K1 170. Braşov Joi 6 09) August 1915, ÀnulILXXVm.

a b o n a m e n t u l

F« on an . . .2 4 Oor. F© o jnm. de an 12 . Pe tarei Ioni. . . 6 „

Pentru Rom ânia fi atrilnfttate :

Pe an an . . . 40 lei. Pe o ju s. de an £0 „

R E D A C Ţ I A Ş i A D M I N I S T R A Ţ I A

Str. Prundului Nr. 15

msmamut■ e primes« la adminis­traţi*. Pfsţal dnpfc tsrt?

şi. Învoială»

f S L i r O I Ir . 226; Z1AB POLITttl NAŢIONAL. Mannsoriseie an se In- napoiaxâ.

Natala M ajestăţii S a le .Braşov, 18 A u g . 1915.

Majestatea Sa Monarhul nos- fto împlineşte astâzi 85 ani ai vieţii Sale sbuciumate.

Soartea a voit ca bătrânul şi bunul nostru împărat şi Rege să pëtrèaca această aniversare, atât de rară în viaţa unui pământean, în mijlocul celei mai crunte răz- boin a lumei, pe care n-a dorit-o ş pe care a voit s’o evite din toate puterile sale, căci — pre­cum a spus-o lumei întregi în pWclamaţia adresată anul trecut popoarelor sale — dorinţa L u i fierbinte a f o s t ca sâ -Ş i închine viaţa, p e care L a dat-O Dum - meu, operei p ă c ii ş i scu tirii popoarelor sa le iubite de je r tfe le grele ş i poverile răsboiu lu i.. .

Provedfcţa însă a voit altfel şi când, silit de împrejurări im­pérative, Majestatea Sa s’a hotărît sâ cheme sub arme popoarele sale credincioase, a simţit desigur o mare durere, căci nu I-a fost dat sT înlpedece cataclizmul înfiorător, [fè care-L prevedea desigur în tdată grozăvenia sa.

In marea Sa decepţie şi amă­răciune Majestatea Sa a avut însă şi o preţioasă mângâiere. Popoa­rele Sale iubite, cătrâ cari se a- dresase cu atâta duioşie părin­tească, au înţeles glasul Domni­torului şi, ca şi în trecut, au aler­gat cu miç cu mare sub steagul împărătesc, ça să pună stavilă duşmanului cutropiţor.

Un an sângeros a trecut de atunci şi, cu toate jertfele enorme, popoarele ţării continuă cu vitejie opera răsboinică pentru restabili­rea păcii mondiale.

*

Intre popoarele ţării, cari au urmat cu însufleţire chemării Mo­narhului, ocupă un loc de frunte poporul românesc, care deja din timpuri străvechi a cultivat senti* meûtul dinastic. Acest sentiment, ca la nici un alt neam din această împărăţie, a devenit în cursul tim­purilor şi mai ales delà Iosif al Il-lea încoace un adevărat cult. Nimic, nici o vijelie n’a putut EÜruncina devotamentul neamului

M m a p i î i . . .

Datm apele în tacuri moarte..

Dorm cântecele nopţii toate...Şi ’n larg cuprinsul firei mute

Doar' piopii-ş’ spun poveşti tăcute».*

Dorm apele în lacuri moarte

De-s par’că fermecate toate...Şi-n fundul for dorm doruri multe

Dorm patimi Vechi, adânci, şi mute..»

Dorm patimi vechi, cum dorm tn[inimi

De vremi Încătuşate patimi...• • * i « . » • . . i .

Dorm apele în lacuri moarte,

Ciei dorm d firii vânturi toate...

M I.

nostru cătră Tron, căci, să fi fost împrejurările ori-cât de grele şi suferinţele ori-cât de mari, sim­ţul de datorie şi dş devotament al Românului faţă de Tron a fost mai presus decât ori-care altul.

Aceasta a dovedit-o cu pri­sosinţă anul vijelios 1848, când prin jurământul dela Blaj neamul nostru a dat cea mai strălucită dovadă de credinţă şi devotament faţă de tron, apoi anii 1859, şi 1866, când moşii şi strămoşii noştri au alergat fără ezitare sub drapel făcându-şi datoria cu vârf.

Şi de-atunci acest neam I-a rămas tot aşa de credincios Maj. Sale.

Soartea a voit ca tocmai în ajiinul aniversărei a 85-a a naş­terii Majestăţii Sale nepoţii şi stră­nepoţii acelora, a căror credinţă nestrămutată dovedită în anii 1 8 4 8 —49 a fost învecinicită în istoria poporului românesc "şi a armatei noastre cu medalia împă­rătească de aur »P entru nestră­m utată statornicie în credinţa ju ra tă « pe steagul regimentul 50, iar mai târziu în anul 1868 prin decorarea steagului aceluiaşi regi­ment, unic în felul său, de cătră Maj. Sa împărăteasa cu inscripţia > F iţi credincioşi ş i sta torn ici ca

p ă r in ţii v o ş tr i«, — ca acelaş re­giment să reînvieze gloria străbună şi să dovedească din nou şi în mod cum nu se mai poate mai strălucit credinţa faţă de Tron şi patrie pe câmpiile sângeroase din faţa cetăţii puter­nice a Ivangorodului.

*

Deşi greu încercat în atâtea rânduri de soartea nepătrunsă, care nu cruţă pe nimenea, Ma­jestatea Sa stă şi astăzi tare ca o stâncă în mijlocul mării sgu- duită de vijelie, iar poporul ro­mânesc, alăturea de celelalte po­poare ale Monarhiei, folosind pri­lejul aniversării naşterii Maj. Sale, se întoarce în această zi, plin de speranţă întrun viitor mai bun şi mai fericit, cătră înaltul Tron şi aduce Domnitorului greu încercat oma­giile sale de alipire şi credinţă.

Importanţa statelor mici.Oficiosul guvernului român »Vh

to ru l« puh’că â n prilejul demersului recent al Quadup!eMoţelegeri pe lângă statele d?n sud-estul Eeppei, următo­rul important articol:

Nu e departe vremea când Sta­tele mari aveau pentru cele mici o desconsideraţie care mergea uneori până la dispreţ.

Privite de Imperiile mari cu acel sentiment de înjosire pe care unii bogaţi îl au pentru cei săraci, Statele mici primeau adesea dela acele Puteri, cari s ’au declarat Areo­pag european, sfaturi şi îndemnuri totdeauna interesate, şi de multe ori cu caracterul unor ameninţări.

N au lipsit nici cuvintele dras­tice cu aplicare la naţiunile slabe. Frincipele de Bismarck, ni se pare, a zis că Statele mici sunt bătături cari împiedică mersul celor mari, iar lordul Salisbury, a formulat sen ­tinţa că »Statele mari vor deveni din ce în ce mai mari, iar Statele mici din ce în ce mai mici«

Aceste sentinţe de condamnare priveau mai ales statele mici din sud-estul Europei, fiind că existenţa acestora era ca o piedică în drumul de expansiune al imperialismului Sta­telor mari.

La această stare de inferioritate a Statelor mici din răsăritul Europei a contribuit In bună parte neînţele­gerea permanentă dintre dânsele, geloziile şi rivalităţile cari le făceau să se duşmănească de moarte. Abia eşite din perioada formaţiunei de Stat şi organizărei interne, cu ve­leităţi de sporire teritorială şi etnică, popoarele mici din Sud Estul Europei, pe lângă că se ciocneau în aspi­raţiile lor, au mai săvârşit greşeala de a căuta în afară — alipindu-se de vre o Mare Putere — un sprijin pentru realizarea aspiraţiilor lor.

Dela acest fapt de abdicaţiune naţională, până la aservirea aproape complectă, n’a fost decât un pas, pe care Statele mici 1-au făcut pe nesimţite. Statele mari nu s’au lâaat mult rugate în solicitarea sprijinului Le convenea să aibă un amestec, o influenţă directă în viaţa naţiunilor mici. Dar acordarea sprijinului nu se făcea fără contra-avantagii, fără stabilirea unei infeodări car.; crea între Statele mici şi cele mari ra­porturi dela vasal la feudal.

Ceva s’a schimbat însă în a- ceastă mentalitate a Europei. Deo­parte întărirea conştiinţei naţionale a ţărilor mici, de alta atitudinea a- desea neînduplecată a ţărilor mari au îndreptat coloana vertebrală a popoarelor slabe, cari îşi caută azi

mântuirea numai în propriile lor forţe.

Faptele de arme cu cari şi-au cucerit independenţa sau şi-au spo­rit întinderea teritorială, nu numai că le-au dat conştiinţa propriei va­lori, dar au contribuit să le înalţe prestigiul chiar în ochii celor cari altădată se încumetau să le dicteze, împrejurarea că Statele mari, beli­gerante azi, solicită, cu o stăruinţă demnă de reţinut, concursul ţărilor mici din răsăritul Europei, nu este ea o dovadă luminoasă a importan­ţei dobândită de Statele miri?

De unde Ie vine această im­portanţă sporită? Din faptul că au, ca şi cele mari, un egal drept la viaţă şi din buna dreptate a velei­tăţilor lor.

Valoarea unei naţiuni nu este o chestiune de număr. La începu­tul războiului mondial, care a pus în cauză şi drepturile popoarelor mici, Fritjof Nansen, celebrul explo­rator norvegian, a relevat, cu mult adevăr, că bonurile culturale nu sunt de fapt rodul popoarelor cu număr mare: Atena veche rămâne cu gloria ei neperitoare. Italia lui Danie, Michet-Angel, da Vinci, n’a fost o Putere Mare. Când Shakes- peare şi a scris piesele, Englezii erau abia câteva milioane.

Tot aşa Franţa lui Descarles şi Voltaire şi Germania lui Goethe şi Kant.

Aşa dar, dacă e să se judece drepturile unei naţiuni după contri­buţia ei la civilizaţia omenirei, aceste drepturi nu sunt în funcţiune de număr.

Dar drepturile popoarelor sunt imprescriptibile, cum sunt şi cele ale individului. Le au şi naţiunile cari, din cauza vicisitudinilor isto­rice, n’au avut încă putinţa să spo­rească bunurile omenirei.

Acest adevăr începe să pătrundă şi în spiritele celor mari şi puter­nici, aşa că, în ciuda sentinţelor de osândă de altă dată, popoarele mici primesc azi, în Jocul notelor cominatorii, profesări de dragoste.

Importanţa lor crescută e un corelat al puterei lor militare, al si­tuaţiei lor geografice şi al capaeită- ţei lor economice — şi aceasta ex­plică multe, dacă nu totul.

f t e s f r i s lu n c a c a b i n e t u l u i d i n . Din A ten.* se «omumcă :

President al camerei a fost ales deputatul Zaritsianof, un aderent alui Venizelos, cu 192 voturi. Can­didatul guvernului, Deilos, a întrunit numai 93 voturi. G uvernul G u- n aris a dem ision at.

pădurile de curând stârpite, este încă destul de fertil, dar cere muncă siste­matică şi este apt pentru tot Mul de culturi şi produsţiunl. Ia fânaţe şi pă­duri am găsit tot-felul de graminee de valoare şi ta pădure mult trifoiu alb unguresc, aşa-nuoaitul <T rijo lium panno- nicum«, o splendoare a fânaţelor şi pă­şunilor noastre dela munte şi câmpie. Vii au fost ia multe pieii, dar fiiud distruse de filoxera, au fost înlocuite prin pomi roditori ori custură do po­rumb. insă aci strugurii şi poamele se coc cu 2—3 săptămâni înaintea celor do ia '•ârnp şi produc vinuri tari de deal ş i m ai uşoare de baltă .

In pădure sunt tot felul de specii de valoare — fag nu am văzut — dar pădurea şleau amestecată cu ulm, frasin, jugastru, telu, scoruş de mân­care, scumpie dar fără stejar.

Pe unele vârfuri începe apoi să se ivească modest stejarul, până ce dai în sfcejârişe puse — cu stejar de muncă propriu zis —• Q aercas ped u n - culata, apoi cer gârniţă mu'tâ şi tufă râjoasă, şi alte varietăţi şi curcituri

Statistică sau album, ori ambele?

— Fine —

La acest loc, este bine, să ne oorirn pe câteva momente asupra unui lucru de mare importanţă la facerea statisticei. Anume: la uniformitatea ehi stionarului, care va servi de bază pentru adunartsa datelor necesare. Fără de această uniformitate lucrarea sta­tistică nu ni-ar dă ceeace tocmai avem de scop să obţinem prin facerea ei.

Chestia uniformizării chestionaru­lui a format obiect de discuţie şi in comitetul »Asociaţiunii«. Ansă ia aceasta a dat o propunere intrată dela un mem­bru corespondent al secţiunii econo­mice a acesteia: ca comitetul »Asocia- ţiuniU să ia iniţiativa pentru compu­nerea unei statistici a jertfelor de sânge şi de vieaţă, aduse de poporul nostru în răsboiul actual. Această sta­tistică a celor căzuţi şi răniţi în răs- boiu, precum şi a ostaşilor şi ofleerilor români, decoraţi în cursul răsboiului, să se facă., pe baza listelor oficiale a celor răniţi şi căzuţi pe câmpul de lup­tă şipe baza listelor a celor decoraţi, apărute în »Budapesti Kdz o -y«.

Comitetul »Asociaţiunii« a apre­ciat după vrednicie această propunere, care, executându-se, ni-ar fi putut servi, in adevăr, o seamă de date, incontes­tabil exacte, de mare valoare. Dar, de altă parte, recunoscând pe deplin în­semnătatea unei statistice a jertfelor de sânge şi vieaţă, a crezut, că ar fi de mare interes să se adune şi alte date, pe lângă cele recomandate de propunător, pentru ca să avem un ta­blou cât mai complet al J ertfe lo r noas­tre de sânge şi avere cu ocazia acestui răsboiu.

In acelaş timp, comitetul »Asocia- ţiuniic având în vedere, că autorităţile noastre bisericeşti de ambele confesiuni au luat oarecare măsuri pentru pre­gătirea unei asemenea statistici a ho­tărât ca, spre scopu l uniform izării da te­lor necesare pe itru compunerea acestei statistici, să se întocmească un chestionar, care să se disiribue prin venerabilele coKsistoare de ambele confesiuni tuturor preoţilor români din patrie, cu îndato­rirea ca să deâ răspunsurile cerute în acest chestionar.

Compunerea acestui chestionar a fost încredinţat a Secţiunii istorice a >A- sociaţiuniic, care, nu ne îndoim, va şti să-şi îndeplinească această încredinţare prin fixarea principiilor conducătoare, ce trebuie avute în vedere la facerea statisticei din chestiune şi a singu­raticelor întrebări, la cari va trebui să se deie răspuns. Cu toate aceste ţinem că nu e de prisos a-i atrage atenţiunea asupra împrejurării, de mare importanţă, ca la stabilirea chestionarului să nu scape din vedere, că statistica aceasta are să îmbrăţişeze nu numai jertfele de sânge şi de vieaţă, ci je r tfe le de ori ce sciUt aduse de poporul nostru în cursul acesţul răsboiu, îmbrăţişând ast­fel, spre completare, ş i p a r te a curat economică-financiară. Pentrucă numai în chipul acesta vom putea da o icoană fidelă a tuturor jertfelor, ce le reolamă dela noi acest răsboiu înfricoşat.

«i

ale stejarului, pe cari încă nu le-am putut studia.

Păduri sunt destule şi între ele păduri mari de mii de hectare şi de peste o sută de ani vechime, mai multe însă sunt păduri tinere, brâcuite prin păşunatul cu vitele* In pâdUri se vede încă multă scumpie a cărei foi şi lemn măcinat servă la tăbăcitul piei* lor, pe care tăbâcarii noştri şi streini o aduceau din Turcia, Iar azi o pot avea produsă pe pământul românesc dela Turtucaia Silistra etc. Rămâne că chestiune a viitorului, înfiinţarea Unei şcoli profesionale proprii de tăbăcitul piedor ia Făgăraş ori altă localitate care să-i dea un nou avânt vet hei noastre industrii de tăbăcitul pieilor de oaie şi capră, iar ebumişti avem har Domnului destui şi scoarţă de stejar colţari şi scumpie producem.

Insă pentru a se putea lăţi edi­tura sistematică a pământului, trebuie întâi regulată proprietatea în Cadrilatei1 şi asigurat dreptul de proprietate avii- tului fiecăruia. Sub turci pământul eră considerat de drept proprietatea stătu«

s a c a z a

H oldă de săcarâ , holdă de săcarâ, D us e ’n bătălie, dus de astâvarâ, D us e ’n bătălie , dus e d ragu l meu Ş i-l a ştep t de-atuncia şi-aşteptatu-i

[g re u ...• • * •

D us e ’n bătăliei dus de astâvarâ, H oldă de săcarâ, holdă de săcarâ!..

L a jo c nu m ă duc ş i nu m ai lp o r t salbă,

CLI aştept cu dor ş i cu pâne albă, IIa ştep t cu dor, tr is tă de-astâvarâ, H oldă de săcarâ,f holda de săcarâ/. .

Szum azu.

In ţara nonă.B ucureşti Iulie 1915.

— Fine. —

Terenul în partea locului este ac­cidentai cu numeroase podişe, brăzdate între ele de numeroase părafe adânci, în care se găsesc ape curgătoare ori şi pot o sistematice, prinse în sghiaburi de peatră cu multă îngrijire de cătră turci, şi la dispoziţia tuturor. Terenui aci deci este destul de variat, şi ca poziţie şi ca foloase şi nu prezintă de­loc caracterul de stepă. El pare a trece cu totul peste câmpia României şi se aiipeşte de marginea regiunei dealuri­lor României dela Piteşti, Târgovişte şi Pioeşti ca o continuare a ior cu te­ren lutos argilos şi cu caîcaruri în el. Pe multe coaste s’au deschis cariere pentru scos pe&tră de var, şi de con­strucţie. Pe când cea dintâi dă şi un minunat petriş de aşternut pe şoşele, a doua se macină mai uşor şi produce mult noroiu.

Terenul, fiind bogat în humus din

Pugins 2 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 170—1015

Până aci am arătat importanţa şi necesitatea unei statistici proprii, ce, se Înţelege, are să cuprindă, mai ales, cifre. In cele următoare vom constata şi noi, Împreună cu toti ceice s’au mai ocupat cu ideia unui album, ăi eroilor noştri, că, tn adevăr, suntem datori, ca în semn de pictate pentru vitejii noştri, cari şi au vărsat sângele în credinţa unui victor mai bun al poporului nostru ş! tn genere ai .omonimii, să întocmim acel album, care va avea să cuprindă date biografice asupra eroilor noştri mor<i pentru tron şi patrie cum şi fotografiile a l to r a , având eie să fie păstrare pentru toate timpurile într’un loc de cinhte al Muzeului >Asociaţiunli«,

Din cele spusa până aci se vede că un lucru est< statistica şi altul al butruil Ambele însă lucruri de mare importantă, cu cari suntem datori amin- tirei eroilor no, ir: şi vredniciei noastre de popor cu aspiraţii la un viitor mai bun.

Deci, bine să se însemneze, două lucrări sunt de făcut, cari, ar fi prea greu, să se pună ambele în sarcina unei instituţii. De aceea ţinem, că e foarte natural şi potrivit ca statistica să o facă consistoarele noastre, pe baza chestionarului contemplat a se întocmi de cătiă Secţiunea istorică a >Asocia- panii*, iar albumul de însaş *Asocia- Punea* prin organele sale şi acesta să cuprindă nu numai pe membrii >Aso- ciaţiuniU, ci pe foţi fiii poporului nostru din această ţară, cari au murit moarte vitejească în răsbciul de faţă, şi ale cărora fotografii vor aveâ să fie păs trate, ca stumpe relicvii în şalele Mu­zeului »Asociaţinoii«, care este Casa poporului tomânesc din această ţară.

*

Prin urmare vom face şl statis­tică şl album, cari sunt de importanţă şi necesare din punct de vedere gene­ral, mai înalt Dar, cu o cale, acum au cel mai bun prilej toate parohiile res­pective comunele noastre să deschidă un registru, care să cuprindă numele tuturor soldaţilor mobilizaţi, biografiile celor câ’zun în lupte, eventual portre* tele lor, cum şi toate datele amănunţit, după chestionarul, pe care îi va da »Asociaţmuea« prin consistoarele noa­stre.

In chipul acesta am avea un înce­put de cronică a evenimentelor mai în­semnate pentru fiecare parohie şl co­mună. Să nu uitam, că aite neamuri au astfel de cri n*d, şi însemnări purtate din vremuri străvechi, şi că şi noi nu­mai aşa vom puteâ aveâ o istorie, dacă nu vom trece înainte ca sălbatecii, fără a iă»â urme scrise despre fapte vred­nice să trăiască lu veci.

plata comemorativă, pe care se va în­semnă numele tuturor fiilor săi, jert­fiţi pe câmpul de luptă; să fie cetiţi şi pomeniţi la toate slujbele şi fiecare străin, care se va abate vreodată să ştie şi să cunoască numele lo r ...

„Dară pe lângă cimiter şi monu­mente particulare neamul nostru să le ridice eroilor marea lespede de stâncă monumentală aşezată Intr’un loc tradi­ţional al ţării noastre. Pe această les­pede să se îoscrie cu litere de aur nu­mele tuturor eroilor răpuşi In jertfa devotamentului şi an de an să peleri- năm cu toţii la acest mausolou simbolic, iar după noi generaţii să venereze până în veac numele acestor glorioşi luptă­tori, rămânând totodată cea mai vădită dovadă de vitejie, cu care s’a distins şi de »stădată poporul român, spre fala şi mândria urmaşilor noştri“.

Statistică şi album, iată două lucruri, cari vor trebui înfăptuite cu concursul tuturor fiilor neamului nostru şi cuprinzând datele necesare din toate satele noastre; apoi registre şi placa comemorativă, cari va trebui să le facă aparte fiecare parohie. Iar mai târziu, în vremuri mai prielnice, completând toate aceste şi prin marea lespede de stâncă monumentală.

R. E.

Este o chestie de onoare pentru fie sare preot sâ deschidă un astfel de regietru, ş e de datorinţa învăţătorilor şi altor cărturari dela sate să deie preotului mână de ajutor la adunarea datelor şi ia c mpunerea registrului.

Nu putem încheia, credem, mai bine aceste şire decât reproducând câ­teva frumoase pasagii din artico’ui d-nei Marta Buivleucu cu titlul *Cum să i ve­nerăm*, articol, care, s’a reprodus în întregime aproape în toate zareie noastre. „Moi..., zce d-sa, desfăşurând marea activitate caritativă..., avem da torfnţa de a îngriji de copilaşii orfani şt săruci, &i ceior ce şi au jerflt vieaţa. . . . Fiecare din noi să se considere ca mama acestor copii părăsiţi ajutorân- du-i cu fapta şi cu cuvântul, ca să nu cadă pe u âui nemiloase şi străine ex­puşi ia perire trupească şt sufletească. ... Neamul întreg le datoreşte ac*.stor eroi cuitui cel o ai p o- întru vecinică amintire. Nici unui din numele lor să nu se uite şi să nu se piardă. . .

„ ... Fiecare biserică şi bisericuţă să anine pe zidul ei o icoană sfântă’

SITUAŢIApe câmpul de răsboiu.

Azi dimineaţă am primit dela bi­roul de presă al prim-minlstrului ur­mătoarele comunicate oficiale telegrafice:

Budapesta 17 August —Din marele cartier general al nostru se comunică oficial cu data de az i:

In nordul monarhiei.Urmărind fără încetare pe duş­

manul care se retrage tn conţinu, trupele austro-ungare de sub co­manda generalului de divizie Arz, au înaintat până la Dobririka, 20 kilom. spre sud-vest dela Brest-IA- towsJc.

Honvezii maghiari au respins ariergardele ruseşti, cari îşi luaseră poziţie lângă Pisczac. Forţele de sub comanda arhiducelui Iosif Fer- dinand înaintează pe lângă Bug, spre Ianorn. In tinutul Konstan- tincw generalul Kovess a aruncat pe duşman peste Bug. Spre nord de Bug-ul inferior cavaleria austro ungară se luptă umăr la umăr cu cavaleria germană.

Pe frontul dela Vladimir-Wo- linslcij şi în Galiţia osticâ e linişte.

La graniţele italiene.Focul artileriei italiene, îndreptat

contraforturilor noastre dia l iro ly a ţinut eri ziua întreagă. Detaşamente mai slabe ale duşmanului, cari înaintaseră în pădurea dela Sugana până la Carsano (la nord-ost de Borgo), le-am aruncat peste valea Maso.

P e frontul dela litoral Ita­lienii au continuat cu forţe mai mari ieşirile lor în contra poziţiilor noastre dintre K m şi Tolmein, dar

în tot locul au fost respinşi caü- I zându-le mari pierderi. I

Platoul dela Boberdo eri după I amiazi a stat din nou sub un foc 1 violent de artilerie. 1

General de divizie Höf er, loc« I ţiitorul şefului de stat major. I

Pe frontul anglo-franco- I ruso-german.

Berlin, 17 Augüst. — Buletinul o« flcial al nr arelui cartier general german e pentru ziua de azi următorul :

Pe câmpul de operaţii dela v e s t: înaintea Ostendei bateriile noastre pentru apărarea ţărmului au alungat două distrugătoare duşmane.

In Argonii ostiei am cucerit un tranşeu duşman la La fille mortt.La Bapaume un aeroplan engleza căzut în mânile noastre. Pe cei doi ofiţeri, cari se aflau în el, i-am făcut prisonieri.

La ost şi sud-ost: Armata lui I Hindenburg a dat alte lupte succese în ţinutul Kupischky, unde a făcut prisonieri 625 Ruşi, între cari 3 ofi­ţeri, şi a capturat 3 mitralieze.

Trupele colonel-generalului Eich­horn sub conducerea generalului Litzmann între Njemen şi Jessia au ocupat prin asalt forturile situate la sud-vest de Kowno, unde au făcut mai mult de 4500 prisonieri, au capturat 240 tunuri şi alt material de răsboi.

Armatele generalului geholte şi Gallwitz dând lupte peste lupte, au aruncat din nou pe duşman în di­recţie ostică, au făcut 1800 priso­nieri, între cari 11 ofiţeri, şi au capturat 1 tun şi 10 mitraileze.

Pe frontul nord-ostic dela Nowo* Georgiewsk am ocupat cu asalt un fort mare şi două redute dintre forturi.

P e celelalte fronturi ne-a suc­ces, aproape în tot locul, să arun­căm pe duşman şi mai departe înapoi; aici încă am făcut 2400 pri- zionieri şi am capturat 19 tunuri şi alt material de răsboi. Armata prin­cipelui Leopold alBavariei şi grupul de armată Mackensen înaintează mai departe învingătoare.

In raportul oficios din 16 Au­gust al comandamentului armatei i ruseşti se susţine, că în 18 August avantgardele ruseşti au ocupat două şiruri de tranşee germane la Buna• jow iar pe apărătorii lor i-au mă­celărit.

Trupele germane cari se luptă pe acest front au cunoştinţă numai despre o întreprindere a unei pa­trule ruseşti, care a avut loc în noaptea de 12 spre 13 August. A* ceasta a eşuat însă total, duşmanul a lăsat înaintea poziţiilor noastre 4 morţi şi 2 răniţi, iar nouă nu ne-a cauzat nici o pierdere.

C riză tn g u v ern u l Francez.Din Genf se comunică;

Se spune că, in cazul repăşiril mi« nistrului Viviani, va urma o schim­bare de persoane şi !n conducerea ar« • matei. Poincare a conferit Vineri şl

luî, iar locuitori drept chiriaşii lui, şi din producte dedea flecare dijma în natură, afară de marii proprietari bei- turci şi bunur ie de mână moartă a Vacufurilor Sub bulgari s’a favorizat formarea micei proprietăţi şi a comu­nelor rurale, cărora li s’a lăsat o mare parte din păduri şi păşuni spre folosire neţărmurită. Gu e^nui nostru din con­tră a trecut pădurile în domeniul sta­tului pentru a ie feri de devastare mai departe, pană la regularea lor de­finitivă şi a sporit funciara şl irnposi- tele spre a putea deschide şosele şi drumuri de comunicaţie regulată şi a Investit în mijloace de comunicaţiune peste una sută milioane Lei — mai mult decât bulgarii îa acel def ani.

Chestia regular;! proprietăţii şi revizuirea cadastrului a amânat-o pe mal târziu pentru timpuri liniştite. Lo­cuitorii sunt cam nemulţumiţi din causa impunere! ia imposite şi resfric- ţlunea ia păduri, care însă se face tot în favorul şi spre ocrotirea lor. Sub Bulgari turcii nu plătiau decât foarte puţin bir, dar bulgarii nu le au făcut nici o înlesnire sau îmbunătăţire; ei s’au de- »Interesat complect de ei. (3/ toată pă­şunea abundentă, el au m ute vite dar relativ de. puţină valoare. Mai buni su rt caii tătăreşti de Dobrogaa şl bi­volii mari ca animale principale de j muncă. Vitele bovine sunt interioare j celor de Moldova; oile sunt ţigăi albe i

şl fumurii, şi mal sunt relativ multe capre.

Satele. Curiositatea mă Împinse să vizitez şl unele sate şi instalaţiile lor de economie. Mă Îndreptai întâi spre un sat pur turcesc: Starighiol, dar cu toată abundenţa lor în materiale de construcţie aşa zicând la uşa fie căruia: peatră şi lemn, nu aş avea m>ulte de spus nici de sat nici ’clădirile lor. Mai întâi pe uliţi era un glod aşa de mare, de nu ne incumetarăm nici cu trăsura să pătrundem in el. Ne mulţumirăm deci să facem un popas la cafeneaua din marginea drumului, care era plină de oameni, numai turci, şi unde făcurăm şi no< trei persoane un alişveriş de 25 bani: câte un ciai şi o cafea. Totuşi curiositatea mă împinse de-a vedea mai de aproape in lăuntrul unei curţi turceşti. Cu un jandarm şi un pădurar al statului după mine am întrat în cea dintâi curte turcească, b ne înţeles nu şi în casa omului. Ce se spun? Curtea largă spaţioasă dar cu c ădirile eco­nomice fără de nici o rândueală. Grajdiu închise avea pentru vite şi poiata de gard acoperită cu coceni, pentru paie, dar de fân nu se prea ved.ea. Casa şi acaret ele erau acoperite cu olane. Ţeşala la dânşii nu e în uz.

Mai târziu peste 2 luni, când am venit iarăşi între dânşii m’au recunoscut Îndată, şi m’au condus să-mi arete lu­cerna trimisă de mine, tunde au să-

i| mânat-o şi că a răsărit binişor, deşi

prin tălmaci ne înţelegeam cam cu greu. Atunci am vizitat satul întreg şi gospodăria unui bulgar bogătaş cu 200 Sectare proprietate latre dânşii, şi în altă parte iar cu 200 hectare. Despre sat şi instalaţiile lui n-aşi avea alte de observat, decât că va fi de lipsă o nouă rânduialăşi ordine pe de-a întregul. Doi dintre ai noştri-ardeleni-s’au pripăşit de curând printre dânşii ; de văzut nu l-am putut vedea, nici gospodăriile lor. Ca ciobani şi proprietari de oi se găsesc des şi mai mulţi ardeleni între dânşii.

In altă zi mă îndreptai spre sud în satul pur bulgăresc Staro-Seiu, co­mună mare cu vro 371 de ţărani ghiaburi. Am vizitat biserica bulgărească şi casa preotului, care avea vro 90 hectare proprietate, dar nu o cultiv* Sfinţia Sa singur, ci o dădea la oa­meni în parte. Sf. Sa făcea şi negoţ cu cereale. Casa preotului era după obiceiul turcesc clădită cu parter înalt cu m»i multe odăi, ta cari de abia te învârteai şi erai bun bucuros când ai eşit afară la aer liber. Lângă ea era altă curte mare a economiei pieotului, cu maşina de treerat şi un mare pătul plin de porumb.

Când eram la preotul în vizită ne arătă din uşă, că trece un milionar pe stradă, om cu o avere 700—800 mii de i Iei dar îmbrăcat ciobăneşte. Se purtă ca j orişi ce cioban dela oi. Averea a făcut-o 1

din specula cu producte. Aşa de simpli | sunt aproape toţi bulgarii în obiceiu­rile lor,

A doua oară când am vizitat sa­tul Staro-Selu, am vizitat economia pri­marului situată în centru, pe o curte foarte largă, şi spaţioasă dar truncheată prin vreo 10-12 acarete deosebite fără de nici un rost. Vitele le ţineau iarna sub casa bătrânească zidită din peatră ş* lemn după eliberarea lor de sub turci şi toate menite acum să fie dărâmate ca necorăspunzătoare. Primarul vorbea perfect româneşte, tatăl său bătrânul insă numai bulgăreşte şl turceşte. Şi acestora Je trimisesem semânţă de tri­foi u şi de cânepă de Bologaa, în ve­derea desvoltăre! industriei nâvoadeior, pe care au sâmânat-o. Vite ţin multe şi ei şl relativ puternice, căci au pă­şune multă şi fânaturi bune îft valea cea largă.

Vizita cea mai importantă insă ni-a fost ta şcoala clădită de bulgari şi cu 2 puteri didactice, pe care după legea lui Apponyi ar fi închis-o a doua zi, deşi era binişor dotată cu tot felul de hărţi murale bulgăreşti şi instru­mente de intuiţiune, insă băncile de tot primitive şi neînc&pătoare. Gu­vernul român a numit îadată 4 puteri didactice şi din cele mai bune. Am a- sistat la probele de repetiţie de îa - cheierea anului şi am admirat deşte -

| ritatea şl iscusinţa profesorilor în io* struirea elevilor şi elevelor cari încă nu posedau limba română, Ia jocurile Banul mărăcine, Mioriţa.

Silistra. In anul 1894 făcusem o escursiune dela Călăraşi la Silistra bulgărească pe atunci. Mare ne fu mi« rarea la descindere, căci la debarcader toţi slujbaşii bulgari: jandarmi, flnanţi servitori dela poştă, deşi toţi în uni« forme bulgăreşti, vorbeau între ei toţi româneşte, şi numai româneşte. Io oraş, am văzut atunci mai multe firme comerciale şi de meseriaşi ro­mâni cu numele de Ionescu, Petrescu Vasiiescu etc. etc. care ne-a dat im­presia că oralul Silistra mai mult de jumătate este românesc. In liceul bul­găresc şi şcoala normală am găsit vro 2—3 elevi, cari vorbeau bine româ­neşte, erau originari din Dobrogea noastră.

Ei bine Ia retrocedarea Silistrel cătră noi nu s’au mai găsit români (?) decât numai bulgari, făcuţi din Braşo- van off-Călinof din Calinescu, Petrow din Petrescu, Calcef din Calciu, Eaeff din Eaciuleseu etc. eto. Această meta­morfoză s’a produs în decurs de 15—20 ani sub influenţa, şcoalei bulgare.

De asemenea şi in unele sate. In sate cari erau de sute de ani pur ro­mâneşti, ca cele dela Ostrov, Gârlita Galiţa etc, bătrânii toţi mai ştiu romă«

Nr. 170—1918. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Pagina 3,

Sâmbătă timp de mal multe oare cu | şeful liniilor de fortlflcaţiuni ale Pari- | şuiul, generalul Gallieni. Nu sunt spe­ranţe, că socialiştii să Înceteze atacu­rile lor !n contra guvernului şi condu- cerei armatei, fără concesiuni întinse*

Clemenceau vrea in cazul când Vivianl va încerca s& reprime opoziţia camerei, să producă la Senat o mani- totaţJune antiministeriaiă.

A rh id u ce le F i id e r lc la Majestatea Sa. Din Viena se co­munică :

Generalisimul armatei austro- oogare Arhiducele Frideric a sosit eri dimineaţa de pe câmpul de luptă din nord, pentru a prezenta Maj. Sale în persoană omagiile armatei

| austro-ungare din prilejul zilei natale a Maj* Sale.

Ş T I R I .— 18 August n. 1Ô15.

Din cauza sărbătorii de mâne, Schimbarea la faţă şi a sărbătoarei oficiale Sf. Ştefan de Vineri, când conform legii e repaus dominical, ziarul nostru ar trebui să apară Sâmbătă seara , dar din cauza unei reparaturi temeinice la maşina de tipărit, care recere un timp de 4 zile, «ziarul nostru nu va apărea decât Luni seara, săptămâna v ii­toare.

Pentru a compensa pe cetitorii noştri, am scos săptămâna aceasta doi numeri întregi, iar săptămâna viitoare vom scoate trei numeri com- pleti.

0 Înmormântare duioasă. Azi iaorele 3 după amiaz* a avut loc, In bi­serica sf-tel Treimi din Braşov-Tociie, Înmormântarea regretatei E l e n a D . M a r ­ţea n . B a b o ie , soţia protonului nostru D u m itru M a r e e a , învăţător la şcoalele centrale primare române din loc. Ne- mângâiatul soţ, a tâ t de crud lovit de moartea iubitei sale soţii, de présent e departe de aici pe câmpiile Gaiiţiei, unde a fost chemat din toamna trecută să-şi facă datoria. Zilele trecute primise un scurt concedii, pentru a-şi vedea soţia bolnavă şi a plecat din nou cu inima

I «drobită şl cu sufletul adânc îndoliat, vizând că morbul înaintează to t mai mult şi ştiind că pe iubita sa soţie nu 0 va mai vedea în viaţă, iar cei trei copilaşi li vor rămânea orfani şi de mamă şi de tată, până când Ii văii dat ţi iui să se reîntoarcă de acolo, unde l»a chemat datoria lui de soldat.

La înmormântare a luat parte un public numeros şi ales, iar pe lâDgă carul mortuar învăţătorii delà şcoala primară petreceau la calea din urmă pe soţia colegului lor, că ru ă nici cel puţin atâta nu i-a fost dat. Prohodul a fost oficiat în mod înălţător de P . O . d - l D r . y asile S a f t u protopopul Braşovului şi de părintele b o n F r i ş c a , iar corul bise­ricesc delà Sf. Nicolae sub condu*e ea zuust ului Q , D i m a a e se ru ta t în m ) ă dui s răspunsurile iunebrale ţinând a-şi face astfel o pioasă datorie faţă de uemângăiatul soţ, care delà înfiin­ţare* acestui cor începând a iost şi este un zelos membru al său. Direc­torul şcoala! primare d-l Ş t e f a n P o p a ­l id Intr’un panegiric sim ţit a scos apoi In relief frumoasele calităţi ale răposatei, care a fost o soţie, o mamă pi o gospodină de model.

Dormi în pace suflet nobil, Ur tu nemângăiat soţ, care te afli atât de

neşte şi vorbesc adesea in tre ei româ­neşte. Unii sunt chiar ardeleni de ori­gine, iar fii lor au devenit bulgari fa ­natici. L'mba românească era proscrisă In şcoala bulgară şi prin şcoală In so­cietate/;

La începutul constituire! statului bulgar limba română era de predilecţie limba saloanelor, căci nu toată lumea bonă vorbea limba diplomatică fran- oeză, germană ori rusă, ci cel veniţi din România vorbiau de preferinţă limba română.

Şcoala română va avea o mare şi pea misiune de a aduce pe aceşti fii iăticlţi la matca de unde au plecat. In oraşe şi porturile dunărene limba dt trafic zilnic este cea românească, limba neo-greacă este scoasă din oi deodată cu retragerea turcilor dela Dunăre.

Sosirăm ia Silistra tocmai când «a serbarea de încheierea anului la

| şcoala mohamedană, ce s’a ţinu t sub prezidenţia prefectului şi a revizorului şcolar d-l Mrrjeru, acesta în costum ntţional. Aş avea o dorinţă, să-l văd iplieând şl legea Iul Apponyi.

i o a n d e p e V ă c ă r e a ,

departe pe câmpul de or*oare, află m ân­gâierea în marea ta nenorocire, în du­rerea noastră a tuturora, cari am de­plâns pe neuitata ta soţie şi am mân­gâiat pe sărmanii tel copilaşi rămaşi orfani.

Comemorarea poetuluiV.AlexandriLi 22 August v. se împlineşte un pă frar de veac dela moartea lui V. Ak o r d r . In vederea acestei aniversăr se proiectează îq Komânia mari serbări comemorative. Din acest prilej se co­munică din la ş i:

D. arhitect M ih ă i l e s c u va merge în cursul acestei săptămâni la Mirceşti spre a mai complecta unele schiţe cu privire la restaurarea curţii în care a locuit marele b a rd ; de asemenea d-sa va face o schiţă în vederea construire! Ui ei capele şi a unei alte schiţe în vederea reclădirii cavoului în care doarme somnul de veci autorul »Fân­tânei Blanduziei«.

D. D i m i t r e s c u , secretarul comisi- unei monumentelor istorice, care a în­soţit la Mirceşti pe d. 1. Bianu, a rămas acolo timp de aproape două săptămânii

Având concursul b inevoitor a veneratei doamne Pauiina Alexandri, văduva defunctului poet, d. Dimitrescu a putut culege o serie de amintiri şi fapte în jurul poetului, după care va scrie o biografie în care va povesti v aţa intimă a lui Vasile Alexandri.

Pe lângă desele discuţiuni ce le-a avut cu d-na P. Alexandri, d. Dirni- trescu a studiat toată corespondenţa poetului cătră d-na Pauiina Alexandri, din care a extras numeroase pasagii. Toate aceste fragmente, împreună cu cele ce i-a povestit venerata soţie a poetului vor forma un interesant vo­lum biografic din care se va putea cu­noaşte m ai cu seamă pe Alexandri intim.

Volumul, dacă nu ne înşelăm, va apare sub auspiciile »Academiei Ro­mâne«.

Pictorul Ieşm C r u d a a s ta t mai mult la Mirceşti unde a lucrat mal multe tablouri. Intre altele ^pictorul Crudu a pictat l u n c a d e l a M i r c e ş t i , devenită celebră prin poema ce i-a în­chinat-o bardul; m a l u l Ş i r e t u l u i , — porţiune care cuprinde acei frumos peisaj descris de Alexandri în poezia »Şiretul« precum şi casa poetului de ia Mirceşti.

De asemenea pictorul Crudu a executat după natură portretul doam­nei Pauiina Alexandri, care a bine-voit sâ-i acorde în acest scop şedinţele necesare.

Intru cât e vorba ea actuala curte de Ia Mirceşti să fie transformată în- tr ’un mic templu consacrat poetului, peisageie d luî Crudu ar avea astfel o destinaţie anumită.

d - ş o a r e l e C ă p ă ţ i n ă , M e r e ţ , N e g u ş , N e g u ş | O n c b i t t , S a f t u . 8. Prelegere despre i rărboi, prof. Terstyanski; 9. Cuplete, executate de d-l Sam. Bär; 10. Duett modern de dans, d-şoara Madi Riemer şi d-l Oskar Tihanyi.

Venitul curat se va da Cruce i Roşii, pentru soldaţii răniţi şl pentru cei rămaşi în urma soldaţilor căzuţi. Începutul serbării Ia 3 oara după amiazi.

0 instîtuţiune de siguranţă — sa­lutară. Zilele aceste va lua fiinţă în o- raşul nostru o nouă instîtuţiune salu­tară, care are menirea să asigureze avutul instituţiuniior publice şi a parti­cularilor prin Introducerea unui control riguros, care să pună capăt spargerilor, la car), cu to t serviciul de siguranţă al oraşului şi statului, sunt încă la ordi­nea zilei. E vorba, ca aici în Braşov să se înfiinţeze o centrală a întreprinderii de pază şi siguranţă, care înstreinătate şi în alte părţi ale ţării este în plină activitate, realizând până acum frumoase succese. Amănunte despre ţinta acestei întreprinderi se vor comunica în curând tuturor Braşovenilor prin distribuirea unor broşuri în cele trei limbi aie ţării, din care se va putea Informa fiecare interesat.

In scopul înfiinţării acestei centrale a venit la Braşov d-l Eutimiu Druici, care, având permisiunea autorităţilor braşovene competente, va organiza acest serviciu de siguranţă. D-l Druici locueşte în Valea iată (Szdies patak u) Nr. 15, şi dă tuturor celor interesaţi zilnic informaţiuni dela orele 9—12 a.m. şi 3 —5 p. m. D-l Druici caută de- asemeuea[ a c h i z i to r i ş i s l u j b a ş i c u c a u ţ i u n e cari să pot adresa dânsului în fiecare zi.

Asigurarea contra spargerilor se face prin anume organe de controlă în fiecare noapte pe lângă o taxă jmi- nimală lunară. Atragem atenţiunea publicului românesc asupra acestei în ­treprinderi şi pentru lămuriri îi rugăm pe cei interesaţi să se adreseze d l ui Druici, care le stă cu plăcere Ia dis­poziţie.

că părinţii se supun normelor cuprinse în regulamentul internatului şi admit în caz de proces competenţa judecă-torioi din Braşov.

Fiecare elev va aduce cu s in e : 6 cămăşi de zi. 4 cămăşi de noapte, pan­taloni de Inie. 6 ismene. 12 batiste. 12 părechi da ciorapi. 6 ştergare. 3 cear­ceafuri de pat. 1 piapomă cu nasturi. 3 cearceafuri de piapomă cu găuri pant^u nasturi, i pernă de cap. 4 feţe de pernă, pere de cap, de dinţi, de haine, do ghete, peptene des şi rar, săpun. 2 pă­rechi de ghete şi pantofi de noapte. 6 şervete de masă şi câteva cârpe de praf. Toate aceste lucruri trebue con­semnate într’un inventar scris în 2 exemplare.

Părinţii vor însemnă cu arniciu roşu rufele ş i hainele, cosând pe ele nu­mărul, ce se va da deodată cu răspun­sul de primire. Rufe defectuoase (sdren. ţuite) nu se primesc.

Pentru asigurarea locului în in­ternat se cere piătirea momentană a taxei pe una sau mai multe Juni. Orice epistole precum şi banii se vor trimite la a dresa : b a n P etrovici, profesor gim­nazial, Brassó (Braşov), Stc. Prundului 39, care va da toate informaţiunile şi desluşirile necesare.

Ca să nu fie nimenea expus de a fi refuzat în timpul ultim, e bine ca cererea de primire să se trimită cât mai curând !

Direcţiunea internatului ( S trada Prundului — P orond a. N r. 39 .)

AvlS. Caut practicant cu matuti- tate gimnazială. Ofertul verbal.D. Banciu farmacist SăBşte (SzelistyeJ

' 5—5

Muzică ia promenadă. începânddin 29 Iulie n., muzica oraşului va con­certa în fiecare săptămână M arţi, Jo i la oarele 5 p. m. si Dum inecă la oarece 11% în parcu l R udolf, iar Luni M erem i Vineri şi S âm bătă ia oarele 5 p. m. la prom enada de jo s .

Poşta redacţîuuii.I. C. in A rad . Regretăm dar deocam­

dată nu se poate nefiind încă situaţia lămurită. Poate luna viitoare. Mulţumite pentru cele trimise şi salutări.

Publicaţiune.Aducem prin aceasta la cu-

noştiinţa publicului românesc, că societatea comersanţilor români din Braşov, ca în toţi anii, aşa şi în anul şcolar 1916/16 va da jutoare de 60 până la 200 cor. pe an la elevi sau ucenici dela co- merciu spre a-şi plăti taxele şi spre a-şi procura cărţile şcolare necesarii.

Ca să poată cineva căpăta vre unul din aceste ajutoare trebue să-l ceară elevul sau părinţii — prin o î ugaré adresată preşedintelui societăţii:

D l ui Nicolae Duşoiu comer- sant şi preşedinte al societăţii co» mersanţiior români din Braşov.

La această rugare trebue ad- n e c sa t;

a, atestatul de şcoală din ul­timul an,

b, contract de plasare la o firmă din Braşov,

c, atestat de botez,d, atestat dela şcoală comer­

cială pentiu ucenici.e, atestat de paupertate şi

moralitate.Ca sa poată petiţiuna după

aceste ajutoare elevul trebue să fie împlinit 12 dar să nu fie trecut de 17 ani, să n’aibă nici un defect mai esenţial corporal, să fie absol- vat 2 cl. gimnaziale, civile sau reale, ori o clasă comercială.

Oa elevul să poată primi a- jutoriul cerut, trebue să fie deja aplicat ca ucenic la o firma co­mercială din Braşov cel puţin de 6 săptămâni împlinite.

Petiţiunile după aceste aju­toare ss pot presenta ori şi când în decursul anului.

Braşov în 12 August 1915.Societatea comersanţilor ro­

mâni.Nicolae Duşoiu m. p.

preşedintele societăţii.Ioan Lengem m. p.

secretariu.

Proprietar :Tip. A. Mureşianu : Branlsce & Comp.

Redactor responsabil ; Ioan Lacea

Distincţii militare. C u m e d a l ia d e a r g i n t p e n t r u v i t e j i e cl. 1 a mal fost distins plutonierul b a n C o n s t a n d i n din reg. 24 de honvezi.

C u m e d a l ia d e a r g i n t p e n t r u v i ­t e j i e ci 2 au mai fost distinşi urmă­torii : fruntaşii Dumitru Rusimdu, Ni­colae Bucă, Nicolae H&itmţ, Qeorge Veza, şi George Rus, honvezii Aadreiu Oproa, George Vancea şi Toma Renerj capo­ralul Constantin lancea — ţi dit? reg. 24 de honvezi.

C u m e d a l ia d e b r o n z p e n t r u v i t e j i e : sergentul losif Paiş şi fruntaşii Alexiu Oltean şi Chirion Moldovan — din reg. 24 de honvezi.

0 noua craca de răsboiu. Maj. SaMonarhul a adresat ministrului Buri an şi prim-miniştrilor Tisza A Stűrgh uu autograf prea înalt, prin care înfiinţează o nouă decoraţie »Crucea de răsboiu*, care se acordă pentru merite civile.

r

Prison eri greu răn iţi sosiţi fl nRUS a. Din Sasnitz se telegrafiază : Luni au sosit din Rusia aici primii prizonieri ai noştri de schimb, greu răuiţi. Sunt 54 soldaţi germani si 196 austro-ungari.

Reuniunea de binefacere a femeilorm8ghiare d n ioc, va aranja In 20 Au­gust o serbare de grădină In şcoala de gimnastică, care se crede că va succede în toate privinţele. Pentru un preţ de intrare bagatel se va oferi publicului o muzică militară, iar In corturi mai multe dame şl domnişoare vor oferi prăjituri, cafele, flori, jucării, vin, lapte, bere şi alte multe, toate cu preţurile cele mai mici. La bucătărie vor fi şi fripturi gustoase. Dsvlza z lei va fi că nimeni nu va fi molestat în ce priveşte darurile. Mai mult nu se trădează iu ce priveşte surprizele ce se vor mai oferi publicului. Va avea loc şl un cortegiu de copii, un oaspe mon­dial şi punct la 6 ore cabaret cu cele mai bune forţe.

Programul e următorul: O confe­rinţă a profesorului Terstyanski. 1. Prolog, contesa Ermina Mikes; 2. Cân­tări, d-l Oskar Tihanyi; 3 O prelegere humoristică de actualitate, d-şoara Malchen Thiess; 4. Cântări, de actuili- tate. iakob írén; 5. Monolog (actual) micuţa Bőiké Fodor; 6. Cuplete, exe­cutate de * * * 7. D a n s r o m ă i e s e [ î n c o s t u m e n a ţ i o n a l e , e s e c u t a t d e |

Colera. Se comunică în mod oficial: De la 26 Iulie şi până ia 1 August s-au anunţat în ţa ra întreagă 600 înbolnă- viri şl 292 cazuri de moarte. Din a- cestea cad pe militari 42 (18) cazuri, persoane sosite din streinăiate 17 (5) cazuri şi 12 (2) prisonieri de răsboi. Celelalte 529 înboloăvirl şi 272 cazuri de moarte privesc poporaţiunea civilă. In Ardeal morbul a rămas şi până acum stăvilit în Cluj şi în ţinutul So­meşului.

In Poiană vor avea îoc mâne J î, ziua întreagă, exerciţii cu tragere ia ţin tă ale regimentului 46 de inf. şi 24 de honvezi.

Internatul cel nou d n Braşovpentru elevii şcoalelor româneşti (gimnaziu, reale, comerciale) diu Bra­şov s e d e s c h id e î n 1 S e p t v .

Clădirea e impozantă, aproape de şcoală şi a r e : a) sale spaţioase şi lu­minoase de durmit (cu paturi de fier cu somieră şi saltea.) b) sale luminoase de studiu, c) sale separate de mâncare (sofragerii). d) coridoare spaţioase, în­chise, luminoase, e) conduct de apă (din izvoare de munte.) f) local pro­priu de baie cu duşuri, g) încălzire cen­trală (calorifer.) h) infirmerie (spiţa!) în grădină, i) grădină mare cu pomi.

Elevii internatului capătă: a) hrană bună şi igienică, b) baie. c) tratam ent medical, d) supraveghere, lăsându-li-se, însă peste zi libertatea cuvenită.

internatul e proprietatea şcoalelor şi bucătăria se coaduce în regie pro­prie.

D i n c a u z a s c u m p e t e i e n o r m e ta x a de 1 elev e 800 cor. pe an şl se plă­teşte în 4 rate anticipative, eveutuai şi lunar.

C o n d i t iu n V e d e p r i m i r e . Cererea de primire va fi însoţită de următoarele acte: 1. ultimul testimoniu şcolar. 2. act de naştere. 3. act de revaccinare (numai pentru elevii claselor 1—IV. gimn. şi reale.) 4 atestat medical, că elevul e sănătos. 5. declaraţiune legală,

Concurs.»Maramurăşana« inst. de cre­

dit şi economii societate pe acţii în Sighetul-Marmaţiei publică concurs pentru postul de contabil, dupăce contabilul ales din cauze neprevă­zute nu şi-a putut ocupa postul.

Salariul anual 2400 •— cor. bani de cvartir 600*— cor. şi tantiemă statutară eventual adaus de plată.

Dela concurenţi se cere ab- solvarea şcoalei comerciale, atestat de maturitate, praxă — să poată lucra independent, cunoaşterea lim­bilor română, germană şi maghiară şi cauţiune 2000 cor.

Petiţiunile de concurs sunt a se înainta până în 5 Septemvrie a. c. la adresa direcţiunei institutului în Mâramarossziget.

Contabilul să alege pe un an de probă.

Postai este de a se ocnpa din 15 Septemvrie a. c.

Sighetul-Marmaţiei, la 11 Au­gust 1915.

2—8 Direcţiunea.

Casă de închiriatsau de vânzare în Blumăna uliţa Sacului Nr. 2. din 1 Novembrie.

Care constă din 6 odăi, 2 odăi pentru bae, locuinţă de portar, grădină.

Se poate înpărţi în două lo­cuinţe şi separat închiria.

Informaţii detailate se pot lua în uliţa Sacului 2 a în casa vecină^ţ^

3 ~ 8 . ’

Ununţuri primeşte I I administraţîuneaGazeta Transilvaniei cu p r e ţ u r i l e cele mai m o d e r a t e .

I/ ■ * .o _ V

#\P ' / J o*

Ic T V«H A ..

/ G R \/ O A S9 -

V A *

77. m u H E s m n u :

B W m i S C E

& c o m p

s r n n o n p R w iD u iu t îs.

Modern aranjată în casele proprii, asortată cu tot felul de caractere de litere nouă, stă la dispoziţia onor. clienţi, cari doresc vre-o tipăritură ca Bilete de vizită, Bilete de logodnă, Bilete de nuntă, sau: cărţi de şcoală, tipărituri de bancă etc. Ori ce fel de tipărituri se execută prompt şi iute.

Pagina 4 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 170 -1915.

B O t P N I E

MI N I S T È R E DES F I NANCES

DIRECTION DE LA COMPTABILITÉ GÉNÉRALE DE L’ETAT ET DE LA DETTE PUBLIQUED E T T E P U B L I Q U E

Tableau des numéros des titres de la rente 4 % amortissable de 1910, l’emprunt de 1 9 8 .0 0 0 .0 0 0 francs sortis aux tirages précédents e t non présentés au remboursement jusqu'au 19 M ai/I J llin 1915.

No.du titre

Date du tirage No.du titre

Date du tirage No.du titre

Date dü tirage No.du titre

Date du tirage

Mois innée Mois Année Mois innée Mois innée

19194 Novembre 1914 24135 Novembre 1913 27702 Mai 1914 31410 Novembre 191319380 » 1912 24163 9 n 27718 Novembre 9 31578 Mai 191419393 9 1914 24300 9 1914 27739 Mai 1913 31650 9 191319529 Mai 1913 24437 Mai 9 27764 Novembre 1914 31679 a 191419533 n 1914 24447 9 tt 27768 Mai t) 51680 ■ P 191319577 n a 24456 Novembre 9 27839 Novembre n 31681 ii 9

19734 n n 24658 Mai ti 27974 Mai n 31753 Novembre 191419771 Novembre n 24666 Novembre 1918 27976 n a 31802 Mai 9

19827 jj * 24683 9 1914 28005 Novembre tt 31849 Novembre 9

19866 n ti 24695 ti 1913 28154 9 n 31880 a 9

19874 Mai 9 24792 ti 1914 28162 Mai >9 31909 9 9J

19967 Novembre 1912 24807 Mai 1913 28214 9 9 32063 9 191319970 » 1914 24905 Novembre 1914 28217 R n 32101 » a20159 n » 24950 9 a 28327 9 1918 32233 Mai 191420220 » » 25048 ii 9 28402 il 1914 32258 Novembre 191320261 jj 9 26061 tt 1913 28447 Novembre » 32297 Mai 191420438 Mai 9 25126 9 1914 28574 9 9 32336 Novembre 191320445 Novembre 1912 25138 J9 9 28584 Mai 9 32343 9 191420453 Mai 1914 25192 9 9 28588 Novembre 9 32374 Mai a20455 n 9 25214 Mai ii 28717 Mai 1913 32576 920528 Novembre 1913 25215 9 9 28726 Novembre 1911 32772 Novem bre20575 Alai 1914 25292 9 a 28877 9 1913 32898 9 «20030 Novembre 1913 25283 Novembre 9 28893 n 9 33044 9 191320827 9 a 25335 a 9 28910 9 1914 33046 Mai 9

20909 n 1914 25340 tt 9 28913 9 1913 33316 Novembre 191421153 tt a 25360 Mai ti 28952 Mai a 33458 a 9

21437 » 9 25398 Novembre n 28971 9 1914 33461 9 9

21554 Mai tt 25408 « » 29028 n 9 33486 Mai 9

21555 9 9 25480 Mai » 29373 Novembre 9 33565 a 191321629 9 9 25515 Novembre ii 29379 9 a 33586 a 99

21720 Novembre 1913 25557 Mai ii ' 29475 9 9 33661 Novembre 191421728 n 1914 25562 Novembre 9 29 479 9 9 33664 11 9

21903 ii n 25809 Mai ii 29511 9 1913 33674 Mai 9

22017 Mai 9 26900 9 9 29522 9 1912 33819 9 191322043 Novembre 1913 25915 9 ii 29558 o 1914 33830 n 191422044 a 1914 25935 ti ii 29592 9 n 33845 Novembre 9

22136 » 9 25951 Novembre ii 29661 Mai ii 33933 9 a

22166 a 1913 25988 Mai a 29725 Novembre 11 3 3 9 9 2 Mai 9

22269 Mai 1914 25993 n ti 29737 Mai 1913 34024 n 9

22318 Novembre 9 26069 a 9 29828 1914 84089 r. 922351 Mai 9 26074 9 » 29879 9 Ii 34115 Novemb e 9

22466 n 1913 26076 Novembre 1913 29919 Novembre tt 34157 9 9

22628 Novembre 1914 26126 Mai 1914 29970 Alai n 34184 9 a22672 Mai 1913 26207 9 ti 30057 a 9 34265 Mai 9

22702 Novembre 1914 26215 9 9 3 OI1 0 9 » 34293 »? 191322767 Mai it 26334 Novembre 9 30466 tt a 34302 Novembre 191422884 tt 1913 26443 Mai 9 30509 Novembre 1913 3 4 3 3 4 9 923055 Novembre 1914 26525 n n 30513 n ii 34355 9 923133 a » 26878 9 »» 30519 9 n 34378 Mai 9

23153 Mai 9 26735 Novembre a 30583 Mai 1914 34379 a 99

23301 Novembre 9 26807 Mai 9 806&1 Novembre 1913 34382 9 V23484 » 9 26859 Novembre 1913 30652 n 9 34385 9 191323494 Mai 9 26894 Mai tt 30692 9 9 34404 Novembre 191423496 Novembre 9 26903 a 1914 30765 ii 9 84605 9 926738 9 ii 26980 Novembre 9 30816 Alai 1914 34612 Mai 923747 Mai 9 27035 Mai 1913 30857 9 9 34691 9 923772 Novembre ii 27194 Novembre 1914 30865 9 1913 34703 Novembre23802 Mai 9 27227 n a 30896 9 » 34767 Mai 923828 ii ti 27308 Mai 1913 30920 Novembre 1914 34789 a 9

23906 Novembre 9 27559 Novembre >? 30931 Mai if 34969 n 9

23961 n 1913 27573 n » 30981 Novembre 9 35014 9 9

24050 a 1912 27607 Mai tt 31108 n 1913 35041 Novembre 924123 9 1913 27614 9 9 31154 a a 35077 Mai 9

24131 Mai 1914 27633 9 1914 31309 Mai 9 35109 Novembre ii

85134 Novembre 1913 42084 Novembre 1914 47137 Mai 1914 53796 Mai 191465141 a n 42175 Mai 9 47275 a a 54074 jj jj

35159 Mai 1914 42212 P 9 47296 Novembre a 54131 Novembre jj

85247 Novembre 1913 42250 Novembre 9 47381 9 jj 54232 jj jj

35255 it fl 42334 9 tt 47512 Mai j , 54360 jt SJ35329 9 1914 42383 Mai 9 47635 Novembre jj 54430 A4 ai JJ

85338 Mai 9 42653 Novembre a 47782 Mai j j 54507 Novembre Jj

35626 9 9 42654 9 u 47924 Novembre jj 54537 jj JJ

35641 9 9 42725 9 9 47986 a jj 54577 js JJ

35768 » 9 42766 9 9 481119 SJ 54656 j j JJ

35806 9 9 43068 9 9 48367 9 JJ 54711 jj JJ

86921 9 » 43087 9 9 48492 9 JJ 64719 » JJ85927 Novembre 9 43135 9 a 48637 9 54883 SJ SS

86968 n 1912 43308 Mai a 48649 Mal ,1 54925 a JJ

3696S a 1914 43395 Novembre a 48678 Novembre JJ 55128 »j JJ85986 9 9 43634 9 » 48748 a J t 55269 Mai JJ86134 a 9 43598 9 9 48817 » Jj 55283 Novembre J ’86149 Mai n 43900 a 9 48865 » j j 55290 Mai 191386220 Novembre 1913 43925 9 ii 48949 a J) 55596 JNovembre 191436356 » 9 44154 9 JJ 49031 a J, 55602 s* s>86387 9 1912 44219 9 9 49108 # t J 55725 f j j>86400 Mai 1914 44289 Mai 9 49242 9 1913 65954 «J 191336431 Novembre 9 44476 jNovembre tt 49735 j j 1914 55969 Mai 191436459 9 1913 4 4 5 9 9 Mai * 1913 50046 j> JJ 56142 Novembre jj

36559 9 1914 44634 9 9 50065 Mai JJ 66161 >j t j

36630 a a 44677 a 1914 50128 Novembre >J 56165 a 191386818 9 9 44745 n fl 50228 9 JJ 56373 jj 191486828 Mai » 44751 Novembre 1913 50350 9 t t 56528 Mai U .

M t" S p e c ia li ta te d e a p ă l i t e r a l ă .

Isvo ru l M A T IL D din Bodokeste cel mai apreciat reprezentant al apelor minerale alcalice.

Apă minerală de primul rangcare am estecată cu vin este superioară celorlalte ape minerale.

Bentnra de predilecţie a cercurilor celor mai înalte sociale

care în urma conţinutului şi îngrijire! conştienţioase şi cu­rate a isroralui, se preferă din partea medicilor apei mi­nerale mondial renumite Gieshtibler.

B C * Cel mai bun semncontra falsificărilor a apei minerale M ATILD este lim pezeala absolută până la cea diu urmă picătură.

Deposit principal a apei MATILD în Braşov la firmaE. 0. & L? THEIL, Strada gârei Nr. 25. Telefon 364 se capătă în cele mai multe prăvălii cu ape minerale şi în restau­rantele mai de frunte.

Ou toată stim aAdministraţia isvorului, losef GyOfţjy,

Şepsibodok (Ardeal). I

JfyMpi w i

Fotografia modernă.Am onoarea a aduce la cunoştinţa Onor. public,

că am deschis un nou

Atelier de fotografie modernăS tr a d a V ă m ei nr: 8 4 .

In urma aranjamentului meu special pot în fiecare odae face fotografii artistice.

La dorinţă si în locuinţe, fără urcarea preţului Garantez executare exactă.

Ou toată stim a

W ilhelm Herter,fo to g ra f, S tr . Târnei ( c o l ţ u l s tr . s f . I o a n ) .

Antreprise de pompe funebre

E. T U T S E K .B r a şo v , S tr a d a P o rţii N r. 3 .vis-â-vîs de băcăma Steaua Roşie*

Recomand Onor. public la cazuri de moarte stabilimentul meu cu toate cele necesare pentru înmormântări mai pom­poase şi mai simple c u preţtari ie ftin e .

D epou d e c o s c iu g e d e m e ta l ce se pot închid hermetic, din prima fabrică din Viena.

Fabricarea proprie a c o s c iu g e lo r de lem n y d e m eta l şi im ita ţiunî d e m e ta l şi d e lem n d e s te ja r .

Lepou de c u n u n i pentru m onumente şi p l a n t i c i cu- cu preţurile cele mai moderate.

Reprezentanţă de m onumente de marmură, Cară funebre proprii cu 2 şi cu 4 cai, precum şi un c a r fu n eb ru vânăt pentru C O pii9 precum şi cioclii.

Comande întregi se esecută p ro m p t şi Ieftin , iau asupra-mi şi t r a n s p o r tu r i d e m o rţi în s tr ă in ă ta te .

I

L a cazuri de moarte a se adresa

Telefon interurb. E. TuÎSte

COVOARELINOLEUM

PEDELE

Pânzături, albituri de pat, se pot cumpăra cu preţul cel mai convenabil, în ale­gere mare, preţurile cele mai ieftine la

TELLMANN&SPEILT ârgul Grâului n r . 8«

îngrijim şi aşezarea de f { f i n l u i i f y i ca lucrători esperţi L u c r ă r i l e de UaUU16II!11 în Hotel Coroana sunt

executate de firma de sus.

Gazeta TransilvanieiTIPOGRAFIA A MURESIANU: BRANI8CE & COMP, BRASOV.