NAAD15001RON_002

2014

Raportgeneral

privind activitățileUniunii Europene

Raport general privind activitățile Uniunii Europene – 2014Comisia EuropeanăDirecția Generală ComunicareInformarea cetățenilor1049 BruxellesBELGIA

Raportul general privind activitățile Uniunii Europene – 2014 a fost adoptat de Comisia Europeană la 13 februarie 2015 sub cota COM(2015) 57.

http://europa.eu/general-report/ro

Ilustrația copertei: Parlamentul European, Bruxelles (Belgia), în seara de 25 mai, cu ocazia alegerilor europene. (© Uniunea Europeană)

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2015

© Uniunea Europeană, 2015Reproducerea este autorizată cu condiția menționării sursei. Pentru orice utilizare sau reproducere a imaginilor, permisiunea trebuie solicitată direct de la deținătorii drepturilor de autor.

Printed in Luxembourg

Print ISBN 978-92-79-41163-2 ISSN 1977-0308 doi:10.2775/55136

PDF ISBN 978-92-79-41164-9 ISSN 1977-3544 doi:10.2775/51857

EPUB ISBN 978-92-79-41165-6 ISSN 1977-3544 doi:10.2775/59956

http://europa.eu/general-report/ro

Raportgeneral

privind activitățileUniunii Europene

2014

CUPRINS

CUVANT-INAINTE 4

CAPITOLUL 1

CĂTRE O UNIUNE A SCHIMBĂRILOR DEMOCRATICE 6Un nou Parlament ales de cetățeni 9

Reînnoirea conducerii Consiliului European 12

Și-a început activitatea o nouă Comisie 13

Zece ani de realizări 21

Progrese mai mari către o uniune economică și monetară aprofundată și veritabilă 24

Implicarea cetățenilor în dezbaterea privind viitorul Europei 25

Anul European al Cetățenilor 2013 – activitățile din 2014 26

Un nou discurs pentru Europa 27

CAPITOLUL 2

MAI APROAPE DE UNIUNEA ECONOMICĂ, BUGETARĂ ȘI BANCARĂ 28Consolidarea guvernanței economice europene și a agendei de creștere a Europei 31

Asistență financiară: detalii privind programele 43

Un cadru financiar solid pentru Europa și o uniune bancară pentru zona euro 50

Protecția consumatorilor în domeniul serviciilor financiare 58

Îmbunătățirea coordonării politicilor fiscale 59

CAPITOLUL 3

SUSȚINEREA REDRESĂRII ȘI CREȘTERII ECONOMICE ȘI A CREĂRII DE LOCURI DE MUNCĂ 64Bugetul UE pentru 2014-2020 – Investiții în viitor 67

Lansarea unui plan de investiții pentru a stimula creșterea economică și crearea de locuri de muncă 69

Politici ale UE vizând creșterea economică și ocuparea forței de muncă 73

O piață internă deschisă și echitabilă 98

Contribuția comerțului la creșterea economică 121

Politica agricolă și politicile din domeniul maritim și din domeniul pescuitului 124

Bugetul UE 130

CAPITOLUL 4

CĂTRE O EUROPĂ A CETĂȚENILOR, A DREPTURILOR, A JUSTIȚIEI ȘI A SECURITĂȚII 140Drepturi fundamentale 143

Cetățenia 154

Dialogul cu bisericile, organizațiile religioase, filosofice și neconfesionale 156

Etica și științele 157

Justiție și afaceri interne – sfârșitul perioadei de tranziție și noi competențe pentru instituțiile UE 158

Justiția 159

Afaceri interne 163

Atenuarea preocupărilor cotidiene ale cetățenilor 171

CAPITOLUL 5

CĂTRE CONSOLIDAREA ROLULUI UE IN LUME 192Vecinătatea europeană 195

Negocierile privind extinderea 201

Parteneriate strategice 205

Politica regională 211

Dezvoltarea 219

Răspunsul la crize și urgențe umanitare 224

Drepturile omului și democrația 229

Guvernanța multilaterală și provocările globale 232

Pacea și securitatea 239

CAPITOLUL 6

ACTIVITATEA INSTITUȚIILOR ȘI A ORGANISMELOR EUROPENE 246Parlamentul European 249

Consiliul European 253

Consiliul Uniunii Europene 255

Comisia Europeană 258

Curtea de Justiție a Uniunii Europene 262

Banca Centrală Europeană 267

Curtea de Conturi Europeană 269

Comitetul Economic și Social European 271

Comitetul Regiunilor 272

Banca Europeană de Investiții 273

Ombudsmanul European 274

Agenții descentralizate 275

Rolul parlamentelor naționale pe scena europeană 276

Mai multă transparență: o fereastră larg deschisă către cetățeni 277

CRONOLOGIE 280

CUVANT-INAINTE

În 2014 au avut loc mai multe evenimente care m-au făcut să fiu mândru că sunt european. La 1 ianuarie, Letonia s-a alăturat familiei statelor din zona euro, fiind ur-mată de Lituania, un an mai târziu. La Lima, în Peru, Uniunea Europeană a acționat într-un spirit constructiv și de compromis, pentru a face posibilă semnarea, la Paris, a unui important acord la nivel mondial privind schimbările climatice. După izbucnirea crizei din Ucraina, am reușit să fim uniți, să ne exprimăm cu o singură voce și să ac-ționăm în mod eficace prin intermediul unor sancțiuni comerciale, al unui acord de asociere și al unui acord privind energia, pentru a asigura, în continuare, aproviziona-rea cu gaze. UE a făcut progrese semnificative în vederea realizării unei uniuni ban-care, a restabilit încrederea, a pus capăt perioadei în care contribuabilii erau obligați să plătească pentru erorile comise de bănci și a permis sectorului financiar să acorde din nou credite. În primul an al noului cadru financiar multianual al UE, cercetătorii, regiunile, agricultorii și alte sectoare din UE au beneficiat de prima tranșă de finanța-re de aproape o mie de miliarde de euro. În același timp, la 510 milioane de kilometri depărtare, o navă spațială europeană a reușit să aterizeze pentru prima dată pe o cometă, ceea ce reprezintă o realizare uluitoare în materie de inovare și ingeniozitate.

Și, bineînțeles, 2014 a fost anul unei campanii electorale în care, pentru prima dată, partidele politice și-au desemnat candidatul pentru postul de președinte al Comisiei. A fost o premieră în istorie: bătălia pentru Uniunea Europeană s-a purtat cu idei și cuvinte, nu cu arme. Este vorba despre un nou tip de legitimitate: o Uniune a schim-bărilor democratice, în care nu se mai poate merge înapoi.

Consider că aceste evenimente demonstrează valoarea unității și cooperării europene și a scopului său comun, în întreaga UE și dincolo de aceasta.

Totuși, în 2014, Uniunea noastră s-a confruntat, de asemenea, cu numeroase provocări.

În primul rând, perspectivele de creștere economică rămân la un nivel scăzut, fapt care are consecințe reale pentru cetățeni. Numărul de șomeri din UE este echivalent cu populația unui stat membru de dimensiuni mari, iar situația nu se îmbunătățește suficient de repede. Nu putem să îi ignorăm pe acești oameni și trebuie să depunem în continuare eforturi pentru ca situația lor să se îmbunătățească.

De asemenea, ne-am confruntat cu numeroase provocări internaționale: ascensiunea grupării Daesh, care reprezintă o amenințare gravă la adresa păcii și securității inter-naționale; criza Ebola, care a necesitat un răspuns rapid, puternic și organizat din partea UE; drama persoanelor care s-au înecat încercând să ajungă în Europa, în căutarea unei vieți mai bune; și provocarea mondială a dezvoltării, pentru a eradica sărăcia și a ușura suferința celor mai vulnerabile persoane.

Acestea sunt domenii în care acțiunea unitară a UE poate și ar trebui să genereze o schimbare. Ele arată, de asemenea, necesitatea de a ne modifica abordarea.

Anul care a trecut a fost marcat de schimbări politice importante în UE. Avem un nou Parlament European, o nouă Comisie și un nou președinte al Consiliului European. Această reînnoire instituțională oferă posibilitatea unui nou început pentru Uniunea Europeană. De data aceasta, situația este diferită și vom face multe lucruri în mod diferit: „ne vom implica puternic în chestiunile de importanță majoră și vom fim dis-creți în chestiunile mai puțin importante”.

Am început să punem în practică acest lucru: cele zece priorități clare stabilite în orientările politice pentru noua Comisie reprezintă contractul politic încheiat cu Parla-mentul European și cu Consiliul European și stau la baza alegerii Comisiei. Ele au fost urmate în cadrul programului de lucru al Comisiei pentru 2015. În calitate de

© Uniunea Europeană/PPE 2014

4

președinte al executivului Uniunii Europene, doresc să mă concentrez asupra domeni-ilor în care Uniunea poate aduce o schimbare pozitivă și reală pentru cetățeni, prin soluționarea provocărilor majore și obținerea unor rezultate concrete.

Principalul nostru obiectiv și firul conducător al tuturor acțiunilor noastre este reintegra-rea pe piața muncii a șomerilor și asigurarea creșterii economiei UE. Trebuie să stimulăm investițiile. Statele membre trebuie să continue reformele structurale și să promoveze responsabilitatea fiscală într-un mod care nu dăunează creșterii economice – ceea ce se numește „triunghiul virtuos”. Încă din 2014, la o lună de la preluarea mandatului de către Comisie, am propus o nouă ofensivă de investiții menită să deblocheze investiții publice și private în valoare de 315 miliarde de euro în următorii trei ani. Propunerea respectivă a fost aprobată de Consiliul European și ar trebui să avanseze rapid, astfel încât investițiile noi să poată fi activate la jumătatea anului 2015.

Vom merge mai departe, după cum se arată în programul de lucru pentru anul 2015. Cele zece priorități vor fi transpuse în realitate: vom ajuta șomerii să se reintegreze pe piața muncii, vom promova o impozitare mai echitabilă și o nouă politică echilibra-tă privind migrația. Toate aceste aspecte vor fi sprijinite și puse în aplicare de o Co-misie de natură politică, care este în același timp transparentă și vizibilă și care își asumă pe deplin responsabilitățile, promovând astfel o Uniune a schimbărilor demo-cratice. O Comisie care are capacitatea de a promova valorile noastre comune și de a răspunde provocărilor cu care ne confruntăm.

Din păcate, 2014 a fost marcat, de asemenea, de dispariția mai multor figuri impor-tante ale UE. Mă refer în special la Jacques Barrot, fost vicepreședinte al Comisiei, la Jean-Luc Dehaene, arhitectul Tratatului de la Lisabona, la Maurice Faure, ultimul semnatar aflat în viață al Tratatelor de la Roma din 1957, și la Leo Tindemans, vizio narul care a avut o contribuție durabilă la reconcilierea istoriei și geografiei eu-ropene. Aceste personalități s-au angajat nu numai să promoveze ideea europeană, ci și să o aplice în practică și să asigure buna sa funcționare pe teren.

Acești oameni au murit, din păcate, dar valorile și viziunea lor continuă să trăiască. Ei mă inspiră personal și vor continua să inspire în anii următori multe alte persoane, în Europa și peste tot în lume.

Cred într-o Uniune care merge înainte, chiar dacă nu toți membrii săi avansează cu aceeași viteză. Cred într-o Uniune care nu este construită în opoziție cu statele sale membre, cu tradițiile, virtuțile, bogățiile și motivele lor de a exista, ci care le respectă și acționează în cooperare cu acestea. Cred într-o Comisie care nu este secretarul general al Consiliului, nici valetul Parlamentului, ci care colaborează cu celelalte insti-tuții, ca avocați, artizani și arhitecți ai metodei comunitare. O Uniune angajată în fa-voarea democrației și a reformelor, care nu se amestecă în toate detaliile, dar care se află în slujba cetățenilor săi și care se concentrează asupra problemelor importante.

Paginile următoare conțin informații privind numeroase activități ale UE în 2014. Predecesorul meu, dl José Manuel Durão Barroso, a fost președintele Comisiei până la 1 noiembrie și lui i se datorează majoritatea progreselor descrise în prezentul ra-port. Doresc să îmi exprim aprecierea pentru munca pe care a depus-o.

În 2015, voi continua această dinamică nu doar ca un scop în sine, ci ca un nou înce-put pentru Europa, care se axează puternic pe prioritățile noastre politice și aduce o schimbare reală pentru cetățeni. „De data aceasta, lucrurile sunt diferite” a fost mot-toul Parlamentului European pentru alegerile din 2014. Activitatea și concentrarea noastră vor transforma aceste cuvinte în realitate.

Jean-Claude Juncker

5

Către o Uniune a schimbărilor democratice

CAPITOLUL 1

R A P O R T G E N E R A L 2 0 1 4 – C A P I T O L U L 18

Anul 2014 a fost plin de schimbări pentru Uniunea Europeană. A fost ales un nou Parlament European și, pentru prima oară, președintele Comisiei Europe-

ne a fost numit pe baza rezultatelor alegerilor europarlamentare. In această funcție a fost numit Jean-Claude Juncker, candidatul grupului politic câștigător. In urma audierilor și a votului de aprobare dat de Parlament în octombrie, noua Comisie și-a început activitatea la 1 noiembrie și și-a stabilit o agendă ambițioasă, pornind de la prioritățile politice prezentate Parlamentului de către președintele Juncker. La 1 decembrie și-a început mandatul noul președinte al Consiliului Eu-ropean, dl Donald Tusk, Consiliul European fiind astfel condus pentru prima dată de către un resortisant al unuia dintre statele membre care au aderat la Uniunea Europeană începând din 2004. In plus, în cadrul demersului de consolidare a uni-unii economice și monetare a UE (UEM), Banca Centrală Europeană a dobândit noi competențe de supraveghere a băncilor europene.

Martin Schulz, președintele Parlamentului European (în stânga), îi înmânează lui Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene (în dreapta), rezultatul oficial al votului Parlamentului cu privire la noul colegiu al comisarilor. Strasbourg (Franța), 22 octombrie.

C Ă T R E O U N I U N E A S C h I M B Ă R I L O R D E M O C R A T I C E 9

Un nou Parlament ales de cetățeni

Anul 2014 a fost marcat de alegerile care au avut loc în perioada 22-25 mai. În urma acestor alegeri, Partidul Popular European (PPE) și-a păstrat statutul de cel mai mare grup politic din Parlamentul European (cu 221 de membri), menținându-și avantajul față de Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților (S & D), care s-a plasat pe locul al doilea (cu 191 de membri).

Potrivit datelor oficiale, participarea la vot la nivel european a fost de 42,54 %, cu foarte puțin sub cifra înregistrată în 2009, dar cu diferențe mari între statele membre. În țările în care participarea la vot a fost mare, mai mulți lideri de partid au pus o parte din interesul alegătorilor pe seama campaniei electorale pentru președintele Comisiei Europene (așa-numitul proces Spitzenkandidaten, și anume desemnarea unor candidați principali).

Practic, marea noutate a campaniei electorale, la nivel instituțional, a constat în faptul că, înainte de alegeri, principalele partide politice europene au selectat mai mulți Spitzenkandidaten care să poarte o campanie la nivel european și să fie imagi-nea familiei lor politice în Europa. Acești candidați principali au devenit apoi candidații oficiali ai partidelor respective la funcția de președinte al Comisiei; este vorba despre: Jean-Claude Juncker [Partidul Popular European (PPE) – Luxemburg], Martin Schulz [Partidul Socialiștilor Europeni (PES) – Germania], Guy Verhofstadt [Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE) – Belgia], Franziska Keller (Partidul Verde Euro-pean – Germania), José Bové (Partidul Verde European – Franța) și Alexis Tsipras [Partidul Stângii Europene (EL) – Grecia]. Având în vedere rezultatul alegerilor, Consi-liul European a convenit, cu o majoritate calificată, să îl numească pe Jean-Claude Juncker drept președinte desemnat al Comisiei. Pe această bază, la 15 iulie, Parla-mentul l-a aprobat în calitate de președinte ales.

Campania Spitzenkandidaten

Articolul 17 alineatul (7) din Tratatul privind Uniunea Europeană:

„Ținând seama de alegerile pentru Parlamentul European și după ce a procedat la consultările necesare, Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată, pro-pune Parlamentului European un candidat la funcția de președinte al Comisiei. Acest candidat este ales de Parlamentul European cu majoritatea membrilor care îl compun. [...]”

Pentru a ajunge în etapa prevăzută în tratat și redată mai sus, candidații principali pentru funcția de președinte al Comisiei au desfășurat campanii electorale începând din luna aprilie până la data alegerilor europarlamentare. Ei au fost sprijiniți de susținătorii lor din partidele politice de la nivel european și s-au deplasat în întreaga Uniune, întâlnindu-se cu cetățenii, cu mass-media, cu organizații neguvernamentale și cu o întreagă serie de alte părți interesate.

Afiș utilizat în campania pentru alegerile europene din 22‑25 mai.


CAMPANIA PENTRU EUROPACandidații principalelor cinci partide politice în acțiune în timpul campaniilor lor electorale (în sensul acelor de ceasornic, din stânga sus): Jean-Claude Juncker – PPE – la Viena (Austria); Guy Verhofstadt – ALDE – la Stockholm (Suedia); Franziska Keller – Partidul Verde European – la Bruxelles (Belgia); Alexis Tsipras – EL – la Praga (Republica Cehă); și Martin Schulz – PES – la Malaga (Spania).

Principalii candidați și-au prezentat viziunea, politicile și prioritățile, astfel încât cetățenii să aibă, pentru prima dată, posibilitatea reală de a alege președintele Comi-siei. Acest lucru a însemnat că procesul a avut loc la cel mai înalt nivel de democrație și transparență. În 2013, Comisia recomandase ca partidele politice de la nivelul UE să desemneze câte un candidat pentru funcția de președinte al Comisiei în cadrul campaniei electorale pentru Parlament din 2014 și ca respectivii candidați să își afișeze afilierea politică la nivel european. Recomandarea a vizat să asigure o mai bună informare a alegătorilor cu privire la miza alegerilor, încurajând o dezbatere la nivel european și mobilizând electoratul.

O noutate majoră a campaniei a fost organizarea de dezbateri televizate în direct. În perioada premergătoare alegerilor, principalii candidați au participat la numeroase dezbateri TV în direct (până la nouă în unele cazuri), ceea ce a reprezentat, după cum s-a menționat mai sus, o noutate pentru alegerile europene. Formatele dezbaterilor au fost diferite. La unele au fost invitați toți candidații sau majoritatea lor, în timp ce patru dintre ele au fost dezbateri față în față cu principalii candidați ai PPE și cu ai PES. Dezbaterile s-au desfășurat în cinci țări și în trei limbi diferite. În afară de mass-media tradiționale, campania a folosit intens platformele rețelelor de socializa-re, adresându-se astfel unui număr mult mai mare de persoane, inclusiv generației mai tinere de alegători.


Constituirea noului Parlament European

După negocieri purtate pentru a se decide afilierea partidelor naționale, noul Parla-ment (a opta legislatură) s-a întrunit în iulie, reunind șapte grupuri politice (1). Aceste grupuri erau deja prezente în Parlamentul anterior, cu diferența că, pentru noul mandat, EFD (Grupul Europa Libertății și Democrației) și-a schimbat numele în EFDD (Grupul Europa Libertății și Democrației Directe). Având însă în vedere rezultatele alegerilor și deciziile de afiliere, ponderea lor relativă s-a modificat. Grupul ALDE a trebuit să cedeze locul trei ca mărime Grupului Conservatorilor și Reformiștilor Euro-peni (ECR), în timp ce Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană (al patrulea grup ca mărime în Parlamentul anterior) a coborât pe locul al șaselea, fiind depășit de GUE/NGL. În noul Parlament, numărul membrilor eurosceptici a crescut, fapt care le-a de-terminat pe primele două grupuri ca mărime, PPE și S & D (cărora li s-a alăturat și ALDE), să lanseze un nou acord de cooperare tehnică și politică (adesea denumit „marea coaliție”), pentru a asigura prevalența unei „majorități proeuropene stabile” în cadrul Parlamentului. Ca prim rezultat al acestei cooperări, Parlamentul l-a reales pe Martin Schulz (S & D/Germania) în funcția de președinte pentru un nou mandat de doi ani și jumătate.

Începând cu această a opta legislatură, dispozițiile Tratatului de la Lisabona au deve-nit aplicabile în întregime. În consecință, există 751 de membri ai Parlamentului, iar numărul de membri din fiecare stat membru variază de la șase (Cipru, Luxemburg și Malta) la 96 (Germania), după principiul proporționalității degresive.

REZULTATELE ALEGERILOR PENTRU PARLAMENTUL EUROPEAN DIN 22-25 MAI

8,92 % ALDE Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa 67

6,92 % GUE/NGL Stânga Unită Europeană/Stânga Verde Nordică 52

6,92 % NI Deputați neafiliați – deputați care nu fac parte din niciun grup politic 52

9,32 % ECR Conservatorii și Reformiștii Europeni 70ECR

6,66 % Verzi/ALE Verzi/Alianța Liberă Europeană 50

6,39 % EFDD Europa Libertății și Democrației Directe 48

S & D Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European 191 25,43 %

PPE Partidul Popular European (Creștin-Democrat) 221

751 Participarea la vot 42,54 %Rezultatele finale

29,43 %

GUE/NGL

S & D ECR

EFDD

NI

Verzi/ALE

ALDEPPE


Reînnoirea conducerii Consiliului European

La 30 august, cei 28 de șefi de stat sau de guvern din UE l-au ales pe Donald Tusk, fostul prim-ministru al Poloniei, în funcția de președinte al Consiliului European pentru un mandat de doi ani și jumătate. Acesta și-a preluat atribuțiile la 1 decembrie, înlo-cuindu-l astfel pe predecesorul său, herman Van Rompuy, primul președinte al Consi-liului European, care a deținut această funcție în perioada 2009-2014.

În cadrul ceremoniei de preluare a mandatului desfășurate la Bruxelles, președintele Tusk și-a exprimat aprecierea pentru munca depusă de dl Van Rompuy, lăudând contribuția excepțională a acestuia la contracararea crizei financiare și economice din Europa. Donald Tusk a declarat că va continua să lucreze urmărind aceleași principii importante pe care s-au bazat acțiunile predecesorului său: încredere, bun-simț, moderație și decență.

Președintele Tusk a subliniat și care vor fi cele patru priorități ale mandatului său:

▶ angajamentul de a proteja valorile fundamentale ale UE, și anume libertatea și solidaritatea, precum și de a menține UE unită împotriva amenințărilor interne și externe;

▶ hotărârea de a pune capăt crizei economice și de a finaliza o uniune economică și monetară veritabilă;

▶ pe scena internațională, UE trebuie să fie puternică și să sprijine țările din vecinătate care împărtășesc aceleași valori democratice;

▶ relațiile transatlantice dintre Europa și Statele Unite constituie fundamentul unei comunități a democrațiilor.

Herman Van Rompuy, președintele la final de mandat

al Consiliului European (în dreapta), îi înmânează un stilou

noului președinte, Donald Tusk, în cadrul ceremoniei de preluare a

mandatului, desfășurată la 1 decembrie în clădirea Justus

Lipsius, sediul Consiliului, la Bruxelles (Belgia).


Și-a început activitatea o nouă Comisie

Un nou început pentru Europa

La 27 iunie, în urma primei campanii electorale paneuropene, Consiliul European l-a propus Parlamentului pe Jean-Claude Juncker în calitate de candidat pentru funcția de președinte al Comisiei. Astfel, Consiliul European a luat în considerare rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European, în conformitate cu articolul 17 alineatul (7) din Tratatul privind Uniunea Europeană. La 15 iulie, dl Juncker a fost ales de Parla-ment cu o majoritate covârșitoare de 422 de voturi (minimul necesar fiind o majori-tate de 376 de voturi).

Președintele ales a selectat ceilalți membri ai Comisiei pe baza propunerilor făcute de statele membre, iar la 5 septembrie a convenit cu Consiliul asupra listei finale a co-misarilor desemnați. Președintele ales, Jean-Claude Juncker, și-a prezentat echipa și alocarea portofoliilor la 10 septembrie, urmând apoi audierea fiecăruia dintre comi-sarii desemnați în fața comisiilor competente ale Parlamentului European.

Pe baza acestor audieri și în urma modificărilor aduse de Jean-Claude Juncker propri-ei echipe pentru a răspunde aspectelor ridicate în cadrul audierilor, la 22 octombrie, Parlamentul a aprobat colegiul de comisari, cu 426 de voturi pentru (dintr-un total de 699 de voturi). Consiliul European a numit apoi Comisia în cadrul reuniunii sale din 23 octombrie, iar aceasta și-a demarat activitatea la 1 noiembrie.

Președintele Juncker și membrii colegiului comisarilor și-au depus jurământul oficial în data de 10 decembrie la Luxemburg, la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Prin acest „angajament solemn”, membrii Comisiei au jurat să respecte tratatele și Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și să își îndeplinească responsabilitățile în deplină independență și în interesul general al Uniunii.

Jean‑Claude Juncker, președintele Comisiei Europene începând cu 1 noiembrie, depunând jurământul în cadrul ceremoniei solemne în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, împreună cu ceilalți membri ai colegiului. Luxemburg, 10 decembrie.


Comisarii s-au angajat de asemenea să nu solicite și să nu accepte instrucțiuni din partea niciunei autorități, să nu se implice în acțiuni incompatibile cu atribuțiile lor și cu îndeplinirea sarcinilor care le revin și să își respecte obligațiile pe durata manda-tului și după încheierea acestuia.

Președintele a fost ales de Parlament pe baza orientărilor sale politice, prezentate în documentul intitulat „Un nou început pentru Europa: Agenda mea pentru locuri de muncă, creștere, echitate și schimbări democratice” (2). Acest document, bazat pe contactele cu grupurile politice din Parlament și pe „Agenda strategică pentru Uniune într-o lume în schimbare” convenită în cadrul Consiliului European din iunie (3), a constituit contractul politic cu Parlamentul și cu Consiliul European care a permis alegerea și numirea noii Comisii.

Cele 10 priorități stabilite de președintele Juncker

1. Un nou impuls dat creării de locuri de muncă, creșterii economice și investițiilor

2. O piață unică digitală conectată

3. O uniune a energiei rezilientă și cu o politică privind schimbările climatice orientată spre viitor

4. O piață internă mai profundă și mai echitabilă, cu o bază industrială consolidată

5. O UEM mai aprofundată și mai echitabilă

6. Un acord de liber schimb rezonabil și echilibrat cu Statele Unite

7. Un spațiu al justiției și al drepturilor fundamentale bazat pe încredere reciprocă

8. O nouă politică privind migrația

9. Un actor mai puternic pe plan mondial

10. O Uniune a schimbărilor democratice

Orientările strategice ale președintelui subliniază angajamentul noului colegiu de a oferi un nou început Europei și de a concretiza agenda pentru locuri de muncă, creștere economică, echitate și schimbări democratice cu ajutorul celor zece priorități menționate. Președintele a fost ales pe baza acestei agende, noul colegiu a obținut aprobarea Parlamentului pentru aceeași agendă, în urma audierilor parlamentare, iar noua Comisie a fost numită de Consiliul European pe această bază.

Banner expus pe clădirea Berlaymont, sediul Comisiei

Europene de la Bruxelles (Belgia), prezentând fotografiile membrilor

noii Comisii, care și‑a început activitatea la 1 noiembrie. Textul sloganului este: „Un nou început

pentru Europa”, în limbile neerlandeză, franceză și engleză.


Președintele Juncker a afirmat clar, încă de la începutul mandatului său, că dorește ca noua Comisie să fie deschisă schimbărilor și pregătită să le adopte. Acesta este motivul pentru care el a reorganizat modul de lucru în interiorul Comisiei, pentru a putea concretiza agenda menționată. Membrii noii Comisii vor lucra împreună, ca o echipă puternică, cooperând cu toții, indiferent de portofolii, pentru a elabora inițiative integrate, bine întemeiate și bine explicate, care să conducă la obținerea unor rezul-tate clare.

Președintele a afirmat în repetate rânduri că dorește ca această Comisie să fie „mai mare și mai ambițioasă în ceea ce privește aspectele importante și mai mică și mai modestă în ceea ce privește aspectele mai puțin importante”.

O nouă modalitate de lucru

În sprijinul acestui demers ambițios, noul președinte al Comisiei a conceput o nouă modalitate de lucru pentru colegiu în cursul mandatului său. Conform prevederilor tratatului, președintele Juncker a desemnat șapte vicepreședinți ai Comisiei care să conducă echipe de proiect, să îndrume și să coordoneze activitatea mai multor comi-sari, să asigure o interacțiune dinamică între toți membrii colegiului și să îi permită Comisiei să își desfășoare activitatea într-un mod flexibil și necompartimentat. Vicepreședinții au fost însărcinați cu o serie de proiecte prioritare bine definite și vor îndruma și coordona activitatea la nivelul întregii Comisii în domenii-cheie ale agen-dei pentru locuri de muncă, creștere, echitate și schimbări democratice, printre care: conferirea unui nou impuls pentru locuri de muncă, creștere și investiții; o piață unică digitală conectată; o uniune a energiei rezilientă; și o UEM mai aprofundată și mai echitabilă. Concret, mai mulți comisari vor lucra în strânsă colaborare cu vicepreședinții, sub forma unor echipe de proiect, în diferite formule, care se pot schimba în funcție de necesități și de noile proiecte care pot apărea în timp.

Jean‑Claude Juncker, președintele Comisiei Europene începând cu 1 noiembrie, sunând clopoțelul primei ședințe săptămânale a noului colegiu, organizată patru zile mai târziu, încadrat de Catherine Day, secretar general, și de Martin Selmayr, șeful cabinetului președintelui. Clădirea Berlaymont, Bruxelles (Belgia).


Pentru a asigura buna funcționare a noii configurații a colegiului, președintele nou-ales a trimis câte o scrisoare de misiune fiecărui vicepreședinte și fiecărui membru al Co-misiei înainte de preluarea funcției. În aceste scrisori s-a indicat clar modul în care dorește președintele să lucreze echipa sa – prin colaborare între portofolii, în mod colegial, la cele mai înalte standarde de profesionalism și etică și în deplină independență și imparțialitate. Scrisorile respective au cuprins și așteptările exacte pe care le are președintele de la fiecare portofoliu în parte. Scrisorile de misiune au ur-mărit totodată să permită asumarea unei responsabilități politice mai mari cu privire la aspectele specifice fiecărui portofoliu în parte, în deplină concordanță cu principiul colegialității.

Vicepreședinții vor avea de asemenea rolul de a stimula responsabilitatea politică. Ca regulă generală, președintele nu va introduce nicio inițiativă nouă în programul de lucru al Comisiei sau pe ordinea de zi a colegiului dacă nu a primit sprijinul unui vicepreședinte, pe baza unor argumente solide și a unei descrieri clare. În acest sens, având în vedere prioritatea specială acordată agendei pentru o mai bună legiferare și chestiunilor bugetare, președintele va acorda o atenție deosebită avizelor lui Frans Timmermans, prim-vicepreședintele responsabil cu mai buna legiferare, relațiile interinstituționale, statul de drept și Carta drepturilor fundamentale, și celor ale Kristalinei Georgieva, vicepreședintele responsabil cu bugetul și resursele umane.

Noul serviciu al purtătorilor de cuvânt reflectă natura mai politică și mai colegială a noii Comisii, modul său de organizare fiind inspirat de modelul Comisiei Delors (1985-1994), în cadrul căreia comisarii nu dispuneau de un purtător de cuvânt dedi-cat exclusiv propriului portofoliu. Serviciul purtătorilor de cuvânt sprijină comunicarea politică a președintelui și a tuturor membrilor colegiului, care sunt imaginea publică a instituției și care, prin acțiunile lor, susțin cel mai bine cauza politicilor Comisiei. Aces-ta ajută fiecare comisar în parte să comunice într-un mod elocvent și eficient pe marginea unui număr mare de subiecte, dar și cu privire la obiectivele, prioritățile și rezultatele-cheie la nivelul Uniunii.

Serviciul face parte din Direcția Generală Comunicare, aflată sub autoritatea președintelui, și este vocea oficială a Comisiei în relațiile cu mass-media. Serviciul purtătorilor de cuvânt este condus de purtătorul principal de cuvânt al Comisiei Euro-pene, Margaritis Schinas, și este alcătuit din purtători de cuvânt, ofițeri de presă și asistenți, al căror număr a fost redus semnificativ. În plus, fiecare membru al colegiu-lui este asistat în activitățile sale de comunicare de un consilier special, care colabo-rează strâns cu serviciul purtătorilor de cuvânt.


Șapte echipe de proiect

Prim-vicepreședintele Frans Timmermans va urmări să se asigure că orice propunere a Comisiei respectă principiile subsidiarității și proporționalității. El va avea și rol de gardian, susținând promovarea Cartei drepturilor fundamentale și a statului de drept în toate propunerile Comisiei. Ca adjunct al președintelui, el va supraveghea relațiile Comisiei cu celelalte instituții europene și cu parlamentele naționale. El va colabora așadar cu toți comisarii, dar mai ales cu Vĕra Jourová, comisarul pentru justiție, con-sumatori și egalitate de gen, și cu Dimitris Avramopoulos, comisarul pentru migrație, afaceri interne și cetățenie, având în vedere legătura strânsă a portofoliilor acestora cu drepturile fundamentale și cu statul de drept. În plus, președintele Comisiei i-a cerut prim-vicepreședintelui Timmermans să îl consilieze în privința soluționării litigi-ilor dintre investitori și stat în cadrul negocierilor pe tema parteneriatului transatlan-tic pentru comerț și investiții (TTIP). Președintele a afirmat foarte clar că TTIP nu va cuprinde nicio clauză referitoare la litigiile dintre investitori și stat, dacă prim-vicepreședintele nu este de acord cu aceasta.

Pentru a se asigura că resursele sunt alocate conform priorităților politice ale Comi-siei și că fiecare acțiune are o eficacitate maximă, vicepreședintele responsabil cu bugetul și resursele umane, Kristalina Georgieva, va examina îndeaproape toate inițiativele Comisiei pentru a stabili implicațiile lor bugetare și la nivel de personal. Ea va urmări totodată să continue modernizarea administrației publice europene, inclusiv prin utilizarea sporită a tehnologiilor digitale, și are sarcina de a se asigura că, până la sfârșitul mandatului, femeile vor reprezenta 40 % din cadrele de conducere de nivel mediu și superior ale Comisiei.

Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Federica Mogherini, este și unul dintre vicepreședinții Comisiei. Ea va coordona toate activitățile care țin de relațiile externe ale Comisiei: politica europeană de vecinătate și negocie-rile de extindere, comerțul, cooperarea internațională și dezvoltarea și ajutorul uma-nitar și gestionarea crizelor. În acest context solicitant, ea le-ar putea cere celorlalți membri ai colegiului să o înlocuiască pe probleme care țin de domeniul lor de competență în cadrul Comisiei, ceea ce îi va permite să își concentreze eforturile asupra provocărilor geopolitice curente.

Prima fotografie a Comisiei Juncker, care și‑a început activitatea la 1 noiembrie, realizată în clădirea Parlamentului European de la Strasbourg (Franța), imediat după votul de confirmare dat de Parlament la 22 octombrie.


Ceilalți patru vicepreședinți sunt responsabili cu următoarele domenii:

▶ Andrus Ansip: piața unică digitală;

▶ Maroš Šefčovič: uniunea energiei;

▶ Valdis Dombrovskis: moneda euro și dialogul social;

▶ Jyrki Katainen: locuri de muncă, creștere, investiții și competitivitate.

CUM ESTE ALEASĂ COMISIA EUROPEANĂ?

Surse: Parlamentul European; articolul 17 alineatul (7) din versiunea consolidată a Tratatului privind Uniunea Europeană; Declarația 11 anexată la Tratatul de la Lisabona.

#1

#2

#3

#4

#5

#6

#7

Partidele politice europene își selectează candidații la funcția de președinte al Comisiei Europene.

Campania electorală.

Statele membre propun comisarii desemnați, în strânsă cooperare cu noul președinte al Comisiei.

Audieri ale comisarilor desemnați de către comisiile din Parlamentul European.

Votul Parlamentului European cu privire la noua Comisie (cu o majoritate din voturile exprimate).

Învestitura noii Comisii Europene în fața Parlamentului European.

Europenii aleg membrii noului Parlament European.

NU

DA

Președintele Consiliului European consultă Parlamentul European cu privire la un posibil candidat pentru președinția Comisiei, ținând cont de rezultatele alegerilor europene.

În urma consultărilor, președintele Consiliului European propune un candidat Consiliului European.

Consiliul European ia o decizie cu privire la candidatul propus de acesta (cu majoritate calificată).

Alegerea președintelui Comisiei de către Parlamentul European, cu o majoritate a membrilor componenți (cel puțin 376).

IUN

IEO

CTOM

BRIE�NO

IEMBRIE

IULIE

FEBRUARIE�

MARTIE

AUG

UST�

SEPTEMBRIE

22�25 MAI

2014


Programul de lucru al Comisiei Europene pentru 2015

La 16 decembrie, pe baza orientărilor politice ale președintelui, care cuprind 10 priorități clare, dar și pe baza unor noi metode de lucru, Comisia și-a adoptat progra-mul de lucru pentru 2015 (4). Acest program cuprinde acțiunile pe care Comisia intenționează să le întreprindă în cursul anului pentru a schimba în mod real situația locurilor de muncă, a creșterii economice și a investițiilor și pentru a oferi cetățenilor beneficii concrete. Programul de lucru transpune cele 10 priorități ale președintelui în primele rezultate concrete care trebuie obținute.

Programul de lucru a stabilit: 23 de inițiative noi propuse de Comisia Juncker pe baza orientărilor politice prezentate Parlamentului, 80 de propuneri existente pe care Co-misia și-a propus să le retragă sau să le modifice din motive politice sau tehnice și propuneri de reducere a birocrației și de eliminare a sarcinilor prea mari în materie de reglementare.

În speță, pentru 2015, Comisia și-a luat angajamentul de a obține următoarele rezul-tate:

▶ un plan de investiții pentru Europa: o mobilizare a investițiilor publice și private în economia reală de cel puțin 315 miliarde EUR în următorii trei ani. Acest demers va fi sprijinit și completat de uniunea piețelor de capital, creându-se astfel o piață unică a capitalului;

▶ un pachet ambițios privind piața unică digitală: crearea condițiilor propice pentru construirea unei economii și a unei societăți digitale dinamice prin completarea cadrului normativ în domeniul telecomunicațiilor, prin modernizarea reglementărilor referitoare la drepturile de autor, prin simplificarea normelor pentru consumatorii care fac cumpărături online și cu ajutorul dispozitivelor digitale, prin creșterea gradului de securitate cibernetică și prin integrarea digitalizării în fluxul normal de activitate;

▶ strategia-cadru a Uniunii Europene în domeniul energiei: aceasta va avea ca scop asigurarea securității aprovizionării cu energie, continuarea integrării piețelor energetice naționale, îmbunătățirea eficienței energetice, decarbonizarea mixului energetic și intensificarea cercetării și a inovării pentru a sprijini aceste obiective sau dimensiuni;

▶ o abordare mai echitabilă a impozitării: un plan de acțiune menit să combată evaziunea fiscală și frauda fiscală, care prevede inclusiv adoptarea de măsuri la nivelul UE pentru a se face tranziția către un sistem în cadrul căruia țara în care se generează profiturile este și țara de impozitare, dar și schimbul automat de informații privind deciziile fiscale și stabilizarea bazelor de impozitare a societăților;

▶ o agendă europeană în materie de migrație: găsirea unui nou mod de abordare a migrației legale, cu scopul de a face UE o destinație atractivă pentru persoanele înzestrate și calificate și pentru a gestiona mai eficient migrația în UE prin intensificarea cooperării cu țările terțe, solidaritatea între statele membre și combaterea traficului de persoane;

▶ aprofundarea UEM: continuarea eforturilor de a promova stabilitatea economică și de a atrage investitori în Europa.


În ceea ce privește aplicarea principului discontinuității politice, la pregătirea progra-mului de lucru, Comisia a analizat aproximativ 450 de propuneri care așteptau o de-cizie a Parlamentului și a Consiliului și a propus să retragă sau să modifice 80 dintre acestea. Unele au fost propuse spre retragere deoarece nu corespund priorităților noii Comisii, dar în cazul multora dintre ele Comisia și-a reiterat angajamentul ferm față de obiectivele urmărite. Propunerile nu au însă nicio utilitate dacă sunt pur și simplu uitate pe masa negocierilor sau dacă măsurile pe care le includ sunt atât de mult atenuate în cadrul acestor negocieri încât nu își mai pot atinge scopul inițial. În astfel de cazuri, Comisia va propune noi modalități, mai bune, de atingere a obiectivelor respective. Înainte de a retrage oficial propunerile în chestiune, Comisia a solicitat punctele de vedere ale Parlamentului și ale Consiliului în această privință.

NUMĂRUL DE RETRAGERI 2005-2015 (CIFRA PENTRU 2015 ESTE CEA ANUNȚATĂ ÎN PROGRAMUL DE LUCRU AL COMISIEI PENTRU 2015)

Referitor la obiectivul de a reduce birocrația și de a elimina sarcinile prea mari în materie de reglementare, programul de lucru pentru 2015 reflectă angajamentul mai ferm al Comisiei față de o mai bună legiferare, pornind de la programul privind o re-glementare adecvată care urmărește să atingă chiar acest obiectiv și să contribuie la crearea unui mediu propice pentru investiții. Colegiul comisarilor a identificat o serie de propuneri și instrumente legislative existente care vor fi examinate și modificate astfel încât să funcționeze mai bine pentru cetățenii și întreprinderile din UE. Acest demers presupune și eforturi de simplificare, de exemplu în ceea ce privește politica agricolă comună.

0

20

40

60

80

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015


Zece ani de realizări

Europa a cunoscut o perioadă de schimbări și frământări fără precedent în cel de al doilea mandat de cinci ani al lui José Manuel Barroso în funcția de președinte al Co-misiei, care s-a încheiat la 31 octombrie. Cu toate că și primul său mandat a fost bogat în evenimente la nivel instituțional, el s-a încheiat cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, în decembrie 2009.

În pofida faptului că acest nou tratat a adus claritate și stabilitate instituțională, criza financiară declanșată în 2007 s-a transformat rapid într-o criză a datoriilor suverane, într-o criză economică și o criză socială, estompând barierele dintre politicile europe-ne și cele naționale. Confruntată cu toate provocările menționate mai sus, Comisia Barroso a reușit să păstreze Europa unită și deschisă și să o facă mai puternică pentru viitor: unită, deoarece, în pofida presiunilor exercitate asupra statelor membre, Comisia a reușit să țină Europa laolaltă și chiar să o extindă; deschisă, deoarece s-a angajat în dialoguri cu partenerii internaționali ai UE în cadrul G20 pentru a defini un răspuns la nivel mondial, promovând comerțul în interiorul Uniunii și în întreaga lume ca mijloc de creștere economică și păstrându-și angajamentele față de țările în curs de dezvoltare; și mai puternică, deoarece reformele economice necesare sunt acum implementate peste tot în Europa, concomitent cu consolidarea guvernanței econo-mice europene, în special în zona euro, pentru a ajuta economiile Europei să fie și mai bine pregătite pentru globalizare.

Toți cei 28 de membri ai Comisiei Barroso, al cărei mandat s‑a încheiat la 31 octombrie, reuniți cu ocazia uneia dintre ședințele săptămânale ale colegiului, în clădirea Berlaymont de la Bruxelles (Belgia).


Comisia a pornit în acest demers de la elementul ce conferă Uniunii Europene carac-terul său unic, și anume de la valorile sale. Valori precum pacea, principiul fondator al Uniunii, motiv pentru care i-a fost acordat Premiul Nobel pentru Pace în 2012. Valori precum unitatea și diversitatea, care ne dau forță și pe care trebuie să le prețuim. Valori precum solidaritatea, pe care se bazează economia socială de piață a Uniunii, dar și protecția persoanelor defavorizate în cadrul acesteia. UE este mai mult decât un proiect economic. Ea este în același timp un proiect politic, o comunitate de culturi ce împărtășesc aceleași valori și interese. În perioada 2010-2014, împreună cu Par-lamentul European, Consiliul, Banca Centrală Europeană și celelalte instituții, Comisia a depus eforturi pentru a evita o prăbușire a economiilor Europei. Lipsa de reglemen-tare și de supraveghere a piețelor financiare permitea speculațiile și apariția bulelor de credit. Perioada imediat următoare declanșării crizei a arătat că multe dintre sta-tele membre ale UE cheltuiau mai mult decât își puteau permite și nu erau competi-tive. Și, în timp ce economiile naționale erau profund interdependente, Uniunea nu dispunea de cadrul de guvernanță puternic necesar pentru a preveni politicile nevia-bile sau pentru a putea gestiona criza atunci când aceasta a izbucnit. În prezent, UE își protejează cetățenii și contribuabilii prin reglementări mai stricte, care le garantea-ză economiile și fac ca băncile să fie mai responsabile. Iar Uniunea a făcut un pas decisiv, de neconceput înainte de izbucnirea crizei: acela de a institui o uniune banca-ră pentru a crea un sector financiar mai solid și mai sigur în beneficiul UE și al cetățenilor săi. Drept urmare, sectorul financiar este acum mai bine reglementat, iar autoritățile de reglementare din acest domeniu dispun de instrumente mai bune pentru a supraveghea băncile, pentru a face față noilor situații economice dificile și pentru a proteja economiile cetățenilor.

Uniunea Europeană a instituit un sistem de guvernanță economică și bugetară colec-tivă la nivelul UE care să garanteze că toate guvernele își pun și își păstrează în or-dine finanțele publice și că sunt realizate reformele necesare pentru a asigura și pentru a menține competitivitatea economiilor statelor membre. Eurosistemul a ieșit din această criză încă și mai puternic, mai degrabă câștigând decât pierzând membri.

Comisia a recurs la toate mijloacele pe care le avea la dispoziție pentru a păstra lo-curile de muncă ale cetățenilor și pentru a-i ajuta pe cei care și le-au pierdut să revi-nă pe piața muncii, acordând o atenție deosebită problemei acute a șomajului în rândul tinerilor. S-a convenit asupra unui nou buget al UE, care să se concentreze pe investiții menite să ajute statele membre, regiunile, întreprinderile și cetățenii. Iar pentru a stimula și mai mult creșterea economică și pentru a crea mai multe locuri de muncă noi, s-au deschis noi piețe, atât în întreaga Europă, continuându-se dezvolta-rea pieței unice și protejând cele patru libertăți ale sale, cât și în întreaga lume, ur-mărindu-se încheierea unor acorduri comerciale ambițioase.

În plus față de măsurile luate imediat pentru gestionarea crizei, Uniunea a elaborat și a pus în aplicare un plan pe termen lung menit să sprijine modernizarea economiilor UE. Strategia Europa 2020 prevede obiective realiste, dar ambițioase, pentru a readu-ce UE pe calea creșterii inteligente, durabile și favorabile incluziunii.

Deși criza economică și financiară a reprezentat principala provocare cu care ne-am confruntat în ultimii cinci ani, Comisia nu a pierdut din vedere nici necesitatea de a aborda și alte preocupări ale cetățenilor europeni.

Coperta publicației Comisia Europeană 2010-2014 –

Un bilanț al realizărilor, care prezintă activitatea celei

de a doua Comisii Barroso.


Comisia a venit cu o serie de inițiative care să garanteze libera circulație a persoane-lor, a mărfurilor, a serviciilor și a capitalurilor, să asigure diversificarea ofertei și condiții de concurență loială deopotrivă pentru consumatori și întreprinderi, precum și să crească investițiile în infrastructură. Datorită pieței unice, Uniunea a reușit să re-ducă și mai mult tarifele de roaming pentru telefonia mobilă, să ofere călătorilor și consumatorilor drepturi și prețuri mai corecte, să ajungă la un acord referitor la bre-vetul european și să crească vizibilitatea oportunităților de angajare pe întreg terito-riul UE, în scopul de a înlesni căutarea unui loc de muncă la nivel transfrontalier.

În ceea ce privește apărarea statului de drept, în ultimii ani Comisia a intervenit pe lângă o serie de state membre pentru a se asigura că aceste principii fundamentale, precum și libertățile și drepturile cetățenilor sunt pe deplin respectate. În acest scop, au fost propuse instrumente mai sistematice și mai robuste în cadrul inițiativei în domeniul statului de drept.

Într-o lume din ce în ce mai globalizată, mărimea contează. Criza economică, negoci-erile mondiale pe tema schimbărilor climatice, preocupările legate de securitatea energetică, migrația, „Primăvara arabă” și, mai recent, Ucraina și criza sanitară Ebola, au arătat toate că UE este eficientă numai dacă acționează ca un întreg.

Criza economică a adus UE în centrul atenției, însă a demonstrat și influența pe care aceasta o poate avea pe scena internațională. Uniunea Europeană a impus standarde mondiale în multe domenii și a jucat un rol principal în cadrul unor foruri mondiale precum G8/G7, G20, Organizația Mondială a Comerțului și Organizația Națiunilor Unite. Totodată, Uniunea a instituit o prezență europeană mai puternică atât în în-treaga lume, cât și în vecinătatea sa. Iar, din Africa până în Asia, din America Latină până în Zona Caraibilor și Pacific, UE și-a consolidat parteneriatele politice, rămânând totodată cel mai mare donator de ajutor umanitar, în ciuda crizei.

Acordarea Premiului Nobel pentru Pace Uniunii Europene în 2012 a reamintit tuturor că UE reprezintă pacea, speranța și stabilitatea. Nimic din toate acestea nu ar trebui considerat de la sine înțeles, iar UE trebuie să contribuie în continuare la aceste valori mulți ani de acum înainte.

Jean‑Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, aducând un omagiu fostului vicepreședinte al Comisiei, Jacques Barrot, care a decedat la 3 decembrie, la ceremonia de comemorare organizată la sediul Comisiei Europene de la Bruxelles (Belgia).


Progrese mai mari către o uniune economică și monetară aprofundată și veritabilă

Grupul de experți și-a publicat raportul final privind fondul de rambursare a datoriei și eurobills

Raportul final al grupului de experți privind fondul de rambursare a datoriei și eurobills (obligațiuni guvernamentale din zona euro) (5) a fost înaintat Comisiei la sfârșitul lunii martie. În 2013, Comisia a instituit un grup de experți care să analizeze posibilele avantaje și riscuri, cerințe și obstacole în cazul înlocuirii parțiale a emisiunii naționale de datorie cu o emisiune comună, sub forma unui fond de rambursare și a obligațiunilor guvernamentale din zona euro.

Raportul a concluzionat că atât un fond/pact de rambursare a datoriei, cât și eurobills ar prezenta avantaje în ceea ce privește stabilizarea piețelor datoriei publice, sprijini-rea transmiterii politicii monetare și promovarea stabilității și a integrării financiare. Cu toate acestea, avantajele respective ar fi însoțite de riscuri economice, financiare și de hazard moral. Grupul de experți a recomandat să se colecteze mai întâi informații cu privire la eficiența sistemului de guvernanță economică reformat al UE, înainte de a lua orice decizie cu privire la schemele de emisiune comună. Ideea unui fond de rambursare a datoriei și a eurobills a fost propusă pentru prima dată în proiectul pentru o UEM profundă și veritabilă (6), publicat de Comisie în noiembrie 2012. Pe baza raportului grupului de experți, Comisia va analiza modalitatea de prezentare a acestor chestiuni spre deliberare.

O coordonare mai strânsă a politicilor economice

Reuniunea la nivel înalt a zonei euro, care a avut loc în octombrie, a concluzionat că o coordonare mai strânsă a politicilor economice este esențială pentru a asigura buna funcționare a UEM. În cadrul acestei reuniuni s-a făcut apel la continuarea dezvoltării unor mecanisme concrete de întărire a coordonării, convergenței și solidarității politi-cii economice, în strânsă cooperare cu Comisia. Această abordare a fost aprobată de Consiliul European din decembrie (7), care a afirmat de asemenea că la reuniunea informală la nivel înalt din februarie 2015 va reveni mai în detaliu asupra acestui subiect. Drept urmare, președintele Comisiei, în strânsă cooperare cu președintele reuniunii la nivel înalt a zonei euro, cu președintele Eurogrupului și cu președintele Băncii Centrale Europene, va prezenta Consiliului European un raport în acest sens cel târziu în cadrul reuniunii acestuia din iunie 2015. Statele membre vor fi strâns impli-cate în lucrările pregătitoare.


Implicarea cetățenilor în dezbaterea privind viitorul Europei

La 27 martie, seria de 51 de dialoguri cu cetățenii organizate în toate cele 28 de state membre cu președintele Comisiei, dl Barroso, și cu 21 de comisari s-a încheiat cu primul dialog paneuropean cu cetățenii, organizat la Bruxelles (8). La acest eveni-ment special, 150 de participanți de la toate dialogurile anterioare cu cetățenii și-au împărtășit gândurile președintelui Barroso și celor zece comisari, în cadrul unei veri-tabile dezbateri paneuropene.

Dialogurile cu cetățenii au fost lansate în septembrie 2012, atunci când criza econo-mică s-a transformat într-o reală criză de încredere în Uniunea Europeană, în liderii politici și în instituțiile acesteia, precum și în guvernanța europeană în general. Scopul lor a fost acela de a stabili o relație de comunicare cu cetățenii și de a le asculta pă-rerile. Conceptul se bazează pe modelul „întâlnirilor la primărie” potrivit căruia UE, politicienii de la nivelul UE, dar și de la nivel național și local ascultă și dezbat cu cetățenii aspecte legate de UE.

Pe parcursul celor 18 luni ale primei serii de dialoguri, aproximativ 17 000 de cetățeni au participat la dezbateri în primării, universități, teatre și piețe, iar peste 105 000 de persoane au participat activ prin intermediul internetului și al rețelelor de socializare. Milioane de europeni au urmărit dialogurile la televizor sau au citit despre ele în presă.

Ce au spus cetățenii?

S-a abordat o mare varietate de subiecte, însă situația economică, impactul său social și pericolul unei „generații pierdute” s-au regăsit pretutindeni. Printre preo-cupările principale ale participanților s-au numărat chestiunile legate de libera circulație, investițiile de viitor în domeniile educației și cercetării, precum și nece-sitatea de a aborda procesul de luare a deciziilor într-un mod integrat.

Numeroși cetățeni au susținut cu tărie că integrarea economică trebuie însoțită de mai multă democrație. Totodată, ei au transmis un semnal clar cu privire la faptul că solidaritatea și răspunderea sunt inseparabile. Fie că proveneau din state membre care au rezistat bine la criză, fie din așa-numitele țări cu pro-gram (9), toți au subliniat că, pentru ei, UE înseamnă solidaritate. Drepturile cetățenilor UE au constituit de asemenea unul dintre subiectele intens dezbătute.

Pe parcursul primei serii de dialoguri, în medie, nouă din zece participanți și-au expri-mat dorința de a purta mai multe dialoguri față în față cu politicienii europeni și naționali. Noua Comisie Juncker va continua să dezvolte și să utilizeze acest nou in-strument pentru a stabili relații cu cetățenii și pentru a purta un dialog cu aceștia. În mod special, în scrisorile sale de misiune adresate tuturor membrilor colegiului, președintele Juncker i-a mandatat pe aceștia să fie activi din punct de vedere politic în statele membre și în dialogurile cu cetățenii, adică să prezinte agenda comună, să fie deschiși la idei noi și să stabilească un dialog cu părțile interesate.

José Manuel Barroso, președintele Comisiei Europene până la 31 octombrie, se adresează participanților la un atelier din cadrul dialogului paneuropean cu cetățenii organizat la Bruxelles (Belgia) la 27 martie.


Anul European al Cetățenilor 2013 – activitățile din 2014

Obiectivul general al Anului European al Cetățenilor 2013 a fost acela de a face mai cunoscute drepturile și obligațiile care derivă din cetățenia UE și de a invita cetățenii să se implice în discuțiile și dezbaterile purtate pe acest subiect.

Comisia a continuat să difuzeze mesajele referitoare la anul european în perioada premergătoare alegerilor europene din mai 2014. În această perioadă s-a promovat dialogul între toate nivelurile guvernării, societatea civilă și întreprinderi, în cadrul unor evenimente și conferințe desfășurate în întreaga Europă cu scopul de a discuta despre importanța unei democrații participative și reprezentative în UE și de a informa cetățenii despre cum pot să participe mai mult la procesul democratic, punându-se un accent special pe alegerile europene.

Afișul oficial al campaniei pentru dialogul cu cetățenii, derulată în

2014.


Un nou discurs pentru Europa

În 2013 și 2014, Comisia a pus în aplicare proiectul-pilot intitulat „Un nou discurs pentru Europa” (10). Această inițiativă, sprijinită de Parlamentul European, a avut la bază discursul privind starea Uniunii susținut în 2012 de președintele Barroso, în care Domnia Sa a pledat pentru o veritabilă dezbatere cu cetățenii în vederea consolidării uniunii politice. Mai exact, domnul Barroso a făcut apel la mediile cultural, științific și intelectual să ia parte în mod activ la dezbaterea referitoare la viitorul Europei, pentru a nu lăsa sfera publică în posesia exclusivă a forțelor politice populiste și naționaliste radicale.

„Un nou discurs pentru Europa” a fost conceput să facă auzită vocea comunităților artistice, culturale, științifice și intelectuale în dezbaterea despre viitorul UE, astfel încât să ajute la stabilirea unei legături între publicul larg și proiectul integrării euro-pene prin intermediul artelor și al științelor.

În vederea implementării proiectului, Comisia a înființat un comitet cultural, format din personalități relevante ale lumii culturale, intelectuale și științifice. Comitetul a fost însărcinat să pregătească trei adunări generale care să reunească intelectuali interesați de acest proces. La aceste adunări au luat parte aproximativ 600 de persoane.

Vederile pe care se bazează noul discurs pentru Europa sunt cuprinse în Declarația „Spiritul și trupul Europei” (11), adoptată la 1 martie la Berlin.

NOTE(1) Partidul Popular European (Creștin-Democrat) (PPE), Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților (S & D),

Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR), Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), Stânga Unită Europeană/Stânga Verde Nordică (GUE/NGL), Verzi/Alianța Liberă Europeană (Verzi/ALE), Europa Libertății și Democrației Directe (EFDD).

(2) http://ec.europa.eu/priorities/docs/pg_ro.pdf

(3) Concluziile Consiliului European, 26 și 27 iunie 2014 (http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/RO/ec/143489.pdf).

(4) Comunicare a Comisiei – Programul de lucru al Comisiei pentru 2015 – Un nou început, COM(2014) 910.

(5) http://ec.europa.eu/economy_finance/articles/governance/pdf/20140331_report_ro.pdf

(6) Comunicare a Comisiei – Proiect pentru o uniune economică și monetară profundă și veritabilă: Lansarea unei dezbateri la nivel european, COM(2012) 777.

(7) Concluziile Consiliului European, 18 decembrie 2014 (http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-237-2014-INIT/ro/pdf).

(8) http://ec.europa.eu/citizens-dialogues/index_ro.htm

(9) Grecia, Portugalia (până în iunie 2014) și Cipru.

(10) Decizia Comisiei privind adoptarea programului anual de lucru pentru 2014 referitor la contractele pentru proiectul-pilot „O nouă narațiune privind Europa” cu rol de decizie de finanțare, C(2014) 132. Decizia Comisiei privind adoptarea programului anual de lucru pentru 2013 referitor la contractele pentru proiectul-pilot „O nouă narațiune privind Europa” cu rol de decizie de finanțare, C(2013) 289. Un proiect-pilot este o acțiune care intră în sfera de competență a Uniunii și care nu necesită punerea în aplicare a unui act de bază. Proiectele-pilot sunt acțiuni cu caracter experimental, destinate să testeze fezabilitatea și utilitatea acțiunilor care pot fi întreprinse de Uniunea Europeană în viitor. Acest tip de proiect poate fi implementat timp de cel mult doi ani consecutivi.

(11) http://ec.europa.eu/debate-future-europe/new-narrative/pdf/declaration_ro.pdf

CREDITE FOTO

Uniunea Europeană: paginile 8, 10, 12, 13, 14, 15, 17, 23, 25Uniunea Europeană/Shimera/Etienne Ansotte: pagina 21

http://ec.europa.eu/priorities/docs/pg_ro.pdf

http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/RO/ec/143489.pdf

http://ec.europa.eu/economy_finance/articles/governance/pdf/20140331_report_ro.pdf

http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-237-2014-INIT/ro/pdf

http://ec.europa.eu/citizens-dialogues/index_ro.htm

http://ec.europa.eu/debate-future-europe/new-narrative/pdf/declaration_ro.pdf

Mai aproape de uniunea economică, bugetară și bancară

CAPITOLUL 2


Anul 2014 a fost un an al progreselor. Portugalia a urmat exemplul Irlandei și a reușit să facă progrese economice și structurale suficiente pentru a părăsi

programul de asistență financiară. Majoritatea celorlalte state membre au înre-gistrat, la rândul lor, progrese în ceea ce privește reducerea sau consolidarea deficitelor bugetare și a reformelor economice. A fost creată o uniune bancară pentru zona euro, deschisă însă tuturor statelor membre, cu scopul de a intensi-fica supravegherea sectorului financiar din aceste țări, precum și un mecanism de siguranță pentru situațiile în care instituțiile financiare se confruntă cu probleme grave. Aceste reglementări au fost stabilite special pentru zona euro, care are nevoie de propriile norme, dat fiind faptul că aici se utilizează moneda comună. In acest context, în luna noiembrie, Mecanismul unic de supraveghere (MUS) a devenit responsabil de supravegherea sistemului bancar din zona euro, cu un accent deosebit asupra celor mai mari bănci.

Letonia s-a alăturat zonei euro la începutul anului 2014. A urmat Lituania, la 1 ianuarie 2015, devenind astfel cel de al 19-lea stat membru care utilizează euro ca monedă oficială.

S-au înregistrat progrese și în combaterea fraudei fiscale, printr-un acord cu privire la schimbul de informații privind impozitarea.

Noul sediu al Băncii Centrale Europene, la Frankfurt pe Main (Germania).

M A I A P R O A P E D E U N I U N E A E C O N O M I C Ă , B U G E T A R Ă Ș I B A N C A R Ă 31

Consolidarea guvernanței economice europene și a agendei de creștere a Europei

Cadrul de guvernanță economică al Uniunii Europene este astfel conceput încât să identifice, să prevină și să corecteze tendințele economice problematice, cum ar fi îndatorarea excesivă, bulele imobiliare sau dezechilibrele contului curent, care pot să blocheze creșterea economică și să afecteze funcționarea economiilor.

GUVERNANȚA ECONOMICĂ A UE

Monitorizare

� Analiza datelor economice� Previziuni� Analiza anuală a creșterii� Raportul privind mecanismul de alertă și bilanțuri aprofundate

Prevenire

� Obiective pe termen mediu� Programe de stabilitate și programe de convergență� Programe naționale de reformă� Evaluarea proiectelor de planuri bugetare� Recomandări specifice fiecărei țări

Corecție

� Procedura de deficit excesiv� Procedura de dezechilibru excesiv

Implementare: semestrul european


Semestrul european

Semestrul european este ciclul anual al UE de coordonare a politicilor economice și sociale, care în 2014 a intrat în al patrulea an de existență. În fiecare an, Comisia Europeană analizează politicile de reformă bugetară și structurală din fiecare stat membru, formulează orientări și recomandări și monitorizează punerea în aplicare a acestora. Recomandările Comisiei, formulate în urma unui amplu proces de dezbate-re între statele membre, sunt mai întâi aprobate, în vederea punerii în aplicare, de către șefii de stat sau de guvern reuniți în cadrul Consiliului European, apoi adoptate oficial de către miniștrii naționali care se întâlnesc în cadrul Consiliului Uniunii Euro-pene, după care statele membre implementează politicile asupra cărora s-a convenit. La sfârșitul anului 2014, Comisia a prezentat propuneri de eficientizare a funcționării semestrului european, care se refereau mai ales la domeniile în care se pot ameliora transparența și complexitatea procesului politic, pentru a genera efecte pozitive asupra creșterii economice, a dezechilibrelor și a convergenței. Comisia intenționează să discute aceste aspecte în 2015 cu Parlamentul European și cu Consiliul.

SEMESTRUL EUROPEAN: UN PARTENERIAT ÎNTRE UE ȘI STATELE MEMBRE

Source: EEAS.

NO

IEM

BRI

E

DEC

EMB

RIE

IAN

UAR

IE

FEB

RUAR

IE

MAR

TIE

APRI

LIE

MAI

IUN

IE

IULI

E

AUG

UST

SEPT

EMB

RIE

OCT

OM

BRI

E

COM

ISIA

EU

ROPE

ANĂ

CON

SILI

UL

EURO

PEAN

/CO

NSI

LIU

L

STAT

ELE

MEM

BRE

PARL

AMEN

TUL

EURO

PEAN

Previziuni economice de toamnă Previziuni economice de iarnă Previziuni economice de primăvară

AAC: Analiza anuală a creșterii.RMA: Raportul privind mecanismul de alertă.RST: Recomandări specifice fiecărei țări.PDE: Procedura de deficit excesiv.

Analiza anuală a creșterii și Raportul privind mecanismul de alertă

Întâlniri bilaterale cu statele membre

Misiuni de anchetă în statele membre

Liderii UE adoptă prioritățile economice pe baza AAC

Dialog privind prioritățile economice

Document unic de analiză pentru fiecare stat membru (agenda reformelor și dezechilibre)

Comisia propune recomandări specifice fiecărei țări privind politicile bugetare, economice și sociale

Întâlniri bilaterale cu statele membre

AAC

RST

RST

RMA

Miniștrii statelor membre adoptă concluziile privind AAC + RMA. Liderii UE convin asupra principalelor domenii de coordonare pe baza AAC + RMA

AAC

AAC

Miniștrii statelor membre discută RST

Liderii UE aprobă RST finale

RST

Dezbateri/rezoluție privind semestrul european și RST

RMA

Zona euro

Zona euro

Statele membre adoptă bugetele

Zona euro

Zona euro

Statele membre își prezintă proiectele de planuri bugetare + programele de parteneriat economic (țări PDE)

Statele membre își prezintă programele naționale de reformă (politicile economice) și programele de stabilitate sau de convergență (privind politicile bugetare)

Miniștrii de finanțe discută avizele Comisiei privind proiectele de planuri bugetare

Avizul Comisiei privind proiectele de planuri bugetare


Analiza anuală a creșterii pentru 2014

Analiza anuală a creșterii marchează începutul ciclului anual al semestrului european. Ea stabilește cele mai importante priorități ale UE pentru anul următor, în vederea stimulării creșterii economice și a creării de locuri de muncă. Parlamentul joacă un rol important în acest proces prin intermediul așa-numitului dialog economic. Statele membre au realizat progrese în ceea ce privește toate cele cinci priorități care au fost identificate de Comisie în 2013 și care au rămas, în linii mari, similare pentru anul 2014 (1). Progresele înregistrate pot fi rezumate în cadrul rubricilor de mai jos.

Consolidarea bugetarăS-au realizat progrese substanțiale, iar deficitul bugetar mediu din UE și din zona euro urmează, conform estimărilor, să scadă în continuare, la 3,0 %, respectiv la 2,6 %. Atât UE, cât și zona euro respectă așadar în totalitate Pactul de stabilitate și de creștere pentru prima dată după criză, în 2009, când deficitul a atins un vârf de aproape 7 % din produsul intern brut (PIB). Cu toate acestea, nivelurile datoriei sunt încă ridicate și se preconizează că vor atinge valori maxime în 2014/2015, urmând ca apoi să scadă. Acțiunile întreprinse din timp le-au permis statelor membre să înce-tinească ritmul consolidării și să se concentreze mai mult pe îmbunătățirea calității cheltuielilor publice și pe modernizarea administrației publice la toate nivelurile. Țările cu o marjă de manevră bugetară mai mare ar trebui să stimuleze investițiile private și consumul, în timp ce investițiile pe termen lung în domeniile educației, cercetării și inovării, transporturilor, energiei, rețelelor de bandă largă și combaterii schimbărilor climatice ar trebui protejate împotriva reducerilor bugetare. Sarcina fiscală asupra costului forței de muncă ar trebui transferată asupra consumului, proprietății sau poluării.

Reluarea activității de creditareS-au înregistrat progrese în ceea ce privește redresarea sectorului financiar, iar tensi-unile de pe piețe s-au redus considerabil începând cu a doua jumătate a anului 2012. Eforturile UE de a construi o uniune bancară vor consolida capacitatea băncilor de a gestiona riscurile în viitor. Cu toate acestea, pe termen scurt sunt necesare măsuri suplimentare cu scopul de a reduce nivelul ridicat al datoriei private (de exemplu, prin introducerea sau îmbunătățirea regimurilor de insolvență personală și a între-prinderilor), de a ajuta băncile să fie pregătite pentru noile cerințe de capital și pentru testele de rezistență și de a facilita accesul societăților la finanțare. În urma testelor de rezistență din 2014, Banca Centrală Europeană (BCE) a devenit, în noiembrie, supraveghetor unic. Odată cu adoptarea regulamentului privind Mecanismul unic de rezoluție (MUR) (2), în luna iulie, cei doi piloni ai uniunii bancare sunt acum în funcțiune.

Creștere și competitivitateÎn întreaga Europă se depun eforturi considerabile de reechilibrare ca urmare a crizei, accentul deplasându-se către o creștere bazată pe export. Cu toate acestea, pro-gresele sunt insuficiente în ceea ce privește deschiderea către concurență a piețelor de produse și servicii, în special pe piața energiei și pentru profesiile reglementate. Totodată, este necesară modernizarea sistemelor de cercetare.


Ocuparea forței de muncă și evoluțiile socialeStatele membre au înregistrat progrese în ceea ce privește modernizarea pieței mun-cii și, cu timpul, eforturile depuse ar trebui să contribuie la integrarea unui număr tot mai mare de persoane pe piața forței de muncă. Accentul ar trebui pus pe intensifica-rea sprijinului activ și a formării profesionale a șomerilor, inclusiv prin îmbunătățirea serviciilor publice de ocupare a forței de muncă și prin introducerea unor garanții pentru tineri, precum și pe modernizarea sistemelor de învățământ. Statele membre trebuie totodată să monitorizeze salariile, pentru a se asigura că acestea susțin atât competitivitatea, cât și cererea internă, și să garanteze faptul că de sistemele de protecție socială beneficiază persoanele cele mai vulnerabile.

Raportul comun privind ocuparea forței de muncă, care însoțește analiza anuală a creșterii, analizează tendințele și provocările sociale și de pe piața muncii, prezentând totodată măsurile de politică adoptate de statele membre pentru a îmbunătăți ocu-parea forței de muncă și performanțele sociale. El include, de asemenea, tabloul de bord al indicatorilor sociali și de ocupare a forței de muncă introdus pentru a consoli-da dimensiunea socială a uniunii economice și monetare, printr-o mai bună înțelegere a pieței muncii și a tendințelor sociale care prezintă riscuri.

Administrație publicăMai multe state membre încearcă să își eficientizeze sectoarele publice, inclusiv prin îmbunătățirea cooperării dintre diferitele niveluri ale administrației publice. Ar trebui să se pună accent pe trecerea la serviciile publice online și pe reducerea birocrației.

În cadrul analizei anuale a creșterii pentru 2014 au fost formulate și recomandări privind modul în care se poate aprofunda semestrul european. Pentru ca recomandă-rile emise la nivelul UE pentru fiecare țară în parte să fie asumate într-o mai mare măsură la nivel național, statele membre ar trebui să implice parlamentele naționale, partenerii sociali și cetățenii în acest proces, pentru a se asigura că reformele funda-mentale sunt înțelese și acceptate. Statele membre din zona euro ar trebui să aloce mai mult timp coordonării reformelor majore, în special în ceea ce privește piața muncii și piețele de produse, înainte ca acestea să fie adoptate la nivel național. Statele membre trebuie să îmbunătățească modul de punere în aplicare a recoman-dărilor specifice care le sunt transmise de Comisie în primăvara fiecărui an.

Recomandări specifice fiecărei țări

În iunie, Comisia a propus o serie de recomandări de politică economică fiecărui stat membru în parte (3), cu scopul de a consolida redresarea lansată în urmă cu un an. Recomandările au la bază analize detaliate privind situația din fiecare țară și formu-lează orientări cu privire la modalitățile de stimulare a creșterii economice, de inten-sificare a competitivității și de creare de locuri de muncă în perioada 2014-2015.

Pentru 2014, accentul s-a deplasat dinspre rezolvarea problemelor urgente cauzate de criză către consolidarea condițiilor necesare pentru o creștere sustenabilă și pentru ocuparea forței de muncă într-un mediu economic postcriză.

În 2014 s-au formulat recomandări pentru 26 de țări (exceptând Grecia și Cipru, care pun în aplicare programe de ajustare economică). Ele reflectă progresele realizate după runda de recomandări din 2013, care a generat rezultate pozitive. Cu toate acestea, este necesar să se continue reformele structurale ale economiilor Uniunii și, mai ales:

▶ să se rezolve problemele grave de șomaj și să se combată inegalitatea și sărăcia;

▶ să se adopte politici fiscale mai favorabile ocupării forței de muncă;

▶ să se stimuleze investițiile private;

▶ să se ia măsuri de creștere a competitivității economiilor;

▶ să se reducă nivelul datoriei.


Pachetul de recomandări specifice fiecărei țări pentru 2014 a fost adoptat de Consiliu în luna iulie.

PREZENTARE DE ANSAMBLU A RECOMANDĂRILOR SPECIFICE FIECĂREI ȚĂRI PENTRU PERIOADA 2014-2015

Source: EEAS.

FINANȚE PUBLICE REFORME STRUCTURALE OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ ȘI POLITICI SOCIALE

SECTORUL FINANCIAR

Fina

nțe

publ

ice

solid

e

Sist

eme

de p

ensi

i și

de

sănă

tate

Cadr

ul b

uget

ar

Impo

zitar

e

Sect

orul

ban

car

și

acce

sul l

a fin

anța

re

Piaț

a lo

cuin

țelo

r

Indu

strii

de

rețe

a

Conc

uren

ța în

sec

toru

l se

rvic

iilor

Adm

inis

traț

ie p

ublic

ă și

reg

lem

enta

re

inte

ligen

tă

C&D

și i

nova

re

Efici

ența

res

urse

lor

Part

icip

area

pe

piaț

a m

unci

i

Polit

ici a

ctiv

e în

do

men

iul p

iețe

i mun

cii

Mec

anis

me

de s

tabi

lire

a sa

larii

lor

Segm

enta

rea

pieț

ei

mun

cii

Educ

ație

și f

orm

are

Sără

cie

și in

cluz

iune

so

cial

ă

BELGIA

BULGARIA

REPUBLICA CEHĂ

DANEMARCA

GERMANIA

ESTONIA

IRLANDA

SPANIA

FRANȚA

CROAȚIA

ITALIA

LETONIA

LITUANIA

LUXEMBURG

UNGARIA

MALTA

ȚĂRILE DE JOS

AUSTRIA

POLONIA

PORTUGALIA

ROMÂNIA

SLOVENIA

SLOVACIA

FINLANDA

SUEDIA

REGATUL UNIT

Notă: Recomandări specifice fiecărei țări pentru perioada 2014-2015, propuse de Comisie la 2 iunie 2014. Grecia și Cipru ar trebui să implementeze angajamen-tele asumate în cadrul programelor de asistență financiară ale UE/FMI. Recomandările pentru Portugalia sunt condiționate de ieșirea din program.Informații suplimentare la: http://ec.europa.eu/europe2020/index_ro.htm

http://ec.europa.eu/europe2020/index_ro.htm


Evaluarea proiectelor de planuri bugetare din zona euro

Conform normelor europene de guvernanță economică (4) (pachetul privind suprave-gherea și monitorizarea bugetare – two-pack), guvernele din zona euro au obligația să prezinte Comisiei, până la jumătatea lunii octombrie, proiectele lor de planuri bu-getare pentru anul următor. Scopul urmărit este acela de a permite coordonarea po-liticilor bugetare ale statelor membre care au adoptat euro ca monedă națională, având în vedere faptul că politica economică este recunoscută de Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ca fiind „o chestiune de interes comun”. Ulterior, Comi-sia realizează două evaluări: un aviz cu privire la planul bugetar al fiecărui stat membru și o evaluare globală a situației bugetare și a perspectivelor pentru zona euro în ansamblu. Cu toate acestea, statele membre din zona euro își păstrează competențe depline în ceea ce privește bugetele naționale.

RESPECTAREA DE CĂTRE PROIECTELE NAȚIONALE DE PLANURI BUGETARE A DISPOZIȚIILOR PACTULUI DE STABILITATE ȘI DE CREȘTEREÎn fiecare an, statele membre care au adoptat moneda euro prezintă Comisiei Europene proiecte de planuri bugetare. Comisia evaluează aceste planuri, pentru a se asigura că politicile economice ale statelor respective sunt coordonate și că ele respectă normele UE în materie de guvernanță economică. Proiectele de planuri bugetare sunt clasificate ca fiind conforme, parțial conforme sau cu risc de neconformitate.

Cu risc de neconformitate

Conform în linii mari

Conform

Nu intră sub incidența exercițiului proiectelor de planuri bugetare pentru 2014

http://ec.europa.eu/economy_finance/economic_governance/sgp/budgetary_plans/index_en.htm


Comisia a finalizat evaluarea a 16 proiecte de planuri bugetare pentru 2015 prezen-tate de state din zona euro, axându-se pe respectarea dispozițiilor Pactului de stabi-litate și de creștere. În cazul a cinci țări (Germania, Irlanda, Luxemburg, Țările de Jos și Slovacia), proiectele de planuri bugetare s-au dovedit a fi conforme cu Pactul de stabilitate și de creștere, în timp ce pentru patru țări (Estonia, Letonia, Slovenia și Finlanda) planurile au fost considerate conforme în linii mari. În cazul a șapte țări (Belgia, Spania, Franța, Italia, Malta, Austria și Portugalia), avizele Comisiei au atras atenția asupra unui risc de nerespectare a cerințelor. Comisia a invitat ultimele două grupuri de țări să ia măsurile necesare în cadrul procesului bugetar național pentru a asigura conformitatea deplină a bugetului 2015 cu pactul.

În unele cazuri, riscul de nerespectare a cerințelor a avut urmări asupra posibilelor măsuri preconizate în cadrul procedurii de deficit excesiv. În cazurile Belgiei, Franței și Italiei, Comisia a decis să reexamineze situația în martie 2015, după finalizarea legi-lor bugetului și pe baza precizărilor care vor fi furnizate cu privire la programul de reformă structurală anunțat de autoritățile naționale în scrisorile adresate Comisiei în noiembrie 2014. Aceste trei state membre s-au angajat la cel mai înalt nivel guver-namental să adopte și să pună în aplicare, până la începutul anului 2015, reforme structurale de natură să stimuleze creșterea. Se preconizează că acestea vor avea un impact asupra sustenabilității finanțelor publice pe termen mediu.

Depistarea precoce a riscurilor economice

Procedura privind dezechilibrele macroeconomice (PDM) prevede efectuarea, în fieca-re an, a unei analize a economiilor celor 28 de state membre. În acest mod se pot identifica riscurile majore și se pot recomanda din timp acțiuni corective. În cazul statelor membre care beneficiază de asistență financiară, supravegherea are loc în contextul programelor țărilor respective. În 2014, a fost vorba despre Grecia, Cipru, Portugalia și România.

Comisia și-a publicat în 2014 concluziile rezultate în urma analizelor aprofundate ale economiilor unui număr de 17 state membre, în cadrul semestrului european. Comisia a luat act de faptul că redresarea economică câștigă teren, cu toate că persistă anumite provocări. Principalele provocări identificate sunt: acumularea unor datorii externe importante în anumite economii, persistența unor excedente importante de cont curent care reflectă o cerere internă redusă în câteva țări și competitivitatea costurilor în țările care au înregistrat în trecut cele mai mari deficite de cont curent și în țările care se confruntă cu pierderi considerabile la nivelul cotelor de piață ale ex-porturilor. Comisia a constatat că 14 dintre statele membre examinate se confruntau cu dezechilibre, iar în trei dintre aceste țări (Croația, Italia și Slovenia) aceste dezechi-libre erau considerate excesive. Statele membre trebuie să își continue eforturile de reducere a acestor dezechilibre, pentru a diminua nivelurile ridicate ale șomajului în multe părți ale Europei. În ceea ce privește consolidarea bugetară, previziunile econo-mice de toamnă au confirmat în noiembrie că reducerea deficitelor publice va conti-nua. S-a constatat că nivelurile ponderii deficitului în PIB, atât în UE, cât și în zona euro, au cunoscut o nouă scădere în 2014, deși mai lentă decât în 2013. Aceste nive-luri ar urma să atingă valori maxime în 2015, de 88,3 %, respectiv de 94,8 %.


Ca follow-up, Comisia a publicat în noiembrie raportul anual privind Mecanismul de alertă (RMA) (5), lansând cea de a patra rundă anuală a PDM, care va continua în 2015 printr-o analiză aprofundată a 16 state membre.

RMA include un set de indicatori auxiliari utili pentru interpretarea tabloului de bord al indicatorilor. Din 2013, indicatorii auxiliari includ și un număr de indicatori sociali, deoarece analiza lor ar trebui să ducă la o mai bună înțelegere a costurilor sociale ale dezechilibrelor sub diferitele lor forme, precum și a ajustărilor necesare. Indicatorii sociali se referă, de exemplu, la procentajul persoanelor confruntate cu riscul sărăciei și al excluderii sociale sau la procentajul persoanelor (raportat la totalul populației) care trăiesc în gospodării cu o intensitate foarte scăzută a muncii.

Prioritățile economice după 2014

Analiza anuală a creșterii pentru 2015Analiza anuală a creșterii pentru 2015 (6), publicată de Comisie în noiembrie 2014, s-a concentrat pe revenirea fermă a Europei pe calea creării de locuri de muncă și a creșterii economice. Această analiză beneficiază de impulsul creat de numirea unei noi Comisii, cu o agendă ambițioasă care acordă atenție locurilor de muncă, creșterii, echității și schimbărilor democratice. Ca parte a acestei abordări, Comisia a recoman-dat urmărirea unei politici economice și sociale bazate pe trei piloni principali: stimu-larea investițiilor, un angajament reînnoit în direcția reformelor structurale și asigu-rarea responsabilității bugetare.

AȘA-NUMITUL „TRIUNGHI VIRTUOS” CARE EVIDENȚIAZĂ LOGICA AFLATĂ LA BAZA PLANULUI DE INVESTIȚII PENTRU EUROPA AL COMISIEI

Valdis Dombrovskis, vicepreședinte al Comisiei

responsabil cu moneda euro și dialogul social începând cu

1 noiembrie, la conferința de presă referitoare la analiza

anuală a creșterii UE în 2015. Clădirea Berlaymont, Bruxelles

(Belgia), 28 noiembrie.

INVESTIȚII

REFORME STRUCTURALE

RESPONSABILITATE BUGETARĂ


Eficientizarea semestrului europeanComisia a mai propus eficientizarea și consolidarea semestrului european, prin accen-tuarea rolului și a dimensiunii politice a acestuia pe baza celor trei piloni ai analizei anuale a creșterii. O abordare mai focalizată în cadrul semestrului european ar trebui să ducă la consolidarea economiei sociale de piață și la eficientizarea coordonării politicii economice la nivelul UE prin creșterea gradului de responsabilitate și printr-o mai bună implicare din partea tuturor factorilor, inclusiv a partenerilor sociali. Noul ciclu de politică economică va simplifica totodată procedurile și va reduce cerințele impuse statelor membre în materie de raportare, făcând în același timp ca întregul proces să fie mai deschis și conferindu-i un caracter multilateral.

Mecanismul european de stabilitate

Mecanismul european de stabilitate (MES) este un mecanism permanent de soluționare a crizelor pentru țările din zona euro. MES emite instrumente de datorie pentru finanțarea împrumuturilor și oferă și alte forme de asistență financiară pentru statele membre din zona euro.

Decizia care a stat la baza creării MES a fost luată de Consiliul European în decembrie 2010, iar în februarie 2012 statele membre din zona euro au semnat un tratat inter-guvernamental de instituire a MES. MES a fost inaugurat la 8 octombrie 2012. Letonia, care s-a alăturat zonei euro în ianuarie 2014, a devenit cel de al 18-lea membru al MES în martie.

Conferință de presă comună pe tema previziunilor economice de toamnă pentru 2014‑2016, susținută de Jyrki Katainen, vicepreședinte al Comisiei responsabil cu locurile de muncă, creșterea, investițiile și competitivitatea (în stânga), și de Pierre Moscovici, comisar pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă (în dreapta), ambii în funcție începând cu 1 noiembrie. Bruxelles (Belgia), 4 noiembrie.


MES este o organizație interguvernamentală instituită în temeiul dreptului internațional public, cu sediul la Luxemburg, care dispune de un capital subscris total de 701,9 miliarde EUR, din care 80,2 miliarde EUR capital vărsat și 621,7 miliarde EUR capital subscris și nevărsat. MES are o capacitate maximă de împrumut de 500 de miliarde EUR, iar acționarii săi sunt toate statele membre din zona euro.

APORTURI DE CAPITAL DIN PARTEA STATELOR MEMBRE ALE MES

Estonia 0,1847 %

Irlanda 1,5814 %

Grecia 2,7975 %

Spania 11,8227 %

Italia 17,7917 %

Letonia 0,2746 %Cipru 0,1949 %

Luxemburg 0,2487 %

Țările de Jos 5,6781 %

Lituania 0,4063 %

Malta 0,0726 %

Austria 2,7644 %

Slovenia 0,4247 %Belgia 3,4534 %

Germania 26,9616 %

Portugalia 2,4921 %

Slovacia 0,8184 %

Finlanda 1,7852 %

Franța 20,2471 %


Letonia s-a alăturat zonei euro în 2014, iar Lituania devine în 2015 cel de al 19-lea stat membru al zonei euro

În pofida numeroaselor previziuni pesimiste, în 2014 zona euro a continuat să se stabilizeze și a integrat noi membri. La 1 ianuarie, Letonia a devenit cea de a 18-a țară din zona euro. Schimbarea monetară din Letonia a avut loc cu succes și nu a întâmpinat probleme. Procesul a fost monitorizat la intervale regulate prin interme-diul unui Eurobarometru Flash al Comisiei până la sfârșitul perioadei de dublă circulație, la 14 ianuarie. În ziua respectivă, mai mult de nouă din zece plăți în nume-rar efectuate în magazine au fost exclusiv în euro. Acest elan al trecerii la moneda euro a continuat după ce Consiliul a luat decizia privind adoptarea monedei euro de către Lituania la 1 ianuarie 2015 (7), astfel încât această țară a devenit cel de al 19-lea membru al zonei euro. Consiliul a stabilit rata de conversie irevocabilă la 3,45280 litas lituanieni pentru un euro, valoare care corespundea cursului de schimb central predominant al monedei litas din cadrul mecanismului ratei de schimb al UE. Această decizie, adoptată la 23 iulie 2014, a fost o consecință a susținerii covârșitoare exprimate de Parlament la 16 iulie și de Consiliul European în cadrul reuniunii sale din 26 și 27 iunie, pe baza recomandărilor Comisiei și ale BCE.

Zona euro, din care fac parte 338 de milioane de europeni – mai puternici împreună cu moneda euro

La peste 10 ani de la introducerea bancnotelor și monedelor euro, Eurosistemul a început să emită o a doua serie de bancnote, cunoscute sub denumirea de „se-ria Europa”. Seria include un portret al Europei – o figură din mitologia greacă aflată la originea numelui continentului – în hologramă și în filigran.

La 23 septembrie a intrat în circulație o nouă bancnotă de 10 euro; aceasta este a doua bancnotă din seria Europa și a fost lansată după cea de 5 euro. BCE a luat o serie de măsuri cu scopul de a sprijini adaptarea automatelor de manipulare a bancnotelor, printre care și punerea bancnotei de 10 euro la dispoziția instituțiilor implicate cu mult înainte de lansarea acesteia și intensificarea cooperării cu toa-te părțile interesate relevante. Datorită acestor măsuri, noile bancnote au putut fi introduse fără probleme.

Pentru mai multe informații privind protecția monedei euro împotriva falsifică-rii (8), a se vedea capitolul 4.

Rimantas Šadžius, ministrul lituanian al finanțelor, cu ocazia unui eveniment dedicat sărbătoririi extinderii zonei euro, care, începând cu 1 ianuarie 2015, include și Lituania. Bruxelles (Belgia), 23 iulie.


Rezultatele sondajului Eurobarometru: statele membre din zona euro, octombrie

Majoritatea respondenților din zona euro, aproximativ 69 %, consideră, la rândul lor, că moneda euro reprezintă un element pozitiv pentru UE. Cu toate că majoritatea respondenților își exprimă acordul în fiecare țară, există totuși diferențe semnificative între statele membre din zona euro.

OPINIA PUBLICĂ DESPRE EURO

80 % 79 % 78 % 77 % 77 % 74 % 74 % 74 % 73 % 72 % 71 % 70 % 69 % 69 % 69 % 67 % 66 % 63 % 59 %

4 % 6 % 18 % 15 % 12 % 18 % 8 % 16 % 14 % 17 % 22 % 18 % 21 % 20 % 18 % 24 % 20 % 25 % 27 %

10 % 6 % 3 % 4 % 5 % 4 % 9 % 3 % 11 % 9 % 5 % 8 % 6 % 7 % 7 % 5 % 9 % 9 % 8 %

6 % 9 % 1 % 4 % 6 % 4 % 9 % 7 % 2 % 2 % 2 % 4 % 4 % 4 % 6 % 4 % 5 % 3 % 6 %

Esto

nia

Mal

ta

Luxe

mbu

rg

Irlan

da

Slov

acia

Țăril

e de

Jos

Leto

nia

Span

ia

Finl

anda

Slov

enia

Belg

ia

Ger

man

ia

Aust

ria

Zona

eur

o

Gre

cia

Fran

ța

Port

ugal

ia

Italia

Cipr

u

Avantaj

Atitudini față de moneda euro: răspunsuri date de cetățeni ai unor țări din zona euro la întrebarea:„În general, considerați că... utilizarea monedei euro este un avantaj sau un dezavantaj pentru UE?”

Dezavantaj Nu mă pot decide (spontan) Nu știu


Asistență financiară: detalii privind programele

Mecanismele de asistență financiară europene oferă sprijin statelor membre ale UE aflate în dificultate și, astfel, mențin stabilitatea financiară a UE și a zonei euro. Asistența financiară este legată de îndeplinirea anumitor condiții de natură macroe-conomică. Programele de ajustare care au fost inițiate și urmărite au adus beneficii substanțiale statelor membre vizate în ceea ce privește stabilitatea, creșterea și re-formele structurale, generând câștiguri în materie de competitivitate și, în cazul sta-telor care au părăsit cu succes programele, revenirea la condiții normale de creditare pe piețele de capital.

Grecia

Începând din mai 2010, statele membre din zona euro și Fondul Monetar Internațional (FMI) au acordat asistență financiară Greciei prin intermediul unui program de ajusta-re economică, în contextul unei deteriorări acute a condițiilor de finanțare.

Scopul avut în vedere este susținerea eforturilor depuse de guvernul Greciei pentru a reinstaura sustenabilitatea bugetară și pentru a implementa reforme structurale care să amelioreze competitivitatea economiei, punând, astfel, bazele unei creșteri econo-mice sustenabile și ale ocupării forței de muncă.

Plata fiecărei tranșe către Grecia în cadrul fiecărui instrument financiar trebuie apro-bată atât de Eurogrup, cât și de consiliul de conducere al Fondului european de stabi-litate financiară (FESF), respectiv de consiliul executiv al FMI. Înainte de adoptarea unei astfel de decizii, Comisia, BCE și FMI desfășoară misiuni comune de evaluare în Grecia, pentru a monitoriza respectarea termenilor și condițiilor programului. În 2014, cea de a cincea tranșă a programului de sprijin financiar din partea FESF și a FMI s-a ridicat în total la 9,9 miliarde EUR și a fost acordată în mai multe etape, în perioada iulie-august. În urma atitudinii favorabile exprimate de Eurogrup la 8 decembrie, Grecia a solicitat oficial, la 9 decembrie, o prelungire tehnică de două luni a progra-mului, precum și o linie de credit cu condiții mai stricte în cadrul MES după expirarea definitivă a programului. Eurogrupul a salutat evoluțiile pozitive recente din economia Greciei și progresele înregistrate de autorități în soluționarea problemelor restante, pentru a finaliza cea de a cincea evaluare.


PLĂȚI EFECTUATE ÎN CADRUL PROGRAMELOR DE AJUSTARE ALE GRECIEI (ÎN MILIARDE EUR)

Plăți anterioare

Primul program State membre ale zonei euro FMI Total

Prima plată 18 mai 2010 14,5 12 mai 2010 5,5 20,0

A II-a plată 13 septembrie 2010 6,5 14 septembrie 2010 2,5 9,0

A III-a plată 19 ianuarie 2011 6,5 21 decembrie 2010 2,5 9,0

A IV-a plată 16 martie 2011 10,9 16 martie 2011 4,1 15,0

A V-a plată 15 iulie 2011 8,7 13 iulie 2011 3,3 12,0

A VI-a plată 14 decembrie 2011 5,8 7 decembrie 2011 2,2 8,0

Primul program – Total plăți 52,9 20,1 73,0

Al II-lea program FESF (1) FMI

Prima plată Prima tranșă (2) 12 martie, 10 aprilie și 25 aprilie 2012

12 martie, 10 aprilie și 25 aprilie 2012

29,7 19 martie 2012 1,649

A II-a tranșă (3) 4,9

A III-a tranșă 19 martie 2012 5,9

A IV-a tranșă 10 aprilie 2012 3,3

A V-a tranșă (4) 19 aprilie 2012 25,0

A VI-a tranșă 10 mai 2012 4,2

A VII-a tranșă 28 iunie 2012 1,0

Total 74,0

A II-a plată Prima tranșă (5) 17 și 19 decembrie 2012 34,3 16 ianuarie 2013 3,24

A II-a tranșă 31 ianuarie 2013 2,0

A III-a tranșă 28 februarie 2013 2,8

A IV-a tranșă 3 mai 2013 2,8

A V-a tranșă (6) 31 mai 2013 7,2

Total 49,1

A III-a plată Prima tranșă 17 mai 2013 4,2 6 iunie 2013 1,73

A II-a tranșă 25 iunie 2013 3,3

Total 7,5

A IV-a plată Prima tranșă 31 iulie 2013 2,5 2 august 2013 1,71

A II-a tranșă 18 decembrie 2013 0,5

Total 3,0

A V-a plată Prima tranșă 28 aprilie 2014 6,3 5 iunie 2014 3,41

A II-a tranșă 9 iulie 2014 1,0

A III-a tranșă 14 august 2014 1,0

Total 8,3

Al II-lea program – Total plăți până în noiembrie 2014 141,9 11,74 153,6

Primul și al II-lea program – Total plăți până în noiembrie 2014

194,8 31,8 226,6

Precizăm că unele cifre au fost rotunjite și, prin urmare, este posibil ca totalurile să nu reprezinte sumele exacte din rânduri și coloane.(1) Acest tabel nu include obligațiunile FESF în valoare de 35 de miliarde EUR, predate către BCE cu titlu de garanție la 7 martie 2012, pentru ca

BCE să continue să accepte obligațiuni de stat grecești cu rating „selective default” în activitățile de finanțare monetară. Obligațiunile FESF au fost remise de BCE la 25 iulie 2012.

(2) PSI Sweetener (stimularea implicării sectorului privat), obligațiuni FESF.(3) Dobânzi acumulate în contextul PSI, obligațiuni FESF.(4) Recapitalizare bancară, obligațiuni FESF.(5) Include recapitalizarea bancară.(6) Recapitalizare bancară, obligațiuni FESF.

Total


Portugalia

În iunie, Portugalia a încheiat cu succes programul său de ajustare economică de trei ani, conform planului și fără un mecanism prestabilit de creditare preventivă. Progra-mul a inclus punerea în aplicare a unei agende de reforme ambițioase și a contribuit la restabilirea creșterii economice și la recâștigarea încrederii investitorilor în obligațiunile suverane. Guvernul portughez a decis să încheie programul fără ca asistența să fie plătită integral, renunțând la ultima tranșă din împrumutul UE/FMI.

O misiune desfășurată de Comisie, BCE și FMI în cadrul celei de a 12-a (și ultima) evaluări a programului de ajustare economică (nefinalizată) s-a încheiat în mai. Concluzia generală a misiunii finale a fost că, în fața unor circumstanțe dificile, imple-mentarea programului din ultimii trei ani s-a desfășurat, în general, cu succes, con-ducând la o ameliorare considerabilă a finanțelor publice, la stabilizarea sectorului financiar și la readucerea economiei pe traiectoria redresării.

În ultimii trei ani, contul curent extern al Portugaliei a trecut de la un deficit important la excedent, deficitul bugetar a fost redus cu mai mult de jumătate, iar accesul la piețele datoriei suverane s-a ameliorat semnificativ. Pe lângă aceasta, Portugalia a înregistrat o redresare economică moderată, la baza căreia au stat competitivitatea îmbunătățită, stabilitatea financiară și finanțele publice mai solide, asociate unei rate a șomajului în scădere.

Portugalia face în prezent obiectul supravegherii postprogram (SPP), până la rambur-sarea a cel puțin 75 % din asistența financiară primită. Obiectivul SPP este, în ultimă instanță, acela de a măsura capacitatea Portugaliei de a-și rambursa împrumuturile către Mecanismul european de stabilizare financiară (MESF) și FESF. În cadrul SPP, Comisia, în colaborare cu BCE, va lansa misiuni periodice de evaluare în statul mem-bru vizat pentru a analiza evoluțiile economice, bugetare și financiare și pentru a re-aliza evaluări semestriale care ar putea recomanda adoptarea unor măsuri suplimen-tare, dacă acest lucru se dovedește necesar.


VALORILE PLĂȚILOR PENTRU PORTUGALIA (ÎN MILIARDE EUR)

Evaluarea programului

DataTranșa

(global)

MESF

(miliarde EUR)

FESF

(miliarde EUR)

FMI

(miliarde EUR)Total

Data aproximativă a efectuării plăților

Aprobare T2 2011 1 6,5 5,9 6,3 18,7 iunie 2011

Prima T3 2011 2 7,6 — 4,0 11,6 septembrie 2011

a II‑a T4 2011 3 1,5 3,7 2,9 8,1 decembrie 2011

a III‑a T1 2012 4 4,5 5,2 5,2 14,9 aprilie 2012

a IV‑a T2 2012 5 — 2,6 1,5 4,1 iulie 2012

a V‑a T3 2012 6 2,0 0,8 1,5 4,3 octombrie 2012

a VI‑a T4 2012 7 — 0,8 0,8 1,6 ianuarie 2013

a VII‑a T1 2013 8 — 2,1 0,7 2,8 aprilie 2013

a VIII‑a T2 2013 9 — 1,8 1,0 2,8 noiembrie 2013

a IX‑a T3 2013 — 1,9 0,9 2,8

a X‑a T4 2013 10 1,8 — 0,9 2,7 februarie 2014

a XI‑a T1 201411 — 1,2

0,92,5 aprilie 2014

12 0,4 — noiembrie 2014

a XII‑a T2 2014 —1,7 (sume anulate)

0,9 (sume anulate)

2,6 (sume anulate)

Total 24,3 26 26,6 76,9

Precizăm că unele cifre au fost rotunjite și, prin urmare, este posibil ca totalurile să nu reprezinte sumele exacte din rânduri și coloane.

Cipru

Ca urmare a cererii depuse de Cipru în iunie 2012, Comisia, BCE și FMI au convenit împreună cu autoritățile cipriote, în aprilie 2013, asupra unui program de ajustare economică. Programul se referă la perioada 2013-2016. Pachetul financiar va include maximum 10 miliarde EUR, din care MES va furniza până la 9 miliarde EUR, iar FMI va contribui cu aproximativ 1 miliard EUR.

După cum reiese din cea de a patra evaluare a progreselor înregistrate, programul Ciprului a rămas pe traiectoria stabilită, în ciuda unor provocări importante care ur-mează a fi abordate. Rezultatele bugetare pentru primul trimestru al anului 2014 au depășit estimările cu o marjă considerabilă, reflectând rezultatele peste așteptări în-registrate pe partea veniturilor și o execuție bugetară prudentă. S-au înregistrat pro-grese în ceea ce privește recapitalizarea și consolidarea sectorului cooperativelor de credit, iar băncile au avansat cu planurile lor de restructurare. Acest lucru a permis relaxarea semnificativă a restricțiilor legate de plățile interne, în concordanță cu foaia de parcurs a guvernului. Autoritățile au luat în paralel măsuri pentru punerea în aplicare a agendei ambițioase de reforme structurale.


Ultima misiune care a avut loc în 2014 a fost cea de a cincea misiune de evaluare, în iulie. Amânarea importantă în finalizarea misiunii s-a datorat adoptării cu întârziere a unei legi privind executarea silită. În urma anulării unui set de legi care ar fi com-promis aplicarea noii legi privind executarea silită, misiunea de evaluare a putut fi fi-nalizată, iar plata celor 350 de milioane EUR în cadrul MES a fost efectuată la mijlocul lunii decembrie.

VALORILE PLĂȚILOR PENTRU CIPRU (ÎN MILIARDE EUR)

Reexaminarea Data (1) MES FMI Total

— (2) — 2,0 0,1 2,1

— (2) — 1,0 — 1,0

Prima T4 2013 1,5 0,1 1,6

a II‑a T1 2014 0,1 0,1 0,2

a III‑a T2 2014 0,2 0,1 0,2

a IV‑a T3 2014 0,6 0,1 0,7

a V‑a (3) T1 2015 0,4 0,1 0,4

a VI‑a T2 2015 — — —

a VII‑a T3 2015 — — —

a VIII‑a T4 2015 — — —

a IX‑a T1 2016 — — —

a X‑a T2 2016 — — —

Total plăți 5,7 0,5 6,2

Precizăm că unele cifre au fost rotunjite și, prin urmare, este posibil ca totalurile să nu reprezinte sumele exacte din rânduri și coloane.(1) Se referă la perioada prefinanțată prin fonduri oficiale.(2) Primele două plăți au fost efectuate la începerea programului, înainte de realizarea evaluărilor.(3) În timp ce plata MES legată de cea de a cincea evaluare a fost efectuată în decembrie 2014, plata FMI a fost amânată.

Spania

Programul Spaniei pentru sectorul financiar s-a încheiat cu succes în mod oficial la sfârșitul lunii ianuarie, după 18 luni de aplicare.

Programul și-a îndeplinit dublul obiectiv de a repara și de a reforma sectorul financiar spaniol și, prin aceasta, a creat o bază solidă pentru redresarea economică.

Piețele financiare spaniole s-au stabilizat, băncile și-au sporit lichiditatea, menținându-și în continuare solvabilitatea, depozitele sunt în creștere, accesul la piețele de finanțare s-a îmbunătățit, iar restructurarea băncilor este în plină desfășurare. În plus, cadrul de guvernanță, de reglementare și de supraveghere a sectorului bancar a fost consolidat în mod semnificativ, astfel încât să se garanteze că practicile iresponsabile care au condus, înainte de toate, la criză nu se vor mai repeta.


Cu toate acestea, Spania se confruntă în continuare cu mari provocări. Reformele structurale, consolidarea bugetară și eforturile de reducere a ratei încă foarte ridicate a șomajului trebuie să continue.

Evoluțiile economice și financiare recente confirmă tendințele pozitive de stabilizare care s-au manifestat în ultimii doi ani. Cu toate acestea, este important ca autoritățile să rămână vigilente, deoarece situația economică generală se menține fragilă, iar marile dezechilibre din perioada premergătoare crizei și provocările aferente legate de piața muncii și nu numai sunt încă substanțiale. Punerea în aplicare integrală, eficace și la timp a programului de reformă și consolidarea ulterioară a acestuia acolo unde este necesar sunt elemente de o importanță capitală și necesită adesea cooperarea diferitelor niveluri ale administrației, precum și monitorizarea atentă a rezultatelor reformelor.

După încheierea programului, monitorizarea economiei spaniole și a sectorului său financiar continuă în contextul SPP.

Ca răspuns la cererea sa din iunie 2012, Spania a primit asistență financiară în valoa-re de 41,3 miliarde EUR din partea statelor membre din zona euro, prin intermediul FESF. Asistența a fost ulterior preluată de MES.

Irlanda

Începând cu 2011 și până la sfârșitul lui 2013, UE și FMI au oferit asistență financia-ră pentru Irlanda. În decembrie 2013, Irlanda a încheiat cu succes programul de asistență financiară, după ce majoritatea condițiilor de politică economică prevăzute în program au fost în mare măsură îndeplinite, iar încrederea investitorilor în obligațiunile suverane și în bănci a fost restabilită.

Irlanda face în prezent obiectul SPP până la rambursarea a cel puțin 75 % din asistența financiară primită.

În ansamblu, perspectivele pentru Irlanda au continuat să se amelioreze de la înche-ierea programului sprijinit de UE/FMI, dar rămân de abordat o serie de provocări im-portante. Pe fundalul unui declin general al randamentelor obligațiunilor suverane, cererea de active irlandeze din partea investitorilor privați este ridicată, deoarece autoritățile reiau activitatea normală de împrumut de pe piață. Redresarea economi-că și reducerea deficitelor bugetare continuă, în timp ce reformele structurale și ale sectorului financiar avansează. Cu toate acestea, gradul ridicat de îndatorare a sec-torului public și a celui privat încetinește ritmul redresării, în special în ceea ce privește consumul privat.


Programul preventiv de sprijinire a balanței de plăți a României

Programul preventiv de sprijinire a balanței de plăți, care se va desfășura timp de 24 de luni (până la sfârșitul lunii septembrie 2015), cuprinde asistență preventivă din partea Uniunii Europene, în valoare de până la 2 miliarde EUR, și din partea FMI, în valoare de până la 1,75 miliarde DST (9) (aproximativ 2 miliarde EUR), în baza unui nou acord stand-by. Totodată, Banca Mondială va continua să ofere sprijin pentru economia României.

Mai multe echipe din partea Comisiei și a FMI s-au deplasat în România în iunie pentru a purta discuții în contextul primei evaluări a programului preventiv privind balanța de plăți a României desfășurat împreună cu UE și al celei de a treia evaluări în cadrul acordului stand-by cu FMI. O nouă misiune de evaluare este planificată la începutul anului 2015. Între timp, o delegație ministerială din partea României a efectuat în septembrie o vizită la Bruxelles pentru a purta discuții cu privire la stadiul implementării politicilor în domenii esențiale ale programului și la planurile guvernului pentru cea de a doua rectificare bugetară din 2014, adoptată la sfârșitul lunii sep-tembrie. De asemenea, o delegație tehnică pe probleme bugetare din partea Comisiei și a FMI a vizitat România pentru a discuta bugetul pe 2015. Economia României a continuat să se redreseze, preconizându-se o creștere de 2,6 % pentru 2014. Deze-chilibrele bugetare au fost reduse, iar deficitul de cont curent a rămas scăzut, însă persistă anumite probleme structurale care constituie un obstacol în calea productivității și a creșterii.


Un cadru financiar solid pentru Europa și o uniune bancară pentru zona euro

Lansarea primului pilon al uniunii bancare conduce uniunea economică și monetară către o nouă etapă

La 4 noiembrie 2014, BCE și-a asumat responsabilitatea pentru supravegherea siste-mului bancar din zona euro. În prezent, BCE supraveghează direct 120 de bănci im-portante și, în cadrul MUS, are în același timp responsabilitate indirectă pentru aproximativ 3 500 de instituții mai mici.

Supravegherea cotidiană vizează interacțiunile generale cu băncile și presupune su-pravegherea constantă a activităților lor. În același timp, BCE este însărcinată cu acordarea și retragerea licențelor bancare și cu aprobarea achiziționării participațiilor calificate. În funcție de rezultatele evaluării profilului de risc al unei bănci, BCE poate impune, de asemenea, o gamă largă de măsuri de supraveghere. În cadrul procesului de supraveghere bancară, BCE va analiza riscurile și părțile vulnerabile ale sectorului financiar în ansamblu.

Dezvoltarea competențelor BCE în materie de supraveghere bancară este considera-tă drept cel mai important progres realizat în ceea ce privește integrarea financiară europeană de la introducerea monedei unice, în 1999. Scopul urmărit este acela de a suprima legătura financiară dintre statele membre și băncile lor, de a crea o cultură a supravegherii cu un accent mai degrabă european decât național și de a promova piața unică reducând fragmentarea sistemului financiar cauzată de criza financiară mondială din 2007-2008.

Înainte de lansarea MUS, BCE și autoritățile naționale competente au efectuat o evaluare exhaustivă a celor mai mari 130 de bănci din zona euro, care reprezintă 22 de mii de miliarde EUR, sau 82 % din totalul activelor bancare. Acest bilanț fără precedent avea drept obiectiv să identifice deficiențele din sistemul bancar, obligând băncile să le remedieze, și să mărească transparența în ceea ce privește starea băncilor, restabilind astfel încrederea în sistemul bancar. Acest exercițiu a avut două componente: o analiză a calității activelor coordonată de BCE și un test de rezistență (stress test) desfășurat împreună cu Autoritatea Bancară Europeană (ABE) pentru UE în ansamblu.

NEVOILE DE CAPITAL ÎN URMA BILANȚULUI REALIZAT DE BCE

0

5

10

15

20

25

30

Deficit (miliarde EUR)

11,2

21,9 24,6

+ 10,7+ 2,7

Deficit rezultat în urma unor teste de rezistență efectuate de bănci și

supuse unei proceduri de asigurare a calității de către autoritățile naționale

competente și BCE

Deficit care include ajustările efectuate la lansarea ECA și reflectă noi informații privind

performanța activelor bazate pe ECA din proiecțiile testului de rezistență

Deficit care include ajustările efectuate la

lansarea evaluării calității activelor (ECA)


Peste 6 000 de experți din 19 țări au fost implicați în evaluarea exhaustivă. Ei au examinat 800 de portofolii individuale, au analizat în detaliu peste 119 000 de debitori și au evaluat 170 000 de elemente de garanție și peste 5 000 de valori mobiliare.

Informațiile furnizate inițial de băncile participante au fost verificate de experți ai BCE și de autoritățile naționale de supraveghere, cu sprijinul unor consilieri externi. Rezul-tatele evaluării au fost aprobate, în urma unui dialog cu băncile, de Consiliul de su-praveghere al BCE (creat la începutul anului 2014) și de Consiliul guvernatorilor BCE.

Evaluarea exhaustivă a detectat un deficit de capital de aproximativ 25 de miliar-de EUR în cazul a 25 de bănci analizate. Au fost, de asemenea, identificate active în valoare de 37 de miliarde EUR care necesitau anumite ajustări, dar care nu au gene-rat deficite de capital deoarece băncile respective dispuneau de suficiente rezerve în acest sens.

EVALUARE EXHAUSTIVĂ A DEFICITULUI DE CAPITAL, ÎN FUNCȚIE DE ȚARA DE PROVENIENȚĂ A BĂNCILOR PARTICIPANTE

Italia 9,7

Grecia 8,7

Portugalia 1,1

Belgia 0,5

Germania 0,2

Franța 0,1

Austria 0,9

Irlanda 0,9

Slovenia 0,1

Spania 0,0Cipru 2,4

ÎN FUNCȚIE DE VALOAREA DEFICITULUI �MILIARDE EUR�

ÎN FUNCȚIE DE NUMĂRUL BĂNCILOR CU DEFICIT

Italia 9

Grecia 3

Portugalia 1

Germania 1Spania 1

Franța 1 Slovenia 2

Belgia 2

Austria 1

Irlanda 1

Cipru 3


Unele dintre băncile evaluate își îmbunătățiseră deja în 2013 rata fondurilor proprii de nivel 1 de bază (CET1). Altele au mobilizat capital nou sau și-au consolidat baza de capital în cursul anului 2014. Dintre cele 25 de bănci unde evaluarea exhaustivă a identificat deficite de capital, 12 au mobilizat deja capital nou în valoare de aproxi-mativ 15 miliarde EUR. Diferența rămasă, de aproximativ 10 miliarde EUR, trebuie acoperită în prima jumătate a anului 2015. Începând cu iulie 2013, cele mai mari 30 de bănci participante și-au consolidat bilanțurile cu aproximativ 200 de miliarde EUR și au mobilizat capital în valoare de aproximativ 60 de miliarde EUR.

Evaluarea exhaustivă realizată a reprezentat un pas important în edificarea uniunii bancare. În cursul controalelor asupra calității activelor, a fost identificat un volum important de noi expuneri neperformante constând în cea mai mare parte din credite expuse la riscul de întârziere a rambursării. Stocurile de expuneri neperformante au crescut cu 135,9 miliarde EUR, ajungând la o valoare totală de 879 de miliarde EUR. Au fost reevaluate garanțiile reprezentate de bunuri imobiliare, utilaje sau nave și s-a impus creșterea provizioanelor de risc.

IMPACTUL TESTELOR DE REZISTENȚĂ

Testul de rezistență care a însoțit evaluarea calității activelor a fost efectuat împreu-nă cu ABE. Băncile participante au făcut obiectul a două scenarii: un scenariu de referință care ținea cont de previziunile de creștere ale Comisiei și un scenariu negativ bazat pe ipoteza unui șoc extern care ar urma să determine o gravă criză economică în zona euro, având drept consecință încetinirea activității economice pe o perioadă de trei ani, în primii doi ani cu aproximativ 5 %.

10

–10

20

30

40

50

60

49,247,1 46,4

22,5 22,518,5

15,113

10,98

3,7 2,9 1,4 0,2 0,10,1 0,1– 0,2

1,20

Impactul asupra capitalului (miliarde EUR)

Capital suplimentar necesar din cauza creșterii numărului de active ponderate în funcție de risc

Epuizare a capitalului conform testului de rezistență

Impactul evaluării calității activelor asupra capitalului

Fran

ța

Italia

Ger

man

ia

Gre

cia

Span

ia

Țăril

e de

Jos

Belg

ia

Irlan

da

Aust

ria

Port

ugal

ia

Finl

anda

Cipr

u

Slov

enia

Luxe

mbu

rg

Slov

acia

Mal

ta

Litu

ania

Leto

nia

Esto

nia


Conform scenariului negativ, băncile ar urma să înregistreze pierderi de venituri și să fie considerabil afectate de pe urma creditelor neperformante. Conform scenariului de referință, capitalizarea băncilor participante în general ar urma să crească ușor, spre deosebire de scenariul negativ, conform căruia aceasta ar urma să scadă cu trei puncte procentuale, de la 11,4 % la 8,4 % CET1. În cadrul scenariului negativ, băncilor li s-a cerut să mențină o rată minimă a CET1 de 5,5 %, iar, în cazul scenariului de referință, o rată minimă de 8 %.

Consolidarea sectorului financiar

Pe lângă noul rol de supraveghere bancară al BCE, Comisia a mai lansat o serie de inițiative cu scopul de a crea un sector financiar mai solid și mai sigur pentru piața unică. Aceste inițiative, printre care se numără cerințe prudențiale mai stricte pentru bănci, îmbunătățirea protecției deponenților și norme pentru gestionarea băncilor aflate în criză, formează un cadru de reglementare unic pentru toți actorii financiari din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene. Cadrul de reglementare unic re-prezintă fundația uniunii bancare.

Odată cu evoluția crizei economice și financiare, a devenit evident faptul că, pentru țările care aveau în comun moneda euro și între care exista o relație foarte puternică de interdependență, era necesară o integrare mai profundă a sistemului bancar. Din acest motiv, pe baza foii de parcurs a Comisiei pentru crearea unei uniuni bancare (10), instituțiile UE au convenit să instituie un Mecanism unic de supraveghere (MUS) și un Mecanism unic de rezoluție (MUR) pentru sectorul bancar. Uniunea bancară include țările din zona euro, însă pot participa și țările care nu au adoptat moneda unică. În 2014, MUS a devenit complet operațional, rolul de supraveghere fiind exercitat de BCE.

Mecanismul unic de rezoluție

MUR va veni în completarea MUS și va garanta, independent de condițiile mai stricte de supraveghere, că, dacă o bancă aflată sub incidența MUS se confruntă cu dificultăți grave, rezoluția sa poate fi gestionată eficient, cu costuri minime pentru contribuabili și pentru economia reală. MUR se va aplica tuturor băncilor din zona euro și din alte state membre care optează pentru participarea la uniunea bancară.

Repartizarea competențelor Comitetului unic de rezoluție și ale autorităților naționale de rezoluție este în linii mari asemănătoare cu repartizarea competențelor de supra-veghere între BCE și autoritățile naționale de supraveghere în contextul MUS. Decizia de a declanșa rezoluția unei bănci aflate în dificultate majoră va începe, în majoritatea cazurilor, cu o notificare din partea BCE prin care Comitetul, Comisia și autoritățile naționale de rezoluție relevante sunt anunțate că banca respectivă se află într-o astfel de situație. Conform procesului prevăzut de legislație, autoritățile naționale de rezoluție vor pune în aplicare planul de rezoluție în conformitate cu legislația națională, inclusiv dispozițiile care transpun Directiva privind redresarea și rezoluția instituțiilor bancare (11).

Regulamentul privind MUR a fost adoptat la 15 iulie și a intrat în vigoare la 19 august. MUR se va aplica de la 1 ianuarie 2016, excepție făcând competențele de planificare a rezoluției ale Comitetului unic de rezoluție, care se aplică de la 1 ianuarie 2015.


Instrumente comune de redresare și rezoluție: Directiva privind redresarea și rezoluția instituțiilor bancare

Directiva privind redresarea și rezoluția instituțiilor bancare reprezintă cadrul de re-glementare unic pentru rezoluția băncilor și a marilor firme de investiții în toate sta-tele membre ale UE. Ea armonizează și permite evoluția instrumentelor de gestionare a crizelor bancare la nivelul UE. Băncile vor avea obligația de a elabora planuri de redresare pentru a depăși dificultățile financiare, în timp ce autoritățile vor întocmi planuri de rezoluție a băncilor în curs de a intra în dificultate într-un mod care să nu aducă atingere funcțiilor lor critice, evitând în același timp situațiile în care contribu-abilii sunt nevoiți să le salveze. Autorităților li se atribuie anumite competențe pentru a interveni în operațiunile băncilor și a le ajuta să evite situațiile de criză. Dacă totuși acestea se confruntă cu dificultăți majore, autoritățile dispun de instrumente și competențe extinse pentru a le restructura, distribuind pierderile la nivelul acționarilor și al creditorilor, conform unor reguli bine definite.

Fondurile de rezoluție naționale, instituite în baza legislației, urmează să fie înlocuite în statele membre din zona euro de Fondul unic de rezoluție, începând din 2016. Sunt prevăzute dispoziții precise privind modul în care autoritățile din țara de origine și cele din țara gazdă trebuie să coopereze în toate etapele rezoluției transfrontaliere, de la planificarea procesului la rezoluția în sine; în acest context, ABE are un rol important de coordonare și mediere în eventualitatea unui dezacord.

Consolidarea sistemelor de garantare a depozitelor

Directiva privind sistemele de garantare a depozitelor (12) are scopul de a garanta că deponenții vor beneficia în continuare de o sumă garantată de 100 000 EUR în cazul falimentului unei bănci, asigurată din fonduri colectate în avans din sectorul bancar. Pentru prima dată de la introducerea sistemelor de garantare a depozitelor în 1994, directiva prevede cerințe de finanțare pentru astfel de sisteme. În principiu, nivelul-țintă al fondurilor ex ante pentru sistemele de garantare a depozitelor este de 0,8 % din depozitele garantate (adică aproximativ 55 de miliarde EUR), sumă care trebuie co-lectată de la bănci pe o perioadă de zece ani.

În plus, accesul la suma garantată va fi mai ușor și mai rapid. Termenele de rambur-sare vor fi reduse treptat de la nivelul actual de 20 de zile lucrătoare la 7 zile lucră-toare în 2024.

De aceste noi reglementări vor beneficia toți cetățenii UE. Pe lângă faptul că econo-miile lor vor fi mai bine protejate, cetățenii vor putea alege cele mai bune produse de economisire disponibile din orice țară a UE, fără să se îngrijoreze că nu beneficiază de protecție. Noua directivă va impune o mai bună informare a deponenților, astfel încât să se garanteze că aceștia sunt la curent cu modalitățile în care le sunt protejate depozitele prin intermediul sistemelor de garantare.


Follow-up la Cartea verde privind finanțarea pe termen lung a economiei UE

Criza economică și financiară a afectat capacitatea sectorului financiar de a direcționa fonduri către economia reală, în special către investițiile pe termen lung. Dintotdeau-na, Europa s-a bazat în mare măsură pe bănci pentru finanțarea economiei reale (două treimi din finanțare provine de la bănci, în comparație cu o treime în Statele Unite). În condițiile în care băncile își reduc gradul de îndatorare, se reduce și finanțarea în toate sectoarele economiei; de exemplu, mai puțin de o treime dintre IMM-urile din Grecia și Țările de Jos și doar aproximativ jumătate dintre cele spaniole și italiene au primit suma integrală a creditelor solicitate în 2013.

Este imperativ să se ia măsuri pentru a restabili condițiile favorabile creșterii suste-nabile și investițiilor, iar acest lucru presupune, în parte, identificarea unor noi modalități de a direcționa fonduri către investițiile pe termen lung. În urma consultă-rilor desfășurate în contextul Cărții sale verzi privind finanțarea pe termen lung a economiei europene din martie 2013 (13), Comisia a propus un pachet de măsuri în 2014. Printre acestea s-au numărat o comunicare privind finanțarea pe termen lung a economiei (14), o propunere legislativă cuprinzând noi reglementări legate de fondu-rile de pensii ocupaționale (15) și o comunicare privind finanțarea participativă (16). Comunicarea privind finanțarea pe termen lung are la bază răspunsurile primite în urma consultării și dezbaterile desfășurate în cadrul unor foruri internaționale precum G20 și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Ea identifică o serie de măsuri specifice pe care UE le poate adopta pentru a promova finanțarea pe termen lung.

Noi reguli pentru îmbunătățirea calității serviciilor de audit statutar pe teritoriul UE

În iunie, au intrat în vigoare noi norme menite să îmbunătățească calitatea auditului statutar în Uniunea Europeană. Reforma pieței auditului statutar din UE reprezintă un nou pas către restabilirea încrederii investitorilor în informațiile financiare.

Versiunea revizuită a directivei (17) cuprinde măsuri care vizează consolidarea independenței auditorilor statutari, un caracter mai informativ al raportului de audit și o supraveghere mai strictă a auditului în întreaga Uniune. Statele membre au la dispoziție doi ani pentru a implementa directiva.

Un nou regulament (18) introduce cerințe mai stricte referitoare la auditul statutar al entităților de interes public, cum ar fi societățile cotate la bursă, instituțiile de credit și întreprinderile de asigurări, cu scopul de a reduce riscul de familiaritate excesivă între auditorii statutari și clienții lor, de a încuraja scepticismul profesional și de a li-mita conflictele de interese. Regulamentul va deveni direct aplicabil la jumătatea anului 2016 pentru ca, până la aplicarea sa, fiecare stat să aibă posibilitatea de a institui dispozițiile necesare în vederea respectării prevederilor directivei menționate anterior.


Un nou cadru legislativ pentru piețele instrumentelor financiare

În iunie, au fost publicate Directiva privind piețele instrumentelor financiare (19) și Regulamentul privind piețele instrumentelor financiare (20). Statele membre au la dispoziție doi ani pentru a transpune noile norme, care se vor aplica începând din ia-nuarie 2017. Scopul noului cadru este să sporească eficiența, rezistența și transparența piețelor financiare. El introduce o structură de piață care umple golurile, garantează faptul că tranzacțiile au loc, ori de câte ori este cazul, prin intermediul unor platforme reglementate, introduce norme privind tranzacționarea de mare frecvență, îmbunătățește transparența și supravegherea piețelor financiare, inclusiv a piețelor de instrumente financiare derivate, și abordează problema volatilității excesive a prețurilor pe piețele instrumentelor financiare derivate pe mărfuri.

Noul cadru va îmbunătăți condițiile de concurență în domeniul tranzacționării și compensării instrumentelor financiare. Pornind de la normele aflate în prezent în vi-goare, directiva revizuită consolidează totodată protecția investitorilor prin introduce-rea unor cerințe stricte în materie de organizare și conduită și prin consolidarea rolu-lui organelor de conducere. De asemenea, noul cadru extinde rolul și competențele de supraveghere ale autorităților de reglementare și stabilește competențe pentru inter-zicerea sau restricționarea comercializării și distribuției anumitor produse în circumstanțe bine definite. Se introduce un regim armonizat de acordare a accesului la piețele profesionale europene pentru întreprinderi din țări care nu aparțin UE, pe baza unei evaluări a echivalenței jurisdicțiilor din afara UE de către Comisie.

Noul cadru privind abuzul de piață

Regulamentul privind abuzul de piață (21) și directiva privind sancțiunile penale pentru abuzul de piață (22) au fost adoptate în 2014. Regulamentul privind abuzul de piață va intra în vigoare în iulie 2016. Statele membre dispun de doi ani pentru a transpu-ne directiva privind abuzul de piață în legislația lor națională. Noile norme privind abuzul de piață actualizează și consolidează cadrul existent pentru a garanta integri-tatea pieței și protecția investitorilor prevăzute de directiva privind abuzul de piață aflată în vigoare, care urmează să fie abrogată.

Regulamentul privind abuzul de piață garantează că legislația Uniunii ține pasul cu evoluțiile pieței, cum ar fi dezvoltarea noilor platforme de tranzacționare, a tranzacțiilor OTC și a noilor tehnologii (de exemplu, tranzacționarea de mare frecvență). De ase-menea, el susține combaterea abuzului de piață pe piețele instrumentelor derivate pe mărfuri și pe alte piețe conexe, interzice în mod explicit manipularea indicilor de referință (de exemplu, LIBOR), consolidează competențele de investigație și de aplica-re de sancțiuni administrative ale autorităților de reglementare și asigură un set unic de norme, reducând, în același timp, acolo unde este posibil, sarcinile administrative impuse IMM-urilor.

Directiva privind sancțiunile penale completează regulamentul prin faptul că impune tuturor statelor membre să trateze drept infracțiuni abaterile grave reprezentate de utilizarea abuzivă a informațiilor privilegiate, divulgarea neautorizată a informațiilor privilegiate și manipularea pieței, inclusiv manipularea indicilor de referință, și să garanteze că acestea fac obiectul unor sancțiuni penale eficace, proporționale și cu caracter disuasiv. În acest scop, directiva stabilește niveluri ale sancțiunilor penale: o sancțiune maximă de cel puțin patru ani de închisoare pentru utilizarea abuzivă a informațiilor privilegiate și manipularea pieței și de cel puțin doi ani de închisoare pentru divulgarea neautorizată a informațiilor privilegiate.

Jonathan Hill, comisar pentru stabilitate financiară, servicii

financiare și uniunea piețelor de capital începând cu 1 noiembrie, ținând un discurs la conferința la nivel înalt intitulată „Finance for

growth — Towards a capital markets union” (Finanțare pentru

creștere – Către o uniune a piețelor de capital). Bruxelles

(Belgia), 6 noiembrie.


Raportarea financiară și nefinanciară din partea întreprinderilor

În cadrul pachetului referitor la întreprinderile responsabile, directivele privind conta-bilitatea, în vigoare din 1978 și, respectiv, din 1983, au fost revizuite și au fuzionat în 2013, cu scopul de a reduce sarcinile administrative pentru întreprinderile mici, ceea ce face ca legislația UE să fie mai bine adaptată la nevoile actuale și viitoare ale celor care răspund de întocmirea situațiilor financiare și ale utilizatorilor acestora.

Directiva (23) introduce totodată o nouă obligație pentru marile întreprinderi din indus-tria extractivă și din sectorul forestier, și anume să raporteze plățile pe care le efec-tuează autorităților (dacă este necesar, pe bază de proiect). În acest mod, societatea civilă din țările bogate în resurse va avea la dispoziție informațiile necesare pentru a trage la răspundere guvernele pentru veniturile realizate din exploatarea resurselor naturale. Pentru a nu impune întreprinderilor din UE o sarcină administrativă inutilă, directiva introduce un mecanism de echivalență a sistemelor din țările din afara UE, referitor la care Comisia a consultat publicul la jumătatea anului 2014.


Protecția consumatorilor în domeniul serviciilor financiare

Informații esențiale pentru investitori

În aprilie, Parlamentul a aprobat propunerea Comisiei din 2012 de introducere a unui document care să cuprindă informații-cheie (24) (un simplu document care prezintă investitorilor date esențiale într-o manieră clară și ușor de înțeles), referitor nu doar la organisme de plasament colectiv, ci și la alte produse de investiții „împachetate” oferite de bănci sau de societăți de asigurare.

Introducerea documentului cu informații-cheie vine ca răspuns la o multitudine de probleme cu care investitorii de retail s-au confruntat în trecut. De exemplu, un om-budsman pentru consumatori dintr-un stat membru a descoperit recent titluri subor-donate pe 12 ani vândute persoanelor foarte în vârstă. Riscurile abandonării acestor investiții nu au fost explicate în totalitate. Într-un alt caz, într-un stat membru s-a efectuat un studiu pentru ministerul responsabil de consumatori conform căruia 50-80 % dintre aceștia doresc să se retragă prematur din investițiile pe termen lung pe motiv că s-au făcut investiții care nu corespundeau nevoilor lor în materie de investiții sau de economii. La nivelul UE, Comisia a organizat un exercițiu având la bază metoda „clientului misterios” (mystery shopping exercise), care a arătat că până la 60 % din vânzările de investiții ar putea fi considerate inadecvate sau contrare in-teresului consumatorilor.

Directiva privind conturile de plăți

Directiva privind transparența și comparabilitatea comisioanelor aferente conturilor de plăți, schimbarea conturilor de plăți și accesul la conturile de plăți cu servicii de bază (25) reprezintă un pas major spre o piață unică veritabilă pentru serviciile finan-ciare cu amănuntul, aducând numeroase beneficii pentru cetățenii UE. Datorită faptu-lui că se prevede dreptul la un cont de plăți de bază indiferent de locul de reședință sau de situația financiară, sunt îndepărtate obstacolele întâmpinate de numeroși cetățeni în ceea ce privește accesul la servicii bancare de bază dincolo de frontierele naționale. De asemenea, directiva îmbunătățește substanțial transparența comisioa-nelor aferente conturilor bancare și facilitează transferul unui cont bancar de la o bancă la alta.

Directiva privind creditul ipotecar

Directiva privind creditul ipotecar (26), adoptată la 4 februarie, vizează crearea unei piețe a creditului ipotecar la nivelul Uniunii, cu un nivel ridicat de protecție a consu-matorilor. Directiva se aplică atât creditelor garantate, cât și împrumuturilor pentru locuințe. Statele membre vor avea obligația de a transpune dispozițiile directivei în legislația națională până în martie 2016.

Directiva mărește considerabil nivelul protecției consumatorilor și le permite acestora să prospecteze și să aleagă cea mai convenabilă ofertă de credit ipotecar. Prin trans-formarea testelor de evaluare a bonității într-o obligație, directiva încurajează credi-tarea responsabilă în întreaga Europă. Pe termen lung, regimul de „pașapoarte” aplicat intermediarilor de credite ar trebui să ducă la creșterea concurenței și la o diversitate mai mare de opțiuni pentru consumatori în cadrul pieței unice.


Imbunătățirea coordonării politicilor fiscale

Taxa pe tranzacțiile financiare în cadrul cooperării consolidate

În 2014 au continuat discuțiile referitoare la propunerea Comisiei de a institui o coo-perare consolidată între 11 state membre în vederea aplicării unei taxe pe tranzacțiile financiare (TTF) (27). Acesta a fost rezultatul unei cereri exprimate în acest sens de către țările respective în 2013. Țările participante sunt: Belgia, Germania, Estonia, Grecia, Spania, Franța, Italia, Austria, Portugalia, Slovenia și Slovacia. Textul final tre-buie adoptat în unanimitate de țările participante, deși toate statele membre pot participa la discuții.

Regatul Unit a introdus pe lângă Curtea de Justiție o acțiune în anularea deciziei de autorizare a cooperării consolidate. Acțiunea a fost respinsă de către Curte la sfârșitul lunii aprilie 2014.

Sunt păstrate obiectivele propunerii inițiale, și anume: armonizarea caracteristicilor TTF în statele membre participante, asigurarea capacității sectorului financiar de a contribui în mod echitabil și substanțial la veniturile din impozite și completarea măsurilor de reglementare și supraveghere prin descurajarea tranzacțiilor care nu contribuie la creșterea eficienței piețelor financiare. Orientările politice ale noului președinte al Comisiei, Jean-Claude Juncker (28), subliniază necesitatea de a depune eforturi în vederea adoptării unei taxe pe tranzacțiile financiare.

Instrumente pentru combaterea fraudei fiscale și a evaziunii fiscale

G20 a aprobat standardul global pentru schimbul automat de informații, pentru a intensifica lupta împotriva evaziunii fiscale și pentru a mări transparența fiscală la nivel mondial. În octombrie, la Berlin (Germania), în cadrul unei reuniuni a Forumului mondial al OCDE privind transparența și schimbul de informații în scopuri fiscale, 89 de jurisdicții, inclusiv toate statele membre ale UE, s-au angajat să implementeze standardul global, primele schimburi urmând să aibă loc începând cu 2017 pentru primele țări care îl adoptă sau începând cu 2018 pentru celelalte. Noul standard global a fost elaborat de OCDE, cu sprijinul și colaborarea UE.

La summitul G20 de la Brisbane (Australia), liderii participanți au aprobat inițiativa privind erodarea bazei impozabile și transferul profiturilor a OCDE (29), care abordează aspecte ca importanța transparenței în combaterea practicilor fiscale dăunătoare și impozitarea profiturilor generate online de firmele care își desfășoară activitatea pe internet. Liderii s-au angajat să finalizeze lucrările în acest sens până la sfârșitul anului 2015.


Președintele Comisiei a solicitat un schimb automat de decizii specifice referitoare la contribuabili, solicitare sprijinită de cancelarul german, Angela Merkel, de președintele Franței, François hollande, de premierul spaniol, Mariano Rajoy, de prim-ministrul italian, Matteo Renzi, și de președintele sud-coreean, Park Geun-hye. Datorită acestui apel, în comunicatul final s-a pus un accent mai puternic asupra transparenței decizi-ilor referitoare la contribuabili.

În decembrie, directiva privind cooperarea administrativă (30) a fost modificată pentru a permite implementarea schimbului automat de informații în interiorul UE în confor-mitate cu standardul global și cu calendarul de implementare al primelor țări care l-au adoptat. Acest demers are la bază adoptarea în martie a unei directive privind economiile (31), care a extins normele UE privind schimbul automat de informații refe-ritoare la veniturile din economii.

În plus, Comisia a avansat considerabil în negocierea unor acorduri cu cele cinci țări europene cu care UE are în prezent acorduri privind economiile (Andorra, Liechtenstein, Monaco, San Marino și Elveția), scopul fiind acela de a prevedea schimburi automate de informații între statele membre ale UE și aceste țări, în conformitate cu standardul global.

În iunie, Consiliul a convenit asupra necesității de a rezolva o problemă fiscală majoră legată de grupurile corporative și a modificat normele fiscale ale UE cu scopul de a preveni dubla neimpozitare a grupurilor corporative care decurge din acordurile de împrumuturi hibride, instrumente financiare care au atât caracteristici specifice dato-riilor, cât și caracteristici specifice capitalurilor (32).

Scopul este acela de a acoperi o lacună care permite în prezent grupurilor corporative să exploateze neconcordanțele dintre normele fiscale naționale pentru a evita plata taxelor aferente anumitor tipuri de profituri distribuite în cadrul grupului. În decem-brie, normele au fost reconsolidate printr-o reglementare antiabuz care excludea sistemele fiscale artificiale din sfera lor de aplicare.


INSTRUMENTELE UE PENTRU COMBATEREA FRAUDEI FISCALE ȘI A EVAZIUNII FISCALE

Source: EEAS.

ACȚIUNE/INSTRUMENT ACȚIUNILE ÎNTREPRINSE DE COMISIE ETAPE URMĂTOARE

ACȚIUNE/INSTRUMENT ACȚIUNILE ÎNTREPRINSE DE COMISIE ETAPE URMĂTOARE

> Reducerea economiei subterane.> Combaterea evaziunii fiscale și a fraudei.> Îmbunătățirea administrației fiscale.

Statele membre trebuie să implementeze RST care le-au fost adresate. Următoarele RST în iunie 2015.

În contextul semestrului european, Comisia a adresat statelor membre recomandări specifice fiecărei țări (RST) privind guvernanța fiscală.

Directiva privind impozitarea veniturilor din economii în UE.

Implementarea va ține cont de evoluțiile legate de directiva privind cooperarea administrativă.

În 2008, Comisia a propus eliminarea lacunelor. Adoptată de Consiliu în martie 2014.

Plan de acțiune pentru intensificarea combaterii evaziunii și a fraudei fiscale.

În curs de implementare, de către Comisie și statele membre.

Comisia a prezentat o propunere, în decembrie 2012.

Recomandări privind planificarea fiscală agresivă și buna guvernanță fiscală.

Statele membre urmează să le implementeze.Lucrările platformei se află în curs de desfășurare.

În 2012, Comisia a formulat recomandări, iar în 2013 a creat platforma bunei guvernanțe, pentru monitorizarea implementării.

Cadru privind combaterea spălării banilor și a transferurilor de fonduri.

Parlamentul și Consiliul urmează să adopte propunerea.

În februarie 2013, Comisia a propus o actualizare.

Normele contabile ale UE, inclusiv un sistem de raportare pentru fiecare țară în parte.

Adoptate – statele membre urmează să le implementeze.

Directiva privind cooperarea administrativă în domeniul impozitării directe.

Statele membre urmează să o implementeze.Propunere de extindere a schimbului automat de informații în ceea ce privește dobânzile, dividendele, alte venituri, încasările brute și soldurile conturilor începând din 2017, pe lângă cele cinci categorii care fac obiectul schimbului începând din 2015 – Consiliul a ajuns la un acord politic în octombrie 2014.

Încheierea unui acord UE privind impozitarea veniturilor din economii cu Andorra, Liechtenstein, San Marino, Monaco și Elveția.

Comisia continuă negocierile cu cinci țări din afara UE; obiectivul era încheierea negocierilor până la finele anului 2014.

Comisia a solicitat Consiliului un mandat de negociere în 2011. Acordat de Consiliul Afaceri Economice și Financiare în mai 2013.

Schimbul automat de informații în ceea ce privește deciziile fiscale.

Comisia urmează să prezinte o propunere.Decizia din noiembrie 2014 privind înființarea acestor schimburi între statele membre.

Cazuri de ajutor fiscal de stat. Comisia urmează să încheie investigațiile în 2015.

Comisia a transmis solicitări de informații către șapte state membre și a lansat patru investigații.

Directiva privind asistența reciprocă în materie de recuperare a impozitelor.

În vigoare din 2010.

Regulamentul privind cooperarea administrativă în domeniul TVA.

În vigoare din 2012.

Directiva privind taxarea inversă a TVA-ului. În vigoare din 2013.Propunerea Comisiei, prezentată în 2009 – adoptată parțial în 2010.

Mecanismul de reacție rapidă pentru combaterea fraudei în materie de TVA.

În vigoare din 2013.Propunerea Comisiei din iulie 2012.

Regulamentul privind cooperarea administrativă în domeniul accizelor.

Regulament al Consiliului, în vigoare din 2012. Regulamentul de punere în aplicare privind autorizațiile operatorilor economici, în vigoare din 2013. Alte două regulamente de punere în aplicare, în curs de pregătire.

Propunerea de extindere a schimbului automat de informații între statele membre, pentru a sprijini informatizarea schimburilor și a furniza o bază de date distribuită a autorizațiilor de exploatare economică.

Schimbul automat de informații, ca standard internațional.

Adoptat de 90 de jurisdicții, inclusiv de toate statele membre.

Asistența acordată țărilor în curs de dezvoltare. > UE va continua să acorde asistență țărilor în curs de dezvoltare, pentru a clădi administrații fiscale solide.> Cooperarea cu alte organizații internaționale și naționale și promovarea participării țărilor partenere la dezbateri fiscale internaționale și la organizarea regională a administrațiilor fiscale.> Cel mai mare contribuitor la două fonduri fiduciare specifice ale FMI, primul privind politica și administrația fiscală, cel de al doilea privind gestionarea bogăției de resurse naturale.> Cooperarea în cadrul unor inițiative tripartite cu Banca Mondială și OCDE, pentru mărirea capacității în ceea ce privește prețurile de transfer.

Finalizarea acelor acțiuni ale UE care pot fi extinse pentru a fi utilizate în cadrul BEPS (Planul de acțiune privind erodarea bazei impozabile și transferul profiturilor) al OCDE, în 2014/2015.

Combaterea paradisurilor fiscale și a planificării fiscale agresive.

ACȚIUNE LA NIVEL

MONDIAL

LA NIVELUL UE

LA NIVEL NAȚIONAL

ACȚIUNE/INSTRUMENT ETAPE URMĂTOARE


Reducerea birocrației pentru întreprinderi

În luna februarie, Parlamentul a aprobat cu o largă majoritate propunerea Comisiei referitoare la o declarație standard privind TVA (33). Declarația standard privind TVA este una dintre propunerile principale ale Comisiei care vizează reducerea birocrației pentru întreprinderi și îmbunătățirea respectării normelor fiscale în UE.

Noua declarație standard de TVA, care ar putea reduce costurile întreprinderilor din UE cu până la 15 miliarde EUR pe an, prevede un set de cerințe uniforme pentru în-treprinderile care își depun declarațiile privind TVA, indiferent de statul membru în care se întâmplă acest lucru. Datorită declarației standard privind TVA, care va înlocui declarațiile naționale, întreprinderile vor avea obligația de a furniza aceleași informații de bază și de a respecta aceleași termene, peste tot în UE. Deoarece procedurile simplificate sunt mai ușor de respectat și mai ușor de aplicat, propunerea ar trebui să contribuie, la rândul său, la o mai bună respectare a legislației în materie de TVA și la creșterea veniturilor publice.

Impozitarea economiei digitale

În luna mai, Comisia a primit raportul final al grupului de experți la nivel înalt privind impozitarea economiei digitale (34). Acest grup independent a primit sarcina de a examina aspecte esențiale legate de impozitarea economiei digitale în UE și de a prezenta idei cu privire la abordarea optimă a diferitelor provocări și oportunități în acest domeniu.

Raportul experților se referă la aspecte fiscale legate de economia digitală în sensul cel mai larg al termenului, analizând impozitarea indirectă (TVA) și impozitarea direc-tă (a societăților), precum și aspecte mai generale legate de modul în care politica fiscală poate contribui la exploatarea la maximum a oportunităților oferite de econo-mia digitală.

Iată câteva dintre principalele concluzii ale raportului.

▶ Economia digitală nu necesită un regim fiscal separat. S-ar putea dovedi necesar ca normele actuale să fie adaptate în contextul digitalizării economiei.

▶ Digitalizarea facilitează considerabil activitățile comerciale transfrontaliere. Înlăturarea obstacolelor din calea pieței unice, inclusiv a barierelor fiscale, și crearea unui mediu de afaceri mai favorabil prin norme fiscale neutre, simplificate și coordonate sunt așadar mai importante decât oricând.

▶ Viitoarea trecere la un sistem de TVA bazat pe destinație pentru serviciile digitale este salutară, ca și simplificarea pe care minighișeul unic o va aduce întreprinderilor. Raportul recomandă ca în viitor sistemul să fie extins la toate bunurile și serviciile (în cazul tranzacțiilor între întreprinderi și consumatori).

▶ Pentru a asigura neutralitatea și pentru a asigura condiții de concurență echitabile pentru întreprinderile din UE, grupul recomandă eliminarea scutirii de TVA pentru transporturile mici din țări din afara UE. Această măsură ar urma să fie dublată de un ghișeu unic și de o procedură vamală rapidă.

▶ În domeniul impozitării societăților, proiectul pentru combaterea evaziunii fiscale (erodarea bazei impozabile și transferul profiturilor) al G20/OCDE va fi esențial în combaterea evaziunii fiscale și a planificării fiscale agresive la nivel mondial. Raportul recomandă cu fermitate ca statele membre să adopte o poziție comună pentru asigurarea unui rezultat favorabil pentru întreaga UE.


NOTE(1) Comunicare a Comisiei – Analiza anuală a creșterii pentru 2014, COM(2013) 800.

(2) Regulamentul (UE) nr. 806/2014 de stabilire a unor norme uniforme și a unei proceduri uniforme de rezoluție a instituțiilor de credit și a anumitor firme de investiții în cadrul unui mecanism unic de rezoluție și al unui fond unic de rezoluție (JO L 225, 30.7.2014).

(3) http://ec.europa.eu/europe2020/making-it-happen/country-specific-recommendations/index_ro.htm

(4) Regulamentul (UE) nr. 472/2013 privind consolidarea supravegherii economice și bugetare a statelor membre din zona euro care întâmpină sau care sunt amenințate de dificultăți grave în ceea ce privește stabilitatea lor financiară (JO L 140, 27.5.2013). Regulamentul (UE) nr. 473/2013 privind dispozițiile comune pentru monitorizarea și evaluarea proiectelor de planuri bugetare și pentru asigurarea corectării deficitelor excesive ale statelor membre din zona euro (JO L 140, 27.5.2013).

(5) Raport al Comisiei – Raport privind mecanismul de alertă 2014, COM(2013) 790.

(6) Comunicare a Comisiei – Analiza anuală a creșterii pentru 2015, COM(2014) 902.

(7) Decizia 2014/509/UE privind adoptarea de către Lituania a monedei euro la 1 ianuarie 2015 (JO L 228, 31.7.2014).

(8) Directiva 2014/62/UE privind protecția prin măsuri de drept penal a monedei euro și a altor monede împotriva falsificării (JO L 151, 21.5.2014).

(9) DST (dreptul special de tragere) este un instrument internațional de rezervă creat de FMI în 1969 pentru a completa rezervele oficiale ale statelor membre. Valoarea sa se bazează pe un coș valutar ce include patru monede internaționale importante; DST pot fi schimbate contra unor monede liber utilizabile. Coșul DST include moneda euro, yenul japonez, lira sterlină și dolarul american. Valoarea DST în raport cu dolarul american este determinată zilnic și publicată pe site-ul FMI. Ea se calculează ca suma valorilor specifice ale celor patru valute din coșul valutar exprimate în dolari americani, pe baza cursurilor de schimb cotate zilnic la ora 12 pe piața londoneză. A se vedea, de asemenea: http://www.imf.org/external/np/exr/facts/sdr.htm

(10) Comunicare a Comisiei – Foaie de parcurs către o uniune bancară, COM(2012) 510.

(11) Directiva 2014/59/UE de instituire a unui cadru pentru redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții (JO L 173, 12.6.2014).

(12) Directiva 2014/49/UE privind schemele de garantare a depozitelor (JO L 173, 12.6.2014).

(13) Carte verde a Comisiei – finanțarea pe termen lung a economiei europene, COM(2013) 150.

(14) Comunicare a Comisiei privind finanțarea pe termen lung a economiei europene, COM(2014) 168.

(15) Propunere de directivă privind activitățile și supravegherea instituțiilor pentru furnizarea de pensii ocupaționale, COM(2014) 167.

(16) Comunicare a Comisiei – Eliberarea potențialului de multifinanțare în Uniunea Europeană, COM(2014) 172.

(17) Directiva 2014/56/UE de modificare a Directivei 2006/43/CE privind auditul legal al situațiilor financiare anuale și al situațiilor financiare consolidate (JO L 158, 27.5.2014).

(18) Regulamentul (UE) nr. 537/2014 privind cerințe specifice referitoare la auditul statutar al entităților de interes public (JO L 158, 27.5.2014).

(19) Directiva 2014/65/UE privind piețele instrumentelor financiare (JO L 173, 12.6.2014).

(20) Regulamentul (UE) nr. 600/2014 privind piețele instrumentelor financiare (JO L 173, 12.6.2014).

(21) Regulamentul (UE) nr. 596/2014 privind abuzul de piață (regulamentul privind abuzul de piață) (JO L 173, 12.6.2014).

(22) Directiva 2014/57/UE privind sancțiunile penale pentru abuzul de piață (directiva privind abuzul de piață) (JO L 173, 12.6.2014).

(23) Directiva 2013/34/UE privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi (JO L 182, 29.6.2013).

(24) Propunere de regulament privind documentele cu informații-cheie referitoare la produsele de investiții, COM(2012) 352.

(25) Directiva 2014/92/UE privind comparabilitatea comisioanelor aferente conturilor de plăți, schimbarea conturilor de plăți și accesul la conturile de plăți cu servicii de bază (JO L 257, 28.8.2014).

(26) Directiva 2014/17/UE privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidențiale (JO L 60, 28.2.2014).

(27) Propunere de directivă de punere în aplicare a unei cooperări consolidate în domeniul taxei pe tranzacțiile financiare, COM(2013) 71.

(28) http://ec.europa.eu/priorities/docs/pg_ro.pdf

(29) http://www.oecd.org/tax/beps.htm

(30) Directiva 2014/107/UE de modificare a Directivei 2011/16/UE în ceea ce privește schimbul automat obligatoriu de informații în domeniul fiscal (JO L 359, 16.12.2014).

(31) Directiva 2014/48/UE de modificare a Directivei 2003/48/CE privind impozitarea veniturilor din economii sub forma plăților de dobânzi (JO L 111, 15.4.2014).

(32) Directiva 2014/86/UE de modificare a Directivei 2011/96/UE privind regimul fiscal comun care se aplică societăților-mamă și filialelor acestora din diferite state membre (JO L 219, 25.7.2014).

(33) Propunere de directivă de modificare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată în ceea ce privește o declarație standard privind TVA, COM(2013) 721.

(34) http://ec.europa.eu/taxation_customs/resources/documents/taxation/gen_info/good_governance_matters/digital/report_digital_economy.pdf

CREDITE FOTO

Banca Centrală Europeană/Robert Metsch: pagina 30Uniunea Europeană: paginile 38, 39, 41, 56

http://ec.europa.eu/europe2020/making-it-happen/country-specific-recommendations/index_ro.htm

http://www.imf.org/external/np/exr/facts/sdr.htm


http://www.oecd.org/tax/beps.htm

http://ec.europa.eu/taxation_customs/resources/documents/taxation/gen_info/good_governance_matters/digital/report_digital_economy.pdf

http://ec.europa.eu/taxation_customs/resources/documents/taxation/gen_info/good_governance_matters/digital/report_digital_economy.pdf

Susținerea redresării și creșterii economice și a creării de locuri de muncă

CAPITOLUL 3


In 2014 s-au stabilit bazele financiare pentru o recuperare mai robustă. Anul a marcat începutul cadrului financiar multianual (CFM) 2014-2020, bugetul mul-

tianual al Uniunii Europene, care acoperă un nou set de programe, destinate finanțării priorităților Europei pentru următorii șapte ani. Deși acest buget este mai direcționat și vizează mobilizarea unor fonduri mai mari la nivelul UE pentru a reduce cheltuielile, domenii orientate spre viitor precum cercetarea (+30 %), educația (+40 %) și schimbările climatice (+250 %) au beneficiat toate de creșteri substanțiale ale finanțărilor de la buget, comparativ cu perioada 2007-2013.

Una dintre cele mai importante inovații ale CFM este Mecanismul pentru interco-nectarea Europei, destinat rețelelor transeuropene din domeniile transporturilor, energiei și telecomunicațiilor, cu un buget de peste 33 de miliarde EUR până în 2020. Acest mecanism ar urma să sprijine crearea în Europa a unor rețele inter-conectate, de înaltă performanță și sustenabile din punctul de vedere al mediului, contribuind astfel la creșterea economică și la coeziunea socială și teritorială în cadrul Uniunii.

In plus, în luna noiembrie, noua Comisie a lansat un plan de investiții, în valoare de 315 miliarde EUR, pentru a stimula creșterea economică a Europei și pentru a atrage mai mulți oameni în câmpul muncii. Măsurile propuse ar putea adăuga între 330 și 410 miliarde EUR la produsul intern brut (PIB) al UE în următorii trei ani, creând până la 1,3 milioane de noi locuri de muncă, ca parte a unui efort major de sprijinire a economiei.

Martin Schulz, președintele Parlamentului European (în centru), Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene de la 1 noiembrie (în stânga), și Werner Hoyer, președintele Băncii Europene de Investiții (în dreapta), la conferința de presă comună care a urmat prezentării în Parlament a planului de investiții al Comisiei menit să stimuleze creșterea economică și crearea de locuri de muncă. Strasbourg (Franța), 26 noiembrie.

S U S Ț I N E R E A R E D R E S Ă R I I Ș I C R E Ș T E R I I E C O N O M I C E Ș I A C R E Ă R I I D E L O C U R I D E M U N C Ă 67

Bugetul UE pentru 2014-2020 – Investiții în viitor

CFM 2014-2020, bugetul Uniunii Europene, aduce un întreg set de noi programe, care acoperă prioritățile Europei pentru următorii șapte ani: cercetarea și inovarea (Ori-zont 2020); conectarea infrastructurilor de transport, energie și tehnologie a informației din toate statele membre (Mecanismul pentru interconectarea Europei); educația (Erasmus+); oportunitățile de angajare pentru tineri (Inițiativa privind ocupa-rea forței de muncă în rândul tinerilor); precum și competitivitatea întreprinderilor din Europa (COSME), pentru a numi doar câteva dintre ele.

Pe scurt, în următoarea perioadă financiară, Europa va face mai mult, cu mai puține mijloace – în special în aceste domenii-cheie – întrucât, pentru prima dată, bugetul perioadei în cauză va fi mai scăzut decât cel precedent.

CADRUL FINANCIAR MULTIANUAL (UE-28) AJUSTAT PENTRU 2015 ȘI PENTRU UN TRANSFER ÎNTRE PILONI ÎN CADRUL RUBRICII 2 (PRIMA TRANȘĂ) (MILIOANE EUR, PREȚURI DIN 2011)

Credite de angajament 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020Total

2014-2020

1. Creștere inteligentă și favorabilă incluziunii

60 283 61 725 62 771 64 238 65 528 67 214 69 004 450 763

1a. Competitivitate pentru creștere și crearea de locuri de muncă

15 605 16 321 16 726 17 693 18 490 19 700 21 079 125 614

1b. Coeziune economică, socială și teritorială

44 678 45 404 46 045 46 545 47 038 47 514 47 925 325 149

2. Creștere sustenabilă: resurse naturale, din care:

55 883 55 060 54 261 53 448 52 466 51 503 50 558 373 179

cheltuieli legate de piață și plăți directe 41 254 40 938 40 418 39 834 39 076 38 332 37 602 277 454

3. Securitate și cetățenie 2 053 2 075 2 154 2 232 2 312 2 391 2 469 15 686

4. Europa în lume 7 854 8 083 8 281 8 375 8 553 8 764 8 794 58 704

5. Administrație, din care: 8 218 8 385 8 589 8 807 9 007 9 206 9 417 61 629

cheltuieli administrative ale instituțiilor 6 649 6 791 6 955 7 110 7 278 7 425 7 590 49 798

6. Compensații 27 0 0 0 0 0 0 27

Total credite de angajament 134 318 135 328 136 056 137 100 137 866 139 078 140 242 959 988

ca procent din VNB 1,03 % 1,02 % 1,00 % 1,00 % 0,99 % 0,98 % 0,98 % 1,00 %

Total credite de plată

128 030 131 095 131 046 126 777 129 778 130 893 130 781 908 400

ca procent din VNB 0,98 % 0,98 % 0,97 % 0,92 % 0,93 % 0,93 % 0,91 % 0,95 %

Marjă disponibilă 0,25 % 0,25 % 0,26 % 0,31 % 0,30 % 0,30 % 0,32 % 0,28 %

Plafonul resurselor proprii ca procent din VNB

1,23 % 1,23 % 1,23 % 1,23 % 1,23 % 1,23 % 1,23 % 1,23 %


Pentru perioada 2014-2020, CFM prevede o sumă maximă de 960 de miliarde EUR pentru credite de angajament și o sumă maximă de 908 miliarde EUR pentru credite de plată. CFM este împărțit în șase rubrici, care corespund unor diferite domenii de activitate ale UE.

CADRUL FINANCIAR MULTIANUAL 2014-2020 – PREZENTARE GENERALĂ

CFM este un instrument vital, care permite Uniunii Europene să investească în dome-nii de maxim interes pentru cetățeni: locuri de muncă sigure și o economie competiti-vă, sustenabilă și prosperă. El sprijină sănătatea mediului și contribuie la întărirea siguranței în Europa, oferă solidaritate financiară cu cei care au cea mai mare nevoie de aceasta și garantează promovarea valorilor și a intereselor UE, într-o lume globa-lizată. În acest sens, el completează eforturile făcute la nivel național, punând accen-tul pe aspecte care se pretează cel mai bine unei abordări comune, la nivel european. Noul cadru financiar propune un buget orientat către viitorul cetățenilor UE. El garan-tează existența unor fonduri reale, în sprijinul ambiției de relansare economică a Eu-ropei, și se concentrează asupra priorităților și a rezultatelor relevante, de la începutul anului 2014 și până la finele anului 2020.

Coeziune economică,socială și teritorială

33,9 %

Administrație 6,4 %

Europa în lume 6,1 %

Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă

13,1 %

Compensare 0,0 %

Securitate și cetățenie1,6 %

Creștere durabilă: resurse naturale38,9 %

Creștere inteligentă și favorabilă

incluziunii 47 %


Lansarea unui plan de investiții pentru a stimula creșterea economică și crearea de locuri de muncă

La 26 noiembrie, Comisia a lansat un plan de investiții în valoare de 315 miliarde EUR, pentru a da un nou impuls creșterii economice a Europei și a atrage mai mulți oameni în câmpul muncii.

Per ansamblu, măsurile propuse ar putea adăuga între 330 și 410 miliarde EUR la PIB-ul UE în perioada de trei ani cuprinsă între 2015 și 2017 și ar putea crea până la 1,3 milioane de noi locuri de muncă, ca parte a unui efort major de stimulare a creșterii economice și a creării de locuri de muncă.

„DEFICITUL DE FINANȚARE” DIN EUROPAFormarea brută reală de capital fix, UE-28 (miliarde EUR, prețuri din 2013)

Consiliul European a aprobat planul în cadrul reuniunii sale din luna decembrie (1), adresând tuturor participanților solicitarea ca acesta să devină operațional până la jumătatea anului 2015. El se va compune din trei filiere principale, prezentate în cele ce urmează.

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2 416

2 527

2 5282 567

2 6402 657 2 647

2 6062 659

2 869

3 039 3 021

2 717

2 714

2 543

230

370

Tendința „sustenabilă” a investițiilor în ipoteza unei cote din PIB de 21-22 %

Diferența față de tendința sustenabilă

Nu există la nivelul UE o definiție comună pentru întreprinderile de talie medie. În timp ce IMM-urile sunt definite ca fiind întreprinderi cu mai puțin de 250 de angajați, se consideră că întreprinderile de talie medie au, în general, între 250 și 3 000 de angajați.


Mobilizarea de fonduri suplimentare pentru investiții

În următorii trei ani (2015-2017), planul de investiții va debloca o sumă de minimum 315 miliarde EUR, reprezentând investiții publice și private în economia reală. Într-un context în care resursele publice sunt limitate, în timp ce instituțiile financiare și conturile bancare ale întreprinderilor și ale persoanelor fizice dispun de o lichiditate financiară gata pentru a fi utilizată, provocarea este de a rupe cercul vicios al nivelului redus de încredere, care atrage după sine un nivel redus al investițiilor. Planul de investiții prevede o mobilizare inteligentă a fondurilor, atât din surse de finanțare publice, cât și private, unde fiecare euro provenit din bani publici urmează să fie utili-zat pentru a genera investiții private suplimentare, fără a crea noi datorii.

Se va înființa un nou Fond european pentru investiții strategice (FEIS), în parteneriat cu Banca Europeană de Investiții (BEI). Acesta va avea la bază o garanție de 16 mili-arde EUR din bugetul UE, combinată cu o garanție de 5 miliarde EUR angajată de BEI. Pe baza unor estimări prudente, fondate pe experiența istorică, efectul multipli-cator al FEIS va fi de 1:15. Cu alte cuvinte, pentru fiecare euro din bani publici mobili-zat prin intermediul FEIS, se va genera o investiție totală de 15 EUR, care nu s-ar fi putut realiza în absența fondului.

Aria principală de interes a FEIS sunt investițiile în infrastructură, în special în rețelele de bandă largă și rețelele energetice, în infrastructura de transport din centrele indus-triale, în educație, cercetare și inovare, în energia din surse regenerabile, precum și în IMM-uri și întreprinderile cu capitalizare medie (ICM-uri).

FONDUL EUROPEAN PENTRU INVESTIȚII STRATEGICE, ÎN CIFRE

FEISCapacitatea de asumare

a risculuiMultiplicator (în medie)

Investiție în economia reală

Investiții pe termen lung 16 miliarde EUR 240 de miliarde EUR

IMM‑uri și ICM‑uri 5 miliarde EUR 15 75 de miliarde EUR

Total 21 de miliarde EUR 315 miliarde EUR

Instituirea FEIS în cadrul structurii deja existente a Grupului BEI va facilita implemen-tarea sa rapidă, în primăvara anului 2015. Fondul are potențialul de a mobiliza finanțări suplimentare de peste 315 miliarde EUR, în perioada 2015-2017. Obiectivul este ca FEIS să devină operațional până la jumătatea anului 2015.

În plus, această investiție va fi completată de maximizarea efectului de levier al Fondurilor structurale și de investiții europene (FSIE), în perioada 2014-2020; datori-tă utilizării împrumuturilor, a capitalului și a garanțiilor în locul tradiționalelor ajutoa-re nerambursabile, acest efect de levier se va accentua, el urmând a se situa undeva între 1:3 și 1:4. Prin dublarea numărului de instrumente financiare inovatoare și utili-zarea efectului de levier astfel creat, ar putea fi mobilizate între 20 și 35 de miliar-de EUR, reprezentând investiții suplimentare în economia reală, în perioada 2015-2017.


O rezervă credibilă de proiecte, cuplată cu asistență tehnică, pentru a canaliza banii acolo unde aceștia sunt necesari

Planul de investiții va netezi calea finanțărilor către economia reală, prin crearea unei rezerve transparente care să identifice proiectele viabile la nivelul UE și să furnizeze asistența tehnică necesară pentru a sprijini atât selecționarea și structurarea inde-pendentă a proiectelor, cât și utilizarea unor instrumente financiare mai inovatoare.

Statele membre au furnizat Grupului operativ comun al Comisiei/BEI, instituit în sep-tembrie, liste cu proiecte identificate în funcție de trei criterii:

▶ proiecte cu valoare adăugată europeană, care sprijină realizarea obiectivelor UE;

▶ proiecte economic viabile, ale căror priorități se bazează pe valoare și care au o rentabilitate socioeconomică ridicată;

▶ proiecte care pot demara imediat sau cel târziu în următorii trei ani, antrenând deci previziuni rezonabile privind cheltuielile de capital pentru perioada 2015-2017.

În plus, proiectele incluse pe listă trebuie să aibă potențialul de a mobiliza alte surse de finanțare, iar mărimea și scalabilitatea lor trebuie să fie și ele rezonabile (cu diferențieri în funcție de sector/subsector).

Comisia și BEI vor lansa un program major de asistență tehnică, cu obiectivul de a identifica proiectele și a mări atractivitatea acestora pentru investitorii privați.

Raportul Grupului operativ al Comisiei/BEI, conținând lista proiectelor identificate, a fost publicat în luna decembrie.

POTENȚIALUL PLANULUI DE INVESTIȚII

115

110

105

100

95

90

85

240

235

230

225

220

215

210

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

Previziuni de bazăPlan de investiții

330-410 mld EUR

1,1-1,3 milioane EUR



PIB-ul realUE-28, indice 2007 = 100

Ocuparea forței de muncăUE-28, milioane de lucrători

Previziuni de bazăPlan de investiții PIB suplimentar

cumulat 2015-2017

Previziuni Previziuni

Sursa: DG Afaceri Economice și Financiare, baza de date macroeconomice anuale.


O foaie de parcurs pentru eliminarea barierelor din calea investițiilor

Planul de investiții cuprinde o foaie de parcurs vizând eliminarea acelor reglementări sectoriale care împiedică investițiile.

Pentru ameliorarea mediului de afaceri și a condițiilor de finanțare, planul se va concentra pe măsuri în sectorul financiar, cum ar fi crearea unei uniuni a piețelor de capital, pentru a permite o creștere a investițiilor de capital în IMM-uri și proiecte pe termen lung.

Se va acorda prioritate eliminării barierelor legislative și nelegislative semnificative care continuă să fie prezente în toate sectoarele importante de infrastructură, cum ar fi energia, telecomunicațiile, infrastructura digitală și transportul, precum și înlăturării obstacolelor de pe piețele de servicii și produse. În decembrie, în cadrul programului său de lucru pentru 2015 (2), Comisia a propus o listă prioritară de inițiative legate în mod specific de planul de investiții.

Jyrki Katainen, vicepreședinte al Comisiei responsabil cu locurile

de muncă, creșterea, investițiile și competitivitatea, Jean‑Claude Juncker, președintele Comisiei Europene (amândoi în funcție

începând cu 1 noiembrie), Martin Schulz, președintele

Parlamentului European, Werner Hoyer, președintele Băncii

Europene de Investiții, și Margaritis Schinas, purtător de

cuvânt al Comisiei Europene (de la stânga la dreapta), anunță

planul de investiții în valoare de 315 miliarde de euro în cadrul

unei conferințe de presă comune la Parlamentul European.

Strasbourg (Franța), 26 noiembrie.


Politici ale UE vizând creșterea economică și ocuparea forței de muncă

Ocuparea forței de muncă și incluziunea socială

UE a continuat să înregistreze progrese în ceea ce privește implementarea pe piața muncii a unor reforme sociale și structurale îndelung așteptate. În domeniul ocupării forței de muncă și al afacerilor sociale, Comisia Europeană a făcut apel la statele membre pentru asigurarea implementării de urgență a garanției pentru tineret. Sta-tele membre au fost invitate cu tărie să ia măsuri de combatere a șomajului în rândul tinerilor, prin politici active în domeniul pieței muncii, consolidarea serviciilor publice de ocupare a forței de muncă (SPOFM) și sprijinul acordat sistemelor de formare și ucenicie, dar și măsuri de contracarare a segmentării piețelor muncii, susceptibilă să afecteze în mod negativ perspectivele de ocupare a forței de muncă în rândul lucră-torilor tineri și al persoanelor care părăsesc timpuriu școala. Consolidarea coordonării politicilor sociale și de ocupare a forței de muncă la nivelul UE a fost și ea încurajată, pentru o mai bună monitorizare a evoluțiilor din aceste domenii.

PERSOANE EXPUSE RISCULUI DE SĂRĂCIE SAU DE EXCLUZIUNE SOCIALĂ, 2013

În 2014 a fost adoptat un nou tablou de bord al principalilor indicatori sociali și de ocupare a forței de muncă, care a fost inclus în raportul comun privind ocuparea forței de muncă (3), pentru a contribui la detectarea timpurie a acelor probleme de la nivelul statelor membre care ar putea avea un efect de propagare la nivelul UE. Acest meca-nism va contribui la oferirea unui răspuns oportun în materie de politici și la concen-trarea atenției asupra unei supravegheri multilaterale mai stricte.

40 %

35 %

30 %

25 %

20 %

15 %

10 %

5 %

0

UE-

28

Zona

eur

o

Repu

blic

a Ce

hă

Țăril

e de

Jos

Finl

anda

Sued

ia

Fran

ța

Aust

ria

Dan

emar

ca

Luxe

mbu

rg

Slov

acia

Ger

man

ia

Slov

enia

Belg

ia

Esto

nia

Mal

ta

Rega

tul U

nit

Polo

nia

Span

ia

Port

ugal

ia

Cipr

u

Italia

Croa

ția

Irlan

da

Litu

ania

Ung

aria

Leto

nia

Gre

cia

Rom

ânia

Bulg

aria

UE-28 și zona euro: estimări; Irlanda: date pentru 2012.

Sursa: Eurostat.


Garanția pentru tineretGaranția pentru tineret (4) caută să se asigure că statele membre oferă tuturor tineri-lor în vârstă de până la 25 de ani un loc de muncă de calitate, o educație continuă, un program de ucenicie sau un stagiu, în termen de patru luni de la absolvirea școlii sau de la intrarea în șomaj. Garanția pentru tineret este una dintre cele mai importante și mai urgente reforme structurale pe care trebuie să le introducă statele membre, pen-tru a rezolva problema șomajului în rândul tinerilor și pentru a îmbunătăți tranziția de la școală la muncă. Implementarea a început în cursul anului 2014.

Toate statele membre ale UE au prezentat planuri naționale de implementare a garanției pentru tineret. După evaluarea de către Comisie a fiecărui plan în parte, acestea au intrat acum în faza de implementare propriu-zisă. Realizarea obiectivelor garanției pentru tineret necesită reforme strategice în statele membre, pentru reali-zarea unor tranziții mai de succes de la educație la piața muncii. Printre principalele provocări cu care se confruntă statele membre se numără întărirea capacității SPOFM, reforma sistemelor de educație și formare profesională, consolidarea parteneriatelor pentru implicarea tinerilor inactivi neînregistrați pe lângă un serviciu de ocupare a forței de muncă, precum și furnizarea de oferte de calitate. Acest lucru se reflectă în totalitatea analizelor efectuate de Comisie referitor la statele membre ale UE și în 18 recomandări specifice adresate statelor membre, dintre care opt necesită în mod special măsuri mai ferme pentru a pune în aplicare garanția pentru tineret.

TINERI (CU VÂRSTE CUPRINSE ÎNTRE 15 ȘI 34 DE ANI) CARE NU LUCREAZĂ ȘI NU URMEAZĂ NICIUN PROGRAM EDUCAȚIONAL SAU DE FORMARE (RATA NEET), 2013

În vederea reducerii șomajului în rândul tinerilor, statele membre beneficiază de finanțare din partea Fondului social european (FSE) (12 miliarde EUR anual, în pre-zent) și a Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (6,4 miliarde EUR, pentru perioada 2014-2020). FSE oferea deja un sprijin orientat către încadrarea în muncă a tinerilor cu mult timp înainte de criză și a jucat un rol vital în combaterea mai recentelor creșteri ale ratei șomajului în rândul acestora. 68 % din bugetul fon-dului este alocat unor proiecte potențial benefice pentru tineret. Cu toate acestea, dacă se dorește ca garanția pentru tineret să devină o realitate, bugetele naționale ale statelor membre trebuie totodată să acorde prioritate măsurilor specifice destinate tinerilor.

UE-

28

Zona

eur

o

Sued

ia

Dan

emar

ca

Luxe

mbu

rg

Țăril

e de

Jos

Aust

ria

Ger

man

ia

Finl

anda

Slov

enia

Mal

ta

Litu

ania

Fran

ța

Rega

tul U

nit

Esto

nia

Belg

ia

Repu

blic

a Ce

hă

Leto

nia

Port

ugal

ia

Polo

nia

Irlan

da

Rom

ânia

Cipr

u

Ung

aria

Slov

acia

Croa

ția

Span

ia

Bulg

aria

Italia

Gre

cia

Sursa: Eurostat.

40 %

35 %

30 %

25 %

20 %

15 %

10 %

5 %

0


Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilorInițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (5) sprijină tinerii care nu lucrează și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET) în regiuni ale Uniunii în care rata șomajului în rândul tinerilor a fost de peste 25 % în 2012, prin integrarea lor pe piața forței de muncă. Ea va amplifica sprijinul acordat de FSE în implementarea garanției pentru tineret, prin finanțarea de activități care ajută direct tinerii NEET, cum ar fi furnizarea de locuri de muncă, stagii și ucenicii, precum și prin sprijinirea societăților start-up.

INIȚIATIVA PRIVIND OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ ÎN RÂNDUL TINERILOR – SPRIJIN ORIENTAT CĂTRE REGIUNILE CELE MAI AFECTATE DE ȘOMAJUL ÎN RÂNDUL TINERILOR

çores adeira

Regiuni NUTS 2

Surse: Eurostat; Direcția Generală Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune.

Neeligibile

Eligibile

REGIOgis

Canarias

GuadeloupeMartinique

Guyane

Mayotte

Réunion

Açores Madeira

Harta regiunilor eligibile și neeligibile pentru inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor. Inițiativa va permite finanțarea unor proiecte și acțiuni concrete și va garanta că nivelul sprijinului oferit fiecărui tânăr este suficient pentru a aduce o schimbare reală în acele zone ale Europei unde problemele sunt mai acute.


Un cadru de calitate pentru stagiiÎn paralel, Comisia elaborează în prezent o serie de instrumente la nivelul UE, pentru a ajuta statele membre să combată șomajul în rândul tinerilor. În luna martie, pe baza unei propuneri a Comisiei, Consiliul Uniunii Europene a adoptat un cadru de calitate pentru stagii (6), pentru a permite stagiarilor să dobândească experiență de lucru de înaltă calitate în condiții sigure și echitabile și pentru a le mări șansele de a găsi un loc de muncă de bună calitate. Cadrul de calitate invită statele membre să se asigure că legislația sau practicile naționale respectă principiile enunțate în orientări și să își adapteze, după caz, legislația.

Fondul social europeanFSE (7) joacă un rol fundamental în sprijinirea investițiilor în capital uman efectu-ate de statele membre, consolidând astfel competitivitatea economiei europene, în această perioadă de ieșire din criză. În fiecare an, FSE sprijină peste 15 milioane de persoane, ajutându-le să își amelioreze competențele profesionale, facilitând integrarea lor pe piața muncii, combătând excluziunea socială și sărăcia și sporind eficiența administrațiilor publice. Fondul va pune la dispoziția statelor membre peste 80 de miliarde EUR în perioada 2014-2020, pentru a ajuta milioane de europeni să își clădească o viață mai bună, prin dobândirea de noi competențe și găsirea unor locuri de muncă mai bune.

Fondul european de ajustare la globalizareFondul european de ajustare la globalizare (FEG) oferă sprijin persoanelor care își pierd locul de muncă ca urmare a unor schimbări majore ale structurii comerțului mondial provocate de globalizare. Poate fi vorba aici de o întreprindere de mari dimen-siuni care își încetează activitatea sau își mută producția în afara UE, ca urmare a crizei economice și financiare mondiale. El dispune de un nou regulament (8) pentru perioada 2014-2020, care lărgește categoriile de lucrători eligibili pentru a beneficia de fond. Astfel, pe lângă mondializarea schimburilor comerciale, crizele economice și financiare mondiale fac și ele parte acum din criteriile de intervenție. Atunci când sunt afectate regiuni cu șomaj ridicat în rândul tinerilor, în anumite condiții statele membre pot să includă și tinerii NEET printre beneficiarii măsurilor FEG.


FONDUL EUROPEAN DE AJUSTARE LA GLOBALIZAREPrezentare generală a cererilor primite în 2014

Nr. Stat membru Caz ConținutData de la

care se aplică

Suma din partea statului membru (milioane

EUR)

Suma din partea FEG (milioane

EUR)

Beneficiari (număr de persoane)

FEG/2014/001 Grecia Nutriart Industria alimentară 5.2.2014 4,1 6,1 1 013

FEG/2014/002 Țările de JosGelderland și

OverijsselConstrucții de clădiri 20.2.2014 1,1 1,6 475

FEG/2014/003 Spania AragonServicii de alimentație

publică21.2.2014 0,6 1,0 280

FEG/2014/004 SpaniaComunidad

Valenciana MetalIndustria prelucrării

metalelor25.3.2014 0,7 1,0 300

FEG/2014/005 Franța BUC Abator 6.6.2014 0,6 0,9 760

FEG/2014/006 Franța PSA Industria auto 25.4.2014 8,5 12,7 2 357

FEG/2014/007 Irlanda Andersen Ireland Industria bijuteriilor 16.5.2014 1,0 1,5 276

FEG/2014/008 Finlanda STX Rauma Construcții navale 27.5.2014 1,0 1,4 565

FEG/2014/009 Grecia Sprider Stores Comerț cu amănuntul 6.6.2014 4,9 7,3 1 311

FEG/2014/010 Italia Whirlpool Aparatură de uz casnic 18.6.2014 1,3 1,9 608

FEG/2014/011 Belgia Caterpillar Utilaje și echipamente 22.7.2014 0,8 1,2 630

FEG/2014/012 Belgia ArcelorMittal Metale de bază 22.7.2014 1,1 1,6 910

FEG/2014/013 Grecia Odyssefs Fokas Comerț cu amănuntul 29.7.2014 4,3 6,4 1 100

FEG/2014/014 Germania Aleo SolarFabricare de computere, produse electronice și

optice29.7.2014 0,7 1,1 476

FEG/2014/015 GreciaAttica Publishing

ServicesInformare și comunicare 4.9.2014 2,5 3,7 705

FEG/2014/016 Irlanda Lufthansa TechnikReparare și instalare de mașini și echipamente

19.9.2014 1,7 2,5 450

FEG/2014/017 Franța Mory‑Ducros Transport și depozitare 6.10.2014 4,4 6,6 2 721

FEG/2014/018 Grecia Attica BroadcastingActivități de programare

și difuzare4.9.2014 3,4 5,0 928

Total 2014 42,4 63,7 15 865

În plus față de sprijinul financiar, cadrul de calitate al UE pentru anticiparea schimbă-rii și restructurare (9) oferă întreprinderilor, lucrătorilor, partenerilor sociali și admi-nistrațiilor publice orientări privind practici de gestionare a schimbărilor, responsabile din punct de vedere social. Cadrul se vrea un instrument de referință pentru întreprin-deri, sindicate și guverne, care să contribuie la o mai bună planificare și la investiții sporite în capitalul uman, dar și la reducerea la minimum a impactului social al schimbării.


Pachetul privind investițiile socialePachetul privind investițiile sociale (SIP) (10) a furnizat orientări statelor membre cu privire la modalitățile de modernizare a sistemelor de asistență socială, pentru a atinge obiectivul strategiei Europa 2020 de eliminare a riscului de sărăcie și excluzi-une socială pentru 20 de milioane de oameni. Pachetul recomandă calea de urmat în ceea ce privește confruntarea cu problemele structurale ale sistemelor de asistență socială din UE, probleme datorate îmbătrânirii societăților, scăderii numărului per-soanelor în vârstă de muncă și necesității unei mai mari competitivități, într-o lume globalizată. Sunt necesare reforme ale politicii investițiilor timpurii, pentru a preveni creșterea riscurilor, a stimula competențele și capacitățile persoanelor de a participa la viața socială și economică și pentru a obține rezultate mai bune pe plan social, prin cheltuieli mai punctuale în materie de politică socială. Anumite state membre au înregistrat progrese în implementarea SIP.

Programul pentru ocuparea forței de muncă și inovare socialăProgramul pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI) (11) este un instrument de finanțare la nivelul UE pentru promovarea unui număr ridicat de locuri de muncă de calitate și sustenabile, garantarea unei protecții sociale adecvate și decente, lupta împotriva excluziunii sociale și a sărăciei și îmbunătățirea condițiilor de muncă. El este totodată un mijloc de promovare la nivelul statelor membre a unor proiecte inovatoare și proiecte-pilot care pot fi adaptate la realitatea fiecărui stat membru.

EaSI integrează și extinde acoperirea a trei programe existente: Progress (Programul pentru ocuparea forței de muncă și solidaritate socială), EURES (Servicii europene pentru ocuparea forței de muncă) și Instrumentul european de microfinanțare Pro-gress. El va permite Comisiei să obțină o mai mare coerență a politicilor și un impact sporit al instrumentelor sale, care au obiective comune, contribuind astfel la Strategia pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică „Europa 2020”.

Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoaneRegulamentul privind noul Fond de ajutor european pentru cele mai defavorizate per-soane (FEAD) (12) a fost adoptat în luna martie. Fondul oferă un sprijin valoros statelor membre în eforturile lor de a ajuta cetățenii cei mai vulnerabili ai Europei, care au fost cel mai grav afectați de actuala criză economică și socială. În termeni reali, fondului i s-au alocat peste 3,8 miliarde EUR, pentru perioada 2014-2020. Statelor mem-bre le revine responsabilitatea de a acoperi 15 % din costurile propriilor programe naționale, restul de 85 % provenind de la fond.

Reforma EURESÎnființate în 1993, Serviciile europene pentru ocuparea forței de muncă (EURES) reprezintă o rețea de cooperare între Comisie și SPOFM din statele membre ale UE, la care se adaugă Islanda, Liechtenstein, Norvegia și alte organizații partenere. Rețeaua dispune de peste 850 de consilieri care păstrează zilnic contactul cu persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă și angajatorii din întreaga Europă.

În 2014 a fost propusă o revizuire normativă (13) care vizează îmbunătățirea funcționării rețelei. Obiectivul este abordarea dezechilibrelor de pe piețele muncii, prin intensificarea schimbului de informații privind locurile de muncă vacante și CV-urile disponibile în întreaga UE, prin asigurarea unei corespondențe mai precise între locu-rile de muncă disponibile și persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, prin facilitarea participării unei game mai ample de actori de pe piața muncii la activitățile EURES (în special a serviciilor private de ocupare a forței de muncă) și prin oferirea unor servicii de sprijinire a mobilității mai bine orientate pentru angajatori și persoa-nele aflate în căutarea unui loc de muncă.

Marianne Thyssen, comisar pentru ocuparea forței de muncă,

afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă

începând cu 1 noiembrie, la cea de a patra Convenție anuală

privind Platforma europeană de combatere a sărăciei și a

excluziunii sociale. Bruxelles (Belgia), 20 noiembrie.


Decizia privind serviciile publice de ocupare a forței de muncăServiciile publice naționale de ocupare a forței de muncă au de jucat un rol esențial în a-i ajuta pe șomerii din Europa să obțină un loc de muncă. În luna iunie a intrat în vigoare o decizie (14) privind modalitățile de îmbunătățire a cooperării dintre SPOFM-urile europene. Ea a stabilit o nouă structură operativă și administrativă pen-tru rețeaua SPOFM-urilor europene, începând cu septembrie 2014.

Directiva privind drepturile la pensie suplimentarăNoua directivă (15) adoptată în 2014 a îmbunătățit protecția drepturilor la pensie suplimentară ale lucrătorilor mobili prin eliminarea anumitor obstacole din calea libe-rei circulații, cum ar fi cerința privind perioadele foarte lungi de muncă pentru acu-mularea unor drepturi de pensie sau riscul ca drepturile să nu fie suficient de bine protejate după părăsirea unui sistem de pensii.

Directiva pentru îmbunătățirea aplicării drepturilor lucrătorilorParlamentul European și Consiliul au adoptat o nouă directivă (16), pentru a asigura mai buna aplicare la nivel național a dreptului cetățenilor UE de a lucra într-un alt stat membru. Noile norme, propuse de Comisie în aprilie 2013, au ca scop eliminarea decalajului dintre drepturi și aplicarea lor în realitate și vor permite persoanelor care lucrează sau își caută un loc de muncă într-o altă țară să își exercite cu mai multă ușurință drepturile, în practică. Statele membre dispun de doi ani pentru a pune în aplicare directiva la nivel național. Această directivă prevede, printre altele, existența unuia sau a mai multor organisme la nivel național responsabile de consiliere și furni-zarea de sprijin și asistență pentru lucrătorii din UE, inclusiv pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă.

Directiva privind detașarea lucrătorilorConsiliul a adoptat noi măsuri menite să asigure o mai bună aplicare a actualelor dispoziții ale UE privind detașarea lucrătorilor. Directiva privind aplicarea dispozițiilor referitoare la lucrătorii detașați (17) oferă garanții de asigurare a respectării în prac-tică a drepturilor lucrătorilor detașați și consolidează cadrul juridic al prestatorilor de servicii. Directiva contribuie la garantarea unei mai bune aplicări a acestor norme în practică, mai cu seamă în anumite sectoare precum construcțiile și transportul rutier, unde, de exemplu, așa-numitele societăți de tip „cutie poștală” (fără o activitate eco-nomică reală în țara lor de origine) utilizează falsa detașare, pentru a eluda normele naționale privind securitatea socială și condițiile de muncă. Ea îmbunătățește de ase-menea protecția drepturilor lucrătorilor detașați, prin prevenirea fraudei, în special în lanțurile de subcontractare, unde drepturile lucrătorilor detașați nu sunt întotdeauna respectate.

Ghid practic referitor la testul de determinare a reședinței obișnuiteComisia și statele membre au colaborat la clarificarea testului de determinare a reședinței obișnuite (18), pentru a sprijini administrațiile naționale în aplicarea norme-lor UE privind coordonarea securității sociale a cetățenilor UE și a familiilor acestora.


Educație și formare

Erasmus+Unul dintre momentele importante ale anului încheiat a fost lansarea și punerea în aplicare a Erasmus+ (19), noul program al UE pentru educație, formare, tineret și sport.

Programul integrează și extinde filierele anterioare de finanțare a educației, formării, tineretului, activităților „Jean Monnet” și sportului, la care se adaugă noua facilitate de garantare a împrumuturilor pentru studenții la masterat, precum și dimensiunea internațională a învățământului superior și a cooperării în domeniul tineretului. Pentru perioada 2014-2020, bugetul programului va beneficia de o creștere cu 40 % în comparație cu ultima perioadă bugetară, el depășind sensibil valoarea de 16 mi-liarde EUR.

Noul program reduce birocrația și introduce proceduri simplificate.

Performanța educaționalăPalmaresul Uniunii Europene în materie de performanță educațională a continuat să se îmbunătățească, după cum reiese din datele publicate în 2014. În ceea ce privește rata de absolvire a învățământului terțiar s-au făcut progrese semnificative, de la 23,6 % în 2002 la 36,9 % în 2013 (ținta pentru 2020 fiind de minimum 40 %). Pro-centul abandonurilor școlare timpurii a scăzut încet dar constant, de la 17 % în 2002 la 12 % în 2013 (ținta pentru 2020: sub 10 %). Cincisprezece state membre și-au atins sau și-au depășit deja ținta națională pentru 2020 cel puțin pentru unul dintre acești doi indicatori ai performanței educaționale. Șase dintre aceste state membre – Danemarca, Cipru, Letonia, Lituania, Slovenia și Suedia – au atins sau au depășit deja ambele ținte.

COTA POPULAȚIEI CU VÂRSTE CUPRINSE ÎNTRE 30 ȘI 34 DE ANI CARE A ABSOLVIT ÎNVĂȚĂMÂNTUL TERȚIAR, 2013

UE-

28

Zona

eur

o

Italia

Rom

ânia

Croa

ția

Mal

ta

Repu

blic

a Ce

hă

Slov

acia

Aust

ria

Bulg

aria

Port

ugal

ia

Ung

aria

Ger

man

ia

Gre

cia

Slov

enia

Polo

nia

Leto

nia

Span

ia

Belg

ia

Țăril

e de

Jos

Dan

emar

ca

Esto

nia

Fran

ța

Finl

anda

Rega

tul U

nit

Cipr

u

Sued

ia

Litu

ania

Luxe

mbu

rg

Irlan

da

70 %

60 %

50 %

40 %

30 %

20 %

10 %

0 %

Sursa: Eurostat.

2013Obiectivul Europa 2020

Niciun obiectiv național pentru Regatul Unit. Obiectivul național pentru Germania include învățământul postliceal neuniversitar [Clasificarea Internațională Standard a Educației 1997 (ISCED97 4)], iar cel pentru Austria, învățământul postliceal neuniversitar cu programe concepute pentru a oferi acces direct la prima treaptă de învățământ universitar (ISCED97 4A).


Cercetare, inovare și știință

Orizont 2020: programul-cadru al UE pentru cercetare și inovareOrizont 2020 (20) este cel mai mare program de cercetare și inovare al UE din toate timpurile. El va conduce la noi progrese, descoperiri și premiere mondiale, cuplând cercetarea cu inovarea, pentru a permite marilor idei să depășească faza de laborator și să pătrundă pe piață. Programul reunește oamenii de știință și industria, pentru a stimula creșterea economică și crearea de locuri de muncă și pentru a găsi soluții la provocări majore precum schimbările climatice, securitatea energetică și sănătatea. Cercetarea și inovațiile care vor rezulta din aceste eforturi vor contribui la creșterea calității vieții și la protejarea mediului, făcând industria europeană mai sustenabilă și mai competitivă. Programul este deschis cercetătorilor din întreaga lume. El le promo-vează carierele în Europa, le structurează activitățile de formare în domeniul cercetă-rii și promovează mobilitatea la nivel mondial și intersectorial, în special prin acțiunile Marie Skłodowska-Curie. Pentru perioada 2014-2020 sunt disponibili aproape 80 de miliarde EUR, cea mai mare parte a acestei sume fiind distribuită pe trei axe prioritare: excelența științifică, poziția de lider în sectorul industrial și abordarea provocărilor societale. Regulile și procedurile au fost simplificate în mod substanțial.

INTENSITATEA C&D, DEFALCATĂ PE SECTOARE ȘI PE ȚĂRI, 2012, ȘI ȚINTE C&D PENTRU 2020

5,0 %

4,5 %

4,0 %

3,5 %

3,0 %

2,5 %

2,0 %

1,5 %

1,0 %

0,5 %

0 %

Finl

anda

Sued

ia

Dan

emar

ca

Ger

man

ia

Aust

ria

Slov

enia

Fran

ța

Belg

ia

Esto

nia

Țăril

e de

Jos

UE-

28

Repu

blic

a Ce

hă (1 )

Irlan

da (2 )

Rega

tul U

nit

(1 )

Port

ugal

ia

Luxe

mbu

rg (3 )

Span

ia

Ung

aria

(4 )

Italia

Litu

ania

Polo

nia

Mal

ta

Slov

acia

Croa

ția

Gre

cia

Leto

nia

Bulg

aria

Rom

ânia

Cipr

u

Core

ea d

e Su

d

Japo

nia

Stat

ele

Uni

te (5 )

Chin

a

Date: Eurostat, OCDE, statele membre.Sursa: Direcția Generală Cercetare și Inovare – Unitatea de analiză și monitorizare a politicilor naționale de cercetare.

Cheltuielile publice pentru cercetare și dezvoltare ca procent din PIB

Cheltuielile private nonprofit pentru cercetare și dezvoltare ca procent din PIB

Cheltuielile întreprinderilor pentru cercetare și dezvoltare ca procent din PIB

Ținta în materie de intensitate a cercetării și dezvoltării 2020

(1) Republica Cehă, Regatul Unit: nu au fost stabilite ținte în materie de intensitate a cercetării și dezvoltării; pentru Republica Cehă există o țintă de 1 % numai pentru sectorul public.

(2) Irlanda: ținta în materie de intensitate a cercetării și dezvoltării este de 2,5 % din PNB, echivalentul a 2,0 % din PIB.(3) Luxemburg: ținta în materie de intensitate a cercetării și dezvoltării se situează între 2,30 % și 2,60 % din PIB (estimarea fiind de 2,45 %).(4) Ungaria: defalcarea țintei în materie de intensitate a cercetării și dezvoltării nu se ridică la intensitatea totală a cercetării și dezvoltării.(5) Statele Unite: (i) nu sunt incluse majoritatea sau totalitatea cheltuielilor de capital; (ii) cheltuielile guvernamentale cu cercetarea și dezvoltarea se

referă numai la guvernul federal sau central.


Din 2014, Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) a făcut parte integrantă din Orizont 2020, cu un buget total de 2,7 miliarde EUR. Prin intermediul comunităților cunoașterii și inovării (CCI), EIT reunește peste 500 de parteneri de vârf din domeniul afacerilor, din învățământul superior și din cercetarea de înalt nivel, pentru a stimula inovarea și spiritul antreprenorial la nivelul întregii Europe. În 2014, EIT și-a concen-trat eforturile asupra consolidării și promovării creșterii economice, precum și asupra impactului primelor trei CCI-uri care abordează provocările din domeniul schimbărilor climatice, al tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) și al energiei sustenabile.

Parteneriate pentru inovare între UE și industrieÎn cadrul programului Orizont 2020 vor fi lansate 11 parteneriate cu sectorul indus-trial și statele membre, în valoare de peste 23 de miliarde EUR, ca parte a pachetului de investiții pentru inovare al UE. Contribuția de 9 miliarde EUR a UE va debloca investiții ale sectorului privat în valoare de 10 miliarde EUR și o contribuție de 4 mili-arde EUR din partea statelor membre. Cea mai mare parte a finanțării va merge către inițiativele tehnologice comune.

Societățile din UE trebuie să mărească nivelul investițiilor în cercetare și dezvoltare, pentru a rămâne competitive pe plan mondialÎn 2013, investițiile în C&D făcute de societăți cu sediul în UE au crescut cu 2,6 %, în ciuda mediului economic nefavorabil. Această creștere a fost însă mai lentă compa-rativ cu nivelul de 6,8 % înregistrat în anul anterior. Ea se situează de asemenea sub media la nivel mondial din 2013 (4,9 %) și rămâne în urma creșterii înregistrate de societățile cu sediul în Japonia (5,5 %) și de cele cu sediul în SUA (5 %).

Rezultatele au fost publicate în Tabloul de bord al UE din 2014 privind investițiile in-dustriale în C&D (21), care analizează primele 2 500 de companii la nivel mondial, reprezentând aproximativ 90 % din totalul cheltuielilor cu C&D făcute de întreprinderi. Datele arată că 633 de societăți cu sediul în UE au investit 162,4 miliarde EUR în 2013, în timp ce 804 societăți cu sediul în SUA au investit 193,7 miliarde EUR, iar 387 de societăți din Japonia au investit 85,6 miliarde EUR.

Noi instrumente financiare pentru cercetare și inovareÎn iunie (22), Comisia și grupul BEI au lansat o nouă generație de instrumente finan-ciare și servicii de consultanță ale UE, pentru a facilita accesul întreprinderilor ino-vatoare la finanțare. În cursul următorilor șapte ani, se preconizează că inițiativa „InnovFin – finanțare UE pentru inovatori” (23) va pune la dispoziție peste 24 de mili-arde EUR destinate finanțării activităților de cercetare și inovare ale întreprinderilor mici, mijlocii și mari, precum și infrastructurii de cercetare.

Carlos Moedas, comisar pentru cercetare, știință și inovare

începând cu 1 noiembrie, prezintă Tabloul de bord al UE privind

investițiile industriale în C&D în 2014. Clădirea Berlaymont,

Bruxelles (Belgia), 4 decembrie.


TOTAL CREDITE SAU ALOCĂRI BUGETARE DE STAT PENTRU CERCETARE ȘI DEZVOLTARE, CA PROCENT DIN TOTALUL CHELTUIELILOR ADMINISTRAȚIILOR PUBLICERata medie anuală a creșterii, 2008-2012 (1)

Comisia subliniază impactul cercetării și inovării asupra creșteriiÎn iunie, Comisia a publicat o comunicare (24) pentru a sublinia importanța investițiilor în cercetare și inovare și a reformelor pentru redresarea economică a Uniunii Euro-pene. Comunicarea a prezentat totodată propuneri pentru a ajuta statele membre să maximizeze impactul cheltuielilor, într-un moment în care multe țări se confruntă cu constrângeri bugetare. Comunicarea evidențiază trei domenii-cheie ale reformei:

▶ îmbunătățirea calității strategiei de dezvoltare și a procesului de elaborare a politicilor, reunind activitățile de cercetare și inovare și cu sprijinul unui buget multianual stabil, care să concentreze strategic resursele;

▶ îmbunătățirea calității programelor de cercetare și inovare, inclusiv reducerea birocrației și o alocare mai competitivă a fondurilor;

▶ îmbunătățirea calității instituțiilor publice care desfășoară activități de cercetare și inovare, inclusiv prin noi parteneriate cu industria.

–0,6 %

–0,9 %

2,8 %

1,7 %

5,0 %

7,0 %

8,6 %

4,4 %

2,4 %

2,4 %

8,5 %

0,3 %

1,3 %

–1,3 %

2,4 %

–9,4 %

–5,0 %

–5,0 %

–14,5 %

–5,0 %

–12,2 %

–5,6 %

–3,9 %

–3,7 %

–3,1 %

–2,0 %

–2,9 %

–2,8 %

–2,6 %

Luxemburg5,8 %

Malta18,5 %

Date: Eurostat și Direcția Generală Afaceri Economice și Financiare.Sursa: Direcția Generală Cercetare și Inovare – Unitatea de analiză și monitorizare a politicilor naționale de cercetare.

(1) Croația 2009-2012, Elveția 2008-2010.

Au scăzut (sub −1,5)

Protejate (între −1,5 și 1,5)

Au crescut(peste 1,5)


Intreprinderi comune în domeniile electronicii și roboticiiComisia a lansat parteneriate transformatoare, în valoare de mai multe miliarde de euro, pentru a-i asigura Europei o poziție de lider mondial în aceste două domenii.

▶ Electronică: ECSEL – Electronic Components and Systems for European Leadership (Componente și sisteme electronice pentru o poziție de lider a Europei) (25) este concepută pentru a da un impuls capacităților europene în materie de proiectare și fabricare a produselor electronice. Această inițiativă se află în centrul strategiei europene în domeniul electronicii (26), care urmărește să mobilizeze 100 de miliarde EUR din investiții private și să creeze 250 000 de locuri de muncă în Europa, până în 2020.

▶ Robotică: SPARC – Partnership for Robotics in Europe (Parteneriatul pentru robotică în Europa) (27) reprezintă efortul politicii industriale a UE de a consolida poziția Europei pe piața mondială a roboticii, care valorează 22 de miliarde EUR și va crește, conform previziunilor, la peste 60 de miliarde EUR până în 2020. Se preconizează că această inițiativă va duce la crearea a peste 240 000 de locuri de muncă în Europa și va mări cota Europei pe piața mondială la 42 % (o creștere de 4 miliarde EUR pe an). Comisia va investi 700 de milioane EUR, iar euRobotics (28) 2,1 miliarde EUR.

Volume mari de dateComisia și industria europeană a datelor au semnat un memorandum de înțelegere prin care se angajează să investească într-un parteneriat public-privat (PPP), pentru a consolida sectorul datelor și a plasa Europa în fruntea cursei mondiale a datelor. UE a alocat peste 500 de milioane EUR din programul Orizont 2020 pentru investiții, pe o perioadă de cinci ani (2016-2020), sumă căreia ar trebui să îi corespundă investiții de cel puțin patru ori mai mari, efectuate de partenerii privați. PPP, programat să înceapă la 1 ianuarie 2015, este unul dintre primele rezultate ale politicii și planului de acțiune recente ale Comisiei vizând accelerarea dezvoltării unei economii europene orientate spre date (29). Capacitatea de gestionare a volumelor mari de date ar putea însemna o cotă de până la 30 % din totalul pieței mondiale de date pentru furnizorii europeni, crearea, până în 2020, a 100 000 de noi locuri de muncă în domeniul datelor în Europa, obținerea unor rezultate cu 10 % mai bune în domeniul asistenței medicale și crearea de utilaje industriale mai productive.

Spațiul european de cercetare (SEC)Raportul intermediar privind activitatea din spațiul european de cercetare (30), publi-cat de Comisie în septembrie, evaluează progresele făcute de statele membre și de unele țări asociate, în privința priorităților SEC. Raportul pentru 2014 introduce o nouă dimensiune, prin faptul că prezintă noile politici în domeniul SEC introduse de statele membre și evaluează gradul de implementare a acestora.

Există multe metode de implementare a SEC, dar eficiența acestuia este maximă atunci când statele membre dispun de un cadru la nivel național. Din acest motiv, Comisia continuă să sprijine și să încurajeze statele membre și părțile interesate din domeniul cercetării atunci când acestea implementează reforme și acțiuni-cheie ale SEC ca parte a semestrului european.


O abundență de Premii Nobel pentru cercetătorii finanțați de UE

Nu mai puțin de patru din cele șase categorii ale Premiilor Nobel acordate în 2014 au avut printre câștigători unul sau mai mulți cercetători finanțați de UE.

Unul dintre laureații Premiului Nobel pentru chimie a fost un chimist finanțat de UE, profesorul Stefan W. hell, căruia în 1996 i s-a acordat o bursă individuală postdoctorală pentru proiectul câștigător, în cadrul celui de al patrulea program-cadru (1994-1998).

Premiul pentru științe economice în memoria lui Alfred Nobel a fost acordat pro-fesorului Jean Tirole, pentru activitatea legată de examinarea concurenței și ana-liza modului în care ar trebui reglementate marile companii, pentru a preveni comportamentele monopoliste și a proteja consumatorii. În 2009, profesorul Tirole a primit un grant pe cinci ani pentru cercetători confirmați, acordat de Con-siliul European pentru Cercetare (CEC).

În ceea ce privește premiul Nobel pentru fizică, a existat o colaborare, în 2011, între dr. hiroshi Amano, câștigător al premiului, și proiectul rețelei de formare inițială Marie Curie, intitulat „hybrid photonics where different classes of emitting materials are combined in nanostructures to produce energy efficient lighting devices” (Fotonică hibridă, în care diferite clase de materiale emițătoare sunt combinate în nanostructuri pentru a produce dispozitive de iluminat cu consum redus de energie).

O jumătate din premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină i-a fost acordată lui John O’Keefe, iar cealaltă jumătate, în comun, lui May-Britt Moser și Edvard I. Moser, pentru descoperirea unor celule care constituie un sistem de poziționare în creier. Atât May-Britt Moser, cât și Edvard I. Moser sunt beneficiari de granturi CEC, și toți trei au participat la proiecte de cercetare finanțate de UE.

Concursul UE pentru tinerii cercetători

Ediția din 2014 a concursului UE pentru tinerii cercetători a avut loc la Varșovia (Polonia), în septembrie.

Au participat la concurs 77 de proiecte dintr-o multitudine de domenii științifice (biologie, chimie, informatică, inginerie, mediu, materiale, matematică, medicină, fizică și științe sociale). Aproximativ 110 tineri cercetători (41 de fete și 69 de băieți) din 36 de țări au participat la această a 26-a ediție. Premiile au inclus o săptămână la serviciul științific intern al Comisiei, Centrul Comun de Cercetare (JRC), vizitarea laboratoarelor și lucrul alături de oamenii de știință.


5GÎn iunie, Comisia și Coreea de Sud au semnat un acord istoric privind tehnologia mobilă 5G. Este vorba despre noi tehnologii și infrastructuri de rețea, care vor furniza capacitățile necesare pentru a face față creșterii masive a utilizării tehnologiilor de comunicație pe suport radio de către oameni și mașini. Tehnologia 5G nu va aduce doar un plus de viteză, ci va genera totodată noi funcționalități și aplicații cu înaltă valoare socială și economică. Cele două părți au convenit să lucreze la o definiție cu acoperire mondială a 5G și să coopereze la cercetarea 5G. Ele au convenit, de aseme-nea, asupra necesității unui spectru radio armonizat care să asigure o interoperabi-litate mondială și asupra elaborării unor standarde mondiale pentru tehnologiile 5G.

COMUNICAȚIILE MOBILE: DE LA 1G LA 5G

1 2 3

4 5 6

7 8 9

Rcl Clr Snd

Sto Lock End

Pwr Vol

* #0

1 2 34 5 6

7 8 9

Rcl Clr Snd

Sto Lock End

Pwr Vol

* #0

AT&T

Generație/Dispozitiv/Specificații

1G

2G

3G

4G

Anul: Începutul anilor ’80Standarde: AMPS, TACSTehnologie: AnalogLățimea de bandă: —Viteza de transfer al datelor: —

Anul: 1991Standarde: GSM, GPRS, EDGETehnologie: DigitalLățimea de bandă: Bandă îngustăViteza de transfer al datelor:< 80–100 kKbit/s

Anul: 2001Standarde: UMTS/HSPATehnologie: DigitalLățimea de bandă: Bandă largăViteza de transfer al datelor: Până la 2 Mbit/s

Anul: 2010Standarde: LTE, LTE avansatăTehnologie: DigitalLățimea de bandă: Bandă largă mobilăViteza de transfer al datelor: Experiență de tip xDSL,film HD de 1 oră în 6 minute

ACCES LA INTERNET

SMS

SMS

TELEVIZIUNE MOBILĂ

APELURI VIDEO

ACCES LA INTERNET

SMS TELEVIZIUNE MOBILĂ

APELURI VIDEO

SERVICII DE JOCURI

CLOUD COMPUTING

5G

5G înseamnă comunicare, stocare, procesare...

Anul: 2020-2030

Standarde: În curs de elaborareTehnologie: DigitalLățimea de bandă: Conectivitate omniprezentăViteza de transfer al datelor: Experiență de tip fibră, film HD de 1 oră în 6 secunde

ACCES LA INTERNET

MESAGERIE INSTANTANEE

APELURI VIDEO

TELEVIZIUNE MOBILĂ HD

TELEVIZIUNE MOBILĂ 3D

SERVICII DE JOCURI

APELURI DE URGENȚĂ

CLOUD COMPUTING

Rețele inteligente

Casă conectată

e-

sănătate

Di

vert

ism

ent

Autoturisme inteligente APLICAȚII CARE DEPĂȘESC IMAGINAȚIA

DOMOTICĂ

PRIORITATE ÎN TRAFIC

COMUNICARE DE LA MAȘINĂ LA MAȘINĂ

PERSOANE PERSOANE ȘI OBIECTE

Sursa: Comisia Europeană.

Încălzire conectată

Aparate conectate

Televiziune conectată


Premiile europene pentru mediu acordate întreprinderilor

Un număr din ce în ce mai mare de întreprinderi își dau seama că protecția me-diului este de o importanță vitală pentru competitivitatea Europei. Bienala premi-ilor europene pentru mediu acordate întreprinderilor recunoaște acești pionieri, evidențiind liderii din domeniul afacerilor și companiile aflate în prima linie a ecoinovării, prin clasificarea lor în cinci categorii.

Programe spațialeLansarea unui satelit pentru Copernicus, programul UE de monitorizare a Pământu-lui (31), în luna aprilie a reprezentat un eveniment major. Datorită Sentinel 1A, primul dintr-o constelație de sateliți, vor fi puse la dispoziție date care vor permite realizarea de progrese semnificative în ceea ce privește îmbunătățirea securității maritime, monitorizarea schimbărilor climatice și furnizarea de sprijin în situații de urgență și de criză. De exemplu, serviciul de gestionare a situațiilor de urgență al Copernicus a fost în măsură să furnizeze atât hărți, contribuind la găsirea de soluții la daunele produse de inundațiile din Bulgaria și de incendiile forestiere din Suedia, cât și informații pentru a ajuta la diminuarea riscului de deversări de petrol, în timpul înde-părtării navei Costa Concordia, naufragiată în Italia.

Politici industriale și întreprinderi mici și mijlocii

Planul privind politica industrialăMesajul esențial al comunicării privind politica industrială (32) a fost un apel adresat statelor membre de a recunoaște importanța crucială a industriei pentru crearea de locuri de muncă și creșterea economică, precum și de a integra într-un mod mai sis-tematic preocupările privind competitivitatea industriei, în toate domeniile de politică. Comisia a invitat de asemenea Parlamentul European și Consiliul să adopte propuneri privind energia, transporturile, spațiul și rețelele de comunicații digitale, dar și să pună în aplicare și să asigure respectarea legislației pentru finalizarea pieței interne. Obiec-tivul modernizării industriale ar trebui urmărit prin investiții în inovare, în utilizarea eficientă a resurselor, în noile tehnologii, în competențe și în accesul la finanțare, iar atingerea sa ar trebui accelerată prin utilizarea fondurilor UE dedicate. Comunica-rea promovează o Europă mai favorabilă întreprinderilor, prin acțiuni destinate să simplifice cadrul legislativ și să amelioreze eficiența administrației publice la nivel european, național și regional. Facilitarea accesului la piețele din țări terțe prin armo-nizarea standardelor internaționale, achiziții publice deschise, protecția brevetelor și diplomația economică sunt și ele aspecte-cheie în acest sens. Ca răspuns, Consiliul European din martie (33) a recunoscut nevoia de a integra într-un mod mai sistematic preocupările privind competitivitatea industriei.

Proiectul DONIA, finalist în categoria „Mediu de afaceri și biodiversitate” a Premiilor Europene pentru Mediu acordate întreprinderilor, folosește o aplicație pentru telefoane inteligente care le permite căpitanilor de iahturi să își poziționeze ambarcațiunile astfel încât să evite ancorarea în solurile marine acoperite cu iarbă‑de‑mare. Acest lucru contribuie la conservarea speciei Posidonia oceanica, un element esențial al ecosistemului Mării Mediterane.

Unele dintre primele imagini transmise printr‑un satelit al Copernicus, noul program de observare a Pământului. În partea de sus se poate vedea imaginea mărită a orașului Bruxelles (Belgia). În partea de jos este mărită imaginea orașului Anvers. Diferitele culori folosite oferă informații despre curentul râului Scheldt: fluxul mareei din estuar este reprezentat cu violet, în timp ce cursul normal al râului este reprezentat cu albastru închis.


Plan de acțiune verde pentru întreprinderile mici și mijlociiComisia a adoptat un plan de acțiune verde pentru IMM-uri (34), recunoscând impor-tantul potențial de creare de noi locuri de muncă al IMM-urilor axate pe activități care favorizează un mediu mai bun, generând în același timp o creștere economică spo-rită. Planul de acțiune prezintă o serie de acțiuni orientate către IMM-uri, propuse la nivel european, care își propun să contribuie la exploatarea oportunităților de afaceri și de ocupare a forței de muncă oferite de tranziția către o economie verde, în special prin eficientizarea utilizării resurselor în IMM-urile europene, sprijinirea antreprenori-atului verde, exploatarea oportunităților oferite de lanțuri valorice mai verzi și facili-tarea accesului pe piață al IMM-urilor verzi.

Foaia de parcurs a industriei apărăriiComisia a adoptat o foaie de parcurs detaliată (35), cu acțiuni și termene concrete, pentru domeniile definite în propunerile din iulie 2013 privind sectorul apărării și al securității. Ea include o gamă largă de acțiuni în domenii de politică diverse, printre care piața internă, exploatarea potențialului de dublă utilizare al cercetării și conso-lidarea inovării, dezvoltarea de capacități, industria spațială și a apărării, aplicarea politicilor energetice și a instrumentelor de sprijin ale UE în sectorul apărării și maxi-mizarea accesului la piețele din afara UE.

Reducerea birocrației pe piața internăParlamentul a votat în favoarea propunerii Comisiei (36) de flexibilizare a pieței interne a opt sectoare industriale, și anume ascensoarele, echipamentele electrice și elec-tronice, recipientele simple sub presiune, instrumentele de cântărire neautomate, instrumentele de măsură, explozibilii de uz civil, echipamentele utilizate în atmosfere explozive și produsele care cauzează perturbații electromagnetice. Inițiativa face parte dintr-un efort general de a alinia normele privind produsele industriale la un set comun de principii, evitând astfel fragmentarea sectorială și cerințele contradic-torii sau suprapuse în cazul produselor reglementate prin mai multe acte legislative. Existența unor norme mai coerente în toate sectoarele de produse va reduce costurile de conformitate suportate de întreprinderi și în special de IMM-uri.

Reprezentanți ai IMM‑urilor la un eveniment dedicat stabilirii de

contacte între întreprinderi, organizat în La Louvière

(Regiunea Valonă), în Belgia, la 18 februarie.


Strategia pentru sectorul farmaceuticIndustria farmaceutică din UE are o importanță strategică pentru economia euro-peană, datorită statutului său de piață de creștere pe termen lung la nivel mondial, producției sale anuale de 220 de miliarde EUR, celor aproximativ 800 000 de angajați ai săi și poziției deținute de UE, ca cel mai important trader de produse medicamen-toase. Comisia a lansat un schimb public de opinii pentru a contribui la formularea unei politici de consolidare a competitivității sectorului. Printre viitoarele domenii majore de politică se numără stabilirea de priorități pentru noi terapii, promovarea cooperării dintre sectorul public și cel privat, facilitarea disponibilității unor medica-mente specifice (cum ar fi medicamentele orfane sau produsele biosimilare), promo-varea eticii, îmbunătățirea accesului la medicamente în întreaga lume și consolidarea prezenței industriei farmaceutice europene la nivel mondial.

Economia circulară – creșterea verdeÎn iulie, Comisia a prezentat propuneri (37) pentru a înscrie Europa pe calea către o economie mai circulară și pentru a promova reciclarea în statele membre. Noua vizi-une prevede o economie circulară în care maximizarea valorii prin reutilizare, reparare și reciclare devine normă, iar deșeurile unui proces devin resursele unui alt proces.

Noua Comisie are în vedere retragerea pachetului și înlocuirea sa, în 2015, cu o propunere mai ambițioasă de promovare a economiei circulare.

Finanțare sporită pentru întreprinderile mici și mijlociiIMM-urile din Europa pot accesa acum până la 25 de miliarde EUR, reprezentând finanțări suplimentare rezultate în urma unui acord încheiat între Comisie și Fondul European de Investiții (FEI). Acordul deschide calea unor finanțări prin capital pro-priu și prin îndatorare, pe care FEI le poate acorda IMM-urilor în cadrul programului COSME. Datorită celor 1,3 miliarde EUR alocate în bugetul COSME pentru finanțarea IMM-urilor, acestea din urmă vor putea mobiliza până la 25 de miliarde EUR de la intermediarii financiari, cu ajutorul efectului de levier. Aceasta este o parte importantă a răspunsului dat de UE pentru depășirea binecunoscutelor dificultăți întâmpinate de IMM-uri în obținerea accesului la credite.

Politica regională și de coeziune

Politica regională a Uniunii se sprijină pe două mari fonduri.

▶ FEDR cofinanțează investiții și operează în toate statele membre; el se concentrează aproape în exclusivitate asupra regiunilor cu cel mai scăzut PIB pe cap de locuitor.

▶ Fondul de coeziune cofinanțează proiecte de transport și mediu în statele membre cu un produs intern brut inferior valorii de 90 % din media UE.

Per total, aceste fonduri (inclusiv FSE) care alcătuiesc politica de coeziune a UE valo-rează 351,8 milioane EUR (la prețurile actuale), pentru perioada 2014-2020. Ele re-prezintă o investiție majoră din bugetul Uniunii, în dezvoltarea infrastructurii, genera-rea de creștere economică și sprijinirea ocupării forței de muncă.

Corina Creţu, comisar pentru politica regională începând cu 1 noiembrie, la cea de a 104‑a sesiune plenară a Comitetului Regiunilor, organizată la Bruxelles (Belgia) la 4 decembrie, ocazie cu care a confirmat că noul Fond european pentru investiții strategice va completa fondurile de coeziune.


Acorduri de parteneriatAcordurile de parteneriat (38), prezentate de statele membre și aprobate de Comi-sie, stabilesc planurile autorităților naționale cu privire la modalitățile de utilizare a finanțărilor de la FSIE, între 2014 și 2020. Ele definesc obiectivele strategice și prioritățile de investiții ale fiecărei țări în parte, corelându-le cu obiectivele glo-bale ale Strategiei pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii Europa 2020 (39). Acordurile de parteneriat prevăd colaborarea și coordonarea dintre statele membre și Comisie, în vederea maximizării impactului investițiilor UE. Toate cele 28 de acorduri de parteneriat fuseseră adoptate până la începutul lunii noiem-brie. În total, investițiile statelor membre se vor ridica la peste 453 de miliarde EUR.

ACORDURILE DE PARTENERIAT – TOTALUL FONDURILOR STRUCTURALE ȘI DE INVESTIȚII EUROPENE, DEFALCAT PE STAT MEMBRUDefalcare pe categorii de alocări supuse transferurilor între categorii la cererea statelor membre

Au fost adoptate aproape 200 din cele 310 programe preconizate de investiții în creșterea economică și crearea de locuri de muncă din cadrul FEDER, al FSE și al Fondului de coeziune. Programele operaționale sunt concepute de statele membre și de autoritățile regionale, ele fiind apoi discutate și aprobate de Comisie.

în milioane EUR – prețuri curente

UE-

28

0

20 000

40 000

60 000

80 000

100 000

Belg

ia

Bulg

aria

Repu

blic

a Ce

hă

Dan

emar

ca

Ger

man

ia

Esto

nia

Irlan

da

Gre

cia

Span

ia

Fran

ța

Croa

ția

Italia

Cipr

u

Leto

nia

Litu

ania

Luxe

mbu

rg

Ung

aria

Mal

ta

Țăril

e de

Jos

Aust

ria

Polo

nia

Port

ugal

ia

Rom

ânia

Slov

enia

Slov

acia

Finl

anda

Sued

ia

Rega

tul U

nit

Notă: Totaluri, cu excepția transferurilor către Mecanismul pentru interconectarea Europei și către Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane.


Fondul de solidaritateÎn iunie, a intrat în vigoare regulamentul revizuit privind Fondul de solidaritate al UE (40). Principalul său obiectiv este să faciliteze o utilizare mai rapidă și mai ușoară a fondului. Noua legislație va conduce la o plată mai rapidă a ajutoarelor, în special prin introducerea plăților în avans, la cerere. Acest lucru va permite o reacție mai rapidă și o intervenție mai timpurie în zonele calamitate.

Inițiativa UE-BEI privind emiterea de obligațiuni pentru finanțarea de proiecteInițiativa emiterii de obligațiuni pentru finanțarea de proiecte este o inițiativă comună a Comisiei și a BEI. Obiectivul său este de a stimula finanțarea de pe piața de capital a unor mari proiecte de infrastructură din sectoarele transporturilor (rețele transeu-ropene de transport – TEN-T), energiei (rețele transeuropene de energie – TEN-E) și TIC. Se estimează că, pentru a îndeplini obiectivele strategiei Europa 2020 în aceste domenii, cerințele Uniunii Europene în materie de investiții în infrastructură s-ar putea ridica la 2 000 de miliarde EUR.

Inițiativa emiterii de obligațiuni pentru finanțarea de proiecte este concepută astfel încât să permită inițiatorilor de proiecte de infrastructură eligibile, de obicei PPP-uri, să atragă fonduri private suplimentare din partea unor investitori instituționali precum societățile de asigurări și fondurile de pensii.

Cea de a treia emitere de obligațiuni – prima tranzacție cu obligațiuni pentru finanțarea de proiecte „greenfield”În luna martie s-a încheiat cu succes finanțarea proiectului autostrăzii A11 în Belgia. Acesta este primul proiect PPP de tip „greenfield” și prima tranzacție din domeniul transportului sprijinită în cadrul inițiativei emiterii de obligațiuni pentru finanțarea de proiecte. El presupune construirea unei autostrăzi cu două benzi, în lungime de 13 km, care va conecta N31 la Bruges cu N49 la Knokke, precum și ridicarea a aproximativ 90 de structuri civile, printre care trei tuneluri, un viaduct în lungime de 1 km și două poduri basculante gemene. Construcția a început în luna martie și este programată să dureze trei ani. Ea este finanțată prin emiterea unor obligațiuni în valoare de 578 de milioane EUR și printr-o investiție de capital care se ridică la 80 de milioane EUR.

Cea de a patra emitere de obligațiuni – prima tranzacție în domeniul telecomunicațiilorPrima tranzacție din sectorul comunicațiilor în bandă largă finanțată prin emiterea de obligațiuni a fost semnată în iulie 2014. Inițiatorul proiectului este Axione Infra-structures, o întreprindere franceză de infrastructură care a încheiat un număr de 12 contracte de concesionare pe termen lung cu autoritățile locale, pentru proiectarea, desfășurarea, finanțarea, operarea, întreținerea și furnizarea de servicii cu ridicata de rețele în bandă largă către furnizorii de servicii de internet din zonele rurale ale Franței, conform cadrului rețelelor de inițiativă publică.


Cea de a cincea emitere de obligațiuni – prima tranzacție în GermaniaÎn luna august, finanțarea extinderii autostrăzii A7 din Germania a beneficiat de sprijin din partea inițiativei de emitere de obligațiuni. Secțiunea de autostradă în lungime de 65 km dintre Bordesholm și hamburg va fi lărgită de la patru la șase benzi. Se va fluidiza astfel traficul de pe principala axă rutieră care leagă Danemarca de Germania. Se preconizează că lucrările vor dura patru ani, până în 2018, și că ele vor fi efectu-ate fără întreruperea traficului. Proiectul a strâns finanțări prin obligațiuni în valoare de 429 de milioane EUR, cu sprijinul unei consolidări a creditului prin obligațiuni de finanțare în valoare de 89 de milioane EUR, oferite de Comisie și de BEI.

Justiție pentru creșterea economică

Eficacitatea sistemelor judiciare naționale este esențială pentru crearea unui mediu de afaceri atractiv și pentru realizarea unei creșteri economice durabile. Din acest motiv, îmbunătățirea calității, independenței și eficienței sistemelor judiciare este o prioritate a semestrului european – exercițiul anual de coordonare a politicilor econo-mice. În 2014, în urma unei propuneri a Comisiei (41), Consiliul a adresat recomandări specifice fiecărei țări în domeniul justiției unui număr de 12 state membre, ca parte a semestrului european (42). Implementarea reformelor judiciare structurale și colecta-rea beneficiilor rezultate necesită timp și este important ca aceste eforturi să continue neabătute.

Reforma legii insolvențeiLa sfârșitul anului 2014, Uniunea Europeană a convenit asupra unor norme moderni-zate pentru cazurile de insolvență transfrontaliere, norme care ar urma să contribuie atât la promovarea unei culturi a salvării și redresării, cât și la stimularea spiritului antreprenorial, a creșterii economice și a creării de locuri de muncă în UE, într-un context economic dificil. Regulamentul modernizat privind insolvența (43) va face pro-cedurile transfrontaliere de insolvență mai eficiente și mai eficace. În plus, în martie 2014, Comisia a adoptat o recomandare privind o nouă abordare a eșecului în afaceri și a insolvenței (44). Recomandarea cere statelor membre să permită întreprinderilor să își remedieze dificultățile financiare într-un stadiu timpuriu și să le ajute să își restructureze activitatea economică, deplasând accentul de pe lichidare și protejând în același timp dreptul creditorilor de a-și recupera banii. Procedurile de insolvență transfrontaliere afectează în fiecare an un total estimat de 50 000 de societăți din UE, periclitând 1,7 milioane de locuri de muncă. În UE, aproximativ unul din patru falimente are un element transfrontalier.

Interconectarea registrelor de insolvențăLa 48 de luni după adoptare, legislația europeană modernizată în materie de insolvență (a se vedea mai sus) ar obliga statele membre să publice informații-cheie privind procedurile de insolvență în registre de insolvență electronice. Comisia, împre-ună cu șapte state membre, a lansat în luna iulie un proiect-pilot de interconectare a registrelor naționale de insolvență la nivelul UE, alte state membre urmând a se alătura proiectului într-o etapă ulterioară.

Ordonanța asiguratorie europeană de indisponibilizare a conturilor bancareÎn mai, Consiliul a adoptat noi reglementări (45) pentru a permite creditorilor să recu-pereze creanțele cu un element transfrontalier. Obiectivul este de a ajuta IMM-urile să își recupereze datoriile transfrontaliere (aproximativ un milion de IMM-uri din Europa se confruntă cu probleme legate de creanțele transfrontaliere).


Dreptul european comun al vânzărilorDreptul european comun al vânzărilor (46) caută să contribuie la creșterea economică prin reducerea obstacolelor de drept contractual dintre statele membre și creșterea încrederii consumatorilor în comerțul transfrontalier, în special în ceea ce privește piața unică digitală. La sfârșitul anului 2014, Comisia și-a anunțat intenția de a pre-zenta în 2015 o propunere modificată, vizând valorificarea deplină a potențialului comerțului electronic pe piața unică digitală.

Tabloul de bord al UE privind justiția2014 a fost cel de al doilea an de existență a Tabloului de bord privind justiția în UE (47), un instrument de informare care prezintă date obiective, fiabile și compa-rabile privind sistemele judiciare din statele membre. Obiectivul său este să pro-moveze calitatea, independența și eficiența sistemelor judiciare din Uniunea Euro-peană. Îmbunătățirea eficacității sistemelor judiciare naționale contribuie la refacerea creșterii economice în Uniune și joacă un rol esențial în implementarea legislației UE și în consolidarea încrederii reciproce.

Tabloul de bord din 2014 analizează aceiași indicatori ca și cel din 2013, bazându-se însă pe unele surse de informații suplimentare, explicitate în cele ce urmează.

▶ Eficiența sistemelor judiciare: printre indicatori se numără durata procedurilor, procentul de cauze soluționate și numărul de cauze pendinte.

TIMPUL NECESAR PENTRU SOLUȚIONAREA LITIGIILOR CIVILE ȘI COMERCIALEConform metodologiei Comisiei Europene pentru Eficiența Justiției (CEPEJ), litigiile civile (și comerciale) se referă la disputele dintre părți, de exemplu disputele legate de contracte. Durata procedurilor exprimă timpul (în zile) necesar pentru soluționarea unei cauze în instanță, și anume timpul necesar ca instanța să pronunțe o hotărâre în primă instanță. Indicatorul referitor la „durata lichidării stocului de cauze pendinte” reprezintă numărul de cauze nesoluționate împărțit la numărul de cauze soluționate la sfârșitul anului înmulțit cu 365 de zile.

0

100

300

200

400

500

600

700

800

900

Prima instanță, în zile

Sursa: Studiu CEPEJ.

2010 2012

Litu

ania

Luxe

mbu

rg

Ung

aria

Aust

ria

Dan

emar

ca

Esto

nia

Repu

blic

a Ce

hă

Sued

ia

Ger

man

ia

Rom

ânia

Polo

nia

Leto

nia

Span

ia

Fran

ța

Finl

anda

Port

ugal

ia

Slov

enia

Slov

acia

Croa

ția

Gre

cia

Italia

Mal

ta

Cipr

u

Belg

ia

Bulg

aria

Irlan

da

Țăril

e de

Jos

Rega

tul U

nit

NU EXISTĂ DATE


▶ Calitatea: printre indicatori se numără formarea obligatorie a judecătorilor, monitorizarea și evaluarea activității instanțelor, resursele bugetare și umane alocate instanțelor, precum și disponibilitatea TIC și a metodelor de soluționare alternativă a litigiilor.

CHELTUIELI TOTALE ALE ADMINISTRAȚIILOR PUBLICE CU INSTANȚELE JUDECĂTOREȘTI

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

200

în EUR per locuitor (1)

2010 2011 2012

Luxe

mbu

rg

Rega

tul U

nit

Ger

man

ia

Sued

ia

Țăril

e de

Jos

Aust

ria

Finl

anda

Slov

enia

Dan

emar

ca

Italia

Irlan

da

Fran

ța

Mal

ta

Port

ugal

ia

Gre

cia

Polo

nia

Repu

blic

a Ce

hă

Leto

nia

Ung

aria

Bulg

aria

Cipr

u

Litu

ania

Esto

nia

Rom

ânia

Span

ia

Belg

ia

Slov

acia

Croa

ția

NU EXISTĂDATE

NU

EXI

STĂ

DAT

E

NU

EXI

STĂ

DAT

E

(1) Această cifră prezintă cheltuielile totale (reale) ale administrației publice destinate tribunalelor.

Sursa: Eurostat.


▶ Independența: tabloul de bord prezintă date privind percepția gradului de independență a sistemelor judiciare. Pe lângă aceasta, tabloul de bord din 2014 oferă o primă imagine de ansamblu, generală și comparativă, asupra modului în care sunt organizate sistemele judiciare naționale pentru a proteja independența judiciară în anumite tipuri de situații în care aceasta ar putea fi amenințată. El vizează, de exemplu, garanțiile juridice împotriva transferării sau demiterii judecătorilor.

PERCEPȚIA INDEPENDENȚEI JUDICIAREIndicatorul Forumului Economic Mondial se bazează pe răspunsurile oferite de participanții la sondaj la întrebarea: „În ce măsură este sistemul judiciar din țara dumneavoastră independent față de influențele exercitate de membri ai guvernului, de cetățeni sau de firme?” Răspunsurile au venit din partea unui eșantion reprezentativ de firme din toate țările, reprezentând principalele sectoare ale economiei (agricultură, industria prelucrătoare, industria neprelucrătoare și serviciile).

0

1

2

3

4

5

6

7

Sursa: Forumul Economic Mondial.

Date pentru 2010-2012 Date pentru 2012-2013

2 3 6 7 8 9 13 18 20 24 30 31 39 47 51 54 63 66 68 70 71 72 76 84 109 114 123 133

Numărul reprezintă poziția într-un clasament al 148 de țări ale lumii.

O valoare mai mare înseamnă o percepție mai bună.

Finl

anda

Irlan

da

Rega

tul U

nit

Țăril

e de

Jos

Dan

emar

ca

Sued

ia

Ger

man

ia

Luxe

mbu

rg

Esto

nia

Belg

ia

Aust

ria

Fran

ța

Mal

ta

Cipr

u

Port

ugal

ia

Polo

nia

Leto

nia

Ung

aria

Repu

blic

a Ce

hă

Italia

Litu

ania

Span

ia

Slov

enia

Gre

cia

Croa

ția

Rom

ânia

Bulg

aria

Slov

acia


Protecția consumatoruluiIntrarea în vigoare a Directivei privind drepturile consumatorilorNoua directivă a UE privind drepturile consumatorilor (48), care se aplică în toate sta-tele membre începând cu luna iunie, consolidează drepturile consumatorilor, ofe-rindu-le acestora drepturi egale pe întreg teritoriul UE și menținând în același timp un echilibru adecvat între protecția consumatorilor și competitivitatea întreprinderilor. Directiva prevede un set complet de norme privind contractele la distanță (inclusiv online) și cele negociate în afara spațiilor comerciale (cum ar fi contractele încheiate la domiciliul consumatorului). Printre acestea se numără norme mai detaliate privind informarea și dreptul de retragere. În plus, directiva prevede norme specifice de protecție a consumatorilor împotriva costurilor disimulate și a opțiunilor predefinite pe internet și interzice perceperea de tarife pentru utilizarea liniilor telefonice de asistență și suprataxele excesive pentru utilizarea cardurilor de credit. La data aplică-rii, Comisia a emis un document de orientare pentru a ajuta autoritățile de aplicare a legii și întreprinderile să aplice directiva. La acest document a fost anexat un model pentru furnizarea de informații privind produsele digitale, pentru a ghida industria cu privire la modul de afișare a informațiilor (în special în ceea ce privește interoperabi-litatea și funcționalitatea conținutului digital).

Achizițiile integrate în aplicațiiImportante platforme de vânzare a jocurilor online și mobile și-au schimbat practicile comerciale ca urmare a acțiunii comune de asigurare a aplicării legislației în temeiul Regulamentului privind cooperarea în materie de protecție a consumatorului (49). Prin această acțiune s-a mărit transparența informațiilor pre-vânzare destinate consuma-torilor, în special în ceea ce privește disponibilitatea unor achiziții integrate în aplicații pentru telefoanele mobile și jocurilor online; s-au instituit măsuri împotriva îndemnu-rilor directe de a face cumpărături, adresate copiilor în acest tip de jocuri; s-au clari-ficat condițiile și parametrii de plată, pentru a reduce riscul unor achiziții involuntare; s-a îmbunătățit posibilitatea consumatorilor de a contacta comercianții. Acțiunea a sensibilizat consumatorii cu privire la riscurile achizițiilor integrate în aplicații din aplicațiile „gratuite”.

Campania de sensibilizare pe tema drepturilor consumatorilor,

2014.


Cea de a zecea aniversare a RAPEXDe zece ani, sistemul de alertă rapidă pentru produse nealimentare periculoase (RAPEX) al UE protejează consumatorii împotriva produselor nealimentare nesigure. El stabilește o legătură între statele membre, țările din Spațiul Economic European și Comisie, iar rolul său este de a difuza rapid informațiile referitoare la produsele periculoase și măsurile de aplicare a legislației luate la nivel național. Astfel, sistemul duce la identificarea și eliminarea mai rapidă de pe piețele UE a produselor care pun în pericol consumatorii. De la înființarea sa, RAPEX a cunoscut o expansiune continuă și constantă, în ceea ce privește alertele primite și acțiunile ulterioare întreprinse ca urmare a acestor alerte. De la aproximativ 200 de notificări în urmă cu zece ani, RAPEX primește și distribuie în prezent peste 2 000 de notificări, în fiecare an.

Drepturile pasagerilorRegulamentele europene privind drepturile pasagerilor (50) sunt printre cele mai vizi-bile și mai binecunoscute norme de protecție a consumatorilor din Europa. Revizui-rea drepturilor pasagerilor aerieni, aflată în curs, urmărește detalierea și clarificarea acestor drepturi, precum și asigurarea unei mai bune aplicări și respectări a acestora. În luna februarie, Parlamentul și-a exprimat sprijinul pentru aceste obiective-cheie în avizul său în primă lectură (51). Mai exact, Parlamentul a susținut propunerile (52) de consolidare a monitorizării companiilor aeriene și cele al căror obiectiv este să ofere pasagerilor mai multe mijloace extrajudiciare de a-și exercita drepturile atunci când le sunt perturbate planurile de călătorie. Propunerea continuă să se afle pe masa dezbaterilor în Consiliu.

Campania „UE combate produsele contrafăcute”Pentru a informa cetățenii despre pericolele la adresa sănătății și a economiei repre-zentate de achiziționarea de produse contrafăcute, în 2014, Comisia și-a intensificat campania „UE combate produsele contrafăcute” (53). S-au înregistrat progrese consi-derabile în a atrage atenția experților de nivel înalt și a factorilor de decizie, dar și a publicului larg.

Siguranța jucăriilor pentru copiiValorile-limită pentru anumite substanțe chimice din jucăriile pentru copii au fost modificate. Aceasta face parte din eforturile Comisiei de a îmbunătăți siguranța jucă-riilor și, în același timp, de a încerca să reducă birocrația pentru sectorul jucării-lor, acolo unde este posibil. Modificările au introdus valori-limită pentru bisfenol A și tris- (54) și au prelungit o scutire existentă privind nichelul.

Siguranța produselor și supravegherea piețeiÎn 2014, Parlamentul a aprobat o propunere a Comisiei (55) privind noi reguli de îmbunătățire a siguranței produselor de consum care circulă pe piața internă a UE, inclusiv a celor importate din afara UE, precum și de intensificare a supravegherii pieței în ceea ce privește toate produsele nealimentare.


O piață internă deschisă și echitabilă

Consolidarea pieței interne

Piața internă a produselor industrialeComisia a făcut un apel către Parlamentul European, Consiliu și statele membre să adopte și/sau să asigure aplicarea acelor inițiative privind integrarea și finalizarea pieței interne care înregistrează în prezent întârzieri (56). Aceste inițiative se referă în principal la integrarea unor rețele precum transporturile, energia și TIC. Comisia a analizat evoluțiile recente în domeniul legislației privind produsele industriale și a prezentat o viziune mai largă pentru deceniul următor. Un aspect important îl repre-zintă modalitatea de abordare a provocărilor societale și tehnologice ale secolului 21, ținând totodată cont de necesitatea ca industria europeană să beneficieze de peri-oade de stabilitate normativă, fără nicio revizuire majoră a legislației. Pe termen scurt, Comisia a decis să își concentreze eforturile pe consolidarea mecanismelor de aplicare.

Achizițiile publiceAu intrat în vigoare norme noi, îmbunătățiteÎn luna aprilie au intrat în vigoare directivele revizuite privind achizițiile publice (57) și noua directivă privind atribuirea concesiunilor (58). Aceste directive constituie una dintre cele 12 priorități ale Actului privind piața unică I.

Noile norme au trei obiective principale: simplificarea, flexibilitatea și securitatea juri-dică. Prin intermediul acestei reforme, autoritățile publice își pot optimiza utilizarea achizițiilor publice – motor esențial al economiei, ținând cont de faptul că ele repre-zintă aproape 19 % din PIB, la nivelul UE. Prin urmare, simplificarea și o mai mare flexibilitate a procedurilor, precum și adaptarea acestora pentru a servi mai bine alte politici din sectorul public, împreună cu posibilitatea obținerii celui mai bun raport calitate-preț (avantaj economic), vor face achizițiile publice mai eficiente și mai stra-tegice, cu respectarea principiilor transparenței și concurenței, în beneficiul achizitori-lor publici și al operatorilor economici deopotrivă. Normele privind concesiunile vor crea un cadru comun pentru unul dintre cele mai importante instrumente de manage-ment public din Europa, contribuind astfel la condițiile stabilite pentru stimularea investițiilor în serviciile publice majore ale viitorului.

Facturarea electronicăPropunerea Comisiei de modernizare a normelor UE referitoare la facturarea electro-nică în domeniul achizițiilor publice a fost adoptată de Consiliu în luna aprilie, iar noua directivă (59) a intrat în vigoare în luna mai.

Beneficiile directivei sunt numeroase: pe de o parte, ea va contribui la eliminarea obstacolelor din calea achizițiilor publice transfrontaliere, prin asigurarea interoperabilității dintre sistemele naționale de e-facturare, care se va traduce, la rândul ei, printr-o mai bună funcționare a pieței unice; aceasta va însemna accelera-rea plăților și noi oportunități de afaceri pentru furnizori, precum și reducerea supli-mentară a costurilor și a complexității achizițiilor publice din Europa.


În practică, directiva prevede dezvoltarea unui nou standard european privind factu-rarea electronică. Dacă facturile electronice emise de o societate vor respecta viitorul standard european privind facturarea electronică în achizițiile publice, ele vor fi în cele din urmă acceptate de toate autoritățile publice de pe teritoriul Uniunii.

E-facturarea este un pas important către o administrație publică informatizată (e-gu-vernare) în Europa – una dintre prioritățile Agendei digitale – și oferă posibilitatea de a înregistra importante beneficii pe plan economic și ecologic. Adoptarea e-facturării la nivelul întregii UE, fie și numai în domeniul achizițiilor publice, ar putea genera economii de până la 2,3 miliarde EUR pe an.

Revizuirea directivei privind drepturile acționarilorGuvernanța corporativă și dreptul societăților comerciale sunt esențiale pentru asi-gurarea unei bune administrări și a sustenabilității pe termen lung a întreprinderilor, ele jucând, prin urmare, un rol important în finanțarea pe termen lung a economiei europene.

În aprilie, Comisia a adoptat măsuri menite să îmbunătățească guvernanța corpora-tivă a aproximativ 10 000 de societăți comerciale cotate la bursele din Europa. Acestea vor contribui la competitivitatea și sustenabilitatea pe termen lung a societăților respective. Alte propuneri vor oferi IMM-urilor care operează la nivel transfrontalier și soluții rentabile de drept al societăților comerciale.

Propunerea (60) de revizuire a actualei directive privind drepturile acționarilor (61) abordează deficiențele de guvernanță corporativă ale societăților cotate la bursă și ale consiliilor de administrație ale acestora, ale acționarilor (investitori instituționali și administratori de active), ale intermediarilor și ale consilierilor de vot (adică firme care oferă servicii acționarilor, în special consultanță în materie de vot). După cum a dovedit criza financiară, mult prea adesea acționarii au sprijinit deciziile administra-torilor de asumare a unor riscuri excesive pe termen scurt, fără să monitorizeze înde-aproape societățile în care au investit.

Propunerea le-ar permite acționarilor să se prevaleze mai ușor de drepturile pe care le au deja asupra societăților și, totodată, să consolideze aceste drepturi, după caz. Acest lucru ar contribui la asigurarea faptului că acționarii se implică mai mult, că ei supraveghează și pretind mai mult de la conducerea societății și că acționează pentru a servi intereselor pe termen lung ale societății. O perspectivă pe termen mai lung creează condiții operaționale mai bune pentru societățile cotate și îmbunătățește competitivitatea acestora.

Michel Barnier, comisar pentru piața internă și servicii până la 31 octombrie, prezintă noul pachet de măsuri luate de Comisie pentru a îmbunătăți guvernanța corporativă a aproximativ 10 000 de societăți comerciale cotate la bursele din statele membre. Bruxelles (Belgia), 9 aprilie.


Recomandarea Comisiei privind calitatea raportării cu privire la guvernanța corporativă (principiul „aplică sau explică”)Obiectivul recomandării (62) este îmbunătățirea raportării în materie de guvernanță corporativă a societăților cotate, în general. Majoritatea dispozițiilor în materie de guvernanță corporativă nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic. Prin urmare, este esențială buna funcționare a abordării „aplică sau explică”, prin care o întreprin-dere care decide să se abată de la codul de guvernanță corporativă aplicabil trebuie să justifice abaterea. Această abordare oferă societăților un grad ridicat de flexibili-tate, deoarece recunoaște faptul că, în anumite circumstanțe, nerespectarea unor recomandări ar putea să corespundă mai bine intereselor unei societăți comerciale decât respectarea în proporție de 100 % a codului. Cu toate acestea, societățile care se abat de la codul de guvernanță corporativă aplicabil adesea nu reușesc să explice în mod corespunzător abaterea, ceea ce îngreunează efortul investitorilor de a lua decizii de investiții în cunoștință de cauză.

Directiva privind societățile cu asociat unicÎn prezent, IMM-urile se confruntă cu prea multe obstacole care le îngreunează activitățile economice din cadrul pieței unice. Din punctul de vedere al dreptului societăților comerciale, ele se confruntă adesea cu costuri ridicate și formalități difi-cile atunci când încearcă să desfășoare activități comerciale la nivel transfrontalier. Numai un mic procent al IMM-urilor (2 %) înființează filiale în străinătate și investesc în acestea.

Propunerea de directivă privind societățile comerciale cu răspundere limitată cu asociat unic (63) are drept obiectiv eliminarea acestor obstacole, întrucât ea ar urma să standardizeze cerințele privind crearea de societăți cu asociat unic. Ea ar urma să elimine procesul greoi de înregistrare a filialelor și ar permite IMM-urilor să își desfășoare activitatea cu mai multă ușurință, în întreaga UE.

Piața internă a transporturilor

Mecanismul pentru interconectarea EuropeiUna dintre cele mai importante inovații ale perioadei bugetare 2014-2020 este cre-area mecanismului „Conectarea Europei” pentru rețelele transeuropene în domeniile transporturilor, energiei și telecomunicațiilor, cu un buget de peste 33 de miliarde EUR pe o perioadă de șapte ani.

Dintr-o alocare de 33,2 miliarde EUR, aproximativ 26,2 miliarde EUR (inclusiv 11,3 mi-liarde EUR care urmează să fie transferate din Fondul de coeziune) sunt destinate sectorului transporturilor, 5,8 miliarde EUR sectorului energetic și 1,1 miliarde EUR sectorului telecomunicațiilor. Pot fi mobilizate investiții suplimentare din surse private și publice, prin utilizarea unor instrumente financiare inovatoare, cum ar fi obligațiunile pentru finanțarea proiectelor.

Elżbieta Bieńkowska, comisar pentru piața internă, industrie,

antreprenoriat și IMM‑uri, într‑o conversație cu Tibor Navracsics,

comisar pentru educație, cultură, tineret și sport, ambii în funcție

începând cu 1 noiembrie, la ședința săptămânală a colegiului organizată în clădirea Berlaymont

de la Bruxelles (Belgia) la 12 noiembrie.


În domeniul transportului, prima cerere de proiecte (cu un pachet financiar de 11,9 mi-liarde EUR) a fost publicată în septembrie (64). Noua politică privind infrastructura de transport (TEN-T) își propune să reducă diferențele dintre statele membre în ceea ce privește rețelele de transport, să elimine blocajele care împiedică încă buna funcționare a pieței interne și să îndepărteze bariere tehnice precum standardele in-compatibile din traficul feroviar. Ea promovează și consolidează lanțurile intermodale integrate ale transportului de pasageri și de marfă, ținând pasul cu tendințele tehno-logice ale viitorului.

Progrese în ceea ce privește cel de al patrulea pachet feroviarRaportul bianual al Comisiei privind piața feroviară europeană (65), adoptat la mijlo-cul lunii iunie, a arătat că sectorul feroviar este în creștere. Raportul a subliniat, de asemenea, faptul că o concurență deschisă și un recurs mai sistematic la licitațiile publice asigură servicii mai bune pentru călători și un raport mai bun calitate-preț pentru contribuabili. Pentru a răspunde unor probleme precum cererea tot mai mare de trafic, ambuteiajele, securitatea aprovizionării cu combustibili sau decarbonizarea, Comisia depune eforturi pentru a îmbunătăți compatibilitatea tehnică a diferitelor tipuri de infrastructuri feroviare europene, caracterizate prin ecartamente, standarde de electrificare și sisteme de semnalizare diferite. Până în prezent, specificațiile teh-nice diferite din aceste domenii au făcut mai dificilă și mai costisitoare circulația unui tren dintr-o țară în alta.

În 2014, Consiliul Transporturi a ajuns la un acord politic cu privire la pilonul tehnic al celui de al patrulea pachet feroviar (66), un amplu pachet de măsuri destinat să asigu-re o calitate mai bună și mai multe opțiuni în sectorul serviciilor de transport feroviar din Europa, inclusiv directive privind siguranța și interoperabilitatea și un nou set de reguli pentru Agenția Europeană a Căilor Ferate. Parlamentul European a adoptat poziția sa în prima lectură cu privire la întregul pachet legislativ, abilitând agenția să îndeplinească noi sarcini, cum ar fi emiterea de certificate de siguranță și de autorizări pentru vehicule, valabile în întreaga UE (67).

Aceasta va contribui la creșterea economiilor de scară, reducerea costurilor adminis-trative și simplificarea procedurilor pentru întreprinderile feroviare. Consiliul a dema-rat dezbaterile pe marginea pilonului politic al pachetului, care vizează finalizarea pieței interne a căilor ferate europene.

Un tren părăsește terminalul din Folkestone (Regatul Unit) al tunelului de sub Canalul Mânecii, îndreptându‑se spre Calais (Franța).


Transportul aerian: cerul unic european și SESARCerul unic european este o inițiativă europeană emblematică ce vizează să tripleze capacitatea spațiului aerian și, concomitent cu aceasta, să reducă la jumătate costu-rile managementului traficului aerian (ATM) și să diminueze impactul zborurilor asu-pra mediului înconjurător. În 2014, Parlamentul a votat pentru susținerea, consolida-rea și promovarea inițiativei „cerul unic european 2+” (68) drept măsură-cheie pentru accelerarea implementării cerului unic european (69).

În cursul aceluiași an, Comisia a adoptat și primul set de schimbări esențiale pentru modernizarea managementului traficului aerian european, cunoscut sub denumirea de proiect comun pilot. Acesta este primul dintre proiectele SESAR (Programul de cercetare privind managementul traficului aerian în cerul unic european) care vizează îmbunătățirea traficului aerian către și dinspre aeroporturi, sporirea flexibilității cu care aeronavele pot zbura pe rute mai eficiente, intensificarea schimbului de informații mai precise între toți cei implicați în domeniu și o mai bună coordonare cu sectorul militar. În luna decembrie a anului trecut, Comisia a semnat de asemenea un nou acord de parteneriat, în care sunt implicate principalele părți interesate din domeniul ATM (70). Liniile aeriene, operatorii de aeroporturi și furnizorii de servicii de navigație aeriană vor primi finanțare din partea UE în valoare de până la 3 miliarde EUR în vederea punerii în aplicare a proiectelor comune și a modernizării sistemului ATM european. Acordul cu consorțiul SESAR Deployment Alliance urmărește creșterea performanței sistemelor ATM din Europa, astfel încât acestea să gestioneze mai multe zboruri într-un mod mai sigur și mai ieftin, reducând în același timp impactul fiecărui zbor asupra mediului.

De acum înainte, va trebui ca statele membre să facă progrese în privința acestei chestiuni importante și să pună la punct un sistem cu adevărat eficient de trafic aeri-an în Europa. În conformitate cu legislația în domeniul cerului unic european, organizațiile naționale de control al traficului aerian ar trebui să colaboreze în cadrul a nouă blocuri regionale de spațiu aerian (blocuri funcționale de spațiu aerian) în vederea creșterii eficienței și a reducerii costurilor și a emisiilor. Configurația acestor blocuri de spațiu aerian comun nu are la bază frontierele de stat, ci fluxurile de trafic, ceea ce are ca rezultat îmbunătățirea performanței. În aprilie, Comisia a solicitat în mod oficial ca Belgia, Germania, Franța, Luxemburg și Țările de Jos să își îmbu-nătățească blocul de spațiu aerian. Blocurile de spațiu aerian reprezintă un pas esențial către un sistem aeronautic european mai eficient, mai puțin costisitor și mai puțin poluant.

Aeronave ale British Airways staționate la porți, în noul terminal 5 al aeroportului

Heathrow din Regatul Unit.


În același timp, obiectivul programului SESAR 2020 este acela de a continua dezvol-tarea și validarea noilor tehnologii și proceduri operaționale în vederea creșterii performanței ATM în Europa.

În aprilie, Comisia a făcut apel la adoptarea unor standarde stricte pentru reglemen-tarea dronelor civile (71). Dronele civile sunt utilizate tot mai mult în Europa, în țări precum Franța, Suedia și Regatul Unit, în diferite sectoare și pe baza unui cadru de reglementare fragmentat. La nivel național se aplică norme de siguranță de bază, care diferă însă de la un stat membru la altul; în același timp, o serie de garanții fundamentale nu sunt abordate în mod coerent. Comisia a anunțat stabilirea de noi standarde stricte pentru reglementarea operațiunilor efectuate cu drone civile (sau sisteme de aeronave pilotate de la distanță) pentru a acoperi domeniile siguranței, securității, vieții private, protecției datelor, răspunderii și asigurărilor.

Transportul rutierRaportul de cabotaj rutierÎn aprilie, Comisia a adoptat raportul privind situația pieței transportului rutier de mărfuri în UE (72). Raportul concluzionează că, deși s-au realizat unele progrese, eli-minarea restricțiilor rămase în ceea ce privește accesul la piețele rutiere naționale ar ajuta economia europeană și ar îmbunătăți calitatea mediului înconjurător. În plus, normele UE privind transportul rutier de mărfuri ar trebui clarificate și simplificate. Normele sociale trebuie să fie mai bine aplicate în transportul rutier dacă se dorește ca sectorul să atragă noi conducători auto și să poată gestiona viitoarea cerere pre-conizată de transport de marfă.

Greutatea și dimensiunile camioanelorÎn aprilie, Parlamentul și-a adoptat poziția în primă lectură cu privire la noile norme UE pentru camioane mai sigure și mai ecologice (73). Două luni mai târziu, miniștrii transporturilor au ajuns la un acord politic pe această temă. Noile norme vor permite producătorilor să proiecteze camioane mai aerodinamice, ceea ce va reduce consu-mul de carburant cu 7-10 %, va scădea emisiile de gaze cu efect de seră și va spori totodată siguranța utilizatorilor vulnerabili ai drumurilor, cum ar fi bicicliștii.

Aprobarea energiei curate pentru transporturiÎn aprilie, Parlamentul și-a dat aprobarea finală pentru noile norme ale UE care asigură crearea unor puncte de realimentare cu combustibili alternativi în toată Europa (74) și care prevăd standarde comune de proiectare și utilizare a acestor puncte, printre care și o priză comună pentru reîncărcarea vehiculelor electrice. Aceste norme oferă cadrul juridic pentru introducerea armonizată, pe scară largă, a combustibililor alternativi, renunțându-se astfel la varietatea de abordări urmate în trecut în încercarea de a promova acești carburanți.


Transportul maritimSistemul de schimb de informații al UniuniiSistemul de schimb de informații al Uniunii, denumit SafeSeaNet (75), asigură legă-tura dintre autoritățile din domeniul maritim și din alte domenii conexe din întreaga Europă prin intermediul unei platforme europene centralizate pentru schimbul de date din domeniul maritim (găzduită de Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă). SafeSeaNet furnizează o imagine de ansamblu asupra supravegherii și cunoașterii situației maritime, a urmăririi și monitorizării navelor. Acest sistem acoperă toate apele de coastă europene și urmărește 12 000 de nave pe zi, permițând identificarea rapidă a navelor cu risc ridicat, luarea din timp a unor măsuri preventive și de redu-cere a riscurilor, precum și îmbunătățirea acțiunilor de intervenție în caz de incidente sau de poluare, inclusiv a operațiunilor de căutare și salvare și a procesului de luare a deciziilor în privința locurilor de refugiu pentru nave.

Sistemul SafeSeaNet este în prezent îmbunătățit pentru a furniza servicii maritime integrate care să sprijine operațiunile de control la frontiere, de combatere a pirateri-ei și de aplicare a legii și pentru a servi totodată drept instrument pentru îmbunătățirea competitivității sectorului maritim (facilitarea transporturilor și a schimburilor comer-ciale) și pentru obținerea unor conexiuni intermodale sigure și eficiente, astfel încât să fie disponibil un lanț de transport integrat care să faciliteze circulația persoanelor și a bunurilor pe teritoriul Uniunii, dar și în afara acestuia.

„Centura albastră” și simplificarea administrativăInițiativa „Centura albastră” (76), o acțiune-cheie a Actului privind piața unică II, face apel la crearea unei veritabile piețe unice a transportului maritim, prin încetarea apli-cării, în cazul mărfurilor UE transportate între porturi maritime din UE, a formalităților administrative și vamale care se aplică mărfurilor provenind din porturi de peste mări. Acest lucru ar reduce sarcina administrativă pentru transportul maritim, ar stimula competitivitatea și ar crea condiții de concurență echitabile cu celelalte moduri de transport. În luna martie, a intrat în vigoare o simplificare a regimului actual aplicabil serviciilor de transport maritim regulat. Comisia lucrează la elaborarea unui manifest electronic armonizat pentru mărfuri (e-manifest) pentru prelucrarea mai rapidă a mărfurilor UE în porturile din UE.

Primul tablou de bord al UE în domeniul transporturilorCu ocazia summitului european al întreprinderilor din domeniul transporturilor, care a avut loc în martie, Comisia a publicat pentru prima oară un tablou de bord al transporturilor din UE (77). Acesta compară rezultatele obținute de statele membre în 22 de categorii legate de domeniul transporturilor și îi menționează pe primii cinci și pe ultimii cinci clasați din majoritatea categoriilor respective. Obiectivul tabloului de bord este acela de a oferi o imagine asupra diversității rezultatelor obținute de statele membre în domeniul transporturilor la nivelul întregii Europe și de a le ajuta pe acestea să identifice deficiențele și să definească prioritățile în materie de politici și investiții.


TABLOUL DE BORD AL UE ÎN DOMENIUL TRANSPORTURILORRezultatele statelor membre pentru unul sau mai mulți indicatori aleși

Source: EEAS.

TRAN

SPOR

T RU

TIER

TRAN

SPOR

T FE

ROVI

AR �

PIA

ȚA U

NICĂ

TRAN

SPOR

T FE

ROVI

AR �

PIA

ȚA U

NICĂ

PIAȚ

A UN

ICĂ

MĂR

FURI

�ÎN

PROC

ENTE

�

PASA

GERI

�ÎN

PROC

ENTE

�

TRAN

SPOR

T M

ARIT

IM

PI

AȚA

UNIC

Ă

TRAN

SPOR

T AE

RIAN

PI

AȚA

UNIC

Ă

TRAN

SPOR

T RU

TIER

IN

FRAS

TRUC

TURĂ

TRAN

SPOR

T FE

ROVI

AR

INFR

ASTR

UCTU

RĂ

TRAN

SPOR

T M

ARIT

IM

INFR

ASTR

UCTU

RĂ

TRAN

SPOR

T AE

RIAN

IN

FRAS

TRUC

TURĂ

TRAN

SPOR

T RU

TIER

IM

PACT

UL A

SUPR

A M

EDIU

LUI

TRAN

SPOR

T FE

ROVI

AR

IMPA

CTUL

ASU

PRA

MED

IULU

I

TRAN

SPOR

T RU

TIER

SI

GURA

NȚĂ

TRAN

SPOR

T FE

ROVI

AR

SIGU

RANȚ

Ă

TRAN

SPOR

T RU

TIER

ÎN

CĂLC

ĂRI

TRAN

SPOR

T FE

ROVI

AR

ÎNCĂ

LCĂR

I

TRAN

SPOR

T M

ARIT

IM

ÎNCĂ

LCĂR

I

TRAN

SPOR

T AE

RIAN

ÎN

CĂLC

ĂRI

ALTE

LE

CAZU

RI P

ENDI

NTE

DE ÎN

CĂLC

ARE

2,25 13,39 0,6 3,70 0,12 158,9 4,96 6,28 5,97 127,9 85,5 65 0,34 2 3 0 5 2

3 36,50 0 0,06 62,5 3,05 3,92 4,19 149,2 70,3 82 2,33 1 2 0 2 0

2,25 13,66 2,94 2,87 70,9 4,59 4,42 5,76 140,8 34,0 63 0,57 1 2 0 4 2

1,5 27 10 15,56 0,43 204,8 4,47 5,68 5,64 117 23,6 32 0,29 1 1 1 2 1

1,5 28,60 10 3,33 0,00 159,9 5,72 5,85 6,08 141,5 59,2 41 0,29 0 1 1 4 1

2,25 30 56 0,27 2,92 86,2 3,56 5,60 4,14 150,1 16,7 61 2,00 0 1 1 1 1

1,5 0 0 2,10 0,75 196,4 4,05 5,19 5,55 124,8 2,7 42 0 2 0 0 3 0

3,25 0 0 25,62 0,00 107,1 2,73 4,49 5,26 121,1 17,1 81 1,44 1 2 2 6 1

2,25 16,75 0 36,04 1,00 310,9 5,88 5,78 6,04 128,6 60,6 37 0,29 1 4 2 7 1

3 32 0 17,28 0,48 180,0 6,29 5,41 6,06 124,4 54,2 50 0,23 1 3 1 3 4

n/a 1,12 n/a 293,3 3,10 4,30 4,37 n/a 36,1 86 2,11

4,25 24,10 8,30 83,23 0,00 112,3 4,24 4,28 4,35 126,2 71,1 58 0,34 1 2 3 4 4

n/a n/a n/a 0 n/a 298,1 n/a 4,84 5,28 144,5 n/a 53 n/a 1 n/a 0 2 2

n/a 22,60 11,70 0,23 n/a n/a 4,18 5,10 5,39 151,9 13,4 86 1,38 0 2 1 0 1

n/a 0 0 n/a 102,9 4,67 5,13 4,32 144,2 6,9 85 1,90 2 2 1 1 0

289,6 5,03 5,40 5,59 137 95,3 87 0 2 1 0 2 1

2 31,80 2,90 0,00 152,6 3,56 3,92 3,94 146,9 38,3 59 1,42 0 2 0 4 1

n/a n/a n/a n/a n/a n/a 5,77 5,75 121,5 n/a 54 n/a 0 n/a 0 2 1

2,25 36 5 1,78 0,18 158,9 5,48 6,79 6,46 118,5 75,2 0,41 0 0 0 2 1

1,5 17,60 5,70 0,00 204,4 5,22 4,72 5,40 135,6 70,9 54 0,68 2 2 1 2 2

32,93 51,40 0,83 27,8 2,56 3,68 3,91 141,9 60,5 87 2,24 1 4 0 4 1

2,25 5,83 3,00 259,6 4,44 5,18 5,62 117,6 64,1 62 1,07 4 3 0 5 4

n/a 53,68 20,61 0,06 n/a 17,4 2,33 3,00 3,36 139 37,4 92 2,86 1 2 0 1 1

2,25 3,55 373,6 3,24 5,09 4,33 133,4 41,4 61 0,59 2 3 0 1 1

1,5 11,76 0 0,00 77,6 4,35 3,69 3,23 140,9 43,9 42 2,48 1 1 0 2 1

1,5 0 0 5,92 1,68 146,3 5,87 6,38 6,22 139,1 53,4 48 0,29 0 2 0 2 2

1,5 16,84 0,64 202,5 4,57 5,82 5,73 135,4 73,6 28 0,23 1 0 0 2 0

1,5 53,60 90,20 65,26 0,00 58,0 5,01 5,68 5,61 132,9 34,1 29 0,10 1 1 1 2 2

n/a 28 21 n/a n/a 141,5 4,35 5,05 5,13 132,2 53,5 52 1,00 29 46 15 75 38

Rezultate bune Rezultate slabe UE

—

—

—

— —

——

——

——

— — — — —

—

— ——

BELGIA

BULGARIA

REPUBLICACEHĂ

DANEMARCA

GERMANIA

ESTONIA

IRLANDA

GRECIA

SPANIA

FRANȚA

CROAȚIA

ITALIA

CIPRU

LETONIA

LITUANIA

LUXEMBURG

UNGARIA

MALTA

ȚĂRILE DE JOS

AUSTRIA

POLONIA

PORTUGALIA

ROMÂNIA

SLOVENIA

SLOVACIA

FINLANDA

SUEDIA

REGATUL UNIT

UE


Piața internă a energiei

Progresele înregistrateO piață integrată reprezintă fundamentul decarbonizării rentabile a sistemelor ener-getice din Europa. O piață internă competitivă și integrată reprezintă cea mai bună formă de asigurare a unui nivel ridicat de securitate a aprovizionării sale cu gaze.

La reuniunea sa din octombrie (78), Consiliul European a subliniat importanța funda-mentală a unei piețe interne a energiei pe deplin funcționale și conectate și a pus accentul pe faptul că trebuie mobilizate toate eforturile pentru realizarea de urgență a acestui obiectiv.

S-au înregistrat progrese substanțiale în ceea ce privește finalizarea pieței interne a energiei în conformitate cu comunicarea Comisiei (79) pe această temă, adoptată în luna octombrie. Integrarea pieței energiei în UE a avut deja numeroase rezultate po-zitive: consumatorii dispun de mai multe opțiuni atunci când vor să aleagă un furnizor de energie, prețurile cu ridicata la energia electrică au scăzut cu o treime, prețurile cu ridicata la gaze au rămas stabile între 2008 și 2012, iar comerțul transfrontalier cu gaze și cu energie electrică între statele membre ale UE a crescut.

Pentru a obține maximul de beneficii sunt necesare mai multe investiții în infrastruc-turi transfrontaliere strategice, precum și în dezvoltarea unor rețele inteligente pentru energia electrică. Pentru a permite buna funcționare a pieței interne a energiei, trebu-ie instituite norme comune și transparente cu privire la modul în care sunt utilizate rețelele energetice.

Piețele energiei funcționează numai dacă sunt bine conectate între ele. Activitatea derulată de Comisie în 2014 s-a axat pe punerea în aplicare a proiectelor de interes comun, precum și pe definirea proiectelor de infrastructură esențiale pentru securita-tea aprovizionării.

Mecanismului pentru interconectarea Europei i s-au alocat 5,85 miliarde EUR pentru a sprijini infrastructurile energetice transeuropene în perioada 2014-2020. În noiem-brie, Comisia a alocat 647 de milioane EUR unor proiecte-cheie de infrastructură energetică. Fondurile vor fi alocate celor 34 de acțiuni selectate în urma unei cereri de propuneri în cadrul mecanismului. Intitulate „proiecte de interes comun”, aceste acțiuni beneficiază de proceduri mai rapide și mai eficiente de acordare a permiselor și de un regim de reglementare îmbunătățit.

Günther Oettinger, comisar pentru energie până la 31 octombrie, prezintă Strategia europeană

pentru securitate energetică, care urmărește să pună în aplicare un

plan amplu de consolidare a securității aprovizionării. Bruxelles

(Belgia), 28 mai.


Dintre cele 34 de granturi acordate, 16 sunt pentru sectorul gazelor naturale, iar 18 pentru sectorul energiei electrice. O parte dintre proiectele sprijinite au fost, de ase-menea, identificate drept proiecte-cheie pentru securitatea aprovizionării cu energie în cadrul Strategiei europene pentru securitate energetică, publicată la 28 mai (80).

Existența unei piețe interne a energiei pe deplin funcțională și integrată este, de asemenea, esențială pentru asigurarea securității energetice și pentru atingerea obiectivelor politice pe termen lung ale UE într-un mod rentabil. Acesta este unul dintre mesajele principale ale comunicării adoptate de Comisie în luna mai, la solici-tarea Consiliului European.

Totodată, la reuniunea sa din octombrie, Consiliul European a invitat Comisia să ia, cu sprijinul statelor membre, măsuri urgente pentru a asigura atingerea, până în 2020, a unei ținte minime de interconectare de 10 % între rețelele de energie electrică. Consiliul European a stabilit și obiectivul ambițios ca, până în 2030, să se atingă ținta de interconectare de 15 % între rețelele de energie electrică, însărcinând Comisia să raporteze periodic referitor la progresele înregistrate în acest sens. În conformitate cu concluziile Consiliului, ambele obiective vor fi atinse prin punerea în aplicare a proiec-telor de interes comun (81).

Un cadru de politici privind clima și energia pentru 2030În ianuarie, Comisia a prezentat un nou cadru al UE privind clima și energia pen-tru 2030 (82). Propunerea prevede o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 40 % față de nivelul din 1990, un obiectiv obligatoriu la nivelul UE ca energia din surse regenerabile să constituie cel puțin 27 % din consumul total, noi obiective ambițioase pentru politicile privind eficiența energetică, un nou sistem de guvernanță și un nou set de indicatori pentru asigurarea unei energii competitive și sigure, la prețuri convenabile.

Maroš Šefčovič, vicepreședinte al Comisiei responsabil cu uniunea energiei începând cu 1 noiembrie, primind vizita Mariei van der Hoeven, director executiv al Agenției Internaționale a Energiei (IEA), care îi înmânează raportul Energy Policies of IEA Countries — European Union 2014 Review. Clădirea Berlaymont, Bruxelles (Belgia), 1 decembrie.


PONDEREA ENERGIEI DIN SURSE REGENERABILE ÎN CONSUMUL FINAL BRUT DE ENERGIE, UE-28, 2004-2012

Pe baza acestor propuneri de politici, în luna octombrie, Consiliul European a ajuns la un acord cu privire la obiectivele principale și arhitectura cadrului de politică privind clima și energia pentru 2030 (83). El a aprobat un obiectiv UE obligatoriu de a reduce, până în 2030, emisiile interne de gaze cu efect de seră cu cel puțin 40 % față de ni-velul din 1990, un obiectiv UE obligatoriu ca energia din surse regenerabile utilizată la nivelul UE să fie de minimum 27 % și un obiectiv orientativ de îmbunătățire a eficienței energetice cu cel puțin 27 %, care urmează să fie revizuit până în 2020, urmărindu-se o țintă de 30 % la nivelul UE pentru 2030.

EMISIILE DE GAZE CU EFECT DE SERĂ, UE-28, 1990-2012

Aceste obiective vor spori securitatea aprovizionării cu energie a UE, vor contribui la reducerea dependenței sale de importurile de combustibili fosili și o vor face să devi-nă, în general, mai competitivă. Decizia confirmă poziția Uniunii Europene de lider mondial în lupta împotriva schimbărilor climatice. Obiectivul convenit în privința ga-zelor cu efect de seră va reprezenta contribuția UE la acordul mondial privind schim-bările climatice care urmează a fi încheiat la Paris (Franța) în 2015 (84).

0

2 %

4 %

6 %

8 %

10 %

12 %

14 %

16 %

Sursa: Eurostat.

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

60

65

70

75

80

85

90

95

100

105

Emisii totale, inclusiv din industria aviatică internațională, dar cu excepția emisiilor generate de utilizarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură.

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

Sursa: Eurostat.

index 1990 = 100


Uniunea energieiLa summitul său din luna iunie (85), Consiliul European a convenit asupra agendei stra-tegice a Uniunii Europene pentru următorii cinci ani. Agenda strategică se bazează pe cinci priorități globale, una dintre acestea fiind „o uniune a energiei cu o politică pros-pectivă privind clima”. Aceste orientări strategice au fost reafirmate de președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, în orientările sale politice pentru noua Comisie (86), iar Consiliul European din decembrie a invitat Comisia să își prezinte strategia cu sufici-ent timp înainte de summitul său din martie 2015 (87). Noua Comisie a început deja să lucreze la o serie de propuneri pentru o uniune europeană a energiei.

Telecomunicațiile și piața unică digitală

Prețurile serviciilor de roaming au fost reduse de UE cu până la 50 %La 1 iulie, UE a redus la mai puțin de jumătate plafoanele tarifare pentru traficul de date, de la 45 la 20 de cenți/MB (fără TVA). Astfel, au devenit mult mai ieftine utiliza-rea hărților, vizionarea materialelor video, consultarea e-mailurilor și a rețelelor soci-ale în timpul călătoriilor prin UE. De la introducerea plafoanelor tarifare în UE pentru serviciile de comunicații de date în roaming, consumul de date a înregistrat o creștere semnificativă. Tarifele de roaming au atins cota maximă în momentul în care UE a început să ia măsuri în 2007. Rezultatul acestor măsuri a fost o scădere a prețurilor pentru serviciile de roaming de 80-90 % în 2014 comparativ cu nivelul din 2007.

SERVICIILE DE COMUNICAȚII DE DATE ÎN ROAMINGDe la 1 iulie 2014, la 20 de cenți pe megabyte (fără TVA), pentru suma de 1 euro puteți:

Günther Oettinger, comisar pentru economie digitală și societate digitală începând cu 1 noiembrie, la o conferință de presă organizată în clădirea Berlaymont de la Bruxelles (Belgia) la 2 decembrie.

să trimiteți prin e-mail 50 de cărți poștale

acasă

să verificați o hartă de

cinci ori

să consultați online

știrile timp de 10 minute

să efectuați un apel vocal Skype pentru un 1 minut

și ceva sau un apel video pentru

circa 6 până la 10 secunde

să urmăriți pe YouTube clipul de 10 minute

„Cele mai bune goluri”

să descărcați o aplicație simplă

să încărcați trei fotografii

cu rezoluție mare

să efectuați 25 de plăți utilizând

aplicația băncii dumneavoastră

să încărcați pe cloud o prezentare PowerPoint

destul de lungă

să navigați pe Facebook timp de o jumătate de oră


Noi norme pentru reducerea costurilor de internetÎn iunie a intrat în vigoare o nouă directivă menită să micșoreze cu 30 % costul de instalare a conexiunilor de internet de mare viteză (88).

Această nouă legislație va contribui la atingerea obiectivelor Agendei digitale. Până în 2020, toți cetățenii UE ar trebui să aibă acces la internet la o viteză de cel puțin 30 de megabiți pe secundă.

Comisia a redus numărul piețelor de telecomunicații reglementate din EuropaÎn temeiul normelor UE în domeniul telecomunicațiilor, Comisia adoptă și revizuiește periodic recomandarea privind piețele relevante de produse și servicii (89). În octom-brie, Comisia a decis, de comun acord cu statele membre, ca două piețe din sectorul telecomunicațiilor să nu mai facă obiectul reglementării în Europa și ca alte două să fie redefinite pentru a reflecta evoluțiile piețelor și ale tehnologiilor.

Cele două piețe liberalizate sunt piața cu amănuntul de acces la telefonia fixă și piața cu ridicata a inițierii apelurilor fixe. De asemenea, Comisia va redefini două piețe de bandă largă, pentru a limita sarcinile de reglementare la ceea ce este strict necesar pentru un acces competitiv la banda largă și investiții.

Intră în vigoare normele UE privind identificarea electronică și serviciile de asigurare a încrederii

Regulamentul privind identificarea electronică și serviciile de asigurare a încrederii pentru tranzacțiile electronice pe piața internă (eIDAS) (90) face posibilă utilizarea mijloacelor de identificare electronică și a serviciilor electronice de asigurare a încre-derii (și anume semnăturile electronice, sigiliile electronice, mărcile temporale, servi-ciile de distribuție electronică înregistrată și autentificarea unui site internet) de către cetățeni, întreprinderi și administrații publice, pentru a accesa servicii online sau pentru a gestiona tranzacțiile electronice. Cetățenii vor putea efectua în siguranță tranzacții electronice transfrontaliere și vor putea beneficia pe deplin de drepturile lor în întreaga UE, de la înscrierea la o universitate din străinătate la accesul la dosarele medicale electronice. Astfel se va reduce birocrația pentru întreprinderi, acestea pu-tând, de exemplu, să participe pe cale electronică la cereri publice de oferte pe între-gul teritoriu al UE.

Regulamentul a intrat în vigoare în luna septembrie. După adoptarea actelor relevan-te de punere în aplicare (prevăzută să aibă loc până la mijlocul anului 2015), statele membre vor putea recunoaște în mod voluntar e-identificarea din celelalte state membre. Normele privind serviciile de asigurare a încrederii se vor aplica de la 1 iulie 2016. Recunoașterea reciprocă obligatorie a identificărilor electronice se va aplica de la jumătatea anului 2018.

Andrus Ansip, vicepreședinte al Comisiei responsabil cu piața

unică digitală, și Vĕra Jourová, comisar pentru justiție,

consumatori și egalitate de gen, ambii în funcție începând cu

1 noiembrie, discută la ședința săptămânală a colegiului

organizată în clădirea Berlaymont de la Bruxelles (Belgia) la

10 decembrie.

SĂPTĂMANA PROGRAMĂRII INFORMATICE IN UE

Aproximativ 100 000 de copii, părinți și profesori din 38 de

țări au participat la Săptămâna Programării Informatice în UE,

între 11 și 17 octombrie. Obiectivul a fost acela de spori

vizibilitatea codificării și a programării informatice și de a

înlătura misterul din jurul acestor competențe.


Drepturile de proprietate intelectuală și industrială

Protecția drepturilor de proprietate intelectualăEconomia globalizată de astăzi se sprijină din ce în ce mai mult pe sectoarele indus-triale bazate pe cunoaștere, care au rezistat bine la criză și care înregistrează în pre-zent o creștere puternică. Numărul de noi brevete europene, dar și de mărci, desene și modele industriale comunitare înregistrate a crescut de peste două ori între 2003 și 2012. Însă această tendință pozitivă poate fi afectată de numărul mare de încălcări ale drepturilor de proprietate intelectuală (DPI). Numai în 2012, agențiile UE de con-trol la frontieră au înregistrat 90 000 de cazuri de mărfuri suspecte de a fi încălcat DPI (comparativ cu mai puțin de 27 000 de cazuri în 2005). Organizația pentru Coo-perare și Dezvoltare Economică estimează că pierderea anuală înregistrată de eco-nomia mondială ca urmare a încălcării DPI este de aproximativ 200 de miliarde EUR.

Acesta este motivul pentru care, de la începutul anului 2014, există un nou regula-ment (91) care reglementează asigurarea, de către autoritățile vamale, a respectării DPI pentru mărfurile care trec frontierele UE. Regulamentul prevede, printre altele, distrugerea rapidă a mărfurilor suspecte și proceduri simplificate pentru transporturi-le mici, astfel încât să se ușureze sarcinile autorităților vamale și ale deținătorilor de drepturi, în special în contextul creșterii spectaculoase a vânzărilor pe internet. În iulie, Comisia a adoptat două comunicări: un plan de acțiune pentru a soluționa problema încălcării DPI în UE (92) și o strategie pentru protecția și asigurarea respectării DPI în țări din afara UE (93). Planul de acțiune stabilește o serie de măsuri menite să focali-zeze politica UE de asigurare a respectării drepturilor de proprietate intelectuală pe încălcările la scară comercială (după așa-numita abordare a „urmăririi banilor”). Strategia, care stabilește o abordare internațională, examinează schimbările recente și prezintă modalități de îmbunătățire a mijloacelor de acțiune actuale ale Comisiei în vederea promovării unor standarde consolidate în materie de DPI în țările care nu fac parte din UE și de a combate comerțul cu mărfuri care încalcă DPI.

Gestiunea colectivă a drepturilor

În februarie, Uniunea Europeană a adoptat noua directivă privind gestiunea colec-tivă a drepturilor de autor și acordarea de licențe multiteritoriale pentru drepturi-le asupra operelor muzicale pentru utilizare online (94).

Obiectivul directivei este să amelioreze funcționarea organizațiilor de gestiune colectivă, care au rol de intermediari între titularii drepturilor de autor și dreptu-rilor conexe din diverse sectoare, cum ar fi muzica, cărțile și cinematografia, și furnizorii de servicii care doresc să utilizeze lucrările lor.

Aceasta prevede norme privind guvernanța și transparența societăților de gestiu-ne colectivă și se asigură că titularii de drepturi au un cuvânt de spus în gestiona-rea drepturilor lor. De asemenea, directiva cuprinde norme care să faciliteze acor-darea de licențe multiteritoriale de către organizațiile de gestiune colectivă a drepturilor de autor asupra operelor muzicale pentru utilizare online. Aceasta va ajuta furnizorii de servicii online să poată oferi o cantitate mare de opere muzica-le în mai multe teritorii, pe baza unei autorizații unice. Adoptarea directivei menționate reprezintă, așadar, un pas major în direcția creării pieței unice digitale.

În prezent, Comisia lucrează îndeaproape cu statele membre pentru a se asigura că dispozițiile directivei sunt transpuse în legislația națională până la 10 aprilie 2016.


Jocurile de norocÎn iulie, Comisia a adoptat o recomandare privind serviciile de jocuri de noroc online (95). Recomandarea încurajează statele membre să aibă în vedere un nivel ridicat de protecție a consumatorilor, a jucătorilor și a minorilor, prin adoptarea unor principii aplicabile serviciilor de jocuri de noroc online, precum și publicității și sponso-rizării responsabile pentru aceste servicii.

Politica antitrust

În 2014, Comisia a adoptat șase decizii antitrust în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1/2003 (96).

Deciziile de interdicție în conformitate cu articolul 7 din regulament

▶ OPCOM (97): Comisia a amendat S.C. OPCOM S.A. cu puțin peste 1 milion EUR pentru că a abuzat de poziția sa dominantă pe piața românească pentru a facilita tranzacțiile spot cu energie electrică. OPCOM administrează singura bursă de energie electrică din România. Comisia a constatat că, timp de peste cinci ani, OPCOM i-a discriminat pe comercianții de energie electrică cu sediul în UE, dar în afara României.

▶ Motorola (98): Comisia a adoptat o decizie prin care se constata că introducerea, de către Motorola Mobility, și punerea în executare a unei acțiuni în încetare împotriva Apple în fața unei instanțe germane, pe baza unui brevet esențial pentru aplicarea unor standarde (SEP) în ceea ce privește un telefon inteligent, constituie un abuz de poziție dominantă, date fiind circumstanțele speciale în care s-a recurs la respectiva acțiune în încetare. Comisia a impus societății Motorola să elimine efectele negative produse de acțiunea menționată.

▶ Servier (99): Comisia a impus o amendă societății farmaceutice franceze Servier și unui număr de cinci producători de medicamente generice – și anume Niche/Unichem, Matrix (care face acum parte din Mylan), Teva, Krka și Lupin – pentru încheierea unei serii de acorduri care urmăreau să protejeze medicamentul împotriva tensiunii arteriale cu cele mai mari vânzări al Servier, Perindopril, de concurența, la nivelul prețurilor, a medicamentelor generice din UE. Amenzile s-au ridicat la 427,7 milioane EUR. Prin intermediul unei achiziții de tehnologie și al unei serii de acorduri amiabile în materie de brevete încheiate cu producătorii de medicamente generice concurenți, societatea Servier a pus în aplicare o strategie ca să excludă concurența și să întârzie intrarea pe piață a medicamentelor generice mai ieftine, în detrimentul pacienților și al bugetelor publice.

▶ Slovak Telekom (100): Comisia a impus o amendă de 38,8 milioane EUR societății Slovak Telekom a.s. și societății-mamă a acesteia, Deutsche Telekom AG, deoarece, timp de peste cinci ani, au urmat o strategie abuzivă de eliminare a concurenței de pe piața slovacă a serviciilor de bandă largă. Deutsche Telekom a primit și o amendă suplimentară de 31 de milioane EUR pentru a se asigura un efect disuasiv suficient, precum și pentru a sancționa comportamentul abuziv repetat al societății, care fusese deja amendată în 2003 pentru o practică de micșorare a marjei pe piețele de bandă largă din Germania.

Deciziile privind angajamentele în conformitate cu articolul 9 din regulament

▶ Visa (101): Comisia a acceptat și a conferit caracter obligatoriu angajamentelor propuse de Visa Europe de a-și reduce semnificativ comisioanele interbancare multilaterale pentru plățile cu carduri de credit, la 0,3 % din valoarea operațiunii (o reducere de aproximativ 40-60 %), și de a-și reforma regulile pentru a facilita concurența transfrontalieră.


▶ Samsung (102): Potrivit angajamentelor asumate de Samsung, cărora Comisia le-a conferit caracter obligatoriu din punct de vedere juridic, această societate nu va iniția acțiuni în încetare în Europa pe baza SEP-urilor pe care le deține pentru telefoane inteligente și tablete împotriva beneficiarilor de licență care acceptă un anumit cadru de acordare a licenței. În acest cadru, în orice litigiu cu privire la ceea ce înseamnă condiții echitabile, rezonabile și nediscriminatorii pentru brevetele în cauză hotărârea va fi luată de o instanță sau, în cazul în care ambele părți sunt de acord, de un arbitru. Angajamentele prevăd, așadar, o „sferă de siguranță” pentru toți potențialii beneficiari de licențe pentru SEP-urile Samsung relevante. Potențialii beneficiari de licențe care acceptă cadrul de acordare a licenței vor fi cu adevărat protejați de acțiunile în încetare pe baza SEP introduse de Samsung.

▶ Totodată, Comisia a transmis o comunicare privind obiecțiunile societății bulgare Energy holding pentru un abuz suspectat de poziție dominantă pe piața angro a energiei electrice din Bulgaria (103).

Directiva privind acțiunile în despăgubire

Respectarea normelor antitrust ale UE este asigurată nu numai de către Comisie și autoritățile naționale din domeniul concurenței (asigurarea respectării norme-lor la nivel public), ci și de către instanțele naționale atunci când acestea prote-jează drepturile materiale prevăzute de articolele 101 și 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, de exemplu, prin acordarea de despăgubiri pentru consumatorii și întreprinderile prejudiciate în urma încălcării acestor norme (asi-gurarea respectării normelor la nivel privat). Curtea de Justiție a Uniunii Europene a afirmat că eficacitatea deplină a normelor antitrust ale UE ar fi pusă în pericol în cazul în care persoanele fizice nu pot solicita despăgubiri pentru prejudiciul cauzat de încălcarea acestor norme. Cu toate acestea, din cauza obstacolelor procedurale și a incertitudinii juridice, în prezent, doar un număr redus de victime obțin, în practică, despăgubiri. În plus, normele naționale diferă foarte mult și, prin urmare, șansele victimelor de a obține despăgubiri depind în mare măsură de statul membru în care locuiesc. Doar aproximativ 25 % din deciziile de constata-re a unei încălcări adoptate de Comisie între 2006 și 2012 au fost urmate de acțiuni în despăgubire private. Majoritatea acestor acțiuni au fost introduse în doar câteva state membre.

La 26 noiembrie, Parlamentul European și Consiliul au adoptat directiva privind acțiunile în despăgubire în materie de încălcare a normelor antitrust (104). Adop-tarea directivei s-a făcut pe baza unei propuneri a Comisiei din iunie 2013 (105).

Directiva introduce norme pentru a ajuta victimele încălcărilor normelor UE în materie de concurență să își exercite în mod efectiv dreptul la despăgubire inte-grală. Cu titlu de exemplu, aceste norme permit victimelor să aibă acces mai ușor la probe, prevăd termene de prescripție suficient de lungi și introduc competența judecătorului de a estima valoarea prejudiciului suferit. Directiva reglementează și interacțiunea dintre asigurarea respectării legislației în materie de concurență la nivel public și la nivel privat, asigurând astfel, la nivel global, o respectare efi-cace a normelor UE în domeniu. În acest sens, directiva garantează că victimele care solicită o despăgubire pot beneficia de asigurarea, la nivel public, a respec-tării legislației în materie de concurență, de exemplu, bazându-se pe decizia unei autorități naționale în domeniul concurenței ca dovadă irefutabilă a încălcării în fața instanțelor din același stat membru. Directiva asigură, de asemenea, faptul că eficacitatea asigurării respectării legislației la nivel public nu este perturbată de cea la nivel privat, în special în ceea ce privește programele de clemență, care constituie un instrument esențial pentru descoperirea și sancționarea cartelurilor. Astfel, declarațiile de clemență nu pot fi divulgate în cadrul acțiunilor în despăgu-bire și există anumite limitări (condiționate) ale răspunderii solidare acordate beneficiarilor de imunitate.


NUMĂRUL DE INTERVENȚII ÎN CAZURI DE ÎNCĂLCARE A NORMELOR ANTITRUST ȘI ÎN CAZURI DE CARTEL, 2005-2013

Carteluri

Comisia a emis zece decizii referitoare la carteluri și a impus amenzi de aproape 1,7 miliarde EUR.

▶ Comisia a constatat că primii patru mari producători de spumă poliuretanică flexibilă – Vita, Carpenter, Recticel și Eurofoam – au participat la un cartel și a impus amenzi în valoare de 114 milioane EUR. Spuma poliuretanică flexibilă este utilizată în principal în mobilierul de uz casnic, cum ar fi saltelele sau canapelele, precum și în sectorul auto (106).

▶ Într-un caz de înțelegere de cartel, Comisia a impus amenzi în valoare totală de 5,97 milioane EUR celor mai mari două burse europene de energie electrică – EPEX Spot (EPEX) și Nord Pool Spot (NPS) – pentru că au convenit să nu își facă concurență pentru serviciile de tranzacționare la vedere a energiei electrice în Spațiul Economic European (SEE). Bursele energiei electrice sunt piețe organizate pentru comercia-lizarea energiei electrice. Tranzacționarea la vedere înseamnă tranzacționare pe termen scurt, cum ar fi în aceeași zi sau în ziua următoare. NPS și EPEX au beneficiat de o reducere a cuantumului amenzii de 10 % după ce au convenit să soluționeze cauza împreună cu Comisia (107).

Interzicerea cartelurilor

Antitrust, altele (2)

Antitrust, angajamente

Norme antitrust

Cartel, altele (1)

Procedură de tranzacție

Cartel, hibrid

10

13

14 14 14

11 11

8

12

2

2

1

5

1

4

1

7

1

1

4

7

1

1

6

5

1

1

1

1

2

3

1

4

5

1

1

4

2

8

1

4

6

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

3

1

3

4

1

(1) Plângeri respinse.(2) Plângeri respinse, abateri de la procedură, plată de penalizări.

Sursa: Direcția Generală Concurență.


▶ Într-un alt caz de înțelegere, Comisia a constatat că Lutèce, Prochamp și Bonduelle au participat la un cartel pentru a-și coordona prețurile și pentru a-și împărți între ei clienții de conserve de ciuperci din Europa timp de peste un an și a impus amenzi în valoare totală de 32,2 milioane EUR. Societatea Lutèce nu a fost amendată deoarece a beneficiat de imunitate în temeiul comunicării Comisiei privind politica de clemență din 2006 pentru că a dezvăluit Comisiei existența cartelului. Prochamp a beneficiat de reduceri ale cuantumului amenzii. Dat fiind că toate cele trei societăți au convenit să soluționeze cauza împreună cu Comisia, amenzile lor au fost reduse cu încă 10 % (108).

▶ O altă înțelegere de cartel a implicat producători de rulmenți pentru mașini și camioane. Două societăți europene – SKF și Schaeffler – și patru societăți japo-neze – JTEKT, NSK, NFC și NTN, cu filiala sa franceză NTN-SNR – au primit o amendă de 953 de milioane EUR pentru participarea la o înțelegere de tip cartel pe piața rulmenților auto. Rulmenții auto sunt utilizați de producătorii de autovehicule, camioane și piese de schimb pentru a reduce frecarea dintre piesele mobile în interiorul vehiculelor (109).

▶ Comisia a impus o amendă în cazul Ervin, Winoa, Metalltechnik Schmidt și Eisenwerk Würth, în valoare totală de 30,7 milioane EUR, pentru participarea la o înțelegere de tip cartel prin care, timp de peste șase ani, și-au coordonat prețurile la abrazivii din oțel în Europa. Abrazivii din oțel sunt particule fine de oțel utilizate pentru curățarea sau lustruirea suprafețelor metalice în siderurgie, sectorul auto, metalurgie și petrochimie. Aceștia sunt de asemenea utilizați pentru tăierea pietrelor dure, cum ar fi granitul și marmura. Ervin nu a fost amendată deoarece a beneficiat de imunitate după ce i-a dezvăluit Comisiei existența acestei înțelegeri. Întrucât toate cele patru societăți au convenit să soluționeze cauza, amenzile lor au fost reduse cu 10 % (110).

▶ Comisia a constatat că 11 producători de cabluri electrice de înaltă tensiune subterane și submarine – ABB, Nexans, Prysmian (anterior Pirelli), J-Power Systems (anterior Sumitomo Electric și hitachi Metals), Viscas (anterior Furukawa Electric și Fujikura), EXSYM (anterior SWCC Showa și Mitsubishi Cable), Brugg, NKT, Silec (anterior Safran), LS Cable și Taihan – operau un cartel și a impus amenzi în valoare totală de 301,6 milioane EUR. Cablurile de acest tip sunt folosite de regulă pentru conectarea unităților de producție a energiei electrice la rețeaua de electricitate sau pentru interconectarea rețelelor electrice din diferite țări (111).


▶ Comisia a amendat producătorii de cipuri pentru carduri inteligente cu 138 de milioane EUR pentru constituirea unui cartel. Infineon, Philips, Samsung și Renesas (la momentul respectiv, o societate mixtă a hitachi și Mitsubishi) și-au coordonat comportamentele pe piață în ceea ce privește cipurile pentru carduri inteligente în SEE. În urma dezvăluirii existenței cartelului, Renesas a beneficiat de imunitate totală (112), conform comunicării Comisiei privind politica de clemență din 2006.

▶ Într-un alt caz, Comisia a constatat că două bănci internaționale – Royal Bank of Scotland (RBS) și JP Morgan – au participat la o înțelegere bilaterală ilegală menită să influențeze rata dobânzii de referință LIBOR pentru francul elvețian în perioada martie 2008-iulie 2009. RBS nu a fost amendată, beneficiind de imunitate deoarece a dezvăluit existența înțelegerii, dar JP Morgan a fost amendată cu suma de 61,6 milioane EUR după ce a beneficiat de o reducere pentru cooperarea sa la anchetă, în temeiul comunicării Comisiei privind politica de clemență, precum și de o reducere de 10 % deoarece a acceptat să soluționeze cauza împreună cu Comisia (113).

▶ S-a constatat, de asemenea, că patru bănci internaționale – RBS, UBS, JP Morgan și Crédit Suisse – au operat un cartel în ceea ce privește marjele de licitație ale instrumentelor financiare derivate pe rata dobânzii în franci elvețieni în SEE. Comisia a impus amenzi în valoare totală de 32,3 milioane EUR. RBS a beneficiat de imunitate deoarece a dezvăluit Comisiei existența înțelegerii. UBS și JP Morgan au primit reduceri ale amenzilor, în temeiul comunicării privind politica de clemență, întrucât au cooperat la anchetă. Toate cele patru bănci au beneficiat de o reducere de 10 % deoarece au convenit să soluționeze cauza (114).

▶ Ultimul caz de cartel al anului a implicat cinci producători de plicuri – Bong (Suedia), GPV și hamelin (Franța), Mayer-Kuvert (Germania) și Tompla (Spania) – care au primit amenzi de peste 19,4 milioane EUR pentru stabilirea prețurilor și împărțirea clienților pentru anumite tipuri de plicuri (115).

Comisia a trimis comunicări privind obiecțiunile unor societăți suspectate de implica-re într-un cartel cu instrumente financiare derivate pe rata dobânzii în euro (116) și în carteluri cu instrumente financiare derivate pe rata dobânzii în yeni (117). Alte trei co-municări privind obiecțiunile au vizat cooperarea în privința unui nou agent refrigerent pentru sistemele de climatizare ale autoturismelor (118), coluziunea cu privire la prețurile abrazivilor din oțel (119) și coluziunea cu privire la prețuri între producătorii de camioane de tonaj mare și mediu (120).

S-au desfășurat inspecții neanunțate în sectoarele sistemelor de evacuare auto (121) și biocarburanților (122).

Concentrările economice

După punerea în aplicare cu succes a pachetului de măsuri de simplificare (123) înce-pând cu ianuarie 2014, ceea ce a determinat creșterea efectivă a numărului de cazuri simplificate la aproape 70 % și a înlesnit notificarea concentrărilor economice pentru societăți, Comisia a publicat, în luna iulie, o carte albă privind o posibilă reformă a regulamentului UE privind concentrările economice (124). Propunerile au obiectivul de a face mai cuprinzător controlul UE asupra concentrărilor economice, permițând Co-misiei să facă față mai bine situațiilor în care unele participații minoritare fără pute-re de control pot afecta concurența, menținând totodată sistemul mai simplu și mai puțin împovărător pentru întreprinderi. În același timp, cartea albă propune ca înain-tarea cazurilor între statele membre și Comisie să fie mai simplă și mai rapidă și ca birocrația să fie redusă pentru simplificarea procedurilor.


În cursul anului 2014, Comisiei i-au fost notificate 145 de concentrări economice, dintre care 123 au fost autorizate necondiționat. Trei concentrări economice au fost autorizate după prezentarea de angajamente în faza I, iar alte două în urma prezen-tării de angajamente în faza II (125).

NUMĂRUL DE DECIZII PRIVIND CONCENTRĂRILE ECONOMICE, 2005-2013

Printre concentrările economice autorizate necondiționat în cursul unei investigații în faza I s-au numărat achiziționarea operațiunilor Dalkia din Franța de către FED și fuziunea a două grupuri internaționale de publicitate și comunicare, Publicis și Omni-com. O operațiune a fost autorizată necondiționat după o investigație în faza II – achiziționarea de către holcim a operațiunilor regionale ale Cemex în sectorul mate-rialelor de construcții, în principal în Germania de Vest.

Sursa: Direcția Generală Concurență.

Intervenții (includ o interdicție în 2007)

Autorizare în a doua etapă fără măsuri corective

Autorizare în prima etapă (procedura nesimplificată)

Autorizare în prima etapă (procedura simplificată)

107

299

169

2

21

348

211

112

4

21

398

238

130

5

25

343

190

117

9

27

270

143

110

116

311

191

108

48

272

170

84

117 269

166

86

215

243

143

82

18

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013


Printre concentrările economice autorizate cu măsuri corective s-au numărat, de pildă, două din sectorul chimic: înființarea unei societăți mixte între Solvay și INEOS în sectorul policlorurii de vinil (PVC) (126), sub rezerva unor dezinvestiții în mai multe fabrici, și achiziționarea de către huntsman a activelor legate de dioxidul de titan ale Rockwood (127), de asemenea, sub rezerva unor dezinvestiții. Au existat două astfel de cazuri în sectorul telefoniei mobile: achiziționarea telecomunicațiilor mobile ale E-Plus din Germania de către Telefónica Deutschland (128) și achiziționarea operațiunilor de telecomunicații mobile ale Telefónica din Irlanda (O2 Irlanda) de către hutchison 3G (129), ambele făcând obiectul unor pachete de angajamente care să garanteze existența concurenței pe piețele respective. Alte concentrări economice autorizate cu măsuri corective au fost: achiziționarea diviziei de soluții de laminare a sticlei/viniluri a societății chimice DuPont de către concurentul său, Kuraray (130); achiziționarea producătorului spaniol de cutii din metal pentru alimente Mivisa de către concurentul său, Crown (131); achiziționarea operatorului neerlandez de televiziune prin cablu Zigoo de către Liberty Global (132); achiziționarea producătorului de oțel-carbon Rautaruukki din Finlanda de către concurentul său suedez SSAB (133); fuziunea dintre furnizorii de banane Chiquita Brands International și Fyffes (134); fuziunea dintre companiile mari-time hapag Lloyd și Compañia Sudamericana de Vapores (135); achiziționarea unui producător de dispozitive medicale cu sediul în Irlanda, Covidien, de către societatea americană Medtronic (136); preluarea de către Etihad a controlului în comun asupra Alitalia (137); achiziționarea unei părți din divizia producătoare de materiale de fricțiune a honeywell de către concurentul său, Federal-Mogul (138); și crearea unei societăți mixte în domeniul aerospațial și al apărării între Airbus și Safran (139), toate acestea făcând obiectul unor dezinvestiții.

Totodată, Comisia a emis o decizie de constatare a unei încălcări procedurale, prin care a impus o amendă de 20 de milioane EUR pentru încălcarea clauzei de standstill de către Marine harvest, care a efectuat prematur achiziționarea întreprinderii Morpol (140).

Ajutoare de stat

În 2014, Comisia a realizat o reformă ambițioasă a normelor de control al ajutoarelor de stat, lansată prin comunicarea Comisiei privind modernizarea ajutoarelor de stat (141) din 2012. În cursul anului 2014, Comisia a adoptat următoarele orientări și reglementări:

▶ orientări privind finanțarea prin capital de risc (142);

▶ orientări pentru sectorul aviației (143);

▶ un cadru pentru cercetare, dezvoltare și inovare (C&D&I) (144);

▶ orientări privind energia și protecția mediului (145);

▶ un regulament general de exceptare pe categorii de ajutoare (146);

▶ proiecte importante de interes european comun (147);

▶ orientări pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare (148).

Margrethe Vestager, comisar pentru concurență începând cu 1 noiembrie, oferă detalii cu privire la măsurile luate împotriva unui presupus cartel al constructorilor

de camioane care încalcă normele antitrust ale UE. Clădirea Berlaymont, Bruxelles (Belgia), 20

noiembrie.


Pachetul revizuit și simplificat de norme stimulează creșterea economică și competi-tivitatea prin faptul că reduce birocrația și permite statelor membre să implementeze rapid măsuri de „ajutoare bune” în sprijinul redresării economice și al atingerii obiec-tivelor strategiei Europa 2020. Versiunea revizuită și extinsă a regulamentului de exceptare pe categorii de ajutoare este piatra de temelie a reformei. Ea reprezintă cadrul juridic principal care le permite statelor membre să acorde ajutoare fără noti-ficarea prealabilă a Comisiei. Domeniul de aplicare al regulamentului a fost extins atât pe verticală, prin creșterea pragurilor de notificare și a intensităților maxime ale ajutoarelor, cât și pe orizontală, prin includerea unor noi categorii de ajutoare. În cazul în care caracteristicile „ajutoarelor bune” nu pot fi identificate în mod clar în prealabil, Comisia va continua să evalueze măsurile de ajutor propuse în temeiul unei serii de orientări tematice revizuite și consolidate.

Tot în 2014, Comisia a demarat anchete aprofundate cu privire la posibile ajutoare de stat care au fost acordate, prin decizii fiscale, societății Apple în Irlanda, Starbucks în Țările de Jos, precum și Fiat Finance and Trade și Amazon în Luxemburg. Deciziile fiscale vizează prețurile de transfer între entități din același grup. Prețurile de trans-fer – prețurile practicate în tranzacții între entitățile aceluiași grup – determină baza de impozitare a unei întreprinderi într-o anumită jurisdicție. Prin stabilirea unor prețuri mai mari sau mai mici decât cele standard pentru anumite bunuri sau servicii furni-zate membrilor grupului, societățile pot să își transfere profiturile din jurisdicții cu un nivel ridicat de impozitare către unele cu un nivel scăzut de impozitare. Astfel, se re-duce sarcina fiscală globală a întreprinderilor și se erodează bazele de impozitare din statele membre ale UE. În toate cazurile respective, Comisia a ridicat întrebarea dacă autoritățile fiscale aprobaseră modalități de stabilire a prețurilor de transfer care se poate să nu fi respectat principiul concurenței depline (mai exact, care să reflecte prețurile pieței). În cazul în care anumitor societăți li s-a permis să aplice prețuri de transfer care nu corespund condițiilor de piață, autoritățile fiscale în cauză vor fi acordat un avantaj selectiv respectivelor societăți.

Eficiență administrativă sporită

Programul privind o reglementare adecvată și funcționalăPentru a se asigura că obiectivele politice ale UE sunt atinse cu costuri minime, Comi-sia și-a continuat programul privind o reglementare adecvată și funcțională (REFIT) în 2014, verificând ansamblul actelor legislative ale UE pentru a identifica sarcinile, inconsecvențele și măsurile ineficace. Drept urmare, Comisia a identificat aproape 200 de acțiuni prin care să simplifice și să reducă sarcinile de reglementare, să retragă sau să abroge legislația care nu mai era necesară și să evalueze domeni-ile de politică pentru a se asigura că acestea sunt satisfăcătoare. Aceste acțiuni au fost reunite într-un tablou de bord cuprinzător (149) care permite purtarea unui dialog transparent despre progresele înregistrate în direcția atingerii rezultatelor dorite, dar și formularea de observații și sugestii de către părțile interesate.


Prin intermediul REFIT, Comisia urmărește ca legislația UE să se axeze pe aspectele care sunt abordate cel mai bine la nivel european. Punerea în aplicare a programului REFIT în 2014 a obținut rezultate semnificative. De exemplu, normele privind achizițiile publice au fost simplificate pentru a permite societăților să economisească până la 20 % din costuri cu ajutorul achizițiilor publice electronice. Introducerea facturării în întregime electronice a TVA-ului și a unui nou brevet unitar al UE sunt măsuri impor-tante de reducere a costurilor pentru întreprinderi. Întreprinderile mici beneficiază, de exemplu, de un sistem simplificat de raportare financiară și de o reducere substanțială a taxelor de înregistrare pentru substanțele chimice.

Se așteaptă decizia legiuitorului în privința unor alte propuneri în acest domeniu, cum ar fi introducerea unui model standard de declarație TVA la nivelul UE (150), iar Comisia pregătește între timp propuneri noi, precum integrarea statisticilor referitoare la în-treprinderi. În 2014, Comisia a retras 53 de propuneri care au rămas nesoluționate în procedura legislativă și care nu aveau o perspectivă pozitivă în ceea ce privește relu-area dezbaterii politice asupra chestiunilor respective.

Grupul la nivel înalt privind sarcina administrativă a fost înființat în 2007 pentru a oferi consultanță Comisiei cu privire la punerea în aplicare a programului de acțiune pentru reducerea sarcinilor administrative în Uniunea Europeană. Grupul a fost prezi-dat de Edmund Stoiber, fostul prim-ministru al Bavariei, și a fost alcătuit din 15 mem-bri aleși pe baza experienței lor în domeniul mai bunei legiferări. Mandatul grupului a fost prelungit în 2010 și 2012 și s-a încheiat la 31 octombrie 2014, când a fost pu-blicat raportul său final. În total, acesta a adoptat peste 45 de avize și rapoarte, pre-zentând Comisiei câteva sute de sugestii referitoare la modalitățile de reducere a sarcinii administrative și evidențiind cele mai bune practici din statele membre în ceea ce privește punerea în aplicare a legislației UE în cel mai puțin împovărător mod cu putință. Potențialul total de reducere a sarcinii administrative al tuturor recoman-dărilor formulate de acest grup este estimat la peste 41 de miliarde EUR anual.

Consultări privind orientărileCrearea unui mediu de reglementare mai simplu pentru întreprinderi și cetățeni în întreaga Europă presupune ca instituțiile UE, statele membre și părțile interesate din lumea afacerilor și din societatea civilă să colaboreze și să își asume împreună răspunderea pentru o legiferare mai bună. În acest scop, Comisia își îmbunătățește permanent instrumentele de reglementare inteligentă. În 2014, au avut loc consultări publice pe tema revizuirii orientărilor privind evaluarea impactului (151), a orientărilor privind consultarea părților interesate (152) și a celor privind politica de evaluare (153). Rezultatele acestor consultări vor contribui la modelarea politicii de reglementare inteligentă în următorul mandat legislativ al Comisiei.


Contribuția comerțului la creșterea economică

Comerțul a devenit un mijloc important de realizare a creșterii economice și de crea-re de locuri de muncă în economia UE. În perioada crizei, contribuția sa pozitivă la creșterea exporturilor nete a făcut recesiunea cu mult mai ușor de îndurat, deși componentele cererii interne, atât la nivel public, cât și privat, au continuat să fie de-ficitare. Exporturile de bunuri și servicii în afara UE sunt în continuare puternice – în-sumând 1 738 de miliarde EUR, respectiv 678 de miliarde EUR în 2013 –, ceea ce a dus la o balanță comercială în general pozitivă de 226,8 miliarde EUR în privința ex-porturilor de bunuri și servicii. UE beneficiază foarte mult de pe urma globalizării și este bine poziționată pentru a putea câștiga și mai mult din creșterea schimburilor comerciale. Mai mult, contribuția comerțului la creșterea economică tinde doar să crească în viitor, având în vedere că, potrivit estimărilor, 90 % din creșterea economi-că mondială din următorii 10-15 ani va fi generată în afara Europei, drept care UE trebuie să își consolideze relațiile comerciale și de investiții cu noile centre ale creșterii mondiale. Pe termen lung, deschiderea economiei către comerț și investiții este și ea o sursă majoră de investiții private și de creștere a productivității, două elemente de care UE are urgentă nevoie.

Obiectivul central al politicii comerciale comune a UE este acela de a menține și, acolo unde este necesar, de a reinventa poziția Europei în lanțurile de aprovizionare mondiale. Cu toate că producția pe teritoriul UE continuă să fie extrem de importantă, trebuie recunoscut faptul că, în multe sectoare, țările sunt mai puțin capabile să aibă propria producție. În prezent, comerțul presupune adăugarea de noi și noi straturi de valoare, de la cercetare, dezvoltare și proiectare până la producția componentelor, asamblare și logistică.

Agenda UE privind politica comercială poate face ca aceste forțe să fie mai puternice. Se estimează că agenda comercială bilaterală actuală ar putea să genereze o creștere a PIB-ului statelor membre de peste 2 %, adică de peste 250 de miliarde EUR, dar și să sprijine o creștere de peste 2 milioane de locuri de muncă legate de domeniul comerțului în întreaga UE, în plus față de cele peste 30 de milioane asigurate deja de exporturi.

În 2014, UE și-a urmat agenda ambițioasă a negocierilor comerciale bilaterale, potri-vit politicii „Europa globală”. Uniunea a înregistrat progrese către încheierea unor acorduri de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare cu parteneri comerciali cheie, precum Japonia și Statele Unite. În luna septembrie, președintele Comisiei și prim-mi-nistrul Canadei, Stephen harper, au anunțat încheierea negocierilor pe tema unui acord economic și comercial cuprinzător între UE și această țară. Acest acord de liber schimb urmează să înlăture 99 % din taxele practicate între cele două economii și să creeze considerabile oportunități noi de acces pe piață pentru servicii și investiții. Un studiu economic realizat în comun de UE și Canada înainte de lansarea negocierilor a arătat că încheierea unui acord comercial cuprinzător ar putea majora schimburile lor bilaterale cu peste 25 de miliarde EUR pe an.

Au fost de asemenea finalizate negocierile cu Ecuadorul și cu trei grupări regionale de țări din Africa de Vest, de Est și de Sud. Negocierile pentru un acord de liber schimb cu Singapore au fost încheiate, iar cele pentru un acord cu Vietnamul ar putea fi fina-lizate la începutul anului 2015.


EXPORTURI DE BUNURI ȘI SERVICII CĂTRE ȚĂRILE DIN AFARA UE

Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții

Relațiile comerciale dintre UE și Statele Unite sunt deja pe primul loc la nivel mondial. În fiecare zi, între ele au loc schimburi comerciale în valoare de 2 miliarde EUR, astfel încât orice barieră ridicată din calea comerțului dintre ele ar putea aduce câștiguri economice semnificative. Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții aflat în curs de negociere între UE și Statele Unite are ca scop înlăturarea barierelor din calea comerțului într-o varietate de sectoare economice pentru a ușura cumpărarea și vânzarea de bunuri și servicii. Pe lângă reducerea taxelor vamale în toate sectoarele, UE și Statele Unite doresc să combată și alte bariere, din afara frontierelor vamale, cum ar fi diferențele la nivelul reglementărilor tehnice, al standardelor și al procedu-rilor de aprobare. Acest tip de bariere presupun adeseori timp și bani cheltuiți de societățile care doresc să își vândă produsele pe ambele piețe. Reducerea impactului acestor diferențe asupra comerțului ar putea da un impuls dramatic comerțului dintre UE și Statele Unite ale Americii, fără a afecta în niciun fel standardele ridicate de protecție a consumatorilor, a sănătății, a mediului și a muncii existente în Europa.

200

0

400

600

800

1 000

1 200

1 400

1 600

1 800

în miliarde EUR

Exporturile de mărfuri din UE-28 către țări din afara UE

Exporturile de servicii din UE-28 către țări din afara UE

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Cecilia Malmström, comisar pentru comerț începând cu 1 noiembrie, alături de Michael

Froman, reprezentantul pentru comerț al SUA, în cursul vizitei

sale la Washington (Statele Unite) din 8 decembrie,

întreprinsă cu scopul de a face un bilanț al negocierilor în curs de

desfășurare pe tema Parteneriatului transatlantic

pentru comerț și investiții.


Comerțul multilateral

UE și-a continuat activitatea în cadrul forumurilor pe tema comerțului multilateral, precum Organizația Mondială a Comerțului (OMC) de la Geneva (Elveția), după succe-sul celei de a noua reuniuni ministeriale a OMC organizate la Bali (Indonezia) în de-cembrie 2013. Acordul la care au ajuns membrii OMC spre sfârșitul anului 2014 a însemnat că a fost demarată, în sfârșit, punerea în aplicare a acordului de facilitare a comerțului, ceea ce a permis reluarea activității pe tema unui program de lucru în vederea încheierii negocierilor din cadrul rundei de la Doha.

UE a continuat totodată liberalizarea comerțului prin inițiative sectoriale multilaterale, în special revizuirea Acordului privind tehnologia informației și negocierile pentru un acord privind comerțul cu servicii.

UE pledează de multă vreme pentru eliminarea barierelor tarifare și netarifare din calea comerțului cu bunuri și servicii de mediu în cadrul OMC, dar și în cadrul negoci-erilor sale referitoare la acorduri bilaterale și regionale de liber schimb. În luna iulie, UE și alți 13 membri ai OMC au deschis oficial negocierile multilaterale din cadrul OMC pe tema liberalizării schimburilor comerciale de produse ecologice.

UE și China au semnat un acord istoric de recunoaștere reciprocă și și-au intensificat cooperarea vamală

Comercianții de încredere din UE și din China vor beneficia de costuri mai mici, de proceduri simplificate și de mai multă previzibilitate în activitățile pe care le desfășoară datorită unui acord de recunoaștere reciprocă semnat în luna mai. În temeiul acestui acord, UE și China se angajează să își recunoască reciproc comercianții de încredere certificați, ceea ce le permite acestor societăți să bene-ficieze de controale mai rapide și de simplificarea formalităților administrative pentru vămuire. Recunoașterea reciprocă a comercianților de încredere permite totodată autorităților vamale să își concentreze resursele asupra zonelor cu risc real, fiind îmbunătățită astfel securitatea lanțului de aprovizionare de ambele părți. UE este primul partener comercial care a încheiat un astfel de acord cu China, după ce semnase deja acorduri similare cu Japonia (în 2011) și cu Statele Unite (în 2012).

În paralel, dat fiind că China reprezintă principala sursă a exporturilor către UE care încalcă drepturile de proprietate intelectuală (acestei țări revenindu-i două treimi din totalitatea articolelor reținute în 2012), în luna mai a fost semnat și un nou plan de acțiune privind cooperarea vamală dintre UE și China în materie de DPI (2014-2017), în scopul combaterii încălcării DPI la sursă și de-a lungul între-gului lanț de aprovizionare.


Politica agricolă și politicile din domeniul maritim și din domeniul pescuitului

Agricultura

Noua politică agricolă comunăNoul cadru de politică la nivelul UE pentru agricultură: politica agricolă comună 2014-2020Politica agricolă comună (PAC) constituie răspunsul Europei la nevoia de a garanta un standard de viață decent pentru 12 milioane de agricultori și o aprovizionare con-stantă, variată și sigură cu alimente pentru 500 de milioane de cetățeni. Ea are trei obiective principale: producția viabilă de alimente, gestionarea durabilă a resurse-lor naturale și combaterea schimbărilor climatice, precum și dezvoltarea teritorială echilibrată.

PROCESUL DE REFORMĂ A POLITICII AGRICOLE COMUNE

2014: un an crucial pentru implementarea efectivă și eficientăÎntre 2011 și 2013 au fost revizuite structura juridică și orientările PAC (154). Unele dintre aceste revizuiri au intrat în vigoare la 1 ianuarie, în timp ce restul se aplică de la 1 ianuarie 2015. Din acest motiv, 2014 reprezintă nu numai un an de tranziție, ci și unul de o importanță crucială sub raportul implementării efective și eficiente. În 2014, au fost derulate trei procese importante pentru a asigura o implementare efectivă și eficientă, acestea fiind prezentate în continuare.

▶ În primul rând, au fost finalizate noi norme detaliate referitoare la punerea în aplicare a reformei PAC, care vor completa noul cadru de politică la nivelul UE.

▶ În al doilea rând, statele membre au putut să profite de posibilitățile oferite de noua PAC pentru a-și adapta instrumentele de plăți directe la condițiile lor agricole, climatice și socioeconomice specifice, respectând în același timp obiectivele comune ale UE. În acest scop, s-au consolidat unele dintre obligațiile de notificare a alegerilor în materie de politică ale statelor membre, iar Comisia a alocat resurse specifice pentru a le sprijini pe acestea în procesul de implementare a sistemului reformat de plăți directe.

▶ În al treilea rând, s-au pregătit ciclul de programare și ciclul proiectelor noii politici de dezvoltare rurală. Comisia a adoptat acorduri de parteneriat și a analizat programele naționale și/sau regionale de dezvoltare rurală în vederea adoptării lor finale.

aprilie-iunie 2010

noiembrie 2010

octombrie 2011

2011-2013

iunie 2013

2013

2014

1 ianuarie 2015

Dezbatere publică (cetățeni și organizații din UE)

Comunicarea Comisiei – „PAC în perspectiva anului 2020”

Propunerile legislative ale Comisiei cu privire la PAC

Discuții în cadrul Parlamentului European și al Consiliului

Acord politic privind reforma PAC întreParlament, Consiliu și Comisie

Finalizarea etapei legislative

Aprobarea actelor delegate și a actelor de punere în aplicare

Intrarea deplină în vigoare a noii PAC


EVOLUȚIA CHELTUIELILOR POLITICII AGRICOLE COMUNE PE AN CALENDARISTIC

Managementul crizelorÎn august, Rusia a decis să interzică importurile de anumite produse agricole din UE (și din Australia, Canada, Norvegia și Statele Unite). În vederea stabilizării piețelor, Comisia a reacționat (155) prin luarea unor măsuri specifice de sprijinire a pieței în sectorul fructelor și al legumelor perisabile și în sectorul produselor lactate, precum și prin adoptarea unor măsuri de sprijin suplimentar pentru programele de promovare. Comisia a continuat să monitorizeze evoluția piețelor în strânsă cooperare cu statele membre și cu părțile interesate relevante.

Un nou imbold dat simplificăriiReducerea sarcinii administrative și a birocrației cu care se confruntă fermierii și ope-ratorii este una dintre prioritățile principale ale noii Comisii și are ca scop creșterea competitivității acestora. În acest context, la sfârșitul anului 2014, a fost lansat un exercițiu de examinare analitică a subsidiarității, împreună cu simplificarea între-gului acquis în domeniul agricol. În urma acestui exercițiu ar trebui să se identifice domeniile și elementele care pot fi simplificate sau care, în conformitate cu princi-piul subsidiarității, ar fi mai bine să fie lăsate la latitudinea statelor membre. Acest exercițiu va fi continuat și în 2015. Pentru a asigura securitatea și previzibilitatea juri-dică, acțiunile de simplificare se vor concentra asupra elementelor care pot fi schim-bate în contextul actualului cadru de politică rezultat din reforma realizată în 2013.

10

20

30

40

50

60

Sursa: Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală.

în miliarde EUR – prețuri curente

Restituiri la export

Ajutoare directe cuplate

Dezvoltare rurală

UE-10 UE-15 UE-25 UE-27 UE-28UE-12

0

1980

1981

1982

1983

1984

1985

1986

1987

1988

1989

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019

2020

Alte măsuri de sprijinire a pieței

Ajutoare directe decuplate

Cheltuieli legate de piață

Ajutoare directe după 2013


Priorități specifice pentru 2014Politica de promovareParlamentul și Consiliul au adoptat reforma promovării produselor agricole (156). Noul regulament în acest domeniu va intra în vigoare la 1 decembrie 2015.

Noua politică de promovare, care dispune de un buget mai mare și va fi pusă în aplicare în viitor cu sprijinul unei agenții executive, urmează să constituie un instru-ment-cheie pentru deschiderea de noi piețe și pentru creșterea notorietății produselor agricole din Uniune atât la nivel intern, cât și în țările din afara UE. Sub sloganul „Enjoy, it’s from Europe”, această politică urmărește să îi ajute pe profesioniștii din sector să pătrundă pe piețele internaționale și să îi facă pe consumatori mai conștienți de eforturile depuse de agricultori pentru a furniza produse de calitate, pe baza unei veritabile strategii definite la nivelul UE.

Politica în domeniul calitățiiPolitica UE în domeniul calității produselor agricole și alimentare urmărește să infor-meze consumatorii cu privire la caracteristicile și proprietățile de producție agricolă ale acestor produse. Crearea unei bune reputații a agriculturii din UE este în sprijinul competitivității fermierilor și al profitabilității activităților lor, dar și în sprijinul indus-triei de prelucrare a produselor agroalimentare.

În urma intrării în vigoare a unor acte legislative revizuite în 2013 (157), Comisia a prezentat un an mai târziu o serie de norme (158) pentru utilizarea mențiunii „produs montan” în cazul produselor alimentare provenite din zonele montane. Este vorba despre o mențiune de calitate facultativă, care urmărește să sublinieze pentru consu-matori faptul că produsele montane au o valoare adăugată mare.

Pentru a încuraja operatorii să protejeze produsele ale căror calitate, caracteristici sau reputație se datorează originii lor geografice, Comisia a clarificat și a simplificat procesul de solicitare a protejării denumirilor produselor alimentare sub forma denu-mirilor de origine protejate (DOP) a sau indicațiilor geografice protejate (IGP) (159). În prezent, JRC elaborează metode științifice de garantare a autenticității produselor europene și de combatere a fraudei din sectorul alimentar.

Produsele lactateÎn următorii ani, agricultura UE va face un pas important în direcția unei mai mari orientări către piață: eliminarea limitărilor existente în ceea ce privește producția, inclusiv a sistemului cotelor de lapte în 2015.

În iunie 2014 s-a publicat un raport referitor la evoluția situației de pe piața produse-lor lactate și la modul în care funcționează măsurile din „pachetul 2012 privind lap-tele” (160). Raportul descrie perspectivele preponderent pozitive ale pieței produselor lactate, face bilanțul punerii în aplicare a dispozițiilor „pachetului privind laptele”, precum și al posibilităților oferite de acesta și prezintă o serie de considerații supli-mentare legate de eliminarea regimului de cote în 2015. Totodată, a fost creat obser-vatorul pieței laptelui, care reunește principalii experți din lanțul de aprovizionare din sectorul laptelui în vederea asigurării unei transparențe mai mari în ceea ce privește evoluția pieței.

Cercetarea, dezvoltarea și inovarea în sectorul agricolAgricultura este un sector aflat în schimbare, la fel ca și know-how-ul care influențează întregul lanț de producție primară și prelucrare. Din acest motiv, practicile agricole inovatoare sunt esențiale pentru competitivitatea și durabilitatea sectoarelor agricol și forestier din Europa.

Pentru a încuraja dezvoltarea acestor practici în întreaga Uniune, UE va sprijini pro-iectele multinaționale de cercetare și inovare în domeniul agriculturii (161) în temeiul Orizont 2020, cadrul său de cercetare și inovare (162). O sumă substanțială, de aproa-pe 4 miliarde EUR, a fost alocată cercetării în domeniul securității alimentare, agricul-turii și silviculturii durabile, mediului marin, afacerilor maritime și căilor navigabile interioare, precum și bioeconomiei.

Phil Hogan, comisar pentru agricultură și dezvoltare rurală

începând cu 1 noiembrie, la conferința de presă care a

anunțat adoptarea primelor 118 programe de dezvoltare rurală destinate să îmbunătățească

competitivitatea sectorului agricol al UE. Clădirea

Berlaymont, Bruxelles (Belgia), 12 decembrie.


Noi instrumente de ajutor de stat pentru agriculturăLa 25 iunie, Comisia a adoptat un nou cadru de norme pentru ajutoarele de stat des-tinate sectorului agricol și forestier în perioada 2014-2020 (163). Criteriile revizuite referitoare la ajutoarele de stat fac parte din inițiativa Comisiei de modernizare a ajutoarelor de stat, care vizează stimularea creșterii economice și a competitivității în UE. Aceste criterii sunt totodată complementare cu reforma PAC și mai ales cu noua politică de dezvoltare rurală.

Afaceri maritime și pescuit

Amenajarea spațiului maritimÎn zonele maritime și de coastă, numeroase activități concurează pentru același spațiu și aceleași resurse: locurile de pescuit, fermele de acvacultură și zonele marine protejate se află de-a lungul unor infrastructuri maritime, precum cablurile, conduc-tele, culoarele navigabile și instalațiile petroliere, de gaze și eoliene. Aceste sectoare maritime, împreună cu cele mai apropiate de țărm, cum ar fi turismul de coastă, oferă posibilități de inovare, creștere durabilă și ocupare a forței de muncă, toate acestea contribuind la realizarea obiectivelor strategiei Europa 2020.

Noua directivă privind amenajarea spațiului maritim (164), adoptată în 2014, urmărește evitarea potențialelor conflicte între aceste activități maritime diferite și crearea unui mediu de investiții stabil, contribuind astfel la creșterea economică durabilă. Directiva stabilește cerințe minime pentru elaborarea planurilor de amenajare a spațiului ma-ritim național. Aceste planuri vor identifica toate activitățile umane existente, ținând seama de interacțiunile dintre uscat și mare, și cea mai bună și mai rentabilă moda-litate de a gestiona respectivele activități.

Securitatea maritimăMările și oceanele leagă Europa de partenerii săi din întreaga lume și, la fel ca restul lumii, UE este dependentă de mări și de oceane pentru a putea desfășura un comerț liber, activități de transport și de turism, pentru a beneficia de o diversitate ecologică și pentru a se dezvolta economic. Însă niciunul dintre aceste obiective nu poate fi atins dacă mările nu sunt protejate de amenințările inevitabile într-un spațiu atât de vast și de deschis.

În acest context, Comisia și-a lansat strategia de securitate maritimă (165), adoptată de Consiliu în iunie (166), care cuprinde peste 20 de acțiuni specifice de promovare a unei cooperări mai strânse între statele membre și agențiile UE în ceea ce privește garantarea siguranței cetățenilor față de pericolele maritime. În luna decembrie, Consiliul a adoptat un plan de acțiune pentru punerea în aplicare a acestei strategii (167).

Karmenu Vella, comisar pentru mediu, afaceri maritime și pescuit începând cu 1 noiembrie, la conferința de lansare a „Strategiei UE pentru regiunea Mării Adriatice și a Mării Ionice”, care a avut loc la Bruxelles (Belgia) la 18 noiembrie.


Un element-cheie al strategiei menționate constă în disponibilitatea informațiilor și schimbul lor între diversele părți implicate în procesul de monitorizare a mărilor și în operațiunile de reacție în caz de amenințări sau de incidente. În 2014, Comisia a pregătit terenul pentru un mediu comun pentru schimbul de informații în domeniul maritim (CISE) (168), care îmbunătățește și încurajează schimbul de informații între autoritățile implicate în supravegherea maritimă, de la pazele de coastă și flotele navale la autoritățile portuare, serviciile de control al pescuitului, autoritățile vamale și organismele de monitorizare a mediului și de control. Prin utilizarea unei tehnologii de ultimă generație, CISE va integra rețelele și sistemele de supraveghere actuale și le va face interoperabile.

Energia oceanicăRecunoscând că exploatarea energiei oceanice va face ca UE să progreseze înspre o economie cu emisii scăzute de carbon, Comisia a adoptat un plan de acțiune pentru a stimula dezvoltarea sectorului energiei oceanice (169). Această strategie reflectă fap-tul că energia oceanică ar putea contribui la completarea producției provenite din alte surse regenerabile de energie, cum ar fi energia eoliană și cea solară, pentru a asigura o alimentare globală constantă a rețelei electrice cu energie din surse regenerabile. Totodată, energia oceanică are potențialul de a crea noi locuri de muncă de înaltă calitate, în special în zonele de coastă europene, care de multe ori se confruntă cu un nivel ridicat al șomajului. Acesta este motivul pentru care, în strategia Comisiei pri-vind creșterea albastră, sectorul energiei oceanice a fost evidențiat ca fiind un sector-cheie (170).

Turbină acționată prin exploatarea curenților marini în

Strangford Lough, în largul coastelor Irlandei de Nord

(Regatul Unit), care generează 1,2 megawați de energie

electrică folosind mareele.


PescuitulÎn 2014, activitatea Comisiei s-a concentrat pe valorificarea reformei politicii comune în domeniul pescuitului (PCP) și a principiului durabilității sale, atât în interiorul, cât și în exteriorul Uniunii, și pe garantarea faptului că puteau fi realizate investițiile nece-sare pentru atingerea obiectivelor în acest sector. Obligația de a debarca integral cap-turile începând cu 1 ianuarie 2015 constituie o etapă importantă a punerii în aplicare a PCP. În octombrie, Comisia a adoptat o serie de planuri privind aruncarea înapoi în mare a capturilor nedorite (171), care vizează toate activitățile de pescuit al speciilor pelagice din apele UE și activitățile de pescuit din Marea Baltică.

Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime: investiții într-un viitor sustenabilÎn 2014, a fost adoptat oficial Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (172), instrumentul de finanțare al politicii comune reformate în domeniul pescuitului și al politicii maritime integrate. Fondul face parte din cadrul financiar multianual (CFM) pentru perioada de programare 2014-2020. Bugetul său, de 6,4 miliarde EUR, va contribui la asigurarea unui pescuit și a unor activități de acvacultură competitive și sustenabile, la stabilirea unui cadru coerent pentru această politică și la dezvoltarea teritorială echilibrată și favorabilă incluziunii a zonelor de pescuit și de acvacultură.

Intensificarea luptei împotriva pescuitului ilegalPescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat (pescuitul INN) epuizează stocurile de pește, distruge habitatele marine, denaturează concurența, pune pescarii corecți într-un dezavantaj neloial și fragilizează comunitățile costiere, în special în țările în curs de dezvoltare.

În 2014, UE a arătat că nu va tolera pescuitul ilegal și a continuat să se impună la nivel internațional în această privință. În luna martie, Consiliul a adoptat propunerea Comisiei de a include Belize, Cambodgia și Guineea pe lista țărilor necooperante în lupta împotriva pescuitului INN. În practică, această includere înseamnă că produsele pescărești capturate de navele de pescuit care arborează pavilionul acestor țări nu pot fi importate în UE, atât timp cât țările respective rămân pe listă. Decizia menționată presupune, totodată, interdicția de a desfășura activități de pescuit în apele țărilor respective aplicabilă navelor din UE, precum și interdicția de a desfășura operațiuni comune de pescuit și de a încheia acorduri în domeniul pescuitului cu aceste țări.

În iunie, Comisia a avertizat de asemenea Papua-Noua Guinee și Filipine că riscă să fie identificate ca țări necooperante. Această decizie nu presupune încă nicio măsură care să afecteze schimburile comerciale, iar Comisia a elaborat câte un plan de acțiune pentru fiecare țară în vederea remedierii deficiențelor lor. În octombrie, Comi-sia a propus interzicerea importurilor de produse pescărești din Sri Lanka pentru a combate problema beneficiilor comerciale obținute din pescuitul ilegal. În schimb, Comisia a confirmat că Belize, Fiji, Panama, Togo și Vanuatu, care primiseră avertis-mente în același timp cu Sri Lanka, au implementat cu succes măsuri de combatere a pescuitului ilegal și au fost retrase de pe lista țărilor necooperante. În decembrie, Comisia a avertizat Saint Kitts și Nevis, Saint Vincent și Grenadinele, Insulele Solomon și Tuvalu că riscă să fie identificate ca țări necooperante.

Afiș pentru campania „Inseparabili”, desfășurată de Comisia Europeană pentru a promova pescuitul sustenabil.


Bugetul UE

Bugetul UE pentru anul 2014

Primul buget în concordanță cu cadrul financiar multianual 2014-2020CFM 2014-2020 a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2014 și s-a lansat noua generație de programe de finanțare (173). În concordanță cu orientarea bugetară mai strictă la nivel național, acest nou cadru multianual prevede plafoane mai scăzute atât pentru angajamente, cât și pentru plăți, cu un profil anual care impune o reducere deosebit de puternică în primii ani ai noii perioade financiare.

Drept consecință, bugetul pentru 2014 a pornit de la un nivel al angajamentelor și plăților care a fost semnificativ mai mic (cu 6 % în ambele cazuri) față de bugetul final pentru 2013. În cadrul acestei orientări bugetare mai stricte, alocarea resurselor devine și mai importantă în vederea maximizării impactului bugetului UE asupra creșterii economice și a creării de locuri de muncă. În acest sens, în 2014, Comisia a continuat să considere primordială sprijinirea activităților care corespund priorităților strategiei Europa 2020. Această orientare este ilustrată de programe precum inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” sau de diferitele instrumente în sprijinul IMM-urilor și al cercetătorilor din Europa.

Bugetul pentru 2014 a ținut seama și de evenimente care au demonstrat necesitatea de acțiune mai fermă la nivel european pe scena mondială. Din bugetul UE s-au alocat fondurile necesare pentru a răspunde provocărilor umanitare și de securitate din ve-cinătatea UE, de exemplu prin consolidarea liniilor bugetare afectate migrației și controlului la frontiere pentru a răspunde crizei legate de imigrația ilegală pe Marea Mediterană, prin mobilizarea de resurse suplimentare pentru protejarea civililor din Irak și din Siria, pentru limitarea răspândirii virusului Ebola în vestul Africii și pentru furnizarea de ajutoare alimentare în vederea combaterii foametei în Sudanul de Sud. În plus, bugetul UE a răspuns totodată provocărilor legate de situația politică din Ucraina, printr-o combinație de granturi, împrumuturi macrofinanciare și asistență tehnică.

Pentru a-și putea onora obligațiile actuale și anterioare, în cursul anului 2014 Comisia a propus un buget rectificativ pentru o sumă suplimentară de 4,7 miliarde EUR în credite de plată, inclusiv mobilizarea marjei pentru situații neprevăzute în scopul de a utiliza unul dintre cele mai importante elemente de flexibilitate din noul cadru finan-ciar multianual pentru a aloca creditele de plată necesare în decursul perioadei de șapte ani, fără a se depăși plafoanele maxime convenite. Bugetul rectificativ – împre-ună cu alte bugete rectificative pe partea de venituri – a fost adoptat de Parlament și de Consiliu la 17 decembrie, cu valoarea de 3,5 miliarde EUR, din care 2,8 miliarde EUR, plus 350 de milioane EUR de la alte instrumente speciale, vizează mobilizarea marjei pentru situații neprevăzute.


Imaginea de mai jos ilustrează concentrarea la început a bugetului pentru 2014 prin utilizarea marjei pentru situații neprevăzute, precum și efectul global de redistribuire al plafonului plăților pe perioada 2014-2020. Imaginea arată și plafonul excepțional de mic al plăților în 2014, care nu a putut răspunde în întregime nevoilor suplimen-tare reale care au apărut din februarie 2013, când s-a stabilit pentru prima oară profilul CFM 2014-2020.

EVOLUȚIA PLĂȚILOR

130 000

135 000

140 000

145 000

150 000

155 000

160 000

în milioane EUR

Rezu

ltat

2013

Buge

t 20

14

Proi

ect

de b

uget

20

15

2016

2017

2018

2019

2020

Plafon

Plafon (inclusiv compensarea marjei pentru situații neprevăzute)

Modificări în ceea ce privește marja pentru situații neprevăzute

Credite, inclusiv proiectul de buget rectificativ nr. 3/2014


Partea de venituri a bugetului pentru exercițiul financiar 2014Noul pachet legislativ privind resursele proprii (174) a fost adoptat în mod oficial de Consiliu în luna mai. Înainte de a produce efecte, noua decizie privind resursele pro-prii (175) trebuie ratificată de statele membre. Această procedură nu se preconizează a se finaliza înainte de începutul anului 2016, moment în care decizia va intra în vigoare cu efect retroactiv începând din ianuarie 2014. Acest fapt înseamnă că, pen-tru 2014, partea de venituri din bugetul UE a fost încă reglementată de decizia privind resursele proprii din 2007 (176). Legislația actuală de punere în aplicare va rămâne, de asemenea, valabilă până când va intra în vigoare noua decizie privind resursele proprii.

Bugetul 2014 s-a remarcat printr-un nivel relativ ridicat al „altor venituri” suplimen-tare (și anume alte venituri decât resursele proprii), care a ajuns la 5,5 miliarde EUR. O mare parte din această sumă a provenit din amenzi și penalități cu titlu cominatoriu din domeniul politicii concurenței. Creditele care urmează să fie acoperite din resurse proprii în 2014 au scăzut cu 8,5 % comparativ cu bugetul 2013, iar „restul de finanțat prin resursa complementară (resurse proprii bazate pe VNB)” a scăzut de la 110,8 mi-liarde EUR la 94,6 miliarde EUR, ceea ce înseamnă că contribuțiile statelor membre au scăzut cu 14,6 % față de bugetul 2013.

Ajustările anuale ale soldurilor TVA și ale venitului național brut (VNB) pentru 2014 au avut drept rezultat sume suplimentare excepțional de mari care trebuie plătite de unele state membre către bugetul UE. Statele membre și-au corectat datele VNB in-cluzând recalculări ce au ajuns până în 2002 și chiar până în 1995 pentru un stat membru. Acestea au cauzat modificări ale valorii contribuțiilor bazate pe VNB la buge-tul UE. Nu a existat nicio creștere globală a bugetului UE ca urmare a acestor actuali-zări, însă, pentru unele dintre statele membre, sumele au fost excepțional de mari. Pentru a soluționa această situație specială, Comisia a propus o modificare a legislației actuale (177), care va permite amânarea efectuării plăților în astfel de situații excepționale. Odată adoptat de Consiliu, regulamentul modificat se va aplica retroactiv.

Evaluarea bugetelor UE pentru 2012 și 2013

În aprilie, Parlamentul a acordat Comisiei, cu o majoritate covârșitoare, descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului pentru 2012. Această decizie a marcat finalul unei perioade de mai multe luni în care ambele brațe ale autorității bugetare (Parla-mentul European și Consiliul), precum și Curtea de Conturi au analizat modul în care au fost utilizate resursele din bugetul pe 2012. Comisia a fost de acord cu evaluarea Parlamentului potrivit căreia, în cadrul gestiunii partajate, statele membre au o res-ponsabilitate fundamentală de a institui și de a menține fiabilitatea sistemelor de gestiune și control. Comisia a declarat că va pune în aplicare o serie de acțiuni și măsuri legate de aspectele constatate de autoritatea bugetară, care constau, în principal, într-o mai bună aplicare a normelor și a reglementărilor de către autoritățile statelor membre, în elaborarea și aplicarea unor strategii consolidate de control și de audit pentru perioada 2014-2020 și în protejarea bugetului UE de cheltuielile reali-zate cu încălcarea legislației.


În luna noiembrie, Curtea de Conturi și-a publicat raportul referitor la execuția buge-tului pentru exercițiul financiar 2013 (178). În acest raport, Curtea a declarat că, în 2013, rata globală cuantificată de eroare pentru cheltuielile UE a fost de 4,7 %. Aceasta se cifrează cu puțin sub rata de eroare din 2012 (4,8 %), într-un an în care s-a înregistrat o valoare-record a plăților efectuate.

Comisia consideră că această rată de eroare trebuie interpretată în contextul corecțiilor sale multianuale. În 2013, Comisia a efectuat corecții sau a recuperat 3,4 miliarde EUR, ceea ce reprezintă 2,3 % din totalul plăților efectuate în anul res-pectiv. Aceste cifre arată că este probabil ca o parte considerabilă a cheltuielilor rea-lizate cu încălcarea legislației să fie corectate și recuperate în anii următori, cel mai târziu la expirarea măsurilor conexe.

În septembrie 2014, Comisia a publicat o comunicare (179) în care sunt detaliate toate măsurile luate pentru a proteja bugetul UE și impactul acestora până la sfârșitul anului 2013. Comunicarea arată rolul activ al Comisiei și angajamentul său ferm de a se asigura că bugetul UE este protejat. În ultimii cinci ani (2009-2013), valoarea medie a corecțiilor financiare și a recuperărilor a fost de 2,9 miliarde EUR pe an (re-prezentând, în medie, 2,2 % din totalul plăților).

Au fost introduse noi dispoziții pentru a reduce mai mult riscul de erori în cadrul finan-ciar multianual pentru perioada 2014-2020. Măsurile corective au devenit mai stricte, indicatorii de performanță au fost îmbunătățiți, iar normele pentru beneficiari sunt mai simple. Rezultatul acestor măsuri ar trebui să fie o execuție și mai bună a buge-tului UE pentru cetățenii săi.

Kristalina Georgieva, vicepreședinte al Comisiei responsabil cu bugetul și resursele umane începând cu 1 noiembrie, prezintă proiectul de buget al UE pentru 2015 într‑o conferință de presă. Clădirea Berlaymont, Bruxelles (Belgia), 2 decembrie.


Bugetul UE pentru 2015

Bugetul UE pentru 2015 a fost adoptat în decembrie. El se ridică la 145 321,5 mili-oane EUR în credite de angajament și 141 214 milioane EUR în credite de plată. Deși bugetul respectă disciplina bugetară prevăzută în CFM, se poate observa o creștere ușoară a angajamentelor și plăților totale, cu 1,84 %, respectiv cu 1,57 %, față de 2014. Această consolidare vizează în special politicile în favoarea competitivității și a convergenței economice, care contribuie, în consecință, la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă, precum și liniile bugetare care permit UE să abordeze crizele, îndeosebi în vecinătatea sa. Consolidarea bugetului reflectă, de asemenea, strategia Europa 2020 și cele zece domenii de politică prioritare prezentate în orien-tările politice ale noii Comisii, cum ar fi stimularea creării de locuri de muncă, a creșterii economice și a investițiilor, conectarea pieței unice digitale, creșterea capacității de rezistență a aprovizionării cu energie, concomitent cu combaterea în-călzirii globale, securizarea frontierelor Europei și o Europă mai puternică în ceea ce privește politica externă.

BUGETUL UE PE 2015 – PLĂȚI

Total: 141,2 miliarde EUR

în credite de plată


Administrație 6,1 %

Europa în lume 5,3 %

Securitate și cetățenie 1,3 %

Creștere inteligentă și favorabilă incluziunii 47,4 % Creștere durabilă:

resurse naturale39,7 %

Alte instrumente speciale 0,2 %


BUGETUL UE PE 2015 – ANGAJAMENTE

Bugetul pe 2015 se ridică la aproximativ 1 % din VNB-ul combinat al tuturor statelor membre. El reflectă nevoia de a plăti facturile aferente implementării perioadei de programare anterioare și lansării noilor programe. Bugetul ține totodată seama de chestiunile internaționale majore, actuale și viitoare, precum criza din Ucraina sau necesitatea de a consolida securitatea energetică a UE prin reconcentrarea resurselor sale rare.

În fine, bugetul pentru 2015 reflectă, de asemenea, procesul de reducere a costurilor de funcționare ale instituțiilor UE. Costurile rămân constante, situându-se la aproxi-mativ 4,8 % din bugetul total, iar Comisia va aplica, pentru al treilea an consecutiv, o reducere de 1 % a personalului său pentru a realiza reducerea cu 5 % a personalului său pe o perioadă de cinci ani, care a fost convenită în contextul CFM și care se aplică tuturor instituțiilor și organismelor UE.

NOTE(1) Concluziile Consiliului European, 18 decembrie 2014 (http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-237-

2014-INIT/ro/pdf).(2) Comunicare a Comisiei – Programul de lucru al Comisiei pentru 2015: Un nou început, COM(2014) 910.(3) Raport al Comisiei – Proiect de raport comun al Comisiei și al Consiliului privind ocuparea forței de muncă care

însoțește Comunicarea Comisiei privind Analiza anuală a creșterii 2015, COM(2014) 906.(4) Propunere de recomandare a Consiliului privind înființarea unei garanții pentru tineret, COM(2012) 729.

A se vedea, de asemenea: http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=1079&langId=ro(5) Comunicare a Comisiei – Inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri”, COM(2013) 144.(6) Propunere de recomandare privind un cadru de calitate pentru stagii, COM(2013) 857.(7) Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 privind Fondul social european (JO L 347, 20.12.2013).(8) Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 privind Fondul european de ajustare la globalizare (2014-2020) (JO L 347,

20.12.2013).(9) Comunicare a Comisiei – Cadrul de calitate al UE pentru anticiparea schimbărilor și restructurare,

COM(2013) 882.(10) Comunicare a Comisiei – Către investiții sociale pentru promovarea creșterii și coeziunii – inclusiv

implementarea Fondului social european pentru perioada 2014-2020, COM(2013) 83. Recomandare a Comisiei – Investiția în copii: ruperea cercului vicios al defavorizării, C(2013) 778.

(11) Regulamentul (UE) nr. 1296/2013 privind Programul Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială („EaSI”) (JO L 347, 20.12.2013).

(12) Regulamentul (UE) nr. 223/2014 privind Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (JO L 72, 12.3.2014).

(13) Propunere de regulament privind o rețea europeană de servicii de ocupare a forței de muncă, accesul lucrătorilor la serviciile de mobilitate și integrarea în continuare a piețelor forței de muncă, COM(2014) 6.

(14) Decizia nr. 573/2014/UE privind cooperarea consolidată între serviciile publice de ocupare a forței de muncă (SPOFM) (JO L 159, 28.5.2014).

(15) Directiva 2014/50/UE privind cerințele minime de creștere a mobilității lucrătorilor între statele membre prin îmbunătățirea dobândirii și a păstrării drepturilor la pensie suplimentară (JO L 128, 30.4.2014).

(16) Directiva 2014/54/UE privind măsurile de facilitare a exercitării drepturilor conferite lucrătorilor în contextul liberei circulații a lucrătorilor (JO L 128, 30.4.2014).

Total: 145,3 miliarde EUR

în credite de angajament


Administrație 6 %

Alte instrumente speciale 0,4 %

Europa în lume 5,8 % Securitate și cetățenie 1,5 %

Creștere inteligentă și favorabilă incluziunii 46 % Creștere durabilă:

resurse naturale 40,5 %

Precizăm că unele valori au fost rotunjite și, prin urmare, este posibil ca totalurile din grafic să nu reprezinte sumele exacte ale acestor valori.



http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=1079&langId=ro


(17) Directiva 2014/67/UE privind asigurarea respectării aplicării Directivei 96/71/CE privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii (JO L 159, 28.5.2014).

(18) Pentru informații suplimentare, a se vedea secțiunea privind libera circulație din capitolul 4.(19) http://ec.europa.eu/programmes/erasmus-plus/index_ro.htm(20) Decizia 2013/743/UE de instituire a programului specific de punere în aplicare a Programului-cadru pentru

cercetare și inovare (2014-2020) Orizont 2020 (JO L 347, 20.12.2013). A se vedea, de asemenea: http://ec.europa.eu/programmes/horizon2020

(21) http://iri.jrc.ec.europa.eu/scoreboard14.html(22) http://europa.eu/rapid/press-release_IP-14-670_ro.htm(23) http://www.eib.org/products/blending/innovfin/index.htm(24) Comunicare a Comisiei – Cercetarea și inovarea ca surse de reînnoire a creșterii, COM(2014) 339.(25) http://ec.europa.eu/digital-agenda/en/time-ecsel(26) http://ec.europa.eu/digital-agenda/en/electronics-strategy-europe(27) http://sparc-robotics.eu(28) http://www.eu-robotics.net(29) Comunicare a Comisiei – Către o economie de succes bazată pe date, COM(2014) 442.(30) Comunicare a Comisiei – Spațiul european de cercetare – Raport intermediar de activitate 2014, COM(2014) 575.(31) Copernicus este programul UE care urmărește să creeze o capacitate europeană de monitorizare a Pământului.(32) Comunicare a Comisiei – Pentru o renaștere industrială europeană, COM(2014) 14.(33) Concluziile Consiliului European, 20 și 21 martie 2014 (http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-7-

2014-REV-1/ro/pdf).(34) Comunicare a Comisiei – Plan de acțiune verde pentru IMM-uri – Permițând IMM-urilor să transforme

provocările legate de mediu în oportunități de afaceri, COM(2014) 440.(35) Raport al Comisiei – Un nou curs pentru apărarea europeană – Foaie de parcurs privind punerea în aplicare a

Comunicării COM(2013) 542: Către un sector al apărării și al securității mai competitiv și mai eficient, COM(2014) 387.

(36) http://ec.europa.eu/enterprise/policies/single-market-goods/internal-market-for-products/new-legislative-framework/index_en.htm

(37) Lista propunerilor este disponibilă la adresa: http://ec.europa.eu/environment/circular-economy(38) http://ec.europa.eu/contracts_grants/agreements/index_ro.htm(39) Comunicare a Comisiei – Europa 2020 – O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și

favorabilă incluziunii, COM(2010) 2020. A se vedea, de asemenea: http://ec.europa.eu/europe2020/index_ro.htm(40) Regulamentul (UE) nr. 661/2014 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului de instituire

a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene (JO L 189, 27.6.2014). A se vedea, de asemenea: http://ec.europa.eu/regional_policy/thefunds/solidarity/index_ro.cfm

(41) Recomandare de recomandare privind punerea în aplicare a orientărilor generale referitoare la politicile economice ale statelor membre a căror monedă este euro, COM(2014) 401. Document de lucru al Comisiei – Assessment of the national reform programmes and stability programmes for the euro area (Evaluare a programelor naționale de reformă și a programelor de stabilitate pentru zona euro), SWD(2014) 401.

(42) http://ec.europa.eu/europe2020/making-it-happen/country-specific-recommendations/index_ro.htm Concluziile Consiliului European din 26 și 27 iunie 2014 (http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/ec/143478.pdf).

(43) Propunere de regulament de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1346/2000 privind procedurile de insolvență, COM(2012) 744.

(44) Recomandarea Comisiei privind o nouă abordare a eșecului în afaceri și a insolvenței, C(2014) 1500.(45) Regulamentul (UE) nr. 655/2014 de instituire a unei proceduri pentru ordonanța asigurătorie europeană de

indisponibilizare a conturilor bancare în vederea facilitării recuperării transfrontaliere a datoriilor în materie civilă și comercială (JO L 189, 27.6.2014).

(46) Comunicare a Comisiei – O legislație europeană comună în materie de vânzare în vederea facilitării tranzacțiilor transfrontaliere în cadrul pieței unice, COM(2011) 636.

(47) Comunicare a Comisiei – Tabloul de bord 2014 privind justiția în UE, COM(2014) 155.(48) Directiva 2011/83/UE privind drepturile consumatorilor (JO L 304, 22.11.2011).(49) Regulamentul (CE) nr. 2006/2004 privind cooperarea dintre autoritățile naționale însărcinate să asigure

aplicarea legislației în materie de protecție a consumatorului („Regulamentul privind cooperarea în materie de protecție a consumatorului”) (JO L 364, 9.12.2004).

(50) http://ec.europa.eu/transport/passenger-rights(51) http://europa.eu/rapid/press-release_IP-14-119_ro.htm(52) Comunicare a Comisiei – Protecția pasagerilor în caz de insolvență a companiilor aeriene, COM(2013) 129.

Propunere de regulament de modificare a Regulamentului (CE) nr. 261/2004 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme comune în materie de compensare și de asistență a pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor și a Regulamentului (CE) nr. 2027/97 privind răspunderea operatorilor de transport aerian privind transportul aerian al pasagerilor și al bagajelor acestora, COM(2013) 130.

(53) http://ec.europa.eu/commission_2010-2014/tajani/stop-fakes/index_ro.htm(54) Agentul de ignifugare tris(2-cloroetil)fosfat (TCEP) și înlocuitorii săi halogenați tris(2-cloro-1-metiletil) fosfat

(TCPP) și tris[2-cloro-1-(clorometil)etil] fosfat (TDCP).(55) Comunicare a Comisiei – Siguranță mai mare a produselor și o mai bună supraveghere a pieței în cadrul pieței

unice a produselor, COM(2013) 74.(56) Comunicare a Comisiei – O viziune a pieței interne a produselor industriale, COM(2014) 25.(57) Directiva 2014/24/UE privind achizițiile publice (JO L 94, 28.3.2014).

Directiva 2014/25/UE privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale (JO L 94, 28.3.2014).

(58) Directiva 2014/23/UE privind atribuirea contractelor de concesiune (JO L 94, 28.3.2014).(59) Directiva 2014/55/UE privind facturarea electronică în domeniul achizițiilor publice (JO L 133, 6.5.2014).

http://ec.europa.eu/programmes/erasmus-plus/index_ro.htm

http://ec.europa.eu/programmes/horizon2020/

http://iri.jrc.ec.europa.eu/scoreboard14.html

http://europa.eu/rapid/press-release_IP-14-670_ro.htm

http://www.eib.org/products/blending/innovfin/index.htm

http://ec.europa.eu/digital-agenda/en/time-ecsel

http://ec.europa.eu/digital-agenda/en/electronics-strategy-europe

http://sparc-robotics.eu/

http://www.eu-robotics.net/

http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-7-2014-REV-1/ro/pdf

http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-7-2014-REV-1/ro/pdf

http://ec.europa.eu/enterprise/policies/single-market-goods/internal-market-for-products/new-legislative-framework/index_en.htm

http://ec.europa.eu/enterprise/policies/single-market-goods/internal-market-for-products/new-legislative-framework/index_en.htm

http://ec.europa.eu/environment/circular-economy

http://ec.europa.eu/contracts_grants/agreements/index_ro.htm

http://ec.europa.eu/europe2020/index_ro.htm

http://ec.europa.eu/regional_policy/thefunds/solidarity/index_ro.cfm

http://ec.europa.eu/europe2020/making-it-happen/country-specific-recommendations/index_ro.htm

http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/ec/143478.pdf


http://ec.europa.eu/transport/passenger-rights


http://ec.europa.eu/commission_2010-2014/tajani/stop-fakes/index_ro.htm


(60) Propunere de directivă de modificare a Directivei 2007/36/CE în ceea ce privește încurajarea implicării pe termen lung a acționarilor și a Directivei 2013/34/UE în ceea ce privește anumite elemente ale declarației privind guvernanța corporativă, COM(2014) 213.

(61) Directiva 2007/36/CE privind exercitarea anumitor drepturi ale acționarilor în cadrul societăților comerciale cotate la bursă (JO L 184, 14.7.2007).

(62) Recomandarea 2014/208/UE privind calitatea raportării cu privire la guvernanța corporativă („conformare sau justificare”) (JO L 109, 12.4.2014).

(63) Propunere de directivă privind societățile comerciale cu răspundere limitată cu asociat unic, COM(2014) 212.(64) http://ec.europa.eu/transport/themes/infrastructure/news/corridors_en.htm(65) Raport al Comisiei – Al patrulea raport de monitorizare a evoluției pieței feroviare, COM(2014) 353.(66) Comunicarea Comisiei privind „Al patrulea pachet feroviar – Finalizarea spațiului feroviar unic european

pentru a încuraja competitivitatea europeană și creșterea economică”, COM(2013) 25. A se vedea, de asemenea: http://ec.europa.eu/transport/modes/rail/packages/2013_en.htm

(67) http://europa.eu/rapid/press-release_IP-14-643_ro.htm(68) Comunicare a Comisiei – Accelerarea implementării cerului unic european, COM(2013) 408.

A se vedea și: http://ec.europa.eu/transport/modes/air/single_european_sky/ses2plus_en.htm.(69) http://europa.eu/rapid/press-release_IP-14-258_en.htm(70) http://europa.eu/rapid/press-release_IP-14-2400_en.htm(71) Comunicare a Comisiei – O nouă eră pentru aviație – Deschiderea într-un mod sigur și sustenabil a pieței

aeronautice pentru utilizarea civilă a sistemelor de aeronave pilotate de la distanță, COM(2014) 207.(72) Raportul Comisiei privind situația pieței transportului rutier de mărfuri în Uniunea Europeană, COM(2014) 222.

A se vedea și: http://ec.europa.eu/transport/modes/road/studies/doc/2014-02-03-state-of-the-eu-road-haulage-market-task-a-report.pdf

(73) Propunere de directivă de modificare a Directivei 96/53/CE de stabilire, pentru anumite vehicule rutiere care circulă în interiorul Comunității, a dimensiunilor maxime autorizate în traficul național și internațional și a greutății maxime autorizate în traficul internațional, COM(2013) 195. A se vedea și: http://europa.eu/rapid/press-release_IP-14-443_en.htm

(74) Directiva 2014/94/UE privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi (JO L 307, 28.10.2014). A se vedea și: http://europa.eu/rapid/press-release_IP-14-440_en.htm

(75) Directiva 2014/100/UE de modificare a Directivei 2002/59/CE de instituire a unui sistem comunitar de monitorizare și informare privind traficul navelor maritime (JO L 308, 29.10.2014). A se vedea și: http://ec.europa.eu/transport/modes/maritime/digital-services/safeseanet_en.htm

(76) Comunicare a Comisiei – „Centura albastră”, un spațiu unic de transport maritim, COM(2013) 510.(77) http://ec.europa.eu/transport/media/news/2014-04-10-eu-transport-scoreboard_en.htm(78) Concluziile Consiliului European, 23 și 24 octombrie 2014 (http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-

169-2014-INIT/ro/pdf).(79) Comunicare a Comisiei – Progresele înregistrate în ceea ce privește finalizarea pieței interne a energiei,

COM(2014) 634. A se vedea și: http://ec.europa.eu/energy/gas_electricity/internal_market_en.htm

(80) Comunicare a Comisiei – Strategia europeană pentru securitate energetică, COM(2014) 330. A se vedea și: http://ec.europa.eu/energy/infrastructure/pci/pci_en.htm

(81) Comunicare a Comisiei – O viziune pe termen lung în ceea ce privește infrastructura din Europa și dincolo de granițele ei, COM(2013) 711.

(82) Comunicare a Comisiei – Un cadru pentru politica privind clima și energia în perioada 2020-2030, COM(2014) 15.

(83) A se vedea, de asemenea, declarația președintelui Barroso la finalul primei zile a reuniunii Consiliului European din 23 și 24 octombrie 2014: http://europa.eu/rapid/press-release_SPEECh-14-719_en.htm

(84) Informații suplimentare sunt disponibile la adresele: http://ec.europa.eu/clima/news/articles/news_2014102401_en.htm; http://ec.europa.eu/clima/policies/2030/index_en.htm


(86) „Un nou început pentru Europa: Agenda mea pentru locuri de muncă, creștere, echitate și schimbări democratice – Orientări politice pentru viitoarea Comisie Europeană”, declarația de deschidere a sesiunii plenare a Parlamentului European a lui Jean-Claude Juncker, candidat la funcția de președinte al Comisiei Europene, Strasbourg, 15 iulie 2014 (http://ec.europa.eu/priorities/docs/pg_ro.pdf).

(87) Concluziile Consiliului European, 18 decembrie 2014 (https://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/ec/146411.pdf).

(88) Directiva 2014/61/UE privind măsuri de reducere a costului instalării rețelelor de comunicații electronice de mare viteză (JO L 155, 23.5.2014).

(89) Recomandarea Comisiei privind piețele relevante de produse și de servicii din sectorul comunicațiilor electronice care pot face obiectul unei reglementări ex ante, C(2014) 7174.

(90) Regulamentul (UE) nr. 910/2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă (JO L 257, 28.8.2014).

(91) Regulamentul (UE) nr. 608/2013 privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală de către autoritățile vamale (JO L 181, 29.6.2013).

(92) Comunicare a Comisiei – Către un nou consens privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală: un plan de acțiune al UE, COM(2014) 392.

(93) Comunicare a Comisiei – Comerț, creștere economică și proprietate intelectuală – Strategie pentru protecția și punerea în aplicare a drepturilor de proprietate intelectuală în țări terțe, COM(2014) 389.

(94) Directiva 2014/26/UE privind gestiunea colectivă a drepturilor de autor și a drepturilor conexe și acordarea de licențe multiteritoriale pentru drepturile asupra operelor muzicale pentru utilizare online pe piața internă (JO L 84, 20.3.2014).

(95) Recomandarea 2014/478/UE privind principiile pentru protecția consumatorilor și a utilizatorilor de servicii de jocuri de noroc online și pentru împiedicarea accesului minorilor la jocurile de noroc online (JO L 214, 19.7.2014).

(96) Regulamentul (CE) nr. 1/2003 privind punerea în aplicare a normelor de concurență prevăzute la articolele 81 și 82 din tratat (JO L 1, 4.1.2003).

(97) http://europa.eu/rapid/press-release_IP-14-214_en.htm

http://ec.europa.eu/transport/themes/infrastructure/news/corridors_en.htm

http://ec.europa.eu/transport/modes/rail/packages/2013_en.htm


http://ec.europa.eu/transport/modes/air/single_european_sky/ses2plus_en.htm

http://europa.eu/rapid/press-release_IP-14-258_en.htm


http://ec.europa.eu/transport/modes/road/studies/doc/2014-02-03-state-of-the-eu-road-haulage-market-task-a-report.pdf

http://ec.europa.eu/transport/modes/road/studies/doc/2014-02-03-state-of-the-eu-road-haulage-market-task-a-report.pdf



http://ec.europa.eu/transport/modes/maritime/digital-services/safeseanet_en.htm

http://ec.europa.eu/transport/media/news/2014-04-10-eu-transport-scoreboard_en.htm



http://ec.europa.eu/energy/gas_electricity/internal_market_en.htm

http://ec.europa.eu/energy/infrastructure/pci/pci_en.htm

http://europa.eu/rapid/press-release_SPEECH-14-719_en.htm

http://ec.europa.eu/clima/news/articles/news_2014102401_en.htm

http://ec.europa.eu/clima/news/articles/news_2014102401_en.htm

http://ec.europa.eu/clima/policies/2030/index_en.htm




https://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/ec/146411.pdf

https://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/ec/146411.pdf



(98) http://europa.eu/rapid/press-release_IP-14-489_en.htm(99) http://europa.eu/rapid/press-release_IP-14-799_en.htm(100) http://europa.eu/rapid/press-release_IP-14-1140_en.htm(101) http://europa.eu/rapid/press-release_IP-14-197_en.htm(102) http://europa.eu/rapid/press-release_IP-14-490_en.htm(103) http://europa.eu/rapid/press-release_IP-14-922_en.htm(104) Textul urmează să fie publicat în 2015. A se vedea: http://ec.europa.eu/competition/antitrust/actionsdamages/

damages_directive_final_en.pdf(105) Propunere de directivă privind anumite norme care guvernează acțiunile în despăgubire în temeiul dreptului

național în cazul încălcărilor dispozițiilor dreptului concurenței al statelor membre și al Uniunii Europene, COM(2013) 404.

(106) http://europa.eu/rapid/press-release_IP-14-88_en.htm(107) http://europa.eu/rapid/press-release_IP-14-215_en.htm(108) http://europa.eu/rapid/press-release_IP-14-727_en.htm(109) http://europa.eu/rapid/press-release_IP-14-280_en.htm(110) http://europa.eu/rapid/press-release_IP-14-359_en.htm(111) http://europa.eu/rapid/press-release_IP-14-358_en.htm(112) http://europa.eu/rapid/press-release_IP-14-960_en.htm(113) http://europa.eu/rapid/press-release_IP-14-1189_en.htm(114) http://europa.eu/rapid/press-release_IP-14-1190_en.htm(115) http://europa.eu/rapid/press-release_IP-14-2583_en.htm(116) http://europa.eu/rapid/press-release_IP-14-572_en.htm(117) http://europa.eu/rapid/press-release_IP-14-656_en.htm(118) http://europa.eu/rapid/press-release_IP-14-1186_en.htm(119) http://europa.eu/rapid/press-release_IP-14-2361_en.htm(120) http://europa.eu/rapid/press-release_IP-14-2002_en.htm(121) http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-14-218_en.htm(122) http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-14-581_en.htm(123) http://ec.europa.eu/competition/mergers/legislation/legislation.html(124) Carte albă a Comisiei – Către un control mai eficace al concentrărilor economice în UE, COM(2014) 449.(125) Cifre valabile până la sfârșitul lunii noiembrie 2014.(126) http://europa.eu/rapid/press-release_IP-14-539_en.htm(127) http://europa.eu/rapid/press-release_IP-14-991_en.htm(128) http://europa.eu/rapid/press-release_IP-14-771_en.htm(129) http://europa.eu/rapid/press-release_IP-14-607_en.htm(130) http://europa.eu/rapid/press-release_IP-14-498_en.htm(131) http://europa.eu/rapid/press-release_IP-14-270_en.htm(132) http://europa.eu/rapid/press-release_IP-14-1123_en.htm(133) http://europa.eu/rapid/press-release_IP-14-833_en.htm(134) http://europa.eu/rapid/press-release_IP-14-1090_en.htm(135) http://europa.eu/rapid/press-release_IP-14-998_en.htm(136) http://europa.eu/rapid/press-release_IP-14-2246_en.htm(137) http://europa.eu/rapid/press-release_IP-14-1766_en.htm(138) http://europa.eu/rapid/press-release_IP-14-684_en.htm(139) http://europa.eu/rapid/press-release_IP-14-2164_en.htm(140) http://europa.eu/rapid/press-release_IP-14-862_en.htm(141) Comunicare a Comisiei – Modernizarea ajutoarelor de stat în UE, COM(2012) 209.(142) Comunicare a Comisiei – Guidelines on state aid to promote risk finance investments (Orientări privind

ajutoarele de stat pentru promovarea investițiilor de finanțare de risc), C(2014) 34.(143) Comunicare a Comisiei – Orientări privind ajutoarele de stat destinate aeroporturilor și companiilor aeriene

(JO C 99, 4.4.2014).(144) Comunicare a Comisiei – Cadrul pentru ajutoarele de stat pentru cercetare, dezvoltare și inovare,

C(2014) 3282.(145) Comunicare a Comisiei – Orientări privind ajutoarele de stat pentru protecția mediului și energie pentru

perioada 2014-2020 (JO C 200, 28.6.2014).(146) Regulamentul (UE) nr. 651/2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă

în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat (JO L 187, 26.6.2014).(147) Comunicare a Comisiei – Criterii pentru analiza compatibilității cu piața internă a ajutorului de stat destinat

să promoveze realizarea unor proiecte importante de interes european comun (JO C 188, 20.6.2014).(148) Comunicare a Comisiei – Orientări privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor

nefinanciare aflate în dificultate (JO C 249, 31.7.2014).(149) Comunicare a Comisiei – Programul privind o reglementare adecvată și funcțională (REFIT) – Situația actuală

și perspective, COM(2014) 368. Document de lucru al Comisiei – Programul privind o reglementare adecvată și funcțională (REFIT) – Situația actuală și perspective, SWD(2014) 192.

(150) Propunere de directivă de modificare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată în ceea ce privește o declarație standard privind TVA, COM(2013) 721.

(151) http://ec.europa.eu/smart-regulation/impact/commission_guidelines/commission_guidelines_en.htm(152) http://ec.europa.eu/smart-regulation/impact/planned_ia/consultation_2014/index_ro.htm(153) http://ec.europa.eu/smart-regulation/evaluation/index_ro.htm







http://ec.europa.eu/competition/antitrust/actionsdamages/damages_directive_final_en.pdf

http://ec.europa.eu/competition/antitrust/actionsdamages/damages_directive_final_en.pdf
















http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-14-218_en.htm

http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-14-581_en.htm

http://ec.europa.eu/competition/mergers/legislation/legislation.html
















http://ec.europa.eu/smart-regulation/impact/commission_guidelines/commission_guidelines_en.htm

http://ec.europa.eu/smart-regulation/impact/planned_ia/consultation_2014/index_ro.htm

http://ec.europa.eu/smart-regulation/evaluation/index_ro.htm


(154) Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) (JO L 347, 20.12.2013). Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune (JO L 347, 20.12.2013). Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune (JO L 347, 20.12.2013). Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole (JO L 347, 20.12.2013). Regulamentul (UE) nr. 1310/2013 de stabilire a anumitor dispoziții tranzitorii privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) (JO L 347, 20.12.2013).

(155) http://ec.europa.eu/agriculture/russian-import-ban/index_en.htm(156) Regulamentul (UE) nr. 1144/2014 privind acțiunile de informare și promovare referitoare la produsele agricole

puse în aplicare pe piața internă și în țările terțe (JO L 317, 4.11.2014).(157) Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(JO L 343, 14.12.2012).(158) Regulamentul delegat (UE) nr. 665/2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 în ceea ce

privește condițiile de utilizare a mențiunii de calitate facultative „produs montan” (JO L 179, 19.6.2014).(159) Regulamentul delegat (UE) nr. 664/2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 cu privire la

stabilirea simbolurilor Uniunii pentru denumirile de origine protejate, indicațiile geografice protejate și specialitățile tradiționale garantate și cu privire la anumite norme privind sursele, anumite norme procedurale și anumite norme tranzitorii suplimentare (JO L 179, 19.6.2014). Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 668/2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare (JO L 179, 19.6.2014).

(160) Raport al Comisiei – Evoluția situației pieței produselor lactate și aplicarea dispozițiilor prevăzute în Pachetul privind laptele, COM(2014) 354.

(161) http://ec.europa.eu/agriculture/research-innovation/index_en.htm(162) http://ec.europa.eu/programmes/horizon2020/en/h2020-section/food-security-sustainable-agriculture-and-

forestry-marine-maritime-and-inland-water(163) Regulamentul (UE) nr. 702/2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare în sectoarele agricol și

forestier și în zonele rurale ca fiind compatibile cu piața internă, în aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (JO L 193, 1.7.2014). Document al Comisiei – Orientările Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale pentru perioada 2014-2020 (JO C 204, 1.7.2014).

(164) Directiva 2014/89/UE de stabilire a unui cadru pentru amenajarea spațiului maritim (JO L 257, 28.8.2014).(165) Comunicare comună – Pentru un domeniu maritim mondial deschis și sigur: elemente pentru o strategie a

Uniunii Europene în materie de securitate maritimă, JOIN(2014) 9.(166) http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-11205-2014-INIT/ro/pdf(167) http://ec.europa.eu/maritimeaffairs/policy/maritime-security/doc/20141216-action-plan_en.pdf(168) Comunicare a Comisiei – O mai bună cunoaștere a situației prin intermediul unei mai strânse cooperări între

autoritățile care se ocupă de supravegherea maritimă: următoarele etape în cadrul mediului comun pentru schimbul de informații pentru domeniul maritim al UE, COM(2014) 451.

(169) Comunicare a Comisiei – Energia albastră – Acțiuni necesare pentru valorificarea potențialului exploatării energiei oceanice în mările și oceanele europene până în 2020 și ulterior, COM(2014) 8.

(170) Comunicare a Comisiei – „Creșterea albastră”: oportunități pentru o creștere sustenabilă în domeniul marin și maritim, COM(2012) 494. Comunicare a Comisiei – Inovarea în economia albastră: exploatarea potențialului mărilor și oceanelor noastre de a genera creștere economică și locuri de muncă, COM(2014) 254.

(171) http://ec.europa.eu/fisheries/cfp/fishing_rules/discards/index_ro.htm(172) Regulamentul (UE) nr. 508/2014 privind Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (JO L 149,

20.5.2014).(173) În total, în 2013 și 2014 s-au adoptat peste 45 de instrumente juridice pentru programele operaționale

multianuale.(174) http://ec.europa.eu/budget/mff/figures/index_en.cfm#ownresources(175) Decizia 2014/335/UE, Euratom privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene (JO L 168, 7.6.2014).(176) Decizia 2007/436/CE, Euratom privind sistemul de resurse proprii al Comunităților Europene (JO L 163,

23.6.2007). Deciziile privind resursele proprii sunt concepute în principiu să acopere aceeași perioadă cu CFM și să fie complementare cu CFM corespunzător. Propunerile legislative sunt concepute și negociate sub forma unui pachet. Cu toate acestea, decizia privind resursele proprii nu are o dată de expirare și continuă să fie valabilă până la intrarea în vigoare a unei noi decizii.

(177) Propunere de regulament de modificare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1150/2000 de punere în aplicare a Deciziei 2007/436/CE, Euratom privind sistemul de resurse proprii al Comunităților Europene, COM(2014) 704.

(178) Raport al Curții de Conturi – Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2013 (JO C 398, 12.11.2014).

(179) Comunicare a Comisiei – Protecția bugetului UE până la sfârșitul anului 2013, COM(2014) 618.

CREDITE FOTO

Uniunea Europeană: paginile 66, 72, 78, 82, 88, 89, 99, 100, 106, 107, 109, 110, 118, 122, 126, 127, 133Andromede Océanologie: pagina 87Agenția Spațială Europeană (ESA): pagina 87iStockphoto.com/clubfoto: pagina 101iStockphoto.com/stockcam: pagina 102Marine Current Turbines (MCT): pagina 128

http://ec.europa.eu/agriculture/russian-import-ban/index_en.htm

http://ec.europa.eu/agriculture/research-innovation/index_en.htm

http://ec.europa.eu/programmes/horizon2020/en/h2020-section/food-security-sustainable-agriculture-and-forestry-marine-maritime-and-inland-water

http://ec.europa.eu/programmes/horizon2020/en/h2020-section/food-security-sustainable-agriculture-and-forestry-marine-maritime-and-inland-water


http://ec.europa.eu/maritimeaffairs/policy/maritime-security/doc/20141216-action-plan_en.pdf

http://ec.europa.eu/fisheries/cfp/fishing_rules/discards/index_ro.htm

http://ec.europa.eu/budget/mff/figures/index_en.cfm#ownresources

Către o Europă a cetățenilor, a drepturilor, a justiției și a securității

CAPITOLUL 4


In luna mai, cetățenii europeni și-au exercitat dreptul de a vota la alegerile europene, primele desfășurate în temeiul dispozițiilor Tratatului de la Lisabo-

na, care au sporit rolul cetățenilor ca actori politici în UE.

In cursul anului, Comisia a stabilit un cadru al UE pentru consolidarea statului de drept și și-a prezentat viziunea privind viitorul politicilor UE din domeniul justiției și afacerilor interne.

Anul 2014 a reprezentat și un important pas înainte în ceea ce privește consoli-darea dreptului fundamental al cetățenilor la protecția datelor lor cu caracter personal, inclusiv prin înregistrarea de progrese considerabile cu privire la refor-ma protecției datelor și prin pronunțarea de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene a unei hotărâri de referință referitoare la „dreptul de a fi uitat”.

De asemenea, 2014 a marcat integrarea, în procedurile obișnuite ale UE, a acquis-ului aferent fostului „al treilea pilon” privind cooperarea polițienească și judiciară în materie penală.

La 15 mai, Eurovision a transmis pentru prima dată în istorie o dezbatere în direct, de 90 de minute, între candidații la funcția de președinte al Comisiei Europene ai celor mai mari cinci grupuri politice.

C Ă T R E O E U R O P Ă A C E T Ă Ț E N I L O R , A D R E P T U R I L O R , A J U S T I Ț I E I Ș I A S E C U R I T Ă Ț I I 143

Drepturi fundamentale

Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene

Raportul pe 2013 al Comisiei Europene privind aplicarea Cartei drepturilor fundamen-tale a Uniunii Europene (1) a evidențiat rolul Curții de Justiție în punerea în aplicare a cartei, mai ales în ceea ce privește evoluția cea mai recentă a jurisprudenței sale re-feritoare la aplicabilitatea cartei în statele membre. Raportul prezintă, de asemenea, modul în care instituțiile UE au respectat și au promovat drepturile fundamentale, sub controlul Curții, în toate inițiativele lor, inclusiv în cadrul elaborării noilor acte legisla-tive și politici, precum și în cadrul acțiunilor de punere în aplicare.

Prin trecerea anuală în revistă a întregii game de dispoziții ale cartei, raportul își propune să urmărească situațiile în care se înregistrează progrese, pe cele în care sunt necesare eforturi suplimentare și pe cele în care apar noi motive de îngrijorare.

Raportul din 2013 a constatat că importanța și vizibilitatea cartei continuă să crească, după cum se arată în cele ce urmează.

▶ Curtea de Justiție a recurs din ce în ce mai mult la aplicarea cartei în hotărârile sale. În 2013, carta a fost citată în 114 hotărâri, un număr de aproape trei ori mai mare decât în 2011.

▶ Instanțele naționale au făcut, de asemenea, din ce în ce mai mult trimitere la cartă atunci când au adresat întrebări Curții de Justiție (cereri de pronunțare a unei hotărâri preliminare). În 2012, numărul acestor trimiteri a crescut cu 65 % față de 2011, de la 27 la 41. În 2013, numărul trimiterilor a rămas constant, și anume 41.

▶ Judecătorii naționali sunt tot mai conștienți de impactul cartei și solicită orientări Curții de Justiție.

▶ Numărul de plângeri care fac trimitere la cartă depuse de cetățeni a crescut, de asemenea, considerabil. În 2013, Comisia a primit de la cetățeni aproximativ 4 000 de scrisori privind aspecte legate de drepturile fundamentale. Dintre acestea, 69 % se refereau la situații în care carta ar putea să se aplice.

PREZENTARE GENERALĂ A JURISPRUDENȚEI CURȚII DE JUSTIȚIE CARE CITEAZĂ DIRECT CARTA DREPTURILOR FUNDAMENTALE A UNIUNII EUROPENE SAU O MENȚIONEAZĂ ÎN CADRUL MOTIVĂRILOR

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

110

20132009 2010 2011 2012

47 %

14 %

23 %

29 %

30 %

30 %83 %

35 %

27 %

11 %

9 %

14 %

52 %

9 %

12 %

22 %

Dispoziții generale

Justiție

Drepturile cetățenilor

Solidaritate

Egalitate

Libertăți

Demnitate

Numărul hotărârilor

1 %

1 %

7 %

7 %17 %

9 %

4 %

3 %

1 %3 %


CERERI DE PRONUNȚARE A UNOR HOTĂRÂRI PRELIMINARE CARE MENȚIONEAZĂ CARTA

Aderarea UE la Convenția europeană a drepturilor omului

Tratatul de la Lisabona impune UE obligația de a adera la Convenția europeană a drepturilor omului. Proiectul de acord privind aderarea UE la această convenție a fost finalizat în aprilie 2013. În etapa următoare, Comisia a solicitat avizul Curții de Justiție cu privire la proiectul de acord. Curtea de Justiție și-a emis avizul în decem-brie 2014, concluzionând că, în privința anumitor puncte, proiectul de acord nu era compatibil cu tratatele UE. Comisia analizează în prezent avizul pentru a lua măsu-rile care se impun.

Numărul hotărârilor preliminare

2009 2010 2011 2012 20130

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

32 %

10 %

10 %

12 %

14 %

22 %

22 %

7 %

22 %

29 %

20 %

26 %

29 %

22 %

15 %

42 %

32 %

Justiție

Solidaritate

Drepturile cetățenilor

Egalitate

Libertăți

Demnitate

22 %

4 %

4 %5 %

11 %10 %

50 %50 %

Frans Timmermans, prim‑vicepreședinte al Comisiei

responsabil cu mai buna legiferare, relațiile

interinstituționale, statul de drept și Carta drepturilor fundamentale

(în dreapta), și Maroš Šefčovič, comisar pentru uniunea energiei (în stânga) – amândoi în funcție

începând cu 1 noiembrie –, discută cu ocazia reuniunii colegiului din 3 decembrie.

Clădirea Berlaymont, Bruxelles (Belgia).


Un nou cadru la nivelul UE pentru consolidarea statului de drept

Comisia a adoptat un nou cadru pentru a face față amenințărilor sistemice la adresa statului de drept (2) din oricare dintre cele 28 de state membre ale UE. Noul cadru privind statul de drept completează procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor – în cazul în care legislația UE a fost încălcată – și procedura prevăzută la articolul 7 din Tratatul de la Lisabona, care, drept cea mai severă sancțiune, permite suspendarea drepturilor de vot în cazul unei „încălcări grave și persistente” a valorilor UE de către un stat membru.

Noul cadru instituie un instrument de avertizare timpurie, facilitând lansarea de către Comisie a unui dialog politic cu statul membru vizat, pentru a preveni escaladarea unei amenințări sistemice apărute la adresa statului de drept într-o situație prevăzu-tă la articolul 7. În cazul în care nu se găsește o soluție în contextul noului cadru al statului de drept, respectivul articol va rămâne ultima instanță de soluționare a crizei și de asigurare a conformității cu valorile UE. Noul cadru nu constituie și nu impune noi competențe pentru Comisie, dar asigură transparența în privința modului în care Comisia își îndeplinește rolul care îi revine în temeiul tratatelor.

Viviane Reding, vicepreședinte al Comisiei responsabil cu justiția, drepturile fundamentale și cetățenia până la 1 iulie, prezintă noul cadru care vizează prevenirea unei escaladări a riscurilor sistemice la adresa statului de drept în oricare dintre statele membre ale UE. Bruxelles (Belgia), 11 martie.


UN CADRU PENTRU STATUL DE DREPT ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

Agenda UE pentru drepturile copilului

Punerea în aplicare a Agendei UE pentru drepturile copilului (3) s-a încheiat cu succes în 2014. Agenda vizează consolidarea angajamentului deplin al Uniunii Europene, consacrat în Tratatul de la Lisabona și în Carta drepturilor fundamentale, de a promo-va, a proteja și a respecta drepturile copilului în cadrul tuturor politicilor și inițiativelor relevante ale UE. Aceasta include 11 acțiuni concrete. Evaluarea preliminară a agendei UE a condus la adoptarea concluziilor Consiliului din decembrie 2014 (4) pentru a marca cea de a 25-a aniversare a Convenției ONU cu privire la drepturile copilului.

Dia

log

cu s

tatu

l mem

bru

în ca

uză

PROCEDURI DE CONSTATARE A NEÎNDEPLINIRII OBLIGAȚIILOR

LANSATE DE COMISIE

EVALUAREA COMISIEI

ALERTĂ PRIVIND AMENINȚAREA SISTEMICĂ LA ADRESA STATULUI DE DREPT

RECOMANDAREA COMISIEI PRIVIND STATUL DE DREPT

AVIZUL COMISIEI PRIVIND STATUL DE DREPT

LANSAREA PROCEDURII PREVĂZUTELA ARTICOLUL 7 DIN TRATATUL UE

MECANISMPREVENTIV

SOLUȚIONARE EFICIENTĂ

MECANISM DESANCȚIONARE

Comisia Părțile interesate și rețelele instanțelor naționale

Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene

Rețele judiciare

Comisia de la Veneția

Statele membre

ParlamentulEuropean


Libera circulație

Studiu privind impactul liberei circulațiiUn studiu independent privind impactul dreptului de liberă circulație în cadrul UE (5) a constatat că cetățenii se deplasează în alte țări ale UE în principal din cauza posibilităților de angajare. Studiul s-a concentrat pe șase orașe europene, alese dato-rită componenței multinaționale a populației lor: Barcelona (Spania), Dublin (Irlanda), hamburg (Germania), Lille (Franța), Praga (Republica Cehă) și Torino (Italia).

CETĂȚENI AI UE CU VÂRSTE CUPRINSE ÎNTRE 15 ȘI 64 DE ANI CARE TRĂIESC ȘI MUNCESC ÎN ALT STAT MEMBRU DECÂT CEL DE ORIGINE, UE-28, 2007-2013

Principalele constatări ale studiului sunt prezentate în cele ce urmează.

▶ Cetățenii UE se deplasează în principal din cauza oportunităților profesionale și sunt, în medie, mai tineri și mai activi din punct de vedere economic decât populația locală din orașele analizate.

▶ Afluxul de cetățeni ai UE mai tineri și de vârstă activă în orașele respective contribuie la găsirea de soluții pentru provocările demografice reprezentate de îmbătrânirea populației și de diminuarea forței de muncă.

▶ Acest aflux ajută, de asemenea, la acoperirea deficitelor de pe piața forței de muncă, prin ocuparea în principal a locurilor de muncă care necesită o calificare scăzută (cum este cazul la hamburg și Torino), prin contribuția la dezvoltarea de noi sectoare (cum ar fi tehnologia informației și comunicațiilor la Dublin) sau prin sprijinirea creării de noi întreprinderi (cum este cazul la hamburg și Torino).

Punerea în aplicare a planului de acțiune cu cinci puncte privind libera circulațieLa sfârșitul anului 2013, Comisia a prezentat cinci inițiative destinate să producă rezultate notabile în ceea ce privește libera circulație a persoanelor, vizând obținerea de beneficii pentru cetățeni, pentru creșterea economică și pentru ocuparea forței de muncă în UE, astfel cum se prevede în comunicarea sa privind libera circulație a cetățenilor UE și a familiilor acestora (6). În 2014 au fost adoptate o serie de inițiative pentru a le pune în aplicare.

Manualul privind presupusele căsătorii de conveniență între cetățeni ai UE și resortisanți ai unor țări terțe în contextul legislației UE referitoare la libera circulație a cetățenilor UEAcest manual (7) a fost adoptat în luna septembrie pentru a sprijini statele membre să abordeze acest fenomen a cărui amploare variază în mod semnificativ de la un stat membru la altul. Orientările din manual ar trebui să permită autorităților naționale să rezolve problema căsătoriilor de conveniență, bazându-se pe aceleași elemente de fapt și de drept pe întregul teritoriu al Uniunii, garantând, în același timp, dreptul cetățenilor UE la liberă circulație.

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Sursa: Eurostat.

Procent din totalul persoanelor angajate

0,5

0

1,0

1,5

2,0

2,5

3,0

3,5


Ghidul practic referitor la „testul privind reședința obișnuită”Comisia și statele membre au colaborat pentru a clarifica „testul privind reședința obișnuită”, pentru a ajuta administrațiile naționale să aplice normele UE în materie de coordonare a sistemelor de securitate socială pentru cetățenii UE și familiile aces-tora. Scopul acestui ghid (8) este de a ajuta autoritățile naționale și locale să aplice în mod eficace normele UE privind libera circulație, să combată abuzurile și să utilizeze fondurile disponibile la nivel local pentru a promova incluziunea socială.

Sprijinirea autorităților în vederea soluționării provocărilor legate de incluziunea socialăÎntre 2014 și 2020, fiecare stat membru trebuie să aloce pentru promovarea inclu-ziunii sociale cel puțin 20 % din bugetul său aferent Fondului social european. În plus, pentru a se asigura că fondurile sunt concentrate acolo unde sunt necesare și că sunt utilizate în mod eficace, Comisia a colaborat îndeaproape cu statele mem-bre pe parcursul anului în ceea ce privește acordurile de parteneriat și programele operaționale.

Conferința primarilorPeste 100 de primari și reprezentanți ai autorităților locale din întreaga Europă s-au întâlnit la Bruxelles în luna februarie pentru a discuta despre provocările și oportunitățile privind libera circulație a cetățenilor în Uniunea Europeană. Obiectivul conferinței a fost acela de a ajuta autoritățile locale să facă schimb de idei și de bune practici în materie de punere în aplicare a normelor privind libera circulație. Primarii au abordat, de asemenea, provocările în materie de incluziune socială legate de libera circulație care se manifestă la nivel local. În octombrie a fost organizat un eveniment de continuare, sub forma unui atelier practic privind utilizarea fondurilor UE și cele mai bune practici pentru incluziunea cetățenilor UE, care s-a desfășurat în cadrul manifestării Open Days 2014 (9).

Acordarea de ajutor autorităților locale pentru aplicarea la fața locului a normelor UE privind libera circulațieComisia elaborează, în colaborare cu statele membre, un instrument de e-learning conceput pentru a îmbunătăți cunoștințele autorităților locale privind drepturile în materie de liberă circulație ale cetățenilor UE și pentru a sprijini aceste autorități în ceea ce privește respectarea efectivă a acestor drepturi.

Lupta împotriva discriminării

Abordarea diferențelor de remunerare dintre bărbați și femei (recomandarea privind transparența remunerării)Comisia promovează și facilitează aplicarea efectivă a principiului egalității de remu-nerare și asistă statele membre și alte părți interesate la identificarea abordărilor potrivite pentru reducerea diferențelor de remunerare care încă mai există între femei și bărbați.

În 2014, Comisia a adoptat o recomandare (10) prin care solicita statelor membre să îmbunătățească transparența privind remunerarea femeilor și a bărbaților, în încer-carea de a combate discriminarea și de a reduce disparitatea de gen.


Diferența de remunerare – diferența medie dintre câștigurile salariale orare ale feme-ilor și ale bărbaților la nivelul întregii economii – nu s-a schimbat aproape deloc în ultimii ani, stagnând la nivelul de 16,4 % în Uniunea Europeană.

O mai mare transparență salarială reprezintă o parte importantă a procesului de combatere a diferenței de remunerare. Comisia recomandă statelor membre să îmbunătățească transparența salarială prin intermediul unui set de măsuri printre care se numără posibilitatea ca angajații să solicite informații cu privire la remune-rare, prezentarea de către întreprinderi a unor rapoarte, efectuarea de audituri sa-lariale în întreprinderile mari și includerea egalității de remunerare în negocierile colective. Până la sfârșitul anului 2015, statele membre vor trebui să transmită Comisiei un raport cu privire la măsurile pe care le-au luat pentru punerea în apli-care a recomandărilor.

Egalitatea între femei și bărbațiRaportul anual privind egalitatea dintre femei și bărbați (11) relevă modul în care acțiunile UE au contribuit la accelerarea progresului către o veritabilă egalitate de gen. Potrivit raportului, disparitățile de gen s-au redus în mod semnificativ în ultimii ani, însă progresele realizate sunt inegale între statele membre și există în continu-are discrepanțe în diferite domenii, precum și provocări care rămân de actualitate. Violența de gen, care este o formă brutală de discriminare și o încălcare a drepturilor fundamentale ale victimelor, persistă. În Europa, o femeie din trei se confruntă cu violența fizică și/sau sexuală cel puțin o dată în viață.

RATA OCUPĂRII FORȚEI DE MUNCĂ DIN UE-28 PENTRU BĂRBAȚI ȘI FEMEI (ÎN PROCENTE) ȘI DISPARITATEA DE GEN ÎN CEEA CE PRIVEȘTE RATA DE OCUPARE A FORȚEI DE MUNCĂ, PERSOANE CU VÂRSTE CUPRINSE ÎNTRE 20 ȘI 64 DE ANI, 2002-2013 T3

50 %

10 %

20 %

30 %

40 %

60 %

70 %

80 %

2007 2008 2009 20102002 2003 2004 2005 2006 2011 2012 2013 T3

Sursa: Eurostat, anchetă privind forța de muncă.

Rata de ocupare în rândul bărbaților cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani

Rata de ocupare în rândul femeilor cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani

Disparitate față de bărbați (în puncte procentuale)

NB: 2013 T3 înseamnă datele din al treilea trimestru al anului 2013.Precizăm că unele valori au fost rotunjite și, prin urmare, este posibil ca totalurile din grafic să nu reprezinte sumele exacte ale acestor valori.

16,7

75,5

58,8

75,4

58,1

17,4

59,2

16,2

75,4

15,7

77,7

62

15,1

77,9

62,7

13,575,7

62,2

13

75

62

12,774,9

62,2

12

74,8

62,8

12,274,5

62,3

15,8

76,8

61,159,9

16

76,0


Combaterea discriminării pe motive de etnie, vârstă, orientare sexuală, identitate de gen și religie/convingeriDirectiva privind egalitatea raselor (12) și directiva privind egalitatea de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă (13) sunt menite să combată discriminarea și fac în prezent parte din dreptul intern al tuturor celor 28 de state membre. Cu toate acestea, raportul din 2014 privind punerea în aplicare a acestor acte legislative (14) a subliniat că este nevoie în continuare ca autoritățile naționale să se asigure că victi-mele discriminării beneficiază de protecție efectivă la fața locului. Printre principalele provocări se numără insuficienta sensibilizare a opiniei publice în privința drepturilor și subraportarea cazurilor de discriminare. Una dintre prioritățile noii Comisii de la începerea mandatului la 1 noiembrie a vizat desfășurarea de negocieri referitoare la o directivă orizontală privind combaterea discriminării, care ar urma să interzică discriminarea în toate domeniile care țin de competența UE.

Decizia-cadru privind rasismul și xenofobiaÎn 2008, statele membre au adoptat în unanimitate decizia-cadru din 2008 pri-vind combaterea rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal (15), însă legislațiile naționale dintr-o serie de state sunt în continuare inadecvate. Obiectivul deciziei-cadru este de a combate discursurile rasiste și xenofobe de instigare la ură și infracțiunile motivate de ură, solicitând statelor membre să definească drept infracțiune incitarea publică la violență sau la ură pe motiv de rasă, culoare, reli-gie, descendență sau origine națională sau etnică. Raportul Comisiei (16) publicat în 2014 a constatat că majoritatea statelor membre nu puseseră în aplicare în mod corect normele UE menite să abordeze infracțiunile cu caracter rasist și xenofob motivate de ură.

Comisia a continuat să poarte dialoguri cu statele membre în cursul anului 2014 pentru a asigura transpunerea integrală și corectă a deciziei-cadru în legislațiile naționale, ținând cont în mod corespunzător de Carta drepturilor fundamentale și, în special, de libertatea de exprimare și de asociere.

Punerea în aplicare a strategiilor naționale de integrare a romilorRaportul anual pentru 2014 (17) a evaluat progresele realizate de statele membre în toate domeniile-cheie ținând de incluziunea romilor, prin intermediul informațiilor furnizate de fiecare țară, de organizații neguvernamentale (ONG-uri), de organizații internaționale și de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene.

Summitul european privind romiiAcest summit a avut loc în luna aprilie la Bruxelles și a trecut în revistă progresele înregistrate în materie de incluziune a romilor în Uniunea Europeană de la data ulti-mului summit privind romii, desfășurat în 2010. Aproximativ 500 de reprezentanți ai instituțiilor UE, ai autorităților naționale, ai organizațiilor internaționale, ai organizațiilor societății civile, inclusiv ai romilor, și ai autorităților locale au fost invitați să își exprime opiniile cu privire la modul în care se pot face în continuare progrese privind punerea în aplicare a cadrului UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor. Favorizarea abordărilor locale privind incluziunea romilor atât în UE, cât și în țările implicate în procesul de aderare, a reprezentat elementul central al summitului.


Promovarea drepturilor persoanelor cu handicap

Primul raport al UE privind punerea în aplicare a Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu handicapComisia a publicat în luna iunie primul său raport (18) cu privire la modul în care UE pune în aplicare Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile per-soanelor cu handicap (19). Această convenție este primul instrument internațional având forță juridică obligatorie care stabilește standarde minime pentru o serie de drepturi civile, politice, sociale, economice și culturale pentru persoanele cu handi-cap din întreaga lume.

Raportul arată că ratificarea Convenției a avut efecte tangibile în UE. Noile directive privind achizițiile publice (20), adoptate în 2014, garantează că accesibilitatea pen-tru persoanele cu handicap este luată în considerare în majoritatea procedurilor de achiziții.

Convenția a fost ratificată de UE în 2011 și reprezintă, de asemenea, primul acord cuprinzător din domeniul drepturilor omului la care UE a devenit parte. Toate cele 28 de state membre au semnat Convenția, iar 25 dintre acestea au ratificat-o, în timp ce celelalte trei (Irlanda, Țările de Jos și Finlanda) înregistrează progrese în direcția rati-ficării.

Premiul „Access City” 2015Orașul suedez Borås a câștigat premiul „Access City” 2015, care a fost acordat în decembrie 2014 la Bruxelles, cu ocazia Zilei Internaționale a Persoanelor cu handicap. helsinki (Finlanda) a câștigat locul al doilea, iar Ljubljana (Slovenia) locul al treilea.

Premiul „Access City” a fost introdus în 2010 pentru a sensibiliza opinia publică cu privire la dizabilități și pentru a promova inițiativele destinate creșterii accesibilității în orașele europene cu peste 50 000 de locuitori. Concursul este organizat de către Comisie în parteneriat cu Forumul european al persoanelor cu handicap. Orașele be-neficiază de recunoaștere și prestigiu pentru eforturile lor de a facilita accesul per-soanelor cu handicap și al persoanelor în vârstă la spațiile publice, la transportul public și la tehnologiile de comunicare.

Cadrul de reglementare aferent perioadei 2014-2020 pentru fondurile europene structurale și de investiții (21) conține dispoziții și criterii noi și consolidate destinate să asigure faptul că investițiile sunt utilizate efectiv pentru a promova egalitatea de șanse, nediscriminarea, incluziunea socială și accesibilitatea pentru persoanele cu handicap.

Laureații concursului Access City 2015 la ceremonia de premiere, alături de câștigătoare, reprezentanta orașului Borås (Suedia), care prezintă premiul. Bruxelles (Belgia), 3 decembrie.


Protecția datelor

Anul 2014 a fost semnificativ pentru consolidarea dreptului fundamental al cetățenilor la protecția datelor cu caracter personal. Reforma în materie de protecție a datelor a înregistrat progrese considerabile, Curtea de Justiție a pronunțat o hotărâre de referință privind „dreptul de a fi uitat”, iar negocierile dintre UE și Statele Unite pentru un acord-cadru privind protecția datelor în scopul asigurării aplicării legii au avansat în mod constant.

Reforma în materie de protecție a datelorÎn ianuarie 2012, Comisia a propus o reformă a normelor UE de protecție a date-lor (22), pentru a consolida drepturile privind protecția vieții private pe internet și a stimula economia digitală a Europei. În urma progreselor realizate în 2014, moderni-zarea regimului de protecție a datelor în UE a avansat considerabil.

Parlamentul European și-a adoptat poziția în primă lectură la 12 martie. Consiliul a convenit asupra unei „abordări generale parțiale” cu privire la trei capitole ale regula-mentului: domeniul de aplicare teritorial al regulamentului și capitolul V al acestuia, referitor la transferurile internaționale (Consiliul din 5 și 6 iunie), capitolul IV, referitor la obligațiile operatorilor și ale persoanelor împuternicite de operatori (Consiliul din 9 și 10 octombrie), precum și asupra flexibilității pentru sectorul public și anumite operațiuni de prelucrare (Consiliul din 4 și 5 decembrie). Adoptarea definitivă a pache-tului de reforme este preconizată să aibă loc în 2015.

Hotărârea Curții de Justiție privind „dreptul de a fi uitat”Cauza C-131/12 (23), Google Spain și Google – în temeiul Directivei 95/46/CE pri-vind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (24), operatorul motorului de căutare are obligația, în anumite condiții, să elimine de pe lista de rezultate, afișată în urma unei căutări efectuate plecând de la numele unei persoane, linkuri către paginile web publicate de terți și care conțin informații referitoare la această persoană. Întrucât eliminarea unor linkuri din lista de rezultate ar putea avea, în funcție de informația în cauză, repercusiuni asupra interesului legitim al utilizatorilor de internet potențial interesați de a avea acces la această informație, trebuie căutat un echilibru just în special între acest interes și drepturile fundamentale ale persoanei vizate, în special dreptul la protecția vieții private și dreptul la protecția datelor cu caracter personal. Răspunzând la întrebarea dacă directiva permite persoanei vizate să solicite elimi-narea de pe o astfel de listă de rezultate a unor linkuri către pagini web deoarece persoana vizată dorește ca informațiile ce apar pe paginile respective legate de ea personal să fie „uitate” după un anumit timp, Curtea a statuat că, dacă, în urma unei cereri formulate de persoana vizată, se constată că includerea linkurilor respective pe lista de rezultate este, în stadiul actual, incompatibilă cu directiva, informațiile și linkurile cuprinse în lista amintită trebuie să fie șterse.

Curtea a clarificat faptul că motoarele de căutare sunt operatori de date cu caracter personal și, prin urmare, motoarele de căutare, cum ar fi Google, nu pot eluda obligațiile care le revin în conformitate cu legislația europeană atunci când prelucrea-ză date cu caracter personal. Propunerile Comisiei din 2012 privind reforma protecției datelor în UE (25) au introdus un drept explicit de a fi uitat.


Acordul-cadru dintre UE și Statele UniteDin luna martie 2011, Comisia negociază un acord-cadru internațional cu guvernul Statelor Unite („acordul-cadru privind protecția datelor”) în vederea protejării datelor cu caracter personal transferate între UE și SUA în scopul aplicării legii.

Obiectivul UE în contextul negocierilor privind acordul-cadru este de a se asigura că dreptul fundamental al cetățenilor la protecția propriilor date cu caracter personal este respectat atunci când datele respective sunt transferate și prelucrate în Statele Unite în cadrul cooperării polițienești și judiciare.

În luna iunie, reprezentanți ai Comisiei s-au întâlnit cu omologi din Statele Unite la Atena, în Grecia, unde s-a anunțat faptul că administrația SUA va colabora cu Con-gresul în vederea adoptării unor acte legislative care să garanteze că cetățenii state-lor membre ale UE au dreptul la aceleași căi de atac judiciare ca și cetățenii Statelor Unite pentru cazurile legate de protecția vieții private.


Cetățenia

Drepturile electorale ale cetățenilor Uniunii

Alegerile pentru Parlamentul European din 2014Alegerile pentru Parlamentul European din mai 2014 au fost primele desfășurate în temeiul dispozițiilor Tratatului de la Lisabona, care consolidează rolul cetățenilor ca actori politici în UE. De asemenea, tratatul consolidează competențele Parlamentului, întărind rolul acestuia în calitate de colegiuitor și conferindu-i responsabilități supli-mentare, inclusiv dreptul de a alege președintele Comisiei pe baza unei propuneri a Consiliului European, luând în considerare rezultatele alegerilor europene.

Într-un efort de a spori transparența procesului democratic european, pentru a oferi alegătorilor posibilitatea de a alege între opțiuni politice semnificative și pentru a încuraja o implicare mai mare a alegătorilor din UE, Comisia a publicat o comunicare (26) și o recomandare (27) adresate statelor membre și partidelor politice de la nivel național și european, făcând apel la asigurarea unor legături mai strânse între cetățeni și UE. La 27 martie, înainte de alegerile din luna mai, Comisia a pre-zentat un raport privind punerea în aplicare a acestei recomandări (28), care a inclus următoarele puncte.

▶ Înainte și în cursul alegerilor, partidele politice naționale ar trebui să indice clar partidul politic european la care sunt afiliate.

▶ Partidele politice ar trebui să anunțe public numele candidatului pe care îl sprijină la funcția de președinte al Comisiei Europene.

▶ Partidele politice ar trebui să îi informeze pe alegători în timpul campaniei în ceea ce privește candidatul la funcția de președinte al Comisiei Europene pe care îl susțin, precum și în ceea ce privește programul candidatului respectiv.

▶ Statele membre ar trebui să convină asupra unei zile comune de desfășurare a alegerilor pentru Parlamentul European.

Raportul a concluzionat că recomandările au fost în general bine primite de către părțile implicate. De asemenea, acesta a evidențiat rolul important de diseminare pe care l-a jucat societatea civilă pentru a informa cetățenii despre noul imbold demo-cratic al alegerilor și a subliniat contribuția sa la stimularea unei dezbateri europene înainte de alegeri și la plasarea Europei în centrul dezbaterilor naționale din întreaga UE.

Clădirea principală a Parlamentului European, văzută

de pe râul Ill din Strasbourg (Franța).


Inițiativele cetățenești

Prima inițiativă cetățenească europeană, Right2water (Dreptul la apă) (29), care a întrunit sprijinul necesar (cel puțin un milion de semnături în total și praguri minime în cel puțin șapte state membre) a vizat să garanteze dreptul la apă și la instalații sanitare pentru toți cetățenii UE, să excludă aprovizionarea cu apă și gestionarea resurselor de apă de la normele privind piața internă și de la liberalizare și să spo-rească eforturile Comisiei de a asigura accesul universal la apă și la servicii de sa-lubrizare în întreaga lume. Comisia, în comunicarea sa din luna martie de răspuns la această inițiativă (30), a conturat măsuri concrete și acțiuni noi în domeniile care prezintă relevanță directă pentru inițiativă și pentru obiectivele acesteia. Comisia efectuează progresiv diverse acțiuni ulterioare (31); de exemplu, între iunie și sep-tembrie a organizat o consultare publică (32) având ca obiect directiva privind apa potabilă (33).

În luna mai, Comisia a răspuns la cea de a doua inițiativă cetățenească europeană, One of us (Unul dintre noi) (34). După ce a examinat cu atenție cererea, Comisia a decis să nu prezinte o propunere legislativă, având în vedere faptul că statele membre și Parlamentul European dezbătuseră și luaseră decizii recent referitor la politica UE în această privință. Prin inițiativa One of us se solicita ca UE să înceteze finanțarea activităților care presupun distrugerea de embrioni umani, în special în domeniul cercetării, în cel al ajutoarelor pentru dezvoltare și în cel al sănătății publice. Comisia a ajuns la concluzia că actualul cadru de finanțare este adecvat.

În cadrul procesului de examinare, organizatorii fiecărei inițiative au avut posibilitatea de a-și prezenta propunerile în cursul unei reuniuni cu reprezentanții Comisiei și în cursul unei audieri publice desfășurate la Parlament.


Dialogul cu bisericile, organizațiile religioase, filosofice și neconfesionale

Comisia a intensificat dialogul cu bisericile, comunitățile religioase și organizațiile fi-losofice și neconfesionale bazat pe articolul 17 din Tratatul privind funcționarea Uni-unii Europene, un dialog pe care Comisia îl desfășoară de mai mulți ani.

Anul 2014 a marcat cea de a zecea aniversare a reuniunii la nivel înalt dintre președinții Parlamentului, Consiliului și Comisiei și liderii religioși, care a avut loc în iunie.

László Surján, vicepreședinte al Parlamentului European (în

dreapta), Herman Van Rompuy, președintele Consiliului European

(în stânga), și José Manuel Barroso, președintele Comisiei

Europene până la 31 octombrie (în centru), primesc vizita a

aproximativ 20 de reprezentanți la nivel înalt ai comunităților

creștine, evreiești, musulmane, hinduse și sikh, la 10 iunie, la

Bruxelles (Belgia).


Etica și științele

În 2014, Comisia a coordonat activități destinate să consolideze dimensiunea etică a elaborării politicilor UE din domeniul științei și al tehnologiilor. Grupul european pentru etică (EGE), organismul independent și multidisciplinar care oferă Comisiei consiliere privind aspectele etice ale științei și ale noilor tehnologii, a continuat să furnizeze orientări oportune și de calitate privind politicile. În mai 2014, EGE a adoptat un aviz privind etica tehnologiilor de securitate și de supraveghere (35).

Comisia a consolidat și a extins activitățile de stimulare a cooperării internaționale privind etica în știință și tehnologie. Dialogul internațional privind bioetica al Comisiei Europene, desfășurat anual, a oferit o platformă de învățare reciprocă pentru președinții consiliilor naționale de etică din statele membre și din țări terțe partenere de pe toate continentele. Pe lângă dialogul internațional privind etica implicării cetățenilor în domeniul sănătății desfășurat în 2014, Comisia a pus bazele unor dia-loguri biregionale noi și în curs de formare, inclusiv dialogul America Latină-UE, desfășurat în iunie, și dialogul UE-Uniunea Africană, care a avut loc în octombrie.

Eforturile în curs de desfășurare pentru a consolida cooperarea globală în materie de etică sunt esențiale pentru a plasa Europa în avangarda elaborării normelor și a principiilor care stau la baza evoluțiilor din știință și tehnologie. Ancorarea inovării tehnologice și științifice într-un fundament etic solid va fi din ce în ce mai importantă pentru a insufla și a genera încrederea publică în contextul unor transformări tehno-logice rapide.


Justiție și afaceri interne – sfârșitul perioadei de tranziție și noi competențe pentru instituțiile UE

Anul 2014 a marcat sfârșitul perioadei de tranziție de cinci ani pentru acquis-ul afe-rent fostului „al treilea pilon” privind cooperarea polițienească și judiciară în materie penală.

Tratatul de la Lisabona a integrat în competența UE fostele măsuri privind cooperarea polițienească și judiciară în materie penală. Perioada de tranziție de cinci ani era prevăzută în Protocolul nr. 36 la tratat, iar la sfârșitul acesteia, la 1 decembrie 2014, toate instrumentele privind cooperarea polițienească și judiciară în materie penală care nu fuseseră modificate prin noi acte adoptate în temeiul Tratatului de la Lisabo-na urmau să fie supuse competenței Curții de Justiție și competențelor depline de asigurare a respectării normelor ale Comisiei.

Prin urmare, de la 1 decembrie, o instanță națională dintr-un stat membru care par-ticipă la o măsură legată de cooperarea polițienească și judiciară în materie penală poate (iar o instanță de ultim grad de jurisdicție trebuie) să solicite Curții de Justiție pronunțarea unor hotărâri preliminare atunci când are îndoieli cu privire la interpreta-rea sau aplicarea corectă a unor astfel de instrumente juridice. Mai mult, Comisia poate iniția proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva statelor membre care nu au transpus sau nu au pus în aplicare în mod corect legislația UE privind cooperarea polițienească și judiciară în materie penală, iar Curtea de Justiție a dobândit competențe depline în aceste domenii.

În conformitate cu dispozițiile specifice ale Protocolului nr. 36, Regatul Unit și-a exer-citat dreptul de a nu aplica, de la 1 decembrie, fostele măsuri privind cooperarea polițienească și judiciară în materie penală. Cu toate acestea, Regatul Unit și-a exer-citat apoi dreptul de a aplica 35 de măsuri din acest domeniu (29 de acte non-Schen-gen și șase acte Schengen) și continuă să participe la acestea, inclusiv la mandatul european de arestare (36).


Justiția

Către un veritabil spațiu european de justiție: consolidarea încrederii, a mobilității și a creșterii

În martie 2014, Comisia și-a prezentat viziunea pentru viitorul politicii UE din dome-niul justiției (37). Obiectivul Comisiei pentru viitor este să realizeze noi progrese în direcția unui spațiu european comun de justiție pe deplin funcțional bazat pe încrede-re, mobilitate și creștere până în 2020.

Orientările strategice ale Consiliului European pentru spațiul de libertate, securitate și justiție

În vederea dezvoltării în continuare a spațiului de libertate, securitate și justiție în următorii ani, va fi esențial să se garanteze protecția și promovarea drepturilor fundamentale, inclusiv a protecției datelor, abordând în același timp problemele de securitate, inclusiv în relațiile cu țările terțe, și să se adopte până în 2015 un cadru general solid al UE privind protecția datelor.

Justiția în materie penală

Dreptul la un proces echitabilDirectiva privind dreptul la informare în cadrul procedurilor penale (38) a avut terme-nul de transpunere în luna iunie. În esență, directiva precizează drepturile care trebuie aduse la cunoștința unei persoane învinuite, în cursul procedurii penale.

Persoanele suspectate sau acuzate trebuie să fie informate, verbal sau în scris, cel puțin cu privire la următoarele drepturi procedurale, pentru a permite ca aceste drep-turi să fie exercitate efectiv:

▶ dreptul de a avea acces la un avocat;

▶ orice drept la consiliere juridică gratuită;

▶ dreptul de a fi informat cu privire la învinuire;

▶ dreptul la interpretare și dreptul la traducere pentru persoanele care nu vorbesc și nu înțeleg limba în care se desfășoară procedurile;

▶ dreptul de a păstra tăcerea.

Informațiile ar trebui furnizate într-un limbaj simplu și accesibil, ținând seama de orice nevoie specială a persoanelor suspectate sau acuzate care sunt vulnerabile.


Persoanele arestate trebuie, de asemenea, să fie informate cu privire la drepturile lor procedurale în scris, prin intermediul unui document redactat într-un limbaj ușor de înțeles, indiferent dacă persoanele în cauză solicită sau nu solicită acest lucru. Aceas-tă așa-numită „notă privind drepturile” va conține, pe lângă drepturile menționate mai sus, informații privind:

▶ dreptul de a avea acces la materialele cauzei;

▶ dreptul de a informa autoritățile consulare și o altă persoană (precum un membru de familie sau un angajator);

▶ dreptul de acces la asistență medicală de urgență;

▶ dreptul de a cunoaște numărul maxim de ore sau de zile în care persoana suspectată sau acuzată poate fi privată de libertate înainte de a ajunge în fața unei autorități judiciare;

▶ posibilitatea de contestare a legalității arestării.

Persoanele arestate în vederea executării unui mandat european de arestare au, de asemenea, dreptul de a li se comunica o notă privind drepturile. Acest document le explică dreptul de a fi informat cu privire la conținutul mandatului european de ares-tare, dreptul de a fi asistat de un avocat, dreptul la interpretare și traducere, în cazul în care nu vorbesc sau nu înțeleg limba în cauză, posibilitatea consimțământului la predare și dreptul de a fi audiat de autoritatea judiciară în cazurile de neacordare a consimțământului.

ReținereaÎn februarie, Comisia a publicat un raport (39) privind transpunerea de către statele membre a deciziilor-cadru referitoare la recunoașterea reciprocă în cazul hotărârilor judecătorești în materie penală care impun pedepse sau măsuri privative de libertate, în cazul deciziilor de probațiune și al sancțiunilor alternative și în cazul măsurilor de supraveghere judiciară ca alternativă la arestarea preventivă (40). Raportul con-cluzionează că nivelul de transpunere este nesatisfăcător. Transpunerea parțială și incompletă a deciziilor-cadru împiedică aplicarea principiului recunoașterii reciproce în materie de justiție penală.

Drepturile victimelorTranspunerea și aplicarea corectă la nivel național a Directivei de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității (41) va consolida drepturile victimelor în cadrul procedurilor penale din UE. De aceea, Comisia a publicat un document cu orientări (42), destinat să faciliteze transpunerea eficace și la timp a directivei de către statele membre și să asigure înțelegerea uniformă, de către acestea, a dispozițiilor sale.

Protecția monedei euro împotriva falsificăriiNoua Directivă privind protecția prin măsuri de drept penal a monedei euro și a altor monede împotriva falsificării (43) a intrat în vigoare în luna mai. Statele membre, cu excepția Danemarcei și a Regatului Unit, care nu participă la respectiva directivă, tre-buie să o transpună în legislația națională până în mai 2016.


Noua măsură conferă o valoare adăugată cadrului actual cu privire la aspectele de mai jos.

▶ Sunt stabilite nivelurile sancțiunilor penale în statele membre: o pedeapsă de cel puțin opt ani de închisoare pentru producția de bancnote și monede falsificate și de cel puțin cinci ani pentru distribuția acestora.

▶ Se asigură astfel disponibilitatea unor instrumente de anchetă eficace pentru a facilita anchetele transfrontaliere, cum ar fi cele utilizate pentru criminalitatea organizată.

▶ Directiva garantează că centrele naționale de analiză pot interveni mai devreme în cursul procedurilor judiciare în analizarea falsurilor confiscate, ceea ce va îmbunătăți detectarea monedelor euro falsificate și va împiedica circulația acestora.

▶ Se ameliorează cunoștințele despre infracțiunile de falsificare, întrucât statele membre sunt obligate să colecteze anumite date privind procedurile judiciare și să transmită aceste date Comisiei.

Parchetul EuropeanLa mijlocul anului 2013, Comisia a prezentat o propunere de regulament privind insti-tuirea unui Parchet European (EPPO) (44). Parchetul European este conceput ca un organism destinat să efectueze la nivelul întregii Uniuni anchete și urmăriri penale privind acuzațiile de fraudă care aduc atingere intereselor financiare ale UE. Această instituție este considerată un instrument esențial pentru a face mai eficace acțiunile împotriva infractorilor care îi defraudează pe contribuabilii UE.

În cursul anului 2014 discuțiile pe această temă au înregistrat progrese semnificative. Parlamentul a adoptat un raport intermediar în luna martie. Există încă divergențe între opiniile statelor membre privind structura și competențele Parchetului European, iar discuțiile vor continua și în 2015.

Politica în materie de droguriPachetul referitor la droguri propus în septembrie 2013 este compus dintr-un regu-lament privind un mecanism mai rapid pentru schimbul de informații, evaluarea ris-curilor și introducerea de restricții de piață privind noile substanțe psihoactive (45) și o directivă privind sancțiuni penale minime pentru traficul cu cele mai dăunătoare dintre aceste droguri noi (46). Obiectivul urmărit este de a face ca acțiunile UE cu pri-vire la noile substanțe psihoactive să fie mai rapide, mai eficace și mai proporționale, implicând măsuri restrictive adaptate la nivelul de risc pe care îl prezintă fiecare nouă substanță psihoactivă.

În aprilie 2014, Parlamentul a încheiat prima lectură a propunerilor legislative. Parla-mentul a susținut pe deplin principalele caracteristici ale propunerilor Comisiei, apro-bând și consolidând abordarea acesteia în direcția unor acțiuni mai rapide și mai in-teligente pentru a face față noilor droguri. Negocierile sunt în curs de desfășurare în cadrul Consiliului.

În 2014, patru noi substanțe psihoactive (25I-NBOMe, Ah-7921, MDPV și metoxeta-mina) (47) au fost interzise în întreaga UE, în conformitate cu Decizia privind schimbul de informații, evaluarea riscurilor și controlul noilor substanțe psihoactive (48).


Programul „Justiție” și programul „Drepturi, egalitate și cetățenie”

În anul care face obiectul prezentului raport au fost lansate programul „Justiție” și programul „Drepturi, egalitate și cetățenie”.

Noile programe sunt menite să sprijine viitoarele priorități în domeniile justiției, drep-turilor fundamentale și egalității. În special, acestea ar trebui să răspundă necesităților de finanțare care rezultă din orientările strategice pentru politica UE în domeniul justiției adoptate de Consiliul European din iunie 2014 (49). Noile programe ar trebui să contribuie la abordarea celor trei provocări principale identificate de Comisie în comunicarea sa privind viitorul politicii UE în domeniul justiției (50): consolidarea încre-derii reciproce, facilitarea mobilității și contribuția la creșterea economică. Acestea vor sprijini, de asemenea, punerea în aplicare a inițiativelor actuale și viitoare privind egalitatea de șanse între femei și bărbați, persoanele cu handicap, combaterea dis-criminării și romii.

Programele financiare vor finanța, de asemenea, formarea judiciară, soluțiile din do-meniul tehnologiei informației și comunicațiilor pentru instanțele de judecată și por-talul e-justiție, vor facilita punerea în aplicare a legislației UE și a legislației viitoare, cum ar fi pachetul privind protecția datelor, vor promova drepturile copilului și vor crește sensibilizarea cu privire la drepturile cetățenilor UE.

În momentul punerii în aplicare a noilor programe, Comisia vizează simplificarea procedurilor pentru solicitanți și beneficiari, precum și prezentarea unor rapoarte cât mai cuprinzătoare privind rezultatele obținute, care se adresează atât cetățenilor, cât și altor instituții ale UE.

Aspecte internaționale ale politicii în domeniul justiției

Comisia a continuat să promoveze reforma sistemului judiciar în țările vecine (în special în țările candidate la aderarea la UE) și să își mențină relațiile cu principala organizație internațională în domeniul justiției, Conferința de la haga de drept internațional privat, precum și să ia decizii privind adecvarea nivelului de protecție a datelor. În alte domenii, obiectivul principal este acela de a integra prioritățile din domeniul justiției în cadrul mai larg al politicii externe a UE, de exemplu în cazul ne-gocierilor comerciale sau în proiecte de dezvoltare.

În 2014, UE a aprobat Convenția de la haga din 2007 privind obținerea pensiei de întreținere în străinătate pentru copii și alți membri ai familiei, care a intrat în vigoa-re în toate statele membre la 1 august, stabilind un sistem pentru a facilita onorarea cererilor de pensie de întreținere la nivel mondial.

Comisia a continuat să fie implicată în diferite negocieri bilaterale pentru acordurile de cooperare comercială sau politică. Aceste negocieri au drept obiect aspecte-cheie precum standardele de protecție a datelor, protecția consulară în străinătate a cetățenilor nereprezentați, accesibilitatea pentru persoanele cu handicap, statul de drept și cooperarea judiciară. În ceea ce privește schimbul de elemente de probă și/sau extrădarea infractorilor pentru combaterea formelor grave de criminalitate, UE a încheiat acorduri cu Islanda, Japonia, Norvegia și Statele Unite.


Afaceri interne

O Europă deschisă și sigură: transformarea obiectivelor în realitate

Orientarea politică din partea Comisiei (51) a furnizat o viziune strategică în ceea ce privește prioritățile viitoare din domeniul afacerilor interne după încheierea Progra-mului de la Stockholm 2010-2014, care s-a axat pe punerea integrală în aplicare a legislației și pe capacitatea de a răspunde oportunităților și provocărilor viitoare. Pe baza acestei orientări, Consiliul European din iunie 2014 și-a stabilit orientările stra-tegice pentru viitorul politicii din domeniul afacerilor interne (52).

Migrație și azil

S-a publicat un volum semnificativ de orientări politice într-o serie de domenii impor-tante din sfera politicilor de migrație și azil. Printre acestea s-a numărat o comunica-re privind politica UE în materie de returnare (53). Comunicarea reiterează convingerea că, pentru a se asigura o politică globală în materie de migrație, este esențială o po-litică de returnare eficace și umană, care să respecte drepturile fundamentale, și sunt necesare eforturi suplimentare pentru a pune în aplicare legislația UE în acest dome-niu în mod uniform în întreaga Uniune.

Orientările politice au fost completate de comunicarea privind orientările pentru pu-nerea în aplicare a Directivei privind dreptul la reîntregirea familiei (54). Aceasta oferă orientări pentru statele membre în ceea ce privește aplicarea corectă și judicioasă a directivei privind reîntregirea familiei (55) pentru a se ajunge la un regim eficace la scara întregii UE în acest domeniu și pentru a lupta împotriva eventualelor abuzuri.

Au fost adoptate primele rapoarte de punere în aplicare referitoare la directiva privind Cartea albastră a UE (56) și la directiva privind sancțiunile împotriva angajatorilor (57). Primul raport se axează pe modul în care sunt aplicate normele UE de statele membre pentru a permite resortisanților cu înaltă calificare din țări terțe să vină să lucreze în UE prin intermediul Cărții albastre, iar cel de al doilea pe sancțiunile împotriva anga-jatorilor care încadrează lucrători din afara UE în mod neregulamentar.

După adoptarea, în 2013, a noului pachet de instrumente care constituie a doua generație a sistemului european comun de azil (58), având drept termen-limită operațional principal luna iulie 2015, în 2014 eforturile s-au concentrat mai ales asupra punerii în aplicare. Comisia și Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO) au organizat mai multe reuniuni cu statele membre ale UE pentru a le sprijini în punerea corectă în aplicare a noii legislații.

O barcă plină cu migranți salvați de paza de coastă italiană în zona centrală a Mării Mediterane.


În luna iunie 2014, Comisia a propus (59) modificarea Regulamentului Dublin III pentru a clarifica normele de stabilire a statului membru al UE care este responsabil de examinarea unei cereri de azil prezentate de un minor neînsoțit care nu are membri de familie pe teritoriul statelor membre. Anterior, Curții de Justiție i se solicitase (60) să interpreteze o dispoziție a Regulamentului Dublin II privind acest aspect. Dispoziția nu preciza în mod clar dacă statul membru al UE responsabil ar trebui să fie statul în care minorul a depus prima cerere sau statul în care minorul a depus cea mai recen-tă cerere și pe teritoriul căruia se află. Curtea a statuat că, în principiu, statul membru al UE responsabil ar trebui să fie statul în care minorul a depus cea mai recentă ce-rere și pe teritoriul căruia se află. În propunerea sa, Comisia a codificat această hotă-râre și s-a asigurat că sunt rezolvate toate neclaritățile privind stabilirea responsabilității pentru cererile depuse de către minorii neînsoțiți, cu respectarea in-teresului superior al copilului. În prezent, propunerea Comisiei este negociată în Par-lament și în Consiliu.

Comisia și EASO au continuat să acorde sprijin în materie de azil statelor membre ale UE, în special Bulgariei, Greciei, Italiei și Ciprului, prin planuri speciale de sprijin meni-te să consolideze capacitatea de primire și să amelioreze calitatea și celeritatea de-ciziilor în materie de azil.

Răspunsul la presiunea exercitată de migrație și azil

Comisia a sprijinit efectiv țările mediteraneene care s-au confruntat cu fluxuri din ce în ce mai mari de migranți și de solicitanți de azil în cadrul activității desfășurate de Grupul operativ pentru Marea Mediterană și, la nivel mai general, prin interme-diul instrumentelor existente de sprijin financiar și logistic. Printre măsurile con-crete se numără o finanțare mai eficace și mai flexibilă pentru migrație, azil și frontiere, menită să sprijine statele membre ale UE să facă față presiunii cres-cânde. A fost, de asemenea, acordată statelor membre asistență operațională menită să sprijine eforturile acestora de a preveni moartea migranților în Marea Mediterană, de exemplu prin intermediul operațiunii Triton prin care s-a acordat ajutor Italiei, în coordonare cu Agenția Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene (Fron-tex). Cu un buget lunar de 2,9 milioane EUR, Triton este cea mai mare operațiune maritimă coordonată vreodată de agenție. De asemenea, se furnizează sprijin operațional prin punerea în aplicare a Sistemului european de supraveghere a frontierelor (Eurosur), care permite efectuarea unor operațiuni de căutare și sal-vare mai eficace. În domeniul azilului, EASO desfășoară programe de asistență destinate statelor membre, iar finanțarea acordată de UE vizează stimularea și sprijinirea eforturilor și angajamentelor suplimentare în domeniul relocării (și anume preluarea refugiaților direct din taberele de refugiați din afara Europei și aducerea acestora în UE în condiții de siguranță), punând la dispoziție o sumă forfetară de 10 000 EUR pentru fiecare refugiat relocat. De asemenea, s-au rea-lizat progrese concrete în domeniul cooperării și al dialogului cu țările de origine și cu țările de tranzit ale migranților. De exemplu, s-au încheiat parteneriate pen-tru mobilitate cu Iordania, Maroc și Tunisia, iar un acord de readmisie cu Turcia a intrat recent în vigoare. În plus, a fost lansată inițiativa privind ruta de migrație UE-Cornul Africii, care pregătește calea pentru cooperarea practică cu autoritățile relevante care au sarcina de a combate traficul de migranți și traficul de persoa-ne în Cornul Africii și în țările mediteraneene de origine și de tranzit.


Frontiere și vize

Printre numeroasele inițiative legate de politica în domeniul vizelor s-au numărat propunerea de reformare a Codului de vize al Uniunii (61) și o propunere privind un nou tip de viză Schengen, viza de circuit (62), pentru călătoriile în spațiul Schengen într-o perioadă de cel mult un an. Ambele propuneri au drept obiectiv facilitarea călătoriilor legitime, având în vedere impactul economic al politicii în materie de vize și contribuția acesteia la creșterea economică, menținându-se totodată un nivel ridicat de securita-te. Scopul reformării Codului de vize este, în special, simplificarea demersurilor pentru călătorii cunoscuți, care călătoresc cu regularitate, pe baza unor criterii obiective, re-ducând astfel puterea discreționară a consulatelor statelor membre ale UE. În plus, în luna noiembrie au fost lansate negocieri privind acorduri de scutire de vize cu 16 sta-te insulare mici din Zona Caraibilor și Pacific, precum și cu Emiratele Arabe Unite. Comisia a adoptat, de asemenea, rapoarte în care a evaluat îndeplinirea de către Columbia și Peru a criteriilor relevante, în vederea negocierii cu aceste două țări a unor acorduri privind exonerarea de obligația de a deține viză.

CERERILE DE VIZĂ LA CONSULATELE DIN ZONA SCHENGEN, 2009-2013

02009 2010 2011 2012 2013

8 000 000

6 000 000

4 000 000

2 000 000

10 000 000

12 000 000

14 000 000

16 000 000

20 000 000

18 000 000

10 216 091

11 812 352

13 483 497

Sursa: Direcția Generală Migrație și Afaceri Interne.

15 116 973

17 204 391


În luna mai a fost adoptat noul regulament de stabilire a unor norme de supraveghe-re a frontierelor maritime externe în contextul operațiunilor coordonate de Frontex (63). Acesta reglementează operațiunile de supraveghere maritimă coordonate de Frontex și îmbunătățește măsurile de coordonare în situații de căutare și salvare care apar în cursul acestor operațiuni, astfel încât să se asigure protecția și siguranța vieților migranților. Regulamentul prevede norme clare referitoare la depistare, interceptare, căutare și salvare, precum și la debarcare, consolidând totodată protecția drepturilor fundamentale, în special a principiului nereturnării (non-refoulement) (64).

Criminalitatea organizată, cooperarea polițienească și combaterea terorismului

În ianuarie, Comisia a adoptat o comunicare (65) care a identificat zece domenii în care UE și statele sale membre ar putea să își intensifice măsurile pentru a preveni toate tipurile de extremism care conduc la violență, indiferent de entitatea care le inspiră. Printre măsurile propuse se numără crearea unui centru de excelență în cadrul rețelei pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare, elaborarea unor activități de formare pentru profesioniștii din prima linie în domeniul combaterii radicalizării, acordarea de sprijin financiar pentru proiecte care utilizează instrumente de comuni-care moderne, inclusiv platforme sociale, pentru a lupta împotriva propagandei tero-riste, precum și programe care facilitează renunțarea la folosirea violenței pentru a atinge obiectivele politice și la ideologiile care o promovează.

Combaterea corupției

În luna februarie, Comisia a publicat primul raport anticorupție la nivelul UE (66). Acest raport a analizat situația din fiecare stat membru al UE: măsurile anticorupție care sunt puse în aplicare, măsurile care s-au dovedit a fi eficiente, aspectele care pot fi îmbunătățite și în ce mod. În plus, raportul a descris tendințele în materie de corupție la nivelul UE și s-a concentrat asupra modului în care statele membre abordează problema corupției în domeniul achizițiilor publice. Raportul a arătat modul în care atât natura, cât și nivelul corupției, precum și eficacitatea măsurilor luate pentru combaterea acesteia diferă de la un stat membru la altul. De ase-menea, raportul a demonstrat că fenomenul corupției merită mai multă atenție în toate statele membre. Acestea au adoptat o serie de inițiative în ultimii ani, însă rezultatele sunt inegale și ar trebui depuse mai multe eforturi pentru a pre-veni și a pedepsi actele de corupție. Conform estimărilor, corupția produce econo-miei UE un prejudiciu anual de aproximativ 120 de miliarde EUR.

Un prim‑plan cu echipamentul „Flir” (care asigură vedere

nocturnă) montat pe un elicopter al poliției cipriote în aeroportul

din Larnaca (Cipru). Echipamentul este finanțat de Comisia

Europeană, din Fondul pentru frontierele externe, în cadrul

proiectului SOLID.


Hotărârea Curții de Justiție referitoare la directiva privind păstrarea datelor

Într-o hotărâre a sa din aprilie 2014 (67), Curtea de Justiție a declarat că directiva privind păstrarea datelor din 2006 (68) este nevalidă. Curtea a considerat că di-rectiva nu respecta principiul proporționalității și ar fi trebuit să furnizeze mai multe garanții pentru a proteja dreptul fundamental la respectarea vieții private și la protecția datelor cu caracter personal. Curtea a considerat, de asemenea, că păstrarea datelor servește, în condiții clare și precise, unui interes general legitim, și anume combaterea infracțiunilor grave și protejarea siguranței publice. Comi-sia și-a asumat angajamentul de a evalua cu atenție verdictul și efectele acestu-ia. Comisia a anunțat, de asemenea, că, având în vedere progresele înregistrate în ceea ce privește revizuirea directivei asupra confidențialității și comunicațiilor electronice (69), își va continua activitatea în domeniu, ținând seama de negocie-rile cu privire la reforma cadrului de reglementare al UE privind protecția datelor.

hotărârea este, de asemenea, importantă deoarece recunoaște, pentru prima dată de când Carta drepturilor fundamentale a căpătat caracter obligatoriu, că articolul 6 al cartei prevede dreptul oricărei persoane nu doar la libertate, ci și la siguranță. Acest considerent a jucat un rol important în analiza Curții cu privire la directivă și cu privire la păstrarea datelor ca instrument de asigurare a siguranței.

În luna aprilie s-a ajuns la un acord asupra directivei privind înghețarea și confiscarea activelor provenite din săvârșirea de infracțiuni în Uniunea Europeană (70). Directiva urmărește să îmbunătățească asigurarea aplicării legii și mijloacele aflate la dispoziția autorităților judiciare pentru a recupera profiturile ilegale. Directiva furnizează autorităților o marjă mai largă de acțiune, cum ar fi capacitatea de a confisca active-le care au fost transferate unor părți terțe sau activele care nu sunt legate de o anumită infracțiune, dar care rezultă în mod evident din activitățile infracționale ale persoanei condamnate.

În luna mai, Comisia a adoptat o comunicare privind o nouă abordare în materie de detectare și atenuare a riscurilor chimice, biologice, radiologice, nucleare și a riscurilor explozivilor (CBRN-E) (71). Comunicarea propune să se faciliteze cooperarea practică în vederea detectării și a atenuării acestor riscuri la nivelul UE, inclusiv prin colabora-rea cu sectorul de profil, cu operatorii de instalații în care se manipulează materiale CBRN-E și cu alte părți interesate. Documentul conține un set de 30 de măsuri care urmează să fie puse în aplicare cât mai curând posibil de diferite servicii ale Comisiei, în cooperare cu statele membre.

În luna iunie, Consiliul a adoptat o decizie privind normele și procedurile de punere în aplicare a clauzei de solidaritate (articolul 222 din Tratatul privind funcționarea Uni-unii Europene) (72). Clauza de solidaritate prevede că Uniunea și statele sale membre acționează în comun atunci când acordă asistență unui alt stat membru care este ținta unui atac terorist sau victima unei catastrofe naturale ori provocate de om. In-vocarea clauzei de solidaritate este o prerogativă a statului membru al UE vizat. De-cizia se bazează pe structuri și instrumente existente, însă prevede o cooperare strânsă din partea tuturor actorilor relevanți de la nivelul statelor membre și al UE, care vor conlucra pentru a asigura un răspuns rapid, eficace și coerent.


În septembrie, Comisia și-a publicat raportul referitor la punerea în aplicare a de-ciziei-cadru privind combaterea terorismului (73). Revizuirea din 2008 a deciziei-cadru a introdus trei noi infracțiuni (instigarea publică, recrutarea și instruirea în scopuri teroriste). Toate statele membre ale UE, cu excepția Irlandei și a Greciei, au notificat Comisiei măsurile lor de transpunere.

ARETE 2014 – exercițiu pe teren de răspuns în caz de criză majoră

La 20 noiembrie, Comisia a organizat un exercițiu pe teren în apropierea orașului Anvers, în Belgia, care a simulat o situație complexă, cu risc de atac terorist și riscuri chimice și care includea luarea de ostatici. Unitățile speciale de intervenție în materie de aplicare a legii și modulele de protecție civilă au fost activate pen-tru a detecta, a identifica și a decontamina produsele chimice, a asigura trierea medicală și evacuarea, precum și pentru a stăpâni și a stabiliza amenințarea.

La acest exercițiu au participat aproximativ 200 de experți în materie de protecție civilă și 150 de unități de intervenție specială din mai multe state membre ale UE, împreună cu aproape 400 de figuranți și de persoane care au regizat evenimen-tul.

Scopul exercițiului a fost îmbunătățirea capacității statelor membre de a face față unor crize majore și de a se coordona mai bine între ele. În același timp, exercițiul a testat coordonarea dintre diferitele instrumente ale Comisiei de ges-tionare a crizelor pentru a răspunde la dezastre mai rapid și mai eficient.

Traficul de persoane

Tutela copiilor lipsiți de îngrijire părinteascăComisia și Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene au elaborat împreună manualul Guardianship for children deprived of parental care — A handbook to reinforce guardianship systems to cater for the specific needs of child victims of trafficking (Tutela copiilor lipsiți de îngrijire părintească – Un manual pentru consoli-darea sistemelor de tutelă ca răspuns la nevoile specifice ale copiilor care sunt vic-time ale traficului) (74). Acest manual oferă funcționarilor în domeniu și tutorilor ori-entări privind modalități mai eficace de a răspunde nevoilor copiilor care sunt victime ale traficului și de a proteja drepturile acestora.

Manualul privind tutela copiilor care sunt victime ale traficului de

persoane a fost publicat la 30 iunie.


Eradicarea traficului de persoaneRaportul intermediar privind strategia UE în vederea eradicării traficului de persoane pentru perioada 2012-2016 (75) a fost publicat în octombrie, înainte de a opta Zi Europeană a Luptei împotriva Traficului de Persoane. Acest raport a fost însoțit de al doilea document de lucru cuprinzând statistici privind traficul de persoane (76) pentru perioada 2010-2012. Unele dintre principalele constatări arată că:

▶ în cei 3 ani ai perioadei 2010-2012 au fost înregistrate 30 146 de victime în cele 28 de state membre ale UE;

▶ 80 % dintre victimele înregistrate au fost femei;

▶ 16 % dintre victimele înregistrate au fost copii.

Resortisanți din țări terțe care sunt victime ale traficului de persoaneTot în octombrie a fost publicată a doua comunicare (77) referitoare la aplicarea direc-tivei privind permisele de ședere temporară eliberate resortisanților țărilor terțe care sunt victime ale traficului de persoane și care cooperează cu autoritățile competente. Această comunicare face bilanțul măsurilor care au fost adoptate la nivelul UE și la nivel național pentru a asigura punerea în aplicare deplină a directivei respective și stabilește acțiuni pe termen mediu menite să o îmbunătățească.

Aspecte internaționale ale politicii afacerilor interne

La 28 aprilie, a intrat în vigoare regimul de călătorie fără viză pentru cetățenii Repu-blicii Moldova (78). În urma unui dialog încununat de succes referitor la liberalizarea regimului de vize, această țară a fost transferată pe lista țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de obligația de a deține viză, ceea ce înseamnă că cetățenii săi care dețin un pașaport biometric nu mai au nevoie de viză pentru a călători în spațiul Schengen.

În 2014 au intrat în vigoare acordurile de readmisie și de facilitare a eliberării vizelor cu Armenia (79) (1 ianuarie), Azerbaidjan (80) (1 septembrie) și Capul Verde (81) (1 de-cembrie), precum și acordul de readmisie cu Turcia (82) (1 octombrie). Acordurile de readmisie stabilesc obligațiile și procedurile care trebuie urmate pentru reprimirea migranților aflați în situație neregulamentară. Acordurile de facilitare a eliberării vize-lor oferă cetățenilor un acces mai ușor și mai ieftin la vizele de scurtă ședere, fapt ce le permite să călătorească liber în majoritatea statelor membre ale UE.

Au fost instituite parteneriate pentru mobilitate cu Tunisia (83) și Iordania (84). Acestea oferă un cadru pentru un dialog politic consolidat și adaptat țării respective și pentru cooperarea operațională cu țările partenere într-o gamă largă de domenii legate de migrație și mobilitate.


În noiembrie a fost lansat un proces de dialog regional cu țările situate de-a lungul rutei de migrație din Africa de Est. Acest proces va fi sprijinit de proiecte concrete și de mijloace financiare suficiente. Procesul se va concentra inițial pe traficul de persoa-ne și pe traficul de migranți.

La 12 și 13 noiembrie, Dimitris Avramopoulos, comisarul pentru migrație, afaceri in-terne și cetățenie, a participat la reuniunea ministerială UE-SUA pe tema justiție și afaceri interne, care a avut loc la Washington DC (Statele Unite ale Americii).

Dimitris Avramopoulos, comisar pentru migrație, afaceri interne și

cetățenie începând cu 1 noiembrie (în stânga), împreună cu Eric Holder, procurorul general al SUA (în dreapta), la reuniunea bilaterală dintre miniștrii justiției

și afacerilor interne din UE și omologii lor din Statele Unite,

care a avut loc la Washington DC (Statele Unite) la 13 noiembrie.


Atenuarea preocupărilor cotidiene ale cetățenilor

Sănătatea cetățenilor

Al treilea program în domeniul sănătățiiAl treilea program în domeniul sănătății (2014-2020) a fost adoptat în luna martie și urmărește îndeplinirea a patru obiective principale: promovarea sănătății, preve-nirea bolilor și favorizarea unor medii propice pentru un stil de viață sănătos ținând seama de principiul „sănătate în toate politicile”; protejarea persoanelor care locuiesc pe teritoriul UE împotriva amenințărilor transfrontaliere grave la adresa sănătății; contribuția la sisteme de sănătate inovatoare, eficiente și sustenabile; precum și facilitarea accesului la asistență medicală mai bună și mai sigură pentru cetățenii Uniunii. Programul este implementat prin intermediul planurilor anuale de lucru, care stabilesc domeniile prioritare și criteriile pentru finanțarea acțiunilor din cadrul pro-gramului. Primul plan de lucru a fost adoptat în luna mai și s-a axat pe acțiuni care sprijină promovarea sănătății și prevenirea bolilor. Bugetul total al programului este de 449,4 milioane EUR.

Epidemia de EbolaÎn urma confirmării în luna martie a epidemiei de Ebola izbucnite în Africa de Vest, Comisia a început imediat să coordoneze schimbul de informații, pregătirea și gesti-onarea riscurilor cu statele membre prin intermediul Comitetului UE pentru securitate sanitară, cu sprijinul Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) și în cooperare cu Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Comitetul pentru securi-tate sanitară a activat rețele pentru centre spitalicești sigure și laboratoare de înaltă securitate pentru a pune în comun capacități de diagnosticare și tratament și a făcut demersuri cu privire la procedurile aplicate în cazul pacienților infectați cu virusul Ebola identificați în timpul unui zbor și cu privire la gradul de pregătire al sistemelor de sănătate de a trata pacienții infectați cu virusul Ebola. Comisia a încurajat con-sultările privind măsurile naționale la punctele de intrare în UE, în special în ceea ce privește conexiunile directe în aeroporturi și în porturi maritime, a lansat o rețea care permite schimbul rapid de informații privind tratamentul și prevenirea Ebola, a pregă-tit achiziționarea în comun de echipamente de protecție personală și a evaluat pro-cedurile de depistare la ieșirea din aeroporturile din țările afectate de această boală.

Noua Comisie își asumă noi angajamente în combaterea virusului Ebola

Pe baza unei propuneri din partea dlui Jean-Claude Juncker, președintele ales al Comisiei, Consiliul European din octombrie l-a numit pe Christos Stylianides, noul comisar pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, drept coordonator al răs-punsului UE în ceea ce privește virusul Ebola. După vizita din luna noiembrie a zonelor afectate din Africa de Vest, efectuată împreună cu comisarul pentru să-nătate și siguranță alimentară, Vytenis Andriukaitis, comisarul Stylianides a pre-zentat Consiliului European din decembrie primul său raport (85). Raportul oferă o imagine de ansamblu a situației din țările afectate, precum și a lacunelor și a nevoilor care au fost identificate. Raportul descrie, de asemenea, etapele urmă-toare în combaterea virusului Ebola: asigurarea unei mai bune cooperări regiona-le și a unui răspuns flexibil, adaptat la nevoile de la fața locului, crearea unor le-gături solide între ajutorul umanitar și ajutorul pentru dezvoltare și, mai ales, mobilizarea unui număr mai mare de echipe medicale.


CREȘTEREA SEMNIFICATIVĂ A NUMĂRULUI DE CAZURI DE EBOLA RAPORTATE ÎN 2014O captură de ecran din MediSys care indică numărul de reportaje de știri cu privire la Ebola din luna martie până în luna august. Pe baza datelor din sistem, se identifică în mod clar un vârf la jumătatea lunii martie, care corespunde primelor reportaje pe acest subiect din Guineea, precum și o creștere dramatică la sfârșitul lunii iulie, când situația tot mai critică din Guineea, Liberia și Sierra Leone a fost prezentată pe larg în presă.

Prin intermediul Sistemului său de informații în domeniul medical (MediSys), Centrul Comun de Cercetare (JRC), care este serviciul științific intern al Comisiei, a contribuit la îmbunătățirea informării pe întreaga durată a epidemiei de Ebola. Sistemul a identificat mai întâi în luna martie informații privind o boală necunoscută în Guineea și alte informații suplimentare privind decese cauzate de „febra hemoragică virală”, transmise patru zile mai târziu în aceeași țară. Din acel moment, sistemul a fost uti-lizat pentru a urmări știrile legate de Ebola din întreaga lume. Datele din sistem ali-mentează sistemul de detectare a pericolelor și de evaluare a riscurilor al OMS, dez-voltat tot de JRC. Acest lucru contribuie la identificarea timpurie a bolilor care se răspândesc la nivel internațional și s-a dovedit foarte util pentru răspunsul OMS la epidemia de Ebola.

Studiile clinice intervenționaleRegulamentul privind studiile clinice intervenționale (86) a fost adoptat în aprilie și va intra în vigoare în 2016. Regulamentul va asigura faptul că normele pentru desfășurarea studiilor clinice intervenționale sunt identice pe întregul teritoriu al UE. Regulamentul vizează crearea unui mediu favorabil pentru efectuarea de studii clinice intervenționale cu cele mai înalte standarde de siguranță a pacienților în toate statele membre ale UE. Principalele elemente ale noului regulament sunt: o proce-dură simplificată de prezentare a unui dosar de cerere, prin intermediul unui singur punct de contact – portalul UE; pregătirea și depunerea unui singur set de documente; o procedură armonizată pentru evaluarea cererilor de efectuare a studiilor clinice intervenționale și termene strict definite pentru evaluarea cererilor de efectuare a studiilor clinice intervenționale.

1 martie 1 aprilie 1 mai 1 iunie 1 iulie 1 august

2 000

1 500

1 000

500

2 500

3 000

3 500

4 000

0

100 000

80 000

60 000

40 000

20 000

120 000

140 000

160 000

Numărul articolelor din mass-media Numărul de postări pe Twitter

Articole din mass-mediaPostări pe Twitter


VaccinuriTot în luna aprilie, Comisia a adoptat o decizie privind un acord de achiziție comună care oferă statelor membre cadrul pentru a achiziționa în comun vaccinuri pandemice și alte mijloace medicale de contracarare, fapt care se înscrie în domeniul de aplicare al Deciziei privind amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate (87). Până în prezent, 20 de state membre au semnat acordul. Obiectivul achizițiilor comune este de a se asigura faptul că vaccinurile pandemice și medicamentele sunt disponibile în cantități suficiente și la un preț rezonabil în cazul apariției unei amenințări transfron-taliere la adresa sănătății. Mecanismul va aduce beneficii tuturor statelor membre care hotărăsc să participe la o procedură specifică de achiziții.

O nouă aplicație privind farmaciileÎn luna iunie, Comisia a introdus o siglă care va permite pacienților să identifice far-maciile online autorizate care furnizează medicamente autentice. Sigla apare pe paginile de internet ale farmaciilor online care funcționează legal în UE. Sigla conține un link către site-urile internet ale autorității naționale competente unde sunt enume-rate toate farmaciile online care funcționează legal în țările respective.

TutunÎn luna aprilie, Parlamentul European și Consiliul au adoptat directiva revizuită pri-vind produsele din tutun (88), care a intrat în vigoare în luna mai, termenul-limită de transpunere a celor mai multe dintre dispozițiile acesteia fiind luna mai 2016. Acest nou act legislativ înăsprește normele privind fabricarea, producerea și prezentarea produselor din tutun pe piața internă și introduce norme pentru anumite produse derivate din tutun. De exemplu, actul legislativ prevede că pe ambele părți ale pache-telor de țigări ar trebui să apară un avertisment scris și o imagine și interzice aromele caracteristice. Astfel de norme ar trebui să contribuie la descurajarea tinerilor de a începe să fumeze și la împiedicarea acestora să devină dependenți de tutun. Se preconizează că revizuirea va determina o reducere cu 2 % a consumului de tutun în decurs de cinci ani, respectiv reducerea cu aproximativ 2,4 milioane a numărului de fumători în UE.

Sisteme de sănătateÎn luna aprilie, Comisia a adoptat Comunicarea privind sistemele de sănătate eficace, accesibile și reziliente (89), în care prezintă o agendă de lucru în vederea consolidării sistemelor de sănătate din UE astfel încât acestea să poată face față provocărilor și presiunilor actuale. În comunicare se evidențiază o serie de inițiative pe care UE le poate dezvolta și valorifica pentru a permite statelor membre să ia măsurile necesare pentru a veni în întâmpinarea aspirațiilor cetățenilor în ceea ce privește o îngrijire de calitate. Accentul se va pune pe metode și instrumente care vor permite statelor membre să aibă sisteme de sănătate mai eficace, mai accesibile și mai reziliente, în conformitate cu recomandările de reformă care le-au fost adresate în contextul semestrului european.

Europa și Africa își dublează eforturile în materie de cercetare pentru a combate bolile infecțioaseUE și Africa și-au dublat eforturile în materie de cercetare pentru a dezvolta medica-mente noi și mai eficace pentru bolile asociate sărăciei care afectează Africa Subsa-hariană, cum ar fi SIDA, tuberculoza, malaria, anchilostomiaza și Ebola.

Având în vedere succesul primului program, al doilea program de parteneriat dintre țările europene și cele în curs de dezvoltare privind studiile clinice (EDCTP2) va bene-ficia în următorii zece ani de un buget de 2 miliarde EUR pentru a combate bolile infecțioase în țările în curs de dezvoltare. Pentru aceasta, UE va contribui cu 683 de milioane EUR din Orizont 2020, programul UE pentru cercetare și inovare, iar aproxi-mativ 1,5 miliarde EUR vor proveni de la statele membre. EDCTP2 reprezintă începu-tul unei noi etape a cooperării dintre Europa și Africa în domeniul cercetării medicale, țările din ambele continente lucrând ca parteneri egali.

Logoul comun al farmaciilor online, care va intra în vigoare la 1 iulie 2015.


Progresele realizate în ceea ce privește tratarea cancerului, a bolilor rare, a demenței și cu privire la siguranța paciențilorComisia a publicat o serie de rapoarte privind progresele realizate în tratarea unor boli și afecțiuni importante, cu privire la care sunt prevăzute acțiuni în recomandă-rile Consiliului și în comunicările Comisiei pe acest subiect. Se remarcă printre aces-tea rapoartele privind acțiunile întreprinse pentru tratarea cancerului (90), a bolilor rare (91), a bolii Alzheimer și a altor forme de demență (92). În iunie, Comisia a publicat un pachet de măsuri (93) care evidențiază modul în care Comisia și statele membre răspund provocării legate de siguranța pacienților și prezintă progresele realizate în acest sens începând cu anul 2012. Se constată că, deși toate statele membre ale UE au instituit politici privind siguranța pacienților, sunt necesare mai multe eforturi pentru a transpune politicile în practică în unitățile de îngrijire medicală.

Siguranța alimentelor și a hranei pentru animale

În luna mai a fost adoptat un nou temei juridic pentru instituirea unui cadru financiar modernizat și simplificat aplicabil întregului lanț alimentar (94). Prevăzând un buget de aproximativ 1,9 milioane EUR pentru perioada 2014-2020, actul legislativ regle-mentează punerea în aplicare a programelor veterinare și fitosanitare și a măsurilor de urgență.

În septembrie, Comisia a adoptat două propuneri privind medicamentele de uz vete-rinar (95) și furajele medicamentate (96), menite să îmbunătățească sănătatea anima-lelor, să încurajeze inovarea și să abordeze problema rezistenței antimicrobiene în UE. Obiectivul propunerii privind medicamentele de uz veterinar este în special de a face disponibile în UE mai multe medicamente pentru tratarea și prevenirea bolilor animalelor. Aceste propuneri asigură standarde UE corespunzătoare de calitate și siguranță a produselor, deschizând totodată calea pentru găsirea unor tratamente mai bune pentru animalele bolnave. Normele propuse vor aduce beneficii animalelor, inclusiv speciilor acvatice, proprietarilor lor, proprietarilor de animale de companie, veterinarilor și întreprinderilor, precum și sectorului farmaceutic și al producerii de furaje din UE.

Tot în luna septembrie au început discuțiile în cadrul Parlamentului pornind de la poziția adoptată de Consiliu cu privire la o propunere care ar permite statelor membre să restricționeze sau să interzică cultivarea pe teritoriul lor a organismelor modificate genetic (OMG-uri), autorizate la nivelul UE, din motive care nu sunt legate de riscurile pentru sănătate sau pentru mediu (97). Colegiuitorii au ajuns la un acord asupra aces-tei propuneri în luna decembrie. Aceast acord înseamnă că solicitările repetate ale statelor membre de a avea ultimul cuvânt în ceea ce privește cultivarea sau nu pe teritoriul lor a plantelor modificate genetic au fost în sfârșit ascultate. După ce va fi aprobat de Parlament și de Consiliu, acordul va permite statelor membre să înceapă să își exercite libertatea de decizie privind cultivarea OMG-urilor începând cu primă-vara anului 2015.

În decembrie a început să se aplice Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 privind infor-marea consumatorilor cu privire la produsele alimentare (98), cu excepția cerințelor referitoare la etichetarea nutrițională, care se vor aplica începând cu luna decembrie 2016. Regulamentul instituie un cadru general pentru furnizarea informațiilor privind produsele alimentare, care plasează pe primul loc consumatorii. Regulamentul pornește de la dispozițiile existente privind etichetarea produselor alimentare în UE și le consolidează pentru a permite consumatorilor să facă alegeri în cunoștință de ca-uză și să utilizeze produsele alimentare în siguranță, asigurând în același timp buna funcționare a pieței interne.

În septembrie, UE a convenit să înăsprească normele privind pașapoartele pentru cabaline în urma scandalului legat de carnea de cal din 2013. Acest regulament revizuit, a cărui adoptare formală este prevăzută pentru începutul anului 2015, prevede un sistem mai fiabil și mai sigur pentru înregistrarea și identificarea caba-linelor în UE.


Politici climatice și energie

Cadrul aferent politicilor în domeniul climei și energiei pentru 2030Pe baza propunerilor pe care Comisia le-a prezentat în ianuarie (99), șefii de stat sau de guvern din UE au convenit în luna octombrie asupra obiectivelor principale și a arhitecturii cadrului UE privind clima și energia până în 2030. Cadrul pentru 2030 vizează crearea unui sistem energetic competitiv și sigur, menit să consolideze securi-tatea aprovizionării cu energie a UE, să reducă dependența de importurile de energie, să creeze noi oportunități pentru creșterea economică și ocuparea forței de muncă și să asigure faptul că sistemului energetic devine mai sustenabil.

Un element central al cadrului este obiectivul obligatoriu de reducere, până în 2030, a emisiilor interne de gaze cu efect de seră în UE cu cel puțin 40 % față de nivelul din 1990. Acest obiectiv va garanta că UE se află pe o cale rentabilă către atingerea obiectivului său de a reduce emisiile până în 2050 cu 80-95 % față de nivelurile din 1990, în contextul reducerilor necesare realizate în ansamblu de țările dezvoltate.

Consiliul European a aprobat, de asemenea, obiectivul de a majora ponderea energiei din resurse regenerabile la cel puțin 27 % din consumul de energie al UE până în 2030, precum și o țintă orientativă în materie de eficiență energetică de 27 %, care urmează să fie reexaminată în 2020, întrucât ținta avută în vedere este de 30 %.

Cel puțin 20 % din bugetul UE alocat politicilor climaticeUE a convenit că cel puțin 20 % din bugetul său pentru perioada 2014-2020, respectiv 180 de miliarde EUR, ar trebui cheltuit pe acțiuni legate de schimbările climatice. Măsurile de reducere a emisiilor și de adaptare la efectele schimbărilor climatice vor fi integrate în toate programele majore de cheltuieli ale UE, în spe-cial politica de coeziune, energia, transporturile, cercetarea și inovarea și politica agricolă comună. Politica de dezvoltare a UE va contribui, de asemenea, la înde-plinirea angajamentului global de a aloca 20 % din bugetul UE politicilor climatice. Se estimează că, doar în perioada 2014-2015, va fi pusă la dispoziție o sumă de 1,7 miliarde EUR pentru a sprijini țările în curs de dezvoltare să finanțeze proiecte în domeniul schimbărilor climatice.

Se depun eforturi deosebite pentru a integra politicile climatice în fondurile structura-le și de investiții europene. Din fondurile respective fac parte Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime. Aceste fonduri reprezintă aproximativ 43 % din bugetul Uniunii pentru perioada 2014-2020.


Un miliard de euro pentru demararea a 19 proiecte bazate pe energie nepoluantăÎn luna iulie, Comisia a acordat finanțare în valoare de un miliard de euro pentru 19 proiecte de combatere a schimbărilor climatice. Finanțarea provine din veniturile generate de vânzarea certificatelor de emisii în cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS). Finanțarea va fi folosită pentru a prezenta tehno-logiile care vor contribui la sporirea producției din surse de energie regenerabile în întreaga UE și tehnologiile care pot elimina și stoca emisiile de dioxid de carbon. Pro-iectele cărora li s-a acordat cofinanțare acoperă o serie de tehnologii, cum ar fi bioe-nergia, energia solară concentrată, energia geotermală, energia fotovoltaică, energia eoliană, energia oceanelor, rețelele inteligente, captarea și stocarea carbonului.

LIFE – subprogramul „Politici climatice”Noul subprogram „Politici climatice” din cadrul LIFE va oferi cofinanțare în valoare de 864 de milioane EUR în perioada 2014-2020 pentru proiecte destinate politicilor climatice. Cofinanțarea va sprijini autoritățile publice, organizațiile nonprofit și actorii din sectorul privat să implementeze tehnologii de adaptare și cu emisii reduse de dioxid de carbon la scară mică, precum și noi metode și abordări.

Programul se axează pe trei domenii prioritare:

▶ atenuare – reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;

▶ adaptare – consolidarea rezistenței la schimbările climatice, cu un accent special pe adaptarea urbană în prima perioadă de programare;

▶ guvernanță și informare – o mai mare sensibilizare, comunicare, cooperare și diseminare de informații privind chestiunile legate de atenuarea schimbărilor climatice și de adaptarea la acestea.

Finanțarea va fi disponibilă pentru proiecte-pilot, proiecte demonstrative, bune prac-tici și proiecte de consolidare a capacității. Va fi introdus un nou tip de proiect, proiec-tul integrat, pentru a sprijini integrarea politicilor climatice în toate sectoarele la nivel regional.

De asemenea, în colaborare cu Banca Europeană de Investiții, au fost elaborate două noi instrumente financiare: Mecanismul de finanțare a capitalului natural, menit să faciliteze finanțarea proiectelor care promovează conservarea capitalului natural și a biodiversității și adaptarea la schimbările climatice, și Instrumentul de finanțare pri-vată pentru eficiența energetică, care va sprijini intermediarii financiari să acorde in-vestitorilor privați și municipalităților mici sau altor organisme publice împrumuturi pentru investiții în eficiența energetică.


Măsuri pentru abordarea excedentului de certificate de emisii din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisiiÎncepând cu 2009, sistemul EU ETS a înregistrat un excedent tot mai mare de certifi-cate față de emisiile înregistrate, fapt care a diminuat semnificativ semnalele referi-toare la prețul carbonului. Acest dezechilibru trebuie remediat pentru a se asigura că EU ETS va juca un rol central în atingerea într-un mod rentabil a unor obiective mai ambițioase de reducere a emisiilor în fazele viitoare.

Comisia a acționat pe două fronturi, după cum se explică în detaliu în cele ce urmea-ză.

▶ Concentrarea volumelor licitate spre finalul perioadei, în faza 3: ca măsură pe termen scurt, Comisia a amânat scoaterea la licitație a 900 de milioane de certificate din perioada 2013-2015 pentru 2019-2020. Concentrarea spre finalul perioadei poate reechilibra cererea și oferta pe termen scurt și poate limita diminuarea suplimentară a semnalelor referitoare la prețuri fără a avea un impact semnificativ asupra competitivității.

▶ Propunere privind o rezervă de stabilitate a pieței: o soluție de durată la dezechilibrul dintre cerere și ofertă presupune o reformă structurală a schemei EU ETS. Comisia a propus crearea unei rezerve de stabilitate a pieței (100) la începutul următoarei perioade de comercializare, în 2021. Rezerva ar soluționa chestiunea excedentului existent de certificate de emisii și ar îmbunătăți totodată rezistența sistemului la șocurile majore viitoare prin ajustarea volumului ofertei de certificate care urmează să fie scoase la licitație. Pentru a deveni obligatorie, propunerea legislativă prezentată în ianuarie 2014 trebuie să fie aprobată de Parlament și de Consiliu.

Stabilirea unor obiective pentru 2020 privind emisiile de CO2 generate de autoturisme și de vehiculele comerciale ușoareAutoturismele și furgonetele (vehicule utilitare ușoare) generează aproximativ trei sferturi din emisiile de dioxid de carbon (CO2) generate de transportul rutier. Pe baza strategiei sale din 2007 (101), UE a adoptat obiective obligatorii pentru emisiile de CO2 de 95 g/km pentru autoturisme (102), aplicabile în cazul a 95 % din noul parc de mașini până în 2020, și de 147 g/km pentru furgonete (103).

Strategia de limitare a emisiilor de CO2 generate de camioane, autobuze și autocareCamioanele, autobuzele și autocarele produc circa un sfert din emisiile de CO2 gene-rate de transportul rutier în UE și aproximativ 5 % din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din UE. Prin urmare, Comisia a definit o strategie pentru reducerea con-sumului de combustibil și a emisiilor de CO2 generate de aceste vehicule grele în cursul anilor următori (104). Dacă nu se iau măsuri, se estimează că emisiile produse de vehiculele grele în perioada 2030-2050 vor rămâne aproape de nivelurile actuale.

Strategia se axează pe acțiuni întreprinse pe termen scurt pentru a certifica, a rapor-ta și a monitoriza emisiile generate de vehiculele grele, ceea ce reprezintă o primă etapă esențială în direcția reducerii emisiilor respective. De asemenea, Comisia a elaborat un instrument informatic de simulare, VECTO, pentru a estima emisiile de CO2 generate de vehiculele noi.


Inițiativa „Mayors Adapt” (Convenția primarilor privind adaptarea la schimbările climatice)Centre majore de populație și de infrastructură, orașele sunt deosebit de vulnerabile la fenomenele meteorologice extreme și la efectele schimbărilor climatice și, prin urmare, joacă un rol esențial în punerea în aplicare a măsurilor de atenuare și de adaptare la schimbările climatice.

Comisia a instituit Inițiativa Convenției primarilor privind adaptarea la schimbările climatice – „Mayors Adapt” (105) pentru a încuraja orașele să ia măsuri în vederea adaptării la schimbările climatice. Orașele care participă la inițiativă se angajează să contribuie la obiectivul global al strategiei UE de adaptare și la cel de a crea o Europă mai rezistentă la schimbările climatice. Acest lucru presupune elaborarea unor stra-tegii locale de adaptare și/sau integrarea adaptării la schimbările climatice în planu-rile relevante existente.

Autoritățile locale participante beneficiază de sprijin pentru activitățile locale de combatere a schimbărilor climatice, de o platformă de cooperare și de o mai mare sensibilizare a publicului cu privire la adaptarea la schimbările climatice și la măsuri-le care trebuie luate. Peste 100 de orașe din Europa au aderat deja la această inițiativă.

Un nou regulament privind gazele fluorurate cu efect de serăPentru a controla emisiile de gaze fluorurate cu efect de seră, inclusiv emisiile de hidrofluorocarburi (hFC), Uniunea Europeană a adoptat un nou regulament privind gazele fluorurate cu efect de seră (106), care a intrat în vigoare în ianuarie 2015.

Regulamentul introduce o măsură de reducere treptată care diminuează succesiv cantitățile de hFC ce pot fi comercializate în UE și interzice utilizarea gazelor fluoru-rate cu efect de seră în unele echipamente noi, cum ar fi frigiderele și sistemele de aer condiționat. De asemenea, măsura îmbunătățește prevenirea scurgerilor din echipamentele care conțin gaze fluorurate cu efect de seră.

Datorită noului regulament, emisiile UE de gaze fluorurate se vor reduce până în 2030 cu două treimi față de nivelurile actuale. Intenția a fost, de asemenea, ca regu-lamentul să încurajeze și alți actori să ia măsuri. O serie de țări elaborează deja abordări similare și sunt în curs de desfășurare discuții privind un acord global de reducere a consumului și a producției de hFC.


Proiectarea ecologică și etichetarea energeticăÎn 2014, Comisia a adoptat măsuri în materie de proiectare ecologică și etichetare energetică pentru transformatoarele de putere și de distribuție, unitățile de ventilație și aparatele de gătit de uz casnic, cum ar fi cuptoarele, plitele de gătit și hotele de bucătărie. Combinate cu măsurile anterioare (aproximativ 40 în total), noile măsuri vor duce la economii de energie estimate la 166 de milioane de tone de echivalent petrol pe an până în 2020, aproximativ consumul anual de energie primară al Italiei. Pentru consumatori, aceasta înseamnă economii de 465 de EUR pe an la factura energetică a gospodăriilor lor.

Securitatea nuclearăUE promovează cele mai înalte standarde de securitate pentru toate tipurile de activități nucleare civile, inclusiv pentru generarea de energie electrică, depozitarea deșeurilor, cercetare și utilizările medicale.

Pentru a menține securitatea instalațiilor nucleare și a consolida poziția de lider mondial a Europei în domeniul securității nucleare, în luna iulie 2014 UE a modificat directiva privind securitatea nucleară din 2009 (107). Revizuirea directivei privind secu-ritatea nucleară se bazează pe lecțiile desprinse în urma accidentului nuclear de la Fukushima din luna martie 2011 și a testelor de rezistență nucleară, precum și pe cele mai recente standarde internaționale. Directiva revizuită consolidează independența și competențele autorităților naționale de reglementare.

Pentru prima dată, legislația Euratom stabilește un obiectiv clar în materie de securi-tate nucleară pentru a reduce și mai mult riscurile pentru securitate. Acest act legis-lativ va introduce un sistem european de evaluări inter pares care vor fi efectuate cel puțin o dată la șase ani. Directiva revizuită consolidează totodată transparența, în special printr-o mai bună informare a publicului cu privire la securitatea instalațiilor nucleare.

Mediu

LIFE – subprogramul privind mediulProiectele din întreaga UE în domeniul mediului și al conservării naturii vor primi mai multe fonduri ca oricând. Noul program de lucru multianual LIFE pentru peri-oada 2014-2017 va oferi 1,3 miliarde EUR în cadrul subprogramului pentru mediu. În 2014, au fost finanțate 225 de noi proiecte LIFE, cu un buget total de 589 de milioane EUR, din care LIFE a furnizat 283 de milioane EUR. Aceste proiecte, în care au fost implicate întreprinderi private, ONG-uri și autorități publice, vor contribui la punerea în aplicare a politicilor în domenii-cheie, cum ar fi conservarea naturii și a biodiversității, deșeurile, calitatea aerului și a apei (108).

Cererea de propuneri pentru 2014 a fost lansată cu un buget de 239 de milioane EUR alocate subprogramului pentru mediu. Printre altele, aceasta va finanța o nouă cate-gorie de proiecte LIFE, proiectele integrate, care vor pune în aplicare, pe o scară teri-torială mare, planurile sau strategiile esențiale prevăzute de legislația UE în materie de mediu.


Recomandarea privind gazele de șistPotențialul gazelor de șist dă speranțe în anumite părți ale Europei, însă reprezintă în același timp un motiv de o oarecare îngrijorare. În ianuarie, Comisia a răspuns solicitărilor de a lua măsuri prin stabilirea unor principii minime (109) pe care statele membre sunt invitate să le urmeze pentru a răspunde preocupărilor privind mediul și sănătatea legate de fracturarea hidraulică (tehnica de fracturare hidraulică de mare volum utilizată pentru extracția gazelor de șist), oferind totodată operatorilor și inves-titorilor siguranța de care au nevoie în mediul de afaceri.

Statele membre sunt invitate să aplice aceste principii în termen de șase luni și, înce-pând din luna decembrie 2014, să informeze anual Comisia cu privire la măsurile in-stituite pentru aplicarea principiilor respective. Comisia va monitoriza aplicarea reco-mandării cu ajutorul unui tablou de bord (110) disponibil publicului, care va compara situația în diferite state membre și care va constitui temeiul pentru o revizuire mai amplă, în 2015, a eficacității abordării prezentate în recomandare.

Premiile Natura 2000În luna mai, primele premii Natura 2000 (111) au recompensat excelența în gestiona-rea siturilor, scoțând în evidență valoarea rețelei pentru comunitățile și economiile locale. Premiul pentru conservare a fost decernat unui proiect menit să salveze acvila de câmp în munții Sakar din Bulgaria. Datorită activității desfășurate de echipa pro-iectului și cooperării dintre ecologiști și companiile private, populația locală a acestei specii amenințate în întreaga lume a fost salvată de la dispariție. Prin colaborarea cu companiile energetice pentru a izola cablurile electrice periculoase și a îngropa cablu-rile aeriene, proiectul a eliminat cu succes riscul de electrocutare, o problemă serioasă cu care se confruntă aceste păsări de pradă.

Copenhaga (Danemarca) a fost aleasă „Capitala Europeană

Verde” în 2014, recunoscându‑i‑se astfel

angajamentul față de o viață urbană durabilă și eforturile

depuse pentru a deveni, până în 2025, un oraș verde, inteligent și

neutru în materie de emisii de carbon. În fotografie sunt

surprinși câțiva tineri plonjând în apele portului, în cartierul Islands

Brygge.

Proiect pentru salvarea acvilei de câmp, derulat în Sakar (Bulgaria).


Iunie 2014: Săptămâna VerdeEdiția din 2014 a Săptămânii Verzi a fost dedicată economiei circulare, utilizării efici-ente a resurselor și deșeurilor. Comunități, ONG-uri, autorități publice și întreprinderi s-au reunit timp de trei zile pentru a dezbate și a face schimb de experiențe și de bune practici necesare pentru a trece de la o economie liniară la o economie circulară.

Campania „Generation Awake”Campania are drept obiectiv sensibilizarea consumatorilor cu privire la consecințele pe care tiparele lor de consum le au asupra resurselor naturale, prezentând beneficiile unor alegeri diferite ale consumatorilor. Elementul central al campaniei este un site internet pe deplin interactiv (112), disponibil în toate cele 24 de limbi oficiale ale UE, în care personaje animate arată impactul pe care îl au asupra mediului deciziile pe care le luăm zilnic atunci când facem cumpărături.

De la lansarea sa în octombrie 2011, site-ul internet al campaniei a fost vizitat de peste 750 000 de ori, materialele video au fost vizionate de peste 4,5 milioane de persoane, iar pagina Facebook (113) a atras aproape 100 000 de fani.

În octombrie, filmul The awakeners, care promovează mesaje privind valoarea deșeurilor ca resurse, a câștigat „Delfinul de Aur” la categoria „Chestiuni și preocupări de mediu” din cadrul Cannes Corporate Media and TV Awards.

Răspunsul Agenției Europene pentru Siguranță Maritimă la poluarea cu hidrocarburiA fost aprobată acordarea unui pachet financiar de 160,5 milioane EUR pentru o peri-oadă de șapte ani (2014-2020) în favoarea Agenției Europene pentru Siguranță Mari-timă, pentru a permite continuarea acțiunilor de combatere a poluării marine (114). Scopul fondurilor este de a menține o rețea europeană de nave antipoluare speciali-zate, care va consolida capacitatea navelor operate de statele membre de a combate poluarea cu petrol. Acest sistem de „rezervă a UE în caz de dezastre”, pe care agenția îl pune la dispoziția statelor membre afectate de o mare deversare, cuprinde echipa-mente de recuperare a poluanților din mare (de exemplu, brațe de îndepărtat petrolul de la suprafața apei).

În paralel, fondurile UE vor continua să sprijine CleanSeaNet (115), sistemul de imagini prin satelit care a fost dezvoltat pentru a detecta poluarea cauzată de nave aproape în timp real și care susține eforturile depuse de statele membre pentru a preveni deversările ilegale și scurgerile accidentale de hidrocarburi (116).

Nava franceză Ailette în timpul unei operațiuni de combatere a poluării cu petrol în Oceanul Atlantic.


Transporturi

Mobilitatea urbanăPeste 70 % din cetățenii UE locuiesc și lucrează în zone urbane; așadar, este esențial ca destinațiile urbane să fie ușor accesibile. Cererea tot mai mare de mobilitate urbană și transport urban a expus orașele unor probleme grave de aglomerație, calitate scă-zută a aerului și accidente rutiere. În luna decembrie 2013, Comisia a prezentat un pachet privind mobilitatea urbană (117), care propune măsuri mai ferme și mai bine coordonate cu privire la mobilitatea urbană la nivelul UE și în statele membre. A fost instituit un grup de experți privind mobilitatea urbană pentru a consolida schimbul continuu de informații dintre statele membre și Comisie. Vor fi abordate aspecte pre-cum planificarea mobilității urbane, siguranța rutieră, reglementările privind accesul, logistica și implementarea sistemelor de transport inteligente.

Săptămâna Europeană a MobilitățiiSăptămâna Europeană a Mobilității este o campanie anuală privind mobilitatea urbană durabilă, organizată cu sprijinul Comisiei. Scopul campaniei, care se desfășoară în fie-care an în perioada 16-22 septembrie, este de a încuraja autoritățile locale să intro-ducă și să promoveze măsuri de transport durabil și să își invite cetățenii să încerce alternative la utilizarea autoturismului personal. Tema ediției din 2014 a fost „Străzile noastre, alegerea noastră” (118), cu accent pe îmbunătățirea calității vieții.

Sectorul rutierLegislația privind infracțiunile transfrontaliereDirectiva privind schimbul transfrontalier de informații privind încălcările normelor de circulație care afectează siguranța rutieră (119) instituie o procedură pentru schimbul de informații dintre statele membre în ceea ce privește opt infracțiuni rutiere: excesul de viteză, neutilizarea centurii de siguranță, nerespectarea culorii roșii a semaforului, conducerea în stare de ebrietate, conducerea sub influența stupefiantelor, nefolo-sirea căștii de motocicletă, utilizarea unei benzi interzise, utilizarea ilegală a unui telefon mobil. Astfel, statele membre pot avea acces reciproc la datele naționale privind înmatricularea vehiculelor pentru a determina persoana care a încălcat nor-mele de circulație. Curtea de Justiție a concluzionat că directiva este o măsură de îmbunătățire a siguranței transporturilor și, prin urmare, ar fi trebuit să fie adoptată în acest temei.

În urma acestei hotărâri, Comisia a propus în luna iulie un act legislativ modificat (120) pentru a permite statelor membre ale UE să facă schimb de informații privind condu-cătorii auto care încalcă normele rutiere în străinătate, inclusiv privind cele patru cauze principale care provoacă 75 % din decesele de pe șosele: excesul de viteză, nerespectarea culorii semaforului, neutilizarea centurilor de siguranță și conducerea în stare de ebrietate.


Pachetul de măsuri privind inspecția tehnică autoPachetul privind inspecția tehnică auto a fost adoptat în aprilie de Parlament și de Consiliu. Acesta este alcătuit din directive privind inspecțiile tehnice periodice (121), controlul tehnic în trafic al vehiculelor comerciale (122) și documentele de înmatri-culare pentru vehicule (123). Printre elementele-cheie ale noilor directive se numără îmbunătățirea calității inspecțiilor auto prin stabilirea unor standarde minime comune pentru echipamente, formarea inspectorilor și evaluarea deficiențelor, precum și obli-gativitatea verificării componentelor electronice de siguranță (cum ar fi sistemele antiblocare – ABS –, sistemele de control electronic al stabilității și airbagurile). Înre-gistrarea kilometrilor parcurși sprijină combaterea manipulării kilometrajului, iar în ceea ce privește motocicletele cu capacitate cilindrică mare s-a introdus inspecția obligatorie la nivelul UE, cu excepția cazului în care un stat membru atinge un nivel echivalent de ameliorare a siguranței rutiere prin alte mijloace. În plus, verificarea faptului că încărcătura este corect fixată este un element nou important pentru con-troalele tehnice în trafic ale vehiculelor cu greutatea de peste 3,5 tone care trans-portă mărfuri. Sarcina administrativă pentru operatorii de transport rutier și pentru autoritățile care efectuează controale tehnice în trafic va fi redusă prin selectarea anumitor vehicule în funcție de gradul de risc.

eCallÎn luna iunie 2013, Comisia a adoptat o propunere de regulament care impune insta-larea sistemului eCall la bordul vehiculelor pentru toate noile modele de autovehicule și vehicule utilitare (124). Această propunere face parte dintr-o serie de acte legislative menite să asigure implementarea serviciului de apel de urgență automat în întreaga UE. Obiectivul sistemului eCall este de a asigura un răspuns rapid din partea servici-ilor de urgență în cazul accidentelor rutiere grave. Aceasta va contribui semnificativ la diminuarea numărului de victime și la reducerea gravității vătămărilor corporale suferite în urma accidentelor rutiere. Sistemul ar forma automat 112 – numărul euro-pean unic de urgență. Se estimează că sistemul eCall poate scurta timpul necesar pentru răspunsul de urgență cu 40 % în zonele urbane și cu 50 % în zonele rurale și poate diminua cu cel puțin 4 % numărul de decese și cu 6 % numărul de persoane grav rănite. Procesul legislativ pentru centrele de urgență s-a încheiat în luna aprilie 2014 (125).

În luna mai, Consiliul a adoptat o decizie (126) pentru introducerea sistemului obliga-toriu eCall. La 1 decembrie, Parlamentul și Consiliul au ajuns la un acord privind toate aspectele nesoluționate ale propunerii de omologare de tip în ceea ce privește siste-mul eCall încorporat la bordul vehiculelor. Acordul va impune ca toate modelele noi de autovehicule să fie echipate cu tehnologia eCall, începând cu 31 martie 2018.


Nivelul zgomotului produs de vehiculeParlamentul și Consiliul au aprobat o propunere a Comisiei privind nivelul zgomotului produs de vehicule (127). Aceasta vizează reducerea cu 25 % a poluării sonore produse de vehicule. În paralel, se propune echiparea vehiculelor electrice și hibride cu sisteme care generează un sunet minim pentru ca apropierea acestor vehicule să poată fi mai ușor detectată și, astfel, să se evite accidentele.

Aplicația „Going Abroad”Comisia a lansat o nouă aplicație pentru smartphone, „Going Abroad” (Călătorii în străinătate), care cuprinde informații importante în 22 de limbi privind siguranța ruti-eră pentru toate statele membre ale UE. Aplicația cuprinde informații privind teme care prezintă cel mai mare risc de accidente, inclusiv limita de viteză și de consum de alcool, semafoarele și folosirea telefoanelor mobile. De asemenea, aplicația îi infor-mează pe utilizatori cu privire la obligația de a purta centura de siguranță în automo-bile și casca de protecție pe biciclete și motociclete.

Sectorul maritimForumul european pentru un transport naval sustenabilForumul european pentru un transport naval sustenabil (ESSF) a fost creat ast-fel încât eforturile depuse cu ajutorul setului de instrumente pentru un transport durabil pe căi navigabile (128) să avanseze către aplicarea coerentă și eficientă din punctul de vedere al costurilor a dispozițiilor directivei privind conținutul de sulf al carburanților marini (129). De asemenea, forumul va contribui la soluționarea pro-vocărilor privind durabilitatea mediului cu care se confruntă sectorul transportului maritim din UE. ESSF oferă o platformă pentru dialogul structural, schimbul de cunoștințe tehnice, cooperarea și coordonarea dintre Comisie, statele membre ale UE, țările membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb și părțile interesate relevante din sectorul maritim.

Aprobarea Directivei privind echipamentele maritimeParlamentul a adoptat noua Directivă privind echipamentele maritime (130) propusă de Comisie. Ca urmare a normelor îmbunătățite privind echipamentele maritime în UE, navele și echipajele acestora vor efectua călătorii mai sigure, va fi redusă birocrația pentru statele membre, costurile pentru întreprinderi vor fi diminuate și competitivi-tatea acestui sector al UE va fi îmbunătățită.

Logoul noii aplicații Going Abroad (Călătorii în străinătate) pentru

telefoane inteligente.


Sectorul aviaticSecuritatea aeronautică: diminuarea restricțiilor referitoare la lichide în aeroporturile din UEÎn ianuarie au fost luate măsuri pentru a diminua actualele restricții referitoare la lichide în aeroporturile din UE (131). Pentru pasageri, modificarea se referă la lichi-dele în regim de duty-free cumpărate în aeroporturile din țări terțe sau la bordul operatorilor de transport aerian din afara UE. Cu condiția ca aceste lichide în regim de duty-free să fie împachetate în ambalajul de siguranță furnizat în momentul cumpărării, pasagerii pot efectua cu ele transferul într-un aeroport din UE pentru a lua un zbor de legătură. Până acum, astfel de lichide în regim de duty-free erau, de regulă, confiscate.

Siguranța aviației: evenimentele de aviație civilăNoile norme privind evenimentele de aviație civilă vor contribui la prevenirea acciden-telor aviatice. Datorită Regulamentului privind raportarea, analiza și acțiunile subsec-vente cu privire la evenimentele de aviație civilă (132), informațiile relevante privind incidentele legate de siguranța aviației vor fi colectate, ceea ce va permite efectuarea unei analize detaliate și adoptarea măsurilor necesare pentru a preveni apariția acci-dentelor. Aceste norme prevăd, de asemenea, intensificarea schimbului de informații între statele membre și Agenția Europeană de Siguranță a Aviației.

Sectorul feroviarÎntreprinderea comună Shift2Rail (133) este un parteneriat public-privat în cadrul pro-gramului Orizont 2020. Aceasta își propune să crească gradul de fiabilitate al servici-ilor feroviare cu 50 %, să dubleze capacitatea feroviară și să contribuie astfel la redu-cerea congestionării traficului și a emisiilor de CO2, precum și să mențină poziția de lider a Europei pe piața mondială a transporturilor feroviare. În următorii șapte ani, pentru această inițiativă sunt disponibile 920 de milioane EUR. Shift2Rail a primit aprobarea Parlamentului în luna aprilie, inițiativa fiind adoptată de Consiliu în luna iunie.

Violeta Bulc, comisar pentru transporturi începând cu 1 noiembrie (în centru), strânge mâna unui funcționar al SNCF (compania națională de căi ferate din Franța, deținută de stat), în prezența lui Guillaume Pepy, președintele SNCF (al doilea din stânga), în cursul vizitei sale din 9 decembrie la Gara de Nord din Paris, gara cu cel mai mare trafic din Europa ca număr de călători.


Cultura, tineretul și mass-media

Programul „Europa creativă”Noul program „Europa creativă” a fost lansat cu un buget de 1,46 miliarde EUR (134) pentru următorii șapte ani, sumă care depășește cu 9 % nivelurile anterioare. Pro-gramul urmărește să impulsioneze sectorul cultural și sectorul creativ, care sunt o sursă importantă de creștere economică și de ocupare a forței de muncă, în special pentru tineret. Se preconizează că programul va sprijini cel puțin 250 000 de artiști și profesioniști din domeniul cultural, 2 000 de cinematografe, 800 de filme și 4 500 de traduceri de cărți (135). De asemenea, programul oferă un nou instrument financiar sub forma unui mecanism de garantare pentru sectorul cultural și creativ, pentru a le facilita accesul la împrumuturi bancare.

Capitalele europene ale culturiiRiga (Letonia) și Umeå (Suedia) au fost Capitalele europene ale culturii în 2014. În paralel, în cursul anului, a fost adoptată propunerea prezentată în 2012 de Comisie de decizie a Parlamentului și a Consiliului privind evenimentul „Capitale europene ale culturii” pentru anii 2020-2033 (136). În plus, în luna mai, în urma unei recomandări din partea Comisiei (137), Consiliul a desemnat orașul Leeuwarden (Țările de Jos) drept Capitală europeană a culturii pentru anul 2018.

Riga (Letonia), una dintre cele două Capitale europene ale

culturii în 2014.


Marca „Patrimoniu european”Noua marcă „Patrimoniu european” (138) este o inițiativă a UE din 2011, bazată pe o inițiativă interguvernamentală din 2006, care vizează aducerea în atenție a unor situri care au jucat un rol important în istoria, cultura și dezvoltarea Uniunii Europene. În 2014, din 38 de propuneri preselectate de către statele membre care participă la această inițiativă, patru situri au primit marca „Patrimoniu european”. Acestea sunt: Parcul arheologic Carnuntum (139), un cartier reconstruit al unui oraș roman din Bad Deutsch-Altenburg (Austria); Casa medievală a breslelor (140) din Tallinn (Estonia); Palatul Păcii (141), o clădire cu o vechime de 100 de ani, din haga (Țările de Jos); și Kamp Westerbork (142), un lagăr nazist de tranzit din perioada celui de Al Doilea Răz-boi Mondial, situat tot în Țările de Jos, la hooghalen.

Premii pentru cinematografiePrintre premiile acordate unor filme finanțate din subprogramul MEDIA „Europa cre-ativă” se numără premiul Oscar pentru cel mai bun film într-o limbă străină, câștigat de filmul italian La grande bellezza („Marea frumusețe”), în regia lui Paolo Sorrentino. Patru dintre cele cinci filme nominalizate pentru cel mai bun film într-o limbă străină în cadrul premiilor Oscar au fost sprijinite prin programul „Europa creativă”. Aproxi-mativ 30 de filme care au beneficiat de fonduri din programul MEDIA, inclusiv patru filme din cadrul competiției principale, au fost selectate în 2014 pentru programul oficial al Festivalului Internațional de Film de la Berlin. Din cele 21 de filme sprijinite de programul „Europa creativă” care au participat la Festivalul de Film de la Cannes, trei au câștigat premii, iar premiul MEDIA al UE a fost decernat în luna mai regizorului bosniac Danis Tanović (143).

NOTE(1) Raport al Comisiei – Raport pe 2013 privind aplicarea Cartei drepturilor fundamentale a UE, COM(2014) 224.

(2) Comunicare a Comisiei – Un nou cadru al UE pentru consolidarea statului de drept, COM(2014) 158.

(3) Comunicare a Comisiei – O agendă a UE pentru drepturile copilului, COM(2011) 60.

(4) Concluziile Consiliului Justiție și Afaceri Interne, 4 și 5 decembrie 2014 (http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/jha/146049.pdf).

(5) Evaluation of the impact of the free movement of EU citizens at local level – Final Report (Evaluarea impactului liberei circulații a cetățenilor UE la nivel local – Raport final (http://ec.europa.eu/justice/citizen/files/dg_just_eva_free_mov_final_report_27.01.14.pdf).

(6) Comunicare a Comisiei – Libera circulație a cetățenilor Uniunii Europene și a familiilor acestora: cinci acțiuni pentru a produce rezultate notabile, COM(2013) 837.

Tibor Navracsics, comisar pentru educație, cultură, tineret și sport începând cu 1 noiembrie, îi înmânează Premiul European pentru Literatură 2014 scriitorului bulgar Milen Ruskov, în cadrul unei ceremonii care a avut loc la Concert Noble, la Bruxelles (Belgia), la 18 noiembrie.

http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/jha/146049.pdf

http://ec.europa.eu/justice/citizen/files/dg_just_eva_free_mov_final_report_27.01.14.pdf


(7) Comunicare a Comisiei – Sprijinirea autorităților în combaterea utilizării abuzive a dreptului la liberă circulație: Manual privind abordarea problemei presupuselor căsătorii de conveniență între cetățeni ai UE și resortisanți ai unor țări terțe în contextul legislației UE referitoare la libera circulație a cetățenilor UE, COM(2014) 604.

(8) http://ec.europa.eu/social/BlobServlet?docId=11366&langId=ro

(9) http://ec.europa.eu/regional_policy/conferences/od2014/index.cfm

(10) Recomandarea Comisiei referitoare la consolidarea principiului egalității de remunerare între bărbați și femei prin transparență, C(2014) 1405.

(11) Document al Comisiei – Report on progress on equality between women and men in 2013 (Raport privind progresele înregistrate în ceea ce privește egalitatea dintre femei și bărbați în 2013), SWD(2014) 142.

(12) Directiva 2000/43/CE de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică (JO L 180, 19.7.2000).

(13) Directiva 2000/78/CE de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă (JO L 303, 2.12.2000).

(14) Raport al Comisiei – Raport comun privind aplicarea Directivei 2000/43/CE de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică (Directiva privind egalitatea rasială) și a Directivei 2000/78/CE de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă (Directiva privind egalitatea de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă), COM(2014) 2.

(15) Decizia-cadru 2008/913/JAI privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal (JO L 328, 6.12.2008).

(16) Raportul Comisiei privind punerea în aplicare a Deciziei-cadru 2008/913/JAI privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal, COM(2014) 27.

(17) Comunicare a Comisiei – Raport privind punerea în aplicare a cadrului UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor, COM(2014) 209.

(18) Document al Comisiei – Report on the implementation of the UN Convention on the Rights of Persons with Disabilities (CRPD) by the European Union [Raport privind punerea în aplicare a Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu handicap (CRPD) de către Uniunea Europeană], SWD(2014) 182.

(19) http://www.un.org/disabilities/convention/conventionfull.shtml

(20) Directiva 2014/24/UE privind achizițiile publice (JO L 94, 28.3.2014). Directiva 2014/25/UE privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale (JO L 94, 28.3.2014).

(21) http://ec.europa.eu/regional_policy/information/legislation/index_ro.cfm

(22) http://ec.europa.eu/justice/newsroom/data-protection/news/120125_en.htm

(23) hotărârea Curții de Justiție din 13 mai 2014 în cauza C-131/12, Google Spain și Google (http://curia.europa.eu/juris/liste.jsf?language=ro&num=C-131/12).

(24) Directiva 95/46/CE privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (JO L 281, 23.11.1995).

(25) Propunere de regulament privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (Regulament general privind protecția datelor), COM(2012) 11.

(26) Comunicare a Comisiei – Pregătirea pentru alegerile europene din 2014: consolidarea în continuare a desfășurării eficiente și democratice a alegerilor, COM(2013) 126.

(27) Recomandarea Comisiei privind consolidarea desfășurării democratice și eficiente a alegerilor pentru Parlamentul European, C(2013) 1303.

(28) Raport al Comisiei – În vederea unor alegeri mai democratice pentru Parlamentul European: Raport privind punerea în aplicare a recomandărilor din 12 martie 2013 ale Comisiei referitoare la consolidarea desfășurării democratice și eficiente a alegerilor pentru Parlamentul European, COM(2014) 196.

(29) http://www.right2water.eu

(30) Comunicarea Comisiei privind inițiativa cetățenească europeană „Apa și salubritatea sunt un drept al omului! Apa este un bun public, nu o marfă!”, COM(2014) 177.

(31) http://ec.europa.eu/dgs/secretariat_general/followup_actions/citizens_initiative_ro.htm

(32) http://ec.europa.eu/environment/consultations/water_drink_en.htm

(33) Directiva 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman (JO L 330, 5.12.1998).

(34) http://www.oneofus.eu

(35) http://ec.europa.eu/archives/bepa/european-group-ethics/docs/publications/ege_opinion_28_ethics_security_surveillance_technologies.pdf

(36) Decizia 2014/857/UE privind notificarea de către Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord a dorinței de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen incluse în acte ale Uniunii în domeniul cooperării polițienești și al cooperării judiciare în materie penală (JO L 345, 1.12.2014). Decizia 2014/858/UE privind notificarea de către Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord a intenției sale de a participa la actele Uniunii în domeniul cooperării polițienești și al cooperării judiciare în materie penală, adoptate înainte de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona și care nu fac parte din acquis-ul Schengen (JO L 345, 1.12.2014).

(37) Comunicare a Comisiei – Agenda UE în domeniul justiției pentru 2020 – Consolidarea încrederii, a mobilității și a creșterii în cadrul Uniunii, COM(2014) 144.

(38) Directiva 2012/13/UE privind dreptul la informare în cadrul procedurilor penale (JO L 142, 1.6.2012).

(39) Raportul Comisiei privind transpunerea de către statele membre a deciziilor-cadru 2008/909/JAI, 2008/947/JAI și 2009/829/JAI privind recunoașterea reciprocă în cazul hotărârilor judecătorești în materie penală care impun pedepse sau măsuri privative de libertate, în cazul deciziilor de probațiune și al sancțiunilor alternative și în cazul măsurilor de supraveghere judiciară ca alternativă la arestarea preventivă, COM(2014) 57.

(40) Decizia-cadru 2008/909/JAI privind aplicarea principiului recunoașterii reciproce în cazul hotărârilor judecătorești în materie penală care impun pedepse sau măsuri privative de libertate în scopul executării lor în Uniunea Europeană (JO L 327, 5.12.2008). Decizia-cadru 2008/947/JAI privind aplicarea principiului recunoașterii reciproce în cazul hotărârilor judecătorești și al deciziilor de probațiune în vederea supravegherii măsurilor de probațiune și a sancțiunilor alternative (JO L 337, 16.12.2008). Decizia-cadru 2009/829/JAI privind aplicarea, între statele membre ale Uniunii Europene, a principiului recunoașterii reciproce în materia deciziilor privind măsurile de supraveghere judiciară ca alternativă la arestarea preventivă (JO L 294, 11.11.2009).

http://ec.europa.eu/social/BlobServlet?docId=11366&langId=ro

http://ec.europa.eu/regional_policy/conferences/od2014/index.cfm

http://www.un.org/disabilities/convention/conventionfull.shtml

http://ec.europa.eu/regional_policy/information/legislation/index_ro.cfm

http://ec.europa.eu/justice/newsroom/data-protection/news/120125_en.htm

http://curia.europa.eu/juris/liste.jsf?language=ro&num=C-131/12

http://www.right2water.eu/ro

http://ec.europa.eu/dgs/secretariat_general/followup_actions/citizens_initiative_ro.htm

http://ec.europa.eu/environment/consultations/water_drink_en.htm

http://www.oneofus.eu/ro/

http://ec.europa.eu/archives/bepa/european-group-ethics/docs/publications/ege_opinion_28_ethics_security_surveillance_technologies.pdf

http://ec.europa.eu/archives/bepa/european-group-ethics/docs/publications/ege_opinion_28_ethics_security_surveillance_technologies.pdf


(41) Directiva 2012/29/UE de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității (JO L 315, 14.11.2012).

(42) http://ec.europa.eu/justice/criminal/files/victims/guidance_victims_rights_directive_en.pdf

(43) Directiva 2014/62/UE privind protecția prin măsuri de drept penal a monedei euro și a altor monede împotriva falsificării (JO L 151, 21.5.2014).

(44) Propunere de regulament de instituire a Parchetului European, COM(2013) 534.

(45) Propunere de regulament privind noile substanțe psihoactive, COM(2013) 619.

(46) Propunere de directivă de modificare a Deciziei-cadru 2004/757/JAI de stabilire a dispozițiilor minime privind elementele constitutive ale infracțiunilor și sancțiunile aplicabile în domeniul traficului ilicit de droguri, în ceea ce privește definirea termenului „drog”, COM(2013) 618.

(47) Decizia de punere în aplicare 2014/688/UE privind supunerea substanțelor 4-iodo-2,5-dimetoxi-N-(2-metoxibenzil)fenetilamină (25I-NBOMe), 3,4-dicloro-N-[[1-(dimetilamino)ciclohexil]metil]benzamidă (Ah-7921), 3,4 metilendioxipirovaleronă (MDPV) și 2-(3-metoxifenil)-2-(etilamino)ciclohexanonă (metoxetamină) unor măsuri de control (JO L 287, 1.10.2014).

(48) Decizia 2005/387/JAI privind schimbul de informații, evaluarea riscurilor și controlul noilor substanțe psihoactive (JO L 127, 20.5.2005).


(50) Comunicare a Comisiei – Agenda UE în domeniul justiției pentru 2020 – Consolidarea încrederii, a mobilității și a creșterii în cadrul Uniunii, COM(2014) 144.

(51) Comunicare a Comisiei – O Europă deschisă și sigură: transformarea obiectivelor în realitate, COM(2014) 154.


(53) Comunicarea Comisiei privind politica UE în materie de returnare, COM(2014) 199.

(54) Comunicarea Comisiei cu privire la orientările pentru punerea în aplicare a Directivei 2003/86/CE privind dreptul la reîntregirea familiei, COM(2014) 210.

(55) Directiva 2003/86/UE privind dreptul la reîntregirea familiei (JO L 251, 3.10.2003).

(56) Comunicarea Comisiei privind punerea în aplicare a Directivei 2009/50/CE privind condițiile de intrare și de ședere a resortisanților din țările terțe pentru ocuparea unor locuri de muncă înalt calificate („Cartea albastră a UE”), COM(2014) 287. Directiva 2009/50/CE privind condițiile de intrare și de ședere a resortisanților din țările terțe pentru ocuparea unor locuri de muncă înalt calificate (JO L 155, 18.6.2009).

(57) Comunicarea Comisiei privind aplicarea Directivei 2009/52/CE de stabilire a standardelor minime privind sancțiunile și măsurile la adresa angajatorilor de resortisanți din țări terțe aflați în situație de ședere ilegală, COM(2014) 286. Directiva 2009/52/CE de stabilire a standardelor minime privind sancțiunile și măsurile la adresa angajatorilor de resortisanți din țări terțe aflați în situație de ședere ilegală (JO L 168, 30.6.2009).

(58) Directiva 2013/32/UE privind procedurile comune de acordare și retragere a protecției internaționale (JO L 180, 29.6.2013). Directiva 2013/33/UE de stabilire a standardelor pentru primirea solicitanților de protecție internațională (JO L 180, 29.6.2013). Regulamentul (UE) nr. 603/2013 privind instituirea sistemului „Eurodac” pentru compararea amprentelor digitale în scopul aplicării eficiente a Regulamentului (UE) nr. 604/2013 de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid și privind cererile autorităților de aplicare a legii din statele membre și ale Europol de comparare a datelor Eurodac în scopul asigurării respectării aplicării legii (JO L 180, 29.6.2013). Regulamentul (UE) nr. 604/2013 de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid (JO L 180, 29.6.2013).

(59) Propunere de regulament de modificare a Regulamentului (UE) nr. 604/2013 în ceea ce privește stabilirea statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate de minorii neînsoțiți care nu au membri de familie, frați, surori sau rude aflate în mod legal pe teritoriul unui stat membru, COM(2014) 382.

(60) hotărârea Curții de Justiție din 6 iunie 2013 în cauza C-648/11, MA și alții (http://curia.europa.eu/juris/liste.jsf?language=ro&num=C-648/11).

(61) Propunere de regulament privind Codul de vize al Uniunii (Codul de vize), COM(2014) 164.

(62) Propunere de regulament de instituire a vizei de circuit, COM(2014) 163.

(63) Regulamentul (UE) nr. 656/2014 de stabilire a unor norme de supraveghere a frontierelor maritime externe în contextul cooperării operative coordonate de Agenția Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene (JO L 189, 27.6.2014).

(64) Non-refoulement este un principiu de drept internațional care interzice forțarea refugiaților sau a solicitanților de azil să se întoarcă într-o țară în care aceștia sunt susceptibili de a fi supuși persecuțiilor.

(65) Comunicare a Comisiei – Prevenirea radicalizării către terorism și extremismul violent: consolidarea reacției UE, COM(2013) 941.

(66) Raport al Comisiei – Raportul anticorupție al UE, COM(2014) 38.

(67) hotărârea Curții de Justiție din 8 aprilie 2014 în cauzele conexate C-293/12 și C-594/12, Digital Rights Ireland și Seitlinger și alții (http://curia.europa.eu/juris/liste.jsf?language=ro&num=C-293/12).

(68) Directiva 2006/24/CE privind păstrarea datelor generate sau prelucrate în legătură cu furnizarea serviciilor de comunicații electronice accesibile publicului sau de rețele de comunicații publice (JO L 105, 13.4.2006).

(69) Directiva 2002/58/CE privind prelucrarea datelor personale și protejarea confidențialității în sectorul comunicațiilor publice (Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice) (JO L 201, 31.7.2002).

(70) Directiva 2014/42/UE privind înghețarea și confiscarea instrumentelor și produselor infracțiunilor săvârșite în Uniunea Europeană (JO L 127, 29.4.2014).

(71) Comunicarea Comisiei privind o nouă abordare în materie de detectare și atenuare a riscurilor CBRN-E, COM(2014) 247.

(72) Decizia 2014/415/UE privind modalitățile de punere în aplicare de către Uniune a clauzei de solidaritate (JO L 192, 1.7.2014).

http://ec.europa.eu/justice/criminal/files/victims/guidance_victims_rights_directive_en.pdf






(73) Raportul Comisiei privind punerea în aplicare a Deciziei-cadru 2008/919/JAI de modificare a Deciziei-cadru 2002/475/JAI privind combaterea terorismului, COM(2014) 554.

(74) http://ec.europa.eu/dgs/home-affairs/e-library/docs/guardianship_for_children/guardianship_for_children_deprived_of_parental_care_en.pdf

(75) Document al Comisiei – Mid-term report on the implementation of the EU strategy towards the eradication of trafficking in human beings (Raport intermediar privind punerea în aplicare a strategiei UE în vederea eradicării traficului de persoane), SWD(2014) 318.

(76) http://ec.europa.eu/dgs/home-affairs/what-is-new/news/news/docs/20141017_working_paper_on_statistics_on_trafficking_in_human_beings_en.pdf

(77) Comunicarea Comisiei referitoare la aplicarea Directivei 2004/81 privind permisul de ședere eliberat resortisanților țărilor terțe care sunt victime ale traficului de persoane sau care au făcut obiectul unei facilitări a imigrației ilegale și care cooperează cu autoritățile competente, COM(2014) 635.

(78) Regulamentul (UE) nr. 259/2014 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 539/2001 de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație (JO L 105, 8.4.2014).

(79) Acord între Uniunea Europeană și Republica Armenia privind readmisia persoanelor aflate în situație de ședere ilegală (JO L 289, 31.10.2013). Acord între Uniunea Europeană și Republica Armenia privind facilitarea eliberării vizelor (JO L 289, 31.10.2013).

(80) Acord între Uniunea Europeană și Republica Azerbaidjan privind readmisia persoanelor aflate în situație de ședere ilegală (JO L 128, 30.4.2014). Acord între Uniunea Europeană și Republica Azerbaidjan privind facilitarea eliberării vizelor (JO L 128, 30.4.2014).

(81) Acord între Uniunea Europeană și Republica Capului Verde privind readmisia persoanelor aflate în situație de ședere ilegală (JO L 282, 24.10.2013). Acord între Uniunea Europeană și Republica Capului Verde privind facilitarea eliberării vizelor de scurtă ședere pentru cetățenii Republicii Capului Verde și pentru cetățenii Uniunii Europene (JO L 282, 24.10.2013).

(82) Acord între Uniunea Europeană și Republica Turcia privind readmisia persoanelor aflate în situație de ședere ilegală (JO L 134, 7.5.2014).

(83) http://ec.europa.eu/dgs/home-affairs/e-library/documents/policies/international-affairs/general/docs/declaration_conjointe_tunisia_eu_mobility_fr.pdf

(84) http://ec.europa.eu/dgs/home-affairs/what-is-new/news/news/docs/20141009_joint_declaration_establishing_the_eu-jordan_mobility_partnership_en.pdf

(85) http://ec.europa.eu/commission/2014-2019/stylianides/announcements/report-christos-stylianides-eu-ebola-coordinator-european-council_en

(86) Regulamentul (UE) nr. 536/2014 privind studiile clinice intervenționale cu medicamente de uz uman (JO L 158, 27.5.2014).

(87) Decizia 1082/2013/UE privind amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate (JO L 293, 5.11.2013).

(88) Directiva 2014/40/UE privind apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre în ceea ce privește fabricarea, prezentarea și vânzarea produselor din tutun și a produselor conexe (JO L 127, 29.4.2014).

(89) Comunicarea Comisiei privind sistemele de sănătate eficace, accesibile și reziliente, COM(2014) 215.

(90) Raport al Comisiei – Punerea în aplicare a Comunicării Comisiei din 24 iunie 2009 privind lupta împotriva cancerului: un parteneriat european [COM(2009) 291 final] și a celui de al doilea raport de punere în aplicare a Recomandării privind screeningul în vederea depistării cancerului (2003/878/CE), COM(2014) 584.

(91) Raport al Comisiei – Raport privind punerea în aplicare a Comunicării Comisiei intitulate „Bolile rare: o provocare pentru Europa” [COM(2008) 679 final] și a Recomandării privind o acțiune în domeniul bolilor rare (2009/C 151/02), COM(2014) 548.

(92) Document al Comisiei – Implementation report on the Commission Communication on a European initiative on Alzheimer’s disease and other dementias (Raport de implementare privind Comunicarea Comisiei referitoare la o inițiativă europeană privind boala Alzheimer și alte demențe), SWD(2014) 321.

(93) http://ec.europa.eu/health/patient_safety/policy/package_en.htm

(94) Regulamentul (UE) nr. 652/2014 de stabilire a unor dispoziții pentru gestionarea cheltuielilor privind lanțul alimentar, sănătatea și bunăstarea animalelor, precum și sănătatea plantelor și materialul de reproducere a plantelor (JO L 189, 27.6.2014).

(95) Propunere de regulament privind medicamentele de uz veterinar, COM(2014) 558.

(96) Propunere de regulament privind fabricarea, introducerea pe piață și utilizarea furajelor medicamentate, COM(2014) 556.

(97) Propunere de regulament de modificare a Directivei 2001/18/CE în ceea ce privește posibilitatea statelor membre de a restricționa sau de a interzice cultivarea de OMG-uri pe teritoriul lor, COM(2010) 375.

(98) Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare (JO L 304, 22.11.2011).

(99) Comunicare a Comisiei – Un cadru pentru politica privind clima și energia în perioada 2020-2030, COM(2014) 15.

(100) Propunere de decizie privind înființarea și funcționarea unei rezerve pentru stabilitatea pieței aferentă schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, COM(2014) 20.

(101) Comunicare a Comisiei – Rezultatele revizuirii Strategiei Comunității de reducere a emisiilor de CO2 provenite de la autoturisme și vehicule utilitare ușoare, COM(2007) 19.

(102) Regulamentul (UE) nr. 333/2014 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 443/2009 pentru a defini modalitățile de realizare a obiectivului prevăzut pentru anul 2020 de reducere a emisiilor de CO2 generate de autoturismele noi (JO L 103, 5.4.2014).

(103) Regulamentul (UE) nr. 253/2014 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 510/2011 pentru a defini modalitățile de realizare a obiectivului prevăzut pentru anul 2020 de reducere a emisiilor de CO2 produse de vehiculele utilitare ușoare noi (JO L 84, 20.3.2014).

(104) Comunicare a Comisiei – Strategie pentru reducerea consumului de combustibil și a emisiilor de CO2 generate de către vehiculele grele, COM(2014) 285.

(105) http://mayors-adapt.eu

(106) Regulamentul (UE) nr. 517/2014 privind gazele fluorurate cu efect de seră (JO L 150, 20.5.2014).

http://ec.europa.eu/dgs/home-affairs/e-library/docs/guardianship_for_children/guardianship_for_children_deprived_of_parental_care_en.pdf

http://ec.europa.eu/dgs/home-affairs/e-library/docs/guardianship_for_children/guardianship_for_children_deprived_of_parental_care_en.pdf

http://ec.europa.eu/dgs/home-affairs/what-is-new/news/news/docs/20141017_working_paper_on_statistics_on_trafficking_in_human_beings_en.pdf

http://ec.europa.eu/dgs/home-affairs/what-is-new/news/news/docs/20141017_working_paper_on_statistics_on_trafficking_in_human_beings_en.pdf

http://ec.europa.eu/dgs/home-affairs/e-library/documents/policies/international-affairs/general/docs/declaration_conjointe_tunisia_eu_mobility_fr.pdf

http://ec.europa.eu/dgs/home-affairs/e-library/documents/policies/international-affairs/general/docs/declaration_conjointe_tunisia_eu_mobility_fr.pdf

http://ec.europa.eu/dgs/home-affairs/what-is-new/news/news/docs/20141009_joint_declaration_establishing_the_eu-jordan_mobility_partnership_en.pdf

http://ec.europa.eu/dgs/home-affairs/what-is-new/news/news/docs/20141009_joint_declaration_establishing_the_eu-jordan_mobility_partnership_en.pdf

http://ec.europa.eu/commission/2014-2019/stylianides/announcements/report-christos-stylianides-eu-ebola-coordinator-european-council_en

http://ec.europa.eu/commission/2014-2019/stylianides/announcements/report-christos-stylianides-eu-ebola-coordinator-european-council_en

http://ec.europa.eu/health/patient_safety/policy/package_en.htm

http://mayors-adapt.eu/


(107) Directiva 2014/87/Euratom de modificare a Directivei 2009/71/Euratom de instituire a unui cadru comunitar pentru securitatea nucleară a instalațiilor nucleare (JO L 219, 25.7.2014).

(108) Pentru cele două noi instrumente financiare elaborate în colaborare cu Banca Europeană de Investiții, a se vedea secțiunea LIFE – subprogramul „Politici climatice”.

(109) Recomandarea 2014/70/UE privind principiile minime pentru explorarea și extracția hidrocarburilor (cum ar fi gazele de șist) prin utilizarea fracturării hidraulice de mare volum (JO L 39, 8.2.2014).

(110) http://ec.europa.eu/environment/integration/energy/unconventional_en.htm

(111) http://ec.europa.eu/environment/nature/natura2000/awards/index_en.htm

(112) http://www.generationawake.eu

(113) http://www.facebook.com/generationawake


(115) http://emsa.europa.eu/operations/cleanseanet.html

(116) Directiva 2005/35/CE privind poluarea cauzată de nave și introducerea unor sancțiuni în caz de încălcare (JO L 255, 30.9.2005).

(117) Comunicare a Comisiei – Împreună pentru o mobilitate urbană competitivă care utilizează eficient resursele, COM(2013) 913. Document al Comisiei – A call to action on urban logistics (Un apel la acțiune privind logistica urbană), SWD(2013) 524. Document al Comisiei – Targeted action on urban road safety (Acțiuni specifice privind siguranța rutieră urbană), SWD(2013) 525. Document al Comisiei – A call for smarter urban vehicle access regulations (Un apel privind reglementări mai inteligente privind accesul vehiculelor urbane), SWD(2013) 526. Document al Comisiei – Mobilising Intelligent Transport Systems for EU cities (Mobilizarea sistemelor inteligente de transport pentru orașele din UE), SWD(2013) 527.

(118) http://europa.eu/rapid/press-release_IP-14-1006_ro.htm

(119) Directiva 2011/82/UE de facilitare a schimbului transfrontalier de informații privind încălcările normelor de circulație care afectează siguranța rutieră (JO L 288, 5.11.2011).

(120) Propunere de directivă de facilitare a schimbului transfrontalier de informații privind încălcările normelor de circulație care afectează siguranța rutieră, COM(2014) 476.

(121) Directiva 2014/45/UE privind inspecția tehnică periodică a autovehiculelor și a remorcilor acestora (JO L 127, 29.4.2014).

(122) Directiva 2014/47/UE privind controlul tehnic în trafic al vehiculelor comerciale care circulă în Uniune (JO L 127, 29.4.2014).

(123) Directiva 2014/46/UE de modificare a Directivei 1999/37/CE privind documentele de înmatriculare pentru vehicule (JO L 127, 29.4.2014).

(124) Propunere de regulament privind cerințele de omologare de tip pentru instalarea unui sistem eCall la bordul vehiculelor, COM(2013) 316.

(125) Regulamentul delegat (UE) nr. 305/2013 de completare a Directivei 2010/40/UE în ceea ce privește furnizarea în mod armonizat a unui sistem eCall interoperabil la nivelul UE (JO L 91, 3.4.2013).

(126) Decizia 585/2014/UE privind implementarea serviciului eCall interoperabil la nivelul UE (JO L 164, 3.6.2014).

(127) Propunere de regulament privind nivelul sonor al autovehiculelor, COM(2011) 856.

(128) Document al Comisiei – Pollutant emission reduction from maritime transport and the sustainable waterborne transport toolbox (Reducerea emisiilor poluante din sectorul transportului maritim și instrumentarul pentru un transport naval sustenabil), SEC(2011) 1052.

(129) Directiva 2012/33/UE de modificare a Directivei 1999/32/CE privind reducerea conținutului de sulf din combustibilii marini (JO L 327, 27.11.2012). Directiva 1999/32/CE privind reducerea conținutului de sulf din anumiți combustibili lichizi (JO L 121, 11.5.1999).

(130) Propunere de directivă privind echipamentele maritime, COM(2012) 772.

(131) http://ec.europa.eu/transport/modes/air/security/doc/quick_info_notice_for_air_passengers_-_rules_on_liquids_carried_as_hand_luggage_%28leaflet_version%29.pdf

(132) Regulamentul (UE) nr. 376/2014 privind raportarea, analiza și acțiunile subsecvente cu privire la evenimentele de aviație civilă (JO L 122, 24.4.2014).

(133) Regulamentul (UE) nr. 642/2014 de înființare a întreprinderii comune Shift2Rail (JO L 177, 17.6.2014).

(134) http://europa.eu/rapid/press-release_IP-13-1114_ro.htm#footnote-1

(135) http://ec.europa.eu/programmes/creative-europe/index_en.htm

(136) Decizia nr. 445/2014/UE de instituire a unei acțiuni a Uniunii în favoarea evenimentului „Capitale europene ale culturii” pentru anii 2020-2033 (JO L 132, 3.5.2014).

(137) http://ec.europa.eu/culture/tools/actions/capitals-culture_en.htm

(138) http://ec.europa.eu/culture/heritage-label/index_en.htm

(139) http://www.carnuntum.co.at/home?set_language=en

(140) http://www.ajaloomuuseum.ee/en

(141) http://100year.vredespaleis.nl/28/home.html

(142) http://www.kampwesterbork.nl/nl/index.html#/index


CREDITE FOTO

Reporters/Eric herchaft: pagina 142Uniunea Europeană: paginile 144, 145, 151, 154, 156, 166, 170, 185, 187Guardia costiera: pagina 163Svetoslav Spasov: pagina 180Ursula Bach: pagina 180Cedre: pagina 181Kaspars Garda: pagina 186

http://ec.europa.eu/environment/integration/energy/unconventional_en.htm

http://ec.europa.eu/environment/nature/natura2000/awards/index_en.htm

http://www.generationawake.eu/ro/

http://www.facebook.com/generationawake


http://emsa.europa.eu/operations/cleanseanet.html


http://ec.europa.eu/transport/modes/air/security/doc/quick_info_notice_for_air_passengers_-_rules_on_liquids_carried_as_hand_luggage_%28leaflet_version%29.pdf

http://ec.europa.eu/transport/modes/air/security/doc/quick_info_notice_for_air_passengers_-_rules_on_liquids_carried_as_hand_luggage_%28leaflet_version%29.pdf

http://europa.eu/rapid/press-release_IP-13-1114_ro.htm#footnote-1

http://ec.europa.eu/programmes/creative-europe/index_en.htm

http://ec.europa.eu/culture/tools/actions/capitals-culture_en.htm

http://ec.europa.eu/culture/heritage-label/index_en.htm

http://www.carnuntum.co.at/home?set_language=en

http://www.ajaloomuuseum.ee/en

http://100year.vredespaleis.nl/28/home.html

http://www.kampwesterbork.nl/nl/index.html#/index


Către consolidarea rolului UE în lume

CAPITOLUL 5


In 2014, Uniunea Europeană a avut un rol important în eforturile internaționale de soluționare a crizelor majore din Irak, Siria și Ucraina, precum și a conflictu-

lui israeliano-palestinian care a escaladat. De asemenea, UE a cunoscut o schim-bare în structura de conducere. In ceea ce privește serviciul diplomatic al Uniunii, la 1 noiembrie, Federica Mogherini a preluat mandatul de Inalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și vicepreședinte al Comi-siei (IR/VP), valorificând activitatea fostului IR/VP, Catherine Ashton.

Criza din Ucraina s-a intensificat la începutul anului și a dus la anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia, fapt care a avut drept urmare mai multe runde de sancțiuni în cadrul cărora UE a fost un actor-cheie. Uniunea a făcut dovada unui sprijin puternic în favoarea Ucrainei pe întreaga perioadă a crizei, precum și cu ocazia alegerilor prezidențiale și a formării noului guvern. Aceasta și-a menținut angajamentul față de Ucraina, după cum stau mărturie programul de sprijin în valoare de 11 miliarde EUR acordat acestei țări vecine din est, precum și semna-rea acordului istoric de asociere și dispozițiile privind o zonă de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare.

Un alt eveniment important al anului l-au constituit tratativele în curs cu privire la programul nuclear al Iranului. In baza angajamentului ferm al tuturor părților de a ajunge la o soluție cuprinzătoare pe termen lung, reciproc acceptată, s-au organizat mai multe runde de negocieri și reuniuni în vederea ajungerii la o soluție de durată.

Jumătatea anului 2014 a marcat, la nivel mondial, ascendența așa-numitului Stat Islamic în Irak și Levant (Daesh) (1). UE acordă o importanță deosebită com-baterii acestei grupări și participă în mod activ la coaliția internațională împotri-va grupării Statul Islamic.

S-au înregistrat progrese importante în multe alte domenii ale relațiilor externe, printre care schimburile comerciale, dezvoltarea și promovarea parteneriatelor strategice, drepturile omului și ajutorul umanitar.

Timp de două săptămâni în luna februarie, echipele Medici fără Frontiere, cu sprijinul UE, au ajutat Ministerul Sănătății din Guineea să vaccineze 500 000 de copii cu vârste cuprinse între 6 luni și 10 ani contra rujeolei în capitala țării, Conakry, unde a izbucnit epidemia.

C Ă T R E C O N S O L I D A R E A R O L U L U I U E Î N L U M E 195

Vecinătatea europeană

Politica europeană de vecinătate

În 2014, în vecinătatea UE s-au înregistrat o serie de crize, dar și progrese importan-te în unele dintre țările vizate de politica europeană de vecinătate (PEV). Evenimente-le din Ucraina au adus în atenție realitățile politice ale Europei. În interiorul și în afara Siriei, milioane de persoane și-au părăsit locuințele, în căutarea unui refugiu, și au în continuare mare nevoie de asistență. Ostilitățile majore din Fâșia Gaza au dis-trus mijloace de existență și au devastat infrastructura deja fragilă. În acest context dificil, UE s-a menținut la un nivel ridicat de implicare, în care instrumentele pe care PEV le pune la dispoziție au avut un rol central.

PEV rămâne fundamentul pentru instituirea unei zone de prosperitate cu vecinii UE, în special printr-o asociere politică consolidată, printr-o integrare economică aprofunda-tă și printr-o cooperare strânsă. UE a semnat trei acorduri de asociere, inclusiv dispoziții privind o zonă de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare, cu Georgia, Republica Moldova și Ucraina. Prin aceste acorduri s-au instituit cele mai ambițioase relații contractuale cu partenerii vecini de până la această dată. Relațiile cu Maroc și Tunisia au fost consolidate și reflectă în continuare profunzimea și amploarea efortu-rilor de reformă din aceste țări.

Vecinătatea estică

Semnarea, în luna iunie, de către UE și Georgia, Republica Moldova și Ucraina a acor-durilor de asociere și a dispozițiilor privind zonele de liber schimb aprofundate și cu-prinzătoare, precum și aplicarea lor provizorie în cazul Republicii Moldova și al Geor-giei, cu începere de la 1 septembrie, a reprezentat un eveniment important atât din punct de vedere politic, cât și economic. Se estimează că această etapă de referință din perspectiva unei mai strânse asocieri politice și a unei integrări economice orien-tate spre reformă va contribui la o mai mare reziliență și independență a acestor economii, îmbunătățind viața cetățenilor și favorizând afacerile. În cazul Ucrainei, în urma ratificării concomitente de către parlamentul național și de către Parlamentul European în octombrie, aplicarea provizorie a început la 1 noiembrie. Data de aplica-re provizorie a părții comerciale a acordului a fost amânată pentru 1 ianuarie 2016. S-au lansat discuțiile preliminare cu Armenia cu privire la posibilul domeniu al viitoa-relor relații și la noul temei juridic al acestor relații.

Odată cu intrarea în vigoare, în luna aprilie, a regimului de călătorii fără vize, s-au înregistrat progrese semnificative în domeniul liberalizării vizelor cu Republica Moldo-va. În luna iunie, Ucraina a intrat în cea de a doua etapă a Planului de acțiune privind liberalizarea regimului de vize (PALV), iar, în luna octombrie, Georgia a îndeplinit cu succes criteriile de referință ale primei etape a PALV și a început să pună în aplicare a doua etapă. În domeniul politicii de securitate și apărare comune (PSAC), acordul-ca-dru de cooperare cu Georgia a intrat în vigoare în luna martie, iar țara a început imediat să participe activ la operațiunea militară din Republica Centrafricană (EUFOR RCA), devenind al doilea cel mai mare contribuitor, după Franța, precum și la misiunea de instruire desfășurată de UE în Mali (EUTM Mali), și, totodată, a răspuns pozitiv la invitația de a participa la o misiune de consiliere pentru reforma sectorului securității civile în Ucraina (EUAM Ucraina), lansată în mod oficial la 1 decembrie.


Acordurile de facilitare a eliberării vizelor și de readmisie cu Armenia au intrat în vi-goare în ianuarie și au fost, în general, puse în aplicare în mod corespunzător. Azer-baidjan a început să beneficieze de acordul de facilitare a eliberării vizelor în luna septembrie. În luna ianuarie, UE a demarat, de asemenea, negocierile privind acordu-rile de facilitare a eliberării vizelor și de readmisie cu Belarus.

UE a urmărit îndeaproape situația politică din Ucraina și s-a implicat atent în găsirea unei soluții la criza declanșată de lunile de proteste civice îndreptate împotriva deci-ziei Guvernului Ucrainei din 2013, de la summitul de la Vilnius (Lituania) al Parteneri-atului estic, de a suspenda pregătirile în vederea semnării acordului de asociere. Acțiunile întreprinse de Rusia, cu încălcarea suveranității, a integrității teritoriale, a stabilității și a securității Ucrainei, au fost ferm condamnate de comunitatea internațională. UE a răspuns prin impunerea de măsuri restrictive, inclusiv în domeniul economic (2). UE sprijină fără șovăire suveranitatea, integritatea teritorială, unitatea și independența Ucrainei.

UE și statele membre și-au exprimat stupoarea și mâhnirea cu privire la doborârea zborului Mh17 al Malaysia Airlines în Donețk la 17 iulie și cu privire la pierderea tra-gică a atâtor vieți omenești. Consiliul a concluzionat în iulie că cei care răspund în mod direct și indirect de doborârea zborului trebuie să dea socoteală și să fie deferiți justiției și a invitat toate statele și părțile să coopereze pe deplin în acest sens.

A avut loc o misiune de explorare cu scopul de a evalua necesitățile în urma conflic-tului, accentul fiind pus, în principal, pe dialogul cu autoritățile ucrainene. La începutul lunii octombrie a avut loc o misiune de analiză în vederea unei evaluări complete, cu participarea Organizației Națiunilor Unite (ONU) și a Băncii Mondiale. Scopul misiunii era de a identifica nevoile imediate de redresare și de consolidare a păcii în regiunile afectate de conflict din estul Ucrainei (Donețk și Luhansk).

După semnarea unui tratat de alianță și a unui parteneriat strategic între Rusia și regiunea separatistă Abhazia din Georgia, noul ÎR/VP, Federica Mogherini, a emis o declarație în luna noiembrie, în care afirma că acordul încalcă suveranitatea Georgiei și contravine principiilor de drept internațional.

Johannes Hahn, comisar pentru politica europeană de vecinătate și negocieri în vederea extinderii

începând cu 1 noiembrie, în cursul unei vizite în Ucraina

pentru a semna un acord financiar în vederea lansării

noului program „Sprijin pentru politica regională a Ucrainei”.

Kiev, 28 noiembrie.


SPRIJINUL FINANCIAR ACORDAT UCRAINEI DE CĂTRE UE

În luna martie, UE a anunțat un pachet de asistență financiară prin care este pusă la dispoziție o sumă suplimentară de cel puțin 11 miliarde EUR de la bugetul UE și de la instituțiile financiare internaționale cu sediul în UE și care avea scopul de a contribui la stabilizarea economiei Ucrainei, de a susține procesul de tranziție și de a încuraja reformele politice și economice.

În aprilie, ca urmare a deteriorării semnificative a situației economice și a balanței de plăți a Ucrainei, Consiliul Uniunii Europene a aprobat o decizie privind acordarea de asistență macrofinanciară în valoare de până la 1 miliard EUR pentru această țară, care urmează să fie plătită în două tranșe egale în valoare de 500 de milioane EUR fiecare. Această asistență completează un program existent de asistență macrofinan-ciară în valoare de 610 milioane EUR, adoptat pe baza deciziilor din 2002 (110 mili-oane EUR) și din 2010 (500 de milioane EUR).

UCRAINA

Peste 11 miliarde

EUR

Sursa: Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE).


În 2014, în cadrul a două programe de asistență macrofinanciară, Comisia a plătit, în numele UE, 1,36 miliarde EUR sub formă de împrumuturi. Comisia intenționează să plătească cele 250 de milioane EUR rămase din primul program de asistență macro-financiară până la începutul anului 2015, sub rezerva creării condițiilor de politică economică și a condițiilor financiare convenite cu Ucraina, precum și a unui istoric satisfăcător continuu în ceea ce privește punerea în aplicare a programului Fondului Monetar Internațional (FMI).

În contextul solicitării, de către Ucraina, a unei asistențe financiare suplimentare din partea UE, Comisia va propune Parlamentului și Consiliului, în strânsă cooperare cu autoritățile ucrainene și cu organizațiile financiare internaționale, un nou program de asistență macrofinanciară pentru Ucraina.

Vecinătatea sudică

Uniunea pentru Mediterana și-a continuat activitățile, organizând reuniuni ministe-riale cu privire la industrie – în februarie, la Bruxelles (Belgia) –, la mediu – în iunie, la Atena (Grecia) – și la economia digitală (în septembrie, la Bruxelles). A treia în-tâlnire a miniștrilor afacerilor externe din UE cu Liga Statelor Arabe (LSA) a avut loc la 10 și 11 iunie 2014, la Atena. Prin intermediul unei declarații comune, UE și LSA au convenit să lanseze un dialog strategic fără precedent și au condamnat împre-ună jihadismul.

UE a sprijinit în continuare procesul de tranziție democratică în Tunisia. Prin planul de acțiune UE-Tunisia pentru 2014 din cadrul PEV s-a stabilit un parteneriat privilegiat. Totodată, în luna martie s-a semnat o declarație privind un parteneriat pentru mobi-litate. UE a oferit sprijin suplimentar, posibilitățile ulterioare de acordare a sprijinului fiind în curs de evaluare. Printre acestea se numără măsuri legate de reformarea democratică a sectorului securității și de migrație. Totodată, în luna mai, Parlamentul și Consiliul au hotărât să ofere Tunisiei asistență macrofinanciară în valoare de până la 300 de milioane EUR sub formă de împrumuturi, cu o scadență de cel mult 15 ani.

Negocierile cu Marocul cu privire la un acord de liber schimb aprofundat și cuprinzător au continuat în 2014, în cadrul a două runde.

În 2014, situația politică și starea securității din Libia s-au deteriorat semnificativ. Pentru a consolida sprijinul UE, în luna mai, UE l-a numit pe Bernardino León, până la acea dată Reprezentant Special pentru regiunea sud-mediteraneeană, în calitate de trimis special pentru Libia. Ulterior, în luna septembrie, acesta a fost numit Reprezen-tant Special al secretarului general al ONU. Eforturile de cooperare depuse de UE pentru sprijinirea tranziției politice au fost afectate de conflictul în curs. Din cauza escaladării violenței, UE, ca și majoritatea celorlalți parteneri internaționali, a fost nevoită să transfere temporar personalul din delegația sa și pe cel al Misiunii UE de asistență la frontieră (o misiune civilă în cadrul PSAC care acordă asistență tehnică și formare cu privire la gestionarea frontierelor). În pofida dificultăților, în 2014, UE a acordat în continuare asistență tehnică, în special în domeniul administrației publice, al sprijinului pentru migranți și persoanele strămutate în interiorul țării, al securității, al educației, al mass-mediei, al societății civile și al reconcilierii. Uniunea Europeană sprijină în mod activ eforturile de mediere ale misiunii ONU în Libia în vederea găsirii unei soluții pașnice.


Criza din Siria și din jurul acestei țări s-a înrăutățit în 2014. UE s-a menținut la un nivel ridicat de implicare în ceea ce privește populațiile afectate de conflict, având un rol de lider în asistența internațională cu peste 3,1 miliarde EUR sub formă de ajutoa-re mobilizate alături de statele membre de la începutul crizei. Doar Comisia a mobili-zat 440 de milioane EUR în acest sens.

Alături de partenerii săi regionali și internaționali, UE a continuat să încurajeze toate eforturile pentru obținerea, de comun acord, a unei soluții politice, astfel încât să se mențină unitatea, suveranitatea și integritatea teritorială a țării, precum și caracterul multietnic și multireligios al Siriei. În urma numirii lui Staffan de Mistura în calitate de nou trimis special al ONU pentru Siria, Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și Comisia au început să caute în mod activ modalități concrete de sprijinire a efortu-rilor sale de dezamorsare strategică a violenței ca bază pentru un proces politic sus-tenabil mai amplu. UE a acordat în continuare sprijin politic și practic opoziției mode-rate, consolidându-și totodată politica privind sancțiunile împotriva regimului și a susținătorilor acestuia. De asemenea, a acordat sprijin semnificativ măsurilor menite să elimine complet și în mod ireversibil programul de arme chimice al regimului președintelui Assad.

În cursul anului 2014, UE a sprijinit în continuare Libanul să facă față repercusiunilor crizei siriene, dat fiind că numărul refugiaților a crescut peste nivelul de 1,2 milioane. UE a participat la reuniunile ministeriale ale Grupului internațional de sprijin pentru Liban și a mobilizat fonduri suplimentare, suma totală dedicată abordării consecințelor crizei siriene în Liban ajungând la 450 de milioane EUR.

În luna iunie, a fost adoptat în mod oficial noul plan de acțiune UE-Liban în cadrul PEV și, în luna decembrie, UE și Libanul au lansat în mod oficial dialogul privind mobilita-tea și migrația.

Asistența UE pentru Palestina (3) s-a menținut la un nivel ridicat, deși a fost acordată în contextul ostilităților intense care au avut loc în Gaza în vara anului 2014. În 2014, fondurile angajate pentru Palestina în cadrul Instrumentului european de vecinătate (IEV) s-au ridicat la 300 de milioane EUR, inclusiv suma de 87 de milioane EUR aloca-tă Agenției Organizației Națiunilor Unite de Ajutorare și Lucrări pentru Refugiații Pa-lestinieni din Orientul Apropiat (UNRWA), pentru care UE este în continuare cel mai mare donator.

UE a continuat să sprijine, printr-o implicare critică și constructivă, tranziția complexă a Egiptului către democrație. În special, UE a sprijinit punerea în aplicare a foii de parcurs a noilor autorități egiptene prin trimiterea la fața locului a unei misiuni de experți electorali, cu ocazia referendumului asupra Constituției din ianuarie, și a unei misiuni de observare a alegerilor, cu ocazia alegerilor prezidențiale din mai. Asistența pe care UE a acordat-o Egiptului s-a concentrat în continuare pe sprijinirea societății civile și a măsurilor socioeconomice destinate persoanelor celor mai vulnerabile.


Europa de Vest

Spațiul Economic EuropeanLegăturile strânse dintre UE și Islanda, Liechtenstein și Norvegia au fost consolidate în continuare, atât la nivel bilateral, cât și în cadrul Spațiului Economic European (SEE). S-au depus eforturi deosebite în vederea reducerii numărului mare de acte juri-dice ale UE care se referă la piața unică și care nu au fost încă încorporate în Acordul privind SEE. În anul 2014 s-a înregistrat a doua cea mai bună rată de încorporare de la intrarea în vigoare a acordului. S-au încheiat negocierile privind încorporarea Croației în SEE, la data aderării sale la Uniunea Europeană, și s-au lansat negocieri ulterioare privind reînnoirea mecanismului financiar al SEE și a granturilor Norvegiei, care au adus o contribuție în valoare de 1,8 miliarde EUR la reducerea disparităților sociale și economice în cadrul SEE în perioada cuprinsă între 2009 și 2014.

ElvețiaRelațiile dintre UE și Elveția au fost în continuare mai strânse decât cu oricare altă țară din afara SEE. Acestea au fost totuși grav afectate, când, la 9 februarie, popo-rul elvețian a votat pentru introducerea unor limite cantitative anuale în materie de imigrație. Actele legislative de punere în aplicare a rezultatelor acestui vot urmează să fie adoptate în termen de trei ani. Totodată, după cum a fost subliniat în concluziile Consiliului din decembrie 2012 (4), cooperarea a fost în continuare umbrită de lipsa unui cadru instituțional orizontal prin care accesul lărgit al Elveției la piața internă să fie condiționat de rezolvarea unor chestiuni instituționale care persistă de multă vreme, în special în ceea ce privește mecanismul pentru o mai bună supraveghere și mecanismul de soluționare a litigiilor. Negocierile privind un cadru instituțional au început în luna mai.

Andorra, Monaco și San MarinoÎn decembrie, Consiliul a adoptat mandatul de începere a negocierilor cu Andorra, Monaco și San Marino privind unul sau mai multe acorduri de asociere care să per-mită participarea lor la piața unică a UE și eventuala cooperare în alte domenii. De asemenea, Consiliul a adoptat concluzii (5) prin care recomanda cooperarea UE în materie de politică externă cu cele trei țări și și-a exprimat disponibilitatea de a exa-mina posibilitățile de consolidare a cooperării.


Negocierile privind extinderea

Încă de la început, securitatea, stabilitatea și prosperitatea continentului european au fost aspecte centrale ale politicii de extindere a UE. Acest lucru este în continuare valabil. În 2014, UE a continuat să colaboreze îndeaproape cu țările candidate și potențial candidate.

Islanda

În urma unei decizii a guvernului islandez, negocierile de aderare au fost suspendate în mai 2013. Islanda rămâne un partener important pentru UE, prin participarea sa la Acordul privind SEE și prin statutul de membru al Spațiului Schengen, precum și prin cooperarea în chestiuni legate de Arctica.

Turcia

Turcia este o țară candidată și un partener-cheie pentru UE, având în vedere econo-mia sa dinamică și rolul său important într-o regiune care se confruntă cu schimbări deosebit de grave, în special în Irak și Siria. Negocierile de aderare active și credibile oferă cadrul cel mai adecvat pentru exploatarea potențialului deplin al relațiilor UE-Turcia în domenii-cheie precum politica externă, energia, justiția și afacerile inter-ne, inclusiv vizele, politica de migrație și readmisia și relațiile economice și comercia-le, inclusiv dezvoltarea unui dialog economic la nivel înalt. De asemenea, UE ar trebui să rămână punctul de referință pentru reformele din Turcia, în special în domeniile statului de drept și al drepturilor și libertăților fundamentale. În cursul anului, s-au adoptat sau aplicat mai multe reforme, însă sunt necesare eforturi suplimentare susținute pentru îndeplinirea integrală a criteriilor de la Copenhaga (cerințele minime care trebuie îndeplinite de orice țară pentru a dobândi statutul de țară candidată la aderarea la UE). Acordul de readmisie UE-Turcia a intrat în vigoare la 1 octombrie, marcând o etapă de referință importantă în dialogul dintre UE și Turcia privind libera-lizarea vizelor. Activitatea privind celelalte domenii vizate ale acquis-ului sprijină și completează în continuare acest proces.

Muntenegru

Negocierile de aderare au început în iunie 2012. Procesul de examinare analitică (a întregului acquis al UE) a fost finalizat în luna mai 2013. Până la sfârșitul anului 2014 fuseseră deschise 16 capitole. Două dintre acestea, și anume știința și cercetarea și educația și cultura, au fost închise provizoriu. În concluziile sale adoptate în luna de-cembrie (6), Consiliul a subliniat importanța tuturor aspectelor statului de drept.

Serbia

Negocierile de aderare a Serbiei la UE sunt în curs. Prima conferință interguverna-mentală a avut loc în ianuarie ca urmare a progreselor consecvente înregistrate de Serbia în ceea ce privește reformele și activitatea continuă de normalizare a relațiilor cu Kosovo (7). Procesul de examinare analitică a continuat. Serbia și-a menținut anga-jamentul în privința reformelor intensive și atitudinea constructivă față de cooperarea regională.


Fosta Republică iugoslavă a Macedoniei

În aprilie au avut loc alegeri prezidențiale și parlamentare. Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIhR) al Organizației pentru Securitate și Coope-rare în Europa (OSCE) a constatat că alegerile au fost administrate în mod eficient, dar și că acțiunile statului și ale partidului nu au fost clar demarcate, precum și că mass-media a fost părtinitoare în timpul campaniei. În octombrie, Comisia și-a menținut, pentru a șasea oară, recomandarea de începere a negocierilor de aderare, invocând faptul că țara a îndeplinit într-o măsură suficientă criteriile politice și eco-nomice necesare și a atins un nivel ridicat de aliniere la acquis-ul UE. De asemenea, Comisia a regretat regresele care s-au înregistrat în cursul anului în unele domenii și a îndemnat autoritățile să ia măsuri decisive pentru îndepărtarea preocupărilor lega-te de gradul ridicat de politizare și de creșterea deficiențelor în ceea ce privește independența sistemului judiciar și libertatea de exprimare. În luna decembrie, Consi-liul a fost de acord în linii mari cu evaluarea Comisiei potrivit căreia criteriile politice continuă să fie întrunite într-o măsură suficientă, a luat notă de recomandarea Comi-siei de începere a negocierilor și a declarat că va reveni asupra acestui aspect în 2015, pe baza informațiilor actualizate pe care le va prezenta Comisia.

Albania

În iunie, Consiliul a decis să acorde Albaniei statutul de țară candidată, recunoscând progresele înregistrate în special în domeniul statului de drept. Comisia a continuat să sprijine și să monitorizeze eforturile de reformă ale Albaniei în domeniile aferente celor cinci priorități-cheie identificate în vederea deschiderii negocierilor de aderare. Aceste priorități-cheie sunt reforma administrației publice, reforma sistemului judici-ar, lupta împotriva corupției și a criminalității organizate, consolidarea protecției drepturilor omului și politicile de combatere a discriminării și punerea în aplicare a drepturilor de proprietate. Dialogul constructiv dintre guvern și opoziție va fi esențial pentru sustenabilitatea reformelor relevante și obținerea de progrese în direcția aderării la UE.

Bosnia și Herțegovina

Bosnia și herțegovina a înregistrat progrese limitate în îndeplinirea criteriilor politice de la Copenhaga și a cerințelor foii de parcurs pentru intrarea în vigoare a Acordului de stabilizare și de asociere, precum și în vederea unei cereri de aderare credibile. Este necesar ca această țară să se implice urgent în punerea în aplicare a agendei UE. Până în prezent, s-au înregistrat puține progrese în crearea unor structuri instituționale mai funcționale, mai bine coordonate și mai sustenabile. UE își menține angajamentul față de Bosnia și herțegovina, folosind toate instrumentele disponibile. În urma discuției din cadrul Consiliului din data de 17 noiembrie, cu privire la necesitatea de a privi țara cu alți ochi, la 5 decembrie, Federica Mogherini, ÎR/VP, și Johannes hahn, comisarul pentru politica europeană de vecinătate și negocieri în vederea extinderii, s-au deplasat la Sarajevo. O discuție ulterioară a avut loc în cadrul Consiliului din data de 15 decembrie, care a adoptat, de asemenea, o nouă abordare în relațiile cu Bosnia și herțegovina, pe baza unei inițiative comune a Germaniei și a Regatului Unit.

La 12 octombrie au avut loc alegeri generale la nivel de stat și de unități teritoriale. La 17 noiembrie s-a format Președinția statului cu trei membri, iar formarea guver-nului la ambele niveluri a continuat până la sfârșitul anului.


Kosovo

La 8 iunie, au avut loc alegeri generale anticipate. În urma unui impas prelungit cu privire la formarea guvernului, la 8 decembrie s-a format noua adunare, iar noul gu-vern de coaliție a depus jurământul. Principalii parteneri ai coaliției sunt cele mai mari două partide: Liga Democratică din Kosovo și Partidul Democratic din Kosovo.

Kosovo a înregistrat progrese suplimentare în direcția normalizării relațiilor cu Serbia, în special prin punerea în aplicare a primului acord privind principiile care guvernează normalizarea relațiilor, din aprilie 2013, și unele progrese în chestiuni legate de inte-grarea europeană. Cu toate acestea, există în continuare numeroase provocări impor-tante, inclusiv în ceea ce privește statul de drept, reforma administrației publice, re-forma electorală, integrarea comunităților și economia.

Comisia a finalizat negocierile privind un acord de stabilizare și de asociere cu Kosovo în luna mai, iar textul a fost parafat la sfârșitul lunii iulie. De asemenea, în luna iulie, Comisia a publicat cel de al doilea raport privind progresele înregistrate de Kosovo în vederea liberalizării vizelor. În august, Comisia a adoptat „Documentul de strategie orientativă pentru Kosovo”, cu scopul de a orienta programarea Instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA) în ceea ce privește Kosovo în perioada 2014-2020.

Dialogul Belgrad-Pristina

Serbia și Kosovo își mențin angajamentul în ceea ce privește dialogul facilitat de fostul ÎR/VP, Catherine Ashton, și își asumă angajamentul general de punere în apli-care a acordului privind principiile și a altor acorduri obținute în cadrul dialogului. Acest lucru a condus la o serie de schimbări ireversibile pe teren și pentru prima dată s-au organizat alegeri locale și parlamentare pe întregul teritoriu al Kosovo (ocazie cu care UE a desfășurat misiuni de observare a alegerilor) și s-au obținut progrese semnificative în ceea ce privește dezafectarea structurilor de poliție și justiție sârbești. Deși s-au organizat mai puține reuniuni la nivel înalt, activitatea a continuat la nivel tehnic, ceea ce a dus la înregistrarea de progrese în domenii precum colectarea taxe-lor vamale, gestionarea integrată a frontierelor, energia și telecomunicațiile.

Pristina, capitala provinciei Kosovo.


Cooperarea regională

Cooperarea regională a devenit mai favorabilă incluziunii, în luna iunie fiind organizat la București (România) summitul Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP), ocazie cu care a fost adoptată o declarație prin care era salutată participarea Kosovo în calitate de participant permanent la reuniunile SEECP, la toate nivelurile și pe o bază egală. Miniștrii afacerilor externe și miniștrii economiei și finanțelor au în-ceput să se reunească în cadrul inițiativei informale „Grupul celor șase din Balcanii de Vest”, care se va concentra în principal pe conectivitate și guvernanța economică. Punerea în aplicare a Strategiei 2020 pentru Europa de Sud-Est a început odată cu adoptarea planurilor de acțiune naționale și regionale, precum și cu primul raport de referință al Strategiei 2020 pentru Europa de Sud-Est (8).

Noul Instrument de asistență pentru preaderare

În anul 2014 s-a lansat noul Instrument de asistență pentru preaderare (IPA II). Prin intermediul IPA II, UE va pune la dispoziție 11,7 miliarde EUR în perioada 2014-2020 pentru a sprijini țările în demersurile lor de aderare, precum și cooperarea regională și transfrontalieră. IPA II pune un accent mai mare pe prioritățile procesului de adera-re la UE din domeniul democrației și statului de drept, precum și al competitivității și creșterii economice. IPA II introduce, de asemenea, o abordare sectorială, stimulente pentru obținerea de rezultate, sprijin bugetar mai mare și clasificarea proiectelor în funcție de priorități.


Parteneriate strategice

Colaborarea cu partenerii strategici

Statele Unite ale AmericiiSummitul UE-SUA care a avut loc la Bruxelles în luna martie a evidențiat amploarea și profunzimea acestui parteneriat strategic. Summitul a abordat principalele provo-cări la adresa păcii și a prosperității în lume, inclusiv modul de consolidare a efortu-rilor de stimulare a creării de locuri de muncă și a creșterii economice, de asigurare a securității energetice, de abordare a schimbărilor climatice și de asigurare a protecției datelor. De asemenea, liderii au discutat chestiuni de politică externă presante, reflec-tând cooperarea excelentă dintre UE și Statele Unite ale Americii cu privire la crizele care afectează pacea și securitatea la nivel internațional. Cu ocazia summitului s-a reiterat angajamentul în privința unui amplu și ambițios parteneriat transatlantic pentru comerț și investiții (a se vedea capitolul 3).

Cooperarea strânsă în materie de politică externă și de securitate între UE și Statele Unite ale Americii a continuat în 2014, având ca punct de plecare dialogurile consa-crate cu privire la multe domenii de politică regională și orizontală, inclusiv criza din Ucraina, conflictul din Siria, procesul de pace din Orientul Mijlociu, discuțiile pe teme nucleare cu Iranul, combaterea pirateriei în largul Cornului Africii și combaterea tero-rismului în regiunea Sahel.

UE și Statele Unite au un dialog de lungă durată pe teme legate de justiție și afaceri interne, care a continuat în 2014 și s-a concentrat, printre altele, pe eforturile de re-stabilire a încrederii în transferurile transatlantice de date, ca urmare a dezvăluirilor din 2013 privind supravegherea cetățenilor UE de către Statele Unite. În acest sens, au avut loc negocieri între UE și Statele Unite ale Americii cu privire la un acord-cadru cu scopul de a proteja datele cu caracter personal în transferurile efectuate între UE și Statele Unite în scopuri de asigurare a aplicării legii.

CanadaSummitul UE-Canada din septembrie a oficializat finalizarea negocierilor privind acor-dul de parteneriat strategic (APS) și acordul economic și comercial cuprinzător (CETA), marcând astfel un moment important al relațiilor dintre UE și Canada. Aceste două acorduri vor constitui temelia unei relații mai solide, vor aprofunda legăturile econo-mice și vor consolida cooperarea în multe domenii pentru a aborda împreună provo-cările în materie de pace și securitate internațională și alte probleme globale de inte-res comun. La 1 decembrie a avut loc la Bruxelles dialogul politic dintre UE și Canada.

O reuniune din cursul summitului UE‑SUA din 2014, cu delegația Statelor Unite condusă de președintele Barack Obama în partea stângă și cu reprezentanții UE în partea dreaptă, printre aceștia numărându‑se (de la dreapta la stânga) Catherine Ashton, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și vicepreședinte al Comisiei, Herman Van Rompuy, președintele Consiliului European, José Manuel Barroso, președintele Comisiei Europene, Karel de Gucht, comisar pentru comerț, și João Vale de Almeida, șeful delegației UE în SUA. Bruxelles (Belgia), 26 martie.


RusiaÎn 2014, relațiile UE cu Rusia au fost preponderent marcate de chestiunea amestecu-lui Rusiei în Ucraina, de anexarea ilegală a Crimeei și de destabilizarea directă a țării.

Cel de al 32-lea summit UE-Rusia a avut loc în luna ianuarie la Bruxelles în format restrâns, accentul fiind pus pe Ucraina și Parteneriatul estic. Vladimir Putin, președintele Rusiei, a declarat că Rusia nu are probleme de principiu cu Parteneriatul estic, dar și-a exprimat preocupări de ordin economic. S-a convenit asupra organizării de consultări tehnice pentru a explica modul în care acordurile de asociere ale UE cu mai multe țări din cadrul Parteneriatului estic va aduce beneficii tuturor partenerilor, inclusiv Rusiei.

În urma anexării ilegale a Crimeei, Consiliul European a decis, în luna martie, aplicarea unei abordări progresive de măsuri restrictive (inclusiv interdicția de acordare a vize-lor și înghețarea activelor) cu privire la unele persoane fizice și entități rusești și ucrainene responsabile de încălcarea suveranității și a integrității teritoriale a Ucrai-nei. Prin deciziile ulterioare ale Consiliului European și ale Consiliului Afaceri Externe, sancțiunile au fost extinse treptat, incluzând, de asemenea, sancțiuni cu caracter economic. Negocierile privind un nou acord UE-Rusia și dialogul privind vizele au fost suspendate. Rusia a fost exclusă din cadrul G8 și o serie de activități de cooperare au fost suspendate. Summitul prevăzut pentru luna iunie a fost anulat. În paralel cu adoptarea de măsuri restrictive, UE a continuat dialogul cu Rusia în chestiuni legate de criză, atât la nivel bilateral, cât și în format trilateral cu Ucraina. Acest dialog a abordat presupusele probleme economice ale Rusiei care ar avea legătură cu acordul de liber schimb aprofundat și cuprinzător UE-Ucraina, precum și aspectele energetice. Dialogul privind această zonă de liber schimb a dus la prelungirea, până la 31 decem-brie 2015, a termenului de aplicare provizorie a părții comerciale a acordului, în timp ce Rusia va continua să aplice, în relațiile cu Ucraina, regimul preferențial prevăzut de acordul de liber schimb (ALS) al Comunității Statelor Independente. Tratativele privind energia, intermediate de UE, s-au concretizat într-un compromis cu privire la livrări și plăți, asigurând livrările de gaze rusești în Ucraina în iarna 2014/2015 și tranzitul gazelor prin Ucraina către Uniunea Europeană.

UE a urmărit îndeaproape evoluția situației interne din Rusia, inclusiv demersurile suplimentare în vederea limitării activităților societății civile, inclusiv online, și în ve-derea blocării opoziției. Preocupările UE în acest sens au fost exprimate atât public, cât și în cadrul dialogului politic. Consultările bianuale UE-Rusia cu privire la drepturi-le omului nu au avut loc în 2014, în principal ca urmare a refuzului Rusiei de a alter-na locul de desfășurare și de a le organiza la Moscova.


ChinaAnul a fost marcat de vizita istorică, la 31 martie, a președintelui Xi Jinping la instituțiile UE, prima vizită efectuată de un șef de stat chinez. Evenimentul a consoli-dat legăturile dintre UE și China, pe baza Agendei strategice 2020 pentru coope-rare (9), convenită de cele două părți în urmă cu un an.

Parteneriatul strategic UE-China a fost consolidat și mai mult prin vizita la Beijing a președintelui Comitetului militar al UE, generalul Patrick de Rousiers (10), și organiza-rea în acest oraș a unui dialog și a unui seminar pe teme de securitate și apărare. Cele două părți s-au implicat în aproape 100 de dialoguri și ateliere pentru a continua cooperarea într-o serie de domenii politice, economice și de altă natură, multe confe-rind o dimensiune mai amplă relațiilor UE-China prin contribuția la combaterea pro-vocărilor globale (11). La sfârșitul anului a avut loc un dialog amplu cu privire la drepturile omului (12).

În urma lansării în octombrie 2013 a negocierilor pentru un acord de investiții UE-China, Comisia a început negocieri complete menite să asigure un acces mai bun la piață și să înlăture restricțiile privind investițiile pentru întreprinderile UE din China. De asemenea, s-au înregistrat progrese cu China în mai multe negocieri multilaterale care au avut loc la Geneva (Elveția) în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), cum ar fi Acordul privind achizițiile publice, Acordul privind tehnologia informației, Acordul privind comerțul cu servicii și Inițiativa privind produsele ecologi-ce, în aceste cazuri participarea activă a Chinei putând promova o deschidere mai mare a pieței.

În luna mai, C. Y. Leung, șeful executivului din hong Kong, a efectuat o vizită la instituțiile UE (13). În contextul introducerii votului universal pentru alegerea șefului executivului din hong Kong în 2017, UE și-a confirmat în mod public atașamentul solid față de aprofundarea procesului de democratizare în hong Kong (14).

Au fost salutate primele întâlniri între oficialități de vârf însărcinate cu relațiile bila-terale în China continentală și Taiwan (15). În 2014, apropierea dintre China și Taiwan a continuat, prin măsuri practice de cooperare și consolidare a încrederii. UE și Taiwan au continuat, de asemenea, cooperarea tehnică și economică tot mai solidă, în bene-ficiul ambelor părți.

Strângere de mână între Xi Jinping, președintele Chinei, în dreapta, și José Manuel Barroso, președintele Comisiei Europene până la 31 octombrie, avându‑l pe Herman Van Rompuy, președintele Consiliului European până la 30 noiembrie, în fundal. Clădirea Justus Lipsius, Bruxelles (Belgia), 31 martie.


JaponiaAu continuat negocierile paralele pentru un APS în care să fie abordate aspecte politice, sectoriale și globale, precum și pentru un ALS în vederea promovării unor noi fluxuri bilaterale de comerț și de investiții. Negocierile au potențialul de a mări în mod semnificativ nivelul și intensitatea cooperării dintre cele două părți și se estimează că vor aduce beneficii reciproce importante. În anul 2014 s-a încheiat cu succes revizuirea la un an a progreselor înregistrate în negocierea ALS, iar UE a evaluat în mod pozitiv implicarea Japoniei și îndeplinirea de către aceasta a mai multor angajamente inițiale.

Cel de al 22-lea summit UE-Japonia (16), care s-a desfășurat la Bruxelles în luna mai, a oferit liderilor ocazia de a revizui progresele înregistrate în cadrul negocierilor pa-ralele cu privire la APS și ALS, aflate în desfășurare, și de a reafirma angajamentul lor puternic față de încheierea cu celeritate a acestor acorduri ambițioase, până în 2016.

Coreea de SudParteneriatul strategic UE-Coreea de Sud a evoluat în continuare, iar anul 2014 a marcat a treia aniversare a ALS încheiat între cele două părți. Acest ALS de „nouă generație” (primul acord de acest tip din Asia) este amplu și cuprinzător. Totalul expor-turilor de mărfuri din UE către Coreea de Sud a crescut cu 35 %, în timp ce exporturile de produse complet liberalizate prin ALS au crescut cu 46 %.

IndiaAnul 2014 a marcat cea de a 10-a aniversare a parteneriatului strategic UE-India. La sfârșitul lunii mai, în urma alegerilor câștigate cu o victorie răsunătoare de par-tidul de opoziție, Bharatiya Janata, un nou guvern și-a preluat mandatul. UE și India au cooperat în continuare în chestiuni de ordin economic, politic și sectorial. Connie hedegaard, comisarul pentru politici climatice, a efectuat o vizită în India. Au avut loc consultări de politică externă și s-a lansat un dialog privind neproliferarea armelor și dezarmarea. Comisia mixtă UE-India, care s-a reunit la New Delhi în iunie, a reprezen-tat prima ocazie de a intra în contact cu noul guvern. UE este pregătită să revigoreze parteneriatul strategic, prin finalizarea, inter alia, a negocierilor privind un ALS.

Herman Van Rompuy, președintele Consiliului European până la 30 noiembrie (în centru),

José Manuel Barroso, președintele Comisiei Europene

până la 31 octombrie (în dreapta), și Shinzō Abe,

prim‑ministrul Japoniei (în stânga), la o conferință de presă

pe marginea reuniunii la nivel înalt care a avut loc la 7 mai la

Bruxelles (Belgia).


BraziliaAl șaptelea summit UE-Brazilia, care a avut loc la Bruxelles în luna februarie, a permis un bun schimb de opinii privind statutul parteneriatului strategic. Ambele părți și-au reiterat angajamentul de obținere a unor progrese rapide în negocierile UE-Mercosur privind un acord de asociere. De asemenea, acordul privind transportul aerian și cone-xiunea transatlantică prin cablu au avut un loc prioritar pe ordinea de zi. În domeniul politicii externe, o serie amplă de aspecte globale și regionale a fost abordată. Atât UE, cât și Brazilia au convenit asupra importanței dezvoltării economice durabile și a securității în Africa. De asemenea, a fost salutat procesul de integrare mai strânsă a Comunității Statelor Latino-Americane și Caraibiene (CELAC) în America Latină.

MexicÎn urma angajamentului asumat în 2013 de președintele Mexicului, de președintele Consiliului European și de președintele Comisiei Europene, UE și Mexic au analizat posibilitățile de modernizare a acordului global care constituie cadrul parteneriatului lor strategic. Un grup de lucru comun a identificat domeniile și dispozițiile cadrului juridic bilateral existente care ar putea fi actualizate, extinse, simplificate sau înlătu-rate, în vederea unei posibile negocieri viitoare a unui nou instrument juridic care ar putea fi lansat în 2015.

Africa de SudAvând în vedere densitatea activităților politice pe tot parcursul anului, atât în Africa de Sud (alegeri generale), cât și în UE (alegeri pentru Parlamentul European, numirea noului președinte al Comisiei și a noului colegiu al comisarilor, împreună cu un nou președinte al Consiliului European), ambele părți au convenit să amâne al șaptelea summit anual până în al doilea trimestru al anului 2015. Cu toate acestea, contactele diplomatice intense au continuat și au culminat cu reuniunea dintre ÎR/VP, Cathe-rine Ashton, și ministrul sud-african pentru relații internaționale și cooperare, Maite Nkoana-Mashabane, pe marginea summitului UE-Africa din luna aprilie. Reuniunea a fost urmată de alte reuniuni la diferite niveluri care s-au desfășurat la Bruxelles. Consultările intense privind provocările interne și internaționale și progresele realizate într-o gamă largă de aspecte de politică, securitate, schimburi comerciale, cooperare pentru dezvoltare și drepturile omului au revigorat parteneriatul strategic. În iulie, Africa de Sud a fost una din cele șase țări din Comunitatea de Dezvoltare a Africii Australe care au încheiat negocierile cu UE cu privire la un acord de parteneriat eco-nomic (APE) biregional.

Parteneriatul UE-Africa

La cel de al patrulea summit UE-Africa, care a avut loc la 2 și 3 aprilie 2014, la Bruxelles, șefii de stat sau de guvern africani și europeni și-au aprofundat angaja-mentul de consolidare a cooperării în contextul cadrului strategic al Strategiei comu-ne Africa-UE, adoptată în 2007. Summitul, a cărui temă a fost „Investițiile în oameni, prosperitate și pace”, a reunit peste 60 de lideri europeni și africani și peste 80 de delegații în total. Cu ocazia summitului s-a adoptat o declarație politică, o foaie de parcurs care să orienteze punerea în aplicare a Strategiei comune Africa-UE pentru perioada 2014-2017 și o declarație cu caracter de sine stătător privind migrația și mobilitatea. Summitul a oferit o bază solidă pentru acțiunile viitoare de dialog și co-operare și a fost considerat un mare succes de ambele părți.


În plus, cu ocazia summitului, a fost pus în evidență succesul cooperării UE-Africa în materie de schimbări climatice. S-a evidențiat dorința de a aprofunda în continuare parteneriatul în vederea rezolvării problemei presante a schimbărilor climatice (17). Cooperarea UE-Africa privind schimbările climatice a adus deja beneficii pentru mii de persoane de pe întregul continent african, însă persistă multe provocări. Acestea trebuie abordate împreună cu partenerii internaționali la nivel global.

Începând din 2004, Instrumentul financiar pentru pace în Africa a sprijinit pacea și securitatea în Africa, alocând fonduri în valoare de peste 1,2 miliarde EUR de la Fondul european de dezvoltare (FED). Programul de acțiune pentru perioada 2014-2016 a fost pregătit în consultare cu statele membre ale UE și cu partenerii africani în primul semestru al anului 2014 și a fost adoptat de către Comisie la 15 iulie. Având un buget de 750 de milioane EUR, acest program va sprijini în continuare operațiunile de menținere a păcii conduse de Africa, consolidarea capacităților și activitățile de prevenire a conflictelor și de mediere. De asemenea, în 2014, s-au semnat mai multe acorduri de finanțare cu Uniunea Africană, cu fonduri de la Instru-mentul financiar pentru pace în Africa, inclusiv contribuții în valoare de 125 de mili-oane EUR la operațiunea de pace din Republica Centrafricană și 201 milioane EUR ca sprijin pentru operațiunea Misiunii Uniunii Africane în Somalia (Amisom).

Instrumentul de parteneriat

În martie, Parlamentul European și Consiliul au adoptat un regulament de instituire a Instrumentului de parteneriat (IP) (18), care are scopul de a promova și de a duce mai departe relațiile UE cu țările din afara UE. IP este una dintre principalele inovații ale cadrului financiar multianual 2014-2020 și constituie un pachet de instrumente pentru finanțarea acțiunii externe. Noul instrument reflectă atât schimbările survenite la nivel mondial în ultimii ani, cât și schimbările pe care UE le-a adus modului în care răspunde la provocările de la nivel mondial.

Instrumentul de parteneriat va contribui la susținerea relațiilor cu partenerii strategici ai UE care nu mai sunt eligibili pentru ajutor bilateral pentru dezvoltare (Brazilia, China, India și Mexic) și cu unii dintre partenerii G7 (Canada, Japonia și Statele Unite ale Americii).

Participanții la reuniunea la nivel înalt UE‑Africa, care a avut loc la

Bruxelles (Belgia), la 2 și 3 aprilie. Liderii europeni și africani s‑au

reunit sub deviza „Investiții în oameni, prosperitate și pace” și

au discutat despre pace, securitate, investiții, schimbări

climatice și migrație.


Politica regională

Prezenta secțiune se referă la relațiile dintre UE și regiuni specifice: Orientul Mijlociu și zona Golfului, Asia Centrală, Asia și Pacific, America Latină și Zona Caraibilor și Africa.

Orientul Mijlociu și zona Golfului

Procesul de pace din Orientul MijlociuÎn 2014, UE a contribuit la negocierile israeliano-palestiniene intermediate de Statele Unite în conformitate cu concluziile Consiliului din decembrie 2013 (19), în special prin propunerea unei idei de parteneriat privilegiat special și prin oferirea unui pachet fără precedent de sprijin politic, economic și de securitate pentru ambele părți în contextul unui acord privind statutul final. Cu toate acestea, după data-limită de 29 aprilie și după suspendarea ulterioară a negocierilor, nu s-au înregistrat progrese în tratativele de pace, iar violența a continuat să escaladeze în Cisiordania, inclusiv în Ierusalimul de Est și Fâșia Gaza.

Concluziile Consiliului din luna mai (20) au reiterat apelul lansat de UE de reluare a negocierilor și sprijinul oferit de UE pentru reconcilierea palestiniană pe baza principi-ilor Cvartetului (21). Reconcilierea a dus la anunțarea, la 2 iunie, a guvernului palesti-nian de consens național. Operațiunea militară israeliană „Marginea de protecție” („Protective Edge”) din iulie și august a marcat al treilea conflict din Gaza în 6 ani. Conflictul a implicat o amplă operațiune de teren cu scopul de a distruge tunelurile dintre Gaza și Israel și arsenalul de rachete al militanților, înregistrându-se numeroa-se victime civile.

UE a jucat un rol activ în eforturile de obținere a unui acord durabil de încetare a fo-cului. Prin concluziile Consiliului European (22) și ale Consiliului (23) din luna august, UE a evidențiat faptul că revenirea la statu-quoul anterior nu este viabilă și că este ne-cesar ca în Gaza să aibă loc o schimbare fundamentală și ca Autoritatea Palestiniană să își reia funcțiile guvernamentale în Fâșia Gaza. În special, UE a discutat cu părțile despre cum ar putea contribui la înlăturarea regimului de încercuire a Gazei, atât prin intermediul instrumentelor de politică externă și de securitate comună, cât și al asistenței umanitare și pentru reconstrucție. Această idee a fost ulterior prezentată cu ocazia Comitetului ad-hoc de legătură din septembrie și a Conferinței de la Cairo privind Palestina, cu tema „Reconstrucția Fâșiei Gaza”, din luna octombrie.

Conferința internațională pe tema „Palestina – Reconstrucția Fâșiei Gaza”, desfășurată la Cairo (Egipt) la 12 octombrie.


De asemenea, UE a subliniat, în repetate rânduri, necesitatea unei perspective politice credibile pentru procesul de pace în temeiul soluției bazate pe coexistența a două state și al chestiunilor legate de statutul final, conform concluziilor Consiliului din luna iunie (24), în care se preciza că trebuie evitate acțiunile care pun sub semnul întrebării angajamentele asumate în vederea unei soluții negociate. Mai mulți factori au dus la amplificarea tensiunilor: extinderea în continuare a coloniilor israeliene, condițiile umanitare, de securitate și politice din Gaza, dat fiind că Autoritatea Palestiniană nu a fost în măsură să își asume responsabilitățile de guvernare, noi demolări și evacu-ări care îi afectează pe civilii palestinieni, precum și provocările și confruntările repe-tate la haram Al-Sharif/Muntele Templului în Ierusalimul de Est. În luna septembrie a fost lansată, în cadrul ONU, o inițiativă palestiniană reînnoită cu scopul de a pune capăt ocupației, însă la 30 decembrie proiectul de rezoluție nu a întrunit numărul necesar de voturi în cadrul Consiliului de Securitate al ONU (CSONU). Procesul diplo-matic a fost caracterizat de deliberări în cadrul CSONU, în plus față de tratativele desfășurate la Cairo prin intermedierea autorităților egiptene cu privire la consolida-rea acordului de încetare a focului în Gaza, la acțiunile parlamentare reînnoite privind recunoașterea statului Palestina și la eforturile de încurajare a părții israeliene și a celei palestiniene de a reveni la masa tratativelor.

ÎR/VP Mogherini a subliniat că procesul de pace din Orientul Mijlociu este o chestiune prioritară și, la începutul lunii noiembrie, a efectuat prima sa vizită externă oficială în această regiune. Concluziile Consiliului din noiembrie (25) au reafirmat dorința Uniunii Europene de a juca un rol important și de a contribui în mod activ pentru obținerea unei soluții negociate la toate aspectele legate de statutul final. Consiliul a invitat părțile și toate principalele părți interesate, inclusiv Cvartetul, Liga Arabă și CSONU, să efectueze demersurile necesare în vederea atingerii acestui obiectiv și a reiterat faptul că evoluția viitoare a relațiilor atât cu partenerii israelieni, cât și cu partenerii palestinieni va depinde de angajamentul acestora în direcția unei păci durabile care să aibă ca fundament soluția bazată pe coexistența a două state.

UE a avut un rol activ în continuarea eforturilor de reconstrucție a Fâșiei Gaza și în promovarea cadrului politic necesar pentru asigurarea unei soluții durabile la conflict, inclusiv în Comitetul ad-hoc de legătură și în Cvartet. Evidențiind importanța necesităților de securitate israeliene, UE s-a axat pe menținerea viabilității soluției bazate pe coexistența a două state și pe sprijinirea eforturilor depuse de Autoritatea Palestiniană în vederea stabilirii unui stat palestinian în cadrul frontierelor din 1967 și conform parametrilor UE reiterați în concluziile Consiliului Afaceri Externe din iulie.


IranEforturile diplomatice depuse de grupul E3/UE+3 (UE, Germania, Franța și Regatul Unit, împreună cu China, Rusia și Statele Unite) și coordonate de Catherine Ashton, ÎR/VP la acea vreme, s-au materializat prin încheierea unui acord interimar cu Iranul în noiembrie 2013, la Geneva. Punerea în aplicare a Acordului de la Geneva, denumit Planul comun de acțiune (PCA), a început în ianuarie 2014 și a fost prelungită în luna iulie până la sfârșitul lunii noiembrie. Acordul de la Geneva a stabilit un interval de un an pentru negocierile menite să ofere o soluție de lungă durată în dosarul nuclear iranian. Printr-o soluție globală se urmărește să se creeze, la nivel internațional, un climat de încredere față de caracterul exclusiv pașnic al programului nuclear iranian, respectându-se totodată dreptul Iranului la utilizarea în scopuri pașnice a energiei nucleare, în conformitate cu Tratatul cu privire la neproliferarea armelor nucleare și luând pe deplin în considerare rezoluțiile adoptate de Consiliul de Securitate al ONU și de Consiliul guvernatorilor Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (IAEA). În cursul lunii noiembrie, părțile au convenit să prelungească PCA până la sfârșitul lunii iunie 2015, angajându-se în mod ferm și unanim să finalizeze negocierile în termen de patru luni. În urma prelungirii PCA, UE a prelungit, la rândul său, măsurile de sus-pendare parțială a sancțiunilor până la sfârșitul lunii iunie 2015. Actele juridice (26) au fost publicate în noiembrie, iar negocierile au fost reluate în decembrie.

În 2014, UE a continuat să își exprime îngrijorarea cu privire la situația drepturilor omului din Iran, exprimându-și poziția și formulând declarații cu titlu oficial. În cursul vizitei întreprinse la Teheran, ÎR/VP a abordat subiectul drepturilor omului cu factori guvernamentali și a avut întrevederi cu organizații ale societății civile, inclusiv cu militanți pentru drepturile femeilor. Prin declarații publice, UE a condamnat executa-rea prizonierilor (până la începutul lunii decembrie 2014 au avut loc peste 440 de execuții), precum și bilanțul negativ al Iranului în ceea ce privește respectarea libertăților fundamentale, cum ar fi libertatea de exprimare, de întrunire și de religie sau de credință.

Catherine Ashton, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și vicepreședinte al Comisiei până la 31 octombrie (în centru), discută cu ministrul de externe iranian, Mohammad Javad Zarif (în dreapta), și cu secretarul de stat al SUA, John Kerry (în stânga), în cadrul dialogurilor pe tema nucleară purtate de E3/UE+3 cu Iranul. Viena (Austria), 15 octombrie.


IrakÎn continuarea primei runde de reuniuni de cooperare și la nivel de subcomisii desfășurate în cadrul Acordului de parteneriat și cooperare UE-Irak (APC) la sfârșitul anului 2013, UE și Irakul au organizat prima reuniune la nivel ministerial a Consiliului de cooperare în ianuarie 2014. În așteptarea ratificării acordului, unele capitole, în special cele care se referă la comerț și la cooperarea sectorială, sunt aplicate cu titlu provizoriu.

Alegerile generale desfășurate la 30 aprilie în Irak, ocazie cu care UE a trimis la fața locului o misiune de experți electorali, și procesul ulterior de formare a unui guvern au încetinit punerea în aplicare a APC. Începând cu luna iunie, Irakul a înregistrat un nou regres major, după ce Daesh, cu sprijinul altor grupări armate sunnite, a lansat un asalt de amploare și a preluat în mod coordonat controlul asupra unor vaste porțiuni ale teritoriului irakian.

În pofida provocărilor existente la adresa mediului de securitate, Comisia își va menține angajamentele față de Irak. Numirea unui nou guvern irakian la începutul lunii septembrie creează condiții propice reînceperii proceselor politice și reluării rapi-de a activităților prevăzute de APC (27).

Asia Centrală

Pe toată durata anului 2014, UE a continuat să își dezvolte relațiile cu țările din Asia Centrală (Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Turkmenistan și Uzbekistan), pe baza strategiei sale pentru Asia Centrală. Activitățile legate de educație, de statul de drept și de mediul înconjurător/apă, precum și de energie, de promovarea drepturilor omului și de măsurile de combatere a traficului de droguri au stat la baza abordării regiona-le aplicate de UE. Uniunea și-a intensificat relațiile bilaterale cu fiecare dintre cele cinci state. Au fost încheiate negocierile purtate cu Kazahstanul în vederea ajungerii la un APC îmbunătățit. Până în prezent, acesta este singurul APC din a doua generație încheiat cu o țară din această regiune.

Federica Mogherini, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru

afaceri externe și politica de securitate și vicepreședinte al

Comisiei începând cu 1 noiembrie, se întâlnește cu

Nechirvan Barzani, prim‑ministrul guvernului regional kurd din Irak.

Erbil (Irak), 22 decembrie.


Asia și Pacific

GeneralitățiÎn 2014, angajamentul UE față de Asia s-a dovedit a fi din ce în ce mai solid. Printre cele mai importante evenimente s-au numărat vizita istorică întreprinsă de Xi Jinping, președintele Chinei, la instituțiile UE în luna martie, găzduirea de către UE a summitu-lui UE-Japonia, în luna mai, reuniunea miniștrilor de externe UE-ASEAN din iulie, reu-niunea informală a liderilor UE-ASEAN din octombrie și summitul ASEM, desfășurat tot în octombrie. În mod similar, UE a avut în continuare o prezență de prim-plan la evenimente importante din zona Pacificului, ÎR/VP Ashton participând la Forumul insu-lelor din Pacific în luna iulie, în Palau, iar Andris Piebalgs, comisarul pentru dezvoltare, participând la cea de A Treia Conferință internațională privind statele insulare mici în curs de dezvoltare în septembrie, în Samoa.

Aspecte bilateraleÎn cursul acestui an a fost finalizată programarea strategică 2014-2020 a asistenței acordate în cadrul Instrumentului de cooperare pentru dezvoltare și al FED țărilor beneficiare în curs de dezvoltare din Asia și Pacific. Tot în 2014 a fost adoptată programarea strategică a noului instrument de parteneriat, în calitatea sa de vec-tor esențial de promovare a intereselor UE în această regiune. În același timp, s-au realizat progrese în negocierea unor importante acorduri-cadru, de liber schimb, de investiții sau de parteneriat și de cooperare cu Australia, China, Japonia și Malaysia. După Papua-Noua Guinee, Fiji a început, la rândul său, să aplice APE UE-Pacific. În luna iulie s-au încheiat negocierile purtate în vederea ajungerii la un acord de parte-neriat cuprinzător privind relațiile și cooperarea între UE și Noua Zeelandă.

UE și Nepalul și-au intensificat cooperarea, concentrându-se asupra tranziției politice și economice de o importanță determinantă pentru țară, iar această cooperare a fost sprijinită prin triplarea asistenței UE pentru perioada 2014-2020. Acordarea unui sprijin susținut procesului de tranziție și de reforme democratice aplicat în Myanmar/Birmania a constituit, și în 2014, o prioritate a Uniunii Europene. În cursul lunii martie, Consiliul a adoptat decizia de autorizare a deschiderii negocierilor pe marginea unui acord între UE și Myanmar/Birmania referitor la protecția investițiilor. Primul dialog UE-Myanmar/Birmania pe tema drepturilor omului, coprezidat de Stavros Lambrinidis, Reprezentantul Special al UE pentru drepturile omului, a avut loc în luna mai la Naypyidaw (28). UE a urmărit îndeaproape criza politică din Thailanda. Ca răspuns la instituirea legii marțiale și la abrogarea Constituției, UE a adoptat, la 23 iunie, conclu-ziile (29) Consiliului care au prevăzut suspendarea oricăror vizite oficiale în Thailanda, precum și a celor întreprinse în UE de reprezentanți ai acestei țări. Nu se va semna niciun acord de parteneriat și cooperare cu Thailanda înainte de învestirea unui gu-vern numit în mod democratic.

Comisia a continuat să pună în aplicare Pactul din 2013 privind durabilitatea pentru Bangladesh (30), care urmărește să îmbunătățească drepturile în materie de muncă, sănătatea și siguranța la locul de muncă, siguranța în fabrici și să promoveze un comportament responsabil în afaceri în industria confecțiilor și tricotajelor din Bangladesh.


În concluziile sale din iunie, Consiliul a adoptat o nouă strategie pentru Afganistan, valabilă până la sfârșitul lui 2016, care pune accentul pe dezvoltarea instituțiilor din această țară, evidențiind prioritățile reprezentate de promovarea păcii, securității și stabilității regionale, de consolidarea democrației, de încurajarea dezvoltării econo-mice și umane și de promovarea statului de drept și a respectării drepturilor omului. Strategia prevede cadrul general care reglementează toate instrumentele UE și anga-jamentul nemilitar al statelor membre. Finanțarea este de peste 1 miliard EUR pe an. Un element important al acestui cadru îl constituie programul indicativ multianual pentru ICD, la adoptarea căruia s-a prevăzut alocarea indicativă a unei sume de cel mult 1,4 miliarde EUR, cu condiția ca Afganistanul să își respecte pe deplin angaja-mentele asumate în temeiul Cadrului de la Tokyo privind răspunderea reciprocă. Sectoarele prioritare vor fi următoarele: democratizarea și răspunderea publică, agricultura, sănătatea, activitățile polițienești și statul de drept. Totodată, Consiliul a ajuns la un acord cu privire la prelungirea mandatului misiunii EUPOL Afganistan, pentru a veni în sprijinul sectorului civil al poliției și a consolida statul de drept până la 31 decembrie 2016.

La 1 ianuarie, Pakistanul a primit acces preferențial la piața UE în cadrul regimului special de încurajare a dezvoltării durabile și a bunei guvernanțe (SGP+), după ce și-a asumat angajamentul de a pune efectiv în aplicare 27 de convenții internaționale. Cincisprezece dintre acestea se referă la drepturile omului și la drepturile fundamen-tale ale lucrătorilor. În 2014, UE a continuat să își intensifice cooperarea cu Pakistanul în anumite domenii-cheie, pe baza planului de angajament pe cinci ani dintre UE și Pakistan. În martie, ÎR/VP Ashton și consilierul în materie de afaceri externe al Pakis-tanului, Sartaj Aziz, au purtat un dialog strategic, desfășurat într-o atmosferă con-structivă. În iunie, a avut loc la Islamabad reuniunea Comisiei mixte UE-Pakistan. În cadrul acesteia s-a convenit să se stabilească relații de cooperare privind neprolifera-rea, dezarmarea și energia. S-a ajuns, de asemenea, la un acord cu privire la aprofun-darea dialogului UE-Pakistan privind drepturile omului, în timp ce combaterea teroris-mului și migrația, inclusiv readmisia, rămân domenii de cooperare importante.


Aspecte regionaleReuniunea Asia-EuropaCel de Al 10-lea summit Asia-Europa (ASEM), care a avut drept temă „Parteneriatul responsabil pentru o creștere economică durabilă și securitate”, s-a desfășurat la Milano, în cursul lunii octombrie. Reuniunea le-a permis liderilor din țările partenere ASEM să poarte, într-un climat de deschidere, dezbateri asupra mai multor subiecte de importanță mondială, printre care schimbările climatice, dezvoltarea durabilă și provocările economice și financiare, oferindu-le totodată ocazia de a aborda aspecte regionale și internaționale și subiectul drepturilor omului (31). Numărul țărilor ASEM a crescut la 53, Croația și Kazahstanul participând la summit în calitate de parte-neri noi.

Asociația Națiunilor din Asia de Sud-EstÎn 2014, a continuat procesul de stabilire a unui parteneriat mai ambițios și cu un caracter politic mai pronunțat între UE și Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN). Vizita întreprinsă în februarie la Bruxelles, Luxemburg și Anvers de către Comitetul de coordonare privind conectivitatea al ASEAN a permis desfășurarea unui schimb aprofundat de experiență cu privire la integrarea bazată pe norme. În cadrul unei declarații comune (32) adoptate la Singapore în luna februarie, la finalul unui fructuos summit UE-ASEAN cu durata de două zile având ca temă aviația, Comisia și ASEAN și-au propus să marcheze o nouă etapă a cooperării în domeniul aviației, prin negocierea unui acord global privind transportul aerian (33).

UE urmărește să încheie acorduri bilaterale de liber schimb cu fiecare dintre țările care fac parte din ASEAN, urmând ca aceste acorduri să devină elementele de teme-lie ale unui acord interregional, care rămâne obiectivul pe termen lung. S-au deschis negocieri bilaterale cu Malaysia (2010), Vietnam (2012) și Thailanda (2013), finali-zându-se negocierile cu Singapore (2014).

Participanții la reuniunea la nivel înalt a ASEM, care a avut loc la Milano (Italia), în octombrie.


America Latină și Zona Caraibilor

Intrarea în vigoare a pilonului comercial al Acordului de asociere UE-America Centra-lă până la sfârșitul anului 2013 și intrarea în vigoare, în mai 2014, a Acordului de dialog politic și de cooperare (ADPC) ilustrează bunele relații subregionale cu țările partenere din America Centrală (Costa Rica, El Salvador, Guatemala, honduras, Nica-ragua și Panama). În 2014, UE a adoptat o strategie privind securitatea cetățenilor în America Centrală și Zona Caraibilor, cu scopul de a consolida cooperarea cu țările din regiune, care se confruntă cu o insecuritate din ce în ce mai mare în anumite zone. UE a deschis negocieri în vederea încheierii unui acord bilateral cu Cuba. În iulie, UE și Ecuadorul au ajuns la un acord în vederea includerii acestei țări în acordul comercial multilateral cu Columbia și Peru, aplicat în mod provizoriu din 2013. În prezent, Chile și Mexicul analizează împreună cu UE posibilitățile de îmbunătățire a acordurilor lor de asociere.

Africa

Valorificând succesul înregistrat de summitul UE-Africa din luna aprilie, UE a continu-at să colaboreze cu toate organizațiile regionale din Africa, pentru a promova integra-rea regională, dezvoltarea, reziliența, creșterea economică, stabilitatea și buna guver-nare. Pe lângă strategiile consacrate Sahelului și Cornului Africii și abordării cuprinzătoare privind regiunea Marilor Lacuri, Uniunea a adoptat o nouă strategie privind securitatea maritimă în Golful Guineei. Ea a cooperat totodată cu Uniunea Africană, cu Comunitatea Economică a Statelor Vest-Africane, cu Comunitatea de Dezvoltare a Africii de Sud și cu alte organizații, trimițând misiuni de observare a alegerilor în Guineea-Bissau, Egipt, Tunisia, Malawi și Mozambic, în timp ce în Algeria, Nigeria și Mauritania au fost prezente misiuni de experți. O cooperare strânsă a avut loc și cu Autoritatea Interguvernamentală pentru Dezvoltare (IGAD) și cu Uniunea Africană, în încercarea de a răspunde provocărilor cu care se confruntă Somalia, Su-danul de Sud și Sudanul, precum și cu Comunitatea Economică a Statelor din Africa Centrală și cu Uniunea Africană, cu privire la situația din Republica Centrafricană.

Neven Mimica, comisar pentru cooperare internațională și

dezvoltare începând cu 1 noiembrie (în stânga), îi strânge

mâna lui Mohamed Diaré, ministrul de stat pentru economie

și finanțe al Guineei, cu ocazia călătoriei la Conakry (Guineea)

din 6 decembrie, în cursul căreia a inaugurat finanțarea totală a

UE pentru Guineea pentru perioada 2014‑2020.


Dezvoltarea

Prezentare de ansamblu a politicii

Agenda schimbării – adaptarea ajutorului la lumea modernăÎn 2014, Uniunea Europeană a realizat progrese în punerea în aplicare a Agendei schimbării (34), politica UE în materie de dezvoltare pe care a adoptat-o în 2011 pen-tru a obține rezultate mai bune în reducerea sărăciei și pentru a sprijini țările parte-nere în eforturile depuse pentru îndeplinirea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului până în 2015. Aproximativ 70 % din ajutorul UE se va îndrepta către țările cele mai sărace, inclusiv cele afectate de conflicte sau de catastrofe naturale. În același timp, conștientizând faptul că procesul de cooperare cu Zambia nu este echivalent cu pro-cesul de cooperare cu Brazilia, de exemplu, UE a sistat sprijinul bilateral acordat unui număr de 16 state din categoria țărilor mari și mai avansate. Întrucât într-unele din-tre aceste țări persistă disparități considerabile, ele vor putea beneficia în continuare de unele programe tematice sau regionale. În prezent, UE își canalizează asistența către domenii care constituie vectori ai schimbării și creșterii economice: guvernanța, agricultura, energia, sănătatea și educația.

În aproximativ 20 de țări au fost elaborate documente de programare comune, în timp ce alte 20 de țări au lansat preparative în acest sens. Aceste strategii consacra-te fiecărei țări în parte au crescut impactul și eficacitatea programelor de ajutor ale UE și ale statelor membre.

Cadrul de dezvoltare pentru perioada ulterioară anului 2015 – eforturi de asigurare a unei vieți decente pentru toțiAnul 2014 a fost esențial în pregătirile pentru cadrul de dezvoltare pentru perioada ulterioară anului 2015, iar Uniunea Europeană a exercitat un rol activ și influent în ajungerea la un consens în vederea obținerii unor rezultate ambițioase la summitul ONU din septembrie 2015. În iunie, Comisia a adoptat o nouă comunicare cu privire la acest subiect (35).

Bazându-se pe această abordare de ansamblu, UE și statele sale membre au contri-buit în mod activ la dezbaterile purtate la nivel internațional cu privire la perioada de după 2015. S-a pus accentul îndeosebi pe dialogul cu partenerii UE și pe informarea acestora, iar o etapă esențială a fost adoptarea, în luna iunie, a „Declarației comune ACP-UE privind Agenda de dezvoltare pentru perioada de după 2015” (36). În decem-brie, Consiliul a adoptat concluziile (37) care vor sta la baza poziției pe care UE o va adopta în cadrul negocierilor internaționale ce urmează să aibă loc în cadrul ONU cu privire la agenda pentru perioada de după 2015, negocieri care vor fi încheiate în cadrul Adunării Generale a ONU (AGONU) în septembrie 2015.


Abordare globalăÎn urma comunicării comune privind abordarea globală a UE în materie de conflicte și crize externe din decembrie 2013 (38), al cărei mesaj central îl constituie necesitatea de creștere a gradului de coerență al utilizării din punct de vedere strategic a mijloa-celor și instrumentelor UE, în mai 2014 Consiliul a adoptat concluzii în acest sens (39). Concluziile Consiliului au pus accentul pe o analiză rapidă și coordonată a situațiilor de conflict sau de criză, pe necesitatea unui angajament mai solid în toate etapele ciclului conflictelor, pe aspirația de a corela mai bine instrumentele UE din diferite domenii de acțiune politică (precum și politicile interne și externe) și pe necesitatea ca eforturile depuse în cadrul PSAC să se bazeze pe angajamentele existente ale UE, astfel încât să crească rezultatele și impactul acestora, de exemplu printr-o tranziție armonioasă către instrumente de dezvoltare ale UE. În urma concluziilor Consiliului, ÎR/VP și Comisia vor prezenta un plan de acțiune la începutul anului 2015.

Anul European pentru DezvoltareAnul 2015 a fost desemnat de Parlamentul European și de Consiliu (40) drept Anul European pentru Dezvoltare (AED 2015). Se prevede că 2015 va fi un an special, deoarece marchează termenul-limită pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare ale mileniului și pentru stabilirea următorului set de obiective, obiectivele de dezvoltare durabilă. Va fi primul an european consacrat acțiunilor externe ale UE și promovării UE ca actor mondial.

O prezentare de ansamblu din punct de vedere geografic

Cooperarea UE cu statele din Africa, Zona Caraibilor și Pacific: începutul unei noi perioade de programare de șapte aniA fost instituit cel de Al 11-lea FED, instrumentul financiar care acoperă cooperarea pentru dezvoltare a UE cu țările din Africa, Zona Caraibilor și Pacific (ACP) până în 2020.

În prezent, programele indicative naționale și regionale (PIN și PIR), precum și progra-mul intra-ACP sunt în curs de negociere, de aprobare și de semnare atât la nivelul UE, cât și al țărilor partenere din ACP. Până la sfârșitul lui 2014 au fost semnate peste 50 % din programele indicative naționale. Restul vor fi finalizate și adoptate în 2015.

Cooperarea pentru dezvoltare a UE cu Somalia: punerea în aplicare a Pactului somalezÎn 2014, UE a continuat să sprijine Somalia și guvernul federal în punerea în apli-care a Pactului somalez semnat la Bruxelles în septembrie 2013. Procesul de edifi-care a statului a avansat considerabil, înființându-se instituții administrative provi-zorii și punându-se bazele unei Somalii federale. În noiembrie, a fost organizat un forum la nivel înalt al parteneriatului, la nivel ministerial. La reuniunea desfășurată la Copenhaga (Danemarca) au participat 56 de delegații din Africa, Asia, Australia, Europa, Orientul Mijlociu și America de Nord. UE și-a reafirmat angajamentul de a acorda Somaliei un sprijin permanent și ferm în procesul plin de provocări pe care îl parcurge această țară și având drept obiective construcția statală, securitatea și dezvoltarea durabilă.


Exemplu de proiect din Somalia

În Puntland, Somalia, unde până la 20 % din populație suferă de subnutriție ca urmare a degradării terenurilor și a accesului redus la hrană, UE finanțează un program care urmărește să ajute 1,5 milioane de persoane să iasă din sărăcie, prin îmbunătățirea zonelor de pășunat și prin ajutorul acordat comunităților în vederea unei mai bune gestionări a resurselor naturale.

Abordarea provocărilor la adresa dezvoltării și a securității din Africa de Vest: strategia UE pentru Sahel și strategia UE în Golful GuineeiÎn regiunea Sahel și în Golful Guineei, UE se află în prima linie a eforturilor internaționale, atât pe plan diplomatic, cât și în domeniul securității și dezvoltării. Prin intermediul Strategiei pentru Sahel, UE urmărește să acopere domenii de o importanță determinantă pentru îmbunătățirea stabilității din această regiune. Strategia privește următoarele țări: Burkina Faso, Ciad, Mali, Mauritania și Niger, cuprinzând și activități regionale. Strategia privind Golful Guineei, adoptată în luna martie, se referă la țările de coastă din această regiune, din Senegal până în Angola, incluzând insulele Capului Verde și São Tomé și Principe.

Republica Centrafricană – UE lansează fondul Bêkou, primul său fond fiduciar cu donatori multipliCu sprijinul acordat de Germania, Franța și Țările de Jos, Comisia a creat primul fond fiduciar cu donatori multipli al UE, pentru a veni în sprijinul Republicii Centrafricane. Obiectivul fondului este de a promova stabilizarea și reconstrucția țării și, la doar două luni după ce a fost lansat, acesta a început să ofere sprijin concret la fața locului. Fon-dul Bêkou (cuvânt ce înseamnă „speranță” în sango, principala limbă a acestei țări) va pregăti tranziția de la răspunsul în situațiile de urgență, cum ar fi ajutorul umanitar, la asistența pentru dezvoltare pe termen mai lung. Fondul va contribui la reconstrucția Republicii Centrafricane, axându-se asupra restabilirii instituțiilor administrației naționale și locale, a reluării activității economice și a serviciilor esențiale (precum electricitatea, transporturile, sănătatea și educația) și a stabilizării acestei țări.

America Latină și Zona CaraibilorUE a aprobat acorduri privind cooperarea pentru dezvoltare pentru perioada 2014-2020, cunoscute sub denumirea de programe indicative multianuale, cu țări din America Latină. Fondurile alocate acestor programe rămân la fel de importante, pachetul financiar indicativ fiind în valoare de 2,4 miliarde EUR, iar 35 % din totalul fondurilor sunt consacrate cooperării la nivel regional.

În conformitate cu Strategia comună UE-Zona Caraibilor, începând din 2012, principa-lele domenii de cooperare includ: integrarea regională, reconstrucția Republicii haiti, schimbările climatice și dezastrele naturale, criminalitatea și securitatea și acțiunile comune în cadrul forurilor multilaterale. Valoarea totală a fondurilor alocate Zonei Caraibilor pentru perioada 2014-2020 este de 1 miliard EUR, caracterizându-se prin creșterea alocării regionale și scăderea alocărilor bilaterale pentru majoritatea țărilor din Zona Caraibilor, cu excepția Republicii haiti.


Asia, Asia Centrală și Orientul MijlociuÎn timp ce economiile asiatice s-au evidențiat recent printr-un ritm remarcabil al creșterii economice, sărăcia este în continuare larg răspândită în această regiune. Majoritatea acestor țări se confruntă cu provocări legate de nivelul inegal de dezvol-tare regională și de accentuarea inegalității veniturilor. Cooperarea desfășurată de UE cu Asia, Asia Centrală și Orientul Mijlociu prin intermediul ICD se remarcă, în spe-cial, prin acțiuni ce au vizat, printre alte sectoare, securitatea alimentară, dezvoltarea rurală, educația și guvernarea. În 2014, în Asia au fost angajate credite bugetare în valoare de 860 de milioane EUR.

Cum poate ajutorul acordat de UE să aducă o schimbare: cazul Nepalului

Educația a fost una dintre componentele esențiale ale asistenței financiare acor-date de UE Nepalului în ultimii ani. Datorită sprijinului primit din partea Uniunii Europene, se estimează că numărul copiilor neșcolarizați a scăzut de la 800 000 la 445 000, în timp ce înscrierile în învățământul secundar (care acoperă aproxi-mativ categoria de vârste cuprinsă între 13 și 16 ani) sunt, de asemenea, în creștere. Totodată, UE a sprijinit procesul de pace din această țară și organizarea alegerilor naționale, care au înregistrat o rată ridicată a prezenței la vot și au fost considerate, în general, libere și corecte.

O viziune tematică de ansamblu

EducațieCu ocazia conferinței Parteneriatului global pentru educație (PGE), pe care a găz-duit-o în luna iunie, UE a anunțat că va acorda o nouă finanțare, în valoare de 375 de milioane EUR, pentru educația din țările în curs de dezvoltare în următorii șapte ani. Conferința organizată pentru realimentarea fondurilor a reușit să convingă țările partenere să majoreze fondurile interne pentru sistemele de învățământ, iar donatorii internaționali au fost convinși să își mărească angajamentele. PGE se concentrează asupra celor mai urgente priorități în materie de educație din țările partenere: calita-tea învățământului și îmbunătățirea rezultatelor procesului de învățare și educația fetelor. Se acordă o atenție deosebită țărilor aflate în situații de fragilitate.

Principalele rezultate obținute în materie de educație datorită ajutorului pentru dezvoltare acordat de UE începând cu 2004

▶ În învățământul primar au fost înscriși 13,7 milioane de elevi noi.

▶ Au fost formate 1,2 milioane de cadre didactice din învățământul primar.

▶ 7,7 milioane de persoane au beneficiat de educație și formare tehnică și profesională.

▶ S-au construit sau renovat 37 000 de școli.

▶ În învățământul secundar au fost înscrise 300 000 de eleve noi.


Rolul sectorului privat în cadrul cooperării pentru dezvoltareNoua comunicare „Un rol mai puternic pentru sectorul privat în realizarea creșterii durabile și favorabile incluziunii în țările în curs de dezvoltare” (41) și concluziile afe-rente ale Consiliului (42) de definire a viitoarei direcții a politicii și a sprijinului acordat de UE pentru dezvoltarea sectorului privat în țările partenere au fost adoptate în 2014. Comunicarea propune 12 acțiuni concrete în domenii în care Comisia consideră că poate genera o valoare adăugată. Sectorului privat îi revine un rol esențial în a ajuta oamenii să iasă din sărăcie prin mijloace proprii. Prin urmare, comunicarea încu-rajează sectorul privat din țările partenere, din UE și din afara acesteia să realizeze investiții responsabile, schimburi comerciale durabile și modele de afaceri favorabile incluziunii. Comunicarea trasează orientări politice clare cu privire la colaborarea cu sectorul privat, astfel încât rolurile și interesele publice și private să fie aliniate și să producă rezultate măsurabile în materie de dezvoltare pe teren.

Un exemplu de proiect de cooperare desfășurat de UE în sectorul privat

Un proiect desfășurat în Paraguay a reușit să reducă timpul total necesar pentru îndeplinirea procedurilor administrative pentru exportul de carne de la 40 de zile la 50 de minute, datorită creării unui „ghișeu unic” pentru exporturi. În plus, din 2004 până în prezent, acest proiect a determinat o creștere importantă, cu 500 %, a numărului întreprinderilor din Paraguay orientate spre exporturi.

Energie durabilăLa nivel mondial, aproximativ 1,2 miliarde de persoane nu au acces la curent electric. UE și-a consolidat instrumentele existente și a elaborat altele noi, pentru a acționa în continuare în vederea atingerii obiectivului de a asigura acces la servicii energetice durabile pentru 500 de milioane de persoane până în 2030, în cadrul inițiativei „Ener-gie durabilă pentru toți” a ONU. La summitul ONU privind schimbările climatice de la New York, UE a semnat cinci declarații comune cu țări europene și africane care au decis să colaboreze pentru a eradica sărăcia energetică. Uniunea a prevăzut peste 3 miliarde EUR pentru a sprijini activitățile din domeniul energiei durabile în țările sale partenere în perioada 2014-2020.

MediuPeste 70 % dintre comunitățile cele mai sărace trăiesc în zone rurale și depind în mod direct de serviciile ecosistemice pentru a-și asigura subzistența. Tranziția către sisteme bazate pe economia ecologică și favorabilă incluziunii oferă noi posibilități de a realiza o creștere economică durabilă din punctul de vedere al mediului și, în același timp, favorabilă incluziunii. Comisia consideră că este esențial să ia măsuri astfel încât cel puțin 20 % din bugetul UE să fie consacrat sprijinirii dezvoltării caracterizate printr-un nivel redus de emisii de dioxid de carbon și prin rezistență la schimbările climatice, și încearcă să aplice acest principiu și în activitățile sale de cooperare pentru dezvoltare.

În 2014, cu ocazia Zilei Internaționale pentru Diversitatea Biologică, Comisia a lansat inițiativa emblematică a UE intitulată „Biodiversitate pentru viață” (B4Life), care are drept obiective protecția ecosistemelor, combaterea criminalității îndrep-tate împotriva speciilor sălbatice și dezvoltarea economiilor ecologice, dispunând de un buget de aproximativ 800 de milioane EUR pentru perioada 2014-2020. Inițiativa vine în completarea eforturilor depuse de UE pentru a promova gestiona-rea durabilă a pădurilor și a combate exploatarea forestieră ilegală conform Planu-lui referitor la aplicarea legislației, guvernanța și schimburile comerciale în domeniul forestier (43) și al inițiativei ONU intitulate „Reducerea emisiilor cauzate de despă-duriri și de degradarea pădurilor”.


Răspunsul la crize și urgențe umanitare

O viziune de ansamblu asupra anului 2014

În anul 2014, s-a înregistrat o creștere explozivă a numărului crizelor umanitare. Au fost declarate patru urgențe de „nivelul 3”, clasificare ce desemnează nivelul de criză cel mai ridicat în conformitate cu standardele Organizației Națiunilor Unite (în Repu-blica Centrafricană, Sudanul de Sud, Irak și Siria), un număr fără precedent. În întrea-ga lume continuă conflictele armate și atacurile împotriva populației civile, în timp ce dezastrele naturale se produc din ce în ce mai frecvent și cunosc o intensitate cres-cândă. Numărul persoanelor afectate de conflicte sau de strămutări și al celor care nu își pot acoperi nevoile de bază, cum ar fi hrana, apa, îngrijirile medicale și adăpostul este în continuă creștere. Epidemia declanșată de virusul Ebola în vestul Africii a generat noi tipuri de provocări specifice.

Fiind cel mai important donator de ajutor umanitar la nivel mondial, UE exercită un rol remarcabil în abordarea consecințelor care se produc pe plan umanitar. În 2014, persoanele cele mai vulnerabile din peste 80 de țări au primit, numai din partea Co-misiei, ajutoare în valoare de 1,2 miliarde EUR.

Christos Stylianides, comisar pentru ajutor umanitar și

gestionarea crizelor (în fundal), și Vytenis Andriukaitis, comisar pentru sănătate și siguranță alimentară (în dreapta), care

și‑au început mandatul la 1 noiembrie, salută înalți

funcționari din Freetown (Sierra Leone) printr‑o atingere a

coatelor (noua modalitate de salut în țările afectate de Ebola

pentru a evita transmiterea virusului). Cei doi vizitau epicentrul epidemiei, la

13 noiembrie, pentru a vedea care era situația pe teren.


Aspecte geografice

Estul UcraineiConflictul din estul Ucrainei a condus la strămutarea a peste un milion de persoane, înregistrându-se nevoi umanitare din ce în ce mai mari. Fondurile UE destinate acțiunilor umanitare au răspuns nevoilor de bază ale populației afectate, cum ar fi asigurarea de adăposturi, alimente, apă, asistență medicală, asistență psihosocială și a unei protecții în pregătirea pentru iarnă.

SiriaLa patru ani de la declanșare, conflictul din Siria a continuat cu aceeași intensitate și rămâne, la nivel mondial, cea mai mare criză umanitară și de securitate. Zeci de mii de persoane și-au pierdut viața din cauza luptelor. Jumătate din populație a fost forțată să își părăsească locuințele, iar 3,8 milioane de locuitori au încercat să se refugieze în țările învecinate. Pentru a veni în ajutorul persoanelor cel mai grav afec-tate, de la începutul crizei și până în prezent UE a oferit asistență în valoare de peste 3,1 miliarde de euro, devenind astfel cel mai mare donator de ajutor din lume. La aceasta se adaugă asistența în natură acordată prin Mecanismul de protecție civilă al UE (MPC). S-a acordat ajutor unui număr de 12,2 milioane de persoane care aveau nevoie de asistență umanitară pe teritoriul Siriei, precum și milioanelor de refugiați sirieni și comunităților-gazdă din regiune, sub formă de îngrijiri medicale de urgență, protecție, ajutoare alimentare și asistență nutrițională, apă, instalații sanitare și măsuri de igienă, adăposturi și servicii de logistică.

Republica CentrafricanăDevastată de tulburări și de instabilitate politică, Republica Centrafricană este un alt punct fierbinte al mapamondului umanitar. Peste jumătate din cei 4,6 milioane de locuitori au nevoie de asistență umanitară. UE a depus eforturi susținute pentru a atrage atenția comunității internaționale asupra crizei și a efectelor sale asupra țărilor învecinate și, în calitatea sa de cel mai important donator de asistență de supraviețuire pentru Republica Centrafricană, a acordat peste 128 de milioane EUR pentru intervențiile umanitare din 2014. În plus, Comisia a organizat în repetate rân-duri transporturi aeriene către această țară, pentru a sprijini fluxul de personal uma-nitar și de ajutoare umanitare către Republica Centrafricană.

Câțiva copii kurzi‑yezizi care au fugit de atacurile din Irak ale grupării Daesh caută să se încălzească dis‑de‑dimineață într‑o tabără de refugiați din sud‑estul Turciei. Ei se bazează pe generozitatea autorităților locale și a partenerilor finanțați de Comisia Europeană pentru a primi ajutor.


Sudanul de SudSudanul de Sud, cea mai tânără țară din lume și totodată una dintre cele mai sărace, a înregistrat o escaladare bruscă a tensiunilor și luptelor interne. La sfârșitul anului 2013, conflictele politice interne au degenerat în acte de violență soldate cu cel puțin 10 000 de victime, iar aproape două milioane de bărbați, femei și copii și-au părăsit locuințele, 470 000 dintre acești refugiați îndreptându-se spre țările învecinate. Con-flictul a condus la creșterea nevoilor umanitare din Sudanul de Sud, care este afectat deja în mod regulat de inundații sezoniere și de alte dezastre naturale, precum și de epidemii. Până la sfârșitul anului 2014, au primit asistență umanitară 3,8 milioane de persoane, printre care cei peste 245 000 de refugiați din această țară. Pentru a răspunde acestei crize, în cursul anului, Comisia a acordat peste 110 milioane EUR sub formă de ajutor umanitar. Refugiații din regiune au beneficiat de sprijin suplimen-tar. În total, Uniunea Europeană, împreună cu statele membre și Comisia Europeană, a reacționat la criza în curs oferind asistență umanitară în valoare de peste 267 de milioane EUR în 2014.

IrakPoporul irakian a suferit consecințele grave ale deteriorării situației în materie de securitate din țara sa. Escaladarea dramatică a violenței în 2014 a avut un impact umanitar de mare amploare, numărul persoanelor strămutate depășind două mili-oane. Un grav motiv de îngrijorare îl constituie populația locală afectată, care este fie strămutată, fie blocată în zonele de conflict și, din aceste motive, nu are acces la ajutor. În plus, Irakul găzduiește aproape 250 000 de refugiați care, din cauza conflic-telor, au părăsit Siria, țară vecină cu Irakul. UE și-a intensificat operațiunile, majorând bugetul pentru ajutor umanitar la 20 de milioane EUR pentru a acoperi nevoile per-soanelor celor mai vulnerabile.

FilipineTaifunul haiyan, unul dintre cele mai devastatoare dezastre naturale din ultimii ani, a lovit Filipinele în noiembrie 2013 și afectează și în prezent populația acestei țări, care se numără printre cele mai expuse la dezastre. La mai multe luni după ce furtuna s-a abătut asupra acestei țări, peste 6 200 de persoane pierzându-și viața și peste patru milioane de locuitori fiind strămutați, populația se luptă în continuare pentru a-și reconstrui locuințele și a-și redobândi mijloacele de trai. Acordând ajutoare umanitare în valoare de peste 180 de milioane EUR, UE a ajutat mai mult de 1,2 milioane de persoane, contribuind la asigurarea de adăposturi, alimente, apă potabilă și instalații sanitare și sprijinind eforturile de reconstrucție și de pregătire pentru noi dezastre naturale depuse de populația locală.


Aspecte orizontale

EbolaEpidemia de Ebola din Africa de Vest este cea mai mare înregistrată vreodată. Țările afectate, susținute de comunitatea internațională, se luptă împreună cu organizațiile umanitare pentru a controla propagarea acestei boli, având însă de rezolvat pro-bleme majore legate de unele complicații deosebit de grave.

Numărându-se printre primii donatori internaționali care au răspuns la această criză ce lua amploare în luna martie, Comisia a contribuit, până în prezent, cu peste 434 de milioane EUR sub formă de ajutoare directe destinate țărilor afectate și cercetării medicale, contribuția totală a UE ridicându-se, astfel, la peste 1,2 miliarde EUR.

Insecuritatea alimentarăÎn Africa, numărul persoanelor care se confruntă cu insecuritatea alimentară este de ordinul zecilor de milioane. În regiunea Sahel, secetele repetate, recoltele slabe și conflictele recurente duc la strămutarea locuitorilor și la agravarea situației de sărăcie. În 2014, UE a continuat să depună eforturi pentru a le acorda asistență nutrițională vitală copiilor care suferă de malnutriție severă. Familiile cele mai sărace vor primi în continuare ajutoare de subzistență constând în transferuri de numerar sau rații alimentare, care le vor asigura minimumul necesar supraviețuirii. Fondu-rile sunt direcționate prioritar către asigurarea de asistență alimentară, îngrijiri de sănătate, ajutoare nutriționale, apă potabilă, instalații sanitare și adăposturi pentru populațiile afectate.

CopiiiCopiii reprezintă jumătate din victimele conflictelor din întreaga lume și se numără printre cele mai vulnerabile grupuri de victime.

Protecția și promovarea drepturilor copiilor și, în special, problema copiilor implicați în conflicte armate se află în centrul politicii UE în domeniul drepturilor omului și al in-strumentelor de finanțare ale UE. Începând din 2013, peste 270 000 de copii care cresc într-un climat de conflict au dobândit acces la educație prin intermediul inițiativei UE „Copiii păcii”. Creat în 2012, în urma primirii de către UE a Premiului Nobel pentru Pace, acest program multianual de asistență a beneficiat de contribuții generoase din partea mai multor state membre, peste 12 milioane EUR fiind angajate începând cu 2012 (2 milioane EUR în 2012, 4 milioane EUR în 2013 și peste 6,7 milioane EUR în 2014, la care se adaugă 500 000 EUR din partea Luxemburgului și 250 000 EUR din partea Austriei sub formă de venituri alocate).

Inițiativa „Voluntari UE pentru ajutor umanitar”Pentru a oferi cetățenilor posibilitatea de a se implica în acțiuni umanitare, UE a creat un Corp voluntar european de ajutor umanitar. După cum este prevăzut în Tratatul de la Lisabona, inițiativa „Voluntari UE pentru ajutor umanitar” este menită să consoli-deze capacitatea Uniunii de a oferi ajutor umanitar în funcție de nevoi și de a forma viitorii lideri din domeniul ajutorului umanitar, oferindu-le totodată tinerilor europeni ocazia de a-și manifesta solidaritatea față de persoanele aflate în dificultate. Progra-mul de voluntariat este deschis atât tinerilor care intenționează să urmeze o carieră în domeniul intervențiilor de urgență, cât și experților din domeniul ajutorului uma-nitar care au deja experiență. Până în 2020, programul va crea posibilități de volun-tariat în acțiuni umanitare desfășurate la nivel mondial pentru 18 000 de persoane.

O poveste emoționantă din Liberia: Deddeh și‑a revenit după ce a contractat virusul Ebola, însă, din solidaritate, a decis să rămână în zona de tratament a complexului pentru a avea grijă de Elijah, un bebeluș infectat cu acest virus. Fiind unul dintre supraviețuitori, ea nu poartă echipament de protecție. Personalul medical îi dă instrucțiuni despre cum să îl hrănească pe Elijah.


Protecția civilăAnul 2014 a fost pentru Europa și întreaga lume un an marcat de dezastre naturale și dezastre provocate de om la o scară foarte mare. Țările care se confruntă cu urgențe incontrolabile pot solicita activarea imediată a MPC al UE prin intermediul Centru-lui de coordonare a răspunsului la situații de urgență (ERCC) din cadrul Comisiei. Asistența este furnizată de cele 31 de state participante la MPC, și anume cele 28 de state membre ale UE, fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, Islanda și Norvegia. În septembrie a fost semnat un acord care pregătește terenul pentru viitoarea partici-pare a Muntenegrului la mecanismul de protecție civilă.

Mecanismul de protecție civilă al UE permite statelor participante să colaboreze cu eficacitate în cazul unor dezastre majore, apărute în Europa și în afara granițelor acesteia, și să reacționeze cu rapiditate și cu eficiență la situațiile de urgență.

În vara anului 2014, peste trei milioane de persoane din Bosnia și herțegovina și din Serbia au fost afectate de inundații masive. La scurt timp după activarea MPC, 23 de țări au oferit asistență și au trimis pe teren ajutoare. Comisia a sprijinit operațiunile prin cofinanțarea transportului ajutoarelor și prin furnizarea de imagini din satelit ale zonelor inundate.

În conflicte precum cele din Irak și Siria și în cadrul amplei reacții europene la epide-mia de Ebola, mecanismul de protecție civilă a oferit un răspuns coordonat la cererile de asistență și de punere la dispoziție de personal, instrumente și materiale. De la înființarea sa, MPC a furnizat echipamente de salvare și materiale în peste 150 de dezastre produse în toată lumea, dintre care 12 numai în 2014.

La începutul anului 2014 a intrat în vigoare un act legislativ revizuit privind MPC al UE. Prin acest act legislativ este creată o capacitate europeană de răspuns în situații de urgență, trecându-se de la măsurile ad-hoc, utilizate până în prezent, la un sistem care să permită o mai bună planificare și coordonare. Prin actul legislativ revizuit se instituie un ansamblu de echipamente și experți, constituit pe o bază voluntară, în vederea trimiterii imediate pe teren, în cadrul unui efort european colectiv de intervenție.

Satul Obrenovac (Serbia), aflat sub ape în urma inundațiilor care

au devastat zone întinse din această țară în luna mai.


Drepturile omului și democrația

Drepturile omului

GeneralitățiUE a continuat să facă progrese în ceea ce privește aducerea drepturilor omului și a democrației în centrul activităților sale, adoptând măsuri importante în direcția inte-grării drepturilor omului în toate politicile externe ale UE, inclusiv în comerț, migrație, dezvoltare și PSAC.

Planul de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația (44), adoptat în 2012, a oferit cadrul necesar pentru intensificarea eforturilor în această direcție și a avut ca rezultat includerea unor considerații legate de drepturile omului în mandatele PSAC, adoptarea unei abordări bazate pe drepturi față de dezvoltare, stabilirea unor orien-tări privind libertatea de exprimare online și offline, integrarea drepturilor omului și a democrației în acțiunea externă a UE, promovarea universalității drepturilor omului la nivel bilateral și multilateral, precum și sporirea eficacității acțiunilor sale în cadrul instituțiilor multilaterale, printr-o mai bună coordonare internă și printr-o informare mai sistematică.

Pe tot parcursul anului, UE a continuat să sprijine societatea civilă și să consolideze capacitatea de afirmare a acesteia, inclusiv prin intermediul unor fonduri prevăzute special în acest sens (45), în scopul de a promova universalitatea instrumentelor internaționale din domeniul drepturilor omului, concentrându-se pe ratificarea și pu-nerea efectivă în aplicare a unor astfel de instrumente și pe reevaluarea retragerilor sau rezervelor și exprimându-și sprijinul pentru Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale (CPI). Printre exemplele de acțiuni întreprinse de UE în acest sens se numără ducerea de campanii în cadrul dialogurilor sale purtate periodic pe tema drepturilor omului cu peste 40 de țări, desfășurarea de campanii de sensibilizare în lumea întreagă, includerea sistematică a unei clauze referitoare la CPI în acordurile cu țări care nu fac parte din UE, organizarea de seminare specializate la nivel local și regional, emiterea de declarații în numele UE în cadrul forumurilor bilaterale și mul-tilaterale pentru includerea clauzelor referitoare la CPI în acordurile cu țări care nu fac parte din UE și cooperarea cu mecanisme ale ONU, cum ar fi evaluarea periodică universală, precum și prin sprijinirea activităților raportorilor speciali ai ONU. UE a organizat dialoguri și consultări specifice pe tema drepturilor omului cu peste 37 de țări și și-a promovat prioritățile-cheie, în special cele reflectate în orientările privind drepturile omului adoptate recent [de exemplu, libertatea de religie sau credință, tratamentul față de persoanele lesbiene, homosexuale, bisexuale, transgender și in-tersexuale (LGBTI), abolirea pedepsei cu moartea, întreprinderile și drepturile omului, genul, drepturile copiilor și, de curând, libertatea de exprimare online și offline].

Șapte membre ale Comisiei Barroso prezintă un banner prin care se cere eliberarea tinerelor răpite de grupul extremist Boko Haram din Nigeria. Acestea sunt, de la stânga la dreapta, Viviane Reding, vicepreședinte al Comisiei responsabil cu justiția, drepturile fundamentale și cetățenia (în funcție până la 1 iulie), Neelie Kroes, vicepreședinte al Comisiei responsabil cu agenda digitală, Máire Geoghegan‑Quinn, comisar pentru cercetare, știință și inovare, Kristalina Georgieva, comisar pentru cooperare internațională, ajutor umanitar și răspuns la situații de criză, Cecilia Malmström, comisar pentru afaceri interne, Connie Hedegaard, comisar pentru politici climatice, și Maria Damanaki, comisar pentru afaceri maritime și pescuit (toate în funcție până la 31 octombrie). Clădirea Berlaymont, Bruxelles (Belgia), 28 mai.


În cadrul ONU, UE a continuat să fie un participant angajat în domeniul drepturilor omului, contribuind la consolidarea și apărarea unor standarde și mecanisme solide de promovare și protecție a drepturilor omului. Concret, UE a participat activ la activi-tatea Consiliului pentru drepturile omului și a Adunării Generale a ONU și a prezentat mai multe inițiative referitoare la țări care stârnesc îngrijorare sau la chestiuni tema-tice importante.

Comitetul III al Adunării Generale a ONU s-a întrunit în 2014 în perioada 7 octom-brie-26 noiembrie, pentru a discuta o gamă largă de teme din domeniile drepturilor omului și acțiunii umanitare, precum și din cel al afacerilor sociale. UE a fost din nou foarte activă în cadrul Comitetului în 2014, emițând nouă declarații oficiale și luând parte la peste 45 de dialoguri interactive cu funcționari ai ONU și cu responsabili în domeniul drepturilor omului din cadrul acestei organizații, cum ar fi un dialog cu Zeid Ra’ad Al hussein, noul Înalt Comisar pentru Drepturile Omului, care a produs o impre-sie foarte puternică. Comitetul a examinat aproximativ 60 de rezoluții, iar UE a pre-zentat următoarele cinci inițiative: cu privire la Coreea de Nord, ca și în anii precedenți, împreună cu Japonia, cu privire la Myanmar/Birmania, cu privire la un moratoriu pri-vind execuțiile, împreună cu o alianță interregională, cu privire la libertatea de religie sau de credință și cu privire la drepturile copilului, împreună cu Grupul statelor din America de Sud și din Zona Caraibilor din cadrul ONU (Grulac). UE a sprijinit, de ase-menea, o serie de inițiative prezentate de parteneri, cum ar fi rezoluțiile specifice de țară privind Iranul (propuse de Canada) și Siria (propuse de statele arabe), precum și inițiative tematice, în special cu privire la drepturile femeii.

În ceea ce privește rezultatele, rezoluția propusă de UE cu privire la Myanmar/Birma-nia a fost adoptată prin consens după un proces de cooperare cu țara în cauză și alte părți interesate. Rezoluția propusă de UE și Japonia cu privire la situația drepturilor omului în Coreea de Nord a fost adoptată cu un larg sprijin interregional; în urma rezoluției, numărul de cosponsori a crescut la 62, aceștia provenind din toate regiuni-le lumii, inclusiv din Africa, Asia și America Latină.

Cu privire la Siria, inițiativa propusă de statele arabe a fost adoptată cu o majoritate covârșitoare în mod similar cu alte voturi precedente de acest gen. Inițiativa centrală cu privire la Iran, propusă de Canada, a avut rezultate ceva mai puțin pozitive decât în 2013.

Inițiativa interregională cu privire la un moratoriu privind aplicarea pedepsei cu moar-tea a fost adoptată cu o majoritate mai mare decât în 2012, rezoluția fiind cospon-sorizată de 95 de delegații, cu patru mai multe decât în 2012. Mai multe țări și-au exprimat, în declarațiile lor, aprecierea pentru procesul deschis și transparent. Rezul-tatul este un mesaj ferm că se menține tendința mondială în favoarea abolirii.

Inițiativele tematice ale UE cu privire la libertatea de religie și de credință și inițiativa comună a UE și a Grulac cu privire la drepturile copilului au fost adoptate prin consens.

Reprezentantul Special al UE pentru drepturile omuluiPrin activitatea desfășurată de Reprezentantul Special al UE (RSUE) pentru drepturile omului, Stavros Lambrinidis, gradul de coerență, de eficacitate și de vizibilitate a drepturilor omului în cadrul politicii externe a UE a continuat să crească. Printre pro-gresele importante înregistrate în 2014 s-au numărat două vizite în Egipt, o vizită în Myanmar/Birmania pentru prezidarea primului dialog UE-Myanmar pe tema drepturi-lor omului, o vizită în Indonezia, unde RSUE a luat cuvântul în cadrul conferinței regi-onale a Comisiei interguvernamentale a ASEAN privind drepturile omului, conferință care a avut ca temă pedeapsa cu moartea, o vizită în Brazilia pentru prezidarea celui de al patrulea dialog pe tema drepturilor omului și vizite oficiale în Pakistan și în Statele Unite. De asemenea, RSUE a prezidat cel de al patrulea dialog la nivel înalt Mexic-UE pe tema drepturilor omului și cel de al doilea dialog oficial Africa de Sud-UE pe tema drepturilor omului.


Din punct de vedere strategic, RSUE a continuat să se implice în forumuri multilate-rale și regionale, participând activ în cadrul Comisiei pentru Statutul Femeii și la cea de a 69-a sesiune ministerială a Adunării Generale a ONU, inclusiv la Conferința mondială a populațiilor indigene, și găzduind prima delegație a Comisiei Permanente Independente a Drepturilor Omului din cadrul Organizației de Cooperare Islamică. De asemenea, acesta a pus un accent deosebit pe consolidarea capacității de afirmare a societății civile și a apărătorilor drepturilor omului. Promovarea universalității dreptu-rilor omului, o abordare a dezvoltării bazată pe drepturi, libertatea de exprimare, egalitatea de gen și consolidarea capacității de afirmare a femeilor, inclusiv în agenda de după 2015, au constituit alte teme prioritare ale acestei perioade, alături de teme precum întreprinderile și drepturile omului și abolirea pedepsei cu moartea.

Democrația

Sprijinul pentru democrație și procesul de democratizareUE a continuat să susțină procesele electorale din întreaga lume prin intermediul misiunilor de observare a alegerilor, al echipelor de evaluare a alegerilor și al misiu-nilor de experți electorali pe care le-a trimis pe teren, precum și prin intermediul asistenței tehnice și financiare pe care a acordat-o organismelor de gestionare a alegerilor și observatorilor interni. Se depun eforturi continue pentru îmbunătățirea raportului costuri-eficacitate în ceea ce privește misiunile de observare a alegerilor.

În total, UE a trimis pe teren opt misiuni de observare a alegerilor. Aceste misiuni s-au desfășurat în Egipt (alegeri prezidențiale), în Guineea-Bissau (alegeri prezidențiale și legislative), în Kosovo (alegeri legislative), în Malawi (alegeri prezidențiale, legislative și locale), în Maldive (alegeri legislative), în Mozambic (alegeri legislative) și în Tunisia (alegeri legislative și prezidențiale). UE a trimis pe teren o echipă de evaluare a ale-gerilor prezidențiale din Afganistan, care a observat și verificarea voturilor, activitate desfășurată în urma acordului mijlocit de secretarul de stat al SUA, John Kerry.

De asemenea, în 2014 au fost trimise pe teren opt misiuni de experți electorali, și anume în Algeria (alegeri prezidențiale), în Bolivia (alegeri prezidențiale și legislative), în Egipt (referendum constituțional), în Fiji (alegeri legislative), în Irak (alegeri legisla-tive), în Libia (alegeri pentru Adunarea constituantă), în Mauritania (alegeri prezidențiale) și în Thailanda (alegeri legislative).

UE nu observă alegeri desfășurate în zona OSCE. Cu toate acestea, UE a sprijinit OSCE/ODIhR în cursul alegerilor prezidențiale și parlamentare desfășurate în Ucraina. Eforturile UE au permis mobilizarea a încă 100 de observatori pe termen scurt din state membre și din țări candidate și solicitante.

Rezultate concreteÎncepând din 2010, UE a sprijinit 50 de programe de asistență electorală la nivel mondial.

Începând din 2004, UE a trimis peste 7 500 de observatori în cadrul a 69 de misiuni de observare desfășurate în 49 de țări.

Misiunea UE de observare a alegerilor prezidențiale și legislative organizate în Guineea‑Bissau la 13 aprilie.


Guvernanța multilaterală și provocările globale

Guvernanța multilaterală

UE în cadrul Organizației Națiunilor UniteConsolidarea sistemului ONU și desfășurarea de activități prin intermediul organis-melor ONU, în cooperare și coordonare cu partenerii, continuă să se afle în centrul atenției UE. Provocările pentru pacea și securitatea la nivel internațional, promovarea drepturilor omului, democrația și statul de drept au continuat să ocupe un loc impor-tant pe agenda UE. Pornind de la succesele Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului, UE s-a implicat în mod deosebit în urmărirea și punerea în aplicare a rezultatelor conferinței Rio+20 și a participat activ la negocieri permanente cu privire la pro-iectarea coerentă și la asigurarea cadrului aferent perioadei ulterioare anului 2015 pentru eradicarea sărăciei și dezvoltarea durabilă. Consolidarea eficacității ONU a fost în continuare esențială, iar UE a susținut o serie de reforme necesare în domenii cruciale, precum gestionarea, menținerea păcii, sprijinul pe teren și sustenabilitatea financiară a organizației.

În cadrul forumului Adunării Generale a ONU, UE a contribuit în mod activ la mai multe evenimente la nivel înalt cu impact asupra dezvoltării, cum ar fi cea de a treia Conferință internațională privind statele insulare mici în curs de dezvoltare, care a avut loc în Samoa, Forumul politic la nivel înalt pentru dezvoltare durabilă, Summitul ONU privind clima și cea de a doua Conferință a ONU privind statele în curs de dez-voltare fără ieșire la mare, care a avut loc la Viena (Austria). UE a contribuit, de ase-menea, la negocierea și adoptarea mai multor rezoluții ale Adunării Generale a ONU cu un impact direct asupra dezvoltării, a drepturilor omului, a dezarmării și a neproli-ferării, precum și asupra menținerii și consolidării păcii.

Cooperarea UE-ONU a progresat, în special în ceea ce privește drepturile copiilor și ale femeilor, asistența electorală, consolidarea parlamentelor, consolidarea capacității de afirmare a societății civile și reforma sistemelor judiciare.

Buna și strânsa cooperare continuă cu ONU în materie de gestionare a crizelor mi-litare și civile și-a menținut importanța pe tot parcursul anului 2014. Cooperarea operațională în locuri precum Somalia (Atalanta), Mali (EUTM Mali) și Republica Centrafricană (EUFOR RCA) continuă să reprezinte o parte importantă a parteneria-tului global.

UE în alte forumuri multilateraleConsiliul EuropeiUE și Consiliul Europei au continuat să coopereze în vederea consolidării respectării drepturilor omului și a stabilității democratice, prin sprijinirea promovării standarde-lor europene, în special în țările candidate la UE și în țările participante la politica de vecinătate a UE. Cooperarea juridică a continuat, în special în domeniul justiției și al afacerilor interne (de exemplu, cu privire la protecția datelor, la problemele de corupție și la promovarea reformelor în domeniul justiției), precum și în domeniile statului de drept și democrației, prin intermediul unei cooperări strânse cu Comi-sia de la Veneția în ceea ce privește reformele constituționale și revizuirea legilor electorale. UE sprijină activitatea Consiliului Europei și colaborează îndeaproape cu acesta, în special în ceea ce privește soluționarea crizei din Ucraina. Cooperarea prin intermediul programelor comune rămâne, de asemenea, o componentă importantă a relațiilor dintre UE și Consiliul Europei.


Organizația pentru Securitate și Cooperare în EuropaOSCE a jucat un rol central în cadrul răspunsului UE la criza din Ucraina. UE a spri-jinit rolul OSCE de facilitator în găsirea unei soluții politice la conflict, care să fie în concordanță cu principiul asumării, de către Ucraina, a răspunderii care îi revine, și de actor imparțial în monitorizarea situației la fața locului. Chiar atunci când principiile sale fundamentale erau zdruncinate din temelie de politica Rusiei față de Ucraina, abordarea cuprinzătoare și bazată pe cooperare a OSCE față de securitate a fost mai relevantă ca oricând.

UE a continuat să sprijine toate cele trei dimensiuni – cea politică și militară, cea economică și de mediu, cea umană – ale activității OSCE și a cooperat îndeaproape cu misiunile de pe teren ale OSCE, în special cu cele din Balcanii de Vest, din Cau-cazul de Sud și din Asia Centrală. Ca și în anii precedenți, UE a reprezentat jumăta-te din membrii organizației și a contribuit la bugetul acesteia în proporție de peste două treimi.

G7 și G8Ca urmare a anexării ilegale a Crimeei, Rusia a fost suspendată din G8 în martie, iar partenerii G7 au făcut, pe parcursul întregului an, mai multe declarații referitoare la situația din Ucraina, în care se menționa, printre altele, o coordonare strânsă cu pri-vire la sancțiuni.

UE a continuat să joace un rol activ în cadrul G7 în 2014, găzduind summitul G7 care a avut loc la Bruxelles în iunie. Declarația summitului a cuprins angajamente privind consolidarea economiei mondiale, securitatea energetică, schimbările cli-matice, dezvoltarea și preocupările comune în materie de politică externă. În ceea ce privește economia mondială, accentul a fost pus pe creștere economică și locuri de muncă, pe finalizarea reformelor financiare și pe obținerea de progrese în prin-cipalele negocieri comerciale bilaterale. Criza din Ucraina a îndreptat parțial discuțiile spre tema energiei, una dintre principalele preocupări fiind securitatea energetică. În cadrul discuțiilor au fost făcute, de asemenea, legături între energie și îngrijorările legate de schimbările climatice. Liderii G7 au convenit să ducă mai departe inițiativa privind energia a Reuniunii G7 de la Roma, care prevede depune-rea unor eforturi individuale și colective pentru realizarea unor sisteme energetice cu emisii reduse de carbon. Combaterea corupției și sprijinirea partenerilor din țările în curs de negociere în activitatea de negociere a unor contracte comerciale com-plexe s-au numărat printre subiectele abordate în discuția despre dezvoltare. Discuțiile pe tema politicii externe din cursul celor două zile s-au axat în principal pe Ucraina, dar au existat schimburi de opinii și cu privire la Libia, la Siria, la procesul de pace din Orientul Mijlociu și la Marea Chinei de Sud.

Herman Van Rompuy, președintele Consiliului European până la 30 noiembrie și președinte al reuniunii la nivel înalt a G7 (al patrulea din stânga), și José Manuel Barroso, președintele Comisiei Europene până la 31 octombrie (al treilea din dreapta), au prezidat reuniunea la nivel înalt a grupului G7 organizată la Bruxelles în 4 și 5 iunie. La reuniune au fost prezenți și Matteo Renzi, prim‑ministrul Italiei (primul din stânga), Stephen Harper, prim‑ministrul Canadei (al doilea din stânga), Barack Obama, președintele Statelor Unite (al treilea din stânga), Angela Merkel, cancelarul Germaniei (în centru), Shinzō Abe, prim‑ministrul Japoniei (primul din dreapta), François Hollande, președintele Franței (al doilea din dreapta), și David Cameron, prim‑ministrul Regatului Unit (al patrulea din dreapta).


G20Anul 2014 a fost anul „Agendei G20 pentru creștere economică și reziliență”. Summi-tul G20 care s-a desfășurat la Brisbane (Australia) în luna noiembrie a fost precedat de diferite întruniri și demersuri pregătitoare. Principalele trei obiective ale planului de acțiune de la Brisbane sunt sporirea investițiilor în infrastructură, reducerea obsta-colelor din calea comerțului și mărirea participării la forța de muncă, cu un accent special pe reducerea decalajelor dintre bărbați și femei în ceea ce privește ratele de participare. G20 și-a confirmat rolul de fidel susținător al sistemului comercial multilateral.

UE a salutat rezultatele summitului, acestea contribuind la aducerea economiei mondiale pe calea unei creșteri durabile. În „Planul de acțiune de la Brisbane privind creșterea economică și ocuparea forței de muncă” s-a pus un mare accent pe investiții. G20 și-a reafirmat, de asemenea, angajamentul pentru o impozitare mai echitabilă și a dat un nou impuls reglementării financiare, acțiunilor desfășurate la nivel mondial în domeniul climei și comerțului deschis. În fine, G20 a înregistrat progrese în ceea ce privește activitățile de combatere a corupției, energia și durabilitatea, dezvoltarea și reforma instituțiilor economice internaționale.

UE a jucat un rol important în discuțiile și negocierile premergătoare summitului de la Brisbane, continuând să sublinieze necesitatea unei reforme structurale, pe care o consideră fundamentală pentru eficacitatea strategiilor de creștere economică. Inten-sificarea creșterii economice la nivel mondial, care să asigure niveluri de trai mai ridi-cate și locuri de muncă de calitate pentru oamenii din întreaga lume, a constituit prioritatea absolută în cadrul summitului.

Summitul G20 de la Brisbane a fost primul la care Jean-Claude Juncker a participat în calitate de președinte al Comisiei. Acesta a precizat că atât Comisia Europeană, cât și Uniunea Europeană în ansamblu joacă un rol de prim-plan în acțiunile de intensifi-care a investițiilor, în vederea propulsării agendei de creare a locurilor de muncă și de creștere economică, în eforturile de stimulare a comerțului mondial și în combaterea evaziunii fiscale.

Masă rotundă pe marginea summitului G20 de la Brisbane

(Australia) la care au fost prezenți (de la stânga la dreapta) Mariano

Rajoy, prim‑ministrul Spaniei, Matteo Renzi, prim‑ministrul

Italiei, François Hollande, președintele Franței, Barack

Obama, președintele Statelor Unite, David Cameron,

prim‑ministrul Regatului Unit, Angela Merkel, cancelarul

Germaniei, Herman Van Rompuy, președintele Consiliului European

până la 30 noiembrie, și Jean‑Claude Juncker,

președintele Comisiei Europene începând cu 1 noiembrie.


Provocările globale

MigrațiaCooperarea cu țările din afara UE în domeniul migrației a continuat să fie o priori-tate majoră a UE în 2014. Necesitatea de a îmbunătăți și mai mult legăturile dintre politicile interne și externe ale UE și de a integra într-o și mai mare măsură politica din domeniul migrației în politicile externe ale acesteia a fost recunoscută de Consi-liul European din iunie în Orientările strategice privind viitorul afacerilor interne (46). Migrația este văzută ca un fenomen global și complex care necesită un răspuns cuprinzător, coerent și valabil pe termen lung. Această abordare presupune tratarea cauzelor care stau la baza ei și combaterea fenomenelor dramatice asociate, cum ar fi traficul de persoane, și, totodată, oferă UE posibilitatea de a beneficia de pe urma migrației în ceea ce privește creșterea economică și competitivitatea.

Diplomația în domeniul apeiÎn 2014, UE a continuat să pună în aplicare concluziile Consiliului Afaceri Externe din iulie 2013 privind diplomația în domeniul apei (47), al căror scop este de a permite UE să se implice mai mult în provocările legate de securitatea apei din întreaga lume. Accentul este pus pe implicarea proactivă în provocările transfrontaliere legate de securitatea apei, iar obiectivul constă în promovarea unei gestionări comune și dura-bile a apei. Concret, prin eforturile depuse de Catherine Ashton, la vremea respectivă ÎR/VP, și de SEAE, UE s-a concentrat asupra promovării unor soluții reciproc avanta-joase în diferendele legate de apă din zona Nilului și din Asia Centrală. De asemenea, în 2014, UE a promovat în mod activ ratificarea și punerea în aplicare a unor acorduri internaționale privind cooperarea în domeniul apei, inclusiv prin demersuri oficiale speciale ale delegațiilor UE. La 17 august a intrat în vigoare Convenția ONU privind apa din 1997.

Diplomația în domeniul energieiPornind de la angajamentul sporit al dnei Catherine Ashton, la vremea respectivă ÎR/VP, în diplomația în domeniul energiei, Consiliul Afaceri Externe din martie și din aprilie a discutat despre securitatea energetică, concentrându-se asupra crizei din Ucraina. De asemenea, ÎR/VP a continuat să își sporească participarea la diplomația din domeniul energetic implicându-se și în alte arii din sfera sa de competență și colaborând îndeaproape cu Comisia și cu statele membre. Reprezentanții ÎR/VP au jucat un rol activ în sprijinirea Comisiei în cursul negocierilor trilaterale purtate cu succes între UE, Rusia și Ucraina în domeniul gazelor naturale, în special în ceea ce privește asigurarea coerenței cu alte aspecte ale crizei mai ample din Ucraina.


Diplomația în domeniul climeiUE rămâne unul dintre cei mai fermi adepți ai unor măsuri internaționale ambițioase de combatere a schimbărilor climatice și a avut un rol hotărâtor în elaborarea Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC). În cursul anului 2014 s-a înregistrat o intensificare a negocierilor purtate la nivel internațional în vederea ajungerii la o înțelegere cu privire la un nou acord internațional privind schimbările climatice în cadrul Conferinței părților (COP) la Convenția Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, organizată la Paris (Franța) în decembrie 2015. UE a continuat să colaboreze cu partenerii săi în vederea găsirii unei convergențe asupra necesității unui acord corect, ambițios și obli-gatoriu din punct de vedere juridic, care să fie aplicabil tuturor țărilor.

Pornind de la impulsul creat de summitul ONU privind clima, care a avut loc la New York (Statele Unite ale Americii) în septembrie, Comisia s-a pregătit pentru cea de a 20-a sesiune a COP la CCONUSC din decembrie de la Lima (Peru). COP a convenit asupra a două rezultate care trebuie obținute: „Apelul de la Lima pentru combaterea schimbărilor climatice” și proiectul de text pentru acordul din 2015, ceea ce a repre-zentat o etapă importantă în procesul de negociere și va ajuta la definirea domeniului de aplicare global, a proiectului și a structurii acordului de la Paris din 2015.

Noul acord va trebui să asigure reducerea efectivă a emisiilor de gaze cu efect de seră, într-un mod care să reflecte realitățile economice, societale și geopolitice din prezent. Acordul va trebui, de asemenea, să cuprindă alte aspecte esențiale, cum ar fi adaptarea la schimbările climatice, finanțarea politicilor de combatere a schimbărilor climatice, transparența măsurilor, tehnologia și consolidarea capacităților. Acestea sunt esențiale pentru a asigura globalitatea, încrederea și sprijinul pentru cei mai vulnerabili.

În plus, datorită relațiilor sale bilaterale și regionale și programelor sale de cooperare în domeniul climatic și energetic, UE are posibilitatea să colaboreze cu partenerii săi atât pentru promovarea reformelor și a unei tranziții eficiente din punctul de vedere al costurilor către economii cu emisii scăzute de carbon, cât și pentru sprijinirea unei cooperări multilaterale. Schimbările climatice ocupă un loc deosebit de important în dialogurile sectoriale cu toți partenerii strategici ai UE, problemele fiind examinate cu regularitate în cadrul summiturilor bilaterale. UE și-a reconfirmat angajamentul ferm de a combate în comun schimbările climatice prin intermediul programului regional Euroclima pentru America Latină, care a oferit un sprijin specific pentru pregătirea celei de a 20-a sesiuni a COP. În acest context au existat schimburi de idei între ne-gociatorii din regiune, au fost sprijinite societatea civilă și mass-media și au fost promovate schimburile de cunoștințe și consolidarea capacităților.

Diplomația în domeniul mediuluiÎn iunie a avut loc la Nairobi (Kenya) prima sesiune a Adunării Organizației Națiunilor Unite pentru mediu (UNEA). În cadrul reuniunii, la care au participat peste 1 200 de persoane din 160 de țări, au fost furnizate informații, în special din perspectiva de mediu, care au constituit un aport la agenda internațională pentru perioada ulterioară anului 2015 aflată sub egida ONU. Bazându-se pe activitatea desfășurată în con-textul Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului și pe rezultatele Conferinței Rio+20, agenda urmărește să modeleze noile obiective de dezvoltare durabilă, care vor reuni eradicarea sărăciei și dezvoltarea durabilă într-o singură agendă universală.

Miguel Arias Cañete, comisar pentru politici climatice și energie

începând cu 1 noiembrie, la o conferință de presă în timpul

celei de a 20‑a sesiuni a conferinței părților la

Convenția‑cadru a Organizației Națiunilor Unite privind

schimbările climatice care a avut loc la Lima (Peru) între 1 și

12 decembrie.


Combaterea terorismuluiÎn timp ce amenințarea generală reprezentată de terorism evoluează fără încetare, se diversifică tot mai mult și devine tot mai imprevizibilă, grupări precum Daesh și Jabhat Al-Nusra profită de haosul creat de violențele sectare în Irak și Siria, săvârșind acte crude de terorism. Daesh constituie o nouă și complexă amenințare teroristă pentru Irak și Siria, pentru regiunea Orientului Mijlociu și, în cele din urmă, pentru Europa.

Faptul că o mare parte din luptătorii străini europeni se alătură grupării Daesh suscită enorme preocupări în UE și pune în evidență gravitatea amenințării repre-zentate de luptătorii străini: cetățenii europeni (și alții) care au plecat să lupte în Irak și în Siria se radicalizează (și mai mult) acolo, putând deveni catalizatori ai extremismului sau ai terorismului atunci când decid să se întoarcă în țările lor de origine. Un caz alarmant în acest sens a fost atacul terorist comis la Muzeul Evre-iesc din Bruxelles în luna mai.

Sarcina principală a UE în 2014 a fost să combată cu eficacitate amenințarea repre-zentată de luptătorii străini, prin intermediul unor măsuri concrete, alături de ONU și de toate statele membre. Ca urmare a terorii de o cruzime feroce care a fost instau-rată de Daesh, a fost necesar să se acorde tot mai multă atenție situației din Irak și Siria. A fost elaborată astfel Strategia UE privind combaterea terorismului/luptătorii străini în Irak și Siria, care a fost adoptată de Consiliu în octombrie (48). Strategia este un element-cheie al eforturilor cuprinzătoare depuse de UE pentru punerea în aplica-re a Rezoluției 2178 a Consiliului de Securitate al ONU privind luptătorii străini și combaterea extremismului violent.

În Africa de Vest, amenințarea reprezentată de Boko haram este în creștere constan-tă, după cum reiese din răpirile masive de elevi și din numărul tot mai mare de incur-siuni din Nigeria în țara vecină Camerun. Conflictele interne din Libia, activitățile grupării Al-Shabab din Cornul Africii și actuala criză din Republica Centrafricană au creat o situație regională foarte instabilă în nordul, vestul și estul Africii. Gruparea Al-Qaida din Peninsula Arabică rămâne o amenințare centrală, în special în Yemen, unde starea securității este foarte fragilă, dar și în restul peninsulei. De asemenea, UE a monitorizat îndeaproape amenințările teroriste din alte regiuni, precum Maghreb și Afganistan/Pakistan.

Program informatic dezvoltat de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene, care permite monitorizarea traficului navelor din largul coastelor Africii de Est. Pozițiile navelor sunt indicate în timp real, iar traiectoriile lor pot fi afișate (în această imagine se păstrează anonimatul) pentru a evalua mai bine dacă anumite nave sunt în pericol sau prezintă un pericol.


Statele membre au acceptat, de asemenea, o propunere înaintată de SEAE/Comisie cu privire la sporirea cu 400 %, în cadrul financiar multianual 2014-2020, a asistenței pe care UE o oferă țărilor din afara UE pentru acțiunile specifice de combatere a tero-rismului (Instrumentul care contribuie la stabilitate și pace). Cuantumul sprijinului acordat pentru combaterea terorismului (în special în cadrul pachetelor naționale de asistență pentru dezvoltare) a fost, de asemenea, mărit.

O parte esențială a abordării strategice a UE constă în derularea de acțiuni politice de sensibilizare, prin purtarea de dialoguri pe tema combaterii terorismului cu un mare număr de parteneri și organizații internaționale importante. Aceste dialoguri contribu-ie la consolidarea consensului și a eforturilor internaționale de prevenire și combate-re a terorismului. Având ca teme principale evaluările comune ale amenințărilor tero-riste, cooperarea regională și internațională și acțiunile de radicalizare și recrutare, precum și finanțarea terorismului, aceste dialoguri politice constituie o platformă importantă pentru aducerea în atenție a unor probleme cruciale (cum ar fi problema luptătorilor străini din Irak și Siria). În 2014, combaterea terorismului a constituit tema unor dialoguri politice specifice purtate cu Australia, Canada, Arabia Saudită, Turcia, Statele Unite (cooperarea pentru combaterea terorismului și a finanțării tero-rismului) și ONU.

Până în luna decembrie, Comisia publicase 15 regulamente de punere în aplicare referitoare la regimul de sancțiuni impuse grupării Al-Qaida. Aceste regulamente transpun în legislația UE deciziile adoptate de Comitetul ONU pentru sancțiuni împo-triva Al-Qaida.


Pacea și securitatea

Neproliferarea și dezarmarea

Armele convenționaleUE a sprijinit în mod activ intrarea în vigoare a Tratatului privind comerțul cu arme (TCA) (49) și a salutat intrarea în vigoare a acestuia la 25 septembrie, când s-a atins pragul de ratificare de către 50 de state, cu o contribuție semnificativă din partea statelor membre ale UE. TCA stabilește standarde internaționale comune solide și eficace, contribuind la consolidarea responsabilității și a transparenței în comerțul cu arme convenționale. Urmează acum să se asigure punerea în aplicare la nivel național și universalizarea. UE oferă un pachet de asistență în valoare de 6,4 milioane EUR, care va ajuta țările interesate, la cererea acestora, să pună efectiv în aplicare TCA.

Armele de distrugere în masăLa summitul privind siguranța nucleară care a avut loc la haga (Țările de Jos) în martie, UE și-a subliniat punctele de vedere asupra priorităților și acțiunilor con-crete ale Uniunii în domeniul siguranței nucleare. Summitul a subliniat rolul central pe care îl are IAEA în arhitectura internațională a siguranței nucleare. UE rămâne un donator major al Fondului pentru siguranță nucleară al IAEA, cu aproape 40 de milioane EUR angajate începând din 2004. Banii au fost folosiți pentru proiecte din domeniul siguranței nucleare care au fost realizate de IAEA în țări din afara UE. UE a continuat să promoveze în mod activ intrarea rapidă în vigoare și universalizarea Tratatului de interzicere totală a experiențelor nucleare (CTBT), pe baza unei decizii a Consiliului (50) în sprijinul Organizației Tratatului de interzicere totală a experiențelor nucleare (acordând fonduri de peste 5 milioane EUR în acest scop), și a prezentat un raport pe această temă în cadrul celei de a șaptea reuniuni ministeriale în sprijinul CTBT, care a avut loc la New York în septembrie (51).

Politica de securitate și apărare comună

Starea securității în sudul și în estul UE s-a agravat în 2014, o serie de crize izbucnind în vecinătatea sa imediată. În ceea ce privește PSAC, în cursul anului au avut loc 11 misiuni civile și cinci operațiuni militare.

În iunie, Consiliul a instituit o misiune pentru reforma sectorului securității civile în Ucraina (EUAM Ucraina), menită să creeze condițiile necesare pentru stabilizarea stării securității, pentru reinstaurarea întâietății statului de drept și pentru consolida-rea capacității autorităților ucrainene de a asigura administrarea adecvată și demo-cratică a instituțiilor însărcinate cu securitatea internă.

Transpunerea operațională a strategiei UE pentru Sahel a fost extinsă la Mali. În timp ce misiunea militară de instruire (EUTM Mali) se afla deja în desfășurare, Consiliul a instituit, în martie, o nouă misiune civilă a PSAC (EUCAP Sahel Mali) pentru asistarea guvernului malian în eforturile de sporire a eficienței operaționale a forțelor de secu-ritate interne și de îmbunătățire a organizării acestora prin instruire și consiliere.


În aprilie a fost lansată o operațiune militară în Republica Centrafricană (EUFOR RCA) pentru protecția populației civile aflate în pericol în Bangui, prin crearea unui climat de siguranță și securitate care să permită lucrătorilor umanitari să își desfășoare activitatea.

OPERAȚIUNILE MILITARE ȘI MISIUNILE CIVILE DESFĂȘURATE DE UE ÎN 2014

S-a desfășurat în continuare o activitate intensă pentru punerea în aplicare a conclu-ziilor Consiliului European din decembrie 2013 privind PSAC. Comisiei, Agenției Euro-pene de Apărare (AEA), ÎR/VP și SEAE, precum și statelor membre le-au fost încredințate 60 de sarcini.

Evoluțiile au fost prezentate Consiliului în două rapoarte complementare:

▶ raportul din iulie privind progresele înregistrate de ÎR/VP în calitate de șef al AEA (52), în care se face bilanțul măsurilor întreprinse de la începutul anului în cele trei domenii abordate în concluziile din noiembrie și decembrie 2013 (sporirea eficacității și a impactului PSAC, sporirea dezvoltării capacităților civile și militare și consolidarea industriei de apărare a UE);

▶ foaia de parcurs a Comisiei din iunie (53) pentru punerea în aplicare a comunicării din 2013 privind securitatea/apărarea (54), care cuprinde măsuri menite să sporeas-că eficiența sectoarelor apărării și securității și a PSAC (o piață unică mai puternică pentru apărare, o industrie a apărării mai competitivă și relații de sinergie între cercetarea civilă și cea militară).

EUFOR AltheaBosnia și

HerțegovinaÎncepând cu

2004

EULEXKosovo

Începând cu 2008

EUCAPSAHELNiger

Începând cu 2012

EUSECRepublica

Democratică Congo

Începând cu 2005

EUFOR RCARepublica

CentrafricanăÎncepând cu

2014EUTM

SomaliaÎncepând cu

2010

EUMMGeorgia

Începând cu 2008

EUAMUcraina

Începând cu 2014

EUBAMRAFAH

PalestinaÎncepând cu

2005 EU NavforAtalantaSomalia

Începând cu 2008

EUPOLAfganistanÎncepând cu

2007

EUCAP NestorKenya, Djibouti,

Somalia, SeychellesÎncepând cu

2012

EUPOLCOPPS

PalestinaÎncepând cu

2006

Operațiuni militare

Misiuni civile

EUBAMLibia

Începând cu 2013

EUCAPSAHELMali

Începând cu 2014

EUTMMali

Începând cu 2013


Evoluțiile grave ale contextului general al securității în interiorul și în jurul UE, în special în vecinătatea estică și sudică, constituie o motivație suplimentară pentru consolidarea rolului esențial pe care îl are PSAC în cadrul capacității UE de a acționa și de a-și proteja valorile comune, interesele și securitatea. Diferitele mandate pri-mite de la șefii de stat sau de guvern vor continua să fie îndeplinite, în strânsă co-operare cu statele membre. În vederea formulării unor îndrumări suplimentare, progresele vor fi evaluate de Consiliul European cu ocazia abordării domeniului apărării, în iunie 2015.

UE a participat la summitul NATO care a avut loc în septembrie în Țara Galilor. Importanța cooperării strânse dintre UE și NATO, conform cadrului convenit privind parteneriatul strategic dintre cele două organizații, precum și autonomia decizională și procedurile specifice ale acestora au ocupat un loc central atât în cadrul Consiliului European din decembrie 2013, cât și în cadrul summitului NATO organizat în Țara Galilor. Ambele părți și-au demonstrat astfel dorința de a continua cooperarea fruc-tuoasă care s-a dezvoltat în ultimii ani. Ordinea summiturilor din 2013 până în 2016 aduce un plus de dinamism în această privință, favorizând într-o mai mare măsură complementaritatea și relațiile de sinergie dintre UE și NATO.

Prevenirea conflictelor

UE a introdus sistemul de alertă timpurie, un instrument de gestionare a riscurilor bazat pe dovezi, care se axează pe identificarea evoluției conflictelor și a opțiunilor de acțiune timpurie. De asemenea, UE a recurs într-o mai mare măsură la analiza con-flictelor, colaborând cu statele membre și cu alte organisme, cum ar fi ONU, în vederea găsirii unor opțiuni de intervenție, și a mărit în continuare capacitățile de mediere și de consolidare a păcii de către UE. S-a acordat sprijin mai multor RSUE și delegații ale UE, prezente în diferite țări, de la Republica Centrafricană și Mali până la Myanmar/Birmania.

Instrumentul care contribuie la stabilitate și pace (IcSP)În martie, Parlamentul European și Consiliul au adoptat un regulament de instituire a unui instrument care contribuie la stabilitate și pace (IcSP) (55), succesorul Instrumen-tului de stabilitate (IdS). Cu un buget de 2,3 miliarde EUR în perioada 2014-2020, IcSP va permite UE să contribuie la prevenirea conflictelor și să reacționeze la crize cu eficacitate și în timp util și va completa ajutoarele și intervențiile umanitare din cadrul politicii externe și de securitate comună a UE.

Adoptarea noului temei juridic al IcSP a fost urmată de adoptarea a trei documente esențiale: documentul de strategie pentru IcSP în perioada 2014-2020 (56); programul indicativ multianual pentru perioada 2014-2017 (57); și programul anual de acțiune pentru 2014 (58). Aproximativ 204 milioane EUR din bugetul IcSP au fost alocate măsurilor de consolidare a păcii și de prevenire a conflictelor (articolul 4) în perioada 2014-2020.


Instrumentul financiar pentru pace în Africa

Instrumentul financiar pentru pace în Africa reprezintă principala sursă de finanțare a agendei Uniunii Africane în materie de pace și securitate. Finanțat de UE (cu peste 1,1 miliarde EUR angajate până în prezent), Instrumentul financiar pentru pace în Africa asigură finanțarea previzibilă a operațiunilor de sprijinire a păcii conduse de Africa, contribuind la consolidarea capacităților și la îmbunătățirea dialogului politic dintre Uniunea Africană și UE în acest domeniu. Prin Instrumen-tul financiar pentru pace în Africa au fost sprijinite, printre altele, Misiunea Uniunii Africane în Somalia, Misiunea internațională de sprijin pentru Mali sub conducere africană și, mai recent, Misiunea internațională de sprijin pentru Republica Cen-trafricană, sub conducere africană.

Minereurile din zone de conflictÎn martie, Comisia a adoptat o comunicare comună a Comisiei și a ÎR/VP de la acea vreme, Catherine Ashton, privind o abordare integrată la nivelul UE a aprovizionării responsabile cu minerale provenind din zone de conflict și din zone cu risc ridicat (59) și o propunere a Comisiei de regulament de instituire a unui sistem pentru autocertifica-rea cu privire la diligența necesară în cadrul lanțului de aprovizionare a importatorilor responsabili de staniu, tantal și tungsten, minereurile acestora și aur (60). În iunie, Consiliul Afaceri Externe a adoptat concluzii privind abordarea Uniunii referitoare la aprovizionarea responsabilă cu minereuri (61), salutând prezentarea abordării inte-grate a UE.

Procesul KimberleyÎn februarie, Consiliul a adoptat o propunere de decizie (62) și o propunere de regu-lament (63) care ar permite Groenlandei să participe la sistemul de certificare pentru Procesul Kimberley în ceea ce privește comerțul cu diamante brute, pe baza statu-tului de care se bucură Groenlanda în calitate de una dintre țările și teritoriile de peste mări ale UE. În temeiul noilor acte legislative, Groenlanda se asociază cu UE în scopul de a participa la sistem și obține, astfel, dreptul de a exporta diamante brute fără niciun obstacol. În acest fel se va favoriza capacitatea Groenlandei de a atrage potențiali investitori în sectorul său minier, ceea ce va fi benefic pentru dezvoltarea sa economică.


Securitatea maritimăÎn martie, Comisia și ÎR/VP Ashton au adoptat Comunicarea comună intitulată „Pentru un domeniu maritim mondial deschis și sigur: elemente pentru o strategie a Uniunii Europene în materie de securitate maritimă” (64). Câteva părți din Comunicarea comună au constituit baza Strategiei Uniunii Europene în materie de securitate mari-timă, adoptată de Consiliu în iunie (65). Strategia de securitate maritimă reunește într-un singur document-cadru oficial, pentru prima dată, câteva dintre interesele UE și amenințările cu care se confruntă UE în domeniul maritim. De asemenea, în această strategie sunt definite priorități clare pentru un răspuns și un angajament eficiente din partea UE, în care sunt integrate atât aspectele interne, cât și cele externe ale securității maritime. Consiliul a adoptat, în decembrie, un plan de acțiune (66) în care sunt definite mai multe domenii sectoriale în care se poate îmbunătăți cooperarea dintre diverșii actori maritimi.

Securitatea ciberneticăÎn 2014, UE a implementat în mod activ obiectivele politicii internaționale în domeniul spațiului cibernetic, astfel cum sunt stabilite în Strategia de securitate cibernetică a UE (67) din 2013. Chestiunile specifice spațiului cibernetic au fost abordate mai des cu principalii parteneri strategici ai UE – China, India, Japonia, Coreea de Sud și Sta-tele Unite – și cu organizațiile internaționale. În contextul unui rol tot mai important pe care administrarea internetului îl deține în cadrul politicii de afaceri externe și al politicii de securitate, UE s-a implicat în mod activ în procese internaționale relevante pe parcursul întregului an.

ITS Andrea Doria, nava‑amiral italiană (în stânga), și nava japoneză de război JS Takanami (în dreapta) efectuează un exercițiu de combatere a pirateriei pe mare în Golful Aden, în cadrul operațiunii Atalanta sprijinite de UE, în octombrie.


NOTE(1) Ad-Dawlah al-Islāmīyah fī al-‘Irāq wash-Shām.

(2) Consiliul a adoptat 26 de propuneri de regulamente (de modificare a unor regulamente) privind alte regimuri de sancțiuni, inclusiv cele legate de acțiunile Rusiei de destabilizare a situației în Ucraina. Astfel, Comisia a făcut dovada capacității de a prezenta, în timp record, propuneri ale UE de regulamente privind sancțiunile și de a asigura faptul că UE poate răspunde rapid la evoluțiile politice, precum criza din Ucraina.

(3) Această denumire nu se interpretează ca fiind o recunoaștere a statului Palestina și nu aduce atingere pozițiilor individuale ale statelor membre privind această chestiune.

(4) Concluziile Consiliului Transporturi, Telecomunicații și Energie, 20 decembrie 2012 (http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/trans/134522.pdf).

(5) Concluziile Consiliului Afaceri Generale, 16 decembrie 2014 (http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/er/146315.pdf).

(6) Concluziile Consiliului Afaceri Generale, 16 decembrie 2014 (http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/EN/genaff/146326.pdf).

(7) Această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul Kosovo și este conformă cu RCSONU 1244/99 și cu Avizul Curții Internaționale de Justiție privind declarația de independență a Kosovo.

(8) http://www.rcc.int/files/user/docs/reports/SEE2020-Baseline-Report.pdf

(9) http://eeas.europa.eu/china/docs/eu-china_2020_strategic_agenda_en.pdf

(10) http://eeas.europa.eu/statements/docs/2014/141008_02_en.pdf

(11) http://eeas.europa.eu/china/docs/eu_china_dialogues_en.pdf

(12) http://eeas.europa.eu/statements-eeas/2014/141209_04_en.htm

(13) http://ec.europa.eu/avservices/video/player.cfm?ref=I089246



(16) http://europa.eu/rapid/press-release_STATEMENT-14-151_en.htm http://www.consilium.europa.eu/ro/meetings/international-summit/2014/05/07

(17) Africa climate briefing (Prezentare succintă privind schimbările climatice în Africa) are rolul de a facilita schimbul de cunoștințe și discuțiile, furnizând profiluri sintetice în materie de politici climatice pentru toate țările africane, precum și exemple elocvente de proiecte relevante din punct de vedere climatic (http://ec.europa.eu/clima/publications/docs/eu_climate_africa_en.pdf).

(18) Regulamentul (UE) nr. 234/2014 de instituire a unui instrument de parteneriat pentru cooperarea cu țările terțe (JO L 77, 15.3.2014). A se vedea, de asemenea: http://ec.europa.eu/dgs/fpi/what-we-do/partnership_instrument_en.htm

(19) Concluziile Consiliului Afaceri Externe, 16 decembrie 2013 (http://consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/EN/foraff/140119.pdf).

(20) Concluziile Consiliului Afaceri Externe, 12 mai 2014 (http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/EN/foraff/142563.pdf).

(21) Cvartetul pentru Orientul Mijlociu este un grup format din UE, ONU, Rusia și Statele Unite ale Americii care este implicat în medierea procesului de pace în conflictul israeliano-palestinian. Principiile au fost stabilite de Cvartet și aprobate ulterior de Consiliul de Securitate al ONU în Rezoluția 1850 din 2008. Acestea sunt condițiile pentru recunoașterea unui guvern palestinian și, astfel, a oricărei facțiuni palestiniene care participă la un guvern palestinian. Aceste condiții sunt următoarele: recunoașterea statului Israel, renunțarea la violență și acceptarea acordurilor dintre cele două părți convenite anterior.

(22) Concluziile Consiliului European, 30 august 2014 (http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/ec/144538.pdf).

(23) Concluziile Consiliului Afaceri Externe, 15 august 2014 (http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_Data/docs/pressdata/EN/foraff/144313.pdf).

(24) Concluziile Consiliului Afaceri Externe, 22 iulie 2014 (http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_Data/docs/pressdata/EN/foraff/144098.pdf).

(25) Concluziile Consiliului Afaceri Externe, 17 noiembrie 2014 (http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/EN/foraff/145800.pdf).

(26) Decizia 2014/829/PESC de modificare a Deciziei 2010/413/PESC privind adoptarea de măsuri restrictive împotriva Iranului (JO L 338, 25.11.2014).

(27) În 2014, autoritățile irakiene și Comisia au convenit cu privire la un program cvadrienal de cooperare pentru Irak, care dispune de fonduri în valoare de 78 de milioane EUR. Programul va sprijini procesele politice esențiale în curs, abordând cauzele profunde ale violenței înregistrate în prezent și consolidând stabilitatea structurală pe termen lung. Proiectele UE se vor axa pe crearea unor instituții democratice care să respecte principiile statului de drept și ale drepturilor omului și pe sprijinirea accesului la educația publică națională și la energie al persoanelor sărace și al locuitorilor din regiunile îndepărtate.

(28) http://eeas.europa.eu/delegations/myanmar/press_corner/all_news/news/2014/20140521_en.htm

(29) Concluziile Consiliului Afaceri Externe, 23 iunie 2014 (http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/EN/foraff/143347.pdf).

(30) Staying engaged: A sustainability compact for continuous improvements in labour rights and factory safety in the ready-made garment and knitwear industry in Bangladesh (Rămânem angajați: un pact privind durabilitatea pentru îmbunătățirea continuă a drepturilor în materie de muncă și a siguranței în fabrică în industria confecțiilor și tricotajelor din Bangladesh) (http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2013/july/tradoc_151601.pdf).

(31) http://eeas.europa.eu/asem/docs/20141016_chairs-statement-tenth-asia-europe-meeting_en.pdf

(32) http://ec.europa.eu/transport/modes/air/events/doc/eu-asean/joint-declaration.pdf


(34) Comunicare a Comisiei – Creșterea impactului politicii UE în domeniul dezvoltării: o agendă a schimbării, COM(2011) 637.

(35) Comunicare a Comisiei – O viață decentă pentru toți: de la viziune la acțiune colectivă, COM(2014) 335.

(36) http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-2118-2014-INIT/en/pdf

http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/trans/134522.pdf

http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/er/146315.pdf

http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/EN/genaff/146326.pdf

http://www.rcc.int/files/user/docs/reports/SEE2020-Baseline-Report.pdf

http://eeas.europa.eu/china/docs/eu-china_2020_strategic_agenda_en.pdf

http://eeas.europa.eu/statements/docs/2014/141008_02_en.pdf

http://eeas.europa.eu/china/docs/eu_china_dialogues_en.pdf

http://eeas.europa.eu/statements-eeas/2014/141209_04_en.htm

http://ec.europa.eu/avservices/video/player.cfm?ref=I089246



http://europa.eu/rapid/press-release_STATEMENT-14-151_en.htm?locale=EN

http://www.consilium.europa.eu/ro/meetings/international-summit/2014/05/07/

http://ec.europa.eu/clima/publications/docs/eu_climate_africa_en.pdf

http://ec.europa.eu/dgs/fpi/what-we-do/partnership_instrument_en.htm

http://consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/EN/foraff/140119.pdf

http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/EN/foraff/142563.pdf


http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_Data/docs/pressdata/EN/foraff/144313.pdf



http://eeas.europa.eu/delegations/myanmar/press_corner/all_news/news/2014/20140521_en.htm


http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2013/july/tradoc_151601.pdf

http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2013/july/tradoc_151601.pdf

http://eeas.europa.eu/asem/docs/20141016_chairs-statement-tenth-asia-europe-meeting_en.pdf

http://ec.europa.eu/transport/modes/air/events/doc/eu-asean/joint-declaration.pdf


http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-2118-2014-INIT/en/pdf


(37) Concluziile Consiliului Afaceri Generale, 16 decembrie 2014 (http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/EN/foraff/146311.pdf).

(38) Comunicare comună – Abordarea globală a UE în materie de conflicte și crize externe, JOIN(2013) 30.

(39) Concluziile Consiliului Afaceri Externe, 12 mai 2014 (http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/EN/foraff/142552.pdf).

(40) Decizia nr. 472/2014/UE privind Anul European pentru Dezvoltare (2015) (JO L 136, 9.5.2014).

(41) Comunicare a Comisiei – Un rol mai puternic pentru sectorul privat în realizarea creșterii durabile și favorabile incluziunii în țările în curs de dezvoltare, COM(2014) 263.

(42) Concluziile Consiliului Afaceri Externe, 12 decembrie 2014 (http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/EN/foraff/146174.pdf).

(43) Comunicare a Comisiei – Forest law enforcement, governance and trade (FLEGT): Proposal for an EU action plan [Aplicarea legislației, guvernanța și schimburile comerciale în domeniul forestier (FLEGT) – Propunere privind un plan de acțiune al UE], COM(2003) 251.

(44) http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/EN/foraff/131181.pdf

(45) Concret, este vorba despre Instrumentul european pentru democrație și drepturile omului, de Facilitatea pentru societatea civilă din cadrul instrumentului de asistență pentru preaderare și al IEV și de programul tematic al organizațiilor societății civile/autorităților locale din cadrul ICD.

(46) Concluziile Consiliului European, 27 iunie 2014 (http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/RO/ec/143489.pdf).

(47) Concluziile Consiliului Afaceri Externe, 22 iulie 2013 (http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/EN/foraff/138253.pdf).

(48) Concluziile Consiliului Afaceri Externe, 20 octombrie 2014 (http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/EN/foraff/138253.pdf).

(49) http://www.un.org/disarmament/ATT

(50) Decizia 2012/699/PESC privind susținerea de către Uniune a activităților comisiei pregătitoare a Organizației Tratatului de interzicere totală a experiențelor nucleare în vederea consolidării capacităților acesteia de monitorizare și verificare și în cadrul punerii în aplicare a Strategiei UE împotriva proliferării armelor de distrugere în masă (JO L 314, 14.11.2012).

(51) http://www.ctbto.org/fileadmin/user_upload/statements/2014_minsterial_meeting/2014_CTBT_Ministerial_Meeting_EU_Statement_final.pdf

(52) http://eeas.europa.eu/library/publications/2013/24072013_hr_interim_report_en.pdf

(53) Raport al Comisiei – Un nou curs pentru apărarea europeană – Foaie de parcurs privind punerea în aplicare a Comunicării COM(2013) 542; Către un sector al apărării și al securității mai competitiv și mai eficient, COM(2014) 387.

(54) Comunicare a Comisiei – Către un sector al apărării și al securității mai competitiv și mai eficient, COM(2013) 542.

(55) Regulamentul (UE) nr. 230/2014 de instituire a unui instrument care contribuie la stabilitate și pace (JO L 77, 15.3.2014).

(56) http://eeas.europa.eu/ifs/docs/icsp_strategy_paper_2014-2020_and_mip_2014-2017_annex_en.pdf

(57) Ibidem.

(58) Decizia de punere în aplicare a Comisiei privind programul anual de acțiune pentru 2014 în ceea ce privește Instrumentul care contribuie la stabilitate și pace – Componenta „prevenirea conflictelor, consolidarea păcii și pregătirea pentru situații de criză” (articolul 4) care urmează să fie finanțată din bugetul general al Uniunii Europene, C(2014) 5706.

(59) Comunicare comună – Aprovizionarea responsabilă cu minerale provenind din zone de conflict și din zone cu risc ridicat – Către o abordare integrată la nivelul UE, JOIN(2014) 8.

(60) Propunere de regulament de instituire a unui sistem al Uniunii pentru autocertificarea cu privire la diligența necesară în cadrul lanțului de aprovizionare a importatorilor responsabili de staniu, tantal și tungsten, minereurile acestora și aur provenind din zone de conflict și zone cu risc ridicat, COM(2014) 111.

(61) Concluziile Consiliului Afaceri Externe, 23 iunie 2014 (http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/EN/foraff/143347.pdf).

(62) Propunere de decizie privind stabilirea unor norme și proceduri care să permită participarea Groenlandei la sistemul de certificare a Procesului Kimberley, COM(2013) 429.

(63) Propunere de regulament de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2368/2002 referitor la includerea Groenlandei în punerea în aplicare a sistemului de certificare pentru Procesul Kimberley, COM(2013) 427.

(64) Comunicare comună – Pentru un domeniu maritim mondial deschis și sigur: elemente pentru o strategie a Uniunii Europene în materie de securitate maritimă, JOIN(2014) 9.

(65) http://register.consilium.europa.eu/doc/srv?l=RO&f=ST%2011205%202014%20INIT

(66) http://ec.europa.eu/maritimeaffairs/policy/maritime-security/doc/20141216-action-plan_en.pdf

(67) Comunicare comună – Strategia de securitate cibernetică a Uniunii Europene: un spațiu cibernetic deschis, sigur și securizat, JOIN(2013) 1.

CREDITE FOTO

MSF/Ikram N’gadi: pagina 194Uniunea Europeană: paginile 196, 203, 205, 207, 208, 210, 211, 213, 214, 217, 218, 224, 228, 229, 231, 233, 234, 236Uniunea Europeană/Caroline Gluck: pagina 225MSF/Martin Zinggl: pagina 227EU Navfor: pagina 243








http://www.un.org/disarmament/ATT

http://www.ctbto.org/fileadmin/user_upload/statements/2014_minsterial_meeting/2014_CTBT_Ministerial_Meeting_EU_Statement_final.pdf

http://www.ctbto.org/fileadmin/user_upload/statements/2014_minsterial_meeting/2014_CTBT_Ministerial_Meeting_EU_Statement_final.pdf

http://eeas.europa.eu/library/publications/2013/24072013_hr_interim_report_en.pdf

http://eeas.europa.eu/ifs/docs/icsp_strategy_paper_2014-2020_and_mip_2014-2017_annex_en.pdf


http://register.consilium.europa.eu/doc/srv?l=RO&f=ST%2011205%202014%20INIT

http://ec.europa.eu/maritimeaffairs/policy/maritime-security/doc/20141216-action-plan_en.pdf

Activitatea instituțiilor și a organismelor europene

CAPITOLUL 6


Instituțiile UE și-au axat activitatea internă, în 2014, pe alegerile pentru Parla-mentul European, pe restructurarea ulterioară desfășurată la sfârșitul anului și

pe continuarea cu succes a programelor și inițiativelor existente în cadrul UE, garantând în același timp că Uniunea Europeană continuă să joace un rol impor-tant în situații dificile dincolo de granițele sale, cum ar fi criza din Ucraina și epidemia de Ebola în vestul Africii.

Un nou Parlament și-a început mandatul în luna iulie, noua Comisie și-a preluat funcția la începutul lunii noiembrie, iar Consiliul European are un nou președinte de la începutul lunii decembrie. In cadrul pregătirii acestor modificări și după efectuarea lor, instituțiile s-au concentrat puternic pe elaborarea și implementa-rea propunerilor prioritare de stimulare a creșterii economice. Noul președinte al Comisiei a dat tonul pentru noul colegiu cu orientările sale politice prezentate într-un document intitulat „Un nou început pentru Europa: Agenda mea pentru locuri de muncă, creștere, echitate și schimbări democratice” (1). Acest document, bazat pe contactele cu grupurile politice din Parlament și pe orientările strategice ale Uniunii convenite în cadrul Consiliului European din iunie (2), a constituit con-tractul politic cu Parlamentul și cu Consiliul European care a permis desemnarea și numirea Comisiei.

Anul 2014 a fost un an al reînnoirii la nivel instituțional. Fotografiile prezintă foști și actuali lideri ai UE.

1. Herman Van Rompuy, președinte al Consiliului European până la 30 noiembrie (al doilea din stânga), și Donald Tusk, noul președinte de la 1 decembrie (primul din stânga); José Manuel Barroso, președinte al Comisiei Europene până la 31 octombrie (al doilea din dreapta), și Jean-Claude Juncker, noul președinte de la 1 noiembrie (primul din dreapta).

2. Martin Schulz, reales președinte al Parlamentului European în iulie (în dreapta), și Antonis Samaras, prim-ministrul Greciei și președinte în exercițiu al Consiliului până la 30 iunie (în stânga).

3. Herman Van Rompuy (în dreapta) și Donald Tusk (în stânga).

4. Donald Tusk (în dreapta) și Jean-Claude Juncker (în stânga).

5. Catherine Ashton, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și vicepreședinte al Comisiei până la 31 octombrie (în stânga), împreună cu Federica Mogherini, care a preluat aceste funcții de la 1 noiembrie (în dreapta).

6. Donald Tusk (în centru), Matteo Renzi, prim-ministrul Italiei și președinte în exercițiu al Consiliului până la 31 decembrie (în stânga), și Jean-Claude Juncker (în dreapta).

A C T I V I T A T E A I N S T I T U Ț I I L O R Ș I A O R G A N I S M E L O R E U R O P E N E 249

Parlamentul European

La fiecare cinci ani, cetățenii UE își aleg reprezentanții în Parlamentul European, în cadrul alegerilor organizate în întreaga Uniune în luna mai. În 2014, în conformitate cu dispozițiile Tratatului de la Lisabona, au fost aleși și și-au început mandatul 751 de deputați. Ulterior, Parlamentul și-a îndeplinit funcția care îi revine în ceea ce privește aprobarea noului colegiu al comisarilor (a se vedea capitolul 1).

În decursul anului, Parlamentul a dezbătut o gamă largă de subiecte de actualitate care priveau atât politicile interne, cât și evenimentele internaționale majore. În mod concret, semestrul european (și dimensiunea sa socială), șomajul în rândul tinerilor și diferitele inițiative conexe și piața unică digitală au făcut obiectul unor dezbateri re-curente. Situația alarmantă a deficitelor de plată și impactul acestora asupra princi-palelor domenii de politică au reprezentat o altă preocupare care a fost discutată cu regularitate, la fel ca migrația, cu o atenție specială pentru situația din zona Mării Mediterane. De asemenea, Parlamentul a acordat o atenție deosebită mai multor alte evenimente, precum hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene privind păstrarea datelor, aspectele legate de libera circulație a persoanelor și scandalul legat de su-pravegherea efectuată de Agenția Națională de Securitate a Statelor Unite. În dome-niul relațiilor externe, situația din Ucraina și relațiile UE-Rusia au fost în mod evident în centrul discuțiilor, dar și alte puncte fierbinți din lume au fost monitorizate îndea-proape (cum ar fi Irakul, Siria, Daesh și luptătorii străini europeni, dar și Palestina). În plus, negocierile privind un parteneriat transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP) cu Statele Unite au atras o atenție considerabilă, iar Parlamentul a reacționat prompt și la epidemia de Ebola, discutând parametrii răspunsului UE. În cursul anului au existat, de asemenea, câteva momente importante, precum discuțiile referitoare la aniversarea a 100 de ani de la izbucnirea Primului Război Mondial, cea de a 25-a aniversare a căderii Zidului Berlinului și vizita efectuată de Papa Francisc la Parlament.

În urma dezbaterilor, unele dintre subiectele discutate au făcut obiectul unor rapoarte nelegislative (așa-numitele „rapoarte din proprie inițiativă”) elaborate de Parlamentul European, care și-a definit poziția cu privire la o serie de teme de actualitate și de chestiuni strategice precum funcționarea troicii [formată din Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană (BCE) și Fondul Monetar Internațional], cadrul de politici în domeniul climei și al energiei pentru 2030 și revizuirea intermediară a Programului de la Stockholm.

Papa Francisc se adresează Parlamentului European în prima sa vizită a adunării legislative. Strasbourg (Franța), 25 noiembrie.


În octombrie, președintele Comisiei aflat la sfârșit de mandat, José Manuel Barroso, a ținut un discurs de rămas-bun în plen, în cursul căruia a făcut o retrospectivă a celor două mandate ale sale (a se vedea și secțiunea consacrată Comisiei din prezentul capitol). Președintele a pledat în favoarea unei „mari coaliții pentru Europa”, îndem-nând toți susținătorii Uniunii să aibă onestitatea și curajul de a apăra UE și valorile sale atunci când este necesar, împotriva forțelor populiste, dar și în capitalele naționale. El a elogiat totodată cooperarea dintre cele două instituții în cursul manda-telor sale în funcția de președinte al Comisiei.

În noiembrie, Parlamentul a discutat și a respins cu o majoritate confortabilă (101 voturi pentru, 461 împotrivă și 88 de abțineri) o moțiune de cenzură lansată de 76 de deputați (EFDD și neafiliați) împotriva noii Comisii conduse de președintele Jean-Claude Juncker. În același context, Conferința președinților grupurilor politice a mandatat ulterior Comisia pentru afaceri economice și monetare a Parlamentului să elaboreze două rapoarte privind problema evaziunii fiscale (un raport de anchetă pentru a evalua situația și un raport de inițiativă legislativă pentru a oferi recoman-dări de acțiune).

Primul program de lucru al noii Comisii a fost prezentat la sesiunea plenară a Parla-mentului chiar în ziua adoptării sale, la 16 decembrie, de către președintele Juncker și Frans Timmermans, prim-vicepreședinte al Comisiei responsabil cu mai buna legi-ferare, relațiile interinstituționale, statul de drept și Carta drepturilor fundamentale, care a explicat în detaliu principalele orientări pentru 2015 și abordarea adoptată de noua Comisie (a se vedea și secțiunea consacrată Comisiei din prezentul capitol).

Legislație

Actele legislative ale Parlamentului European au acoperit o gamă largă de propuneri ale Comisiei, inclusiv în domenii-cheie cum sunt transporturile, mediul, siguranța produselor, achizițiile publice și serviciile financiare, cu o atenție specială acordată uniunii bancare.

Prima parte a anului a fost deosebit de încărcată din punctul de vedere al activității legislative, deoarece Parlamentul care își încheia mandatul a dorit să finalizeze, în cea mai mare măsură posibil, acțiunile începute, iar pentru aceasta a trebuit să adop-te o poziție cu privire la un număr foarte mare de dosare. Ca atare, în ultima perioadă de sesiune a Parlamentului (aprilie), au trebuit votate nu mai puțin de 96 de dosare. În majoritatea cazurilor, votul Parlamentului nu a făcut decât să aprobe un acord deja prenegociat între colegiuitori, însă în altele Parlamentul a adoptat o poziție proprie, de exemplu cu privire la pachetul de măsuri în materie de protecție a datelor, în pofi-da divergențelor de opinie persistente cu Consiliul.


În februarie, plenul a respins cu o majoritate covârșitoare (15 voturi pentru, 650 îm-potrivă și 13 abțineri) propunerea Comisiei privind o nouă reglementare în domeniul materialului de reproducere a plantelor (3) și a solicitat Comisiei să își retragă propu-nerea și să prezinte una nouă. Deputații europeni au considerat în general că propu-nerea ar conferi Comisiei competențe prea mari și nu ar lăsa statelor membre sufici-entă libertate pentru a adapta noile norme la nevoile lor.

Reforma privind întrebările parlamentare/timpul afectat întrebărilor adresate Comisiei

În aprilie, Parlamentul a adoptat o decizie de modificare a regulamentului său de procedură în ceea ce privește întrebările parlamentare. Noile norme au intrat în vi-goare începând cu a opta legislatură (al optulea Parlament de la primele alegeri di-recte, în 1979). Printre acestea se numără cerința ca întrebările cu solicitare de răs-puns scris să se depună în format electronic; o altă regulă este că fiecare deputat poate prezenta cel mult cinci întrebări pe lună. Cu toate acestea, în mod excepțional, pot fi înaintate întrebări suplimentare sub forma unui document pe hârtie dacă aces-ta este prezentat și semnat personal de către deputatul în cauză. Noile norme vor fi reevaluate de către Parlament la un an de la începerea aplicării lor, în special din punctul de vedere al posibilității de a adresa întrebări suplimentare. Sistemul timpului afectat întrebărilor adresate Comisiei a fost de asemenea modificat, în special prin introducerea unui sistem de tragere la sorți pentru a adresa întrebări membrilor Comisiei prezenți în plen în acest scop (4).

Conferință deschisă a președinților grupurilor politice din Parlamentul European, la care au fost prezenți și președintele Consiliului European și președintele Comisiei Europene. Bruxelles (Belgia), 4 noiembrie.


Poziția Parlamentului cu privire la chestiuni instituționale și interinstituționale

În 2014, Parlamentul a adoptat o serie de rapoarte din proprie inițiativă (rezoluții) pentru a-și exprima poziția cu privire la relațiile interinstituționale și la chestiuni instituționale.

În martie, Parlamentul a adoptat un raport cuprinzător privind punerea în aplicare a Tratatului de la Lisabona în ceea ce privește Parlamentul European. Textul precizează că, în opinia Parlamentului, „o serie de aspecte, cum ar fi actele delegate, actele de punere în aplicare, evaluarea impactului, procedurile aplicate în ceea ce privește inițiativele legislative și întrebările parlamentare necesită o actualizare, având în vedere experiența acumulată în cursul prezentului mandat”. De asemenea, el face apel în mod specific la o renegociere a Acordului interinstituțional din 2003 privind o mai bună legiferare (5), „pentru a lua în considerare noul mediu legislativ creat de către Tratatul de la Lisabona, pentru a consolida cele mai bune practici actuale și a actualiza acordul, în conformitate cu agenda pentru o reglementare inteligentă”. În continuare, raportul arată că anumite dispoziții din acordul-cadru privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisie „ar trebui în continuare să fie implementate și dezvoltate” și invită Comisia „să reflecteze în mod constructiv, împreună cu Parla-mentul, cu privire la acordul-cadru existent și la punerea sa în aplicare, acordând o atenție deosebită negocierii, adoptării și implementării acordurilor internaționale”.

În domeniul specific al relațiilor externe, Parlamentul a solicitat adoptarea unui memorandum de înțelegere cvadripartit între Parlamentul European, Consiliu, Co-misie și Serviciul European de Acțiune Externă privind furnizarea de informații coe-rentă și eficace.

Unele aspecte instituționale au fost de asemenea abordate din perspectivă bugetară, în special în ceea ce privește negocierile privind cadrul financiar multianual (CFM) 2014-2020: învățăminte și perspective. Într-o rezoluție conexă, Parlamentul și-a ex-primat aprecierea pentru dialogul politic periodic stabilit cu Comisia în toate etapele de pregătire a acestui raport și a afirmat că această practică ar trebui dezvoltată în continuare sub forma unui dialog mai structurat între cele două instituții înaintea prezentării oricăror propuneri privind CFM. Cu toate acestea, Parlamentul a considerat că este regretabil faptul că, în absența unor dispoziții ale tratatului, modalitățile practice de cooperare cu Consiliul au rămas în mare măsură ad-hoc și a afirmat că este nevoie de mai multe eforturi astfel încât „Consiliul să ia cunoștință mai bine de pozițiile și argumentele Parlamentului”. Raportul a sugerat că orice convenție viitoare pentru modificarea tratatelor ar trebui să înainteze propuneri privind „un sistem real de codecizie” între Consiliu și Parlament în ceea ce privește adoptarea CFM și a deci-ziilor privind resursele proprii.

Martin Schulz, președintele Parlamentului European, îi

înmânează Premiul Saharov 2014 pentru libertatea de

gândire doctorului Denis Mukwege din Republica

Democratică Congo, recunoscându‑i astfel activitatea

admirabilă de medic care luptă pentru demnitatea femeilor,

pentru dreptate și pace în țara sa. Strasbourg (Franța),

26 noiembrie.


Consiliul European

În 2014, ca și în anii precedenți, Consiliul European a continuat să aibă un rol central în orientarea generală a sistemului UE și în furnizarea de orientări strategice pentru acțiunea celorlalte instituții în cele mai importante domenii de politică, de la politica industrială și domeniul justiției, securității și libertății la adoptarea unui nou cadru UE pentru politicile privind schimbările climatice și energia până în 2030.

Consiliul European s-a reunit de cinci ori în sesiuni ordinare în martie (de două ori), iunie, octombrie și decembrie; la 16 iulie și la 30 august au avut loc sesiuni extraor-dinare. Summitul euro a avut loc la 24 octombrie. O reuniune informală a șefilor de stat sau de guvern a fost organizată la 27 mai și a luat act de rezultatele alegerilor europene.

În cursul anului, pe ordinea de zi a Consiliului European au figurat definirea unei noi strategii comune a UE pentru creștere și locuri de muncă și gestionarea crizei din Ucraina, alături de deciziile legate de numirea personalului din cele mai înalte poziții din sistemul UE: președintele Comisiei și colegiul comisarilor, președintele Consiliului European și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și po-litica de securitate.

Consiliul European a jucat un rol important în definirea răspunsului UE la criza din Ucraina prin sprijinirea reformelor, în special prin pachetul de asistență macrofinan-ciară și agenda de reforme, încurajând tranziția politică în această țară și instituind sancțiuni economice împotriva Rusiei ca urmare a anexării ilegale a peninsulei Crimeea și a acțiunilor de destabilizare desfășurate în Ucraina. Relațiile dintre UE și Ucraina au fost consolidate prin semnarea unui acord de asociere în iunie. În ceea ce privește extinderea, tot în iunie, Consiliul European a aprobat decizia privind acorda-rea statutului de țară candidată Albaniei.

Consiliul European a avut, de asemenea, un rol important în ceea ce privește adopta-rea cadrului de politici privind energia și clima pentru 2030, definind prioritățile UE în acest domeniu și ținând seama de negocierile internaționale importante de la Lima (Peru) și Paris (Franța).

Participanții la Consiliul European desfășurat la Bruxelles (Belgia) la 23 octombrie, ultimul găzduit de Herman Van Rompuy în calitate de președinte. Acesta a pozat înconjurat de nepoții săi.


Consiliul European a jucat un rol esențial în tranziția către o nouă Comisie. În acest sens, în luna iunie, el l-a numit pe Jean-Claude Juncker în calitate de președinte de-semnat al Comisiei Europene. Spre deosebire de anii anteriori, când decizia a fost lu-ată prin consens, de această dată, Consiliul European a hotărât cu majoritate califica-tă, în conformitate cu dispozițiile Tratatului de la Lisabona. La 15 iulie, dl Juncker a fost ales de Parlament. Consiliul European extraordinar din data de 30 august, de comun acord cu președintele ales, Jean-Claude Juncker, a numit-o pe Federica Mo-gherini în calitate de Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și vicepreședinte al Comisiei (ÎR/VP). De asemenea, el l-a ales prin consens pe Donald Tusk, fostul prim-ministru al Poloniei, în calitate de viitor președinte al Consiliului European pentru o perioadă de doi ani și jumătate, mandatul său începând la 1 decembrie 2014. Întregul colegiu al comisarilor a fost numit de Consiliul European la reuniunea sa din octombrie, pentru un mandat cu începere de la 1 noiembrie.

Consiliul European a decis nu numai cu privire la noile persoane care vor ocupa cele mai înalte funcții din sistemul UE, ci și asupra priorităților pentru noile instituții, prin adoptarea Agendei strategice pentru Uniune într-o lume în schimbare pentru perioada 2014-2020. Agenda strategică reflectă prioritățile stabilite de Consiliul European pentru următorul ciclu legislativ. Cele cinci priorități majore care vor orienta lucrările viitoare ale Uniunii Europene în această perioadă sunt: economii mai puternice cu mai multe locuri de muncă; societăți capabile să ofere cetățenilor posibilități și protecție; un viitor sigur din punct de vedere energetic și climatic; un spațiu fiabil al libertăților fundamentale; și o acțiune comună eficace în întreaga lume.

În plus, Consiliul European a adoptat, în luna iunie, orientări strategice pentru viitorul spațiului de justiție și afaceri interne care au oferit linii directoare pentru planificarea legislativă și operațională în acest domeniu (a se vedea capitolul 4).

José Manuel Barroso, președintele Comisiei Europene

(al doilea din dreapta), îi primește în vizită pe Herman Van Rompuy, președintele Consiliului European (al doilea din stânga), pe Donald

Tusk, președintele desemnat al Consiliului European (în stânga), și pe Jean‑Claude Juncker, noul

președinte ales al Comisiei Europene (în dreapta). Donald Tusk și‑a început mandatul la 1 decembrie, iar Jean‑Claude

Juncker la 1 noiembrie.


Consiliul Uniunii Europene

În 2014, Președinția asigurată prin rotație a Consiliului Uniunii Europene a fost deținută de Grecia în prima jumătate a anului și de Italia în cea de a doua jumătate. Prioritățile Președinției elene au fost extinderea, creșterea și crearea de locuri de muncă și mobilitatea. Președinția italiană și-a axat prioritățile asupra creșterii și a locurilor de muncă, a spațiului de libertate și securitate, a exercitării depline a dreptu-rilor cetățenești și asupra unui rol mai important pentru Europa în lume.

În cursul celor două Președinții, Consiliul s-a reunit în cele 10 formațiuni ale sale: Consiliul Afaceri Generale; Consiliul Afaceri Externe (prezidat de către ÎR/VP); Consiliul Afaceri Economice și Financiare (inclusiv buget); Consiliul Justiție și Afaceri Interne (inclusiv protecție civilă); Consiliul Ocuparea Forței de Muncă, Politică Socială, Sănăta-te și Consumatori; Consiliul Competitivitate (piață internă, industrie, cercetare și spațiu); Consiliul Transporturi, Telecomunicații și Energie; Consiliul Agricultură și Pes-cuit; Consiliul Mediu; și Consiliul Educație, Tineret, Cultură și Sport.

Ordinea de zi a diverselor formațiuni ale Consiliului a reflectat realitatea unui an de tranziție instituțională între două Comisii și două adunări ale Parlamentului. În aceas-tă privință, activitatea legislativă, care a înregistrat un vârf în cursul lunilor ianuarie, februarie și martie, corespunzătoare ultimelor luni ale mandatului Parlamentului, a scăzut în lunile ulterioare și s-a concentrat pe domenii în care procedura de codecizie nu este procedura decizională standard, cum ar fi relațiile externe, impozitarea și afacerile economice.

Antonis Samaras, prim‑ministrul Greciei (în stânga), alături de Martin Schulz, președintele Parlamentului European, susține o conferință de presă pe tema încheierii mandatului Președinției elene a Consiliului din prima jumătate a anului 2014. Strasbourg (Franța), 2 iulie.


Președinția italiană a urmărit o agendă ambițioasă în ceea ce privește chestiunile instituționale în a doua jumătate a anului, în vederea însoțirii procesului de tranziție instituțională. În această perspectivă, Președinția a înființat grupul „Prietenii Președinției”, cu mandatul de a analiza funcționarea sistemului UE și capacitatea acestuia de a da curs într-un mod eficient agendei strategice adoptate de Consiliul European din iunie. Grupul s-a reunit de patru ori și a discutat o serie de chestiuni de natură orizontală, precum principiile subsidiarității și proporționalității și conferirea de competențe, rolul parlamentelor naționale, funcționarea trilogurilor, actele delegate și de punere în aplicare, programarea legislativă interinstituțională și funcționarea Consiliului. Președinția a prezentat un raport privind rezultatul acestor discuții în ca-drul Consiliului Afaceri Generale din luna decembrie.

Consiliul Afaceri Generale a reprezentat forumul central pentru discutarea măsurilor de îmbunătățire a performanței instituțiilor fără reformarea tratatelor. În mod concret, discuțiile din cadrul Consiliului au scos în evidență sprijinul pentru revizuirea acordului interinstituțional din 2003 privind o mai bună legiferare și actualizarea înțelegerii co-mune privind codeciziile. În ceea ce privește programarea interinstituțională, Consiliul s-a angajat într-o discuție cu Comisia pe tema inițiativelor prioritare pentru programul anual de lucru pentru 2015. În paralel, au fost inițiate consultări trilaterale între Parla-ment, Consiliu și Comisie în vederea elaborării unui cadru pentru programarea interinstituțională și stabilirea priorităților.

Matteo Renzi, prim‑ministrul italian, prezintă programul

Președinției italiene a Consiliului pentru a doua jumătate a anului 2014 în Parlamentul European.

Strasbourg (Franța), 2 iulie.


A intrat în vigoare un nou sistem de votare cu majoritate dublă în cadrul Consiliului (a statelor membre și a populației), instituit prin Tratatul de la Lisabona. Noul sistem a modificat distribuția ponderii voturilor între statele membre. Pe termen mediu, modificarea normelor ar putea avea un efect și asupra modelelor de votare și a strategiilor de coaliție în cadrul Consiliului.

POPULAȚIA UTILIZATĂ PENTRU STABILIREA PONDERII DREPTURILOR DE VOT ALE FIECĂRUI STAT MEMBRU ÎN CADRUL CONSILIULUI, 2014

Stat membru Populație (× 1 000)Procent din populația totală

a Uniunii

Germania 80 523,7 15,93

Franța 65 633,2 12,98

Regatul Unit 63 730,1 12,61

Italia 59 685,2 11,81

Spania 46 704,3 9,24

Polonia 38 533,3 7,62

România 20 057,5 3,97

Țările de Jos 16 779,6 3,32

Belgia 11 161,6 2,21

Grecia 11 062,5 2,19

Republica Cehă 10 516,1 2,08

Portugalia 10 487,3 2,07

Ungaria 9 908,8 1,96

Suedia 9 555,9 1,89

Austria 8 451,9 1,67

Bulgaria 7 284,6 1,44

Danemarca 5 602,6 1,11

Finlanda 5 426,7 1,07

Slovacia 5 410,8 1,07

Irlanda 4 591,1 0,91

Croația 4 262,1 0,84

Lituania 2 971,9 0,59

Slovenia 2 058,8 0,41

Letonia 2 023,8 0,40

Estonia 1 324,8 0,26

Cipru 865,9 0,17

Luxemburg 537,0 0,11

Malta 421,4 0,08

Total 505 572,5 100

Prag pentru majoritatea calificată 328 622,1 65


Comisia Europeană

În ultimul an din mandatul său, a doua Comisie Barroso a pus un accent foarte puter-nic pe elaborarea și punerea în aplicare a legislației. Mai exact, Comisia a identificat propunerile prioritare în materie de stimulare a creșterii care trebuiau finalizate până la sfârșitul legislaturii parlamentare și i-a ajutat pe colegiuitori să finalizeze lucrările cu privire la un număr foarte mare de propuneri importante, în special finalizarea uniunii bancare, piața unică și agenda digitală. Totodată, Comisia s-a asigurat că no-ile programe de finanțare ale UE în cadrul CFM 2014-2020 vor deveni rapid operaționale, în special cele care vizează combaterea șomajului în rândul tinerilor. Ea și-a continuat, de asemenea, activitatea pentru aprofundarea uniunii economice și monetare și consolidarea cooperării cu statele membre și între acestea pentru reali-zarea obiectivelor strategiei Europa 2020 prin intermediul semestrului european. În plus, Comisia a facilitat acordul cu privire la Mecanismul unic de rezoluție și lansarea Mecanismului unic de supraveghere, care a avut loc în noiembrie.

Ea a profitat de această ocazie pentru a analiza pe termen mai lung și a pregăti strategii pentru o serie de sectoare-cheie: energie și schimbări climatice, o politică industrială modernă, politicile în domeniul justiției și afacerilor interne și statul de drept.

În urma alegerilor europene, vicepreședinții Comisiei Viviane Reding, Antonio Tajani și Olli Rehn și comisarul Janusz Lewandowski au obținut mandate în Parlament. Ei au fost înlocuiți de Martine Reicherts (Justiție, drepturi fundamentale și cetățenie), Fer-dinando Nelli Feroci (Industrie și antreprenoriat), Jyrki Katainen (Afaceri economice și monetare și euro) și Jacek Dominik (Programare financiară și buget) de la 18 iulie până la sfârșitul mandatului celei de a doua Comisii Barroso.


După zece ani la conducerea Comisiei, președintele aflat la sfârșit de mandat, José Manuel Barroso, a subliniat că, în fața a numeroase provocări – constituționale, finan-ciare și economice, dar și externe –, UE a rămas unită și deschisă și este mai puterni-că și mai bine pregătită pentru viitor decât înainte de aceste crize. UE și zona euro s-au dezvoltat, competențele UE au crescut, democrația a fost consolidată, iar Comi-sia și BCE au primit noi competențe importante în materie de guvernanță economică. Președintele aflat la sfârșit de mandat a subliniat, de asemenea, că UE și-a luat în serios responsabilitățile externe și globale, dând un răspuns bazat pe principii și pe valori la criza din Ucraina, asumându-și rolul de lider pentru soluționarea crizei Ebola, dar și printr-o politică climatică puternică, eforturi susținute pentru dezvoltare și pentru vecinătatea sa și o agendă ambițioasă în domeniul comerțului. Concluzia președintelui a fost că UE își poate atinge obiectivele prin cooperare între instituțiile sale, nu prin confruntare, chiar dacă procesul democratic din UE poate fi uneori foarte îndelungat. El a reamintit, în acest sens, relația specială a Comisiei sale cu Parlamen-tul și cooperarea sa cu herman Van Rompuy, primul președinte al Consiliului European.

Pe baza celor zece priorități enumerate în orientările politice prezentate de noul președinte al Comisiei, Jean-Claude Juncker (6), și a schimburilor cu celelalte instituții, noua Comisie a adoptat primul său program de lucru la 16 decembrie.

Jean‑Claude Juncker, președintele nou ales al Comisiei Europene, prezintă noul colegiu al comisarilor și programul acestora în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European de la Strasbourg (Franța) din 22 octombrie.


Activitatea Comisiei în 2015 se va axa în continuare pe locuri de muncă, creștere și investiții, în special ca urmare a planului de investiții prezentat în noiembrie, precum și pe un pachet privind piața unică digitală și un cadru strategic pentru uniunea ener-giei. Programul de lucru pentru 2015 este o dovadă a angajamentului Comisiei pentru o mai bună legiferare, cuprinzând o listă de acțiuni identificate în cadrul programului Comisiei privind o reglementare adecvată (REFIT). El include totodată o listă cu pro-punerile pe care Comisia intenționează să le retragă sau să le modifice în urma unei examinări aprofundate a tuturor propunerilor aflate în prezent în dezbaterea Parla-mentului European și a Consiliului. După adoptarea programului de lucru pentru 2015, Comisia intenționează să coopereze îndeaproape cu Parlamentul și cu Consiliul pentru a înregistra progrese rapide cu privire la propunerile majore.

Noul colegiual comisarilor 2014-2019și portofoliile acestora

Jean-Claude JunckerPREȘEDINTE

Kristalina GeorgievaVICEPREȘEDINTEBuget și resurse umane

Valdis DombrovskisVICEPREȘEDINTEMoneda euro și dialog social

Johannes HahnPolitica europeană de vecinătate și negocieri în vederea extinderii

Miguel Arias CañetePolitici climatice și energie

Frans TimmermansPRIM�VICEPREȘEDINTEO mai bună legiferare, relații interinstituționale, statul de drept și Carta drepturilor fundamentale

Andrus AnsipVICEPREȘEDINTEPiața unică digitală

Jyrki KatainenVICEPREȘEDINTELocuri de muncă, creștere, investiții și competitivitate

Cecilia MalmströmComerț

Federica MogheriniVICEPREȘEDINTEÎnalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate

Maroš ŠefčovičVICEPREȘEDINTEUniunea energiei

Günther OettingerEconomie digitală și societate digitală

Neven MimicaCooperare internațională și dezvoltare


Cele trei instituții depun eforturi în vederea îmbunătățirii programării comune pentru a aborda în mod optim provocările cu care se confruntă Europa. Comisia s-a angajat să prezinte o propunere privind un nou acord interinstituțional referitor la o mai bună legiferare în 2015, care poate include o secțiune în domeniul programării interinstituționale.

Marianne ThyssenOcuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă

Karmenu VellaMediu, afaceri maritime și pescuit

Phil HoganAgricultură și dezvoltare rurală

Elżbieta BieńkowskaPiață internă, industrie, antreprenoriat și IMM-uri

Corina CrețuPolitică regională

Pierre MoscoviciAfaceri economice și financiare, impozitare și vamă

Vytenis AndriukaitisSănătate și siguranță alimentară

Jonathan HillStabilitate financiară, servicii financiare și uniunea piețelor de capital

Věra JourováJustiție, consumatori și egalitate de gen

Margrethe VestagerConcurență

Christos StylianidesAjutor umanitar și gestionarea crizelor

Dimitris AvramopoulosMigrație, afaceri interne și cetățenie

Violeta BulcTransporturi

Tibor NavracsicsEducație, cultură, tineret și sport

Carlos MoedasCercetare, știință și inovare

Jean‑Claude Juncker, președintele Comisiei Europene (în stânga), însoțit de Margaritis Schinas, principalul purtător de cuvânt al Comisiei începând cu 1 noiembrie, oferă informații mass‑media în urma primei ședințe a colegiului noii Comisii, care a avut loc la 5 noiembrie. Clădirea Berlaymont, Bruxelles (Belgia).


Curtea de Justiție a Uniunii Europene

Curtea de Justiție și Tribunalul au pronunțat hotărâri importante, în diverse domenii ale legislației UE. hotărârile expuse în cele ce urmează prezintă un interes deosebit.

Cetățenia Uniunii Europene

C-333/13 (7), Dano – pentru a avea acces la anumite prestații sociale, resortisanții altor state membre pot să invoce egalitatea de tratament cu resortisanții statului membru gazdă numai dacă șederea lor respectă condițiile prevăzute de Directiva 2004/38/CE privind libera circulație a cetățenilor UE (8). Potrivit acestei directive, statul membru gazdă nu este obligat să acorde asistență socială în cursul primelor trei luni de ședere. În cazul în care perioada de ședere este mai mare de trei luni, dar mai mică de cinci ani, persoanele inactive din punct de vedere economic trebuie să aibă suficiente resurse proprii. Prin urmare, Directiva 2004/38/CE și Regulamentul (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială (9) nu se opun reglementării unui stat membru în temeiul căreia resortisanți ai altor state membre sunt excluși de la beneficiul anumitor „prestații speciale în numerar de tip necontribu-tiv”, deși aceste prestații sunt garantate resortisanților statului membru gazdă care se află în aceeași situație, în măsura în care acești resortisanți ai altor state membre nu beneficiază de un drept de ședere în temeiul directivei în statul membru gazdă.

Libera circulație a mărfurilor

C-573/12 (10), Ålands Vindkraft – articolul 34 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) nu se opune unei reglementări naționale care prevede alocarea unor certificate negociabile producătorilor de energie electrică din surse regenerabile de energie luând în considerare doar energia electrică din aceste surse produsă pe teri-toriul statului membru în cauză și care impune furnizorilor și anumitor utilizatori de energie electrică o obligație de a remite autorității competente, anual, un anumit număr de astfel de certificate corespunzător unei cote-părți din totalul livrărilor sau al utilizării de energie electrică ale acestora, în caz contrar trebuind să plătească o taxă specifică.

Clădirea principală a Curții de Justiție a Uniunii Europene din

Luxemburg.


Apropierea legislației

Drepturile de autor și drepturi conexeC-201/13 (11), Deckmyn și Vrijheidsfonds – în temeiul Directivei 2001/29/CE privind drepturile de autor și drepturile conexe (12), dacă o parodie transmite un mesaj discri-minatoriu (de exemplu, prin înlocuirea personajelor originale cu persoane care poartă voaluri și persoane de culoare), titularii de drepturi asupra operei parodiate au, în principiu, un interes legitim de a se asigura că lucrarea lor nu este asociată cu un astfel de mesaj.

C-117/13 (13), Eugen Ulmer – potrivit aceleiași Directive 2001/29/CE, un stat membru poate autoriza bibliotecile să digitalizeze, fără consimțământul titularilor de drepturi, cărțile cuprinse în colecțiile lor, pentru a le pune la dispoziție în locuri pentru lectură electronică. Statul membru poate, cu anumite limite și condiții, printre care plata unei compensații echitabile pentru titularii de drepturi, să permită utilizatorilor să imprime pe hârtie sau să stocheze pe un stick USB cărțile digitalizate de către bibliotecă.

Protecția datelor cu caracter personalC-131/12 (14), Google Spain și Google – în conformitate cu Directiva 95/46/CE pri-vind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (15), operatorul motorului de căutare este obligat, în anumite împrejurări, să elimine de pe lista de rezultate afișată în urma unei căutări efectuate plecând de la numele unei persoane linkurile către paginile web publicate de terți și care conțin informații referitoare la această persoană. Curtea a clarificat faptul că motoarele de căutare sunt operatori de date cu caracter personal și că motoarele de căutare, cum este Google, nu pot eluda așadar obligațiile care le revin în conformitate cu legislația europeană atunci când prelucrează date cu carac-ter personal. Propunerea din 2012 a Comisiei privind reforma în materie de protecție a datelor introduce în mod explicit dreptul de a fi uitat. Pentru mai multe detalii pri-vind această hotărâre, a se vedea secțiunea privind protecția datelor din capitolul 4.

C-293/12 și C-594/12 (16), Digital Rights Ireland și Seitlinger și alții – prin faptul că prevede păstrarea datelor privind comunicațiile electronice și furnizarea de informații extrem de precise despre viața privată a persoanelor ale căror date sunt păstrate și prin faptul că autorizează autoritățile naționale competente să acceseze aceste date, directiva privind păstrarea datelor (17) constituie o ingerință deosebit de gravă în drepturile fundamentale la respectarea vieții private și la protecția da-telor cu caracter personal. Prin adoptarea directivei privind păstrarea datelor, legiu-itorul Uniunii a depășit limitele impuse de respectarea principiului proporționalității. Ingerința de amploare și deosebit de gravă a directivei în drepturile fundamentale în discuție nu este încadrată în mod precis de dispoziții care să permită garantarea faptului că ea este limitată efectiv la strictul necesar. În plus, directiva nu prevede garanții suficiente care să permită asigurarea unei protecții eficiente a datelor păstrate împotriva riscurilor de abuz, precum și împotriva oricărui acces și a oricărei utilizări ilicite a acestor date.


Politica socialăC-167/12 (18), D., și C-363/12 (19), Z. – potrivit Directivei 92/85/CEE privind introdu-cerea de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și a sănătății la locul de muncă în cazul lucrătoarelor gravide, care au născut de curând sau care alăp-tează (20) și Directivei 2006/54/CE privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă (21), statele membre nu sunt obligate să acorde mamelor benefi-ciare care au avut un copil datorită unui contract de reproducere umană asistată prin intermediul unei mame surogat, indiferent dacă sunt mamele biologice ale copiilor sau dacă le-a fost conferită autoritatea părintească permanentă și totală cu privire la copii, un concediu plătit echivalent cu concediul de maternitate.

C-176/12 (22), Association de médiation sociale – articolul 27 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, referitor la dreptul lucrătorilor la informare și consultare, nu este suficient în sine pentru a conferi persoanelor un drept care poate fi invocat pentru a lăsa neaplicată o dispoziție națională care contravine Directivei 2002/14/CE de stabilire a unui cadru general de informare și consultare a lucrătorilor din Comunitatea Europeană (23).

Politica economică

C-270/12 (24), Regatul Unit/Parlamentul și Consiliul – Curtea a constatat că compe-tențele conferite unei agenții a UE, Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (AEVMP), de regulamentul privind vânzarea în lipsă și anumite aspecte ale swapurilor pe riscul de credit (25) sunt delimitate în mod precis și pot fi supuse unui control jurisdicțional în raport cu obiectivele stabilite de autoritatea care a delegat competențele respective. Curtea a concluzionat că aceste competențe sunt compati-bile cu TFUE și că articolul 114 din TFUE constituie un temei juridic corespunzător.

Afaceri interne

C-473/13 și C-514/13 (26), Bero și Bouzalmate, și C-474/13 (27), Pham – conform di-rectivei privind returnarea (28), luarea în custodie publică în scopul îndepărtării resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală trebuie să se efectueze, de regulă, în centre specializate de cazare. Rezultă că autoritățile naționale responsa-bile de aplicarea acestei cerințe trebuie să fie în măsură să ia în custodie publică resortisanții țărilor terțe în centre de cazare specializate, indiferent de structura ad-ministrativă sau constituțională a statului membru de care țin autoritățile respective.

C-129/14 PPU (29), Spasic – condiția suplimentară prevăzută în Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen (CAAS), potrivit căreia principiul ne bis in idem este aplicabil numai dacă prima pedeapsă pronunțată a fost executată, este în curs de executare sau nu mai poate fi executată conform legilor părții care a pronunțat sentința, constituie o restrângere a principiului ne bis in idem care este compatibilă cu articolul 50 din Carta drepturilor fundamentale.


Libera circulație a persoanelor

C-58/13 și C-59/13 (30), Torresi – faptul că un resortisant al unui stat membru care a obținut o diplomă universitară în acest stat se deplasează într-un alt stat membru pentru a obține titlul de avocat și, ulterior, se întoarce în statul membru al cărui re-sortisant este pentru a exercita în acesta profesia de avocat sub titlul profesional dobândit în celălalt stat membru reprezintă realizarea unuia dintre obiectivele Direc-tivei 98/5/CE privind stabilirea avocaților (31) și nu constituie o exercitare abuzivă a dreptului de stabilire. Nici împrejurarea că depunerea cererii de înscriere în tabloul avocaților a avut loc la scurt timp după obținerea titlului profesional în statul membru de origine nu constituie un abuz de drept, întrucât nu există nicio cerință în directiva menționată referitoare la existența unei perioade de experiență practică în statul membru de origine.

Libertatea de a presta servicii, Spațiul Economic European

C-83/13 (32), Fonnship și Svenska Transportarbetarförbundet – o societate stabilită într-un stat parte la Acordul privind Spațiul Economic European (SEE) și care este proprietara unei nave ce arborează pavilionul unei țări terțe se poate prevala de libe-ra prestare a serviciilor atunci când prestează servicii de transport maritim dinspre sau către un stat parte la acordul respectiv, cu condiția ca, datorită exploatării navei respective, această societate să poată fi calificată drept prestator al acestor servicii și ca destinatarii acestora să fie stabiliți în alte state părți la acordul amintit decât cel în care este stabilită societatea menționată.

Impozitare directă

C-80/12 (33), Felixstowe Dock and Railway Company și alții – articolele 49 și 54 din TFUE trebuie interpretate în sensul că se opun unei legislații a unui stat membru în temeiul căreia este posibil ca o societate rezidentă care face parte dintr-un grup să obțină transferul pierderilor înregistrate de o altă societate rezidentă care face parte dintr-un consorțiu atunci când o „societate de legătură”, care face parte atât din acest grup, cât și din acest consorțiu, are rezidența de asemenea în statul membru respectiv, și aceasta independent de rezidența societăților care dețin, ele însele sau prin intermediul unor societăți intermediare, capitalul societății de legă-tură sau al altor societăți vizate de transferul pierderilor, atunci când acea legislație exclude o astfel de posibilitate în situația în care societatea de legătură este stabi-lită în alt stat membru.


Instituții

C-292/11 P (34), Comisia/Portugalia – în contextul recuperării unei penalități cu titlu cominatoriu fixate de Curtea de Justiție, Comisia nu poate evalua conformitatea cu dreptul Uniunii a unei reglementări naționale pe care Curtea de Justiție nu a exami-nat-o în prealabil. Într-adevăr, competența exclusivă a Curții de a se pronunța cu privire la conformitatea unei legislații naționale cu dreptul Uniunii ar fi afectată de o competență a Comisiei de a face o astfel de evaluare și a Tribunalului de a verifica legalitatea acesteia.

C-427/12 (35), Comisia/Parlamentul și Consiliul – atunci când legiuitorul Uniunii confe-ră Comisiei, într-un act legislativ, o competență delegată în temeiul articolului 290 alineatul (1) din TFUE, Comisia este chemată să adopte norme care completează sau modifică elemente neesențiale ale acestui act. În conformitate cu articolul 290 aline-atul (1) al doilea paragraf, obiectivele, conținutul, domeniul de aplicare și durata de-legării de competențe trebuie să fie definite în mod expres de actul legislativ care conferă o astfel de delegare. Această cerință implică faptul că atribuirea unei competențe delegate urmărește adoptarea unor norme care se înscriu în cadrul de reglementare definit de actul legislativ de bază. În schimb, în cazul în care același legiuitor conferă Comisiei o competență de executare în temeiul articolului 291 aline-atul (2) din TFUE, Comisia este chemată să precizeze conținutul unui act legislativ pentru a asigura punerea sa în aplicare în condiții uniforme în toate statele membre. Legiuitorul Uniunii dispune de o putere de apreciere atunci când decide să atribuie Comisiei o competență delegată în temeiul articolului 290 alineatul (1) din TFUE sau o competență de executare în temeiul articolului 291 alineatul (2) din TFUE. În consecință, controlul jurisdicțional se limitează la erorile vădite de apreciere cu privire la aspectul dacă legiuitorul Uniunii a putut să considere în mod rezonabil că, pe de o parte, cadrul juridic pe care l-a stabilit în actul legislativ de bază trebuie, în vederea punerii sale în aplicare, doar să fie precizat, fără a fi necesare modificarea și comple-tarea sa cu privire la elemente neesențiale, și, pe de altă parte, că dispozițiile acelui act legislativ de bază impun condiții uniforme de punere în aplicare.


Banca Centrală Europeană

Principalele decizii luate în 2014

Mandatul principal al BCE este de a menține stabilitatea prețurilor. De asemenea, BCE acționează ca principala autoritate financiară, cu scopul de a proteja stabilitatea fi-nanciară și de a promova integrarea financiară europeană. Stabilitatea prețurilor este definită ca o creștere anuală a prețurilor de consum mai mică, dar aproape egală cu 2 % pe termen mediu. Cu o inflație care a scăzut la 0,5 % și în condițiile unor riscuri persistente de evoluție negativă a creșterii economice în 2014, BCE a trebuit să rela-xeze orientarea politicii monetare pentru a evita o perioadă prea lungă de inflație scăzută. Politica monetară a BCE a acționat în două direcții: elaborarea unei orientări expansioniste în condițiile unei inflații scăzute și ale unei încetiniri a activității econo-mice și repararea procesului de transmisie astfel încât efectele sale să atingă efectiv întreprinderile și gospodăriile.

BCE a acționat în mod decisiv pe ambele fronturi. Aceasta a redus ratele dobânzii progresiv – prima oară în iunie, a doua oară în septembrie. Cu ambele ocazii, rata dobânzii BCE pentru principalele operațiuni de refinanțare ale Eurosistemului a fost redusă cu 10 puncte de bază, ajungând la o valoare minimă de 0,05 %. Rata dobânzii pentru facilitatea de creditare marginală a fost redusă, în două etape, cu 45 de puncte de bază, până la 0,30 %, iar rata dobânzii pentru facilitatea de depozit, cu un total de 20 de puncte de bază, până la −0,20 %. În plus, BCE a lansat o serie de măsuri pentru ca orientarea sa să devină mai expansionistă și să furnizeze un sprijin sporit pentru creditare pentru economia zonei euro. Cel mai important în acest sens este noul pachet de măsuri pentru facilitarea creditării.

Acest pachet include operațiunile țintite de refinanțare pe termen mai lung ale BCE (TLTRO), care includ stimulente integrate pentru a încuraja băncile să acorde împru-muturi întreprinderilor. El include, de asemenea, noi programe de achiziționare directă de titluri de înaltă calitate garantate cu active și de obligațiuni garantate. Totodată, aceste măsuri îndeplinesc un obiectiv mai amplu: ele permit BCE să continue orienta-rea politicii în timp ce ratele dobânzii sunt la limita inferioară.

Mario Draghi, președintele Băncii Centrale Europene, încadrat de Vítor Constâncio, vicepreședintele BCE (în stânga), și de Christine Graeff, director general pentru comunicare al BCE (în dreapta), la conferința de presă de după reuniunea Consiliului guvernatorilor din 6 noiembrie.


Programele de achiziționare a activelor, împreună cu seria de TLTRO care urmează să fie realizate până în iunie 2016, vor avea un impact considerabil asupra bilanțului Eurosistemului, care ar trebui să se apropie de dimensiunile pe care le avea la înce-putul anului 2012. Consiliul guvernatorilor a repetat în numeroase rânduri, inclusiv în momentul adoptării de noi măsuri, că angajamentul său de a utiliza instrumente neconvenționale suplimentare în cadrul mandatului său pentru a face față riscurilor aferente unei perioade prea îndelungate de inflație scăzută este unanim.

Lituania se alătură zonei euro

La 23 iulie, Consiliul a aprobat solicitarea Lituaniei de a adera la zona euro de la 1 ianuarie 2015. Litas a încetat să aibă curs legal la 16 ianuarie 2015.

Odată cu introducerea monedei euro în Lituania, toate cele trei state baltice fac parte acum din uniunea monetară. Acesta este un mare avantaj pentru zona euro, printre altele deoarece demonstrează atractivitatea sa. Dar aderarea la zona euro nu se rea lizează numai din considerente economice, ci este un angajament ferm față de valorile europene.

Noi proceduri pentru o zonă euro mai largă

Aderarea Lituaniei la zona euro a declanșat o modificare a drepturilor de vot în cadrul Consiliului guvernatorilor BCE. Sistemul de rotație prevăzut în tratatele UE trebuia să fie pus în aplicare de îndată ce numărul guvernatorilor depășea 18. Acest nou sistem va ajuta Consiliul guvernatorilor să își mențină capacitatea de a acționa chiar dacă numărul de țări din zona euro și, împreună cu acesta, numărul membrilor Consiliului guvernatorilor, crește în continuare.

Toți membrii Consiliului guvernatorilor vor continua să participe la ședințe și să aibă dreptul de a se exprima. În ceea ce privește discuțiile, prin urmare, nu există nicio modificare. Întrucât Consiliul guvernatorilor ia cele mai multe decizii pe bază de con-sens, într-un spirit de cooperare, procesul de luare a deciziilor nu ar urma să se mo-difice în esență, dar ar câștiga în eficiență.

În plus, începând cu luna ianuarie 2015, reuniunile Consiliului guvernatorilor pentru a discuta chestiuni de politică monetară se desfășoară într-un nou ciclu de șase săptă-mâni. Reuniunile dedicate altor politici decât cea monetară sunt în continuare organi-zate cel puțin o dată pe lună.

De asemenea, BCE a decis să publice în mod regulat rapoarte ale reuniunilor de poli-tică monetară ale Consiliului guvernatorilor, începând cu cea din ianuarie 2015.

Noul sediu al Băncii Centrale Europene, la Frankfurt pe Main

(Germania).

Afiș al campaniei lansate de Banca Centrală Europeană și de

Banca Națională a Lituaniei pentru a marca aderarea

Lituaniei la zona euro, precum și introducerea noii bancnote

de 10 euro.


Curtea de Conturi Europeană

Curtea de Conturi Europeană (CCE) este instituția creată prin TFUE cu scopul de a efectua auditul finanțelor Uniunii Europene. În calitate de auditor extern al Uniunii Europene, Curtea joacă rolul de gardian independent al intereselor financiare ale cetățenilor Uniunii și contribuie la îmbunătățirea gestiunii financiare a UE.

În 2014, Curtea a publicat cel de al 37-lea raport anual cu privire la execuția bugetu-lui UE (36), care se referă la exercițiul financiar 2013. Pentru fondurile europene de dezvoltare, se publică un raport anual separat.

Bugetul general al Uniunii Europene se decide anual de către Consiliu și Parlamentul European. Raportul anual al Curții, alături de rapoartele speciale ale acesteia, furni-zează o bază pentru procedura de descărcare de gestiune, prin care Parlamentul European decide dacă Comisia și-a îndeplinit în mod satisfăcător responsabilitățile în materie de execuție a bugetului. Curtea transmite raportul său anual parlamen-telor naționale, simultan cu transmiterea acestuia către Parlamentul European și către Consiliu. Partea centrală a raportului anual o constituie declarația de asigura-re a Curții („DAS”) cu privire la fiabilitatea conturilor consolidate ale Uniunii Europe-ne și la legalitatea și regularitatea operațiunilor (denumită în raport „regularitatea operațiunilor”).

CCE a aprobat conturile Uniunii Europene din 2013, dar a subliniat că gestionarea cheltuielilor UE trebuie îmbunătățită în continuare, atât la nivelul UE, cât și în statele membre. În raportul său anual pe 2013, CCE avertizează că sistemul bugetar este prea concentrat pe cheltuirea fondurilor și trebuie să pună un accent mai mare pe obținerea de rezultate. De exemplu, potrivit Curții, în perioada de cheltuieli 2007-2013, alegerea proiectelor care urmau să beneficieze de fonduri UE s-a axat în primul rând pe plata fondurilor UE disponibile, în al doilea rând pe respectarea normelor și doar în al treilea rând, și într-o măsură limitată, pe rezultate și impact.

Vítor Manuel da Silva Caldeira, președintele Curții de Conturi Europene (în dreapta), alături de Lazaros Stavrou Lazarou, membru al Curții de Conturi Europene (în stânga), la conferința de presă pe tema raportului anual pentru 2013 referitor la bugetul UE, desfășurată la Centrul internațional de presă din Bruxelles (Belgia) la 5 noiembrie.


Cu toate acestea, Curtea a emis un aviz fără rezerve cu privire la fiabilitatea conturi-lor UE. Ea a recunoscut că, în timp ce colectarea veniturilor UE a fost lipsită de erori, pentru cheltuielile UE, rata de eroare estimată a fost de 4,7 % (comparativ cu 4,8 % în 2012). Trebuie remarcat faptul că estimarea ratei de eroare nu constituie un indiciu al fraudei, al ineficienței sau al risipei, ci al sumelor care nu ar fi trebuit plătite din bugetul UE, deoarece nu au fost utilizate în conformitate cu normele UE. Majoritatea erorilor au apărut în domenii de cheltuieli în care gestiunea este partajată între sta-tele membre și Comisie. Cele două domenii de cheltuieli care au conținut cele mai multe erori au fost din nou, pe de o parte, politica regională, energia și transporturile, cu o rată de eroare estimată de 6,9 %, și, pe de altă parte, dezvoltarea rurală, mediul, pescuitul și sănătatea, cu 6,7 %. În domeniile care fac obiectul gestiunii partajate, rata de eroare estimată a fost de 5,2 %, față de 3,7 % pentru programele de cheltu-ieli în principal gestionate direct de către Comisie. Rata de eroare estimată pentru cheltuielile administrative ale UE a fost de doar 1 %.


Comitetul Economic și Social European

În cadrul celor nouă sesiuni plenare ale sale din 2014, Comitetul Economic și Social European (CESE) a formulat 154 de avize, dintre care 35 au fost avize din proprie inițiativă și nouă avize exploratorii (trei solicitate de Comisie, unul de Parlament și cinci de Consiliu), precum și două rapoarte de informare. În 2014, dl henri Malosse, președintele CESE, a pus accentul pe reformarea metodelor de lucru ale Comitetului, prin reducerea numărului de avize emise, îmbunătățind în același timp calitatea, im-pactul și posibilitățile de follow-up. CESE a înființat o serie de grupuri de lucru cu scopul de a reforma procedurile în vederea îmbunătățirii activității sale. Grupurile de lucru au abordat impactul avizelor CESE, rolul său în legătură cu etapa de evaluare a impactului propunerilor Comisiei și rolul său în ceea ce privește inițiativele cetățenilor. Luis Planas Puchades a fost ales secretar general al CESE în octombrie 2014.

Unul dintre principalele aspecte discutate de CESE în 2014 a fost evaluarea la jumă-tatea perioadei a strategiei Europa 2020. Discuțiile au avut ca subiect criza financiară și răspunsul la aceasta, șomajul, în special șomajul în rândul tinerilor, relansarea investițiilor și reechilibrarea poverii guvernanței economice în obiectivele strategiei Europa 2020. CESE a dezbătut, de asemenea, provocări politice majore ale UE precum viitorul Uniunii, noua politică industrială și modelul agricol european. Negocierile transatlantice cu Statele Unite au fost un subiect de prim-plan pe agenda sa. Instituția și-a sărbătorit cea de a 500-a reuniune plenară și a comemorat cea de a 25-a ani-versare a căderii Cortinei de fier.

În 2014, CESE și-a întărit inițiativa Going local („activități la nivel local”) și a sporit numărul de activități desfășurate în statele membre. Comitetul a organizat conferințe pe următoarele teme: „Stimularea inovării pentru progres social”, „Consolidarea competitivității industriale europene”, „Stimularea creșterii și a ocupării forței de muncă prin îmbunătățirea infrastructurilor TIC și a benzii largi”, „O nouă politică in-dustrială pentru Europa” și „Îndatorarea excesivă a gospodăriilor – O strategie euro-peană împotriva îndatorării excesive”.

Vot în cadrul celei de a 500‑a sesiuni plenare a Comitetului Economic și Social European, care a avut loc la Bruxelles (Belgia) la 9 și 10 iulie. Pe ecran apare președintele CESE, Henri Malosse.


Comitetul Regiunilor

În cadrul celor cinci sesiuni plenare ale sale din 2014, Comitetul Regiunilor (CoR) a formulat 57 de avize, dintre care 22 au fost avize din proprie inițiativă și șase avize prospective (două au fost solicitate de Comisie și patru de Președințiile Consiliului). De asemenea, CoR a adoptat patru rezoluții importante privind situația din Ucraina, guvernanța pe mai multe niveluri în Europa, cea de a 20-a aniversare a CoR și comu-nicarea Comisiei privind un plan de investiții pentru Europa (37).

În iunie, CoR l-a ales pe dl Michel Lebrun (PPE/Belgia) în calitate de președinte pentru perioada rămasă din cea de a doua perioadă de doi ani și jumătate a mandatului actual (2013-2015). Catiuscia Marini (PSE/Italia) a fost aleasă vicepreședinte al CoR pentru perioada rămasă. Procedura pentru alegerea unui nou secretar general a fost, de asemenea, finalizată cu desemnarea dlui Jiří Buriánek în luna iunie, acesta începându-și mandatul în luna septembrie.

Prin intermediul platformei sale de monitorizare dedicate, CoR a continuat să eva-lueze Strategia UE pentru creștere și ocuparea forței de muncă Europa 2020 din punctul de vedere al regiunilor și al orașelor din UE, în special prin publicarea unui studiu conținând o analiză intermediară a strategiei. CoR a subliniat faptul că rolul autorităților locale și regionale în cadrul semestrului european ar trebui să fie consolidat.

În 2014, activitățile CoR au sporit în aproape toate domeniile. De exemplu, în ceea ce privește impactul CFM 2014-2020, CoR a instituit un comitet ad-hoc pentru chestiu-nile bugetare, care a oferit un cadru pentru dezbaterea avizelor privind utilizarea bu-getului UE, a proiectului de buget pe 2015 și a evoluției bugetului. În plus, rolul teri-torial al politicii de coeziune a UE a fost dezbătut în mod frecvent. În aprilie, CoR a adoptat o rezoluție pe tema Cartei privind guvernanța pe mai multe niveluri în Euro-pa (38), care solicită ca toate nivelurile de guvernanță să pună în aplicare valorile, principiile și mecanismele guvernanței pe mai multe niveluri prin consolidarea abor-dării ascendente necesare pentru creșterea responsabilității democratice. Criza finan-ciară a rămas în centrul atenției în 2014, accentul punându-se în special pe șomajul în rândul tinerilor și pe viitorul UE.

Pentru a sărbători cea de a 20-a aniversare a instituției, CoR a organizat cel de al șaselea summit al regiunilor și orașelor, care a avut loc la Atena (Grecia) în luna martie. Summitul s-a axat pe eforturile depuse la nivel european, național, regional și local pentru o redresare generatoare de locuri de muncă.

În 2014, CoR a organizat o serie de alte evenimente importante, cum ar fi Open Days – Ediția a 12-a a Săptămânii Europene a Regiunilor și Orașelor, organizată îm-preună cu Comisia. Deviza acesteia a fost „Crescând împreună – Investiții inteligente în slujba cetățenilor”. Acest eveniment a atras participanți din sferele administrativă și universitară din diferite regiuni și orașe, care au luat parte la seminarii și ateliere.

Sesiune plenară a Comitetului Regiunilor. Bruxelles (Belgia),

17 ianuarie.


Banca Europeană de Investiții

Banca Europeană de Investiții (BEI) este cel mai mare debitor și creditor multilateral ca volum din lume, oferind fonduri și expertiză pentru proiecte de investiții solide și sustenabile. Banca este deținută de cele 28 de state membre ale UE și reprezintă interesele acestora, colaborând îndeaproape cu Comisia și cu celelalte instituții ale UE și contribuind la obiectivele de politică ale Uniunii în domeniul locurilor de muncă, al creșterii, al investițiilor, al inovării și al competitivității. De asemenea, BEI contribuie la realizarea obiectivelor UE în materie de politică externă și de dezvoltare.

În 2014, respectându-și angajamentele asumate în contextul majorării capitalului BEI, banca a continuat creșterea activității de creditare, cu o valoare-țintă a contrac-telor încheiate de 73 de miliarde EUR (39), bazându-se în special pe rolul său consul-tativ tot mai important și pe mai multe parteneriate importante între Comisie și BEI. Grupul BEI include, de asemenea, Fondul European de Investiții (FEI), a cărui acti-vitate principală constă în acordarea de finanțare inovatoare pentru întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri). În 2014, capitalul FEI a fost majorat la 4,5 miliarde EUR, pentru a întări capacitatea sa de creștere a calității creditului.

În urma adoptării CFM 2014-2020, un acord-cadru financiar și administrativ (ACFA) a fost semnat între Comisie și BEI în luna iunie. Comisia, împreună cu Grupul BEI și statele membre, a pus la punct noi instrumente financiare, cum ar fi Programul pentru competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (COSME) pentru creștere, locuri de muncă și coeziune socială, mecanismul „Conectarea Europei” și instrumentele din cadrul programului Life+ pentru infrastructură și instrumente finan-ciare comune care combină capacitatea de partajare a riscurilor și de creditare a bugetului UE și cea a bugetului BEI, cum ar fi Orizont 2020 pentru cercetare, dezvol-tare și inovare. Pentru detalii cu privire la inițiativa Comisiei privind planul de investiții în valoare de 315 miliarde EUR, în care BEI are un rol esențial, a se vedea capitolul 3.

În 2014, au fost dezvoltate noi soluții inovatoare de finanțare pentru IMM-uri, desti-nate să răspundă priorităților politice specifice ale UE și ale statelor membre, cum ar fi șomajul în rândul tinerilor, inovarea, facilitarea comerțului, microfinanțarea și relan-sarea pieței securitizărilor a IMM-urilor europene. De exemplu, inițiativa privind IMM-urile permite statelor membre participante să combine utilizarea fondurilor structurale și de investiții europene cu contribuții ale Comisiei din cadrul secțiunilor dedicate ale instrumentelor financiare ale programului COSME și/sau Orizont 2020, susținute de contribuții ale grupului BEI. Prima propunere, care implementează inițiativa privind IMM-urile în Spania, a fost aprobată de Consiliul de administrație în noiembrie.

În plus, activitățile de creditare ale BEI în afara UE reprezintă aproximativ 10 % din volumul împrumuturilor anuale. În 2014, a fost adoptat noul mandat al BEI privind împrumuturile externe, care prevede o garanție a UE pentru activitățile externe ale BEI cu un plafon de 27 de miliarde EUR pentru perioada 2014-2020 și subplafoane per regiune pentru țările aflate în etapa de preaderare, țările vizate de politica de vecinătate, Asia, America Latină și Africa de Sud. Acesta include, de asemenea, posi-bilitatea unui plafon suplimentar de 3 miliarde EUR, pe baza evaluării la jumătatea perioadei din 2016.

Werner Hoyer, președintele Băncii Europene de Investiții, la conferința de presă anuală a băncii, desfășurată la Bruxelles (Belgia) la 19 februarie.


Ombudsmanul European

În 2014, 59,6 % din anchetele inițiate de Ombudsmanul European au avut ca obiect Comisia. Aceasta se datorează naturii atribuțiilor Comisiei și faptului că multe dintre deciziile și propunerile sale au un impact direct sau indirect asupra cetățenilor.

Comisia a primit 194 de noi anchete din partea Ombudsmanului (cu excepția celor privind Oficiul European pentru Selecția Personalului și Oficiul European de Luptă Antifraudă) și a trimis 345 de răspunsuri referitoare la toate anchetele deschise, in-clusiv la cele care au început în anii anteriori și care erau încă în derulare în 2014.

Plângerile investigate de Ombudsman au vizat mai multe domenii de activitate, inclu-siv legalitatea (aplicarea normelor de fond și/sau a normelor procedurale), solicitarea de informații, echitatea și respectarea unui termen rezonabil pentru luarea deciziilor și cererile de acces al publicului la documente.

În octombrie 2013, un nou Ombudsman, Emily O’Reilly, a preluat această funcție. Prin urmare, anul 2014 a fost primul său an complet de mandat. Deoarece durata man-datului Ombudsmanului este identică cu durata mandatului Parlamentului, o nouă invitație de depunere a candidaturilor a fost publicată în septembrie 2014. A existat un singur candidat, Ombudsmanul în funcție, Emily O’Reilly. Ea a fost realeasă de Parlament cu o largă majoritate în luna decembrie.

Dna O’Reilly are o viziune foarte proactivă a rolului Ombudsmanului. Ea a declarat că intenționează să se axeze pe „probleme sistemice” și pe „anchete strategice” și să facă uz deplin de competențele sale în vederea creșterii impactului și a vizibilității Ombudsmanului.

José Manuel Barroso, la acel moment președintele Comisiei

Europene (primul din dreapta), și Martin Schulz, președintele

Parlamentului European (primul din stânga), au participat la

evenimentul interactiv online Your wish list for Europe (Lista

dorințelor dumneavoastră pentru Europa), organizat la Bruxelles

(Belgia) în martie de către Emily O’Reilly, Ombudsmanul European

(a doua din dreapta), în apropierea alegerilor europene

din luna mai.


Agenții descentralizate

Comisia a urmărit, în strânsă cooperare cu rețeaua agențiilor, punerea în aplicare a foii sale de parcurs privind acțiunile întreprinse ca urmare a abordării comune a Par-lamentului, a Consiliului și a Comisiei privind agențiile descentralizate ale UE (40), adoptată în 2012.

În plus, Comisia a propus adaptarea guvernanței Colegiului European de Poliție (CEPOL) la principiile stabilite în abordarea comună, în contextul revizuirii actului de instituire a CEPOL.

Agențiile descentralizate ale UE au aproximativ 7 500 de angajați și au primit o contribuție de la bugetul UE de aproximativ 814 milioane EUR în 2014.


Rolul parlamentelor naționale pe scena europeană

Ca și în anii precedenți, în 2014, dialogul politic cu parlamentele naționale a consti-tuit cel mai important element al relațiilor Comisiei cu acestea. Majoritatea celor 41 de camere ale parlamentelor naționale din UE au folosit acest canal de comunicare cu Comisia, prezentând 504 avize (față de 621 în 2013).

Numărul avizelor motivate din partea parlamentelor naționale care prezintă o presu-pusă încălcare a principiului subsidiarității a ajuns la 20 în 2014 (față de 88 în 2013), reprezentând mai puțin de 4 % din numărul total de avize primite (14 % în 2013). În plus, în 2014 nu a fost declanșată procedura cartonașului galben sau a cartonașului portocaliu.

Scăderea numărului de contribuții scrise poate fi atribuită reducerii activității legisla-tive în cursul unui an în care au avut loc alegerea unui nou Parlament și a unei noi Comisii. Cu toate acestea, parlamentele naționale și-au demonstrat angajamentul permanent de a participa la discuții despre afacerile europene în general și despre propunerile legislative în particular. Acest lucru a fost demonstrat și de discuțiile din cadrul conferințelor și al reuniunilor interparlamentare.

Conferința organelor specializate în afaceri comunitare ale parlamentelor din Uniunea Europeană (COSAC) a rămas principalul forum interparlamentar. Au avut loc două reuniuni ale președinților, precum și două reuniuni plenare. În cadrul reuniunii plenare de la Atena, în luna iunie, a fost adoptată o contribuție, la care Comisia a răspuns în luna octombrie, comentând observațiile COSAC referitoare la alegerile europene, la Ucraina, la deficitul social în UE și la strategia europeană privind ocuparea forței de muncă. Contribuția adoptată de plenul COSAC la Roma în luna decembrie se referea la revizuirea la jumătatea perioadei a strategiei Europa 2020, la rolul parlamentelor naționale și al Parlamentului European în procesul de luare a deciziilor în cadrul UE, la rolul UE în bazinul mediteraneean și în Europa de Est și la relațiile dintre parlamen-tele naționale și agențiile UE.

În luna ianuarie a avut loc cea de a doua săptămână parlamentară europeană, la care au participat membri ai Parlamentului European, ai parlamentelor naționale și ai Co-misiei. În această săptămână a avut loc și cea de a doua conferință interparlamenta-ră prevăzută la articolul 13 din pactul bugetar. A treia conferință în temeiul articolu-lui 13 a avut loc la Roma (Italia) în luna septembrie.

Au fost organizate conferințe interparlamentare pentru politica externă și de securi-tate comună și politica de securitate și apărare comună la Atena, în aprilie, și la Roma, în noiembrie.

În cursul anului, unele camere ale parlamentelor naționale au prezentat propuneri privind modalitățile de consolidare a rolului parlamentelor naționale, în special în ceea ce privește procesul legislativ, mecanismul de control al subsidiarității și coope-rarea interparlamentară.


Mai multă transparență: o fereastră larg deschisă către cetățeni

Registrul de transparență

Registrul de transparență (41), o inițiativă comună a Parlamentului și a Comisiei, oferă cetățenilor un acces direct și unic la informații privind entitățile implicate în activități care vizează influențarea procesului decizional la nivelul UE, interesele urmărite și resursele investite în activitățile respective. În 2014, aproximativ 7 000 de organizații au fost înregistrate și, prin urmare, supuse unui cod de conduită care include un me-canism de reclamații și măsuri aplicabile în caz de nerespectare.

O revizuire a registrului de transparență realizată de un grup de lucru la nivel înalt a condus la noi îmbunătățiri ale funcționării registrului și ale informațiilor cuprinse în acesta, contribuind astfel la o mai mare transparență în materie de reprezentare a intereselor în interiorul UE.

În luna aprilie a fost adoptat un acord interinstituțional revizuit (42), care se va aplica începând cu 1 ianuarie 2015.

În aprilie, Parlamentul a adoptat, de asemenea, o decizie de aprobare a modificării acordului interinstituțional privind registrul de transparență și de anexare a acestui acord la propriul său regulament de procedură. În același timp, Parlamentul a reiterat apelul său privind „înregistrarea obligatorie în ceea ce privește desfășurarea unor activități de lobby în instituțiile UE”. Parlamentul a invitat Comisia să prezinte, până la sfârșitul anului 2016, o propunere legislativă de instituire a unui astfel de registru obligatoriu.

Accesul publicului la documente

Tot în materie de transparență, în luna martie, Parlamentul a adoptat o rezoluție re-feritoare la accesul publicului la documente. Deși textul viza să evalueze anii 2011-2013, el conține și o serie de concluzii generale, inclusiv necesitatea ca toate instituțiile să adopte o abordare mai proactivă a transparenței, punând cât mai multe categorii de documente la dispoziția publicului pe site-urile lor internet. În ceea ce privește anumite aspecte specifice, textul invită instituțiile să asigure o mai mare transparență a trilogurilor, organizând reuniunile în public și publicând documentația într-un mediu online standardizat și ușor accesibil, în mod automat și fără a aduce atingere derogărilor enumerate la articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 (43). Textul solicită totodată Comisiei să crească gradul de transparență al grupurilor de experți și al grupurilor din cadrul procedurii de comitologie, organizând în public reuniunile acestora și publicând informații privind apartenența, procedurile, documentele, voturile și deciziile, fiind indicat ca toate acestea să fie publicate online într-un format standard. De asemenea, Comisia a fost îndemnată să îmbunătățească și să pună pe deplin în aplicare orientările interne privind recrutarea experților și rambursările.


Mai multă transparență în raport cu cetățenii

În primele zile ale mandatului său, Comisia Juncker a hotărât să sporească transparența angajându-se să publice informații legate de persoanele care se întâl-nesc cu membrii Comisiei, ai cabinetelor și cu directorii generali. Această inițiativă privind transparența, care reprezintă o parte importantă a orientărilor politice formu-late de președintele Juncker și publicate în luna iulie, constă în două decizii ale Comi-siei (44) care îi permit acesteia să publice pe site-ul său numele organizațiilor și ale persoanelor care desfășoară activități independente întâlnite în cadrul reuniunilor bilaterale, precum și data, locul și subiectele de discuție. Măsuri similare pentru a crește gradul de transparență și a acorda un acces mai mare la documente au fost luate în legătură cu negocierile referitoare la un TTIP cu Statele Unite (45). În primele săptămâni ale mandatului său, noua Comisie a ținut promisiunea făcută de președintele său de a fi mai deschisă și mai transparentă, indicând o nouă abordare pentru următorii cinci ani. Această inițiativă va fi urmată, în 2015, de o propunere a Comisiei privind un acord interinstituțional cu Parlamentul și cu Consiliul pentru crea-rea, la nivelul celor trei instituții, a unui registru obligatoriu al persoanelor care desfășoară activități de lobby.

NOTE(1) http://ec.europa.eu/priorities/docs/pg_ro.pdf

(2) Concluziile Consiliului European, 27 iunie 2014 (http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/RO/ec/143489.pdf).

(3) Propunere de regulament privind producerea și punerea la dispoziție pe piață a materialului de reproducere a plantelor (legea privind materialul de reproducere a plantelor), COM(2013) 262.

(4) Anexa II la Regulamentul de procedură al Parlamentului European.

(5) Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare (JO C 321, 31.12.2003).

(6) http://ec.europa.eu/about/juncker-commission/docs/pg_ro.pdf

(7) hotărârea Curții de Justiție din 11 noiembrie 2014 în cauza C-333/13, Dano (http://curia.europa.eu/juris/liste.jsf?language=ro&num=C-333/13).

(8) Directiva 2004/38/CE privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora (JO L 158, 30.4.2004).

(9) Regulamentul (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială (JO L 166, 30.4.2004).

(10) hotărârea Curții de Justiție din 1 iulie 2014 în cauza C-573/12, Ålands Vindkraft (http://curia.europa.eu/juris/liste.jsf?language=ro&num=C-573/12).

(11) hotărârea Curții de Justiție din 3 septembrie 2014 în cauza C-201/13, Deckmyn și Vrijheidsfonds (http://curia.europa.eu/juris/liste.jsf?language=ro&num=C-201/13).

(12) Directiva 2001/29/CE privind armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor și drepturilor conexe în societatea informațională (JO L 167, 22.6.2001).

(13) hotărârea Curții de Justiție din 11 septembrie 2014 în cauza C-117/13, Eugen Ulmer (http://curia.europa.eu/juris/liste.jsf?language=ro&num=C-117/13).

(14) hotărârea Curții de Justiție din 13 mai 2014 în cauza C-131/12, Google Spain și Google (http://curia.europa.eu/juris/liste.jsf?language=ro&num=C-131/12).

(15) Directiva 95/46/CE privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (JO L 281, 23.11.1995).

(16) hotărârea Curții de Justiție din 8 aprilie 2014 în cauzele conexate C-293/12 și C-594/12, Digital Rights Ireland și Seitlinger și alții (http://curia.europa.eu/juris/liste.jsf?language=ro&num=C-293/12).

(17) Directiva 2006/24/CE privind păstrarea datelor generate sau prelucrate în legătură cu furnizarea serviciilor de comunicații electronice accesibile publicului sau de rețele de comunicații publice (JO L 105, 13.4.2006).

Ședința săptămânală a colegiului comisarilor din 25 noiembrie care a avut loc la sediul Parlamentului

de la Strasbourg (Franța) și în cadrul căreia Comisia a adoptat o

serie de decizii care vizau o transparență sporită.



http://ec.europa.eu/about/juncker-commission/docs/pg_ro.pdf








(18) hotărârea Curții de Justiție din 18 martie 2014 în cauza C-167/12, D. (http://curia.europa.eu/juris/liste.jsf?language=ro&num=C-167/12).

(19) hotărârea Curții de Justiție din 18 martie 2014 în cauza C-363/12, Z. (http://curia.europa.eu/juris/liste.jsf?language=ro&num=C-363/12).

(20) Directiva 92/85/CEE privind introducerea de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și a sănătății la locul de muncă în cazul lucrătoarelor gravide, care au născut de curând sau care alăptează (JO L 348, 28.11.1992).

(21) Directiva 2006/54/CE privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă (JO L 204, 26.7.2006).

(22) hotărârea Curții de Justiție din 15 ianuarie 2014 în cauza C-176/12, Association de médiation sociale (http://curia.europa.eu/juris/liste.jsf?language=ro&num=C-176/12).

(23) Directiva 2002/14/CE de stabilire a unui cadru general de informare și consultare a lucrătorilor din Comunitatea Europeană (JO L 80, 23.3.2002).

(24) hotărârea Curții de Justiție din 22 ianuarie 2014 în cauza C-270/12, Regatul Unit/Parlamentul și Consiliul (http://curia.europa.eu/juris/liste.jsf?language=ro&num=C-270/12).

(25) Regulamentul (UE) nr. 236/2012 privind vânzarea în lipsă și anumite aspecte ale swapurilor pe riscul de credit (JO L 86, 24.3.2012).

(26) hotărârea Curții de Justiție din 17 iulie 2014 în cauzele conexate C-473/13 și C-514/13, Bero și Bouzalmate (http://curia.europa.eu/juris/liste.jsf?language=ro&num=C-473/13).

(27) hotărârea Curții de Justiție din 17 iulie 2014 în cauza C-474/13, Pham (http://curia.europa.eu/juris/liste.jsf?language=ro&num=C-474/13).

(28) Directiva 2008/115/CE privind standardele și procedurile comune aplicabile în statele membre pentru returnarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală (JO L 348, 24.12.2008).

(29) hotărârea Curții de Justiție din 27 mai 2014 în cauza C-129/14 PPU, Spasic (http://curia.europa.eu/juris/liste.jsf?language=ro&num=C-129/14%20PPU).

(30) hotărârea Curții de Justiție din 17 iulie 2014 în cauzele conexate C-58/13 și C-59/13, Torresi (http://curia.europa.eu/juris/liste.jsf?language=ro&num=C-58/13).

(31) Directiva 98/5/CE de facilitare a exercitării cu caracter permanent a profesiei de avocat într-un stat membru, altul decât cel în care s-a obținut calificarea (JO L 77, 14.3.1998).

(32) hotărârea Curții de Justiție din 8 iulie 2014 în cauza C-83/13, Fonnship și Svenska Transportarbetarförbundet (http://curia.europa.eu/juris/liste.jsf?language=ro&num=C-83/13).

(33) hotărârea Curții de Justiție din 1 aprilie 2014 în cauza C-80/12, Felixstowe Dock and Railway Company și alții (http://curia.europa.eu/juris/liste.jsf?language=ro&num=C-80/12).

(34) hotărârea Curții de Justiție din 15 ianuarie 2014 în cauza C-292/11 P, Comisia/Portugalia (http://curia.europa.eu/juris/liste.jsf?language=ro&num=C-292/11%20P).

(35) hotărârea Curții de Justiție din 18 martie 2014 în cauza C-427/12, Comisia/Parlamentul și Consiliul (http://curia.europa.eu/juris/liste.jsf?language=ro&num=C-427/12).

(36) Raport al Curții de Conturi – Raportul anual referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2013 (JO C 398, 12.11.2014).

(37) Comunicare a Comisiei – Un plan de investiții pentru Europa, COM(2014) 903.

(38) http://cor.europa.eu/en/activities/governance/Documents/mlg-charter/ro.pdf

(39) Un raport conținând datele finale urmează să fie publicat în februarie 2015.

(40) http://europa.eu/agencies/documents/2012-12-18_roadmap_on_the_follow_up_to_the_common_approach_on_eu_decentralised_agencies_en.pdf

(41) http://ec.europa.eu/transparencyregister

(42) Acord între Parlamentul European și Comisia Europeană privind registrul de transparență pentru organizațiile și persoanele care desfășoară activități independente implicate în procesul de elaborare și de punere în aplicare a politicilor Uniunii (JO L 277, 19.9.2014).

(43) Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (JO L 145, 31.5.2001).

(44) Decizia Comisiei privind publicarea informațiilor referitoare la reuniunile dintre membrii Comisiei și organizații sau persoane care desfășoară activități independente, C(2014) 9051. Decizia Comisiei privind publicarea informațiilor referitoare la reuniunile dintre directorii generali din cadrul Comisiei și organizații sau persoane care desfășoară activități independente, C(2014) 9048.

(45) Commission communication concerning transparency in TTIP negotiations (Comunicarea Comisiei privind transparența în negocierile TTIP), C(2014) 9052.

CREDITE FOTO

Uniunea Europeană: paginile 248, 249, 251, 252, 253, 254, 255, 256, 259, 261, 262, 269, 271, 272, 274, 278Banca Centrală Europeană: pagina 267Banca Centrală Europeană/Robert Metsch: pagina 268Banca Europeană de Investiții: pagina 273







http://curia.europa.eu/juris/liste.jsf?language=ro&num=C-129/14%20PPU




http://curia.europa.eu/juris/liste.jsf?language=ro&num=C-292/11%20P


http://cor.europa.eu/en/activities/governance/Documents/mlg-charter/ro.pdf

http://europa.eu/agencies/documents/2012-12-18_roadmap_on_the_follow_up_to_the_common_approach_on_eu_decentralised_agencies_en.pdf

http://europa.eu/agencies/documents/2012-12-18_roadmap_on_the_follow_up_to_the_common_approach_on_eu_decentralised_agencies_en.pdf

http://ec.europa.eu/transparencyregister/info/homePage.do?locale=ro#ro

280

IANUARIELetonia adoptă moneda euro, devenind cel de al 18-lea stat membru al zonei euro.

Comisia Europeană adoptă orientări privind ajutoarele de stat pentru promovarea investițiilor de finanțare de risc.

Comisia propune un cadru pentru politica privind clima și energia pentru perioada de după 2020 și până în 2030, stabilind obiective în materie de energie și de climă pentru o economie a UE competitivă, sigură și cu emisii scăzute de dioxid de carbon.

Comisia recomandă aplicarea unor principii minime în cazul extracției gazelor de șist pentru a se asigura că există garanții corespunzătoare pentru mediu și climă în ceea ce privește „frackingul” (tehnica de fracturare hidraulică de volum mare).

Comisia adoptă pachetul privind politica industrială „Pentru o renaștere industrială europeană”.

Banca Centrală Europeană (BCE) inaugurează oficial noua bancnotă de 10 euro.

Programul Spaniei pentru sectorul financiar se încheie cu succes.

FEBRUARIEComisia adoptă orientări privind ajutoarele de stat destinate aeroporturilor și companiilor aeriene.

Miniștrii de finanțe din G20 și guvernatorii BCE convin să continue procesul de reforme în vederea unei creșteri economice mai puternice și mai echilibrate.

Intră în vigoare directiva privind deșeurile de echipamente electrice și electronice.

Comisia adoptă primul raport anticorupție al UE, care analizează situația din toate statele membre ale UE și descrie tendințele la nivelul UE.

Comisia publică un raport privind punerea în aplicare a abordării globale în materie de migrație și mobilitate în perioada 2012-2013.

MARTIEDirecția Generală Concurență a Comisiei primește Premiul pentru asigurarea respectării normelor acordat de publicația Global Competition Review în categoria „Cea mai bună agenție a anului – Europa”, pentru anul 2013.

Intră în vigoare regulamentul privind exportul și importul de produse chimice care prezintă risc.

Se difuzează știrea despre izbucnirea unui focar de Ebola în Africa de Vest, iar Comisia începe imediat să monitorizeze situația în cooperare cu Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) și cu Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și să conlucreze cu statele membre, OMS și alte organizații pentru a sprijini țările afectate.

Se lansează campania de sensibilizare pe tema drepturilor consumatorilor.

Consiliul European dedică cea mai mare parte a deliberărilor sale situației din Ucraina, economiei, energiei și schimbărilor climatice.

UE convine să furnizeze Ucrainei ajutoare în valoare de 11 miliarde EUR, alături de alte măsuri.

Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene susțin propunerea Comisiei privind Mecanismul unic de rezoluție, un pas crucial pentru finalizarea uniunii bancare.

UE emite obligațiuni pe zece ani, în valoare de 2,6 miliarde EUR, pentru Irlanda și Portugalia.

Comisia adoptă măsuri care să promoveze finanțarea participativă și alte finanțări pe termen lung pentru economia europeană.

Comisia adoptă un nou cadru pentru a aborda riscurile sistemice la adresa statului de drept din toate statele membre.

Se semnează capitolele politice ale acordului de asociere cu Ucraina.

CRONOLOGIE

IN CELE CE URMEAZĂ SUNT ENUMERATE UNELE DINTRE PRINCIPALELE EVENIMENTE ALE ANULUI 2014 DIN TOATE DOMENIILE DE POLITICĂ. ACEASTĂ CRONOLOGIE NU SE DOREȘTE A FI EXHAUSTIVĂ, IN CADRUL RAPORTULUI FIIND PREZENTATE IN DETALIU ȘI ALTE EVENIMENTE MARCANTE .

281C R O N O L O G I E

APRILIEComisia adoptă orientări privind ajutoarele de stat pentru protecția mediului și energie pentru perioada 2014-2020.

Comisia salută progresul realizat în direcția stabilirii unui tranzit al gazelor din Slovacia spre Ucraina.

Comisia adoptă directiva privind produsele din tutun, care urmărește să facă fumatul mai puțin atractiv pentru tineri și să reducă numărul de fumători din UE cu 2 % până în 2020.

Comisia adoptă regulamentul privind studiile clinice, care urmărește să creeze un mediu favorabil pentru desfășurarea studiilor clinice la cele mai înalte standarde de siguranță a pacienților.

Se lansează cu succes primul satelit pentru Copernicus, programul UE de observare a Pământului.

Grupul de experți referitor la un fond de rambursare a datoriei și eurobills își publică raportul final.

UE înființează un Corp voluntar european de ajutor umanitar pentru a oferi cetățenilor posibilitatea de se implica în acțiuni umanitare. Primele detașări de voluntari sunt planificate să aibă loc până la sfârșitul anului 2015.

Cel de al treilea summit la nivelul UE privind romii face un bilanț al strategiilor naționale de integrare a romilor și al impactului acestora asupra vieții comunităților de romi.

Egalitatea de șanse între femei și bărbați și emanciparea femeilor ocupă un loc prioritar în foaia de parcurs pentru 2014-2017 adoptată la summitul UE-Africa.

Se adoptă directiva privind înghețarea și confiscarea activelor provenite din săvârșirea de infracțiuni, care le oferă autorităților mijloace mai bune de confiscare a profiturilor ilegale.

MAIAu loc alegerile de constituire a celei de a opta legislaturi a Parlamentului European cu 751 de membri, în conformitate cu Tratatul de la Lisabona.

Are loc o reuniune informală a șefilor de stat sau de guvern după alegerile pentru Parlamentul European.

Comisia adoptă un cadru pentru ajutoarele de stat pentru cercetare, dezvoltare și inovare.

Comisia adoptă o comunicare privind strategia europeană pentru securitate energetică.

Intră în vigoare noua directivă modificată privind evaluarea impactului asupra mediului, care simplifică normele referitoare la evaluarea efectelor potențiale ale proiectelor asupra mediului înconjurător.

UE și China semnează un acord istoric de recunoaștere reciprocă și își intensifică cooperarea vamală.

Intră în vigoare directiva privind protecția prin măsuri de drept penal a monedei euro și a altor monede împotriva falsificării.

Comisia adoptă comunicarea privind foaia de parcurs pentru trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon până în 2050.

Portugalia își încheie programul de asistență financiară conform planului și fără un mecanism prestabilit de creditare preventivă.

Se semnează un memorandum de înțelegere pentru stabilirea unui program de asistență macrofinanciară pentru Ucraina.

Se semnează acordul interguvernamental privind Fondul unic de rezoluție.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene emite o hotărâre preliminară (hotărârea referitoare la „dreptul de a fi uitat”) care confirmă poziția Comisiei potrivit căreia trebuie respectată legislația UE privind protecția datelor atunci când societățile din afara UE prelucrează date cu caracter personal care au o legătură puternică cu UE și cu statele sale membre.

UE adoptă norme actualizate referitoare la competența judiciară și la recunoașterea hotărârilor judecătorești („Regulamentul Bruxelles I”), finalizând astfel cadrul juridic privind protecția prin brevet la nivelul întregii Europe.

Se adoptă regulamentul de stabilire a normelor de supraveghere a frontierelor maritime externe în contextul operațiunilor pe mare coordonate de Frontex.

IUNIESummitul G7 are loc pentru prima dată la Bruxelles.

Consiliul European adoptă cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030.

Jean-Claude Juncker este desemnat drept candidat pentru funcția de președinte al Comisiei.

Comisia prezintă o propunere care vizează combaterea sărăciei și sprijinirea dezvoltării durabile la nivel mondial, contribuind astfel la stabilirea poziției UE în negocierile internaționale privind obiectivele de dezvoltare durabilă.

Comisia și statele membre semnează acordul de achiziție comună pentru a putea achiziționa împreună vaccinuri pandemice și alte contramăsuri medicale în cazul unei amenințări transfrontaliere grave pentru sănătate.

Intră în vigoare norme noi în ceea ce privește sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii pentru activitățile de aviație pentru perioada 2013-2016.

Comisia propune recomandări specifice fiecărei țări pentru 26 de state membre în vederea stimulării creșterii sustenabile și a ocupării forței de muncă. Recomandările sunt ulterior aprobate de Consiliul European.

Comisia evaluează gradul de pregătire a opt state membre ale UE în vederea aderării la zona euro. Ea propune ca Lituania să adopte moneda unică în 2015.

BCE reduce ratele-cheie în scopul de a sprijini creșterea economică și creditarea economiei reale.

Intră în vigoare directiva UE privind drepturile consumatorilor, care consolidează aceste drepturi oriunde și ori de câte ori consumatorii își fac cumpărăturile în Europa – online sau în oraș.

Consiliul acordă Albaniei statutul de țară candidată la aderarea la UE.

Se semnează acordurile de asociere cu Georgia și cu Moldova.

Se semnează ultimele capitole restante ale acordului de asociere cu Ucraina.

Consiliul European stabilește orientările strategice pentru viitorul libertății, securității și justiției.

282

IULIELa 1 iulie are loc sesiunea plenară constitutivă a Parlamentului nou ales.

Comisia adoptă orientări privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate.

UE modifică directiva din 2009 privind siguranța nucleară, în scopul de a menține securitatea instalațiilor nucleare și pentru a consolida poziția de lider mondial deținută de Europa în domeniul securității nucleare.

Comisia prezintă acțiuni menite să îmbunătățească protecția și să asigure respectarea drepturilor de proprietate intelectuală.

Consiliul dă undă verde adoptării, la 1 ianuarie 2015, a monedei euro de către Lituania.

Jean-Claude Juncker este ales de Parlament, cu o mare majoritate, în funcția de președinte al noii Comisii.

Mii de persoane afectate de conflictul Israel-Gaza primesc ajutoare umanitare din partea UE.

AUGUSTConsiliul European îi alege pe Donald Tusk în funcția de președinte al său și pe Federica Mogherini în funcția de Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate.

În cadrul unei reuniuni speciale a Consiliului European, liderii europeni își propun să intensifice eforturile de stimulare a economiei UE.

Cu ocazia Zilei Mondiale a Asistenței Umanitare, UE atrage atenția asupra nivelului-record regretabil al violenței la adresa lucrătorilor umanitari. În fiecare lună, peste 30 de astfel de lucrători sunt uciși, răniți sau răpiți în timp ce ajută persoanele afectate de dezastre care le pun viața în pericol.

Rusia a decis să interzică importurile de anumite produse agricole din UE (și din Australia, Canada, Norvegia și Statele Unite). În vederea stabilizării piețelor, Comisia a răspuns cu o serie de măsuri specifice de sprijin al piețelor și cu un sprijin suplimentar pentru programele de promovare.

SEPTEMBRIEUE se află în fruntea unei inițiative internaționale împotriva vânătorii de balene din Islanda.

Comisia adoptă propuneri privind produsele medicinale de uz veterinar și hrana pentru animale cu adaos de medicamente, pentru a îmbunătăți sănătatea și bunăstarea animalelor, pentru a combate rezistența la antimicrobiene în UE și pentru a stimula inovarea.

Miniștrii G20 convin asupra unui prim set de recomandări pentru a aborda domenii-cheie din planul de acțiune al OCDE referitor la erodarea bazei impozabile și transferul profiturilor, care, odată puse în aplicare, urmează să garanteze o impozitare mai echitabilă și o concurență mai loială la nivel mondial.

Lideri mondiali reprezentând guvernele, întreprinderile și societatea civilă se reunesc la New York la summitul ONU privind schimbările climatice 2014 pentru a dezbate și pentru a stimula acțiunile de reducere a emisiilor, de consolidare a rezistenței la schimbările climatice și de mobilizare a voinței politice în vederea unui acord juridic semnificativ la Paris, în 2015.

Săptămâna Europeană a IMM-urilor (eveniment anual care promovează antreprenoriatul european în conformitate cu inițiativa în favoarea întreprinderilor mici, intitulată „Small Business Act”).

BCE reduce ratele principale ale dobânzilor într-un efort de a contracara inflația prea mică și de a stimula activitatea de creditare a băncilor.

Este pusă în circulație noua serie de bancnote de 10 euro.

Dat fiind că numărul de refugiați ca urmare a conflictului din Siria depășește trei milioane, UE își intensifică asistența, punând un accent deosebit pe ajutorarea copiilor afectați. UE își asumă rolul de lider în ceea ce privește răspunsul internațional la criza siriană, oferind un sprijin de peste 3,1 miliarde EUR până la sfârșitul anului 2014.

OCTOMBRIEComisia publică comunicarea privind testele de stres, care analizează reziliența sistemului energetic al UE în cazul unei eventuale crize în lunile următoare.

Consiliul European aprobă cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 propus de Comisie, alături de o serie de obiective care trebuie atinse până în 2030.

Se alocă 647 de milioane EUR din Mecanismul pentru interconectarea Europei unor proiecte-cheie de infrastructură energetică.

Cu sprijinul ferm al UE, un pachet de iarnă de 4,6 miliarde USD aprobat de Rusia și de Ucraina asigură aprovizionarea cu gaz a Ucrainei și, în cele din urmă, a Europei.

Consiliul European este dedicat în principal chestiunilor legate de energie și de schimbările climatice.

Primul caz secundar de boală provocată de virusul Ebola este confirmat în Europa – o asistentă medicală spaniolă care fusese implicată în tratarea unui pacient cu Ebola evacuat din Africa de Vest.

Parlamentul audiază candidații pentru Comisia Juncker.

Liderii europeni sprijină planurile de investiții ale viitoarei Comisii și subliniază nevoia de a se pune în aplicare inițiativele convenite pentru crearea de locuri de muncă, creștere economică și competitivitate.

Parlamentul alege Comisia Juncker.

Statele membre din zona euro prezintă proiectele de planuri bugetare pentru 2015 în conformitate cu normele de guvernanță economică.

Pentru a întări răspunsul comun la epidemia de Ebola, Consiliul European îl numește pe Christos Stylianides, comisarul pentru ajutor umanitar și răspuns la situații de criză, în funcția de coordonator al UE împotriva epidemiei de Ebola.

NOIEMBRIEComisia Juncker își începe mandatul la 1 noiembrie.

Intră în vigoare noul sistem de vot în Consiliu (o majoritate dublă, a statelor membre și a populației).

Intră în funcțiune Mecanismul unic de supraveghere pentru băncile din zona euro.

283C R O N O L O G I E

Consiliul adoptă oficial directiva privind acțiunile în despăgubire în materie de încălcare a normelor antitrust. Directiva va ajuta cetățenii și societățile să ceară despăgubiri în cazul în care sunt victime ale unor încălcări ale normelor antitrust ale UE, precum cartelurile sau abuzurile de poziție dominantă pe piață.

Are loc reuniunea la nivel înalt a G20 la Brisbane (Australia).

Comisia adoptă o inițiativă în domeniul transparenței, privind publicarea informațiilor referitoare la reuniunile cu organizațiile și persoanele care desfășoară activități independente. Această inițiativă constă în două decizii – una vizează membrii colegiului și consilierii acestora, iar cealaltă, directorii generali.

Comisia anunță detaliile unui plan de investiții în valoare de 315 miliarde EUR.

Comisia evaluează proiectele de planuri bugetare ale statelor membre din zona euro.

Analiza anuală a creșterii realizată de Comisie stabilește pilonii politicii economice și sociale pentru 2015 și recomandă reforme ale semestrului european.

Curtea de Justiție se pronunță în cauza Dano. Curtea a hotărât că autoritățile naționale pot refuza acordarea prestațiilor de asistență socială cetățenilor UE inactivi din punct de vedere economic originari din alte state membre care nu au suficiente resurse proprii pentru a beneficia de un drept de ședere.

Laureatul Premiului Saharov pentru libertate de gândire în 2014, doctorul Denis Mukwege, este invitat în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg pentru a i se înmâna acest premiu.

Comisia, împreună cu protecția civilă și poliția federală din Belgia, organizează un exercițiu de protecție civilă („ARETE 2014”) lângă Anvers, în cadrul căruia se simulează un complex atac chimic și terorist cu luare de ostatici, în scopul de a îmbunătăți capacitatea statelor membre de a face față crizelor majore și de a se coordona mai bine între ele.

DECEMBRIELa 1 decembrie își începe mandatul Donald Tusk, noul președinte al Consiliului European.

Intră în vigoare acordul de cooperare UE-Elveția în domeniul concurenței. Este prima oară când UE încheie un acord în acest domeniu care le permite celor două autorități în materie de concurență să facă schimb de elemente de probă obținute în cursul investigațiilor.

Consiliul European aprobă planul de investiții al Comisiei, în valoare de 315 miliarde EUR.

Legislația UE privind cooperarea polițienească și judiciară în materie penală este integrată în întregime în sistemul legislativ tradițional al UE, ceea ce înseamnă că, în privința aplicării și a implementării sale, Curtea de Justiție deține competență deplină. După ce optase să nu participe la cooperarea polițienească și judiciară în materie de măsuri penale, Regatul Unit optează să participe la 35 de astfel de măsuri.

Are loc Conferința ONU privind schimbările climatice de la Lima (Peru). UE consideră că rezultatul acestei conferințe este un pas înainte în negocierile în vederea unui acord mondial la Paris în 2015.

Eurogrupul aprobă cererea Greciei de prelungire tehnică, cu două luni, a programului său de sprijin financiar, precum și o linie de credit cu condiții mai stricte în cadrul Mecanismului european de stabilitate.

UE convine asupra unor norme modernizate pentru cazurile transfrontaliere de insolvență din UE, care vor favoriza o cultură „a salvării și a redresării” în Europa.

Are loc prima reuniune a Consiliului de asociere UE-Ucraina.

Grupul de lucru privind luptătorii teroriști străini din cadrul Forumului mondial privind combaterea terorismului își începe activitatea la Marrakesh (Maroc).

Reprezentanța Comisiei Europene în România

Str. Vasile Lascăr nr. 31

Sector 2

020492 București

ROMÂNIA

Telefon: +40 212035400

Fax: +40 213168808

E-mail: [email protected]

Biroul de Informare al Parlamentului European în România

Str. Vasile Lascăr nr. 31

Sector 2

020492 București

ROMÂNIA

Telefon: +40 213057986

Fax: +40 213157929

E-mail: [email protected]

INTRAȚI ONLINEInformații în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene sunt disponibile pe pagina de internet Europa:europa.eu

VIZITAȚI-NEPeste tot în Europa sunt sute de centre de informare locale despre UE.Puteți afla adresa centrului celui mai apropiat de dumneavoastră consultând pagina de internet:europedirect.europa.eu

SUNAȚI-NE SAU SCRIEȚI-NEEurope Direct este un serviciu care vă oferă răspunsuri la întrebările privind Uniunea Europeană. Puteți accesa acest serviciu apelând la numărul gratuit: 00 800 6 7 8 9 10 11 (anumiţi operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele cu prefixul 00800 sau taxează aceste apeluri) sau puteți apela, de asemenea, din afara granițelor UE, la: +32 22999696 sau prin poșta electronică, la: europedirect.europa.eu

CITIȚI DESPRE EUROPAPuteți găsi publicații despre UE accesând printr-un simplu clic site-ul internet al EU Bookshop:bookshop.europa.eu

Cum să intraţi în legătură cu UE

Puteți obține informații și broșuri în limba română despre Uniunea Europeană de la:

În toate statele membre ale Uniunii Europene există reprezentanțe ale Comisiei Europene și birouri ale Parlamentului European. Comisia Europeană are, de asemenea, delegații în alte țări din lume.

mailto:comm-rep-ro%40ec.europa.eu?subject=

mailto:epbucarest%40europarl.europa.eu?subject=

http://europa.eu/

http://europedirect.europa.eu

http://europedirect.europa.eu

http://bookshop.europa.eu/

Tbilisi

Bern

Tunis

Yerevan

Chișinău

Minsk

Moskva

Oslo

DimashqBeyrouth

Kyïv

AlgerRabat

London

København

Amsterdam

Wien

ΛευκωσίαLefkosíaLefkosa

Paris

MadridLisboa

Roma

ΑθήναAthína

București

Bratislava

Valletta

Tallinn

ZagrebLjubljana

СофияSofia

Vilnius

Budapest

Warszawa

Praha

Berlin

Ankara

HelsinkiHelsingfors

Stockholm

Baile Átha CliathDublin

Skopje

Rīga

BrusselBruxelles

Luxembourg

Reykjavík

Priština

Sarajevo

Beograd

Podgorica

Tiranë

Moldova

SakartveloAzərbaycan

Haїastan

Iran

Suisse

Libnan

(Azər.)

Svizzera

Schweiz

Città delVaticano

Liechtenstein

R.

San MarinoMonaco

Andorra

El DjazâirEl MaghrebTounis

Qazaqstan

Ukraїna

Belarus'

Rossija

SouriyaIraq

Norge

Luxembourg

Κύπρος

België

Belgique

KýprosKıbrıs

Slovenija

Polska

Magyarország

SlovenskoČeská

republika

Eesti

Latvija

Deutschland

Ireland

Portugal

Éire

България

Danmark

France

ΕλλάδαElláda

Hrvatska

Suomi

Sverige

Nederland

Österreich

Italia

Finland

LietuvaUnited Kingdom

Malta

Türkiye

România

Bulgaria

España Poranešnajugoslovenska

RepublikaMakedonija

Ísland

KosovoCrnaGora

Bosna iHercegovina

Shqipëria

Srbija

* UNSCR 1244 / ICJ 22.07.2010

0 500 km

Guyane(FR)

Guadeloupe(FR)

(FR)

Martinique(FR)

Mayotte(FR)

La Réunion(FR)

Canarias (ES)

Madeira (PT)

Açores (PT)

Suriname

Brasil

Paramaribo

Statele membre ale Uniunii Europene (2015)

ări candidate și poten�ial candidate

Uniunea Europeană

NA-AD

-15-001-RO-C (Print)

NA-AD

-15-001-RO-N

(PDF)

NA-AD

-15-001-RO-E (EPU

B)

Date post:	11-Jan-2016
Category:	Documents
Upload:	adrian
View:	89 times
Download:	0 times