ANUL IV No. 951 A DOUA EDITIUNE SAMBATA 2i IANUARIE (2 FEBRUARIE) 1889

NUMERUL 15 BAN' NUMERUL

ABONAMENTELENCEP LA I SI ISA FIE -CARET LUNI SI SE PLATESC

TOT -D'A -UNA INAINTE

In ltaearencl: La casa Administratiunel.1a Tara: Prin mandate postale.

Pentru t an 40 lei, 6 luna 20 lel, 3 lunt 19 lei.la Strelnetate: La toate officiels postale dinUniune prin mandate postale.

Pentru 1 an 50 lei, 6 luna 25 lel.

MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA

REDACTIUNEANo. 8,Platza Epasoopiel,No. 8

ocAPARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU

NUMERUL 15 QANi NUMERUL

ANUNCIURILEDIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINIS-

TRATIA ZIARULUI

La Paris : Agence Havas, Place de la Bourse, 8Anunciuri pe pag.1V, linia 30 ban!; anunciurl

si reclame pe pag. 111, 2 let linia.LA PARIS: se gäseste jurnalul cu 15 cent.

numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Ger-main, No. 84.

50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI

ADMINISTRATI UNEANo. 8.Piatza Episcopiei.No. 8.

MOSTENIREA INVIDIITA

IIOARTEA ARHIDUCELUI RUDOLF

ALEGEREA GEN. BOULANGER

ALEGEREA D-LUI C. GRADISTEANU

ARME DE LUPTA

DOUA DISCURSURI

MOSTENIREA INVIDIATA

Cazand de la putere d. Bratianua lasat dupe dênsul cea mal tn-grozitoare situatiune. Populatiunearurale tn cea mal complecta mi-serie ri exasperara prin vexatiu-nile unel administratiunl destra -balate; toate serviciile publice a-proape desorganisate si unele nemal putand chiar functiona, pre-cum de pilda chile ferate care suntabsolut lipsite de material; in tarao saracie generala datorita varia -tiunelor nechibzuite ale unul sis -tern economic stupid si agravataprin consecintele nenorocite alesistemulul nostru monetar ; tn fineo demoralisare pana si tn randu-rile arinatel din causa abusurilorfavoritilor regimulul trecut.

$i ce este mal gray ; la acesterele se adaoga neputinta materialede a repara tot reul.

Toate tncerce.rile de tndreptarese isbesc ca de o stanca de o da-torie publica de un miliard si undeficit bugetar care a atina anulacesta cifra de 12 milioane.

Aceaste mostenire nu e de lecseducetoare si cu toate acesteatoate grupurile noastre politice para o invidia.

Se vede ce top oamenil nostripoliticl nu -sl daü bine seam t casituatia attuala nu poate procuranici glorie nici plticere, ci reclamanumal jertfe.

Facem dar apel la toti ca in a-semenea tmprejurerl se consimtacel putin a amena luptele sterilepentru putere, pana ce so va se-verri opera de reparatiune pe careo reclama 12 ani de regim colec-tivist.

Este o traditiune la noi ln tara,ca tn momentele grole, toate par -tidele se se uneasca. Nu este darceva utopic de a cere ca cel pu-)in oamenil din acelas partid sduite pentru un moment micete ri-valitatl si cestiunile personale pen-tru a nu privi de cat intereseleeuperioare ale tilril.

Fäcênd acest apel nu cerem dela nimenl o renuntare la niel unfel de situatie, de onoare or desatisfactie de amor proprie.

Nu poate fi vorbe do aceasta,in situatia attuala. Mortenirea d -luiIon Bratianu are mal mult pasivde cat activ, si eel care au primitaceasta succesiune intrend tu mi-nister, stili ce el vor fi mal multla pagubä de cat la onoare.

Este dar de datoria tutulor con -servatorilor de a le da mans deajutor si d'a nu mari trita difi-cultatile situatiunel prin divisiunlintestine care nu pot face binenici partidulul conservator, nicitéril.

i IOARTEA ARII IDUCELUI RUDOLF

(Prin fir telegrafie, de la corespondentiinostri speciali).

Sosirea famillei imperiale. Sosirea d-luiTisza.Autopsia si ùnbalsamarea.--Sta-

rea imperatului.Primirea fuoctio-narilor. Ambasadorii si minis-

trii. Transportaren corpu-lui in biserica. C:lnd se

va face iumortnilnta-rea.-Unde va ti in-

grupat.- Privi-listen ora-

sului.

Viena, 31 Ianuarie 7 ore seara.Arhiduciï Ludovic si Albert ali pä-

resit castelul imperial pldngdnd cuhohote.

Prinful Leopold de Bavaria si prin -fesa Gisela ali sosit azï dimineafä.Impératul ii astepta la gare. Cdndprin(ul si prinfesa cobordrä din va-gon, impératul Ii îmbrclfùei de maimulte ori cu lacrdmale in echi.

Prinfesa era covdrsitd de durere.Ducele Filip si ducesa Maria Teresa

de Wurtenberg cu copie for ali sositazï dimineafä venindde la Gmunden.

Toate uli Tele care duc de la malta-late la palar sunt plane de o mul Timenenumératd.

Decorarea orasuluï cu emblene dedoliü înainteazä repede.

Viena, 31 Ianuarie ii ore seara.Toate ziva mare a fluen lei in Ho fJ'-

burg . Mulfimea foarte miscatcl, re.mene acolo in tacere privind pe fe-restre.

Noaptea din ornar impëratul 'sï apetrecut'o in apartamcute'c .cale lardse doarma.

Sicriul arhiducelul Rudol/ e depusin sala de serbäri a ca.steluluï, trans -formata in camera mortuarel

Cea d'intdiü coroanä a lost depuseide arhiducesa Stefania, sofia repau-satului. Arhiducesa Elisabeta, fiicakronprinfului, a depus si densa o co-roanä mica pe cosciugul tatälui sea.

Dupe rugäciunile prin filor $i prin -feselor adunate imprejurul sicriulul,ali lost primifï in camera mortuareijuucfionaril Curfei si servitori!.

Ambasadoril,ci ministril s'ali înfe-fisat la marea maestra a palatulul,ca së',sï prezinte condoleanfele.

Sgomotele alarmante privitoare laun accident a ceirui victim& ar fi lostd. Tisza, nu suntïnlemeiate. D. Tiszaa sosit azi la Viena sdnätos.

Autopsia si imbeilseimarea corpuluiarhiducelul Rudolf s'a läcut astadupe amiazei.

Corpul va fi transportat Duminecanoaptea in biserica Bollburgufuï. Luntde dimineafä publicul va fi admis inbisericä.

Inmormentarea se va face Marl!.Cortegiul va porvi pe drumul cel malscurt la biserica capufinilor, unde seva face ingropäciunea.

Orasul se trans forma si capeitel opriveliste generala de doliü.

Viena, 3i Ianuarie.Monarhia austro - ungare seaman& cu

o casa de doliü. Din toate p &rtile sosescdovezl non! de durerea populatiunil.

Pretutindeni serb &rile Carnavalululali fost suspendate.

Dimineata, Impératul ei impor &tessaali intrat to camera de doliü ei ali recutrugeciunl, apol ad mat venit mat multiarhi duel.

Se crede In general c& Inmormintarease va face MercurI, dar niei -o disposi -tiune deflnitiv& nu s'a lust IncA.

Berlin, 31 Ianuarie.National - Zeitung, zite c& Intreaga

Germania is parte la doliul Austro Un-gariet, in fata mortii unui principe carear fi lost un aliat al Germanic tot age decredincios ea pArintele séü.

Cele- l'alte tiare vorbese In acelaelsens.

Dresda, 31 lanuarie.Curtes ve purta doliul pan& la 13 Fe-

bruarie. Budapesla, 31 Ianuarie.In cele doua Camere, preeedintil ali

rostit discursurl misc&toare si ali fostautorisati in unanimitate sé exprimeimpératuluT condoleantele color douaAdunAr!.

Presedintele Camere! deputatilor,mentionend diversele a}tirl earl ad air-

culat asupra mortti principelui Rudolf,a conflrmat c& principele sucombase In-tr'adevér unes apoplexi! a mime!.

Camera Magnatilor a decis sé asistein corpore la inmormtntare.

Berlin, 31 Ianuarie.In Camera deputatilor, preeedintele,

vorbind In terment miec &tort de moar-tea arhiducelui Rudolf, zice : AustroUngaria, care este strens legate eu pa-tria noastr &, a perdut pe moetenitorultronulul, al cärut amie devotat era Im-pératul nostru. Tara noastre ia o partefearte vie la durerea Austriet.»

Preeedintele a lost autorisat sé expri-me ambasadoruluiAustro- Ungariet con -doleantele Adunäril.

Berlin, 31 Ianuarie.In Reichstag preeedlntele, vorbind

asemenea de moartea Arhiducelui, s'aexprimat ast-fel : « Principele moeteni-tor al Austriel, amicul de tinerete alimpératulul nostru, eI unicul flü al Im-pératulu! Frantz Iosef, col mai credin-cios aliat al Impératuiu! ei al toril noes-tre, a murit. Ast -fel ali perlt cele ma!frumoase sperante ale populatiunilorAustro Ungariet ce niete interese co-mune le leagä strâns de not ».

Preeedintele a fost autorisat se ex-prime ambasadorulul Austro Ungarielcondoleantele Reichstagulut.

Berlin, 3i Ianuarie.Impor &teasa Augusta a exprimat ea

ans &et simtimintele sale de condoleant&ambasadorulul Austrial.

Berlin, 31 Ianuarie.DeputatiunI a celor doue regimente

prusiane ale c &ror eef era principeleRudolf, vor merge la Viena ça sé a-siste la inmormentare.

Berlin, 31 Ianuarie.«Monitorul Imperiului» public& un

artico! de condoleante Cu ocasia morti!arhiducelul zicênd ça imperatul a pier-dut pe un amie adänc iubit.

Roma, 31 Ianuarie.Camera si Senatul sa autorizat pe

d. Crispi se transmita poporulul Aus-tro Ungar expresiunea adáncel durer!a parlamentului italian.

Paris, 31 Ianuarie.Toate ziarele exprima ville Por re-

grete In urina morti! arhiducelul Ru-dolf constata marne lui calit &t1 ei zic cAera un amie al Franciet.

Viena, 31 Ianuarie.Inmormântarea principelui moeteni-

tor se va face Martea viitoare la 4 ore.Impératul a manifestat dorinta ça

cea mat mare simplicitate sé domnésc&la aceasta ceremonie.

ALEGEREA

GENERALULUI BOULANGER(Prin fir telegrafie).

Discutia la Camerû. Vot deincredere guvernulul.

Paris, 31 lanuarie.«Camera deputatilor ». La începu-

ul sedin f ei Cameral, d. Floquet a de-pus pe biros un proiect de lege rela-tiv la restabilirea scrutinuluï de a-rondisment.

Paris, 3i Ianuarie.«Camera deputatilor ». D Floquel

respunzênd interpeläriï d lui Jou-vencel, zice cä e gala se lucreze cuhotärire si intr'un mod legal in con-tra bulangismulul, cu arme noul, da-ce va fi de trebuinfä.

Presedintele tonsil iulul cere un votde incredere.

Dupe numeroase discursurï, Came-ra consultata emite cu 300 voturl con-tra l40 un vot prin care exprima in-crederea sa in lark guvernuluï.

ALEGEREA D-LUI C. GRADISTEANU

Camera a ales eri pe d. Const.Gredisteanu.

Noul presedinte dupe ce a fe-geduit ce va conduce desbaterilecu o deplina impartialitate, a Ili-cut aceasta declaratiune :

«Sunt membru al partidulul li-beral- conservator, si ca atare tmlvol da toate silintele d'a mentineunirea în acest partid si de a a-duce armonia Intro toate grupu-purile conservatoare ».

Felicitara pe cl. Gredisteanu pen -tru aceasta tnteleapte declaratiune.

Folosindu -se de autoritatea si deputerea pe care ti o da situatiado preeedinte al Camere!, d. Grií-disteanu va putea aduce reale ser-vici! Orel si partidulul séü cau-tand a realise programul lui.

ARME DE LUPTAOpozitia actual& tntrebuinteaze niete

arme de lupta spre a combate guvernul,care numal In interesul térei nu pot fi,Si care sunt zilnic in contrazicere chiarcu dorintele ce exprima mereü deputa-

minoritete! In nenumératele lor in-terpelerI.

Ei striga pe toatä zioa ca majoritateanu lucreaz& de loe, ca n'a votat de catceva credite ei ca legea vênzérel bunu-rilor Statulut ste in arhivele sectiunilor ;dar cand e vorba sé lucr&m, tot eI cautesé prelungeascä eedintele obicinuite,introducand In ele sute de interpel&rT,sute de chestiuni personale pentru a seperde vremea ei a nu putea apol treceIn sectiunT.

Foarte des un deputat al minoritätelia cuvêntul spre a se plange c& in ju-detul see lipsesc maeinele la c&ile fera-te, lipsesc vagoanele ei din aceast& pri-cinA bucatele stall luni tntregl pe la gen.;dar indat& ce vine guvernul ei cere prin-tr'un proect de lege so fie autorizat acrea pentru cäile ferate un fond de re-serve spre a se cumpora vagoane, ace-lae deputat desf&eura toate puterile re-torice! sale spre a se opune la votarealege!.

Nu e de cat o perfect& comedie In mareparte enumerarea dorintelor exprimatede la tribune in eedint& publica ei com-batute cu o invereunare nepomenite insectit.

Sunt uni!, care in fie-cara eedinta so-sesc cu un morman Intreg de petitil,prin care niete torant cer p&mant. In-date ce s'a ispravit cu sumarul eedinteltrecute, tot! deputatit aeteaptA ea cole-guI X sé se ridice spra a depune la biu-roü petitiile numite.

*i credett ca se multumeete cu ateta?Credeti c& X e unsimplu tnmânätor depetitiT ? De loc. X nu perde prilegiul séIntrebe : «Gand are de gand guvernulMajestäte! Sale se...? CAnd gandeetese...?» etc. Ei bine, vine in sectiT, dapeste proectul de lege pentru vênzareabunurilor Statulul ei Ingltlbeneete.

Atunci X nu mal e X ; X se face Y.Incepe sé combata proectul, sé gaseas-ca chitibueurl. Ba cä guvernul da preamutt, ba cä ma! puyin, In sfareit pre-textul e gata, n'are de cet sea toarneIntr'o aparent& de dreptate si iaca ob-structionismul gata.

Altii fac mare caz, cA guvernul men-tine in functil oament, cari aü avut pa-catul sé fi slujit ei sub guvernul trecut.

Se strig& pe tonul eel ma! tragic :«Cum? Aceia care ne-aü betut la Boselei Orfeü I Cum ? Aceia care ne-an Ingro-zit 12 ant, sé fie mentinuti ei aste-zi I»

*i tot ast-fel, pe tema infamilor co-lectivistï se croase discursuri peste dis-cursari. Concluzia etití care e ?

se nu te impinge p&catele sé dal a-fare vre-un slujbaeT colectivist doveditSi rosdovedit ca a furat, ate: atuncl te aIdus pe copcä 1 Atunci se incepe att& seriede discursuri pe tema goaneï funcfiona-rilor. Discursul Incepe atunci ast-fel :

«Domnul Z, functionar capabil ei o-nest, a font prada resbun&ret ministe-riale 1... El are o fanilie numeroas&,dupé o munc& necurmatA de 25 de an! IPena cAnd ? PAn& cAnd ??»

*i aea ma! departe, nu etil cum s&-1mat tm?ac!, nu etil cura sé le ma! intriin voe.

Aceasta se chiame a face opositie.*i cu aea arme de lupta, cu aseme-

nea purtare se cauta a se rapi eu or-cepret timpul Camere!, numal cu gândulca la urma urmel sé se poatä zice, cäactuate Camera nu lucreaza nimica.

Ei bine, dac'am fi serioel ei dac& neam da ma! bine socoteal& de menireanoastra In sfatul tore!, apot am urmaalta cale de cat aceasta a obstructionis-mulul cu or-ce risic, chiar cu acela de ac&dea in contrazicere cu no! Ineine lafie-care pas.

Aea, pentru o nemultumire adminis-trative, pentru o lips& de vagoane, pen-tru o cerere de p&mênt, pentru scoa-terea unul slujbae necorect, n'am aveade cat sé ne adresam la ministerul res-pectiv.

*i aceasta ar avea doué avantagil :i) Ca n'am pierde la Camera o vre-

me de mult pret.2) Ca am satisface mal d'adreptul ei

mat bine nevoile acelora In numele c&-rora cerem cova.

Cam iata ce se intâmpl& :Cererile acestea Meute pentru ca sé

fie (Acute, n'aü nici-odat& concluzie, elese fac In vent, age ca petitionarul nucap&t& nicl o satisfactie, de vreme ceprocuratorul nicl nu viseaza sé cear&vre-una.

and s'aradresala minister, cerereaar fi luat& In cercetare, ea ar fi inregis-tratA ei satisfacerea n'ar Intarzia sé vie.

De alt-fel tot! ne aducem aminte,cum dd. minietril aü facut cunoscut re-presentantilor Orel, c& stint gata a leda or-ce deslu$irI la biurourillj minis-terelor.

Iat& pentru ce indemnAm pe tot!membri! minorit&tet din Parlament, sé

i nu uite aceasta ei sé caute, dace vor sécombatä, sê'ei aleaga alte arme de luptä.

I

DOUE DISCURSURIMonitorul de azt coprinde discursurile dd.

Vernescu $i Al. Lahovari, rostite In Cameracu ocazia cestiunil porturilor - france.

Resumam aci aceste doue discursuri carezugravesc minunat situatia actuala.

Discursul d -lui VernescuNi s'a imputat, d -lor, ei neaparat im-

putarea aceasta nu putea se aiba loe decat la adresa acelora cari orafi er! core -ligionarl ci car! 'ml place a crede cäsunt si aste -zi coreligionart politicl aIonorabilulul domn Lascar Catargi ; nis'a imputat cä nu Indestulem promi-siunile date Orel, to timpul cand eramin opositiune, ei aceasta mal cu seam&in privinta porturilor frante.

Pe cat 'mi aduc aminte, atuncl andd. Lascar Catargi a bine -voit sé ne pri-measca in oraeul si judetul unde d -saeste bine cunoscut ei are autoritatead -sale bine meritat &, noi nu am dat nielo promisiune formal &; am criticat, amstigmatizat, cum zicea er! ei d. LascarCatargi, faptele d -lui Ion Bratianu, ingenere, pentru toate relele aduse pestetare, ei In special pentru relele aduseoraeului Galati ei judetulul Covurlui.late tot ce am f &cut. Ed niel am luatcuvêntul; chei eram boinav atuncl, darnu me dad intr'o parte de ceea -ce alizis colegii me!.

Ce s'a zis In privinta porturilor - francela Galati ei pretutindenl ? Ce rea d.Br &tianu, cend facuse o lege pentrudesflintarea porturilor - france, le a des -flintat inainte de a face intrepositele eidocurile, dupe cum prin chiar legea dedesflintare se promisese ; reel d. IonBratianu pe neaeteptate ei intr'un modbrutal a f &cut acea desflintare.

Tot acea parere o am ei aste -z!. Ci-ne vA spune ce. am schimbat pärereamea ?

De la aceasta, pane a zice ca no! amafirmat c& portul -franc esta In stare ada prosperitate ei fericire Galatilor,distanti e mare; aceasta n'am afirmat'oniel o date...

lata, d Por, ceca -ce aveam de zis asu-pra acestul punct relativ la contrazi-cerea in care onorabilul d. Lascar Ca-targi a gesit ce me aflu cu promisiunilece aci fi dat tend eram in opositiune.Dar mai sunt ei oare -cart: alte mici ne-multamir! ale d lui Catargi In privintaministerulul ei mai cu seam& In pri-vinta noasträ celor tree ministri cari amintrat in noul minister Impreun& cu co-legit aceia cari se g &seaü In ministerulde la Martie trecut.

Ce ne zice d. Catargi ? CA urmäm tra -ditiunile d -lu! I. Bratianu, ca colecti-vietii sunt in toate functiunile publice,ca peste tot asta -zi tara e guvernate deel ei c& sistemul nu se resimte a fischimbat. Tate o acusatiune formal& cece se aduce acestu! minister.

Voit!, d -lor, o profesiune de credint&care cred c& ei d. L. Catargi o va primicu multumire ?

Ea e simple : Tot! ace! colectivist!fare principi!, fare probitate, ter& cu-noetinte...

D. Nucsoreanu: Dec& e colectivist setnteleee de la sine ee nu are principii.

D. ministru de justitie, G. Vernescu:Mie 'ml pare bine ca sé afirma necon-tenit de cetre uni! din not aci in fataWet, ceca -ce se afirma ei tend f&ceamopositiune, dar acum, tend nit maisuntem In ardoarea luptelor de alt& -data, trebue sé recunoaetem acest ade -ver cA, fie Intro colectivietl, fie in altepartide, se pot gasi ei oament oneetl eicu principii. In orI -ce partid pot fi eicement fare principi!, ei intre colecti-vieti mal eu seam& orate multi earl,cum zicea onorabilul intrerupétor, nuaveaü alt principiü de cat acela de a'eiindeplini toate poftele. Eraü altil roséearl, 'ml place a crede, ad romas ceea-ce trebuiaü se fie, adeverati liberal! eiliberali c &rora poate ance cine -va se leintindä mena. (Intrerupert).

Binevoiti a me l &sa se termin ei candd- voastr& ve vet! face mai catolici de catPapa atuncl ministerul se va conformavointel representatiunel nationale matluminat& de cot vointa ministerulul.Cênd ministerul va gAsi to administra-tiunile publics, dace nu vA place cuvin-tul de colectivist!, voi zice oameni neo -neet1 ei incapabilt, care ali jucat un roltrist In situatiunea trecut&, adic& careIn Inc de aplicarea lege!, ali luat parulei ali dertmat, ad luat sabia si ali ucis,atunci ministerul 'el va face datoria 1ncontra Ior.

D. Nucsoreanu: Aduceti -ve amintedo prefectul Persiceanu care la Severina begat In temnit4 300 femei.

D. ministru de justitie (1. Vernescu :RAndui tie -carui va veni...

D. Nucsore ,nu : Atunci cer cuvintul.D. ministru de j ustitie G. Vernescu:

Ea vorbesc in general pentru Loti ei nume ocup de niet o persoanA In parte.De cAte ori in drumal actiunel noastrepolitice ci administrative se va g &si.cine -va care se nu merite locul pe carei'l -a dat situatiunea trecut&, acel ora vaper &si locul sea.

Mal molt de Olt atat: dace a Domi`

2 EPOCA 21 IANUARIE

fapte de acelea de care vorbeete d, de- vorba de porto franc, ci de portofuliü. putere ca se le may creeze ,i pe acelea. terminate si me void retrage cu cea mai demiei romane, fast ministru a datputat, delicte de drept comun, ace! oa- (Aplause)... Se facem inseodistinctiune to aceas- mare piacere, ducênd Cu mane regretul la lumina interesentul sea opuscul,meni 'et vor lua pedeapsa meritate, (a- Ztceam, d for, cä toate partidele aü t& cestiune. Mat Inter' agi vrea se lasam ca partidul conservator se sfaeie Cu asupra exploalärei m0,sielor prin Meplease); flìnd ca tort trebue se firn ras condamnat porturile franca. Ed minis- la parte cuvantul de colectivist, care propriele sale mama pentru a doua oars teiagiu.punz &tor& de faptele noastre. terul din care am avut onoarea a face prea sun& urtt si nu este demn de des- ei poate pentru ultima ocra. (Aplause). x

Aea dar, d -lor, acest minister n'a ve- parte sub preeedentia venerabilului d. baterile noastre, Inlocuindu'l Cu acela Onor. d. L. Catargiu 1q1 va da seamanit pentru ca se apere pe colectivieti, Lascar Catargiu, care a fost eeful nos- de partid liberal-national ; find -ca anse sunt sigur, c& este nn perico! desbina- Mai multi studenjï ai faeultätei dedar iaras ?i in mod general nu va Incepe tru si per ca ei asta -zi este tot eeful acest nume sii 'I disputa doue partide, rea ce se face pentru ni$te divergintt medicine presintându- se la redactiacu matura, cum se zite, ca se sconta tot nostru... dol fret.! inimica, se numim partid Ion trecatoare ai de minima importante, noastre, ne declare cä nu s'ait pusce e functionar public In tare. Adecetl- D. Lascar Catargiu : Nu mai sunt. Bratienist pe acela pe care d- voastre '1 and not ne -am unit cu total sii cu pana In grevi, ci numai aU fácut toateve amiate ca in regimul trecut de 12 (Aplause). numiti colectivist ; ar fi un mod mat cu- si Cu cuvêntul ei Cu mintea ei Cu sulle- demersurile pentru ca d. dr. Asakiant s'a prefacut tot ce era in aceasta viincios de a vorbi. tul, pentru interesul avestel ter', care -

tar& ca functionari, ei ve voi dovedi Discursul d -lui Al. Lahovari D -lor, sunt ei ed de parerea d -lui ast & -z1 de la partidul conservator tee seD.drragevae pianista asta zi un

intro zi ca In magistrature s'aü numit D. ministru al domeniilor, Al. Le- Catargiu ; o epuratiune trebue se se asteapte sc &paresse. (Aplause pietas- tun memoria prin care leavasti-zi

480 functionari tnalti. ' face Intre functionari ei sunt inc& de gite). lung phovari : Sper c& o di verginta In o ces - causale retta eroi d -sale.prin armare intelegetl foarte bine tiene care persist a zice ca este de o parerea d -sale ca nu s'a f &cut atet cat -- g

ca, dace agi lua ca norm& ceca ce zi- trebuia. Dar aceasta epuratiune trebue Or -care va ti resultatul, studentiimica importante, nu poate aduce dis-co t d- voastre, adita tot cea fost sub se albe i ea norma ei. Intaid trebuesc ï i vor urma cursurile.

colectiviett se fie meturat, ar trebui se cordis In sisal partidulul conservator, alungatieel satinatiti, al donee eel in- ECO! R I L E Z I L EI xfacem tabula rasa de toate serviciile care est& zi mai mult de cat or cand capabili, sai al treilea cea care ar face Se-publice, se nu mal rêmana nimic in pi- trebue

regiurerile actuate, partidul tosser politica militant ei neleal& in contra D. Protopopescu -Pake primarul Din croate am spas eri cä, la Se-

einteresatii i múlti Inca intra co- vator e singurul partid care ponte gu-meni ñsa n'am l scare 'Imentine.

ile fericite teaul eel,Wand

}ilor bis icteniSlobó ro- sánatei fost

cursuluin

monét 1

asupraour

verna tara ei vindeca relele unul lunglost iñse ei

fost oameni i dureros trecut. In fata acestut interes pee nurfieenici

iscolectivitatii nieia al

alrivitor la uneltir e Eáfro ulunabu ázut prin

tare;eritate de votati proee-

n'aü cautat de cat se'ei !mplineasca da- un Lascar Catargiu s'a Inchinai In tot- partidulul liberal- national, nidi al ace-privitor P tul de lege modificátor al art. 24

toria si pe aceetia ministerul nu e hots- d a una. (Aplause). lui liberal - conservator, ci se fie alstv Bedraus de a numi in local va-

dir_ le eagimbrului Cu privire larit sà'l sacrifice. (Aplause). fund tuner for i ai Ore' tor, Indo li- cant un coleg demn emul al seü, a g + p

( ) Dlnoastre

Lahovari arata sciales

toate par- t t P fácut In ersoaná o cercetare la fata reducerea taxe! timbrului de la 10Nu aunt

cuIn aceasta prlvla to fidale noast 3i maï ales partidul ni cu activitate i probitate dato-

locului á constatai abuzurile admi- beni la 5 beni pentru chitántí.contradictiune cu ceca ce am zia la Ioje conservator atii tosi contra portori- rifle for ( aplause); c &cI stasis e idealul.seü In alt& parte ei tees ce zic asta -zi ; Dar acel ideal din nefericire nu este nistratiunei numitului Bedraus ei a x

lor- frante. To !medicai militari ce oca aü ifiind c& ed nu am obiceiul se promit Inc& aproape de noi. Pane atuncl se dispus a se face alegerea noulu! Epi- t p

!uni civile ati fost invitati deIn intrunirt publice, nici sci In Camera Dar In fine, ca se nu mal super pe procedam dar la aceasta epuratiune, trop de titre enoriaeï. functiunilucruri asupra carora sa nu fi cugetat nimeni, termin cu aceasta cestiune a dir eu chibzuinta, cu maturitate, fari Dispozitiunea scesati legali, mo d. ministru de resbel printr'o circu-mal d'inainte spre a vedea daca sunt variatiunei opiniunilor oamenilor nos- grabire, fetal pasiune, fare nedreptate. relè $i impartial& face °soste d lui lari a opta sail pentru serviciul mi-

ve pot promite acum Plaatoti ie te de a cestaneC1caieipe mite me intristeaalta

z& moderatiuse, nu se pot deorganiseprimar Pake ei 'í adresim sincerile liter sail pentru eel civil.

nu Mesa nepedepsite fapte care in a- foarte mutt : la imput &rile pe care o- serviciile, destituind pe functionari in noastre multumiri.Bever... norabilul d. Lascar Catargiu le- afacut masa, mai cu seam& cand Intre daneii Irisá, numitul Bedraus turbat In Luerftrile pentru constructia Mor-

o voce: Dar daca nu faceti aea? ministerulu' In genere ei care cad ei a- pot fi multa oameni competintl, coretti cáderea sa rueinoasá, a adunat in ghei vor lncepe la 1 Martie.

D. ministru dejustitie G. Vernescu: supra noastre celor 3 ministri, care In indeplinirea datoriei for ei care n'aü l:jur t pe toti colectivietii sii derbedeii xVe provoc pe tot! nu numal in ce me suntem venati de doue luny pe aceasta avut de cat o singura nenorocire : atea din mehala, provocând scandal si lä- D. primar al capitalei se ocupä ae-priveete pe mine, dar si pe tori colegif bane& de durere... (Ilaritate), del purin ca ea fost numiti de un fost ministru udandu -se, ca 'si va cheltui tosta a- tualmente eu multi activitate demet se aratati care abus, care hotie, pentru noi ; caci sunt unir care aü gus- al d -lui I. Bratianu. Ei bine, pentru a- verea spre a rëmáne epitrop, pentru cestiunea scoalelor comunale.care fapte. rea a Post acoperite si cruta- tat placer' ei satisfactiuni aicea In tre- cest singur motiv trebue oare sea dam care sfârsit umblá eu agenti! sei din xta de no!? Putetl fi incredintati ca ori cut si vor se le mai guste orlata. (a- atara ? Putea tinerimea tntreage se as casi In casi oferind beni enoriagilor D. G. C. Robescu, ne roagá a in-când ne veti denunta asemenea fapte, plause). Ceea ce ve afirm, am dovedi- tepte 12 ani sad mat mutt pani la cá- sera, zice Posta din Galati, t a facecare in adever vor fi existat, atuncisa- t'o In viata mea politica. N'am intins derea colectivietilor ? Ni se zice insa mai nevoiei pentru ca sé le cum-

sera, ut ca d sa nu face parte dtisfacere se va da, nu deputatulul, ci nice o data maini nerabdatoare ca se ca aü drept si altii, Intre care si ace! pere votu. comitetul de redact tortes la zte

dini i

constiintei publice, moralitatii publice.. me egret de minister, cu toate ca mi s'a care aü luptat, care aü suferit si at as- Atregem de asti dati atentia pre- tNu import& de unde ar veni denunta- oferit de multe ori un lot aci si din teptat pan& ast & -zi. Da, ei eü zit ce aü fecturei politiei asupra acestui sean- Posta.

rea, fie de la d. Dobrescu, care me In- partea tutulor partidelor ; am avut ta- dreptul ; s'a fecut ceva pentru d &neii, dal nerusinat, spre a pune capèt or- Faptul find exact, il dam publi-trerupe, fie de la ori -cine, numai cu con- ria de a rebels.. Ei bine, de doue tuna de trebue se se face mal mult, dar cu o giei acestor turburátori îndrezneti ai citstii.ditiune se nu fie simple vorbe, se fie eel când am venit aci, veri -o patru septa- conditiune: cer si la aceetia nu numai linietei cetaÇenilor. xputin oare care probabilitate intemeia- meni at trecut Cu interpelari ei discutia se se zice liberal!- conservatori de a x Balul soeietätii studentilor uni-ta ca faptul s'a petrecut sea cum'! ra- adresel si trei cu vacantiile. Nor am doua zi sat chiar din ajun, ci pe tang& M. S. Regele a lucrat azi de dimi versitarï «Unirea» care era suasisiporteaza onor. deputat... fost foarte coretti

;membrii ai unul numele de liberal- conservator se fie ei sesti Cu d. G. Vernescu, ministru! pentru 21 Ianuarie, s'a amânat din

Acum, d -lor, voiü termina, declarand partid, al ceru! d. Catargiu a fost seful onest sii capabil ; cu aceste trel tondi- cauza doliului ie, s'alai. Un aface vol asculta tot d'auna cu cea mai se- venerat, noi n'am intrat in acest mi- tieni este evident ca este de preferat justitiei. $

rioasa atentiune ceea -ce zice onorabi- nister de cat dupe ce am consultat pe unuí colectivist, si merg mai departe : x special va anunta ziva, in care se

lui d. Lascar Catargi, pentru ca m'am pe eel dour leader! ai nostri, pe prese- daca este egalitate in onestitate si ca- Marele Stat -major a terminat eu va da.

deprins a'l respecta si a nu'l banui nici dintele Camerei si pe presedintele Se- pacitate void prefera un liberal -con- planurile ce s'aü ridicat de comisieleo date ca ar pute se zita ceva care ar fi natulul. Dar o data venitiepe aceasta servator. Aceasta nu numai not o fa- militare pe fruntariile noastre deIn contra constiintel sale sett care ar band &, nu puteam sa nu fim coretti si cem, dar a fecut'o si d. L. Catargiu spre Austro Ungaria, ast -fel dupe STIRI MARUNTEputea se fie In daune torei. pe lâng& aceia cu care lucr &m.(Aplause) când a Post ministru, ei chiar acum ca cum ea fost definitiv rettificate de

Ve declar anse si d- voastre si dal!! Situatiunile echivoce nu ne convin. (A- presedinte al Camerei aplica asemenea comisiele mixte. Un nisi anunta art, ca septa nett si unuCatargi ca pane astazi nu am nici o ca plauso). Trebuia se ne spuneti de la In- regale, ceea ce arat& es cestiunea a- .x de °ameni din batalionut 9 lea de vinator[in & despre ceea -ce am zis in public i ce ut se nu intrem In guvern, dar o ceasta are in sine, tell tirea d -lus Ca-

t P P P $ $ Eri un mare numér de studenti in pedestri diti França, 1n garnizona la Lon -despre ceea ce am fegeduit, Hind ca data intra!!, trebue se ne purt:3m eu co- targiu, alt ceva de cat ceca ce se dia- medicina aü tosi rimi de d. T. L. gwy. ar fl dezertat trecénd frontiera 'nsuet hotarit, pe cat patente me vor er- legit nostri ca °amen! (nest!. (Aplause). tuta si ceea ce provuace aplausele P t Belga.ta, se aduc la tndeplinire tot ceea ce am Am fost ministru de justicie tre! and sgomotoase pe care le ridica discursul Maiorescu, ministrul cultelor ei in- urea se desminte. Adevërul e, ca vre-promis ca bun si folositor pentru aceas- in ministerul d -lui Catargiu ; si când d -lui L. Catargiu. Dar lucru curios I structiei publice. Ei at venit sè o càçt -va soldaçt aü trecut In Bolgia ca sé

to tars. (Aplause). N'am promis lucruri ministerul d -lui Catargiu se clatina de am vezut pe ace! care '! numiti colecti- ceari respingerea demisiei d -lui d -r. petreaca dar sail tutors.

de care se me ceiesc; fiind -ca niel o la putere, si and amict at nostri, vieti aplaudênd cu furie curahrea ge- prof. As,ki. -- Lx Nancy s'a 'mmorrntntat contaledate n'am rostit cuvinte care se nu fie poate din ace! care 'I aplaud& asta-zi, nerala din functiuni a colectivietilor. D. Maiorescu a declarat studenti Theobaid Xovier d'Hoffelize, caviler al le-precedate de cugetare. Zic, dar, ca nu eraü in capul opositiunei, caca miniate- (Aplause). Ce trebue se intelegem de for ch d -sa nu poste se sileascá pe d ñcele[mal oilustre

siamilice lenLorene[eiame caiesc de ceea -ce am fegaduit in rul Catargiu a cazut sub loviturile par- aci ? *i cred ce daca ar fi se se dea un d. d r. Asaki se rèmâie, dar cá ar

public. tisanilor set, atuncï aü venit multi se voi de blam guvernului pentru c& r. a privi eu multumire retragerea di Gazeta Nationala anunta ca disposi -Asa dar, d -lor, void termina spu- 'mi zic : da -ti demisiunea, este tim- dat afar& pe coleetivistf, deputatil co- tiile pentru maiale manevre a le armatel

nênd, ca asta -zi n'am se fac imputare pul, si aü fost unii care at ascultat,care lectivieti ar fi eel dinteiü a de. acel vot misiei. germane s'aü hoist!t definitiv.niet acelora care s'aü compromis In lup- '1 -ail p &resit; ea anse am remas alaturi de blam. (Aplause, ilaritate). De la d. Maiorescu, studentii aü Sé va incepe prin corpus al 10 si sé vatele trecute, nici acelora care aü tinut Cu d -sa, si alaturi am mers pane la D -Ior, eü personal sunt cu totul de- mers la Camera, unde at vorbit Cu urma cu al 9 -lea.

piept in atele lupte ; ba din contra, curtea de casatie. (Aplause). Am inten- sinteresattn cestiunea porturilor - france mai multi deputati, cari le aü fagá Corpurile de armati care se crede ca vor

poate c& balanta s'ar aplica catre acel tiunea, d -tor, se fid tot asa de corect si sunt interesat ca om al partidului in duit cä se vor interesa de aceasta 1opera ata1890 vor fi'al 5lea, al 6-lea si al

care s'aü sacrificat, ei care prin luptele cu d. Rosetti (Aplause), afar& de casul care me aflu, sunt interesat ca roman; statere.for aü ads situatiunea de asta -zt. cand o diverginte de principii saü o di- câci, in idea mea, gresit& poate, cred ca x Gazeta de Moscova constatrind evolu-

tunea d v.v(Aplause).pentru satisfac-

vaim alta de dat

in modpoliticelaci os

noin mod Camera $i la guvern

venirea Incon-

D. G. Beldiman, prefectul de Ilfov, sens favorabl Rusiei,,l zice caid $dei Bist' ( p ). impune S a least azi intr o anche!& la Olte marck prin afacerea Morier, a facet o

D -lor, cer In numele tutulor care aü demn de aprovoca o cris& ministeriale; servator; cred ce aceasta tara nu poate P P

nenorocirea de a face politic& In or -ce atone', cum ne am unit onest, onest ne fi li sita de un partid conservator, ei ni a. mare indatorire Rusiel si Angliel, a le ca-P P

nit a.rot raporturl sunt azi mal buns de cat or-

tara, dar mai cu seam& in tara romà- vom desperti. (Aplause). Cum am ur- cred ca chiar partidele adverse ar co D. ministru de resbel a carat oo când.neasca, cer dreptul de a supune la fie- mat eu d. Manolache Costache, care era mite o crime, in contra torei cand arcare moment opiniunile for la contro- foarte superat ca nuper &sesc pe d. Las- desflinta, dace le -ar fi cu putinta, par- mandantilor de corpuri de armatiluI experienter si al faptelor, si cand an car Catargiu, când d. Epureanu se puse tidul conservator. Precum lumea fisica stiinte precise asupra trebuintelorgresit Intr'o Were pe care aü susti- in capul opositiunel, tot purtarea aceia traeste prin atele doue forte cart con- trupelor sub raportul echipamen- I NTEM PLA RI LE ZILEInut'o, cer dreptul mai bine de a reveni o void avea ei ast & -z1; purtarile echi- tra- cumpanesc si cari sent neaparate tului. D -sa voeete sè se is màsuri eaasupra et, de cat de a face ea tara se voce nu intra nit! in deprinderile nici pentru a mentine echilibrul etern, pu- se nu se mai întemple cele ce s'aü DIN CAPITALAplateasce Incap &tanarea si truffa tor. In caracterul met. (Aplauze). Sunt o- terea impulsiunel ei puterea resistente!, intâmplat In ultimele manevre, când(Aplause).

nu o zic pentru ca se me stun 0 I cat de male ar fi acel om (Aplause). societatï, cele doue perfide,! unul carecare unele torpori at fost salite se impru femee anumeeMaariaVisyta fosti mumatñmute ïmbrecaminte de la altele. ten icona cupe mine ; caci In programul partidulul Acum din imputarile adresate de d. impinge tot inainte si eel alt care re ; p sesse copie al el de un teinaliberal - conservator n'a fost vorba de Catargiu, putem se recunoastem ca sista tate o data; trebue un partid -con

x mac de casa, atii,s subir de turbare.

porturile-france, pe care noi nu le -am unele din ele par a fi fundate. Evident servator si nu trebue se dori i desfiin D. general Arlex Vládescu, comas Intreaga aceasta familie ce s'a presentai

considerai niel o data ca o cestiune o- ca nu s'a facet ano acum tot ce er fl !area lui. dandul diviziunei Piteeti, a sosit In azi la sp,talul de copi! a tosi recomandat&

Utica, si mal purin Inca ca o cestiunede trebuit se se face; dar trebue se consi- Et bine, d -lor, to aceste conditiuni, capital& In virtutea unsi permisii. icistitutulut deBabes.

rologic dirigiat de d.

partid. derati lipsa de timp, traganarile pentru In aceste ide! am lucrat toata via a x d -r. anele, or Babes.t Gamete, lac @ndu -se nevëzut, s'a. avizat

Porturile-france nu constituesc o ces- formates ministeruluï si silintele grate mea, si cand In timpul luptel noastre La laboratoriul de Bactereologie po.içia pentru a fl regasit.tiene de principiü, ele sunt o cestiune de a contopi doue nuance ale unuia ei contra guvernului d -lui Bratianu, mai s'aa ineeput niste lucräri foarte im- Accident nenoroclt. 0 Petit& de 5economica si financiar& de o important& aceluiael partid dar care, de si venia multi amici ai nostri, pentru earl am portante asupra examinärei apelor ant, esame Maria Apostolescu, jucarrdu-cu totul relative, ei ca cestiune finan- in idei si In veden!, aü fost despertiti in mare stima ei afectiune, cum este d. din capitali, din punctul de vedere se art pe capatal unel pivniçt, a tenui la ociará ei economica, porturile-france aü lupta sustinuta 11n contra fostulul gu- Carp, d. Maiorescu si altit aü crezut ca bacterologic. adancimede 6 metri, producandu -s[ o frac -fost condamnate de toate partidele din vern, printr'o cestie de forme si de pro- trebue sìí se despartade not, edam crezut x_ tura a oaselor eraniulni. Accesiti nenoro-aceast& tare fart( nici un tel de dosa- cedar!. ca. des partirea d-lor nu a fost in privinta citacopila lntr'o stare desperate.bire. Singura cestiune care a remas de In sfârsit, grafie silintelor desintere- principiilor si a ideilor, ci In privinta Confratiï de la ziarul GalaFif ne

discutat, este o cestiune inca si mai sate a cator va patrioti, acel partid pe procedure!. Unir din d tor, cum a zia d. spun In numeral de ascari, zice DIN JUDETE

mica de cat mica important &economic& care persist a 'I numi liberal- conserva- Vernescu, credeaü ca opositiunea se va Posta, cum eá In urma une! certe Un soldat fnecat. Un soldat dinzii financiara a porturilor - france, este tor, s'a contopit Cu partidul de la gu- face to conditiuni mat linistite, ass ca Intre d -nil Ressu i Butculescu va corpus flotilet s'a gash erI mort.pe Du-cestiunea de timp si de oportunitate ; vern abia de doue lunt. noi ziceam de d -tor ca aü impins rab- avea loe un duel. nere zice Galatia, in t'ala piehetulut no. 3,9i ve voiü demonstra oli textul ce am Din aceasta cununie a exit ministerul darea prea departe, si d -lor aveaü poate Din câte tim noi, faptul s'a pe- fn apropiere des' iglina.aide: cá niel cei care sustinasta -zi proiec- actual. In doue funi nu se poate nici re- dreptul se creada ca no! am impins trecut cu totul alt -fel, de cum il im- Se pre supune ca aces! nenorocit ducên-

tul de lege, niti del ce 'I combat nu au forma o administratiune de 12 ant, niel lupta mat departe de cat trebuia. Dar o o oneazá aceti me eteri croitori du se pe ghiçe la caserma flotilel a cena!

considerat nici o data porturile-france Inlocui 20 pane la 30 mil de functionari pentru aceasta diferinta de procedura de frase late.in vr'o col,ce si s'a 4necat.

ca :o cestiune de principiü, saü ca o colectivisti, seta asa numiti maim! same care ne -a despartit de d -lor pe d. Ca- In timpul slegarci de la colegiul DIN S'IREIN!TATEcestiune politic &, si c& diverginta de de ace! care le doresc locurile. targi, pe d. Vernescu, pe mine ei peWert Intre not nu a fost niel chiar din Am facut 12 ant opositiune d -lui Bra- altii car! aü remas cu no', ea unul nu I de deputati, s'a ivit intra d nil Dupe d soara Blache Edwards, d -sosiapunctul de vedere financier sail eco- fissa si am fost del d'intal care am In- am crezut ca trebue partidul conserva-

de

i Butculescu un incident, a- Chopin a sustinut cu mare succes tesa elnomic, fiind -c& tot' am fost de acord ceput opositiunea Impreuna eu d I L. tor se se lipseasca in veci de cunostin- proape de nici o lnsemnátate, ei

dedoctor

orniuedicin dinaintea facultatel

pentru desfintarea porturilor- frante, Catargi ei del din urm& care am sfarsit tele practice ale acestor grupurl; ar fi un suntem incredintati cà amêndoi finddar diferiam In pareri numal In ceia ce o; aü fost momente In care stie ei d. fapt de nepricepere de a taia din trun- nil ;te oameni cu judecatá, niel nu Tesape care d sosia Chopin o presinta a-

priveste simple cestiune de oportuni- Catargi cat eram de isolati si toata opo- chiul conservator aceste listare puter- se mai Walden la el. vea drept fitful : Elilr,inaree acidulul Ba-

tate. si iunea noastre putea se tie im re iu- nice line de via ti si de viitor. Tot -d'o- g licit In deosebitele attiri a le ranichilt t P $ P t Atât ei nimic mai mult. Dupe cum spun membri! juriulul, d -nil

EI bine, d tor, care a fost mirarea, ei rut uvea mese rotonde. data ar fi o nenorocire agata data partidu x protesoti Strauss Chautf.ird si Willejean,'easi putea zite care a fost mâhnirea mea Atunci nu eram multi conservatori, conservator ar fl lipsit de prestigiul pe Corpul functionarilor telegrafo- i, stuitiii foarte bun, del ma. completi

tieni care, o mat&repel, rna constitue o 8isaü charoameni

minlstereu n'am i de'eorreect t dine politica adde

lui L9se Postali, a adresat Camerei o peti

ail

ne facia1) soáraiChop n' aobìpinut nota

7 sea care

cestiune de partid, ei in privinta careia fi avut ipse pentru 20 de mil de fune- car Catargiu (aplause). Cat pentru mi itune pentru imbunátstirea soartei cea mal mare.Coate partidele, chiar cele mai opuse, tieni. ne, cat pentru modesta mea persoan &, for materiale. Acest document, a Tort asistençt aU aplaudat and ijuriulad fost pane acum de acord, asta -zl,tn Nu stili tosa cum se face ca, de când ve declar, d -tor ca ra nu am var.it pe fost tipárit si impiertit deputatilor, s'a tosti! hotarirea.

aceasta Adunare proaspete trimise de a cazut guvernul d lui Bratianu, nu mal aceasta bane& de cat numai dupe con - cum i tutulor organelor de utili- trenta numera pana acum nate docto-P g P rese. Ea nu are inca niel-un farmaeist din

natiune pe aceste Winer, se ridic& o o- pot' se traesti de liberal conservator'. sultatiunea tntregului partid si ca eü Citate. sexul slab, dar exemplul i sé da din atrai-pos,tiune atei de pasionatesi selncearca (Aplause). Averti 20,000 de functiuni, nu me consider aci de cat ca o tresurä Sperm eä Adunarea va lua In patate ; la Varsovia s'a teca! o farmacistaa se arunca desbiriare in slnut partidu- mi se pare dar de am avea 40, 60, 100000 de unire Intre nuantele acessui partid, consideratie dreapta plângere a a-

d-r.

loafs slujba se va face de femet. Sta-lui care formeaz& maioritatea repro- tot ar fi liberali conservatori care -se le al tatui set este ei remane d. Lascar cestai interesant corp de functionari bilimentul va t! condus de d -na Beguska,sentatiunet nationale. . (Aplause pre- ocupe, dupe cum si d. Bratianu a gas't Catargi. P d -r. tu farmacie, cere s'a facut studiale lalunghe). Spectacolul stasis, scesele liberali - nationall pentru cele 7.000 de Aceasta este semnifcatiunea venire! ai Statului îmbunatatindu le saetta Zurich si s'a trecut examenele la Univer-triste la care asist &m de 2 zile 'ml aduc functiunl care le -a gasit si pentru cela mele pe aceasta banca. *i când void fl potrivit greului serviciü es aduc sitatea de la Mief. Told impiegaçi[ ,;i asis-aminte un cuvênt ce '1 -am auzit ma! a- 10.000 si ma! bine pe care le -a creel; incredintat, sat despre tier &bdarea u- Statului, tençit acestel 1'armacii vor fi temei.

dineaorl de la un spiritual coleg al nos- ar fl 'plait liberali- nationall pentru nora saü despre netntelegerea altora, xtru din Camera: aci pare a nu mal fi 100.000 functiunl, dadi ar fl mal !stat la atuncl voiü considera misiunea mea ca D. P. S. Aurelian membra al Aca-

EPOCA 2i IANUARIE

INFORMATIUNIAti dimineat& s'ali Intrunit la Ote-

lul Union vre -o 40 de deputati dinmajoritate.

Aceastá consfátuire a avut un ca-racter cu totul intim.

Deputatii presenti aü fost unanimia declara cà vor sustine din réspu-teri ministerul actual, expresiune aunirei diferitelor grupuri din majo-ritate si cà aceasta unire vor cautase o mentie ori -ce s'ar intâmpla cacivor urma pe tori ministri attuali pecâtà vreme vor fi uniti atat la gu-vern cât si in opositie.

D. N. Ceaur-Aslan este hotarât setnceapis o campanie revizionista. in-tre altele, d-sa voeste sé restrângàIn Constitutie prerogativele Coroanei$i In special dreptul de disolutiuleea Corpurilor legiuitoare, precum sise se modifice legea electoralá In sen-sul de a o face mal restrânsá.-ß-

Un eonsiliú de ministri s'a tinuteri searà. Consiliul a durat de la 9ore pâné la unu dupé miezul noptei.

tt14-In vederea Expositiunei Directiu-

nea cáilor ferate a fixat la 220 leipretul pentru voiajul pânè la Paris,ducere $i intoarcere.

Biletul va fi valabil pentru G sèp-támâni.

Acest pret redus, se face incepândde la 28 Februarie.

-*S-Diseara va avea loc la Otel de

France o intrunire a deputatilorsi senatorilor. -

Luni sesiunea extraordinar;i a cur-tii cu jurati din Mehedinti va judecaprocesul falsificatorilor de bilete aleBàncei Nationale.

Procesul va fi foarte interes*+nt siam luat cuvenitele mèsuri pentru casé avem o dare de seam compleuta.

D. M. Sèulescu, deputat al Cra-iovei, frgureazá ca apérátor in acestproces. -if-

MOARTEA ARHIDUCELUI RUDOLF

In privinta câlâtorieï M. S. Re-gelui la inmormântarea arhiduceluiRudolf, aflam cele ce urmeazi :

La inceput a fost vorba de ple-carea M. M. L. L. la Viena, dar apoiIn urma uneì depesi primite de laImpératul Austro Ungariei, care a-nuritá cà inmormântarea se va facecat se poate de grabn c si cá ea vafi f;.rà mare cErarnonie. M. M. L. L.aú revenit asupra hotárirei ce lua-será mai Inainte.

*

De asemenea sé afirmó cá niciImpératul Germaniei, care la !nee-put exprima9e dorinta da a mergela Viena pe timpul tnmormântáreiarhidueelui Rudolf, nu va párásiBerlinul.

Se zice, dar n'ari putut controlaaceasta stire, eli printul mostenitoral României, Ferdinand de Hohen-zollern, va representa pa M. M. L. L.la inmormântsrea printului impe-rial al Austro- Ungarieï.

Din causa d01j r i Curtes, balulcare era se fie dat la 25 lanuarie,s'a amânat pentru un timp nede-terminat.

* .Dumineca viitoare un mare Re-

quiem va fi cântat la Catedrala Catolicá Sf. Iosef pentru odihna sufle-tului arhiducelui Rudolf.

Arhiepiscopul Palma va oficie.

DEPESI TELEGRAFICE

(Depesl de la corespondentit nostri particularlsi serviciul QHavas»)

Berlin, 31 Ianuarie.Monitorul Iynperiuluì anunta numirea

doctorulul Schelling, secretar de Stat,ça ministru al Dreptatil.

Londra, 31 Ianuarie.Banca de Englitera a redus scontul

séíi la 3 0/0.

INCA DUOIlata procesul verbal încheiat de consiliul co-

munel tari. Din acesta rezulta ciar, at de cins-tita era administratia colectivista din last.

PROCES- VERBAL4888 lanuarie 9 zile.

Consiliul, ascultand desvoitarile f&cutede membrul séü P. Nitescu si actele ce co-muna pastreaz& relativ la administratiad -lor C. Naiman Paraschivescu si DimitrieGheorghiu In unaniwitate a votat urm &-toarele rezolutiunt

a). Sé se faca plangero la parchet contrad -lor C. Naiman Paraschivescu $i Damit^ieGheorghiu fostil ajutor[ de primara pentruc& administrand eu rea eredinta si con-

legilor si regulamentelor relative latacsele de accise pentru gaz si jugarit aprejudeciat comuna cu mal bine de unasut& mil lei pentru care sum& se va coirs-titui parte civils contra d -lor si a compli-cilor ce se vor descoperi.

b).Prin aceia$1 actiune si pentru aceleastmotive se va cere de lad -lor suma de 2400lei equivalent& taxer de jugarit ce eraüda-

tort a pl &ti pentru caramida fabricate Incierul numit Peritz $i a zecimelor cuvenitecomunel de la taxele patentes de la cares'aü lustras to detrimentui comunci.

c). A se fnfiintaactiuni civile contra d -tutConstantin Naiman Paraschivescu si MihalMircea pentru revindicarea locurilor co-munes ce pe nedrept le a ocupat ce nistemagazil construite to afara de limitele lo-curilor d -lor -sale din last. Disp. I -a subur-bia Pecurari.

Pentru toate acestea se va cere Incavün-tarea ministeru:ui.

d). Magazinele de conservat g..z, alla-toare In Iasi Disp. I, suburbia PecurariHind to jurisdictis (enunel Iasi de care n'aPost nici o datadeslipit teritorul pe caresuet edificate, se va aplica In privinta forsi asupra a or -ce speculi se vor li eserci-tand pe acel teritorrü coprinzand raza decate 100 stanjeni de la moara de zid Postaa Gafeit ;ulus si de la casa Cuitel $1 Pasco seva esecuta In privinte-le legile si regula -mentele urmarirei $i perceperei taxelorcomunale.

e). Autoriza ped. ajutor P. Nitescu a cereprin parchetul trib. local informatruni ju-diciare din registrele comersantilor ba-nuitl de participare la. contrabande.

Se va cere $i aprobarea ministerulul.Primar semnat, V. Pogor.

Secretar Solomoneanu.

4.712=7.11W

A 2A EDITIUNE

110ARTEA ARIIIDUCELUI RUDOLF

(Prin fir telegrafie)Intrevedere miscatoare. Impera-tul lânba corpul fiului seu. Serie-

rile reposatului.Viena, 1 Ian. amiaza.

Intrevederea ce a avut d. Tiszacu Impëzatul a lost foarle miscätoare.

Färä a rosli nici un cuvent, Impëratul strdnse mcïna d lui Tisza, care,biruil de durere, puta abia se spuecate-va vorbe.

Impëratul refusä de a se retrage inapartamentele sale cum il s'fätuia d.Tisza, adäogdnd cä 'i mai rëmdne pu-tin limp ca sé stea ldngä fiul sea sicä nu urea sé '1 päraseaSCä de cdt inultimul moment.

Arhiaucele Rudolf, acum duoï anïsi nu de mutt insärcinä pe d. de Sze-ghenyi, sel de sec¢iune la ministerulafacerilor sträine, de a 'i pune in re-gulä numeroasele sale scrieri in cazde moarte.

Pictorul Angeli a fäcut si dupe a-miazi portretul reposatului.

Sinuciderea archlduceluiìViena, 1 Februarie. «Gazeta de

Viena» in partea sa neoficialä, zice cdraporturile publicate ers asupra morteiprincipelul Rudor f, se sprìjizzeaü asupraprimelor relatiuzzz pi,:ute de cet mai a-propiat anturagdi aa arli,. /'celui.

Persoanele care coml,un ^est antu-ragiü spärgdnd usa camerez d,, dormit,gasirä pe principele lutins mo: i lie pa-tul séü.

Numaì pe aceasta primó impresiunea unei mortï subite se basarä raportu-rile publicate eri si suposi(iunea unes a-poplexiï.

Dar profesorul Wiederhofertliind chenal de urgeuta la cas -telul din 1leierli ig, constata cacaptai principelui presiuta o ra-na larga care trebuise se albawoartea ca conseeiuta imediata.Rana fusese produsa de o arriade foc; si de altmiuterea lùugapat se gasea un revolver des -carcat.

Nu usai e nici o indolala ca prin-cipele 'si -a dat moartea, hinddal ca servilorii se af lum atunciin castele invecivate, si ea va-letul de camera atasat persoa-nei arhiducelui ptinain s ordinpentru vànatuare, parasise pen-tru moment apartawentul pila -cipelui. Ceca ce explica ca ni-went n'a auzit detunarea.

o comisiune compusä conform regu-lamentelor a lost insarcinatä se iwheieun proces-verbal atdt asupra faptuluiznsusì cdt si asupra iinprejurärilor cet'aü lusotit.

Celte -va persoane din anturagiul i-mediat al princrpeluì, constataserä celemai multe septd7ndni, cä acesta dädeasemne de iritatiune nervoasä. Trebuese se conchuda de aci necesarmenle cäcatastro fa ce s'a produs este consecintaztzzuì actes de alieualie mintalä.Pe ldngä aceasta, principele se plângea

des de cdt -va timp de durera de cap ; elle sizntea, zicea (Mnsul de la o cadere depe cal din toamna trecutä, accident a-supra cäruia se pästrase cet mai maresecret, conform ordinelor exprese aleprincipeluï însusi.

Din causa abondentrì de materie a-mdnám pe rodine urznarea foiletonuluinosiru.

CORPURILE LEGIUITOARE

CAMERA*edin¢a de la 20 laminarie 1889

I?edinta se descliide la ora 11/2 sub pre-sedertia d-lui C. Gradisteanu.

Deputati presentt 109.Se da citire d'.verselor cererl $i se a-

prob& sumarul sed intet precedente.D. Presediute ridic& sedinta ruKand pe

dd. deputati sé treac& tn sectil spre a stu-dio. legea asupra vênzares bunurilor Sta-tului.

Ora 2. ;;edinta pe maine.Trahanache.

SENATUL$edinta de la 20 lanuarie 1889

Sedintase deschide la 2 1/2 ore sub pre$edinta d lue general Florescu.

85 senator' fata.La ordinea zilel interpelarea d -lui Mar

zescu asupra starei si administratiunei economice a nronasiiritor Neanttzu, Secu si Va-raticu din Moldova.

1). G. Marzescu, mal rainte de a pro-cede la desvoltarea interpelarel sale, con-stata, c& e de o natura foarte delicate $iroaga pe I. P. S. M.trepolit al Moldovel siSua;vee, ca nu are cea mat mica nitentiu-ne de a '1 atinge catusl de putin. Cu atatmal mutt cu cat acum a luat cunostintade adresa I. P. Sale catre Sf. Sinod princare constat& starea jalnicatu care se aftaSr. monastire Neamt, care cu toate acesteatrebue $i are dreptu se existe pentru 02)-

Biserices nationale si onoarea patrielromane. Incomplectarea acestul prolog,oratorul mal aminteste enciclica spiritualea Sf. Sinod,asupra liberilor - cugetatori, sprea putea judeca mat bin interpelarea era,tntru cat ministrul actual al cultelor a de-clarat deum -zl c& este liber cugelatori caresect& zice St'. Sinod combate din resputertexistents $i desvoltarea Sf. noastre Bise-riel nationale. 'SS Inchipue$te dar in cesituatie delicata se gaseste fnsus1 impreu-na eu ministrul cultelor and va constatastarea jalnic& si abuzurile administrativecontrarie legilor pozitive a tare' ce apasamonastirea Neamt.

D. Maioreseu, me iertati, ell nu sunttntr'o delicata situatie cu sf. biserica.

D. Mârzescu, pasind la obiectul inter -pelerei zice, ca s'a constatat de sub guver-nu trebuto anchetaloranduit& anume pen-tru a cerceta administratia MonastirelNeamtu. D -sa constat& ca s'a calcat siste-matie legea asupra comptabilitatel ge-nerale a Statului, Intreaba decl pe ministru ce rezultat a avut aceasta constatare?

In privinta starei materiale a monasti-rei constata tmpreuna cu I. P. S. Mitropo-lit al Moldovel decadente $i mizeriatncarese afta azi aceasta mare lavra a bisericelromane, eu toate ca, la secularizarea ave -rilor monastirestt, s'a lasat acestei monas-tiri afara de mijloacele prevézute In bud -getul Statului, Inca mal multe pamtntur`,vil,vite $i alte accesoril trebuincioase une'largl producatoare $i indestulatoare gos-podarii casnice. Intreaba ce s'a facut cuaceasta avere si unde s'a dus venitul ei ?

Apo', oratorul denunta abuzurile admi-nistratiel economice a monastirel, con -statand ca sumele prevézute In budgetpentru tntretinerea monastirel $i a calu-garilor,itu s'aü dat la destinatia tor. Malmutt, chiar lefile calugarilor tncetatl dinviata urmeaza a se intasa multa vremede la fisc in beneficiul unor buzunare strei-ne. Cere dar tndreptarea acestei nelegiuitestars de lucruri si a se lua cuvenitele ma-suri pentru prevenirea pe viitor a unorasemenea nereguIaritati.

D. T. Maioreseu, Ministrul al Cultelorroag& Senatul se 't Ingadue a Inlatura dindiscutie chestia ce 'i prive$ta personal.Regreta foarte mutt, ca onor. interpelatora Post declarat instrainat de Biserica, catpentru dênsul n'are a deplange acea tonenorocire si a avut tot -d'a -una eel mal a-danc respect pentru biserica national&consfrntrta de Constitutia $i legile organi -ce ale térel.

D'dlttnintrelea Intru cat priveste cre-dinta unlit Ministru legea a prevézut, caIn caz and un eterodox s'ar tntampla sedevie Ministrul al Cultelor, la Sinod vaur-ma a ti reprezintat de un Ministru ortodox,pria urmare e treaba sf. Sinod a regula a-ceasta cestiune.

Intru cat prive$te ancheta la care se re-fer& iuterpelatorul,ce ar fi fost facuta subguvernul trecut, Ministrul declara ca n'aVisit niet un raport la acte. Cu Coate aces -tea a oranduit anul trecut o comisiunecare a inventorial averea sf. M nastirlNeamtu, inventar ce a fost dresat cu tontaminutiositatea $i pe care '1 produce Infata Senatului. Ast -fel ca, un control se-rios este d'acum Inainte asiguratin admi-nistra ria averei.

D. Mârzescu nu se declara saVsfacut siinsist& asupra controiulut riguros al Mi-nisterului asupra administratiel economi -ce a Monastiri,or, fara privire la autori -tatea Chiriarchiel, and e vorba de nitre-bui ntarea banilor publici.

Oratorul facand o digresiune regreta-bila, spune Ministrulul ca e dator sé viecu un proiect de revizuire, al legel orga-nice a sf. Sinod l...

D. Maioreseu. Ministru al Cultelor, séIntreaba eu mirare, ce are a face cu inter-pelarea, revizuirea cu mutt mal gravaSi de o important&de Statalegel Sinodale.

Intru cat priveste obietta' interpelarei,crede, ca nu poate fi iréspunzator pentrutrecut, cat pentru timpul de and e la Mi-nister e in regula $i respinge or -ce impu-tare. Dar, se vede ca pentru interpelatoradministratia Monastiref Neamtu era unpretext pentu a arunca mérul de discordiein Clerul national.

I. P. S. losif, Mitropolitul Moldovel $ial Sucevei, spune ca, cerand Imbunatatr-rea clerului si a asezémintelor bisericestt,biserica nu cere nimic de lacontribuabill,ci din acea avere pe care a strans'o sipastrat'o sute de ant, pe care a luat'oStatul spre a tntampina nevoia terel. Nueste ins& exact, dupe cum a inteles interpelatoru foarte gresit, c& Episcopatul arevendicat averile monastirestl seculari-sate de Stat.

Pasind la obiectu interpelaril, oratorularata cum se fac In interesul serviciulutbisericesc uncle dislocar' In personalulcalugaresc, ce n'aü absolut nimic a faceeu legea comptabilitatel. Mal departe a-rat& neajunsurile ce tntampina monasti-rea In timpul vere' cu multimea enormea vizitatorilor, care In rea mai mare partecu tot dispretu for pentru calugarl, pre-Lind eu sula acestora o ospitalitate largasi copioasa, de care dupe ce se satura,Incarta adesea pe pari[1o' calagarl cucele mal josnice injuril !... Terminênd o-ratoru, crude ca este de onoarea Orel amentine aceste monumente nationale Inbuna stare ce li se cuvine (aplause).

D. 1%lârzescu, da Intalrire ministrulutcultelor asupra reformer legel Sinodale $ia Seminarelor.

1. I'. S. Mitropolit- Prinat, rectifrca a-retarile d -lui Marzescu, iti privinta impu-t &rei ce aduce administratiel economicea monastirel, cum c& face virimente defonduri, cand tntrebuinteaza la tntreti-nere veniturile din cre$terea vitelor si al-lele, cea ce nu e esact, tntru at aceastase face toemai pentru nevoile easel mo-nastirel.

Incidentul se tnchide.Se procede la cercetare de indigenate.Impamantenirea d -lui C. Alduleanu, ro-

man din Transilvania, se voteaz&cu maremajoritate.

Senatul dupe propunerea d -lui Cama-rasescu, lìxeaz& S&mb&ta ca zi obligatorie

pentru cercetarea indigenatelor $i a peti-tiunilor.

*edinta se ridic& la 5 ore, anuntêndu-secea viitoare pe ratline.

ULTIKE INFORMATION!

D. Lascar Catargiu va lua par-te la tntrunirea de diseara a de-putatilor si senatorilor la Hotel deFrance.

XCati-va deputati din opozitie an

redactat un proect pentru relua-rea apauajelor si tnlocuirea lor priuo sporire de listo civile.

Ni et zice co acest proect delege nu s'a dat la lumino, de oa-re-ce el nu a putut intruni uume-rul de iscalituri reglementar.

xDeputatil ail I ucrat azi tn sec-

tiuui, continuâiud a se ocupa] cuproectul de lege al vênzaril mo-sielor Slatulul.

Trel sectiuni aú terminat acea-stì5, discutiune si ail ales de dele-gati pe dd. C. Boranescu, loanRobescu Dim. Popescu.

ITnele din sectiuni aú si luatimediat dupa aceasta to discutiunelogea tocmelelor agricole.

Intr'una din sectiuni legea n'afost luata tu considerare gi mem-bril acelel sectiuni s'au pronuntatpentru dreptul comun.

Citim In «Romania Libera

Consiliul de ministril a studiataseara, sub preledinta d -lui T. Ro-setti, cestiunile financiare la ordi-nea zilei.

S'a hotarât definitiv emisiuneater tara prin subscriptiune publicoa Imprumutulul pentru rescumpe-rarea bileteler ipotecare printr'unnon tip de rento 4 la sute cu cn-poane plátìbile tn taro, si s'aú vo-tat modificorile de adus tu legea13oucei Nationale.

xFostul copitan de gendarmi Ston-

ciulescu, interogat de catre d. ju-decotor de instructie Tataranu inprivinta participoreï sale la cri-ma din strada Soarelui, a ne-gat totul sustinând ca scuze, coIcicï nu cunoaste pe Gheorghe Soa-re care '1 acuzo.

D. Tätaranu a orânduit o comi-sie rogatorie pentru Gorj, undo seafta sergentul furier Popescu, ca-re a scris petitia lui GheorgheSoave and acesta a denuntat d -luiHadu Mihaiii cum s'a comis cri-ma din strada Soarelul.

Iato cuvintele rostite eri de d.Coast. Gradisteanu cand a luat po-sesiune de fotoliul presidential :

Vé multumesc pentru Increderea ce 'miate acordat alegêudu -mé ca precedinteal acestei onorate adunare. Din parte'mi véfagaduesc a conduce eu cea mai mare im-partialitate desbaterile d- voastra, thnddrept cu or -care membru al adunaril, res -pectand In litera $i spiritul lue regula -meutui.

Ca membru devotat al partidulul liberal -conservator, voia cauta sé unesc pe totiaceia care sunt azi in divergenta pentrumici cestiuni, si sper a reu$i pentru rea -lizarea reformelor iminente ce sunt ce-rute de tara si pentru a putea scapa detriza economica ce ne bantue.

Cu sprijinul tututor vom putea pune odata pentru tot d'a -una bazele solide alenationalitatil noastre.

XD. Const. Grodisteanu, noul pre-

gedinte al Camereï, a fost primitazi dimineato rii audiente. de M. S.Regele.

Sectiunile Seuatulul aú admis,in tutelegere desevârsito cu d. Mi-nistru al lucrorilor publice, proiec-tul de Lege propus de d. SenatorIoan Plesnilo, (Covurluiub pentruconstruirea uneï &Ai ferate directetntre Galati si Bèrlad.

D. Plesnila a fost numit rapor-tor al comitetulul delegatilor qi vasupine deliberarilor Seuatului, zi-lele acestea, legea a co.rei adoptaree asigurata.

Prin urmare, traseul acestei nuollintï va fì studiat si aplicat pe te-ren, chiar in campania technic aauulul. corent.

$i ast-fel, Galatil 'si. vor vedeain curind realizat un vis de aur,care, ne place a o crede, 'i vamângâia cu prisos pentru respin-gerea porto-franculul ; tntru cat,hula in chestiuue, va tudrepta din

noti tntreg esportul si importulMoldovel catre marele nostru port,pentru ca diractiunea aceasta va ficea mal ieftina i mal scurte pen-tru traficul universal, care se stie,ca prefera calca maritima.

Cea mal originale. figure artisticoa farei, Ludovic :Wiest, a tncetatdin viale.

Toato lnmea 'I a cuuoscut saúa auzit de dinsul. Compozilor mi-nunat, culegator inflacarat al can -ticilor populare, Wiest era eu deo -sebire si un executor netlitrecutto vioara.

Simpatie, batrânul Wiest a avuto calitate rana, a careia pilda artrebui se o is tineril nostri artist' :modestia.

Card ai tu sprijinul tea taleu-tul desavirsit si modestia, atuncinu poti avea de cat prietenl.

Si Wiest lasa tu urma -1 prietenl,admiratori, pareri de reu adâncsimtite.

El moare in versta du 71 deani, plans de o numeroaso fami-lie, regretat de o lume iutreago,po care a uimit -o cu fermecotoru -1arcus.

ALEGEREA GEN. BOULANGER

Votul de eri. .lurnalele conserva -toare si boulangiste. Generalul

ob°sit.Paris, 1 Februarie 10 ore dim.

Ziarele oportuniste cred cd votul deeri e numai un mie rägaz dat minis-terului. Ziarele conservatoare privescguvernul si majoritatea parlamentaraca moralmente perduti.

Se zice cei generalul Boulanger efoarte obosit in. urma alegerei sale sica va cauta se se odiltneascd cdte vazile la tara.

Paris, i Februarie.Se crede in general in cercurile

politice cd. dupe sedinla de eri Ca-mera va termina mandatul sëa legalsi ca alegerile generale vor avea locnumai in Octombre.

ULTIMA ORA(DupesT de la corespondentiT nostril particulars

si serviciul «Havas»).

New -York, 1. Februarie. Desba-terile ce azi avut loe In Senatul din Wa-sington, indica ca Statele -Unite aunt de-cise sé accentueze atitudinea for pentrua nu permite preponderenta GermanieIla Samoa.

SPECTACOLECele doue experience ce s'aï_ facia asupra a-

custiceT sale[ ceiei mart de Cupola Palatului Ate -neului aú demostrat ca aceasta acustica ciasificasus numita sala printre cele d'intál din Europa.

O serie de productiunT musicale si 'iterare voravea regulat roc in toata Joule incepând de Jo119 lanurie curent la orale 2 p. m.

Artistic ce mai eminenti din Capitala vor daconcursul for acestor productiuni.

Prelul tntrareí coal obictnuit pentru expositiune2 lei.

Societatea industriala 'Curtea de Argas» va daVineri 3 Februarie 1889 un bal deschisIn folosulterminare) scoalel ce a ctadit societatea In comu-na Välsa'nestt.

Sala va fi din non decorata. Vor canta douemuzici.

Tinuta obicinuita.

Celebrul tragedian Ernest Rossi va da la Tea -trul National o serie de representatil, care vorincepe la zt cor. cu Hamlet.

lata intreg repertoriul: Hamlet, Ludovio XI,Othello, Regele Lear, Moartea ciuild, Scylock,Macbeth si Kean.

Trupa se compune din multi artisti si artistede merit.

Vom anunta regular spectacolele.

PRIMA SOCIETATE1,iì

CREDIT FUNC. ROMAN DIN BUCURESTI

Moria Peretu cu toate trupurile saledin judetul Teleorman, adjudecându- seprovisoriu asupra d -lui Sergiu Can -diano, sè aduce la cunostinta publica,ea licitatiunea definitiva se va face Inzioa de 25 Ianuarie s. v. 1889. In acestinterval si chiar to zioa de 25 Ianuariese primesc supra- oferte, care pe landgarantia provisorie de let 84,200 trebuese fie Insotite de si de suma de lei 85,000adica 5 0/0 din pretul de 1,700,000 leioferit de d -nul Sergiu Candiano.

Direetiunea

MARELE CIRC SIDOLISTRADA POLITIEI No. 7

ASTA -SEARA LA ORELE 8 PRECIS

REPRESENTATIE ECSTRAORDINARASAMBATT 21 IANUARIE

A 8 -A BRILINTA REPRESENTATIUNEHIGH -LIFE

DUMINECA 15 IANUARIEl'entru prima oars faimosul Elefant

Illondlu se va presenta ca elegant velo-cepidist pe un Tricicle.

Productia aceasta de necrezut n'a fostexecutat de niel un alt animal dresat.

4 EPOCA 21 IANUARIE

l*-.Fa^^5 .,. .. .

,vd./w asdc .,a,HARNASAMENTE MILITAREAduc la cunostinta numaroasei mele clientele, d -lor ofiterI precum tii onor. Publicca am transferat

MAGAZINUL SI ATELIERUL DE SELARIEBucuresti. Calea VIctoriei No. 57

Ce l'am avut In last, tn timp de 40 ani; cele mat mari recompeuse obtinute la maI multeEspositiuni din taró precum si diploma de onoare obtiuuta la Espositiunea international&de la Viena 1873, sunt cele mal bune dovezi ca pot concura cii lucrartle efectuate In Ate -lierul mea cu or -care fabricant din strainatate. Imi. vol da toate silintele ca prin perfectaexecutare a lucrului sé satisfac dorinta onor. domni care me vor onora cu comandele lor.Ca vechia industrias si In vederea reputatiuneí castigata pana acum, contez foarte multIn sprijinul tutulor. EDUARD HAYECK.Comenzi pentru districte franco la ori ce gara din tara. Se repara ori ce se atinge deaceasta arta. 1085

P

'C¿

.,.,-.-.t.-,

z,., .».I- .-t:.h r.t, bhbJr,

Zil

EPILEPSIEBoula repututa pán',ICUm /ara leac,

EPILEPSIA,Precum si toate Boalele nervoa-se sunt vitidecate de mine cu de-sévérsire, dupé un procideu flouIn cel mal scurt termen si subg3rantie.

A se indica etatea si durataboatel.Remediul modul intrebuintAril

etc. sunt expediate, in contra tri-miterel sumei de 25 francl de

Chst. J. SeemannBerlin

139, SchoVnhauser allé 139

r

CASA DE SCHIMB 613

I. m.FERmoStrada Lipscani, No. 23

Campera si vinde efecte publice si faceor-ce schimb de monezi

Cur s u I B ucuresti20 lanuarie 1889

6 0/0 Renta amortisabila6 0/0 Renta perpetua8 0/0 Obhg. de Stat6 0/0 Oblig. de st.drum de fer7 0/0 Scris. fune. rurale5 0/0 Scris. func. rurale7 0/0 Serie. func. urbane6 /0 Scris func urbane5 8 0 Scris. func. urbaneUrbane 5 0/0 Iasi5 O/9 Imprumutul comunalUb1hg. Casei pens. (lei 10 dob.)Imprumutul cu premieActiuni bancei nation.Actiuni Dacia- Romania

NationalaConstructiuni

Argint contra aurFiorini austriaciTendinta ferma

Cump. Vend.56 114 96 3/496 1/4 9799 100

104 1/256 1/2

104 1/2101

94h 286 112

23950980250230

1403

210

10596 3/4

10510294 1/28387

243601000260240

1503 40211

rl[Essss$s*sNATIONALA I

ill SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR. oeDIN BUCURESTI I

CAPITAL DE ACTIUNI I6 3 MILIOANE LEI AUR I

DEPLIN VERSATE

Aducem la cuno tinta publica, cà am 3transferat biurourile noastre In palatul 4

E° Societatel din Strada Doamnel No. 12. Li

726 Directiunea generala.

t

Casa fondata anul 1837

J. RESCH & FIIRijuterii si .loailleri Curter M. R. Regelui Carol I

REPRESENTANTUL MANUFACTUREI SI HORLOGERIE

PATEK PHILIPPE & C-NIE DIN GENEVAsi al manufacture' de argintärie

CHRISTOFLE & C -NIE DIN PARISNo. 36, CALEA VICTORIEI, No. 36.

t tw9

AVIS IMPORTANTCu onoare se aduce la cunstinta onorabilului Public si in special onorabilei

noastre Clientele ca

If!linELE SISI,t7

alarii si BianariiAL FABRICEI

SIGMUND PRAGERDin Strada Carol No. 4 s'a transferat si instalat definitiv in proprietatea sa din

ik Vieefii/kfa KO.FOSTA CASA A LUI BARON BARBU BELU

MARE DEPOU DECRAVATE, MANUSI, BASTOANE, PLEDURI ETC. ETC.

10uí

cap Scop PhilantropicCea mai frunioasa d.escoperire al secolului

PENTRU A SE IMBOGATI -PtItepede, onorabil si fera cunostinti speciale

',ucru placiti, nobil si usior chiar pentru dame

NUMEROASE CERTIFICATE DE APROBARESratult comunica explicatiunele D -1 profesor Buquesnor, San -Remo Fermo in po s, Italia

\

e No. 2, STRADA LIPSCANI, No. 24n facia Bacanlei d-lui N. loanid

ó

-îvzi

á?,-.ti0-47:

"z á

A M"tá-

ci

z

PANZARIE SI LINGERIE

!O CONETA,NrillIESSI.

pr'y0, ,v .

w% b

ó^:r,cs,04á b-"(/)?(--):

tzEl,

z

eoRecomandä bogatul sëtl Magasin cu tot felul de pánzetur',

Oland& de Rumburg, Belgia, Irlanda, Servete, Mese, Pro-soape, Madapolam de Austria, Franta si Englitera, Picheturl,Flanele, Melino, Indian, Perdele, Plapome de lanä etc., pre-cum si un mare asortiment de ruferie de Dame si B&rbatl.Broderie, Dentelle etc., etc.

ATELIER SPECIAL PENTRU TRUSOURI

SE PRIMESTE ALBITUR[ PENTRU BRODAT

938

....iii.4

y No 2' S r R áBacanieiá-PiuSi1ANiá' No .2 .

..

FONDAT IN ANUL 1852

LA RERMITUL INAGASi(V

F.BRUZESSI55 CALEA VICTORIEI 55, BUCURESTI

Se gasesc specialitati de vinurifine, asemenea si un mare depo-sit de conserve alimentare etc.cu preturi foarte moderate. too

FONDAT IN ANUI, '1852Aikaamosissezw

ECONOMIA DE INCALZIREse poate aduce pr in Inchiderea feres-trelor si uselor prin

BURLETE S UEDEcare le Inchid heremetic, ast-fel denu las& sé intre niel aerul, niel séiasä caldura si aü preferinta, cä sépoate deschide ferestrele.pentru ae-risare.

Aceste burlete se gäsesc la

MAGAZINUL DE TAPETE

H. HONICHBulevardul Elisabeta-Doamna

(Baile Eforlel)950

... , .. ... TX.

CATRE BOLNAVISunteli bolnavi de tuse, de asthm, laringitA stin-

gerea vocel, durere de gat, de ori -ce fel de ca-tar sail bronchiti si vreh sO v8 vindecail sigur 6irepede ?

Cumpéraii minunatele Hapuri de Catraminaale d doctor Bertelli, aprobate de guvernul ita-lia cu decretcle ministeriale din 28 August 1880ii 2 Octombre 1887 6i premiate la congresul me-dical din Pavia 1887, la congresul de igiena dinBrescia 1888, unde intre toate specialitaiile medi-cale expuse de catre farmaci$tii din toate (erileaü fost premiate numai hapurile de catraminoBertelli, precum $i la exposiiia internalionala dinBarcelona 1888, Sute de certificate de lacelebri-talile medicate si de la persoane vindecate chiarin tari, cari stair la disposilia onor. public lad -nu doctor M. Georgescu str. Brezoianu No. 19sunt o proba de calitalile minunate ale acestorhapuri.

O cutie de adeverate hapuri de catraminacosta lei 3.90 §i se vinde numai }i numal la d.dr. Mihail Georgescu, str. Brezoianu No. 19Bucure }ti.

La d. dr. Georgescu, representantul d- rului,Bertelli, se stia medicamente pentru urmetoareleboale : boale lumesti, sifilis, scrofule, impotenlabarbatului Si sterilitatea femeiei, reumatisme,boale nervoase, epilepsia, ori -ce boala de ficat,stomac, anima ;i allele.

CASA DE SCHIMB 805

iVI O S C U N A C H iVl I A SNo. 8, in palatul Principele Dimitrie t3Aika

Sir. Lipscani, in facia noei cladir Bancei Nationale(Dacia-Romdnia)Buouresti

Cursul pe ziva de 20 Ianuarei 4888

5 Renta amortisabila5 romana perpetua6 Obligatiunl de stat `Conv.rtu.]6 C. F. R5 4( Municipale10.ír. . Cases pens. [300 L.]7 X Scrisurlfunclare rurale57 W.

.,urbane

6 gs9It

5 9( IasiActiuni Banca Nationals'

3 9{, Losuri sernesti cu primeLosuri cu prime Emis. 1888Losuri crucea rosie Italiana

crucea rosie Austriaca cu primecrucea rosie Ungara cu prime

Losurl Basilica DomnauOtomane cu prime

Ira. en prime Bue. [20 lei)Aur contra argint sau bileteFlorini Wal. AnstrlucMarci germaneBancnote francese

italianeVI

Ruble hartieNB. Cursul este socotit in aur

Gump. Viudo961( 96 31496 56%991( 100

85%235t04í1905(

104}(10094

9207113214027194a554

Vat12410099

265

2754245

t0í95 3/4

104 3/4lot945481100074153021itu2153603%

tit126100%100270

SNIES1161610511116111111* 943 111110

BAILE c.001

MTÑSEWSY 1I Strada l'olitiei, No. 4 -6

Stabilimentul de bal este deschis In tontezilele de la diminea]a pana la 7 seara.

Pentru dame baile de vapori sunt deschise in toate Marlile si Vinerile de la t,dimineala pana la pranz.

O Baile calde sunt in toste zilele la dis- II4J posi)ia onoratulut public. Directiunea.

COVPANIA GENERALA DE CONDUCTE DE APA(SOCIETATE ANONIbIA) LA LIEGE (BELGIA)

No 3.BIUROUL LA BUCURESTI, STRADA ESCULAPNo. 3.

STUDII, CONSTRUCTIE SI INSTALARE DE DISTRIBUIRE DE t PA SI DE GAZPRODUCERE ANUALA DE TUBURI TURNATE VERTICAL 20,000,000 kil.

FORJE, TURNATORII, ATELIERE DE CONSTRUCTIEMOTORI HYDRAULICI, STAVILARE, ROBINETE, FANTANI,

-- GURI DE FOC --CONSTRUCTIE DE UZINE DE GAZ

SPARGETOR DE COKE, POMPE CU GUDRON

Incalzire cu aburi, T U B U R I cu elete si obicinuite

Medalie de argint: Paris 4878, Medalie de aur: Amsterdam 1883, Anvers 1885.Medalie de aur : Craiova 1887.

9.40

yi t ¢+

"' i '_DAt-1.+t.d,k, , ,';iyirartkAtt

MAGASIN DE LINGERIELA ORASUL VIENA

P`®A LAviLLE DE VIENIEI-ib=Recomandam onorabilei

toarele noutati :Rufarie pentru Doamne si Domni.Fete de masa, servete si prosoape de ponza.Olanda veritab. de Belgia si Rumburg.Madapolam frantzuzesc de toate calitatile

si latimile.Batiste de olanda si de lino albe si colo-

rate.Ciorapi de Dame si Domni de Fil d'Ecosse,

de bumbac, de lana si de matase.

noastre clientele pentru leftinatate al oliditate urma-

Flanele, cäm&sI si ismene de Iän& dupésistemul profesor. Dr. G. Jtieger.

Gulere si mansete de olanda ultintu fason.Mare asortiment de cravate ultimu fason.Corsete frantzuzesti Cu balene veritabile.Trusourl complecte pentru nunti.Trusouri pentru pensionale, ote-luri si restauranturi.

Avem onoare a informa pe clientela noastr& cä a aparut Catalopunostru ilustrat si va fi triinis ori-cui va face ce-rera.LA ORASUL VIENA

Calea \'ictoriei, Palatui «Dacia-România» vis-à-vis de Socec,

TITITL 7.Yr.tTSMitFOST CARACAS

2'.

BUCURESTI -- N. 4, STRADA SELARI, N. 4 -- BUCURESTI

Restaurat si mobilat cu elegant& din noie, situat In centrul Capitalel si al Comerciulul,precum Camera si Senat, Banca Nationala, Creditul Fonciar, Rural si Urban, Posta cen-trala etc. Compus din 32 camere, cu preturl foarte moderate spre concurenta tuturorHotelurilor.In acest Hotel este si o splendida Cafenea ti Restaurant comercial, aranjate din nob,

ConsumatiunI fine, si preturl moderate, mai multe Jurnale streine $i locale, Muzica na-tionals In toate serile. conclusa de simpaticul artist Homan Tache Tomtscu.Directiunea acestui Ilntel si Stabiliment s'a Inc edin tat d -ani Tasse Georgiade fost di-

rector si easier al principalelor Hoteluri dire Capitala, si care roaga pe Onorati sa clien-tela al retncuraja, asigurandu -le promtitudinea ServiciuluI si curatenia Exemplar& pecare a dat In tot - d'auua probele cele mai frumoase.1105 Rémlind cu toata stima T. G.

Tipografia Ziarului Epooa"

IlLnERT atTSRCONSTRUCTOR DE MORi

BIUROU TECHNIC, BUCURESTI STR. DA COLTEI 49

MORI, FABRICI DE SPIRT, FABRiCi DE LE11M 1RIE

FABRICI DE SCHOBEALAMasini pentru tot felul de industrie. Masini deaburi, Turbine, Route hydraulice, Deposit de

unelte si obiecte de exploatarc pentru fabrici de totfelul. Pietre de Mostra. Instalatiuni de luminaelectrica. Fabricatiune de curele de piele.(Cataloage,ci Pre(urï corente la ce7'ere gratis ,ci franco)

1054

Tiparit cu corneale Ch. Lorilleux -Cle Paris ßirant responsabil V. P. Gheorghlu