGrecia, Tesalia, Epirul §i Macedonia sunt mai multde 600.000."
E. M. Cousinely, ex-consul al Francid la Salo Licla 1831, spune in cartea sa : Cdratorii in Macedonia",cá Vlahii sunt foarte numergi in Macedonia §i mainumerqi in .Pind. Ei vorbesc o limbei latiná, i cadcineva Ii intreabei ce sunt ? Ei ráspund cu sltale :Arrnemi.
William Martin Leake, un scriitor englez (1814)zice : Vlahii ocupc1 centrul Macedoniei, Tesaliei, §iaproape tot Pindul, formdnd trei grupe principale.
Englezul Henry Holland, vorbind despre diferiteleneamuri cari au locuit Epirul, zice In 1811 :
,,Chiar din sec. X, avem motive sä credem cei aproapetoatei Grecia, ere( ocupatei de felurite triburi de obeir§ie
www.digibuc.ro
16
slavä, cari au contribuit la schimbarea numirilor gila stricarea Umbel. Printre aceste triburi se geisid gi unpopor foarte curios, care existä yi astäzi intr'un numärconsiderabil, peisträndu-gi toate particularitätile de limbeigi toate obiceiurile, Mire coastele muntoase ale Epirului§i ale 1VIacedoniei. Ace§tia sunt Vlahii, al ceiror dialect,confinänd un mare amesfec de cuvinte latine§li, ne in-deamnä sei referim origina lor, coloniilor romane age-zate in Dacia gi Mesia de ctitre Traian gi sUccesoriistd."
Vlahii erau aget de reizboinici cli adeseori ameninlauchiar Imperiul, insä urmagii lor de asleizi sunt de orassti pacinicii, neveiteimeitoare gi data mai mult pasto-ritului."
Pouqueville, celebrul Consul ,a1 Franciei la lanina,In timpul lui Ali-Pa§a, a eArui impartialitate nu estepus5. la Indoialá de nimeni, serie urmätoarele :
Marii Via/1i, cari locuesc in zilele noastre ineilii,-mile muntelui Pind, precum gi acelea ale cantonuluiMalacagi §i Aspropotam, se pretind ea sunt descendenliiarmatei lui Pompeiu, care s' a ref ugiat in muniii Tesa-liei, dupti beiteilia dela Farsala".
Alfii dintre ei, cred cei sunt o colonie ieyitei delaAbruzzi, gi cei Armânii dela Aspropotam se numescBruzzi-Vlahi."
In fine, aceeag opinie este comunä la Vlahii Perrhe-bieni, cari locuesc Melova (Minciu), o parte din can-tonul Zagori, Livadia, Atica gi cari se gäsesc pänä inMorea."
Pentru triburile Vlahe, vecine cu Parnasul gi Ce-fisul din Focida, ele pretind di au o originii commacu Marii-Vlahi, gi too in general se numesc cu !Mr,-drie : Aromâni sau Annâni."
Nu gliu precis la ce epoca s' au stabilit Vlahfi in
www.digibuc.ro
1 7
Pind,' nici pentru ce Grail ii numesc Marii-Vlahi(Megalo-Vlahites)."
Cu toate acestea, prima parte a acestei probli mese rezolvä daca admitem ca prcba versiunile lor po-pulare : ct aceasta dateaza din cea mai inalta. aLti-citate.
Vorbind de Haliki, antica Haliki, situata in vâr-furile cele mai inalte ale Pindului, acela§ autor scrie :
Haliki sau Halki se compune din 300 familii deArmemi, pule seiraci, dar /Glade ospitalieri. Cu (oriAspropotamilii, ei se pretind de originei romanti, i senumesc Bruzzi-Vlahi.
M' au asigurat cei mo§ii lor purtau Mai acum ojumeitate de secol o /Archie de postav 1), iar ca vestmeintaveau haina peistorilor din Laliu."
Chiar dacá n'am aveà probele cronicarilor bizantini§i a celorlalti cronicari straini, totu0, limba careeste principalul mull distinctiv al unei natiuni, cstedestul ea singura, sá ne dovedeasca comunitatea ori-ginei intre Macedo-Rcmâni i Daco-Rcmâni.
Nu mai vorbim de all" invatali, straini atât deneamul nostru, cat §i de cel grecesc ca : FriederichDietz, Friederich Miclosick Gustav Weigand, AdolfZanner §i. altii, cari au scris §i au dovedit ea Armâniidin Pind descendentii vulturilor cohoitelor romane
sunt aceia§ cu Rcmânii din Dacia, având aceec§ilimba, acelea§i obiceiuri, aceea§i fire, in sfar§it acelrsfundament etnic 2).
1) La felul cum poarta locuitorii din jud. Muscel din Ro-m ania.
2) A. J. B. Wace et M. S. Thompson, The nomads ot the Bal-kans, Methnen et Comp. Londres, 1914.
Acesta este titlul celui mai recent, al unui studiu asupra Ro-Abeleanu. 2www.digibuc.ro
18
Principatele Aromâne9ti din Pind.
Românii din Mesia, impin§i de barbari spre sudulPeninsulei Balcanice, s'au stabilit in diferite Orti aleMacedoniei, unde au gäsit numero§i _consângeni deai Mr, stabiliti acolo de pe timpul cucerirei romane.
Grosul acestei noi populatii s'a rásat mereu spresud, catre Pind, ocupând tot masivul acestui munte,precum i o bunä parte a Albaniei, Epirului, Tesaliei
chiar Greciei propriu zise.Noii veniti au format mult timp cu coloniile repu-
blicei sdrobitoare, dacà nu totalitateapopulatiei acestor tàri ocupate.
Nu se §-tie exact timpul in care o parte din VlahiiPindului s'au constituit in stst autonom, nici dacsa,s'au constituit in principate deosebite dela venirealor in aceste pArti sau cu câteva secole mai in urm6.
Este constatat, cà coloniile romane stabilite de maiI minte in Pind, aveau o organizare proprie, dui:4chipul metropolei.
FIT% indoialà, eft' in Italia, colonia rcmanä nu treceàde trei OA la patru mii de locuitori. Dar, afarà de
manilor Arománilor din Peninsula Balcania, datorit peneicelor doi Englezi, A. J. B. Wace el M. S. Thompson.
Acest studiu istoric este cel mai comtiincios din eke s'au scris,prin faptuI c autorli, in persevercnta lor extraordinarâ, au tinutsl viziteze pe Aromemi la el acas, invätându-le limba, studiindu-lemoravurile datinele, insotindu-i in ocupatiile lor de larnil 5i devarä, locuind cu ei laolaltà doi ani de zile de-arandul in orA5clulcel mai mandru din Pind, Samarina, identificându-se cu Aromônii.
Autoril englezi, A. 1. B. Wace et M. S. Thompson, N orb esc in per-f ectie dialectul aromânesc, in special cel din Samarina, i in partealocului sunt cunoscuti sub denumirea de : Oaie Tunsei", aromâniine5tiind engleze5te, nu au putut niciodatA sä pronunte exact 51corect nu mele bor.
www.digibuc.ro
19
Italia, colonia romanä nu trebuià sä fie numai un mo-del al metropolei, ci ea trebuià la nevoie sä se poatàsus-tine §i. sà primeasc6 ajutorul trimis dela mama sa(alma -mate*.
Este indiscutabil, Ca. Roma nu puteä ocupà in modsolid, meteorele Pindului, färä a stabill in Epir, inTesalia §i in munti, un numär considerabil de colonii,§¡ a stabili politice§te intre ele o legäturä, pentru a sepute4 sustine la sud contra Grecilor, iar la nord con-tra Maeedonenilor §i Albanezilor.
Coloniile romane formau in vârful Pindului un felde Toparchíe, adicsa. : un Stat mare, format din reunireamai multor state mici, care dup5. Pachimere, se intin-&A la nord pânä la Berroe (Veria), iar la sud pânä laZeitan (Lamia), §i purtà numele de Valachia Mare.
Este sigur, cá aceste principate existau incä dinsee. XII, §i erau dejà in toatä puterea lor, cáci croni-carii bizantini, francezi §i alii, vorbesc de douà prin-cipate, pe cari le numesc : Megali Vlahia (ValachiaMare §i Micra-Vlahia (Valahia Micä).
Valachia Mare coprindeà in sec. XII : Tesalia,Fotida, Pelasgiotida §i Locrida, având ca ora§e prin-cipale : Elasona, Larisa, Tricala, Domoco, Farsala §iPatragic.
Valachia Mica coprindeâ. : Epirul §i Tesprotia, avândca ora§e principale : Durazzo, Berat, Arghiro-Castro,Arta, etc.
Cronicarii spun cá in acest timp erà Incá un altprincipat aromân, coprinzând Dolopia, §i regiunea ocu-pan' chiar azi de o populatie armânä nurneroasä,
www.digibuc.ro
20
precum : Metova (Minciu), Ssäracu, Calarite §i rcgiu-nea Zagori.
Acest principat se numià : Valachia Superioarei(Ano-Ylahi a).
Privilegiiie Aromânilor din Pind.
Aromânii aveau documente dela Curtea Bizar.tin6,incA dela 1343, când au prima ca prefect pe IoanCantacuzino, fratele impäratului, In virtutea arora sebucurau de multe drepturi.
Când Turcii au venit in Europa au cucerit putincâte putin toafg. tara locuitA de Armâni.
Armânii au avut prudenta s5. se supurià Sultanului,obtinând o capitulatiune care le-a u§urat traiul lormai mult decât al celorlalti supu§i (raiale).
De§1 Aromânii se bucurau sub Baiazet de vechilelor drepturi §i libert4ti, in schimbul unui tribut ;aceste drepturi au fost recunoscute §i Intärite deMurad II (1422-1451), care, dupà ce a transformatElada in pa§alac turcesc, s'a intors in Valachia-Mare,unde Armânii au incheiat cu Sultanul Murad, primacapitulatiune prin care au càpätat urmAtoarele pri-vilegii :
1. Ei aveau dreptul de a se administrd ei in§i§i ininterior, sub rdspunderea propriilor lor capi.
2. Justilia in comunele lor va fi Neuter' de ceitre unconsiliu, compus din qefii §i notabilii lor, afarti de ca-zuri mai mari, unde trebuid sei asiste un judectitor(cadiu).
3. Polilia in interior §i paza hotarelor lor se va facechiar de Valahi.
4. Nimeni nu se va amestecd in *wile lot' reli-gioase.
www.digibuc.ro
21
5. Ei erau scutiti de impozite; insu ca semn al vasa-litätii, Vakihii trimiteau anual un pe§chq (dar, plo-con) Sultanei Valide.
Acest pesche§ nu-1 vgrsau in casa fiscului, ci-1 tri-meteau prin cgpitanii lor, deadreptul Sultanei Va-lide (Mama Sultanului), care erà protectoarea lor,la care fgceau direct mice reclamg. pang. in timpul luiAli-Pap.
Acest prezent erà mai mult un act de vasalitatedecât un tribut de servitute.
Gratie acestei semi-independente, care erà maimult de cât un fel de autonomie comunalg, Aro-mânii au putut sg-si desvolte liberi calittttile i ap-titudinile lor i sà ajungg cu incetul sub dominatiuneaotomang, la o stare materialà de invidiat, ceeace nuse vede la ceilatti supusi.
Cápitánatele çi Armatolii.
Macedonia, Epirul i Tesalia au fost impärtite in14 dipitgnate. Aceste cApitänate, ce existau inaintede urcarea e tron a lui Soliman Magnificu1, au Msto organizatie militarà, menifd sä apere teritoriulMacedoniei de incursiunile dela nord si dela sud.
Cápi-anatele coprindeau parte din Macedonia: Ve-Servia, Elasona, Grebena i Amer, 0 parte din
Tesalia : Olimpul, Mavroviini7Eachia, 'Agrafa, Pa-tragic §i Malaea§i. In Etolia coprindeau : Venetic, inAcarnania : Xiromeri, iar in Dorida : Lidoxichi.
Cu timpul, numärul apitgnatelor s'a inrnu4it, iarfuncliunea devenitg ereditarg, s'a prefAcut in centrul
grupare a celor mai nobile i mai insenuate familii .
aromâne.www.digibuc.ro
22
Cápinnatele erau -tinuturi militare, conduse de un.§ef al lor, numit Capitan, ai cärui soldati purtau nu-mele latin de Armatoli, adic6 oameni armati.
Ei erau datori ssä menting ordinea §i lini§tea in co-
Ctipitan Chita Giavela.'
mune, ora§e §i prin trecgtorile muntilor. CApitanulerà pus la dispozitia Pa§ei ce era in apropiere. El tre-buià sà insuteascA armata turceasca in trecerea saprin cApitAnie.
www.digibuc.ro
Armatoli.
LJCr.)
www.digibuc.ro
24
Sultanii au recunoscut de multe ori prin rescripteimperiale aceste drepturi acordate Aromanilor de ea-tre Sultanul Soliman Magnifica
Armatolii erau datori ssá asigure viata i lini§tealocuitorilor. Ei erau jandarmii Statului. In schimbul
Capitan loan Gura.
s rviciilor aduse ei nu phItiau i ici un bir. In mânilecApitanilor nu erá numai justitia militaiii, ci i justitiacivilì §i atTiMFt:eá-Tnoralil.
Sem!lul invcsiituref unt.i cípitañ crà : o Kbie carese transmitrà din generatie Iii gencratie.
www.digibuc.ro
95
Arm-le Armatolilor erau : o arma, o sabie, un pum-rial la brau §i o cartu§iera (0.1a§ti) de aremA. Celede lux erau de argint CApitanii purtau §i placi con-cave de argint, care le servea ca MI scut la lupte.Fiecare capitan aveà câte un armatol de incredere,care purtà o calimara de argint, sonnul distinctival calitatii de secretar. De multe ori se adunau lan loc mai multe corpuri de armatoli, pentru a intrc--prinde b mare expedilie.
Capitanii erau cum- au fost Domqii din Valachia§i Moldova, cu singura decsebire ea' cApifânetele eraum,i mici.
Recunoa§terea capitanilor erà supusä" la acelea§iformalitäti ca §i pentru Domqii din Romania. Che-m rea unora dintre capitani la Constantinopol §i
uciderea lor acolo, sau asasinarea in provinciile lor,dar mai cu seamA la re§edinta lor din provincie, cadin locul unde douniau capitanii cu greu Indrazniaucei trimi§i din Constantinopol, sä execute asasinarea ;toE te acestea se practicau ca §i in Romania.
Çeeace deosebeqte pe Ceipitanii Armeini din Penin-sula Balcanicti de Romemii din Romdnia, este Ca AT-mtinii n' au primit niciodatä sä aibel cäpitan grec saualbanez, pe cemd in Romdnia, au fost numiti dea-dreptul §i Greci ,§i Albanezt. t
La Armemi cäpitanul erei ales din fiecare provincie,§i el cerea numai recunoa§terea dela Sultan. 1
Cápitanii dar, erau un tel de Bei (boieri) cre§tiniai Sultanilor, recunosca¡i- peste Armeini ; §i de aceeali vedem numili de Turci : VIali-Bei.
Casele capitanilor sunt §i azi ca n.§te casteluri, §iasemenea mine se afla in toate comunele aromâne,mai cu seamâ la marginea comunei, sau pe locuri mai
www.digibuc.ro
96
Ina lte, de unde s'ä. poatà apàrà comuna, numAe Cu le(fortArete).
Neamul aromânesc nu este jmportant numai din
Cápitan Noti Bocead.
punctul de vedere politic, cultural §i. economic, ci §i.din punctul de vedere ostà§esc.
Aceastà desvoltare sub toate raporturile, nu se vcdela nici un alt popor din Peninsula BalcanicA.
www.digibuc.ro
27
CApitanii aromâni, cari s'au distills in luptele lorcu Turcii, când au väzut c5. sunt in pericol Ali piarzäprivilegiile lor, sunt : Eflimie Vlahava, Bucuvala,Hristache §i Hristu Vlahu din Prevezza. Ioan Stata,
Cápitan Odi ..iu Andrutu.
ginerile lui Bucuvala, Joga §i so-Via sa, erau cei dintâicapitani din Etolia, Odiseiu Andrufu din Vlaho-Livad,Zidru din Olimp, Foil Giavela, Chifu Giavela, TeodorGriva, Noti Boceari, Chifu Boceari, Gheorghe Bociu,
www.digibuc.ro
98
Dima Dracu, Ioan Gura §i. Dima Zerva din Su li. 'Con-doiani din Neopaira, nr§eliotul Caciandoni din ,As-propotam, Nicu Ceara din Tesalia, Macri Paolo dinGrebena, etc.
Curagiul dpitanilor erà ceva proverbial. Femeilese luptau in rh.zboaie alkuri de lArbaiii lor. Astfel :Foil. Giavela, cu sosia sa, Moscu cu sora sa Haida,in fruntea a patruzeci de voinici 01.0, au ccupat tre-chitorile inguste §i. periculoese ce coLduc la Suli §i apoiavand in fruntea lor pe Haida, sora lui Fcti Giavela,§i. urmatA de o ceafa de femei §i lArbali inarmati cuearabine §i iategane, i§i fac drum prin armeta luiAli-Pa§a, comandatA de cinci Pa§ale.
Eroinele aromâne cari au rnurit cclEIA cu Despa,väduva eäpitanului Gheorghe Bociu, ic luptele cuTurcii sunt : Tasa, fiica Despei, Nata, Rica Tasei,Mara, fiica Tasei, Despa a doua flied. a Despei, Chita,a trcia fiich: a Despei. Cola, fiul Chitei. Sofa, noraDespei. Clzilu, fiul Sofei, §i. Panaga, a doua norA aDesp ei.
Foti Giavela erk, energic §i. devenise foaite autori-tar, incât Suliolii, in loc s'a. dcpunh: juilmântul innumele lui Dumnezeu, jurau pe sebia lui, zicând :Dacei mint, sabia lui Foil sei-mi came zilele". Maceieic minciuni apala al Foti s-mi talie zilele".
Rolul chipitanilor aromâni a lost de mlre importanVA§-i in revoluIia greac4 dela 1821 §i 1854.
Printre cei cari s'ail distins cu aceastA ocazie sunt :Marcu Boceari,, a2h.'rbltorul7 ora§u¡ui Misolonghi ;
Tesalianul Riga Fereos. Acesta s'a fäscut la 1752 insatul aromân Vele§Lin (Fère) §i fu premergätorul li-bertAtii. Mascut poet §i dotat cu calithllile lui Tirteu,a lui Pindar §i a lui Demostene, ajunse in urnià fi-lolog §i geometru. El a compus diferite cântece ras-
www.digibuc.ro
29
boinice §i imnuri patriotice, a filcut Haita TurcieiEuropene in douäsprezcce tablouri, o lucrare i eter-minatil, dar bine exccutat'd. A publiat ziare §i a fäcuttraduceri de diferite excrcitii militare, cu unicul scop
C6pitan Foti Giavela.
pentru independenta Grcciei. Sosi in Bucure§ti la1790. El cuno§teà bine limba greacä maid', limbafrancezil, italianil §i germaná. El adresä din Bucu-re§ti, unde erà profesor de limba greaeä, armatolilor
www.digibuc.ro
30
aromâni din Epir §i Tesalia, renumitul cântec : Ai-deli, copii ai Elenilor", care este §i astäzi Marseillezapoporului grec.
Alti eäpitani mai sunt : Cionga, Diac, Bajdechi,Jaca, Catarahea, Ioti, Dipla, Jarco, Hagi Bira, HagiPetro, etc.
Privilegiele Aromânilor stib turci.
Turcii, la venirea lor, Mail neatinse privilegiilecäpitänatelor, cu scop, ca cu timpul sä supunä §i.
-pe locuitorii dela munte. Aceasta e cauza pentru care,pe când in ora§ele §i satele de pe câmpii, locuite inmare parte de Greci domnesc Turcii §i se a§eazä"cu familiile lor §i zidesc giamii ; pe muntii, unde suntAromâni, in nici o comunä aromâneascä, nu se a§eaz'dnici o familie turceascA, §i nu se vede pânä astâzi, nicio urmä de giamie.
Cevà mai mult : Cäpitänatele erau §i locuri de re-fugiu §i nu numai Turcii n'aveau voie sä se a§eze §isà treacbi prin ele, ci chiar §i un fäc'ätor de rele, dac'dapucä sä intre pe teritoriul unui cäpitänat, erà sc'äpat§i nesupärat pentru totdeauna.
Reproducem cele scrise de istoricul grec Aravan-linos, nu cä el este mai exact cleat ceilalti, dar pen-trucA istorise§te ceeace s'a petrecut in niuntii Pin-dului, când in dispretul capitulatiunilor armâne, gu-vernul imperial a inlocuit pe Armatoli prin Cleffi,adicä : jandarmeria armada' prin briganzii oficiali al-b ano-turci.
Pentru a släbi corpul Armatolilor zice Aravan-tinos Sultanul Murad IV (Aromânii au tratat cuMurad III) le-a ridicat la 1627, privilegiu de Der-vengi (p`äzitori ai trecâtorilor), pe care le acordase
www.digibuc.ro
31
Sultanul Soliman la 1537, §i a insärcinat pe Guverna-tori (Valli), a incredintà Turcilor, paza strâmtorilor §itrecätorilor periculoase.
Atunci, Armatolii pentru a-§i razbunk s'au im-prä§tiat pretutindeni, omorând pe Dervengii Turci,cari cadeau 'in mainile lor, capturând §i jefuind Inacela§ timp, pe calätorii ce int'alniau.
Departe de a scadea, brigandajul s'a inmultit a§àde mutt, incât Sultanul Murad dupa chiar sfatulguvernatorului a restabilit pe Armatoli In vechilelor privilegii, cu obligatiunea pentru fiecare cApitan,de a veghia la siguranta oricärui cAlätor ar fi cutreerattinutul bor.
In schimbul serviciilor aduse Statului, le-a permissä perceapä un nuic tribut, asupra turmelor de oi,cai, catâri, etc. §i asupra trecatorilor.
Atunci, urmeazá Aravantinos, Dervengii, adieäCleffii, nu mai insemnau decât hoti nesupu§i, pe carichiar Armatold trebuià de ad Mainte sä-i urmäreascä§i sä-i risipeascá din tot tinutul lor.
Istoricul grec Aravantinos, vorbind In special decapitulatiunile ora§ului armânesc Metova (Minciu)rezumeazá astfel origina acestor privilegii :
In sec. XVI, zice Aravantinos : Un mare Vizircázut In disgratia Sultanului, s'a refugiat la un preotdin satul Grijard din Tesalia, care 1-a reccmandat luiSterie Floca, mare celnic 1) din Metova. Celnicul ar-man a menajat foarte mull pe disgratiatul Vizir, a-cordându-i ospitalitatea cea mai largä §i tratându-1In chipul cel mai cordial.
1) Sub numele de Celnic, se Intelege In Pind, toti proprie-tarii cu mari hirme de oi, herghelii de cai, etc. si cari altä datä§i chiar azi In multe pArti, sunt niste adevärati sefi de gru-purl aromitnesti.
www.digibuc.ro
32
Nasica, Celnic Aroman din Pind.
www.digibuc.ro
33
4pva mai mult, Celnicul Sterie floefl 4 4vi. It grije4-1 -ling In cureut fit tot ce se petreceà la Starabul.Mai tArziu, s'a produs o schimbare, 14 Curten dinStambul, §i. Vizirul nostru a oblino nu numai ier-tarea, pi §i-a recApritat §i vechea sa delimitate.
yizirul, foarte recuncsator atunci catre binefá-attorul sau, Sterie Floca, 1-a invitat la Stambul, undei-a acordat urmätoarele privilegii, infärite printeunfirman (decret) imperial, pentru ora§ul s'Au Mojova dincreerii Pindului.
IatA accste privilegii :1. Ima§urile (livezile) ce posedau Al meinii din Mc-
¡ova, Tesalia, Epir §i Macedonia, pentru pa§unatulturmelor kr, §i desemnate conform indicaliunilor luiSterie Floca, trebuie sä rtimemei neatinse.
2. Armânii din .111elova i§i vor peizi frontiera §i lo-curile periculoase din finutul lor §i nici un funclionmturc nu va puled locui in Mejova.
3. Intreaga comunitate a Mejovenilor, nu va pititiguvernului imperial anual, decät suma de : 113.000aspri, adica : 941 piastri, ceeace fac aproape 200 lei.
4. Orice persoanä de orice religie §i condilie, or fi,rare se va refugia in districtul Me(ova, §i oricare ar fimotivele pentru care s'a ref ugial acolo, hu va puled finiciodatei urmäritti §i reclamatei de nici o autoritate.
5. Oricare Musulman va trece pin districtul Mejoya,tfebuie sei considere acest jinut, fa Omani sacru ; §1 lafoirea sa din linut, se/ scoakt potcoavele dfla cai, ca säriu fa din oceastä Wand nici c4t negrul de suO unghif.
6. Din punctul de vedere religios, districtuf Mejoveiva fi administral de un ETaill Patriarlial.
7. Politice§te, Mejong va depinde de auvernalgrillNegroppotelui; iqr dill punrtul Of vederc al iustilfeide cadiul din Livadia.
Abeleanu. 3www.digibuc.ro
34 .
De aceste privilegii se bucurau i comunele armâne :
Malaca§i, Culufleani, Amer i Votonos, din circum-scriptia Metovei.
Aceste privilegii sunt consemnate in chrisoave im-päräte§ti, §i se pástreaz4 in catedrala din Metova,
Parte din aceste privilegii au fost abrogate in tim-pul satrapului Ali-Pa§a, parte in urma revolutieidela 1854, când Aromânii din Metova, instigati deagentii guvernului elen, au luat pentru prima oaräarmele, in contra dominatiunii legitime a Sultanului,sub cäpitanul Griva.
Ca vestigiu al acestor privilegii, subsistä pAnä la1913, numai autonomia Metovei din punctul da ve-dere- religios, i aceasta se explicá prin faptul cA nujicnià intru nimic drepturile de suveranitate ale Sul-tanului.
Alt orä§el pur armânesc, unde au existat asemeneaprivilegii este Perivoli. Ele au subsistat pânä la 1856,când au Jost abrogate sub cuvânt cä un notabil din
anume Gogu Mi§u, s'ar fi pretat intrigilorgrece§ti in contra impärätiei otomane.
Iatá ce spune Pouqueville, Consul al Franclei laIanina, pe timpul lui Ali-Pa§a
Armanii din Epir §i Tesalia au fost singurii dintretoate popoarele din Peninsula Balcanicti supuse domi-naVunii otomane, cari au §fiut stt conserve peinti la in-ceputul secolului XIX, un tel de semi-independenicr,din toate punctele de vedere, gralie privilegiilor, ce auoblinut dela cuceritori, care le asiguraserd o frumoastiindependenfti nationalti."
Armânii- au putut, gralie privilegiilor oblinutf, sticonserve intact in munlii lor inaccesibili, tezattrut na-
lor, credinla §i moravurile lor curate."
www.digibuc.ro
Comuna Perivoli din Pind.
www.digibuc.ro
36
Suprimarea privilegielor Aromânellti.
PrIvilegiile acordate Aromânilor dip Pincl; de Sul-tanul Mahomed II vi confirmate de Saliman Maaiii-ficul, au fost in fiintä pânä la Inceputul secpluluiXIX, când s'au suprimat de Ali-Pasa de Tepelm.,satrapul Ianinei, nu prin arme, ci prin viclenie si cc-ruptie.
Aromânii pe tot timpul cât s'au bucurat de privi-legiile lor, conservarä un fel de guverniimant autonomdemocratic, träind nevätämati si nesupärati ; pe câlidvecinii lor de aceeasi religiune, erau pusi la mii si miide nenorociri din partea Turcilor.
Aceastä organizare a Armânilor, dateazA de cândei se asezarä in Peninsaula BalcanicA, ca cuceritorisi ca colonisti romani.
Când Romanii avurä domnia, Aromânii erau ase-zati si in orasele marl de pe câmpie si de pe munte.
Când insä dominatiunea romanä släbit sub impe-ratorii bizantini, si n u mai dominà ideia romana inBizantiu, si incepurá nävälirile barbarilor, din cauz5.CA frânele guvernului nu se mai tineau de maini abilesi puternice ; Aromânii, cari erau deprinsi pânä atuncia domni, viizând imperiul invadat si n5mai putâr drezistà incepurä a se retrage in munti si numai lamunti, acolo unde dejà se aflau Armâni asezati deRomani, cri unde erau trecätori printre munti §i sefortificarä acolo, asezându-se in locuri strategice sigreu de atacat.
Toti cati au vkut orasele aromâne§ti, rämän miratide gustul ce au avut Aromânii aceia, cari pu avut pla-nul de a face sate si erase pe niste coste de munti,asà incât casele par a fi suspendate.
Desì comunele aromânesti par a fi suspendate, ca niste
www.digibuc.ro
37
,afiburi. de vulturi pe inältimilt muntilor, totu§i dotse (listing prin edifitii marete, spatioase, cu. doua §itrei taturi convenabilt §i bine mobilate.
Curatenia ce domne§te in casele lor, felul de traiu;portul, moralitatea §i buha lor ospitalitate, toateacestea arata pe Amman, la primul Moment, ca esteinult superior oricarul alt heam din Macedonia.
Dar nu numai ora§ul intreg este o fortareata, cichiar casele sunt astfel arzate, bleat una sà apere pecealalta.
Fiecare casa la intrate, prezintä douà laturi ie§iteafara, de o parte §i de alta a uri, §i in aceste laturisunt un fel de gaud, pentru a turna de acolo apafiarta asupra acelora cari ar cautà A sparga u§a saupentru a da cu pura de acolo.
Mai inainte Armanii intrebuintau cuvintele : Calm§i Castru, in loc de sat §i comuna, ceeace dovedeftecà satele lor erau mai mult ni§te fortarete militare,sau arzate pe urmele statiunilor militare fortificatealta data de legionarii romani.
Deci, Armanul s'a retras dela camp la munte; I'm-pins de instinctul de conservare, pentruca §i-a iubitfamilia mai mult cleat celelalte neamuri, §i. nu voiàc a stand in campie §i in lunci sa fie dominat de altii.
Ceeace este biltätor la ochi pentru un strain, careealatore§te prin Macedonia, este contrastul enorm ceexistä fare oraple §i oraplele aromane de o parte* orarle §i comunele slave §i grece§ti de alta.
Mara de Turci numai Aromanii sunt proprietaripe pamantul ce-1 locuesc.
Casele, viile, livezile, campiile §i padurile sunt pro-prietatea lor, recunoscute prin acte (tapii) de autori-tatile turce§ti ; pe cat timp mai toate satele bulgä-re§ti din Macedonia sunt mo§ii ale Beilor (boierilor)
www.digibuc.ro
38
turci i o mica parte apartine Aromânilor avuti ;a.O. ea Bulgarii i Grecii, In majotitate, nu sunt decâtni§te simplii claca§i, cari n'au dreptul de proprietate,nici asupra caselor, pe care le locuesc.
In orice moment ei sunt la discretia proprietarilor,cari-i pot da afarä din casä §i. din catun.
Acela lucru se intamplä §i. in putinele catune gre-ce§ti din Epir i Tesalia, caci in Macedonia propriuzisä nu sunt sate grece§ti.
Pe când Armânii duceau o viata pastoralä, Slaviigrecii gemeau sub greutatea servitutii, redu0 ca
ni§te .servi, i ca sa scape de consecintele rele ale cu-ceritorilor, ei au fost nevoiti sa se lepede de credintalor §i. sa imbrati§eze Islamismul.
Daca va strabate cineva Peninsula Balcanica intoate directiunile, va vedea ea Aromâni musulmaninu se gäsesc, §i. cà nicaeri Aromânii nu sunt servi(iobagi).
Se gäsesc mii de Serbi, Bulgari §iAlbanezi cari auimbrati§at islamismul.
Nu se gase§te cleat o singura comuna aromânä,Nânta din Meglenia, care s'a lepädat de credinfd, insávi-a pastrat limba.
Asemenea, afara de trei sau patru comune, tot dinacest tinut ; i un mic numar de Aromâni cari locuesc,in câmpia Muzachia din Albania, de pe malul Adria-ticei, nu se vede nicairi ; populatie aromâna redusa laiobagie ; pe când poporul slay §i. grec din fostul im-periu turcesc, sunt In majoritate ni§te iloti la bei(boieri) musulmani.
www.digibuc.ro
39
Caracterele Arom
Caracterele dominante ale Aromânilor sunt in nu-mär de trei, deopotrivä de importante :
Primul este : puritatea moravurilor, pästrate nea-tinse prin atâtea veacuri de grea existentä.
Al doilea constä n : minunatele lor aptitudini co-merciale, ceeace face ca bunä parte din avutia pe-nirisulei, sä fie in mainile bor.
Iar al treilea loc ei posedà un spirit foarte desvoltatde generositate §i lealitate, de unde rezultä marelelor respect pentru a§eiämintele dd binefacere §i cul-turale, §i mai presus de toate, pentru autoritatea car-muitoare a Statului.
Armânii suht inzestrali cu multe §i.' pretioase in-su§iri : ei sunt harnici la munc4, indräzneti in intre-prinderile lor, viteji in luptä, räbdAtori In nenorociri,int,elepti in vremuri turburi ca §i in timp de pace,statornici, pästrätori ai spitei neamului, iubitori §icurati In casà, ospitalieri, gata da viata pentruamilie §i capal3ili de cele mai mari sacrificii, când se
devoteazä unei idei.Armânii, acest popor tenace, inzestrat cu mari vir-
tuti casnice, culturale, economice §i ostämti, §i-apästrat panä in zilele noastre nu numai limba, dati-nele §i credintele strämo§e§ti, ci §i caracterul natio-nal §i con§tiinta clarà de a fi descendent din coapseleRomei, de§i mai bine de zece veacuri n'a auzit In bi-sericile lui nici un cuvânt in limba armäneascä, cutoatä instructia greceascA, ce au invätat-o pânä ieri,el §i vlästarele lui.
Meritul eel mafe-arconservärerliMbei se datore§tefemeei aromâne, care a fost o pästrätoare credincioasil
www.digibuc.ro
4n
www.digibuc.ro
41
in sânul familiei, a tuturor ccmorilor i darurilor nea-mului.
Severitatea caratterului lor ti pästrat-o din täriastäncilor severe, din nepäsarea bradului hätut de VAn-turi §i din avântul vtilturului cu tare trheSt aläturea.
Grupurile Arominifor.
Aromânii se Impart in mai multe grupuri : Mosco-polenti, Párplioti, Grámusteni,
ai Searului.Aceste grupuri Se deosibese prin oarecari part-
eularitäti de limbA, prin bcupatia lor, dar mai alesprin portul lor deoabit.
Gruptil cei mai tcmpact de Armâni este in Pind,care este Fagära§ul lor.
1. Moscopolenii. Acest grup de Aromâni §i-au luatnamele dela ora§ul Vosccpole sau Moscopole, sittiatla vest de ora§ul Corceaua, astäzi in decadentä. Mos-copolenii au 1ntâietatea in culturä i civilizatie i vor-bese dialectitl cel mti ales.
Acest grup de Are mâni au dat pe vestitii architetti-eari au uintit lumea pun lucrärile ler inärete. Ei semai ocupä ell comertul i cu industria. Ei fac tomertintins in toatä Peninsula Balcanica i cu cele Mai in-semn!ate porturi i ore§e din strAiiItatei §i tot ei daupe industria§ii de talent.
Afarä de Voscopole, ei se aflä räspAnditi prin Cor-ceaua, Bitolia, Ohrida, Resna, Iattövef, Magarova,Tárnova, Cru§ova, Vlaho-Clisura, Neveesta l Fiii
toate comunele arCmân(§ti pat ä la Sccpia.2. Fdr§eliolii. Se zice, cA ei f§i tug nt.mele dela satul
Fra§ari din districtul fanina, iar dupä altii, dela o-
www.digibuc.ro
Frunta§i Aromani Avdela (Pind)
www.digibuc.ro
43
ra§ul Farsala din Tesalia, unde armatele lui Pcmpeiaau lost invinse de Cezar, i apoi Imprá§tiate prin munti._
nr§eliotul este robust, mândru, inalt, svelt i fru-mos la chip. Fruntea mare, fata ovalä, ochii negriincadrati de sprincene arcuite, figura albä, pe careo coloreazá un sânge iute i generos, fizioncmii dinacelea cari au ceva din nobletea vulturului i maje-statea leului. Ei sunt vioi, ageri ca cáprioarele, de§-tepti i foarte rázboinici.
Castumul lor este alb, iar la cingátaare poartá eu-tite, revolvere i pistoale cu mânerele incrustate.
Nici o altá nationalitate din Peninsula Barcanic4n'are un port mai frumos cleat al bor.
Femeia Fár§eliotului este asemenea frumoasá lachip §i cu statura sveltá, areaptá i mândrá. Ea estefan aneaã, mamá devotatá i satie credincioasà_Oda' la moarte, cáci divortul nu existá la ea. Ea mâ-nue§te arma tat a§à de bine ca"§i bárbatul Au, când evorba apere onoarea i mândria so.
Pe cap poartá o podoabá numità : eiceroanti.Ei träesc in triburi de câte trei mii de suflete, con-
duse de o cápetenie a bar, numità Celnic, ale cárui ho-táriri in chestii de afaceri §i de onoare sunt fárá apel
fárá recurs.Acest grup de Aromâni, eminamente pástoresc, are
obiceiul de a pribegi cu turmele i. cu tot avutul lor,.ceeace a fácut pe Nice las, sä-i numeascä MeteorifTesaliei".
Indatá ce vine toamna, ei i§i strâng turmele, i§i in-carcä bagajele, i§i iau nevestele i copii, i pleacá cátreregiunile mai putin aspre, uncle mai pot gási Aunepentru turmele lor, i intorcându-se iará§i de indatá_ce vine primávara, lie la locuintele lor, a§ezate pepiscurile muntilor.
www.digibuc.ro
44
Ffir§eiioatA.
www.digibuc.ro
45
lar4 fplpj cqpi cle§prip poupepi(le, Cpn§pl frocezpp WO 41i-Flp§a d¡a Iapina, drimul br
poasyle munfilor, se vad furmgle inainhind incolnane §erpuite. $nneiul tàläpgilor dela Aid lapflor
§i ç berbecilor, animalelor de tot leluf, nocilrameglecate, premery, insoiese §i urmeazei lunguf §ir alerniyranlilor din Pind, careli revarsii populatinnea sanarfitica ceitre lun çifr Macedonief fi Tealiej. Brifrôni
§i fete, imbraefde cym eran In vec4irnrwww.digibuc.ro
46
jecioarele Spartei, mamele impovarate de leageinul noi-lor neiscuti, pe cari U poartei ca irt desagi pe umeriilor, ca blu pei§esc, inconjurali de animale domestice_§i tnccircati cu bagaje, deasupra ciirora anki cocopt,.ceasörrzícul famíliilor ceileitoare, anuntemd orele noplei".
Fär§eliotii sunt foarte pu-pn religio§i, de aceea preotiigreci n'au avut asupra lor vreo inrâurire.
Unii din ei s'au stabilit pe lângà cei1aJi Aromâni,prin comunele : Târnova, Magarova, Nijopole, Cor-ceaua, Colonia, Elbasan, Berat, Premet §i in Tesalia.
3. Greimustenli. Ei §i-au luat numele dela munteleGramos, o ramur4 a Pindului. Dela Gramos vine §inumele comunei Gramoste, situat5. la poalele Mun-telui. Ei se ocupä cu 'Astoria ca §i Freliotii, Msg.emigreazá mai putin decât ei. Afará de aceasta, semai ocupá cu comertul §i cu industria.
Cei rä'ma§i in munti trâesc sub autoritatea unorefi ai lor, numiti Celnici. Ace§tia sunt foarte avuti
in turme de oi §i herghelii, §i au o mare putere moraláasupra locuitorilor. GrAmustenii sunt neincrezátori,de aceea anevoie se pot in§elà.
4. Epiríatii. Armânii din Epir §i de pe coasta oriental5. a Pindului se numesc Epiriati sau Epirati,Ei se ocuprt in mare parte cu Ostoria §i cu industria.
Ace§ti Aromâni sunt foarte fAzboinici, §i au jucatun rol insemnat in luptele pentru independenta
Ei träiau in schimbul unui tribut neinsemnat,aceasta sub formá de pe§che§ (dar), §i se bucurau
-de o autonomie. desg.vâr§itá.Firmanul com-unei Perivolí, ce se pástreazá
Yorbesc destul de elocinte In aceastá privintä. PârAla Ali-Par din lanirra, aceste drepturi ale Armâ-nilor din Pind, se 'Astreazá intregi §i neatinse, respec--tate cu sfintenie de ambele Orti.
www.digibuc.ro
47
Toate comunele aromâne din Pind sunt Keialo-chori, cum zic Grecii, adia : pAmântul, locuintele§i tot ce este pe el, aparlin §i sunt proprietatea numaia Armânilor din comuna, sau ca A ne servim de ex-presiunea lui Aravantinos, comune de sine stlittitoare.
Aromftn Grámustean.
Comunele aromâne§ti sunt situate atât pe coastaorientalä, cat §i pe cea occidenta15. a Pindului §iformeazA o massâ compactä.
OrA§elele O. comunele locuite de el sunt :Furca, Paleoseli, Pdzi, Armata, Breaza, Samarina,
Avdela, Perivoli, Smixi, Turia, Paltin, Bozova, Amer,www.digibuc.ro
48
MOM' (AliqPiu), Clieari, Velpvi, Btiiasa, f.aca, Pqlví.--novq1 f.cgnifq, Scamneli, Vulliftos, Trestenict Orebef¡tli,_Opfiani, Flpru, Cerne§i, Macrini, Dragai, Safeicu,Calarfte? Paliohori, Ianina, Prevezza, etc.
Aromâni Epiriati.
ImbrAcOnintea Epiriatilor se compnne din : 4q-ricti, scurtul, lipunea, ciaoreci §i teunbarea.
Sarica este fäcuta din dimie a1b4 sag neagrA, Os-1uit4 pe din afar4 §i umplutA pe dinàuntru cu c¡upuride 14nZi. Aceastá ]lain5. groask Kin care nu poate pri-
www.digibuc.ro
49
trunde apa, care selasa la o parte când e prea cald,afara numai când infra. In biserica sau la vreo cere-monie (ca toga Remanilor), e ccmurla la ambelesexe, cu deosebire c sarica femeilor este impodobita,cu cusaturi la piept 0 spate 0 este de culoare neagra.
Scurtul este o haint de forma unui bolerou foascurt, cu mânicele crapate dedesupt, dela Lmar pâlla cot 0 se poarta sub sarieá.
Tipunea este o hainà lunga rára mâneci, larg des-chisa, lasând F.,A. se vada la piept o jiletea neagra,cusuta cu matásuri, cu nasturi de ceoprazuri.
Scurtul i tipunea sunt de obiceiu, albe pentru btr-ba i negre pentru Had". Carna§a larga cade in cutedese peste genunchi, talia este tare strânsa cu un brâu,având dungi colorate, sau cu un brau de ca§mir.
Cioarecii sau ifarii se urea pana la jumatatea cup-selor, Incheiali cu copci i strân0 cu laretiere pusepe deasupra. Pantalonii propriu zi0, nu poarta, ci
numai ismene.Rimbarea este un fel de manta ce se poarta numai
in timp de iarnä, sau In timp de ploaie 0 este facutadin pär de capra (caprina).
Ca Incaltarninte au opinca sau pantofii. Pe coppoarta fesul. Cei din Pind, mai ales cei cu vaza, Ilpoarta rop i cu ciucuri. Pastorii i earau0i Il poartaalb de pasla sau de bumbac, Insa fárá ciucuri.
Femeia poartá peste cam* o jiletca mai elegantädecât a barbatului, apoi rochia 0 In urma tipuneaneagrk lunga pâna la glesne. Este fára mâneci 0 or-nata cu putine brodarii de un gust Incântator. Ase-menea fárá mâneci este 0 §ortul negru, impodobitcu rop. Un §ort batätor la ochiu, ascunde cama§aIn despartitura tipunei, care pe când la bärbat esteca o tunica, la femei este mai mult ca o poloneza.
Abeleauu. 4www.digibuc.ro
Comuna Avdela, patria initiatorilor cultural §i trezirei con0iintei nationale la Aromani: aParintelui Averchie, a lui Apostol Margarit, a d-lui loan Caragiani, Profesor
Universitar §i Membru al Academiei Romane, etc.
0
www.digibuc.ro
51
Acest §ort este prins sub o cingâtoa re cu paftale,acele plâci gemene de un lux barbar, uneori enorme,rotunde sau in form6 de aripi intoarse. La cap, se leagàerr o basma. Femeile umblau ee obiceiu in trecutcu picioarele goale, afarä de zile de s'Arbâtori. Blà-
nun nu se poartà in Pind.Femeile sunt robuste, tenace i muncitoare. Pe
Aromâni Olirapiani.
lâng4 pAstorie i industrie, ele se ccupä i cu alma-näritul, adicä cu transportul pe crtari a Märfurilcr§i a produselor din interiorul 1,6rii.
5. Olimpianii. Acesti Armâni vi-au luat numeledela muntele Olimp, In vecinkatea diruia locuesc.
Ei se ocupà cu comerciul, industria casnicä, precum ;Ieatoria, lemnâria, pAstoritul, cu culegerea sAreicu agricultura, ins4 nu ca luCeätori, ci ca proprietari
www.digibuc.ro
52
de pämânturi (mo§ieri), de oarece un strat adevärattäränesc, nu existä nicäeri la Armâni, afará de ceidin Meglenia.
Localitätile ocupate de acest grup sunt : Salonie(Säruna), Vlaho-Livad, Veria, Caterina, Cochinoopol,Corita, etc.
6. Megleniiii. Meglenitii sunt Armânii a§ezati in di-strictul cu acela§ nume, situat intre muntele Cara-giova §i Vardar, §i udat de râul Meglen, afluente a-Vardarului. Ei sunt muncitori, fähdätori, dar cu tem-perament räzboinic. Locuesc In comunele : Ghev-gheli, Luimnita, Sirminina, Birislav, Lugunta, 0§ani,Nânta, Isvor, Cupa, Tirnareca, Barevita, Boemita,Huma. Livezi, e locuit de aromâni veniti din Gra-moste etc.
Cei din orä§elul Nânta, sunt trecuti la islamism.Locuitorii acestui grup se ocupä cu agricultura §i cuindustria. Ei sunt scull" la vorbä §i stäruitori.
7 . Seresenii. Ace§ti Armâni locuesc In pärtile ora-§ului Seres, i pe toatä valea, udatà de râul Struma,fiind absolut stäpâni pe defileurile : Rupel §i CresnaVlahi, udate de acest râu.
Bärbatii sunt renumiti prin voinicia lor. Ei suntmândri i vioi, bine fäcuti, de§tepti §i cutezätori.Pe lângä pästorie, se mai ocupä cu industria §i cucomerciul, care este exclusiv in mâinile lor. Femeile§i fetele sunt svelte §i frumoase. Se disting prin fru-musetea §i calitätile lor de bune gospodine.
Pe lângä ramurile de Aromâni enumerate mai sus,trebuie a mentiona pe Copticiari, pe Vldhazi i peSeirekticíani.
www.digibuc.ro
53
Copädarii locuesc la sud de Grebena in murrtiiHa§a (Cambunieni), adicsA .dela Pind pân'A. la Olimp.
Copâciarii au costumul §i obiceiurile aromâne§ti,vorbese insá grece§te. Ei se ocupá cu pástoria prin-váile §i dealurile Pindului. Copkiarii sunt eau vAzuli§i tratati de conationalii lor.
De§ì vecini cu Aromânii, ei sunt considerati ca re-negati, ca oropsiti de tot neamul aromân. Ei cunosclimba armâneaseá, dar nu o vorbesc.
Vlähazii locuesc tot in pktile Grebenei. Povesteapopulará Ii prive§te ca pe ni§te Armâni turciti. Inschimb ace§ti Vlähazi, sau Valachi turciti, vorbesegrece§te, un dialect sonor §i foarte plkut.
Sdrácäciaiiii sunt un grup ncmad, ce se af1á prinpktile Veriei §i Murihovei. Vorbesc grece§te, insâ, seaseamánâ in totul cu Aromânii. Ei duc o viatá no-madà, construinduli colibe tuguiate de formá conicâ,numite : cucuvile.
Armânii se aflâ räspânditi in toatà Peninsula Bal-formând comune pur armâne§ti, sau sunt ame-
stecati cu Turci, Albanezi, Bulgari §i Greci.
De§teptarEa conetiintei nationale la Arománi.
Imperiul Otoman este singurul Stat in Europauncle popoarele s'au bucurac de cea mai largá liber-tate, In privinta limbei §i a religiei.
Dar, la adâpostul acestei tolerante, la adripostulacestei libertâti, Grecii au -tiut sà se foloseasc6 deinfluenta clerului lor, pentru a persecutà pe Aromâni
pe ceilalti cre§tini negreci in limba §i individuali-tatea lor nationalit
PrevAzAnd, ea' inteo zi, din rklkina simtimântuluiwww.digibuc.ro
54
religios, se va ridicâ simtimântul national, clerul grcc,ca sä asigure neamului grecese, in viitorul visat dedânsul, toatà suprematia in Peninsula Balcanicä,intemeierea scaunului politic pe malul Bosforului, ainceput A. persecute pe Aromâni in limba
Färä teamá de Dumnezeu si fárá nici un pic de ru-sine, s'a silit a smulge Armânilor eel mai sfant drept,acela de a se ruga in limba lui maternä.
Cktre anul 1780 un eälugár grec, Cosma, din Etolia,profitând de rivalilatea ce erà, intre doi Pasii Ali§i Curd, se declarä de sfânt i blestemä pe toti Ar-mânii din districtul Z2gori, din Epir, cari Nor maivorbi limba aromâneas?,5.
Aceastä anatemä, pronuntatá de acest eälugár, pecare fanatismul Il declará de profet, avù ca rezultetgrecizarea a 34 sate Armânesti din tinutul Zagori.
Nu tot 2à au m2rs lucrurile i in Albania. Predi-cele revolutionare ale acestui cAlugär, care cutreeràTracia, Macedonia, Tesalia, Etolia, Acarnania i Epi-rul, furá denuntate guvernatorului Curd-Pga, care-1puse in teapá la 24 Maiu 1789. Dumnezeu i-a rásplä-tit dupä cum a meritat.
Orasul Moscopol3 devenise centrul cultural al Ar-mânilor. Ei posedau o imprimerie, unde se tipäreaucárti, i o bibliotecti publicä.
Miscarea culturalá a luat nastere in secolul XVIII,cu tendinte nationaliste aromâne miscare pornitáin primul moment dela colonii'e aromâne din Viola,Pesta i Triest.
Cel dintâiu care a scris in aces dialect este invá-tatul aromân Protopopul Teodor A. Cavaliolli dinMoscopole.
El a tipärit iii tipografia infiintatá de J mai multecärji aromânesti intre care : Un vocabular Iii Lai
www.digibuc.ro
55
limbi : arománä, albanezA §1 greacA in 1770. Aceastäcarte ne este cunoscutk prin extractele fäcute deI. Thunmann inteo operä a lui tipArità a Lipsca,in 1774.
Const. Ucuta Moscopoleanul a dat la luminA in 1797 :Nea Pedagoghial), manual cu un alfsbet §i etimologicpropriu limbei armânc§ti. Caitea lui Ucuta erá menitàsä invete pe copili Aromânilor, limba maternk
Dupà propria sa märturie, Ucuta a scris acea caitepentru / ala neamului aromemesc.
George Roza, doctor in medicir k arc mân din ME.-cedonia, amic cu nemuritorii : Samuel Clain, PetruMaior §i tiincai, a tipärit la Pesta, in 1808 : Cerce-leiri despre Romdmi de peste Duare ; iar dupil un an :Despre scrierea 5i lectura romemeascil cu litere
Mihail Boiagi, näscut la Buda in 1780, dinteo fe-milie. Moscopoleank a dat la lumirà o Gramaticti indialectul macedo-român, in care erau multe fabulein acela § dialect, §i erà prevAzutä cu o prefafä prin careindemná pe compatriolii sái, ca sä cultive §i sä-§i iu-beascä limba lor.
1) Nea Peclogogia a lui Constantin Ucuta, Moscopoleanul, esteo carte de o radiate intioditoare 0 a fost descoperità d'abia in anul1909, de d-1 Nicolae Tacit, fost inspector al scoalelor si al biseri-cilor românesti din Macedonia.
Cartea lui Ucuta a fost reeditatd cu spesele Academiei Rornâne,din ordinul fostului prirn-ministru D. 4. Sturdza.
D-1 N. Tacit, cu ocazia inspectiilor sale in regiunea Obridei, se-dliii Arhiepiscopii a Primei Justiniane, a descoperit si multemanuscrise românesti scrise in caractere grecesti, ca : Viala Sfán-hului Antonie, dilerite contrade i creante precurn i registre de alenegustorilor români, datate dela 1830-48-56, adicd cu multinainte de infiintarea scoalelor cu caracter curat românesc si national.
Aceasta este o doVadd mai mult cd Aromânii i in special cei dinMoscopole i tinutul Ohridei au fost pururea constienti de rassalorromâneascd, distincld de cea greceascd si slavd.
www.digibuc.ro
56
Din Gramatica lui, cu mare greutate s'a gAsit unexemplar, care s'a retip5xi t in 1863, la Bucure§ti,sub ingrijirea lui Dim. Bolintineanu, care a insutit-ocu o pretat5., §i. cu cheltuiala lui C. Negri.
Lucrarea lui Boiagi a provocat de§teptarea con-§tiintei na-tionale printre Aromâni, dar vi-a atras uraPatriarhului grec din Constantinopol, care vedeA inaceasta tin pericol pentru elenism.
Pentru aceasta a excomunicat pe autor, iar pe cre-dincio§i Ii blestemà sub pedeaps5 de excomunicare,dac51 vor vinde sau cumpärit cartea lui Boiagi.
Mai multi Aromâni din Macedonia §i bArbati aro-mâni din Austro-Ungaria ca : Mitropolitul AndreiBaron de ,Saguna, Emanuel Gojdu, Nicolae Dumba,Familia Mociont i in fine intreaga colonle aromânädin Ausiro-Ungaria, au luptat din toate puterile, adu-când mari servicii cauzei aromânc§ti.
Evenimenlele din 1848 §i 1856 au creat un curentfoarte puternic i favorabil, atât pentru de§teptareanationalä" P Aromânilor, cât §i. pentru idea m5reatäa Unitiltii culturale a Aromhdlor cu aceea a Româ-nilor din Dacia Traian5".
BArbati de inim5. §i. buni patrioti ca : DimitrieBertianu, Ioan BrAtianu, Mih. Cogtilniceanu, CesarBoliac, Dim. Bolintineanu, Ion Heliade 11.5.dulescu,General Chr. Tel, C. A. Rosetti, V. A. Ureche Dim.Cazacovici, Iordache Goga i alÇii, sub povata int,e-leapt5. a Marelui Domnitor, Alexandru I. Cuza, aucontribuit foarte mull la desvoltarea culturei §i. con-tiinÇei a Armânilor.
In 1860 s'a format in Bucure§ti cel dintâiu ComitetMacedo-Român nationel, care a §i. impr5§tiat primplapel c5.tre toti Aromânii pentru a se emancipà de limbaF; cultura greac5., §i. a imbräti§à cauza aromânä".
www.digibuc.ro
57
Membrii acestui comitel au fost : Dim. Cazacovicidin Metova (Minciu), Fratii lordache §i Costache Gcgadin Vlacho-Clisura, Zisu Sideri din Seres (Sear) Mih.Niculescu din Tarnova de lânga Bitolia §i Toma Tri-copol din Cru§ova.
Deci iniìatorii culturei §i trezirei con§tiintei na-lionale la Aromâni, au lost tot Aromânii, iar nu cums'a acredi tat idea de catre adversarii românismului,
noi Aromânii em fost inventati pur §i simplu decare guvernele din Bucure§ti, spre a servi scopurilorpolitice ale Statului roman in Balcani.
Activitatea de deiteptare a Aromânilor.
Guvernul roman de sub domnia lui Alexandru IonI Cuza, da cea din urma lovi:ura elenismtdui §1 re-fastei influente fanariote in Ora, secularizând averilemânastire§ti in 1863.
C1ugrii greci din Muntele Atos, alarmali de ma-aura guvernulti roman, care-i priva de o suma de peste15 milioane lei, venit dela aceste manastiri, au delegatpe calugärul Averchie Archimandritul, §eful mâna-stirei Iviru dela muntele Atlas, pentru a le sustinecauza lor.
Averchie, care era Armân din Avdela, comma puraromâneasca din Pind, indata ce a sosit in tara româ-neasca, a ramas uimit, väzând ea' acì in tara sunt §ilÇi români, cari vorbesc aceea§i limba ca cei din
Pind, §i se stabili definitiv în Ora, pe când calugariigreci au fost sa paräseascä tare.
Când Cuza-Vodti impartia steagurile la o§tirea ro-mâneasca in 1862, pe câmpia dela Cotroceni, se aflàde fata §i Averchie.
www.digibuc.ro
58
Acesta, privind defilarea oastei acicm ..0. de popor,s'a emotionat a-tat de mult, incât apropiindu-se deCesar Boliac §i Chr. Tel, Ii apucä de mânä §i, cu la-cränfle In ochi, strig4 cu glas tare : 0. eu lziu (surfi)Aroma.
t Averchie Archimandritul.
Averchie descrise membrilor comitetului starcaAromânilor, iar ei väzând In el cât de mult este dcs-voltat sentimentul national, 1-au considerat ca promo-torul mirärii salu tare de reinviere a sentimentelorromâne§ti printre Aromâni.
www.digibuc.ro
59
El fu ins6rcinat a merge in Macedonia, ca s ia copiide ai Armânilor din diferite locali tài, ca sà invetecarte la §coala Macedo-Român5, infiintatá in Bucu-re§fi, sub Cuzv-Vod5., la 1865, pentru ca apoi s4 seinapoieze, ea dascM in patria bor.
Averchie, care din cauza sentimenLelor sale arc-mâne§ti era cunoscut la Sf. Munte, sub numele de Aver-chios o Vlahos, el, initiatorul §i fondatorul §coaleiMacedo-Române din Bucure§ti, primul apostol olaromânismului, bätrânul Averchie porni in August1865, §i, dupá putin timp, veni cu 12 tineri aromânidin Pind. In 1867, luna Scptembre, a mai adus dinnou ai%ii, iar ca director al acesLui internat fu insir-cinat tot pärintele Averchie.
Progresele fäcute de elevii acestei §coale au uimitpe profesorii lor : Joan C. Maxim, Ilie Angelescu,Th. Teintisescu §i loan Cartu, precum §1 pe pedagogiiacestei §coale : Anghel Demetrescu i Grigore Colum-beanu.
In 1873, luna Maiu, desfiintându-se aceast5. §coalà,elevii au lost repartizali pe la internatele liceclorSf. Sava §i Matei Basarab.
Dimitrie Atanasescu, originar din comuna Avdela,stabilit la Târnova, din apropierea Bitoliei, luând
cuno§tinfà de apelul rispândit de Comitetul Aromâ-nilor din Bucurevi, a päräsit croitoria sa din Constan-tinopol, venind In Bucure§ti, unde, dupà terminare,a douà clase gimaaziale, se inapoiazil în comuna saca dasc61 aromân.
Acest prim daseäl a indurat multe neajunsuri dinpartea Mitropolitului grec din Bitclia, dar a muritmultumit c4 a vgzut progresând särnânta aruncatäde el in ogorul aromânesc.
Odatà cu ace§tia, §i apare fiul unui celhic .dinwww.digibuc.ro
60
Avdela, anume : Aposiol Märgärif, tiianul redetep-ltrii a Aromânilor. El erà profesor de limbagreacA in Vlacho-Clisura, de unde a fost desti tuit declerul grec, pentru motivul cà el-A compatriot cu A-verchie si isi manifestase pe fatà sentimentele salearomânesti.
El studiè limba românà i in scurt timp se intoarcein Avdela, comuna sa natalä, unde deschide pentru
Apostol Margarit.
prima oarà, in 1867, §coala aromâneasc4, spre mareasurprindere §i bucurie a concentenilor sài, cari s'augrnit cu totii incredinteze pe fiii bor.
El organizase in toatà Macedonia nationalitateaaromânà. Pumnii sài modelasefä lutul pe care-1 frà-mântase plrintele Averchie, compatriotul s'Au.
Apostol MäligArit a cedal apoi locul s'au din Avdelala alti doi institutori, G. Dante §i Joan Tomescu, iar
www.digibuc.ro
61
el merge si deschide in 1868 o scoala la Vlacho-Clisure,de unde fusese alungat de autoritäti, prin intrigileclerului grec.
Atât Mitropolitul din Castoria, cat si însui Patri-archul, au Incercat in tot chipul a-1 departa. din Vlacho-Clisura.
Vázând ci nu pot reusi pe lânga Clisureni, Il denunlä.ca periculos imperiului otoman si-1 expulzeaza dinVlacho-Clisura, trimitandu-1 cu escorta de jandaimiin Vilaetul din care depindea comuna sa Avdela,adica in Ianina.
Prezentandu-se guvernatorului, i-a expus cu vervasa cunoscuta in mod detaliat scopul urmarit deAromâni.
Pasa, de unde erà tare suparat pe Margärit si segândià sa.-1 trimita in exil In Asia-Mica, cäci Ii fuscsedescris ca un agitator periculos imperiului otoman,guvernatorul Ianinei ii dete o sumà de bani i unpost provizoriu de dragcman al Vilaetului.
Dupa purin timp, Apostol Margarit se inapoiazala Vlaho-Clisura, unde a inceput sa predea limbaromâna la copiii Aromânilor, adunali inteo cocioabä.
Atât Apostol Margarit, cat i colegul säu TuliuTacit, un tânär plin de vigoare si de sentiment, auavut mult de luptat, contra Mitropolitului din Castoria.
Ei nu s'au limitat numai la cursurile din scoala, ciau luptat cu papa lor abila, publicând diferite arti-cole In ziarele sträine din Constantincpol si dela Roma,in chestia scoalelor arc mâncsti.
Apostol Margarit, 1ntoc.mai ca un veteran din Inc-rile razboaie, la sfârsitul sale se gandiet la lup-tele ce a dat, la ranile ce le-a primit i la victoriilece a repurtat.
Tot In acest interval se infiinteazä scc ale la Gope$www.digibuc.ro
62
de Dim. Cosmescu, la Ohrida de Gh. Tamara, la Selia(Veria) de Dim. Badralexi, la Cru§ova de St. Cionescu,la Neveasta de Const. Ionescu-Chirana, i la Perivolede G. Perdichi.
Avântul cel mare al §coalelor s'a luat In 1878, cânds'au numit o pleian de tineri entusia§ti, absolventiai Liceului Sf. Sava din Bucure§ti.
Perseculiele Grecilor contra Aromânilor.
Pretutindem apostolii arcmânismului au induratmulte neajunsuri din partea clerului grecesc, care nuvedea cu ochi buni de§teptarea nationalá a Armânilcr.
InteadevAr, din ordinul i sub impulsiunea directâpatriarhului, preolii i eâlugárii greci din Maccdopia,
Tesalia i Epir cutreerau ccmunele aromâne§ti, ame-nintând, blestemând i excemunicând, atât pe Ar-mânii cari l§i trimiteau copiii lor la §coalele aroma-nqti, cât i pe preotii i dascAlii arcmâni.
Ace§ti câlugári, impreurI cu Consulii greci dinMacedonia, mai intrigau încL atât pe lângá Poartàcât i pe lângâ autoritsatile turce§ti din Macedonia,pentru a persecutà §i ei pe invâtAtorii armâni i a In-chide §colle arc mâne§ti.
Profitând de räzboiul dela 1877-78, intrigile cle-rului grec au avui efect, i Inväfgorii aromâni uniiau suspendat cursurile, iar altii au fost Incarcerati.
Dupâ râzboiul dela 1877 au fost trimi§i din Bucu-re§ti In Macedonia, In primävara anului 1878, maimulti tineri armâni, cari terminaserá liceul Sf. Sava.Ei au avut aceea§i soartâ ca i predecesorii lor.
Pentru a pune capät acestor persecutiuni, In urmaintervenirii guvernului român prin Mih. CogdInicecum,
www.digibuc.ro
63
marele Vizir Say/et Pap, dä un ordin formal Valiilor(guvernatorilor) din Macedonia, in Sep tembre 1878(5 Cheval 1295)-, ca nu numai sä lase libeeä, funchio-narea acoalelor aromâne, ci a da invätätorilor aro-mâni tot sprijinul de care au nevoie.
In 1878 incepe inmultirea acoaelor arcmâneati. SeInfiii4eaz4 un liceu la Bitclia la 1880 ai douä acoalecomerciale, una la Janina la 1901-902 ai alta la Sa-Ionic in 1899-900, iar Apostol Märgärit se numeateinspector general al acoalelcr in 1878.
Patriaihia nu puteà vedeà cu ochi buni avântulprogresele, ce luaserä acoalele aromânt ati in anul 1878,precum ai l) Iradeaua imperialei, datä la 9/22 Maiu 1905,
1) Intre anii 1903-908 diplomatia europeanä i in special Rusiasi Austria fäceau sfortäri uriase pentru introducerea reformelorprivitoare la finbundtritirea situatiei crestinilor din Turcia.
Printre statele interesate, erh si Romania, care cduth sä arateEuropei cA In acel mozaic de nationalitAll, cari alcdtuesc oropsitaMacedonie, treieste si un popor aromânesc foarte viguros i destulde numeros.
Atunci, mai mult ca oricând, Guvernele României, fArà deosebirede nuantd politick au facut toate sacrificiile cerute de imprejurdrica elementul aromânesc sd-si afirme existenta sa ca neam distinct,
chipul c.el mai eclatant posibil si CA nu se mai acrediteze ideeaIn Europa ea Macedonia e locuitä numai de Greci ì. Bulgari, dupd.cum pretindeau i pretind din nenorocire i azi cei dela Atena si Sofia.
Atunci, atât Grecii Cat i Slavii (Bulgarii i Sârbii) au renuntatla vechile mijloace de luptd de a face partizani prin persuasiunesi au declarat rdzboiul tuturor contra tuturor, prin foc si sabie.
Prin acest sistern de teroare s'au distrus sate, averi intregi i miide vieti omenesti atdt la Greci cdt si la Bulgari
51 noi Aromdnii am avut multe victime, cu atAt mai vârtos cucAt cei dela Bucuroti, de teamd ca sd nu devie i ei balcanici(1) nuau vrut sd ingAduie, cu nici un chip, casi aromânii sA adopteze legeatalionului : ochiu pentru ochiu i dinte pentru dinte.
Din aceastd cauzd si din multe altele, lupta dintre AromâniGreci, dusmanii lor de moarte, erh absolut 113egald.
www.digibuc.ro
C4
de câtre Sultanul Abdul Humid, prin care se recuno§tetin mod oficial Aromânii ca natiune aparte, acordân-du-le In acela§ timp dreptul de a aveà. comunitate,
Apoi dacd am adduga si venalitatea patentatd a unor Ina Iti re-prezentanti ai Padisahului, Aromânilor nu le rämânea altcevamai bun de fAcut dealt sd renunte la onoarea de a se mai numiaromâni, fdcând pe placul agentilor elenizmului.
Pând atunci, 1905, scolile, bisericile si toate iastituiile cu caracteraromânesc erau tolerate si considerate ca particulare. Dar ce e mairuin, In unele tinuturi, ca sd nu zic In cel mai important, in Pind,
unde populatia aromâneascd este mai compactd erau la dis-cretia unui satrap, care le inchidea si deschidea dupd plac.
Aceastd stare de lucruri nu putea diirmi la infinit.Cazul fiind adus la cunostinta lui Jacques Lahovari, fost Ministru
al Afacerilor Strdine, si d-lui Mihail Vladescu, fost Ministru al In-structiunii Publice si al Cultelor pe atunci, s'a hotdrit de comun a-cord, ca sd se facd presiuni energice pe lângd Poartd, ca sd recunoascdoficial, odatd pentru totdeauna, drepturile culturale si religioaseale Aromânilor.
In acest sens s'au dat instructiuni confidentiale d-lui AlaxandruLahovari, Ministrul Talrei pe atunci la Constantinopole, ca sd insistepentru recunoasterea calitalii de inspectori a d-lui Nicolae Tacitsi A. Balamaci.
La interventia, pe cât de energicA, pe atât de categoricA a Lega-tiunei României pe langd Poartä, Alteta Sa Ferid Pap, (Albanez)a dat un decret vizirial prin care se recunoaste celor doi inspectori,numiti de guvernul României, dreptul de a inspecta scoalele si bi-sericile românesti din Epir si Albania, cari Mean mai toate subadministratia faimosului satrap al Ianinei, Tatar Osman Pasa.
Acest Pasd, pe lângd cd era ornul de incredere al Su tanului AbdulHamid, mai era si filelen pând In mdcluva oaselor.
Când inspectoril s'au prezintat inaintea sa si i-au inmAnat ordinutMarelui Vizir, Osman Pasa, fArd sii ezite, rupe ordinul ziand :Un albanez cum e Marele Vizir Fuld Pam nu poate sd-mi ordonemie, care sunt persoana gratA a Sultanului, iar voi, cari suntetifunctionari ai unui stat strAin, sd pdsdriti vilaetul men, etc."
Dar Osman Pasa, in furia lui turban, nu s'a mArginit ad, ci aordonat inchiderea scoalei din Minciu (Metzova) si a bisericei din
www.digibuc.ro
65
cari s'a' se bucure de drepturile civile, de §coak §ibíserici proprii.
Bdeasa, cetAtuia aromânismului din Epir, tocmai In ajunul Pa-lor, când cre§tinii au mai mare nevoie de asistenta religioasä.Inspectorii au protestat energic impotriva acestei samavolnicii
a lui Osman Pa 5a atfit la Poartâ, cât o la Legatia României din Con-stantinopol. In acelas timp au ordonat comunitiltii din Bdeasa caa nu párilseasca biserica româneascà nici morti. I zadar Mare leVizir confirma ordinul de recunoaltere a inspectorilor. Osman RagaIl considera ca nul i neavenit.
Ina cazul captitâ o gravitate 0 mai mare prin cAlearea ordinuluilui Osman Pasa de care comunitatea aromâneascA din Bileasa,care a bätut pe ofiterul i jandarmii cari au vrut sà Inchiz5 cu fellabiserica aromâneasa In zilele de Pa
Atunci Osman Paget aruna In Inchisoare pe inspectorul N. Tacit,pe colegul silu A. Balamaci i pe tori membrii comunítatei aromh-nelti din Bdeasa, In total vreo 30 de frunta0 aromâni.
Aflându-se In Bucurqti de nesocotirea ordinelor Marelui Vizirreaua credintà a lui Osman Paya, s'a convocat un consiliu de Mi-
niltri sub preedintia Regelui, care a decis ruperea relatiilor cu Im-periul Otoman, dacá In trei zile nu se dà satisfactie deplinA tuturorcererilor românelti.
Multumità acestei atitudini, pe cât de demne pe atfit de energicea Guvernului din Bucurelti, Padilahul Turcilor a promulgat Ira-deaua din 9/22 Mai 1905, In v.irtutea cAreia drepturile culturale, re-ligioase 1í civile ale Aromânilor din atprinsul Imperiului Otornansunt oficial recunoscute.
Iatà In rezumat cuprinsul acelei Iradele:1. Se recunoctste ;i legal nafionalitatea romdneascd, distincld
de celelalte nationaliki(i din Imperial Otoman;2. Aromcinii vor aveá comunitdfi de asemenea distincte, bucurán-
du-se de toate privilegiile de cari se bucurd ;i celelalte nalionalitäliere;tine ;
3. Aceste comunitäli vor aved dreptul sd-;i aleagd din sdnul lormuhtari (primari) consilieri, pentru ca sä-i reprezinte In consiliilegenerale ale vilaetelor, sangiacurilor $i cazalelor ;
4. Va mai aced dreptul sd numeascii personalul didactic $i sd ad-ministreze, prin reprezentanfii alefi din sdnul ei, ;coalele, bisericile
Mate institufiile arománe;ti.
Abeleauu. 5www.digibuc.ro
66
De aceea, Patriarhia din Constantinopol i guvernulgrecesc, pentru a nu pierde terenul de sub picioare,
Cu un cuveint, lradeaua din 9122 Mai 1906 pune nalionalitaleaarománeasca pe acelas picior de egalitate cu cea greceasca, care fn vir-tutea privilegiilor acordate comunitafilor crestine de cuceritorul Ma-homed al II-lea a afuns In Turcia ca sei fie slat fn stat.
Obtinerea acestei Iradele Imperiale a constituit cel mai strälucitsucces diplomatic pentra guvernul de atunci si hi arnintirea ei s'a
o medalie in care figureazA toti Ministrii, y compris, i d-1Alexandra Lahovari, Ministrul Trod pe rag Poartà.
Societiitile culturale si nationale din Bucuresti au siirbiltorit acestsucces diplomatic al guvernului românesc prin petreceri populare.
Prin drepturile acordate In virtutea acestei Iradele i confirmatesi consolidate prin constitutia otomanii din 10/23 Iu lie 1908, Aro-mânii au ajuns sii aiba acces la cele mai Inalte functiuni, In ma-gistratur5, administratie, Par lament ca senatori i ca deputati ì chiarMinistri, precum a fost cel mai inteligent dintre dânsii, D-1 N.Batzaria, fiind considerati de Turci, si cu drept cuvant, ca ceimai capabili i credinciosi.
Dar rilzboaiele balcanice, cari au adus prAbusirea Turciei, auavut caurmare huediatà i dezorganizarea neamului aromfinesc Imbu-ciltätit la Greci, Bulgari si Sârbi, unul mai vitreg deat altul pentruprosperarea etnicil a aromânilor din Peninsula Balcanicg.
A fost un moment extrem de norocos pentru noi : inomentulcand Romania diclà pacea la Balcanici.
Atunci reprezentantii Itomfiniei belt de glorie c5, In sffirsitGlasul Romemiei a lost ascultal, s'au multiunit sil ne vânzuí, ca o marfäde schimb, filrà s5 prevadil cii chestia balcanicri nu s'a transat deli-nitiv prin tratatul din 28 Mlle 1913 dela Bucuresti i c5 are sA re-vie la massa verde a cabinetelor europene.
Atunci nici unul din bärbatii nostri de stat nu s'au gândit scrios laasigurarea autonorniei noastre scolare i bisericesti, desi se putea ob-tine fAri nici un sacrificiu, aviind a face cu oameni superiori caVenizelos, care a apreciat serviciile aduse de diplomatia BomânieisLatului clen.
Noi tot mai spertun la o autonomic culturali, religioasä i natio-nalà. 0 fi utopie t Poate, frisk timpul, care e foarte räbd5tor, a maivAzut realizarea unor utopii si mai mari. Noi sperAm, ci si micanoastri utopie se va traduce In fapt, odatá cu infäptuireaRomanieiMari. Amin
www.digibuc.ro
67
spre a asigurà triumful elenismului putre&t, iarPatriarhul, cAutând sä räzbune §tirbirea autoritátiisale traditionale, simtiau nevoia de a impiedecA cuorice wet aplicarea Iradelei §i a innu§i curentul na-tionalist al Aromânilor, care de aci 1nainte urmA sàia un avânt mai putern'c. Atunci, pe deoparte Patri-arhia prin organele sale, iar pe de alta comitetelerevolutionare grece§ti, In frunte cu societatea He le-nismos", ¡Deep a reorganizà, a Inarma §i a inmultibandele teroriste ce-§i luased ïiinà lor dela 1903.
Odatà dar cu blestemele Patriarhului §i ale prela-tilor greci, bandele revolutionare grece§ti astfel or-ganizate uitând, In eaThAticia lor, pe Dumnezeu§i Sf. Cruce, s'au dedat la cele mai criminale cruzimi,comitând jafuri, incendii, asasinate §i mkeluri ziva'n amiaza mare,asupra pa§nicei populatiuni aromâne§ti,§i mai cu seamà contra invAtAtorilor §i a familiiloraromâne§ti, care declarau cu fermitate §i energie ea" suntAromâni §i nu vor ea. se Instrnneze de neamul lor.
InvAtAtorii armâni erau insultati §i bAtuti, preotiiaromâni erau excomunicati de &Are episcopii §i mi-tropolitii greci, iar altii insultati, bàtuti .1 asasinati.
Con§tiintele curate §i profunde ale Armânilor nus'au putut inea. corupe §i rsásturnA prin mijloaceleatât de crude, barbare §i mk§ave ale Grecilor.
Cultura Aromânilor.
Din punctul de vedere cultural, Aromânii Intrecpe toate celelalte natiuni din Peninsula Balcania
Cea mai de eäpetenie insu§ire a lor este dorintade a se cultivA §i cu modul acesta u§ureze
Aromânii intrec In inteligentà pe toate celelalteneamuri din tara lor. De§i Invätàmântul este Mat
www.digibuc.ro
68
pe seama comunelor si nu este obligatoriu, cu toateacestea, nu se aflA aproape nici un Armân care sä nu§tie citi, scrie §i socoa Nu este pästor fárá carte, bind-cá poporul armân nu este un popor de tárani, ci unpopor liber §i independent, constient de forta §i in-teligenta lui.
Superioritatea Armânilor asupra celorlalte ele-mente crestine, din punctul de vedere al instructiunii,erà In secolul XVIII in a§à stare incât nu numaitoate centrele aromâne§ti posedau stabilimente §colare ;ci orasul aromânesc Moscopole erà inteo stare foarteinfloritoare, cAci posedà o bibliotecá publia §i oimprimerie care a lucrat pânä. la 1802. Multi din einu se multumesc numai la primele elemente de scriere§i cetire, ci sunt buni cunoscátori ai literaturei gre-cesti, posedând diferite biblioteci cu cárti franceze,latine si italiene.
Invätätorii de prin comune sunt plátiti de locuitori§i nu e nici o comunä (hoarä) armâneascä care sän'aibä scoalä. Când familiile dintr'o ccmunä se co-boarä toamna la câmpie, iar vara se urcá la munte,ele sunt insotite §i de invátätorii lor.
Renasterea scoalei arcmânesti a inceput la 1864. Deatunci si pâná azi s'au infiintat diferite scoale pri-mare, scoale comerciale §i un liceu. Nu se gásestenici un ora§ sau comunä armâneascá care sä n'aibäuna sau mai multe biserici, una sau mai multe §coaIe,solid cládite, bine intretinute §i bogat dotate, probáevidentá a pietätii Aromânilor §i a dragostei cu careimbrätiseazá cultura intelectualá.
Nu tot astfel se petrec lucrurile in ccmunele gre-ce§ti §i bulgáre§li. La aceste popoare, majoritatea lo-cuitorilor zace in ignorantá, cáci n'au scoale unde sáse instrueascá §i nici dorinta de a se instrui.
www.digibuc.ro
69
Este necontestat c. Aromânii sunt singurii oameniculti din toatä Macedonia. Ei s'au distins nu numaica oameni de §tiintA, ci §i ca oameni politici.
Coletti, primul ministru al Greciei, era. Armân dinSAracu. Vestitul Baron Sina din Viena, era Armândin Moscopole, Nicolae Dumba, marele bancher dinViena, deputat austriac §i Ministru Plenipotentiar,era Arm An din Blata. Antula, unul din fo§tii minktriisArbi, a fost armân din Vlaho-Clisura. Vkidan Gheor-ghevici, fost prim-ministru al Serbiei, era armân dincomuna Furca din Pind. Dr. Dosiu, medicul Sulta-nului Abdul Hamid, era armân din Magarova. SavaPaga, unul dintre distin§ii Pa§i ai Turciei, erà armândin SAracu.
Dionisie Manduca .11loscopoleanu11) a fost Mitro-politul Castoriei. Era bArbat foarte invAtat si a stu-(Eat in Italia teologia. §i. filosofia.
boasaf, penultimul mitropolit al Patriarhiei, cuno-scutä sub numirea de Prima Justinianti a Ohridei,erà aromân Moscopolean.
Palatul Arhiepiscopiei din Ohrida a fost ridicat cucheltuiala proprie a generosului mitropolitIn biblioteca acestei archiepiscopii din Ohrida se 0-sesc documente care atestä sentimentele pioase §icaritabile ale mitropolitului aromân moscopolean boa-sal. Din nenorocire, toate aceste documente se aflä inmlinile Mitropolitului bulgar din Ohrida.
Andrei Baron de saguna, Mitropolitul Transilva-
I) Leon Allat, lib. 3 cons. cap. 11.Cujus patria Moschopolis Macedoniae fuit, ir Latinae, Grae
eaeque linguae peritus, philosophiae quoque et Theologiae, E-vangelici eloquii praeco qui, in Italia viros doctrina, insignes.auscultaverat".
www.digibuc.ro
70
niei, erà näscut din pärinti armâni din Grabova dinMacedonia.
Baron Sina a construit cu spesele sale : Academiadin Atena, care a costat mai mult de 15 milioane lei.
George Averob aromân din Metova (Minciu), a con-struit cu banii säi Siadiul (Jocurile Olimpice) §i adäruit milioane Greciei pentru flota sa §i pentru clà-direa §i Intretinerea numeroaselor institutiuni §colare§i religioase.
To§ifa, aromân tot din Metova, §i Averof au cou-struit Scoala Politecnicá din Atena, care poarlä nu-mele comunei lor natale (Metovion Politehnion).
Industria la Arrnini.
Ocupatia primitivä a Armânilor a fost mult timpcre§terea vitelor. Aromânii stabiliti la munte s'au datindustriei, ce rezultà din cre§terea vitelor §i mai cuseamä aceea a lânei, cAreia i-au dat o desvoltare foartemare.
Comunele aromâne§ti au devenit ni§Le mici centrecari au fost §i sunt chiar azi singurele
cari fabricil tesäturi de lânä, servind ca mobilà §i cahnbräcäminte celor mai multi locuitori din Macedonia,Epir, Tesalia §i Albania.
0 parte din Armâni s'au dat la tot felul de meserii§i, gratie dibäciei lor, produsele lor au ajuns la un maregrad de finete. Nu este breaslä pe care sä nu o piac-lice cu destoinicie ; ei se ocupà cu lucrarea fierului,fabricând tot felt]] de cutite, bricege, dela cele maiginga§e §i delicate pânä la pumnalele cu lama ca§arpele, rivalizând cu cele europene§ti §i toate tn-crustate cu ornamente de argint §i aur, iatagane re-1111 mite, etc.
www.digibuc.ro
71
Pretutindeni, dela Constantinopol pânä. la Adria-tica §i dela Scopia pânä la Grecia, se gäsesc foartemulti Armâni din Samarina, cari se ocupá cu lucre-rea fierului. Pe Iângà acestea ei sunt i buni armuri-eri, cáci nu numai ea' repará, ci i inventä.
In privinta ceasornicäriei, Armânii au ajuns a fimeseria0 renumiti, i aceasta gratie imprejurárei cá10 trimit copiii lor la Geneva sá invete me§tesugul.
In tre toate meseriile, Armânii au excelat mai alesIn filigrame de argint i aur. Armardi Voscopoleni,cei din Crusova, din Neveasta i cei din Cälar (Ca la-rite din Pind) sunt aceia cari s'au disliiis in argintärie.
Cei mai renumiti argintari din Peninsula Salcanicä,din Venetia i chiar din Roma, au fost i sunt Aro-mâni.
Pe la 1850, exercità meseria de argintar in orasulVidin, un aromân din Crusova : Gheorghe Fila. Acestas'a Imprietenit cu un Italian din Malta, care !twatargintäria in filigrame. Gheorghe Fila i-a furat mes-tesugul cum se zice 0 de atunci 1-a imitata izbutit a lucrà cu mutt mai bine decât Italianul.
Stabilindu-se la Bitolia, in 1860, a inceput a lucràin filigram diferite obiecte, atât de artisae, 1ncât auimit toatá lumea i mai ales pe boerta§ii Pasi.
Renumele maestrului Fila, care perfect;onase ar-gintária In filigram i o räspândise el eel dintâh prin-tre argintarii aromâni, s'a dus pânsa. la Constantine-Pol. Pe acele vremuri, Sultan Azis comandase la Bi-Lelia sä i se facA dou4 sfesnice de argint, in formá decurmal.
Vahul din Bitolia, Dervi§ Pam s'a adresat lui G.Fila, care a desemnat un alt model pentru sfesniceleimpärätesti, i anume figurând un platan. Proiectula fost admis de Sultan 0 Gk. Fila, secondat de calfa
www.digibuc.ro
72
sa, N. Pantazi, au executat aceastä lucrare artistidiin filigrame de araint, care a costa t 2.600 lire otomane.Ei s'au dus apoi la Constantinopol, unde au ajustatacolo cele douä sfe§nice. Fiecare sfe§nic aveà 31lumârari.. InAltimea lui era. de 6 metri §i reprezentàexact dupà natu-A un platan cu frunze late §i mari.La rádkinà erà reprezentat pâmântul, acoperit cudiferite plante, flori §i fluturi. Din mijloc se inältàtrunchiul care se desfkeit in crAci §i ramuri, pe carisunt a§ezate diferite paseri. Care mijlocul pomuluieste o colivie, in care se pune un canar viu. Putinmai deasupra este un bazin pentru apà, in care sàinnoate pe§tii. In vârful sfe§nicului este un vultur cuaripile intinse, tinând in cioc semiluna, §i in mijloculconcaviatii semilunei este un sfe§nic pentru o lu-mânare. Ambele sfe§nice sunt la fel.
Pentru aceastä lucrare, atât G. Fi la, câc §i Pantaziau fost decorati §i li s'a oferit titlul de furnizori aiCurtii Imperiale Otomane.
G. FL la a murit la 1875, iar N. Pantazi execurd cuWestrie in filigrame, arta mo§tenità dela maestrul&Au G. Fila.
Arta brodäriei au dus-o Armânii pâtià la cea dinurm'à perfectionare. Hainele cele muiate in fir de aurale generalilor musulmani sunt ale Armânilor.
Afarà de acestea, Armânii se ocup5 §i executä cumalt zel §i artà multe alte meserii, precum : säpun'Aria,olária, tesâtoria, pieiània, cAlaräria, brânz'Aria §i ex-ploatarea lemnelor, pe cari le trimet pân'ai in Marsi-lia §i Asia Micá.
Kanitz, in opera sa asupra Serbiei, spune cA Aro-mânii sunt singurii arhitecti din Macedonia §i Grecia.Oriunde este vorba de a se executà o lucrare grea saudelicaM precum un pod cu mai multe picioare, un
www.digibuc.ro
73
viaduct inalt, o boltà sau o cupolä mare, se face apella talentul Aromânilor.
Ca aplicatiuni artistice au pictura i sculptura inpiatrà i lemn. Aceste douà arte sunt profesate ex-clusiv de Armâni in toatà tam, dar mai cu seamä decei din Samarina (Pind). Puntile i toate cládirilebiserice§ti sunt opera lor.
In ceeace prive§te economia domesticA, este destula spune CA au avut vecinic ca normä de a nu cumpAràlucrurile casei dela sträini. Case le lor, totdeauna celemai frumoase i mai bine tinute din ora§e sunt in-zestrate cu toate cele necesare, numai din produseleindustriei kr.
Stofele pentru imbräcäminte, numite iacuri, atâtde durabile i foarte cAutate de sträini, ies numai dinräzboaiele femeior i a fetelor lor : Grämustene, Epi-riate i Fär§elioate.
_ William M. Leake ne spune cà inch' din secolulXVII, negustori aromâni duceau in Italia un fel deinantale din Or de caprä, numite tâmbilri pe armâ-ne§te, iar pe grece§te cape, fabricate de ei i foarte cAu-tate In ltalia, Spania i Grecia.
Reputatiunea femeilor armâne este renumità inarta de a tese borangicul, mai subtire decât pânza depäiajen, cu colori mai mândre i desemnuri mai fru-moase cleat ale curcubeului §i ale päunului.
Tot ele fac velintele i covoarele cele mai de gust.Bâlciul dela 15 Maiu din Grebena i cel dela 8 Sep-tembre dela Conga (Albania) sunt pline de asemeneaproductiuni aromâne§ti.
Covoarele sunt singurul lux al femeilor aromâne.Orice casä armâneascá are i un cuptor. Ei nu §tiu
ce va sä zicà a cumpArà pâine. Grâul este cereala obi§-nuitä, rareori porumbul. Mämäliga nu este cunos-
www.digibuc.ro
74
cutä la Armâni. Mälaiul este alimentul favorit al Al-banezilor, cari-i conservá numele de meimulic.
Ca bäuturi se intrebuinteazä vinul in genere ne-gru §i rachiul de prä§tinä. Aceste bäuturi se pro-curá la timpul lor §i. se gäsesc in casa fiecáruia.
Nu existä cârciumi. Vitiul betiei, care in alte Ona ajuns un flagel pentru popor, la Armâni n'a pä-truns.
In orice casá se gäse§te o bunä provizie de carnesáratä, brânzeturi §i. legume. Carnea de berbec estepreferatä, având un gust delicios. In casá dom-ne§te o curätenie exemplarä.
Spre ali face cineva idee de superioritatea economieicasnice la Armâni este destul a cunoa§te o cas'ä bul-gäreascá sau chiar una greceascá. Acestea sunt lo-cuinte joase, intunecoase, räu impärtite, domnind inele lipsa §i mizeria.
Ca concluziune pentru economia domesticá la Ar-mâni, putem spune cá abundenta, igiena §i economiasunt insu§irile ce deosibesc locuintele lor.
Comerciul la Aromâni.
Dintre toate popoarele din Peninsula Balcanicä, celmai inteligent §i. cel mai avut este poporul Aromân,care n'a putut ajunge inteaceastä stare de fnfloriredecât prin comerciu.
In ceeace au excelat ei mai mult sunt intreprin-derile comerciale, in care au desvoltat un spirit deordine, de economie, de onestitate exemplará §i ap-titudini insemnate. .
Comerciantii aromâni au ajuns cu timpul a aveanu numai cea mai mare parte a comerciului din Pe-
www.digibuc.ro
75
ninsula Balcanied, ci au fundat §i case de comerciu§i. bAnci de prima ordine in mai multe alte färi : Au-stria, Romania, Italia, Egipt, unde câtiva din ei audevenit milionari.
Ora§ele : Voscopole, Metova (Minciu), Crusova, Mo-nastir (Bitolia), Neveasta, Vlaho-Clisura, Seres, etc.au devenit principalele centre comerciale, fâcând afa-ceri mari cu Venetia, Raguza, Palermo, Wiena, etc.
Aromânii au jucat cel mai mare rol coniercial inMacedonia. Ei au lost in secolul XVII inteimediariintre Albania §i. Europa. Ei se duceau la balciuriledela Moscova, Viena §i Lipsca. Ajun§i avuti, acestpopor a dobândit o mare abilitate §i renume in in-dustrie.
Metovenii posedau comptoare renumite in diferitecentre comerciale §i cea mai mare parte dintre ei sedisting prin onestitatea kr §i. prin importanta comer-ciului kr.
In ceeace.prive§te Moscopolea, acest ora§ a fost insecolul XVIII, cel mai mare celitru cc mercial §i. prin-cipalul focar al civilizatiunii. Mcscopelenii, stabilitiin muntii Candaia de Quintu Maxim, pastori de§tepti*i me§te§ugari abili, ridicaiä Moscopolea pe aceala§iruine ale anticei Moscu §i cu incetul aceastâ colonicde simpli pâ.stori a ajuns s'a." fie Metropola comercialda Epirului.
In curs de jumätate de secol, dela 1760-1820 Aro-mânii din Calm' (Calaritc), Saracu, Metova, cei dinvalea Aspropotamului §i a districtului Zagori se ea's-pândesc in diferite piete maritime ale MediteraneiO. fondeazA case comerciale la Neapole, Livorno, Ge-nua, Sardinia, Cadix, Sicilia §i .11la lta. Altii se stabi-lesc la Venetia, Triest, Ancona §i Raguza. Unii, mai
www.digibuc.ro
76
favorizati de soarta, au intrat in relatiuni cu Viena,Constantinopol i Moscova.
Francia avea. in Me Ova, de pe timpul lui LudovicXIV un antrepozit de produse din par de capra §itesaturi de Lana.
Pfistoritul.
Cea mai insemnata cultura economica a majori-tatii Aromanilor este aceea a vitelor.
Pastoritul propriu terenurilor muntoase, a fostmai mult primit de Aromâni. Numeroase turme deoi §i. de capre pasc pä§unele cele mai grase de pe mun-tele Pind §i. de pe Balcani.
Pe platouri se aflä a§ezate stâne, unde se fabricabranzeturi, din cari cea mai cantatä este urda, o fa-bricatiune speciala care nu se aseamana cu cea dinRomania.
Localitatile care exceleaza prin acest fel de branza.sunt : Denisco, Biqa, Samarina i Avdela. Brânza §icaravalul se exportä in Egipt.
Cirvinfiritu I.
Afara de oi §i capre, al Cáror par se exporta in An-glia §i America, pentru facerea tesaturilor numitemohair, Aromânii se ocupa. §i cu cre§terea cailor §i acatarilor.
Carvänäritul, aceastä ocupatiune altä data in floare,astazi a decazut cu to tul. Inainte de a se face cai fe-rate qi §osele, transportul märfurilor in interiorultärii se facea prin caravane de catâri, in numar de.300-400. Astazi s'au imputinat mult §i nu existacleat in partile unde nu sunt §osele §i cai ferate.
www.digibuc.ro
77
Transportul mArfurilor §i al peisoanelor se practicanumai pe spinarea cailor §i a catârilor.
Mare parte din populalie se ocupä cu acest mijloc
Picurar (cioban) dip Pind.
de transport. Clasa zis4 a chirigiilor sau a arylna-rilor este formata In majoritate de Aromâni, puliniTurci, iar Bulgari 0 Greci §i. mai pulini.
www.digibuc.ro
78
Caravana mica se ccmpune din 10-12 cai sau ca-tAri, sub conducerea unui chirigiu proprietarul lorsau a unui ajutor cu plata. Mai multe caravane miciformeaza o caravanä mare, i atunci chirigiii sau pro-prietarii lor lucreaza in comun.
Ei se ocuprt sau cu simplul transport de niArfuricantitati mai mari dintr'o localitate intr'alta, de-
partata cale de mai multe zile In schimbul unei chiriistabilite de mai inainte, sau cumpara marfurile cetransporta §i le desfac 'fir alte località%i, pe rizicjil lorpropriu i atunci. devin adevarall chirigii negustori.
In special, chirigiii Aromani practica i negotul,iar chirigiii Turci se ocupa mai mult cu transportul,In schimbul unei chirii.
Chirigiului aromân, pe Iânga caravana, Ii trebuie §icapital suficient pentru exploatarea ei, precumpricepere in marfurile de trafic. In caz când nu dis-pune de capital, in numerar sau In credit, atunci seocupa §i el cu transporturi in schimbul chiriei, careeste variabila dupa distanta i anotimpuri.
De obiceiu, nu se incheie nici un contract specialde transport intre chirigii i ccmerciant aceastatiindca toata lumea comerciala din Tracia, Mace-donia, Albania, Epir §i Tesalia are o deosebita lucre-dere in onorabilitatea incercata a chirigiului aromân,câ i in siguranta ce prezinta din toate punctele devedere.
Chirigiii ace§tia sunt urn fel de furnicar, caci ei stra-bat toata tara si se intâlnesc pretutindeni.
Ei fac adesea drumuri foarte lungi, intre ora§e de-partate, precum : dela lanina la Seres, dela Mona-stir la Larisa §i Volo in Tesalia. Asemenea merg 'Anain porturile Adriaticei ca : Durazzo, Avlona, AghliSaraMa (Santi Quaranta) i Prevezza §i sunt aproape
www.digibuc.ro
79
singurii cari strna t intreaga Albanie, unde transportitbrânzeturi, cereale, vin i rachiu In burdufuri, pro-duse ale industriei casnice a Aromânilor i 1emn4riefasonan ; iar din localitiitile de pe coastele Adria-.tice i Ionice, aduc : untdelemn, mrtsline, sApundiferite fructe.
Afara de brânzeturi i produsele industriei casnice,toate celelalte arlicole ce transpartti, le cumpiirii §ile vánd pe socoteala lor.
Pe lângA caravanele de cai i catâri, se mai gitsescpe la Seres i chirigii turd' cu caravane de amile, pespinarea drora se transportä numai cereale.
Aceste caravane sunt prea putine la numh §i nuprezintA vreo insemnätate din punctul de vedere altraficului.
www.digibuc.ro
TABLA DE 'WATER!!
i'ag..
Prefati 5Neamul Arornânesc. Importanta lui 7Origina si nasterea Aromânilor 11Aromânii din Pind 13Principatele AroMânesti din Pind 18Privilegiile Aromânilor din Pind 20COpitânatele si Armatolii 21
Privilegiiré Aromânilor sub Turci 30Suprimarea privilegiilor Aromânesti 36Caracterele Aromânilor . 39Grupurile Arornânilor 41Desteptarea constiintei nationale la Aromâni 53Activitatea de desteptare a Aromânilor 57Persecutiunile greener contra Aromâni lor 62Cultura Arornânilor 67Industria la Aromâni 70Cornerciul la Aromâni 74POstoritul 76COrvânäritul 76.
0 hartä a Macedoniei cu toate orasele si satele locuile deAromâni.
www.digibuc.ro
tfi \SVRBIAVranta/` a
Old)) 701'1,ocearti
Cumanova
copla (U5klub)
H ARTAMACEDDONEEll
Giurnái;r-
Vales Nwpruli)
Reasa
4tipsT,
OPopa
oBojdovai0 Satra
Lopova 0eMelnic
St ruga
OhridagiResna
Mayan) 3Molowsteo 0, nMonaatir (B1ràrnova 01ole
/ Poqradetanca
0Nicea, ttevol aorova0
Crusova 00
Tr/stInIc
o Cope
Perke ,PIr-Capu
IDS irmininaGunz 011orna
09irislay.chleinta
Osan 0si3evgheli
Oa) oLumnita
_Strumita
tiveziO
()Pap:3;11a
Petri ci
teljndra 0
oPoroiv o Mamasb.p% ODemir-iiissar
Nevrecop
eres (Sear)
Drama
A rail',
efava laorarnareca Aligri la 0
Ceropifta0Sipsca 0 op Norma
hloscopole 0 Negovan OstrovStropan
Belcamer Fetita0PCori ta 0
lmborea
oDrenovaCastor-fa
IlrupisteoBitcuchi
oßubustIra bpsi,te*s.
0NeveestaVI-Clisura
0 ®Callar
08lata
Pipiliste0
oDemscu
Samarina%., G,ebena
\\OSaiixiTuria
Perivole\p ( apáltm
MetovaIA moo u)
oCalabaca %0Dinpnic
GRECIA'.,Darna's._._._.
eSeatipte
V aPella
Pen
Niagusl
Seta 0Veria
Xerolivado°
-9
zc
Olnel
peastri
Salonic(SA runl)
ITA SO
0 Cojani
an
PydnaPEN.CALCI DICA
0
Catarina 0oSeriia (selrige)
oVlaho.tivad
A7ze.
tn.
0
0 Disicata 0E/asona73 omaqu/voariciam
Perlyiri
a
Larisa
Harta Macedoniei cu toate orasele i satele locuite de Aronnini.www.digibuc.ro
DE ACELAS AUTOR
Aritmetica pentru Divizia I ruralä.Aritmetica pentru Divizia II ruralà.Aritmetica pentru clasá I urbana.Aritmetica pentru clasa II urbanä.Geografia judetului Vlasca.Harta judetului Vlasca.Geografia Turciei Europene.Harta Turciei Europene.Constantinopol i vecinkAtile sale.
www.digibuc.ro
