8
RUSIA SOVIETICĂ St GLORIOASA El ARMATĂ 1-15 NOEM. 1944 NE 910 — ANUL XVIII — 4 0 LEI — MAREŞALUL ST, ! IN
RUSI A S O V I E T I C Ă St GLORIOASA El ARMATĂ
1 - 1 5 NOEM. 1 9 4 4
NE 910 — ANU L XVIII
— 4 0 LEI —
MAREŞALUL ST, ! IN
A
„RĂZBOIUL DE A P Ă
RARE A PATRiEi"
UN I U N E A R ep ubli ce lo r S o cial iste S o v i e t i c e , 2 5 d e ani
hulită si c a lo m n ia tă d e oip r o p a g a n d ă m in c in oasă şi, per
f idă , işi d e svă lu ie acum a d e v ă rata f a ţă . O f a c e a c e a s t a , d e
v r e o patru ani, d e c â n d G e r mania nazistă şi a g r e s o a r e a
î n c ă lc a t pământul patr ie i ruseşt i.O a m e n i dîn t o a t e coifuri le
Europei au f o s t în ultimii ani în
Rusîa. C e e a c e au văzut a c o lo
i-a uimit. Rusia S o v i e t i c ă le-a
ap ăru t c a o ţara nouă , ad usă
la culmile c e l e mai îna lt e ale
c ivi l izaţ ie i .D upă o revo lu ţi e plină d e
s u c c e s , a urmat o fază g r e a d e
organ izare şi d e a şezare a nou lui r e g im soc ia l pro g res i s t . C â n d mareşalul Stalin a luat c o n d u -
2 0 0E ANI DE M U N
CĂ I N S L Ü J B A
P O P O R U L U I
S u p ă r e v o l u ţ i a v i c t o r i o u i a d i n 1 9 1 7 , d u p ă p r i m i i ont d e f r ă m â n t a r e I n e r e n t ă I m e n s e l o r p r e f a c e r i , p o p o r u l s o v i e t i c a p o r n i t l a t r e a b ă . P l a n u r i l e c i n c i n a l e s ' a u r e a l i z a t î n t o c m a i ţ i » ' a n ă s c u t a s t f e l u n a d i n c e l e m a i g i g a n t i c e i n d u s t r i i d i n l u m e . T o t o d a t ă i ' a p u s a g r i c u l t u r a p e b a z e no i , i a r p r o d u c ţ i a , s i s t e m a t i z a t ă , a f o s t u l u i t o a r e In c l i ş e e l e n o a s t r e p r e z e n t ă m : 1 . ) C e n t r a l a t e r m o - e l e c t r i c ă d e l o K r a m o t o r s k { D o n b a s } ; 2 . ) M u n c a c â m p u l u i In f i n u t u l e v r e e s c a u t o n o m d e l o B i r o - b i d j a n ; 3 . ) G a r a c e n t r u l u i p e t r o l i f e r d e l a B a ku ( C a u c a z ) ; 4 . ) O m a e s
t r a c a l i f i c a t ă , e x e c u t â n d o l u c r a r e d i f i c i l ă d e s u d a i -
S T A N D A R D U L
DE VIAŢĂ ESTE
L A UN N I V E L
R I D I C A T
cerea e f e c t iv ă a marelui stat vecin, el a trebuit să purceadă ia aplicarea unui plan uriaş de redresare eco n o m ică , de o rga nizare industrială şi de reforme soc ia le . Dar, în ace laş timp, cu o intuiţie care e s t e caracteris tica acestu i genial conducător de popoare el a prevăzut răs- boiul viitor şi agresiunea îm p o triva patriei sale şi a început pregăt irea armatelor roşiî muncitoreşt i şi ţărăneşti .
Cu o perseverenţă extraordinară şi cu o voinţă d e fier, mareşalul Stalin a purces la organizarea armatei roşii, — cea mai mare, mai bine ech ip ată şi mai însufleţită armată a tuturor timpurilor.
In 1936,1a fa im oase le manevre dela M oscova , au fost invitaţi mulţi reprezentanţi ai State lor Majore eu rop en e . C e e a c e au ară-
( C ontinuare in pag. 4)
După program ul de muncă, lu c ră to ru l ţi l u c r ă t o a r a a au p o s i b i l i t a t e a să se cult ive, să se dis treze , Concursu ri de hipism (c l i şeu 5: derby-ul de t r a p , la Moscova, tn f a f a a 50.000 s p e c t a to r i ) ; se duc să tn o a te (cl iţeu 6: concurs feminin de viteză la „S p ar ta* k i a d ă " ) ; să as i s te la mar i le demonst r a ţ i i spo r t ive ale t inere tu lu i (c l iţeu 7: d e m o n s t r a ţ i e de g im n as t ic ă tn p ia fa Roţie din Moscov a ) ; să danseze (c l i ţeu 8: fn tr 'un local de n o ap te Io
M oscova)
R U S I A SE R I D I C Ă SI C O N S T R U E S T E C* 8
F R E N E Z I E T I N E R E A S C Ă
O raşe le sov ie t ice se modernizează . Dint r ' o c lăd ire veche ( c l i ţ e u f ) se f a c e un b lock-House mo dern, ( s t r a d a Gorki din M oscova) . C a p i t a l a Sovie te lor • n e l n c ă p ă t o a r e . Trei o r a ţ e su b u rb a n i
noul , sunt p lănu ite la pe r i fe r ia Moscovei ( c l i ţ e u 10) en o r a ţ minune p e n t r u munci t or i .
S T A L I N PRESIMTE I NTENŢI ILE
A G R E S I V E ALE I N A M I C I L O R . . .... şi începe pregăt irea armatei roşii muncitoreşti şi ţărăneşti , arm ata de apărare a patriei. Corpul paraşutişti lor (c lişeu 11) es te sen ia fia manevre* lor din 1936; uzinele produc tancuri, tunuri şi munifii. O mare armată naţio* nală se naşte sub comanda unor generali emeriţi (c lişeu 12: mareşalul
Şapoşnikov, şeful marelui Stat Major)
LA 2 2 I UNI E 194!
GERMANIA ATAC A
In vara anului 1941, Hitler dă ordin de a ta c trupelor sale. Oraşele şi sa te le ruseşti sunt pustiite. Populaţia paşnică es te maltratată ţi asasinată . Nemţii, ajung la Stalingrad (c lişeu 13: malul răvăşit al Volçei, la Stalingrad); atunci,' mareşalul Stalin ordonă contraofensiva şi luptele pentru eliberarea teritoriului rus duc !n scur-
pământ sov ie t ic de duşmanul cotropitor.
ta t atunci com andanţi i arm. 'roşii a constituit o adevăratairevoluţie în arta şi strategia militară.
Ofiţerii germani prezenţi — or d esp re germani, militari de profesie prin e d u ca ţ ie şi tem -‘ perament, nu se p o a te spune că nu sunt pricepuţi în materie . .. — au fo s t captivaţ i de nouile armamente şi m e to d e ruseşti.
Dar au trecut ani şi lecţia dela M o sco v a a fo s t uitată . De to a tă lumea. Numai de nemţi, nu. C ând, în 1939, a început a c e s t uriaş răsboi mondial, g er manii au adus în luptă to a te ideile şi m e to d e le c o p ia te dela ruşi: folosirea în massa a paraşutiştilor, aviaţie de asalt, a c ţiunea ind ep en d en tă a formaţiilor d e blindate şi d e tancuri, într'o frază : to a t e principiile revoluţionare ale răsboiului d emişcare.i
Cu a c e s t e m e to d e au putut germanii să scoată din luptă,
în t imp record, Polonia, Franţa, >elgia, Jugoslavia şi G rec ia .
Dar au avut apoi îndrăzneala să a ta c e şi p e profesori, cu
principiile ta c t ic e şi s tra teg ice c o p ia te dela e:. Li s'a înfundat.
C ă c i ruşii, deş i au fo s t luaţi prin surprindere, fără mobilizarea f ă
cută, au ap licat o s tra teg ie ucigă to a r e . Au început retragerea
şi ta c t ica „pământului ars". Teribila iarnă din 1941, n'o vor
uita, desigur, nemţii, nici p e s te o sută d e ani. A c e a s tă iarnă a
distrus, dealtfe l , to a tă structura mândrei armate nazite. De atun
ci se t r a g e dezastrul Germaniei hitleriste.
A p o i , armata roşie a trecut la ofensivă şi a d a t loviturile de
moarte pe cari le cunoaştem, fiarei naziste.
£? ARMATA ROŞIE ELIBERATOARE E PRIMITĂ CU FLORiRând pe rând, apoi sunt e l ibera te de sub jugul nemfese, făr i le ba lt ice , o parte din Polonia, România, Bulgaria, Jugoslavia . In România, unde poporul se sufoca sub jugul opresiunii germane, intrarea armatelor roţii e l iberc- to a re e s te sa lutată cu entuziasm de populaţie (clişeu 14-15*16-17-18-19-20). La Moscova, focuri de artif ici i şi
salve de artilerie salută f ieca re nouă victor ie (clişeu 21) .
A ' J
mm. D. mareşal Mocsony ţi d. Lavrentiev
Un grup de ofi ţer i ruşi şi ronâni
Un grup de ofiţeri ruşi
D-nîi g - r a l V in ograd ov , g>ral Sănă- tescu, Lucre* ţiu Pătrăşca- nu Niculescu- B u z e ş t i şi Naum lonet»
cu
Dela s tânga la dreapta: d. Ş e r b a n Voinea, dir. ag. Radar, d. Dangulov şi D-l R. Hillard, directorul presei
Şi un reprerer ient a! misiunii britanice Ofiţeri ruşi şi români din marină
Era odată ca n ic iodată, o pălărie mare. A d o r m i s e ca f r u moasa din pădurea ferm ecată Ş i căzu pradă uitării, ca toa te lucrur i le frumoase când nu se văd, în tocmai ca i u b i r e a când nu este dove-
Dar, în t r ’o bună zi,
ceau surâsul suav şt priviri le, m is ter ioa se. Ş i to tu ş i ....
„Eu spuse o doamnă înaltă" nu po t purta o pălărie m are. P en tru mine, p ă l ă r i a mare este prea mare“.
„Nic i eu" spuse o doamnă mai coaptă, „nu po t purta o pălărie mare. Pălăriile m a r i îmbătrânesc.”
„Cât mă p r iv eş te” s p u s e o fe tişcană „pot purta şi mai pu ţ in o pălărie mare. Doar nu mai trăim în secolul t r e c u t . Cum aş putea juca tennis cu o pălărie mare? Sportul , spor- tu l înain te de toa te !”
Ş i o doamnă mică spuse : „Pălăria mare nu-i de mine. Pentru pă.ăria mare, sun t prea mică A ş arăta ca o ciupercă!”
Tocm ai atunci a- păru o zână b ine fă cătoare, n u m i t ă Moda, care rost i a- ceste cuv in te m a- g ice : „Se p o a r tă . . .”
Şi iată cum, dela o zi la alta, pălăriile m ic i deveniră mari şi cum pălăriile mari deveniră moderne. i
Ce recoltă! Ce de I f lo r i! In jungla m o delelor de pălării se I auzi un zu m ze t in- I tens şi, în oglinzi, 1
berete le m ic i se lăr- I giră până căpătată boruri mari şi f e - | meile fură f o a r t e I ocupate să d i fu zeze I şi să d istribué noua I recoltă.
, ,È u” spuse doamna I înaltă „trebue să port ! pălări i mari. Pălăria I mare es te creată a- I num e pen tru m ine .” I
„Şi eu”, s p u s e I doamna mai coaptă „trebue să por t pălării mari. Pălăria mare în t in ere ş te .”
„Cât mă p r iv e ş te" s p u s e ,,f e t i ş c a n a ’ mi-ar place să semăn cu o doamnă din se colul trecut. E s te chiar atât de necesar să jo c te n n is? F e m i nitatea, înain te de to a t j !
Ş i doamna cea mică î.şi puse pe cap pălăria mare şi semăna cu o c i u p e r c ă de t o a t ă frumuseţea . Ş t i ţ i , una din acele ciuperci delicioase, m i s t e r i o a s e , care cresc la umbra arborilor uriaşi şi care, dela o clipă la alta tăsar din pământ ca... pălăriile mari.
D IN A H
:ESTIVITATEA DELA REGIMENTUL DE GARDĂ CĂLARE
Dela stânga la dreapta: d-nii I Christu. g-ral Vinogradov, g-ral C S â n ă t e s c u , Lucreţiu Pătrâşcanu,g-ca! I. Vasiliev, Titel Petrescu şi N
Marintscu
. S. Regele and de vo rb ă i d-i G e n e ra l - aior Burenin cu a l t i ofi ţe r i per ior i din a r i to sovie t ică .
F e s t i v i t a t e a
d e l a Reg. de G a r d ă c ă l a r e în
o n o a r e a A rm a t e lo r a l ia te . M. S. Regele şi M. S. Regina Elena însoţ iţ i de d-l G-l S ăn ă te scu , de d-l Col. OI- teanu , în c u r t e a regimentu lui .
M. S. Regele în conv o rb i r e cu d. Lt. Valimărescu din m i s i u n e a m i l i t a r ă a m e r i
c a n ă
F o to - reporta j L. M a te i
IMAGINIA
' . I f  U T A T E A l l U S T R A T á « " Edüfur« „ Zi i fu i" S. Â. R. Bucureşti . R eg . C o m . 3 0 0 / 9 3 8 înscrisă sub Nr. 239, Pubi* Pe ri odi ce i\* Trib. t í fov $• I C o m . R t v i s t i s i p t â m  m l à fip<(i t t io gr av u ri *i un supl iment ikDe t o n t e p e n t r u l o f i ,e. R e d ac ţ i a ti administraţ ia, Str. Th. Masaryk 17* Bucureşti . C e c Poştal 4 0 8 3. Red. r$»pcKS*bU: Şt . lonescu* Preţul a b o n a m e n t e l o r i $ luni ( 2 6 nu m er e) Sei 1040. 3 luni ( 13 nume r»j iei 5 2 0 . Pentru instituţi i şi autori tăţ i Lei 3 0 0 0 anual . Plat® t ă i e t o r po f t a! # în numere* cânForm «jpr&bart? Direcţ i ei <è@n»rale P. T« T. Nr. 15. 585/939,
K S f M S i i i f f
n u K c i n n i H i
Ia!io¡iai»5?
In fa f a reprezentanţilor presei străine, au dat o bare f e te le delà A. C. T. (A soc ia ţ ia creştină a tinerelor)
M A N I F E S T A Ţ I A M U N C I T O R E A S C Ă
D I N P I A Ţ A V I C T O R I E ILucrătorii organizaţi în sindicate au manifestat pe străzile Capitalei ,
cerând un nou guvern
T I N E R E T U L N AŢI O N A L - Ţ Ă R Ă N ES C
M A N I F E S T E A Z ĂTineretul Partidului Naţional-Ţărănesc a m anifestat pentru d. luliu Maniu
şeful partidului
E L I B E R A R E A C L U J U L U Io mulţime imensă şi-a manifestat bucuria cu prilejui
eliberării Clujului de sub robia maghiară
ZI ARI Ş TI I SE O R G A N I Z E A Z Ăt
Ziariştii profesionişti s’au întrunit în adunare generală şi au hotărit organizarea unui sindicat unic, şi o largă epuraţie a corpului lor profesional. Sus: asistenţa: Jos:
biroul adunării - ►
S o c ie ta te « N a ţ io n a la d . E d i tu ră i i A r t * G r a f i c . . .D A C ’ A T R A I A N À 11 Rui>nracî! *U. t 7 :■ , a_î ... r . r r . I . « i "i /V! f OÄ.J.
