n Ionela Nu]` Cristian Hostiuc R`zvan Voican I NVESTI}IA \n cele mai simple instrumente de economisire \n lei - depozite bancare la termen, titluri de stat sau chiar titluri de investi]ii ale fondurilor mutuale - a adus un cå[tig anual de peste 40%. |n schimb, dolarul a crescut anul trecut \n raport cu leul cu numai 21,87% \n termeni nominali. Dac` se adaug` [i dobånda bancar` net` la depozitele \n dolari, cu tendin]` de sc`dere pån` la 3-4%, rezult` un cå[tig pentru de]inerile \n dolari de maximum 26%. Raportarea la randa- mentul plasamentelor \n lei \nseam- n` c` cei care [i-au ]inut banii \n moneda na]ional` au cå[tigat \n echivalent dolari peste 15%. Cå[tigul a fost [i mai mare dac` banii au fost investi]i \n fonduri mutuale. Anali[tii cred c` [i \n 2002, cei care vor avea banii plasa]i \n in- strumente \n lei vor cå[tiga mai mult decåt cei care care vor alege dolarul sau chiar euro. Chiar dac` dobånzile bancare \n lei se vor afla pe o tendin]` de sc`dere, [i cursul leu/dolar va cre[te mult mai pu]in \n acest an fa]` de 2001. Tot anali[tii se a[teapt` la un randament \n echivalent dolari care s` dep`[easc` 10%, respectiv dublul [i chiar mai mult al unei dobånzi bancare. Dac` plasamentele \n lei pot aduce un cå[tig mai mare decåt cele \n dolari, \n schimb aceia[i dealeri spun c` pentru firme este mult mai avantajos s` se \mprumute \n valut` decåt \n moneda na]ional`. Dobånda bancar` la credite \n valut` este mai mic` decåt cea la credite \n lei, iar deprecierea leului fa]` de dolar, care de obicei compensa diferen]a pån` la dobånda \n valut`, este de a[teptat s` fie \n acest an mai redus`. „{i pentru acest an investi]iile \n lei vor aduce cele mai mari cå[tiguri, chiar dac` sunt [anse ca pån` la sfår[itul anului dobånzile bancare la lei s` coboare la 25%. S-a ajuns \n situa]ia de a fi mai rentabil s` plasezi bani \n lei [i s` te \mprumu]i \n dolari“, a afirmat Adrian Pårvulescu, arbitrajistul [ef al BCR. „Leul poate fi considerat cel mai bun plasament [i anul acesta, cel pu]in dup` datele pe care le avem pån` \n prezent. Dintre dolar [i euro, cred c` dolarul va aduce cå[tiguri mai avantajoase, mai ales c` la trendul urmat de cota]ii pe plan interna]ional se va ad`uga incertitu- dinea care persist` \n mintea romå- nilor \n ceea ce prive[te moneda european`“, spune Marius P`curari, dealer la West Bank. n Ionela Nu]` NOUA moned` european` [i-a f`cut intrarea [i pe pia]a romåneas- c`, noile bancnote [i monede euro fiind deja disponibile la ghi[eele b`ncilor [i la casele de schimb din 3 ianuarie. De[i euro este \nc` privit ca o curiozitate sau un suvenir, b`ncile au derulat deja mai multe tranzac]ii cu noua valut`. Astfel, cea mai mare banc` de pe pia]a romåneasc`, Banca Comer- cial` Romån`, a pus \n circula]ie, prin toate unit`]ile din ]ar`, \n primele dou` zile de tranzac]ii din 2002, peste cinci milioane de euro. „Primele dou` zile au decurs potrivit a[tept`rilor. Opera]iunile efectuate de clien]i pe euro [i valutele IN (valutele care dispar o dat` cu intrarea \n circula]ie a euro - marca ) au fost mult mai mari decåt \ntr-o zi obi[nuit`. Practic, BCR a pus \n circula]ie joi [i vineri peste 5 milioane de euro prin sucursalele sale din ]ar` [i din Bucure[ti“, a afirmat Cornel Cojocaru, purt`torul de cuvånt al BCR. {i la Banca Agricol`-Raiffeisen cererea de euro a fost destul de mare. „Am f`cut fa]` f`r` probleme tu- turor cererilor venite din partea clien]ilor no[tri persoane fizice, juridice [i de la alte b`nci pe pia]a interbancar`. La sfår[itul anului trecut Banca Agricol`-Raiffeisen a adus un prim transport cu 6 milioane de euro, din care \n jur de 300.000 euro au fost da]i b`ncilor mai mici cu care aveam \ncheiate conven]ii \n acest sens“, a declarat Horia Mih`lcescu, [eful departamentului comunicare din banc`. El a ad`ugat c` joi [i vineri de la casele de schimb ale B`ncii Agricole-Raiffeisen persoa- nele fizice au cump`rat 200.000 de euro, iar persoanele juridice au lansat ordine pentru cump`rarea a peste 800.000 de euro. Nu acela[i lucru se poate spune [i despre volumul tranzac]iilor de vånzare - cump`rare a euro la casele de schimb care nu apar]in b`ncilor. S~ |NCEPEM cu ce e la mod`: afacerile din IT&C. Din acest punct de vedere, spune Radu Enache, director general HP Romånia, „dezvoltarea serviciilor electronice va fi accelerat` o dat` cu apari]ia legii semn`turii electronice [i a modalit`]ilor de plat` prin Internet.“ Alte voci (Alexandru Hurdubaie, XNET) afirm` c` „actuala tendin]` pe pia]a telecomunica]iilor este convergen]a, iar Romånia cu siguran]` se va \ncadra \n aceea[i direc]ie. Aceasta presupune convergen]a re]elelor separate de telecomunica]ii \ntr-una singur` care poate transporta voce, video, date, consolidarea \ntre principalii furnizori de servicii de telecomunica]ii.“ Cu alte cuvinte, preg`ti]i banii, urmeaz` alte investi]ii- sau achizi]ii! {i totu[i, Mihai B`tråneanu, pre[edintele PCNET, spune c` „a sosit timpul cånd investi]iile inteligente din anii trecu]i (ADSL, CATV) vor \ncepe s` fie profitabile“. Sectoarele mai pu]in str`lucitoare nu sunt \ns` mai pu]in dinamice. Vånz`rile pe pia]a cimentului vor cre[te \n 2002 cu 5-10% fa]` de anul trecut, estimeaz` Albert Szabo, directorul diviziei de betoane [i agregate Holcim Romånia. |n ciuda sperieturii cu TVA, de la sfår[itul anului trecut, construc]iile a[teapt` o cre[tere peste cea (estimat`) a PIB, adic` 7-8% fa]` de anul trecut, cånd valoric pia]a a trecut pragul de 3 mld. $. Cel pu]in a[a spune Liviu Daschievici, directorul general al Asocia]iei Romåne a Antreprenorilor de Construc]ii. Vånz`rile de autovehicule ar putea ajunge \n acest an la 110.000 de unit`]i, cu 15-20% mai mult decåt anul trecut, ceea ce reprezint` o cre[tere superioar` anului 2001 - care [i el a fost un an mai bun decåt precedentul. Euro 3 va stimula vånz`rile de automobile de produc]ie intern`. ZF n INDEX DE COMPANII |N ACEST NUM~R AGRANA . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 7 ANTIBIOTICE. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4 ARO . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7 ASTRA ROMÅN~. . . . . . . . . . . . . . . . 4 BANC POST. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6 BANCA TRANSILVANIA . . . . . . . . . . 6 CEC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6 DAEWOO. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7 ELECTROAPARATAJ . . . . . . . . . . . . 4 EUROM BANK. . . . . . . . . . . . . . . . . . 6 EXCELENT. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4 IMPACT . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4 HP. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11 OLTCHIM. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4 PCNET. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11 SICOMED. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4 SOFTWIN. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11 TERAPIA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4 TOTALNET. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11 VIVENDI WATER. . . . . . . . . . . . . . . . 7 XNET . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11 Plaseaz` \n lei [i ia credite \n valut` Nu ne temem de importurile din UE Iarna se num`r` bobocii Argentina, gata s` dea drumul la peso PAGINA 8 vezi PAGINA 3, 7, 11 PAGINA 9 LUNI, 7 IANUARIE 2002 ANUL IV / NR. 782 12 PAGINI PRE}: 10.000 lei www.zf.ro AFACERI COMPANII Euro, un nou-n`scut \n focuri de artificii PAGINA 12 DIN SUMAR BURSE ZF / 1.532,07 Rasdaq / 827,89 BET / 778,64 Indicii bursieri (puncte) 4.01.2002 PAGINA 5 Ovidiu Radu „Vreau s` \nfrunt afirma]ia lor c` o cre[tere a taxelor ar ajuta ]ara. Nici peste cadavrul meu taxele nu vor cre[te.“ Pre[edintele american George W. Bush, despre propunerea democra]ilor, care sus]in c` o cre[tere a impozitelor ar putea contribui la refacerea economiei SUA. VALUTE C`uta]i euro? |ncerca]i \ntåi la b`nci DECLARA}IA ZILEI F Z ABONAMENTE 202.18.42 Continuare PAGINA 3 n DEFICITUL de cont curent de peste 1,6 miliarde de dolari la sfår[itul lui octombrie 2001 pune sub semnul \ntreb`rii ]inta anual` de 6% din PIB. PAGINA 3 n TRANZAC}II electrizante: Electroaparataj Bucure[ti vrea s` cumpere Electrotehnica Bucure[ti [i s` fac` un holding. |n spatele tranzac]iei se afl` fondul de investi]ii Broadhurst. PAGINA 4 n DUP~ „Sclava Isaura“ [i „Amigo“, rela]iile romåno- braziliene se vor consolida prin prezen]a pe str`zile festivalului de la Rio a automobilelor Aro, asamblate pe teritoriul statului sud-american. PAGINA 7 n COMISARUL european Günther Verheugen apreciaz` c` [i viitoarele ]`ri membre ale UE ar trebui s` adopte moneda euro. PAGINA 9 n ROL for savings, US dollar for credits. PAGE 10 Anul 2001 a fost anul leului, [i nu al dolarului. Este de a[teptat ca leul s` se aud` tare [i \n 2002. Cei care [i-au plasat economiile \n lei au avut de cå[tigat bine \n 2001, comparativ cu cei care au ales plasamentele \n dolari sau \n valute europene (m`rci, lire italiene). B~NCI n Ionela Nu]` PROBLEMELE B`ncii Romåne de Scont (BRS), intrat` din 3 ianuarie 2002 \n administrare special` im- pus` de Banca Na]ional` (BNR), \ncep s` se acutizeze. Dup` ce membrii fondatori ai b`ncii, dou` societ`]i de investi]ii financiare [i cåteva societ`]i comer- ciale din Bra[ov, au anun]at c` studiaz` posibilitatea unei con- testa]ii la decizia BNR de a institui administrarea special`, acum un grup de angaja]i ai b`ncii sunt hot`rå]i s` dea banca \n judecat` pentru c`, f`r` nici un fel de prea- viz, le-a schimbat locul de munc`, li s-a interzis intrarea \n sediul b`ncii din Bucure[ti [i le-au fost diminuate salariile. Pe 27 decembrie cei mai mul]i angaja]i ai centralei BRS din Bucu- re[ti, peste 20 de persoane, au primit un ordin intern, semnat de Rodica Dumitru \n calitate de pre[edinte interimar, prin care erau informa]i c` \ncepånd cu 3 ianuarie 2002 va trebui s` se prezinte la lucru la sediul B`ncii Romåne de Scont din Bra[ov, cheltuielile legate de stabilirea domiciliului urmånd s` fie suportate de c`tre ace[tia. |n plus, acestora li s-a interzis accesul \ncepånd de ast`zi \n sediul de pe B-dul Unirii nr.33. „De[i \ntr-o oarecare m`sur` ne a[teptam s` se ajung` undeva pe aici, dat` fiind situa]ia b`ncii, totu[i faptul c` am fost indirect for]a]i s` ne d`m demisia ne-a nemul]umit pe deplin. |n plus, interdic]ia de a intra \n sediul b`ncii de luni (n.r.-ast`zi) nu mi se pare prea ortodox`. Astfel, ne-am decis, pe de o parte, s` d`m banca \n judecat` pentru \nc`lcarea drepturilor noastre, [i, \n plus, luni de diminea]` s` ne prezent`m \n fa]a b`ncii [i s` \ncerc`m s` intr`m \n birourile noastre. Legea este oricum \n favoarea noastr`. Potrivit Deciziei nr. 253/18.09.2001, publi- cat` \n Monitorul Oficial nr.837 din 27.12. 2001 transferul \n interesul serviciului f`r` acordul persoanei angajate este ilegal“, a afirmat pentru Ziarul Financiar unul dintre angaja]ii b`ncii. BRS este \n administrare special` a BNR, iar \n func]ie de cum va merge banca \n urm`toarele luni [i de atragerea unor fonduri se va decide viitorul b`ncii, respectiv dac` scap` de faliment sau nu. Dup` 45 de zile, administratorul trebuie s` prezinte Consiliului de Administra]ie al BNR un raport despre starea b`ncii. Apoi, \n 15 zile, BNR trebuie s`-[i anun]e decizia. Administratorul special al B`ncii Romåne de Scont (BRS), numit de Consiliul de Administra]ie al BNR, este Ioan H\dan, reprezentant al Direc]iei de Supraveghere [i Control din BNR. Acesta este contestat de membrii fondatori, \ntrucåt ei spun c` oficialul BNR a f`cut parte din echipa b`ncii centrale care a supra- vegheat BRS anul trecut. Pre[edintele BRS, Teodor Nico- laescu, se afl` \n arestul Poli]iei, fiind cercetat pentru fraud` [i dela- pidare, el fiind acuzat c` ar fi substituit sume de bani apar]inånd deponen]ilor. Conform informa]iilor vehiculate, cei mai p`gubi]i sunt Po[ta Romån` [i societatea de asigurare Astra, la care se adaug` [i o societate de investi]ii financiare. BRS a apar]inut controversatului om de afaceri Sorin Ovidiu Våntu prin firma Gelsor. Nicolae Cintez`, [eful departamentului suprave- ghere bancar` din BNR, a afirmat c` Våntu ar fi unul din beneficiarii sumelor ie[ite din BRS. R`scoala salaria]ilor B`ncii Romåne de Scont UDMR a renun]at la varianta particip`rii la guvernare, avansat` la sfår[itul anului trecut, optånd pentru colaborarea cu PSD \n baza unui nou protocol care va fi negociat pån` la sfår[itul lunii. Rufele murdare nu se mai spal` doar \n familie Cur`]`toriile ecologice cu capital romånesc au ap`rut abia \n ultimii ani, avånd de \nfruntat atåt concuren]a celor cu capital str`in, cåt [i mentalitatea defensiv` a clientului obi[nuit cu serviciile Nuf`rul. PAGINA 2 2002: de unde vor veni cå[tigurile? Dup` un deceniu de men]inere a parit`]ii fa]` de dolar, peso-ul argentinian este foarte aproape de o devalorizare cu 30-40%. PAGINA 3 A[a spun autorit`]ile romåne. Cre[terea importurilor de produse industriale, ca urmare a elimin`rii taxelor vamale, este estimat` de MAE la numai 1%. Ca s` fim cinsti]i, nici noi nu [tim s` r`spundem cu siguran]` la \ntrebarea aceasta. {i totu[i, ceea ce putem face este s` arunc`m o privire pe cåteva pie]e care au promis anul trecut [i care, poate, se vor ]ine de cuvånt anul acesta. O parte a salaria]ilor din Bucure[ti a primit interzis la fostul loc de munc` Ovidiu Radu
Transcript
� Ionela Nu]`Cristian HostiucR`zvan Voican
INVESTI}IA \n cele mai simpleinstrumente de economisire \nlei - depozite bancare la termen,
titluri de stat sau chiar titluri deinvesti]ii ale fondurilor mutuale - aadus un cå[tig anual de peste 40%.
|n schimb, dolarul a crescut anultrecut \n raport cu leul cu numai21,87% \n termeni nominali. Dac` seadaug` [i dobånda bancar` net` ladepozitele \n dolari, cu tendin]` desc`dere pån` la 3-4%, rezult` uncå[tig pentru de]inerile \n dolari demaximum 26%. Raportarea la randa-mentul plasamentelor \n lei \nseam-n` c` cei care [i-au ]inut banii \nmoneda na]ional` au cå[tigat \nechivalent dolari peste 15%.
Cå[tigul a fost [i mai mare dac`banii au fost investi]i \n fondurimutuale. Anali[tii cred c` [i \n 2002,cei care vor avea banii plasa]i \n in-strumente \n lei vor cå[tiga mai multdecåt cei care care vor alege dolarulsau chiar euro.
Chiar dac` dobånzile bancare \n leise vor afla pe o tendin]` de sc`dere, [icursul leu/dolar va cre[te mult maipu]in \n acest an fa]` de 2001.
Tot anali[tii se a[teapt` la unrandament \n echivalent dolari care
s` dep`[easc` 10%, respectiv dublul[i chiar mai mult al unei dobånzibancare.
Dac` plasamentele \n lei pot aduceun cå[tig mai mare decåt cele \ndolari, \n schimb aceia[i dealeri spunc` pentru firme este mult maiavantajos s` se \mprumute \n valut`decåt \n moneda na]ional`. Dobåndabancar` la credite \n valut` este maimic` decåt cea la credite \n lei, iardeprecierea leului fa]` de dolar, care
de obicei compensa diferen]a pån` ladobånda \n valut`, este de a[teptat s`fie \n acest an mai redus`.
„{i pentru acest an investi]iile \n leivor aduce cele mai mari cå[tiguri,chiar dac` sunt [anse ca pån` lasfår[itul anului dobånzile bancare lalei s` coboare la 25%. S-a ajuns \nsitua]ia de a fi mai rentabil s` plasezibani \n lei [i s` te \mprumu]i \ndolari“, a afirmat Adrian Pårvulescu,arbitrajistul [ef al BCR.
„Leul poate fi considerat cel maibun plasament [i anul acesta, celpu]in dup` datele pe care le avempån` \n prezent. Dintre dolar [i euro,cred c` dolarul va aduce cå[tigurimai avantajoase, mai ales c` latrendul urmat de cota]ii pe planinterna]ional se va ad`uga incertitu-dinea care persist` \n mintea romå-nilor \n ceea ce prive[te monedaeuropean`“, spune Marius P`curari,dealer la West Bank.
� Ionela Nu]`
NOUA moned` european` [i-af`cut intrarea [i pe pia]a romåneas-c`, noile bancnote [i monede eurofiind deja disponibile la ghi[eeleb`ncilor [i la casele de schimb din 3ianuarie. De[i euro este \nc` privitca o curiozitate sau un suvenir,b`ncile au derulat deja mai multetranzac]ii cu noua valut`.
Astfel, cea mai mare banc` de pepia]a romåneasc`, Banca Comer-cial` Romån`, a pus \n circula]ie,prin toate unit`]ile din ]ar`, \nprimele dou` zile de tranzac]ii din2002, peste cinci milioane de euro.
„Primele dou` zile au decurspotrivit a[tept`rilor. Opera]iunileefectuate de clien]i pe euro [ivalutele IN (valutele care dispar odat` cu intrarea \n circula]ie a euro -marca ) au fost mult mai mari decåt\ntr-o zi obi[nuit`. Practic, BCR apus \n circula]ie joi [i vineri peste 5milioane de euro prin sucursalelesale din ]ar` [i din Bucure[ti“, aafirmat Cornel Cojocaru, purt`torulde cuvånt al BCR.
{i la Banca Agricol`-Raiffeisencererea de euro a fost destul demare.
„Am f`cut fa]` f`r` probleme tu-turor cererilor venite din parteaclien]ilor no[tri persoane fizice,juridice [i de la alte b`nci pe pia]ainterbancar`.
La sfår[itul anului trecut BancaAgricol`-Raiffeisen a adus un primtransport cu 6 milioane de euro, dincare \n jur de 300.000 euro au fostda]i b`ncilor mai mici cu careaveam \ncheiate conven]ii \n acestsens“, a declarat Horia Mih`lcescu,
[eful departamentului comunicaredin banc`. El a ad`ugat c` joi [ivineri de la casele de schimb aleB`ncii Agricole-Raiffeisen persoa-nele fizice au cump`rat 200.000 deeuro, iar persoanele juridice aulansat ordine pentru cump`rarea apeste 800.000 de euro.
Nu acela[i lucru se poate spune [idespre volumul tranzac]iilor devånzare - cump`rare a euro la caselede schimb care nu apar]in b`ncilor.
S~ |NCEPEM cu ce e la mod`:afacerile din IT&C. Din acest punct devedere, spune Radu Enache, directorgeneral HP Romånia, „dezvoltareaserviciilor electronice va fi accelerat` odat` cu apari]ia legii semn`turiielectronice [i a modalit`]ilor de plat`prin Internet.“ Alte voci (AlexandruHurdubaie, XNET) afirm` c` „actualatendin]` pe pia]a telecomunica]iiloreste convergen]a, iar Romånia cusiguran]` se va \ncadra \n aceea[idirec]ie.
Aceasta presupune convergen]are]elelor separate de telecomunica]ii\ntr-una singur` care poate transportavoce, video, date, consolidarea \ntreprincipalii furnizori de servicii detelecomunica]ii.“ Cu alte cuvinte,preg`ti]i banii, urmeaz` alte investi]ii-sau achizi]ii! {i totu[i, MihaiB`tråneanu, pre[edintele PCNET,spune c` „a sosit timpul cåndinvesti]iile inteligente din anii trecu]i(ADSL, CATV) vor \ncepe s` fieprofitabile“.
Sectoarele mai pu]in str`lucitoarenu sunt \ns` mai pu]in dinamice.
Vånz`rile pe pia]a cimentului vorcre[te \n 2002 cu 5-10% fa]` de anultrecut, estimeaz` Albert Szabo,directorul diviziei de betoane [iagregate Holcim Romånia. |n ciudasperieturii cu TVA, de la sfår[itulanului trecut, construc]iile a[teapt` ocre[tere peste cea (estimat`) a PIB,adic` 7-8% fa]` de anul trecut, cåndvaloric pia]a a trecut pragul de 3 mld.$. Cel pu]in a[a spune LiviuDaschievici, directorul general alAsocia]iei Romåne a Antreprenorilorde Construc]ii.
Vånz`rile de autovehicule ar puteaajunge \n acest an la 110.000 de unit`]i,cu 15-20% mai mult decåt anul trecut,ceea ce reprezint` o cre[teresuperioar` anului 2001 - care [i el afost un an mai bun decåt precedentul.Euro 3 va stimula vånz`rile deautomobile de produc]ie intern`. ZF
� DUP~ „Sclava Isaura“ [i„Amigo“, rela]iile romåno-braziliene se vor consolida prinprezen]a pe str`zile festivaluluide la Rio a automobilelor Aro,asamblate pe teritoriul statuluisud-american.
PAGINA 7
� COMISARUL europeanGünther Verheugen apreciaz`c` [i viitoarele ]`ri membre aleUE ar trebui s` adopte monedaeuro.
PAGINA 9
� ROL for savings, US dollarfor credits.
PAGE 10
Anul 2001 a fost anulleului, [i nu aldolarului. Este dea[teptat ca leul s` seaud` tare [i \n 2002. Cei care [i-au plasateconomiile \n lei auavut de cå[tigat bine \n2001, comparativ cu ceicare au alesplasamentele \n dolarisau \n valute europene(m`rci, lire italiene).
B~NCI
� Ionela Nu]`
PROBLEMELE B`ncii Romåne deScont (BRS), intrat` din 3 ianuarie2002 \n administrare special` im-pus` de Banca Na]ional` (BNR),\ncep s` se acutizeze.
Dup` ce membrii fondatori aib`ncii, dou` societ`]i de investi]iifinanciare [i cåteva societ`]i comer-ciale din Bra[ov, au anun]at c`studiaz` posibilitatea unei con-testa]ii la decizia BNR de a instituiadministrarea special`, acum ungrup de angaja]i ai b`ncii sunthot`rå]i s` dea banca \n judecat`pentru c`, f`r` nici un fel de prea-viz, le-a schimbat locul de munc`, lis-a interzis intrarea \n sediul b`nciidin Bucure[ti [i le-au fost diminuatesalariile.
Pe 27 decembrie cei mai mul]iangaja]i ai centralei BRS din Bucu-re[ti, peste 20 de persoane, auprimit un ordin intern, semnat deRodica Dumitru \n calitate depre[edinte interimar, prin care erauinforma]i c` \ncepånd cu 3 ianuarie2002 va trebui s` se prezinte la lucrula sediul B`ncii Romåne de Scontdin Bra[ov, cheltuielile legate destabilirea domiciliului urmånd s`fie suportate de c`tre ace[tia. |nplus, acestora li s-a interzis accesul\ncepånd de ast`zi \n sediul de peB-dul Unirii nr.33.
„De[i \ntr-o oarecare m`sur` nea[teptam s` se ajung` undeva peaici, dat` fiind situa]ia b`ncii, totu[ifaptul c` am fost indirect for]a]i s`ne d`m demisia ne-a nemul]umit pedeplin. |n plus, interdic]ia de a intra\n sediul b`ncii de luni (n.r.-ast`zi)nu mi se pare prea ortodox`. Astfel,ne-am decis, pe de o parte, s` d`mbanca \n judecat` pentru \nc`lcareadrepturilor noastre, [i, \n plus, lunide diminea]` s` ne prezent`m \nfa]a b`ncii [i s` \ncerc`m s` intr`m\n birourile noastre. Legea esteoricum \n favoarea noastr`. PotrivitDeciziei nr. 253/18.09.2001, publi-cat` \n Monitorul Oficial nr.837 din27.12. 2001 transferul \n interesulserviciului f`r` acordul persoaneiangajate este ilegal“, a afirmatpentru Ziarul Financiar unul dintreangaja]ii b`ncii.
BRS este \n administrare special`a BNR, iar \n func]ie de cum vamerge banca \n urm`toarele luni [i
de atragerea unor fonduri se vadecide viitorul b`ncii, respectivdac` scap` de faliment sau nu.Dup` 45 de zile, administratorultrebuie s` prezinte Consiliului deAdministra]ie al BNR un raportdespre starea b`ncii. Apoi, \n 15zile, BNR trebuie s`-[i anun]edecizia.
Administratorul special al B`nciiRomåne de Scont (BRS), numit deConsiliul de Administra]ie al BNR,este Ioan H\dan, reprezentant alDirec]iei de Supraveghere [iControl din BNR.
Acesta este contestat de membriifondatori, \ntrucåt ei spun c`oficialul BNR a f`cut parte dinechipa b`ncii centrale care a supra-vegheat BRS anul trecut.
Pre[edintele BRS, Teodor Nico-laescu, se afl` \n arestul Poli]iei,fiind cercetat pentru fraud` [i dela-pidare, el fiind acuzat c` ar fisubstituit sume de bani apar]inånddeponen]ilor.
Conform informa]iilor vehiculate,cei mai p`gubi]i sunt Po[ta Romån`[i societatea de asigurare Astra, lacare se adaug` [i o societate deinvesti]ii financiare.
BRS a apar]inut controversatuluiom de afaceri Sorin Ovidiu Våntuprin firma Gelsor. Nicolae Cintez`,[eful departamentului suprave-ghere bancar` din BNR, a afirmat c`Våntu ar fi unul din beneficiariisumelor ie[ite din BRS.
R`scoala salaria]ilorB`ncii Romåne de Scont
UDMR a renun]at la varianta particip`riila guvernare, avansat` la sfår[itul anului trecut, optånd pentru colaborarea cu PSD \n baza unui nou protocol care va fi negociat pån` la sfår[itul lunii.
Rufelemurdare nu se mai spal`doar \n familie
Cur`]`toriile ecologice cu capital romånesc au ap`rut abia \n ultimii ani, avånd de \nfruntatatåt concuren]a celor cu capital str`in, cåt [imentalitatea defensiv` a clientului obi[nuit cu serviciile Nuf`rul.
PAGINA 2
2002: de unde vor veni cå[tigurile?
Dup` un deceniu de men]inere a parit`]ii fa]` de dolar, peso-ulargentinian este foarte aproape de o devalorizare cu 30-40%.
PAGINA 3
A[a spun autorit`]ile romåne.Cre[terea importurilor de produseindustriale, ca urmare a elimin`riitaxelor vamale, este estimat` de MAE la numai 1%.
Ca s` fim cinsti]i, nici noi nu [tim s` r`spundemcu siguran]` la \ntrebarea aceasta. {i totu[i, ceeace putem face este s` arunc`m o privire pe cåtevapie]e care au promis anul trecut [i care, poate, sevor ]ine de cuvånt anul acesta.
O parte a salaria]ilor din Bucure[ti a primit interzis la fostul loc de munc`
Ovidiu Radu
2 AFACERI ZIARUL FINANCIAR 7 IANUARIE 2002
Rufele murdare nu se mai spal` doar \n familie
DUP~ Revolu]ie, concuren]a so-ciet`]ii Nuf`rul a \nceput s`apar` la noi \n ]ar` o dat` cu
\nfiin]area cur`]`toriilor ecologice careaveau capital str`in - polonez, francez,englez [i sco]ian. Cele cu capitalromånesc au ap`rut mult mai tårziu, abiala opt-zece ani distan]`, fiind nevoite s`fac` fa]` atåt experien]ei patronilorstr`ini, cåt [i mentalit`]ii conservatoare aclientului de la Nuf`rul.Diana Hurduc, director [i asociat al
cur`]`toriei Ama Ecol, a decis s` ini]iezeaceast` afacere pentru c` [tia ceva despredomeniul respectiv, \ntrucåt, fiind arhitectde profesie, realizase proiecte desp`l`torie pentru hoteluri [i spitale.Decisiv pentru momentul de \nceput afost \ns` faptul c` a fost \mpins` de laspate de o prieten` care \[i stricase unpalton foarte scump dup` ce \l dusese lacur`]at. „Atunci am decis s` ne asociem [is` realiz`m o cur`]`torie care s` fac` albul
alb, indiferent de pre]“, spune directoareaAma Ecol.Diana Hurduc s-a str`duit s` fac` totul
ca la carte, \ncepånd cu studiul defezabilitate [i prezentarea acestuia la b`nci\n vederea ob]inerii unor credite (f`r` niciun rezultat \ns`), pe urm` licita]ie deoferte pentru selec]ionarea furnizorilor [i,\n final, alegerea unei francize italiene care\i oferea tot pachetul necesar \nceperiiafacerii (utilaje, solu]ii [i tehnologie decur`]`re). „Am avut o experien]` foarteproast` cu b`ncile, care ne-au felicitatpentru studiul de fezabilitate, dar nu ne-au dat nici un ban. Norocul nostru afost c` am ob]inut credit de la furnizoric`rora le-am pl`tit utilajele \n rate“, spuneHurduc.Investi]ia ini]ial` a fost de peste 100.000
de dolari, suma minim` necesar` pentru\nceperea unei astfel de afaceri, dat fiindcostul ridicat al utilajelor. „|n Capital`erau deja o sut` de centre Nuf`rul. Ca s`facem fa]` [i ca s` cå[tig`m clien]i, trebuias` oferim bucure[tenilor un serviciu carenu existase pån` atunci. Astfel, \n pri-m`vara lui 1998, am achizi]ionat o liniecomplet` pentru cur`]area produselor dinpiel`rie“, poveste[te directoarea AmaEcol.Datorit` pre]urilor [i loca]iei, aproape
de centrul Capitalei, clien]ii primei cur`-]`torii au fost cei cu venituri medii [i pestemedie. |n opinia Dianei Hurduc, cur`]`-toria este destinat` hainelor foarte scumpe
pe care oamenii vor s` le menajeze [i nuunor categorii anume de clien]i. „Dac`omul, indiferent de categoria social` dincare face parte, [i-a cump`rat o hain`scump`, trebuie s` aib` mult` grij` cu ea,s` o menajeze, pentru ca aceasta s` ]in`mai mult. |n general, dup` zece cicluri decur`]are, o hain` este considerat` moart`,dar dac` o cure]i a[a cum trebuie, poatedura mult mai mult“.
Experien]acur`]`toriilor care distrug|N trei ani de zile, cele dou` asociate audeschis cinci centre Ama Ecol \n Capital`.„Ne-a fost foarte greu s` abord`m o pia]`saturat` de re]eaua foarte extins` decur`]`torii Nuf`rul, dar mai ales s` lucr`mcu un client \nv`]at prost, obi[nuit calucrul adus la cur`]`torie s`-i dispar` saus`-i fie \nlocuit, decolorat, ars sau topit“,explic` Diana Hurduc.Cei de la firm` au \ncercat s`-i scape pe
clien]i de asemenea a[tept`ri sumbre.„Noi suntem de p`rere c` trebuie s` fimsinceri cu clien]ii, chiar cu riscul de a-ipierde. Psihologia clientului este diferit`la momentul pred`rii rufelor murdare [i lamomentul livr`rii rufelor curate. Atuncicånd le ia, este un alt om, cap`t` curaj, estecritic, [tie c` a dat un ban [i vrea ca lucrullui s` arate impecabil“.
Tot pentru cå[tigarea \ncrederii,cur`]`toriile Ama Ecol au expus` garan]iape care o ofer` clientului. |n caz dedeteriorare grav` a articolelor de\mbr`c`minte din cauze imputabilefirmei, se ofer` o desp`gubire de cinci orimai mare decåt costul cur`]`riirespectivului articol. Pentru acoperireaacestor cheltuieli, firma a \ncercat s`\ncheie contracte cu societ`]i de asigur`ri,dup` modelul din Italia, dar nici una nu aacceptat acest lucru.Cur`]`toriile Ama Ecol ofer` [i un
serviciu specializat de c`lcat [i finisat,foarte util \n cazul noilor ]es`turi -brocarturi, dantel` cu m`rgele sau paiete,catifele - care nu pot fi cur`]ate la fel cacelelalte textile. Un alt serviciu dezvoltatde Ama Ecol este cel de free delivery, carenu este \ns` foarte solicitat de clien]i.
Cåte ceva despre pete
„VOLUMUL de cur`]are nu este foartemare, pentru c` nu suntem o cur`]`torieindustrial`. Lu`m lucrurile \n parte [itrat`m fiecare pat`, apoi le introducem \nma[ina de cur`]at, control`m ce s-acur`]at, iar dac` sunt pete care nu au ie[it,le trat`m din nou“, afirm` Diana Hurduc.Directoarea Ama Ecol spune c` dac`
pata nu este tratat` \nainte de a o cur`]a,exist` riscul ca aceasta s` se fixeze \n
]es`tur`. „La noi totul este ecologic, de latreapta magazinului pån` la lada de gunoicare pleac`. Dup` cur`]are, hainele suntventilate astfel \ncåt s` nu mai aib` nici unmiros provenit de la substan]ele cu care aufost tratate. |n plus, clientul poate vedealiber cum \i sunt manevrate [i cur`]atehainele“.Ama Ecol folose[te peste 50 de sub-
stan]e pentru sp`lare [i peste 70 de pro-duse pentru scoaterea petelor de diferitetipuri: gr`simi saturate [i nesaturate,cafea, fructe, parfum, sånge, vin, alcool,iarb`, noroi etc.Tariful pentru cur`]area unei c`m`[i
este de 49.000 de lei; pentru o pereche depantaloni - 96.000 de lei; pentru un sacousau o jachet` - 118.000 de lei; [i pentru unpalton - 246.000 de lei. Cur`]area uneihaine scurte de piele cost` 485.000 de lei,iar a unei perechi de pantaloni din piele -358.000 de lei. De asemenea, tariful pentrucur`]area unui cear[af de pat este de36.000 de lei, pentru unul plic - 47.000 delei, pentru o fa]` de pern` - 25.000 de lei [ipentru un sac de dormit sau pilot` -161.000 de lei.„Cånd ne-am \nfiin]at, ne-am ghidat
tarifele dup` cur`]`toria Hotelului Sofitel,deoarece avem acela[i target de clientel`.Pentru clien]ii fideli am dezvoltat diferiteprograme care se deruleaz` pe totparcursul anului“, spune Diana Hurduc.Ama Ecol are o serie de programe
speciale - discount-uri - pentru cei care
cur`]` vara lucrurile de iarn` [i iarnalucrurile de var`, tocmai pentru a se evitaaglomerarea existent` \n perioadele deschimbare a anotimpurilor. „De[i cur`]`toria este pentru hainele
scumpe, am dezvoltat [i un programsocial care se adreseaz` pensionarilor,fiindc` suntem con[tien]i c` pentru eihainele cost` mult [i tocmai de aceeatrebuie s` ]in` cåt mai mult. Astfel, dedou` ori pe an, timp de dou` luni, iarna [ivara, cånd activitatea noastr` este mairedus` avem un tarif unic, mic, numaipentru pensionari“.Afacerea are caracter sezonier destul de
pronun]at, perioadele bune fiind prim`-vara [i toamna, \n special luna noiembrie,\nainte de s`rb`tori, iar perioadele slabe -iarna [i vara.
O concuren]` mai aparte
DIRECTOAREA Ama Ecol inten]ioneaz`pe termen lung s` dezvolte un lan] decur`]`torii [i s` creeze o marc`\nregistrat` care s` fie asimilat` cu ideeade cur`]are perfect`. „Avem un mana-gement al calit`]ii care este foarteimportant pentru noi. Ceea ce dorim esteca lumea s` aib` \ncredere \n noi, s` neasocieze cu calitatea [i cu marca decur`]enie, nu s` zic`: «A]i mai deschis unNuf`rul \n cartier»“.Firma are 16 angaja]i [i, pe primele [ase
luni ale anului 2001 a realizat o cifr` deafaceri de 2 miliarde de lei, de dou` orimai mult fa]` de aceea[i perioad` a anului1999. „Anul 2000 a fost un an prost, celmai mare du[man al nostru fiind chiriile.Cur`]`toriile trebuie s` fie \n general cåtmai mobile, de aceea nu putem cump`rasediul \n care func]ion`m, iar cheltuielilepentru chirii sunt enorme“, explic` DianaHurduc.|n opinia sa, aceast` afacere este
profitabil`, cu condi]ia s` nu urm`re[tiniciodat` profitul \n detrimentul calit`]ii;pe de alt` parte, este de viitor, deoarece pem`sur` ce compozi]ia ]es`turilor devinemai sofisticat`, e tot mai greu s` le speliacas`, ceea ce \nseamn` c` lumea va apelatot mai mult la serviciile cur`]`toriilorecologice. Una dintre problemele cu care se
confrunt` Ama Ecol este lipsa de personalspecializat, firma fiind nevoit` s` chel-tuiasc` sume importante pentru instruireaangaja]ilor.|n ceea ce prive[te concuren]a, exist`
mai multe firme de acest gen pe pia]`, darcare au target-uri diferite: CompaniaGalben`, Top Clean - cur`]`torie genservice, cu pre]uri mici, pentru captarea\ntregii pie]e, Immaculate Cleaners, MagicSign - care are contracte cu spitale, cuhoteluri [i cu armata.„Exist` multe firme de cur`]`torie-
sp`l`torie care lucreaz` clandestin, auservicii de door-to-door, opereaz` \ncondi]ii sanitare precare [i nu lucreaz`cu gestiuni controlabile. Este o concu-ren]` neloial`, dar cel mai importanteste faptul c` s`n`tatea popula]iei estepus` \n pericol“, sus]ine directoareaAma Ecol.De asemenea, pe pia]` sunt [i firme care
presteaz` servicii de cur`]`torie sub dou`sigle diferite, la pre]uri diferite, dar cuacelea[i utilaje, acela[i personal, aceea[iconducere [i \n acela[i loc, a ad`ugatDiana Hurduc.
Ca tendin]` general`, \n maitoate domeniile, pia]aromåneasc` a asimilat \nultimul timp termenul„ecologic“ cu cel de„modern“: a eticheta dreptecologic(`) un aliment, oform` de turism, o toalet`public` sau un produscosmetic pare s` exprime maimult o judecat` de valoaredecåt o situare \ntr-o anumit`categorie de produse sauservicii. Nu e de mirare c` \ndestule cazuri termenul„ecologic“ e folositimpropriu, cu func]ieexclusiv publicitar`; \nprincipiu \ns` diferen]adintre ecologic [i neecologice clar` pentru orice tip deprodus sau serviciu. Pentrucur`]`torii, de pild`,principala diferen]` dintrecele chimice [i cele ecologiceeste c`, pentru a func]iona,utilajele celor ecologicetrebuie s` aib` certificareconform normelor UniuniiEuropene c` nu suntproduc`toare de noxe [i c`sunt sigure din punctul devedere al protec]iei celor celucreaz` cu ele.
DE{I nu [tiau nimic despre acest domeniu, cei doiasocia]i [i directori ai cur`]`toriei chimice ecologice EcoClean, Adrian R`dulescu [i Darie Grigorescu, economi[tide profesie, au hot`råt s` se lanseze \ntr-o astfel deafacere pentru c` au considerat c` acest segment alserviciilor nu este \nc` suficient dezvoltat [i, ca atare, e deviitor.„Cånd am \nceput afacerea nu [tiam nici m`car cu ce
substan]e se cur`]` o hain`, a[a c` a trebuit s` \nv`]`mtotul de la zero. Am fost la Camera de Comer], la tårguri,ne-am documentat [i \ncet-\ncet am \nv`]at“, spuneAdrian R`dulescu.Investi]ia ini]ial`, de cåteva zeci de mii de dolari, a fost
f`cut` \n utilaje italiene de ultim` genera]ie. „Noi am avutcurajul s` intr`m pe o pia]` care era dominat` de firme deprofil ce aveau capital str`in - englez, francez, sco]ian,polonez. Acestea erau de mul]i ani pe pia]` [i aduseser`o dat` cu ei echipamentele [i experien]a. {i totu[i am avuto dezvoltare frumoas`; la numai opt luni de la \nfiin]aream reu[it s` deschidem trei centre Eco Clean \n Capital`[i unul \n complexul comercial Ancora din Giurgiu“,afirm` Darie Grigorescu.Cur`]`toriile Eco Clean se adreseaz` \n principal
persoanelor cu venituri medii [i peste medie, dat fiindfaptul c` pia]a nu este \nc` format`, iar popula]ia \ngeneral nu e prea obi[nuit` s` apeleze la aceste servicii. Datorit` amplas`rii \n centrul Bucure[tiului, \ntr-o
zon` unde sunt foarte multe ambasade, 20 la sut` dintreclien]ii firmei sunt str`ini. „Spre deosebire de romåni,ace[tia nu au nici un fel de complexe, aduc totul la cur`]at- [i asta datorit` mentalit`]ii, datorit` faptului c` la eidiviziunea muncii este foarte bine \n]eleas`“, explic`R`dulescu.
Clientul are \ntotdeauna dreptate
CEI doi inten]ioneaz` s` tip`reasc` ni[te flutura[i cuindica]ii [i explica]ii despre func]ionarea cur`]`toriilorecologice, flutura[i care s` fie \mp`r]i]i oamenilor pestrad`, ca s`-[i dea seama ce pot a[tepta de la acestea [i cenu. „Sunt persoane care ne aduc pantaloni [i sacouristricate din cauza sp`l`rii lor acas` [i care vor ca noi s` led`m \napoi noi. Popula]ia trebuie s` con[tientizezeimportan]a unui asemenea serviciu, faptul c` peteletrebuie \ntåi tratate, pentru c` dac` lucrul este sp`lat acas`,acestea se fixeaz` \n ]es`tur`“, explic` Adrian R`dulescu. Directorul Eco Clean a ad`ugat c` foarte multe lucruri
aduse sunt de proast` calitate [i foarte murdare, fiindfoarte greu de cur`]at. „La noi, clientul are \ntotdeaunadreptate. Cei 15 angaja]i, \mpreun` cu noi, \ncerc`m s`vorbim cu clien]ii [i explic`m fiec`ruia \n parte cumtrebuie \ntre]inut` haina respectiv`, de ce trebuie s`
cumpere o hain` de bun` calitate, chiar dac` d` mai mul]ibani pe ea“.Pe lång` cur`]`torie, firma ofer` [i servicii de
sp`l`torie. Clien]ii firmei sunt diferi]i: unii care vin decåteva ori pe s`pt`mån`, cei fideli, al]ii care vins`pt`månal [i al]ii care vin de cåteva ori pe an, atuncicånd \[i schimb` garderoba. De asemenea, firma arecontracte [i cu cåteva hoteluri importante. Pentru clien]ii constan]i, firma ofer` c`r]i de fidelizare,
pe baza c`rora clientul care a apelat la serviciile Eco Cleande patru ori beneficiaz` a cincea oar` de o reducere detarif de 25 la sut`, indiferent de cantitate. „De asemenea,pentru a atrage cåt mai mul]i clien]i, firma a dezvoltat [iun serviciu gratuit de colectare [i livrare a lucrurilor ladomiciliul clientului“, spune Grigorescu.Tarifele practicate de Eco Clean sunt: pentru o c`ma[`
- 30.000 de lei, cur`]at [i c`lcat, 20.000 numai c`lcat;pentru o pereche de pantaloni [i pentru un sacou sau ojachet` - 55.000 de lei, cur`]at [i c`lcat, 30.000 de lei numaic`lcat; pentru un palton - 115.000 de lei, cur`]at [i c`lcat [i60.000 de lei, numai c`lcat. Cur`]area unei haine scurte de piele cost` 200.000 de
lei, iar a unei perechi de pantaloni din piele - 150.000 delei. Tariful pentru cur`]area unui cear[af de pat este de25.000 de lei, cur`]at [i c`lcat, respectiv 18.000 de lei,numai c`lcat; pentru unul plic - 28.000 de lei, cur`]`t [ic`lcat, [i 18.000 de lei, numai c`lcat; pentru o fa]` depern` 15.000 de lei, cur`]at [i c`lcat, 8.000 de lei numaic`lcat, iar pentru un sac de dormit, pilot`, p`tur` [icuvertur` - 50.000 de lei pe kilogram.„Nu este o afacere din care s` te \mbog`]e[ti; trebuie s`
munce[ti foarte mult pe un venit constant, nu atåt de mare\ncåt s` te umpli de bani, dar suficient ca s` \]i asigure untrai decent. Tot profitul ob]inut a fost reinvestit \n utilaje [ima[ini necesare activit`]ii. Perioada cea mai bun` pentruafacere este septembrie - decembrie, iar o perioad`aproape moart` este iulie - august“, afirm` Grigorescu.Din punctul de vedere al num`rului de firme de
cur`]`torie, cei doi directori afirm` c` pia]a este foartemic`, dar, luånd \n considerare veniturile bucure[tenilor,firmele existente acoper` cererea din Capital`, mai ales pecea din zonele centrale.Adrian R`dulescu [i Darie Grigorescu consider` c`
profitabilitatea acestei afaceri depinde foarte mult denivelul de trai al popula]iei: „Va fi o afacere de viitor [ipia]a va cre[te numai dac` nivelul de trai al popula]iei seva \mbun`t`]i“.Dac` au probleme? Birocra]ia („ob]inerea tuturor
autoriza]iilor a fost un adev`rat co[mar“) [i cre[tereafoarte frecvent` a tarifelor la energie electric`, telefon [ichirii, care se reflect` implicit \n tarifele practicate. „Noinu putem ridica tarifele a[a de des cum le majoreaz` ei,pentru c` atunci clientul o s` cread` c` vrem s` ne\mbog`]im pe seama lui“.
Pagin` realizat` de Diana Sava
Str`inii \n]eleg mai bine diviziunea muncii
„Ne-a fost foarte greus` abord`m o pia]`saturat` de re]eauafoarte extins` decur`]`torii Nuf`rul,dar mai ales s`lucr`m cu un client\nv`]at prost, obi[nuitca lucrul adus lacur`]`torie s`-idispar` sau s`-i fie\nlocuit, decolorat, arssau topit“, spuneDiana Hurduc(dreapta sus),directoareacur`]`toriei Ama Ecol
„Cånd am \nceput afacereanu [tiam nici m`car cu cesubstan]e se cur`]` o hain`,a[a c` a trebuit s` \nv`]`mtotul de la zero“, spuneAdrian R`dulescu (primul dinfoto dreapta), care conduce,\mpreun` cu DarieGrigorescu (al doilea din fotodreapta), firma Eco Clean
� Miruna Lebedencu
INTRAREA \n vigoare a cazierului fiscal pen-tru agen]ii economici, prev`zut` pentru 1 ia-nuarie, a fost amånat`, prevederile ordonan-]ei care reglementeaz` organizarea [i func]io-narea cazierului urmånd s` fie aplicate dup`60 de zile de la data aprob`rii sale prin lege. Ministerul Finan]elor spune c` modificarea
datei de intrare \n vigoare a ordonan]ei a fostnecesar` ca urmare a prelungirii procedurilorparlamentare de aprobare a actului normativ.Comisia pentru buget, finan]e [i b`nci a Ca-merei Deputa]ilor a formulat cererea ca fap-tele \nscrise \n cazierul fiscal s` fie aprobatede Parlament [i incluse \n legea de aprobare aordonan]ei, exercitåndu-se astfel un control
parlamentar asupra acestora, se precizeaz` \ncomunicat.Potrivit OG 75/2001 privind organizarea [i
func]ionarea cazierului fiscal, acesta urm`re[-te ]inerea eviden]ei persoanelor fizice [i juri-dice, precum [i a asocia]ilor, ac]ionarilor [i re-prezentan]ilor legali ai persoanelor juridicecare au s`vår[it fapte sanc]ionate de legile fi-nanciare, fiscale [i vamale sau care privescdisciplina financiar-fiscal`. Cazierul fiscal este organizat de c`tre Mi-
nisterul Finan]elor [i direc]iile finan]elor pu-blice jude]ene, \n scopul prevenirii [i comba-terii evaziunii fiscale, precum [i pentru \nt`ri-rea administr`rii impozitelor [i taxelor da-torate bugetului de stat de c`tre contribuabiliicu risc ridicat.
Urmare din pagina 1
|NTRUCÅT autorit`]ile trebuie s`reduc` infla]ia spre 22%, de la30% \n 2001, cursul va fi folosit \n
continuare drept ancor` antiinfla-]ionist`, ceea ce ar urma s` sereflecte \ntr-o depreciere mai mic` a
leului \n raport cu dolarul. Este dea[teptat ca deprecierea s` se situezesub rata infla]iei, iar \n acest cazcursul ar urma s` \nregistreze ocre[tere de 15-18% sau chiar maimic`. Acest lucru este sus]inut deoferta mare de valut` de pe pia]`,care dep`[e[te \n continuare cu mult
cererea. Dac` BNR nu ar cump`raleu/valut`, cursul leu/dolar s-arsitua la un nivel mult mai redus,chiar [i sub cel actual de 32.000lei/dolar. Totul va depinde \ns` de va-
riabilele macroeconomice, \n spe-cial de deficitul de cont curent.
Dac` importurile vor continua s`creasc` \ntr-un ritm din ce \n cemai mare fa]` de exporturi, au-torit`]ile se vor vedea nevoite s`foloseasc` din nou cre[terea cur-sului pentru temperarea importu-rilor, concomitent cu stimulareaexporturilor. Raportul euro/dolar va fi o
variabil` care nu depinde deac]iunile autorit`]ilor romåne. |nvarianta cea mai fericit` pentruRomånia, euro ar trebui s` creasc`fa]` de dolar. |n acest caz, cursulleu/dolar va cre[te [i mai pu]in,deoarece exporturile vor fi salvatede ritmul mai mare al deprecieriileului fa]` de euro. Varianta ceamai proast` ar \nsemna men]i-nerea suprema]iei nete a dola-rului, caz \n care BNR va finevoit` s` creasc` dolarul pentrua proteja comer]ul exterior romå-nesc [i, implicit, pozi]ia valutar` aRomåniei.Dobånzile oferite de b`nci
pentru atragerea de lichidit`]i \nlei se situeaz` \n prezent \ntre 30[i 36%. Tendin]a este de sc`dere,iar \n acest caz cei care apeleaz` laaceast` form` de economisire vorfi mai avantaja]i dac` plaseaz`banii la termen cu dobånd` fix`.Anali[tii bancari se a[teapt` ca
dobånzile s` coboare spre 25-30%.Cel mai probabil, Ministerul Fi-nan]elor va continua s` scoat` lavånzare titluri de stat pentru popu-la]ie, dar la termene din ce mai ex-tinse, minim [ase luni. La \nceputulacestui an dobånzile acestor in-strumente se vor situa la peste 32%,superioare dobånzilor oferite deb`nci.
Cazierul fiscal a fost amånat
Cursul leu/dolar va merge cu fråna tras`
Cursul de schimbleu/dolar este a[teptat s`creasc` cu 18-22% \nacest an, \n func]ie deevolu]ia infla]iei, adeficitului de contcurent [i a raportuluidolar/euro. Deasemenea, evolu]iaeconomiei romåne[ti vaavea un cuvåntimportant de spus \nevolu]ia cursului. |nvarianta pesimist`, lasfår[itul anului 2002cursul leu/dolar ar puteaajunge la 38.250lei/dolar, ceea ce\nseamn` o deprecierede 21,42%.
ZIARUL FINANCIAR 7 IANUARIE 2002 EVENIMENT 3
� R`zvan Voican
DEFICITUL de cont curent al Romå-niei a \nregistrat \n octombrie 2001 unsalt de 248 mil. $, \nsumånd \n primelezece luni ale anului trecut 1,626 mld. $,\n cre[tere cu 70% comparativ cu nive-lul consemnat \n aceea[i perioad` aanului 2000.|n acest condi]ii, Romånia mai avea
pentru ultimele dou` luni ale anuluitrecut o rezerv` de cel mult 600 mil. $pentru a se \ncadra \n ]inta de deficitde cont curent pe 2001 convenit` cuFMI la 6% din PIB (2,2 mld. $).Deficitul comercial \n pre]uri
FOB/CIF urcase \n primele 11 luni aleanului trecut la suma record de 3,57mld. $, numai \n luna noiembrie dife-ren]a dintre exporturi [i importuri fi-ind de 412,5 mil. $ (peste 300 mil. \npre]uri FOB/FOB). Aceasta s-a reflec-tat cu siguran]` \ntr-o deteriorare su-plimentar` a deficitului de cont curent\n noiembrie, ceea ce pune sub semnul\ntreb`rii [ansele de \ncadrare \n ]intade 6%, mai ales c` importurile au de-vansat cu mult exporturile [i \n lunadecembrie.
De[i era de a[teptat din cauza \nr`-ut`]irii situa]iei balan]ei comerciale,cre[terea dezechilibrului din contulcurent \n octombrie este spectaculoas`prin raportare la tendin]a de calmaredin lunile de var`, care a culminat cusc`derea deficitului cu 9 mil. $ \n sep-tembrie comparativ cu august.Deficitul de 1,6 mld. $ acumulat \n
perioada ianuarie - octombrie a fostrezultatul cre[terii cu 77,9% a deficitu-lui bunurilor [i serviciilor, \n paralelcu reducerea cu 14,4% a deficitului ve-niturilor [i cre[terea cu 48,5% a exce-dentului transferurilor curente. Aces-tea din urm` au continuat s` fie prin-cipalul sprijin pentru contul curent,intr`rile de bani din aceast` categorie -\n principal sume trimise de muncito-rii romåni din str`in`tate - crescånd \noctombrie cu 200 mil. $, pån` la 949mil. $. Dinamica transferurilor curente nu
reu[e[te totu[i s` ]in` pasul cu cea adeficitului balan]ei comerciale, careatårn` tot mai greu \n soldul negatival contului curent.Exporturile realizate de Romånia \n
primele 11 luni ale anului 2001 au \n-sumat 10,5 mld. $, mai mult cu 1,05mld. $, respectiv cu 11,1%, fa]` de ace-ea[i perioad` a anului trecut, \ns` im-porturile au crescut cu 1,3 mld. $, \n-sumånd 14,1 mld. $, cu 20,2% peste ni-velul \nregistrat \n 2000.
ECONOMIE
LEGISLA}IE
Exportatorii au adus \n ]ar` \n plus un miliard de dolari
� R`zvan Voican
|NTREPRINDERILE mici [i mijlocii (IMM) vorputea beneficia \n acest an de fonduri nerambur-sabile \n valoare de 32 milioane de euro prin pro-gramul Phare finan]at de Uniunea European` [iMinisterul Dezvolt`rii [i Prognozei (MDP). |nc` din aceast` lun`, ministrul dezvolt`rii va
lansa o licita]ie deschis` de proiecte - „Schem`pentru preg`tire [i consultan]` pentru IMM“,pentru care a fost alocat un buget de 3,6 milioanede euro. Vor fi finan]ate proiecte de cre[tere a ca-pacit`]ii manageriale a IMM, a competitivit`]ii,accesului la informa]ii [i pie]e specifice.De asemenea, pån` \n prima parte a lunii mar-
tie urmeaz` s` devin` opera]ional` o linie de cre-dit pentru IMM, care va dispune de un buget de8,1 milioane de euro. |n acest caz, componenta
nerambursabil` va reprezenta numai 25% dinfondurile Phare acordate. |ntreprinz`torii vorputea ob]ine credite pe o perioad` de 3 pån` la 6ani, cu o perioad` de gra]ie de pån` la un an.Ministerul dezvolt`rii va selecta \n perioada
imediat urm`toare prin licita]ie o banc` comer-cial`, prin care va fi derulat` linia de credit. Cere-rile de ofert` au fost deja transmise mai multorb`nci \nregistrate \n Romånia, iar s`pt`månaaceasta vor \ncepe preg`tirile pentru organizarealicita]iei. Principala condi]ie de participare lalicita]ie este ca banca interesat` de linia de credits` dispun` de o re]ea de sucursale care s` acope-re patru mari Regiuni de dezvoltare economic` -Nord-Est, Sud-Est, Sud-Muntenia [i Nord-Vest.|n acestea se \nregistreaz` cele mai sc`zute nive-luri de dezvoltare, cu [omaj [i rat` de s`r`cie ac-centuate.
Investi]iile pentru \nfiin]area de noi \ntre-prinderi [i pentru dezvoltarea micro\ntreprin-derilor [i a \ntreprinderilor tinere vor fi sprijinite\n acest an prin acordarea de finan]`ri ne-rambursabile de 20 milioane de euro. Proiectelecare se \ncadreaz` \n aceast` categorie vor fifinan]ate prin „Schema de grant-uri pentru \n-treprinderi nou-\nfiin]ate, \ntreprinderi tinere [imicro\ntreprinderi“, respectiv „Schema de con-siliere [i consultan]`“, destinat` sprijinirii ac-cesului IMM la servicii de consultan]` [i instru-ire.Licita]ia pentru acordarea de astfel de finan]`ri
este programat` \n trimestrul al doilea. Sumamaxim` pentru fiecare credit nerambursabil va fide 100.000 euro, \n condi]iile \n care solicitantultrebuie s` vin` cu fonduri proprii reprezentånd40% din valoarea investi]iei.
FINAN}~RI
� R`zvan Voican
ELIMINAREA taxelor vamale la impor-turile de produse industriale din Uniu-nea European`, \ncepånd de la 1 ianuarie2002, nu va constitui un [oc pentru eco-nomia romåneasc` [i nici nu va determi-na cre[terea necontrolat` a importurilordin Comunitate, sus]ine Cristian Col]ea-nu, [eful Departamentului pentru Co-mer] Exterior [i Promovare Economic`din Ministerul Afacerilor Externe (MAE).Procesul de liberalizare a schimburilorcomerciale a \nceput la 1 mai 1993, cånda intrat \n vigoare acordul de liberschimb, taxele vamale percepute de Ro-månia coborånd, treptat, pån` la 0,6-6%\n 2001, fa]` de un nivel de pornire de3-30%. UE a eliminat taxele vamale laimporturile de produse industriale \nc`din 1993.„|n privin]a importurilor din UE, con-
trar unor interpret`ri eronate, trebuieprecizat c` \n anul 2002 nu se pune pro-blema elimin`rii totale a unor taxe va-male, ci aceea a \ncheierii ultimei faze dincalendarul de reducere e[alonat pe ulti-mii nou` ani, care presupune desfiin]a-rea cotei reziduale din taxele vamale laimporturile de produse industriale“, aprecizat Col]eanu.Principalele produse industriale im-
portate de Romånia din ]`rile UE suntma[inile, aparatele, echipamentele elec-trice, produsele textile, produsele indus-triei chimice [i metalele comune. |n ceea ce prive[te produsele agricole,
concesiile acordate atåt de Romånia, cåt[i de partenerii s`i au un caracter limitat,pentru un num`r mai redus de produse,\mbr`cånd forma unor reduceri sau eli-min`ri de taxe vamale - fie \n cadrul unorcontingente, fie pentru cantit`]i nelimita-te - [i nu se pune problema liberaliz`riiimporturilor de la 1 ianuarie 2002.Conform unor studii recente, elimina-
rea taxelor vamale de 0,6-6% ar produceun efect de cre[tere a importurilor \n me-die cu 3-6% dac` ar fi vorba de totalitateaproduselor industriale, \ns` de fapt suntvizate numai 15% din liniile tarifare, ceeace ar urma s` conduc` la o cre[tere de nu-mai 1%.
|n perioada 1992-2001, exporturile ro-måne[ti de produse industriale pe pia]aUE au crescut de 4,6 ori, \n timp ce nive-lul importurilor a urcat de 3,3 ori.
La nevoie, m`suri de protec]ie aproduc`torilor interni |N situa]ia \n care dup` liberalizarea co-mer]ului cu produse industriale s-ar \n-registra o majorare semnificativ` a im-porturilor ar putea fi aplicate prevederileAcordului European, care con]ine, la felca [i celelalte acorduri de comer] liber lacare Romånia este parte, o serie de m`-suri de protec]ie a produc`torilor autoh-toni, arat` Cristian Col]eanu.Romånia ar putea aplica fie m`suri de
salvgardare, \n cazul cre[terii puternice aimporturilor, fie m`suri anti-dumping,dac` importurile sunt realizate la pre]urisub cele de pe pia]`, sau poate recurge lataxe de retorsiune, \n cazul importurilorsubven]ionate. „Utilizarea instrumente-lor de ap`rare comercial` se face \ns` cu
respectarea regulilor interna]ionale, iareficien]a lor este dat` numai de corelareaacestora cu un set de m`suri de restruc-turare [i eficientizare a ramurilor respec-tive, care s` le preg`teasc` pentru a deve-ni competitive“, a declarat Col]eanu.
Liberalizareacomer]ului, f`r` calede \ntoarcereAMÅNAREA deciziei de reducere a ta-xelor vamale remanente pentru produse-le industriale ar \nsemna, spune CristianCol]eanu, o \nc`lcare a angajamentelorasumate de Romånia atåt prin AcordulEuropean, cåt [i prin celelalte acorduri.|n plan comercial, o astfel de pozi]ie arputea determina UE, ca [i restul ]`rilorpartenere, s` aplice contram`suri, cum arfi, spre exemplu, reintroducerea taxelorvamale la exportul principalelor produseromåne[ti. Consecin]ele nerespect`riiunor asemenea angajamente merg \ns`dincolo de planul comercial [i se r`sfrångasupra procesului de aderare a Romånieila UE, care ar putea fi determinat` s` re-deschid` unele capitole de negociere deja\ncheiate sau s` amåne \nchiderea unoralte capitole.
Avans mediu anual al importurilor: 1%
LIBERALIZAREA schimburilor comer-ciale ale Romåniei, inclusiv cu ]`rile dinUniunea European`, va avea ca efect, \nperioada 2001-2005, devansarea ritmuluimediu de cre[tere a exporturilor de c`trecel al importurilor, care se va ridica la10,3% fa]` de 9,3% \n cazul exporturilor,potrivit estim`rilor Ministerului Dezvol-t`rii [i Prognozei. Analizele efectuate in-dic`, pentru perioada urm`toare, o cre[-tere a importurilor de bunuri destinateinvesti]iilor, din care o bun` parte ar pro-veni din UE, \ntr-un ritm de circa 15%,care ar urma s` sus]in` restructurarea [irelansarea economiei, precum [i acoperi-rea deficitului de capital fix, capabil s`accentueze dinamica exporturilor.
COMER}
Cristian Col]eanu, responsabilulMAE cu comer]ul exterior
� R`zvan Voican
COMISIA constituit` la MinisterulFinan]elor pentru analizarea cere-rilor de acordare a unor „\nlesniri“la plata obliga]iilor fa]` de bugetulde stat venite din partea unui marenum`r de agen]i economici, a trimispån` acum Guvernului spre apro-bare documenta]ia pentru 88 demari datornici.|n prezent, la minister se afl` \n
faza de analiz` solicit`rile de e[alo-nare a datoriilor depuse de alte pes-te 200 de societ`]i comerciale cucapital de stat [i privat. Potrivitunui comunicat al Ministerului Fi-nan]elor, companiile respective ope-reaz` \n domenii de activitate ca:industrie, agricultur`, construc]ii,cercetare-proiectare, transporturi,prest`ri servicii, pres` [i televiziune. „Men]ion`m c` printre cele 88 de
societ`]i analizate [i \naintate spreavizare [i aprobare Guvernului nueste cuprins` nici o unitate din do-meniul televiziunii publice sau pri-vate“, precizeaz` comunicatul Fi-nan]elor.Executivul are competen]a de a
aproba prin hot`råre cererile de e[a-lonare pentru datorii totale maimari de 500 miliarde de lei [i/sau
de scutire de major`ri de \ntårzierepentru sume mai mari de 50 miliar-de de lei.Cererile pentru sume inferioare
sunt analizate de comisia din Minis-terul Finan]elor, urmånd ca propu-nerile acesteia de rezolvare a soli-cit`rilor s` fie doar avizate de Gu-vern.Verdictul comisiei se bazeaz` pe
analiza cauzelor care au condus \nfiecare caz la neachitarea obliga]i-ilor c`tre bugetul de stat, a progra-melor de restructurare existente [i am`surilor ce urmeaz` s` fie luatepentru redresarea financiar`.De asemenea, comisia stabile[te
gradul de risc de recuperare a obli-ga]iilor restante [i, \n func]ie deacesta, constituirea unor garan]iibancare sau depozite \n favoareaadministra]iei fiscale.Dup` primirea avizului guverna-
mental, agen]ii economici respectivivor primi graficul de plat` [i con-di]iile pe care trebuie s` le \ndepli-neasc` pe toat` perioada \nlesnirii.Facilit`]ile la plata obliga]iilor buge-tare restante sunt acordate \n bazaOG 43/2001, care a modificat OG11/1996 privind executarea crean-]elor bugetare, aprobat` prin Legea108/1996.
88 de firme cu mari datorii,pe masa Guvernului
FISCALITATE
� Ionu] BonoiuAdrian M\r[anuClaudia Covaci
DUP~ o cre[tere u[oar` (cu 5-6%)a pie]ei romåne[ti de leasing \nanul trecut, (estimat` \n jurulvalorii de 400 de milioane dedolari) este a[teptat` o cre[teremai puternic` (de peste 10%) \nacest an, mai ales \n ceea ceprive[te leasingul pentru echi-pamente industriale. Leasingulauto va continua s` de]in` pon-derea cea mai mare, \ns` \[i vaface sim]it` prezen]a un nou tipde leasing, cel imobiliar (real-estate).Dup` un an- 2001- considerat de
anali[ti cel mai bun an pentruturismul romånesc din ultimii 11,2002 ar trebui s` fie [i mai bun: sea[teapt` o cre[tere cu zece procen-te a num`rului de turi[ti din Uniu-nea European`, dar [i o cre[teresemnificativ` a num`rului deromåni pleca]i \n Europa, o dat`cu eliminarea vizelor.
|ncas`rile din prime brute deasigur`ri de via]` sunt estimate c`vor cre[te cu circa 10-15% \n 2001,iar cele non-via]` cu circa 20%, ceeace ar putea conduce la un total alpie]ei de peste 400 milioane $, fa]`de 360-365 milioane $ \n 2001 [i 310milioane $ \n 2000.|n sfår[it, \n sectorul bancar, f`r`
\ndoial` c` privatizarea BCR (dac`se va produce) va fi evenimentulanului. Iar tendin]a dominant`,eviden]iat` \nc` din 2001, va fidezvoltarea segmentului de retail:romånii vor fi tot mai datori, exactca [i cet`]enii statelor aflate pu]inmai la vest de noi. S`pt`måna aceasta, \n Ziarul
Financiar ve]i g`si previziunilemultora dintre juc`torii importan]i\n diferitele sectoare ale economieiromåne[ti. Le vom lua cu ungr`unte de sare [i cu ochii peevolu]ia economiei europene - decare anul acesta ne va apropia cu\nc` un pas sau doi.
2002: de unde vor veni cå[tigurile?
AFACERI
UE [i MDP au 32 mil. euro pentru IMM
MAE nu se teme de importurile din UE
Deficitul decont curentaproapepe ro[u
vezi PAGINA 7
Investi]iile \n lei \n cele mai simple plasamente - depozitebancare - aduc un cå[tig mai mare decåt cele \n valut`
Ovidiu Radu
4 COMPANII ZIARUL FINANCIAR 7 IANUARIE 2002
� Lauren]iu Ispir
INTEN}IA de majorare a capitaluluisocial, anun]at` investitorilor de peBurs` \n cursul lunii noiembrie, adeclan[at la momentul respectiv oscurt` disput` \ntre companie [iconducerea Bursei de Valori. Datorit`faptului c` Excelent nu a precizatpån` la Adunarea General` a Ac-]ionarilor din decembrie valoareamajor`rii de capital [i modalitateaprin care se va efectua, Bursa ahot`råt suspendarea ac]iunilor de latranzac]ionare. Mai mult, s-a luat \nconsiderare la un moment dat [itransferarea ac]iunilor Excelent lacategoria „necotate“ datorit` lipsei detransparen]` a companiei.
Ac]ionarul majoritar al societ`]iieste firma Axis Investments cu o de-]inere de 94,7%. Axis este controlat`de omul de afaceri Fatih Taher.
Perioada de subscriere pentruac]ionarii existen]i la data de 7decembrie este de [ase luni. Ace[tiavor putea contribui la majorare [iprin dividendele primite din parteafirmei.
Ac]iunile Excelent au \nceput s` fietranzac]ionate la categoria \ntåi aBursei \n septembrie 1998. |n prezentac]iunile se tranzac]ioneaz` la cate-goria a doua a Bursei dup` ce \n iulieau fost retrogradate, deoarece so-cietatea nu s-a \ncadrat \n cerin]ele decapital social pentru a r`måne lacategoria I.
Ultima cota]ie a ac]iunilor Excelentla Bursa de Valori a fost de 1.300 de
lei. Pre]ul a crescut la sfår[itul luniinoiembrie a anului trecut datorit`speran]ei investitorilor de la Burs` dea ob]ine ac]iuni gratuite \n cadrulmajor`rii de capital.
Compania s-a constituit 1991 subnumele de Excelent SA, prin transfor-marea \ntreprinderii de produse za-haroase Bucure[ti, \ntreprindere ce afost fondat` \n 1948 prin na]ionaliza-rea a mai multor fabrici, printre care:|ntreprinderea Frank, fosta filial` aconcernului Heinrich Frank Sohnedin Austria, SAR Corso, firma indi-vidual` Paval Helioty, fabrica de cio-colat` Zamfirescu, fabrica Pele[ [i fir-ma individual` Niculae Anghelescu.
Excelent, mai dulce cu 5,2 milioane dolari
ADUNAREA General` a Ac]iona-rilor societ`]ii Poiana Bra[ov vadiscuta, \n [edin]a extraordinar`din 21 ianuarie, constituirea a treisociet`]i comerciale cu capital mixt,pe structura unor hoteluri dinpatrimoniu.
Cele trei societ`]i cu capital mixtvor fi Prescon Piatra Mare, PoianaAluni[ [i Poiana Ciuca[, constitu-irea lor fiind necesar` pentru elabo-rarea [i efectuarea unor investi]iimasive, au declarat surse dinMinisterul Turismului.
„Societatea Poiana Bra[ov se afl`,\n prezent, \n imposibilitatea de aefectua plata salariilor [i nu dispunede surse pentru investi]ii impor-tante \n activele de]inute. |nfiin]areaacestor societ`]i va fi un lucru bunpentru activitatea de turism, asigu-rånd servicii de calitate", au precizatsursele citate.
Investi]iile la societatea PresconPiatra Mare se ridic`, conform unuiplan de ac]iune, la peste 60 de mi-liarde lei, iar lucr`rile de renovare [imodernizare au determinat \nchi-derea hotelului pån` la finalizareaacestora.
Ac]ionarii viitoarei societ`]i suntPoiana Bra[ov, cu 49% din ac]iuni,Prescon SA Bra[ov - apar]inåndomului de afaceri Ioan Neculaie - cu50,9% [i trei persoane fizice, carede]in 0,1% din ac]iuni.
Poiana Aluni[ SA va beneficia deinvesti]ii \n valoare de aproximativ20 miliarde lei, pentru construirea
unui sediu modern al societ`]ii.Ac]ionarii societ`]ii sunt PoianaBra[ov, cu 49% din capitalul social,Oxigen Serv B&B SRL, cu 50,9% [itrei persoane fizice, de]in`toareleunui pachet de 0,1%.
Hotelul Ciuca[, apar]inånd noiisociet`]i Poiana Ciuca[, a intrat \nlucr`ri de modernizare cu pu]in\nainte de S`rb`torile de iarn`, iarinvesti]iile se vor ridica la peste 60miliarde lei, au men]ionat acelea[isurse. Ac]ionarii societ`]ii suntPoiana Bra[ov, cu 49,6% din ac]iuni,SC CSTT SA, cu 50,2% din ac]iuni [itrei persoane fizice.
AGA societ`]ii Poiana Bra[ov vadiscuta, \n [edin]a din ianuarie, [imajorarea capitalului social cu va-loarea terenurilor, de la 44,7 mi-liarde lei la aproximativ 48 miliardelei, pachetul de ac]iuni de]inut deMinisterul Turismului crescånd dela 50,9% la circa 52%.
|n afar` de Ministerul Turismu-lui, la societatea Poiana Bra[ov maide]in ac]iuni Broadhurst Invest-ments (8,06%), diverse persoanejuridice (9,08%) [i o serie depersoane fizice (31,8%). MinisterulTurismului inten]ioneaz` s` scoat`societatea la privatizare pån` celmai tårziu la \nceputul lunii martie.
AGA va mai discuta [i cesionareac`tre TAC-Turism AgrementCasino SA a 81,58% din p`r]ile so-ciale de]inute de Poiana Bra[ov SAla firma Poiana Teleferic SRL.Mediafax
Societ`]ile mixte, lamod` \n Poiana Bra[ov
Produc`torul de dulciuriExcelent Bucure[ti aanun]at c` ac]ionariisociet`]ii au hot`råt lasfår[itul anului trecutmajorarea capitaluluisocial cu 5,2 milioane dedolari prin vånzarea deac]iuni noi la pre]ul de1.000 de lei.
TURISMINDUSTRIA ALIMENTAR~
� Lauren]iu Ispir
„MOTIVUL pentru carevrem s` unim cele dou`companii este simplu:
concentrarea aduce o eficien]` maimare. Sunt principii vechi \n hainenoi“, a declarat pentru ZiarulFinanciar Cristian Siminel Andrei,directorul NCH pentru Romånia.
Pachetul de ac]iuni de 50,58% dincapitalul social care urmeaz` s` fieachizi]ionat de Electroaparataj estede]inut \n acest moment de Ro-marta, companie de]inut` de NCH
[i folosit` \n special pentru cum-p`rarea de spa]ii comerciale. Defapt, spa]iile comerciale, industriade panifica]ie [i cea electrotehnic`au fost principalele domenii \n careNCH a achizi]ionat puternic ac]iunipentru a deveni ac]ionar majoritaral societ`]ilor. |n panifica]ie [icomer] NCH a operat deja o serie defuziuni care au avut ca scop final
concentrarea mai multor societ`]isub o singur` conducere.
Broadhurst [i Lindsell de]in \nprezent 49,97% din Electroaparataj[i, \mpreun` cu Romarta, peste 65%din Electrotehnica.
Ceilal]i ac]ionari semnificativi aiElectroaparataj sunt fondurile deinvesti]ii Romanian InvestmentCompany Cyprus cu 19,83%,
Société Générale Romania Fund cu15,01%. Pentru a achizi]iona pa-chetul majoritar de ac]iuni de laElectrotehnica, Electroaparataj vatrebui s` lanseze o ofert` public` decump`rare prin intermediul Burseide Valori.
Anul trecut, NCH a lansat oofert` public` de cump`rare pentru34,35% din ac]iunile Electrotehnica,
la pre]ul de 40.000 de lei/ac]iune,care este \n prezent [i pre]ul pie]ei.
Dac` pre]ul va fi men]inut [i \ncazul tranzac]iei Electroaparataj -Romarta, valoarea pachetului ma-joritar de ac]iuni al Electrotehnicava fi de aproximativ 330.000 dedolari.
„Nu am stabilit \nc` modalitateaprin care va fi achizi]ionat pachetulde ac]iuni majoritar de la Elec-trotehnica [i nici pre]ul tranzac]iei.A[tept`m \ntåi aprobarea celorlal]iac]ionari ai Electroaparataj pentruefectuarea achizi]iei“, a precizatSiminel.
Electrotehnica [i-a propus pentru2001 ob]inerea unor venituri totalede 67,16 miliarde de lei [i a unuiprofit brut de 11,85 miliarde de lei.
La \nceputul anului trecut,Adunarea General` a Ac]ionarilor(AGA) Electrotehnica a \mpu-ternicit Consiliul de Administra]ies` \ntocmeasc` un proiect de divi-zare a companiei.
Proiectul are \n vedere eficienti-zarea utiliz`rii activelor imobilizateprin desprinderea acestora [i pre-luarea lor de c`tre o societate nou\nfiin]at`.
Ac]ionariiElectroaparataj Bucure[tivor lua \n discu]ie lunaaceasta achizi]ia unuipachet de 50,58% dinac]iunile altei companiiimportante dindomeniu: ElectrotehnicaBucure[ti. Inten]ia faceparte din strategia deconcentrare economic` asociet`]ii americane deinvesti]ii New CenturyHoldings (NCH), carecontroleaz` prinintermediul a dou`fonduri de investi]ii -Broadhurst [i Lindsell -atåt Electroaparataj, cåt [i Electrotehnica.
� Cristian Micu
AC}IONARII combinatului Oltchimau aprobat pe 21 decembrie recti-ficarea bugetului de venituri [i chel-tuieli pentru 2001, prev`zånd o pier-dere de 309 mld. lei, fa]` de profitulpropus ini]ial de 45,74 mld. lei.
|n primele nou` luni ale lui 2001,profitul net ob]inut de combinat a fostde 39,53 miliarde lei.
Estim`rile Oltchim \n ceea ceprive[te veniturile totale au sc`zut dela 6.540,61 la 6.458,35 miliarde de lei.
Evolu]ia descendent` a profitului sedatoreaz` \n special activit`]ii finan-ciare a companiei, care \nregistreaz`pierderi datorit` cheltuielilor mari cu
dobånzile [i cu diferen]ele negative decurs valutar.
Pentru 2002 Oltchim [i-a propus s`ob]in` un profit net de 46,79 miliardede lei la o valoare total` a veniturilorde 8.035,9 miliarde de lei.
Oltchim a \nceput \n 1997 un procesamplu de modernizare sus]inut de in-vesti]ii de aproximativ 200 mil. $, baniob]inu]i \n special din surse bancare.
Chiar dac` a returnat o parte dincredite, Oltchim este afectat` \nc` denivelul cheltuielilor cu dobånzile [i cudiferen]ele nefavorabile de curs valu-tar aferente acestora.
|n ciuda gradului mare de \ndato-rare, Oltchim inten]ioneaz` s` maicontracteze un credit de 20 mil. $.
Combinatul are deja datorii bancarede aproximativ 100 mil. $.
Oltchim are nevoie de bani pentru aparticipa la o licita]ie ce va fi orga-nizat` \n Iugoslavia \n scopul achizi-]ion`rii unei instala]ii de izociana]i.Creditul, a c`rui contractare va fi sus-pus` aprob`rii ac]ionarilor Oltchimluna aceasta, va fi angajat la mai multeb`nci comerciale cu o perioad` derambursare de [apte ani [i o perioad`de gra]ie de doi ani.
Ac]iunile combinatului au \nchis[edin]a de vineri la 600 de lei/ac]iune,\n cre[tere cu 1,7% fa]` de joi. Lichi-ditatea a fost slab`, prin 8 tranzac]iischimbåndu-se doar 3.990 de ac]iuni\n valoare de 2,39 milioane de lei.
� Lauren]iu Ispir
TERAPIA Cluj-Napoca, al treileaproduc`tor romån de medicamente,a anun]at c` a \ncheiat la sfår[itulanului trecut procesul de restruc-turare a personalului, care a avut caefect direct reducerea posturilor cu37%.
Reducerea personalului pån` laaproximativ 950 de oameni a costatcompania 35 de miliarde de lei (\nspecial salarii compensatorii [i platacursurilor pentru reconversie profe-sional`) [i va avea drept principal`consecin]`, conform Terapia, „o cre[-tere a productivit`]ii muncii pån` laun nivel comparabil cu cel al com-paniilor similare din EuropaCentral`“.
„Personalul afectat de m`surile deeficientizare a activit`]ii a beneficiatde compensa]ii b`ne[ti directe [iasisten]` social` \n cooperare cusindicatul, precum [i asisten]a post-restructurare - preg`tire profesional`[i asisten]` \n c`utarea unor noilocuri de munc`, pl`tite decompanie. Costul global al m`surilorcompensatorii suportat de Terapianu va afecta profitabilitatea compa-niei, \ncadråndu-se \n bugetul apro-bat de Adunarea General` aAc]ionarilor din aprilie [i decembrie2001“, spune Terapia.
|n urma m`surilor de restruc-turare, Terapia estimeaz` realizarea,anul acesta, a unor economii sub-stan]iale prin diminuarea cheltuie-
lilor cu personalul. |n plus, asociat`cu investi]iile tehnologice efectuatede companie anul trecut, reducereapersonalului va avea ca efectcre[terea productivit`]ii Terapia cu45%.
Bugetul de venituri [i cheltuieli alTerapia pentru 2001 prevedeob]inerea unor venituri totale de1.140 miliarde lei [i a unui profit brutde 272 miliarde lei. |n primele nou`luni ale anului, compania a\nregistrat un profit brut de 214,11miliarde lei [i venituri totale de836,88 miliarde lei.
Terapia a investit anul trecut 74,78miliarde de lei, \n special pentrumodernizarea sec]iei de condi]ionareumed` (fiole) \n scopul ob]ineriicertificatului Good ManufacturingPractice (GMP). Terapia are uncapital social de 306,6 miliarde lei\mp`r]it \n ac]iuni cu o valoarenominal` de 1.000 de lei.
Principalii ac]ionari ai societ`]iisunt Romanian Investment Compa-ny Cyprus cu 20% din capitalulsocial, Romanian Investment Fundcu 14,58 %, Romferchim cu 17,95 %,Labrador Partner, cu 5,27%. NewCentury Holdings de]ine prin treifonduri de investi]ii ale sale (Broad-hurst Inv. Romania, Broadhurst InvLimited [i Lindsell) 7,85 % din ac]iu-nile societ`]ii.
Ac]iunile Terapia sunt listate lacategoria \ntåi a Bursei de Valori, ul-tima cota]ie fiind de 2.400 lei, \ncre[tere de la \nceputul acestui an.
Oltchim: de la profit la pierderenu-i decåt un pas
Terapia caut`productivitate mai mare
Electroaparataj - Electrotehnica, prima fuziune spre un posibil holding \n domeniuMediafax Foto
PETROCHIMIE MEDICAMENTE
Astra, mai mult fotbal din petrol
� Cristian Micu
RAFIN~RIA Astra-Romån` a maiachizi]ionat 24,86% din ac]iunile clu-bului Astra Ploie[ti, majoråndu-[i de-]inerea la 88,86%. Ac]iunile, \n valoarede 6,7 miliarde de lei, vor recompensarafin`ria pentru crean]a pe care o aveaasupra clubului sportiv.
Rafin`ria Astra Ploie[ti, patronat`de omul de afaceri Ioan Nicolae de lafirma Interagro, a \nregistrat \n trimes-trul trei 2001 un profit net de 17,36miliarde de lei, de cinci ori mai maredecåt \n primele [ase luni ale anului.
Totu[i, fa]` de primele trei trimestre2000, profitul net al rafin`riei a sc`zut\n perioada ianuarie-septembrie 2001de 4,3 ori de la 89,53 la 20,86 mld. lei.
Pe primele nou` luni ale anului trecut,Astra a \nregistrat o cifr` de afaceri de4.187 mld. lei, cu 89,47% mai maredecåt \n perioada similar` 2000.Calculat` \n dolari, cre[terea a fost de35,57%, de la 109,4 la 148,3 mil. $.
Capitalul social al Rafin`riei Astraa crescut \n prima jum`tate a anuluitrecut cu 270 mld. lei, la 490 mld. lei.Cre[terea a fost determinat` de apor-tul \n natur`, investi]iile [i capitali-zarea dividendelor \n contul Intera-gro, valoarea acestora fiind de 78 mld.lei. Ceilal]i ac]ionari ai Rafin`rieiAstra au avut drept de preem]iune [iau subscris ac]iuni \n valoare de 192mld. lei. Ac]iunile rafin`riei au \nchisvineri la 910 lei/ac]iune, pre] egal cucel de joi.
BURS~
� Cristian Micu
FIRMA de construc]ii Impact Bucu-re[ti a hot`råt s`-[i pl`teasc` ac]ionariiacordåndu-le reduceri la cump`rareade vile. Compania a argumentataceast` decizie prin „reducerea pre-siunii financiare“.
Impact Bucure[ti a fost pus` \n situ-a]ia de a rezilia, anul trecut, 19 con-tracte, fapt care a dus la sc`derea va-lorii contractate cu circa 2,2 milioanede dolari, de la 11,2 milioane dolari,majoritatea clien]ilor acuzånd sc`de-rea capacit`]ii de plat`, \n urma rein-troducerii, \ncepånd de anul viitor, aTVA pentru construc]ia de locuin]e.Conform comunicatului Impact, ca o
m`sur` de diminuare a recesiunii „cese anun]` pentru \ntreaga economie“societatea va lua cåteva m`suri\ncepånd din primul trimestru 2002.
Printre acestea se num`r` deschi-derea depozitul DE-PACT, \n care sevor g`si materiale de construc]ii [ifinisare, inclusiv „case la pachet“.
De asemenea, pentru a-[i fidelizaclien]ii, Impact va crea clubul clien-]ilor, Sweet Home, oferindu-le acesto-ra avantaje [i premii de fidelizare.
Impact este o societate comercial`pe ac]iuni, cu capital integral privat,\nfiin]at` \n anul 1991, prin subscrip-]ie public`.
Impact construie[te vile \n ansam-bluri reziden]iale proprii, avånd des-
chise cinci astfel de ansambluri,amplasate \n zona de nord a Capitalei.
Compania este cotat` la Bursa deValori Bucure[ti \ncepånd cu anul1996. Ac]iunile Impact au pierdutvineri 1%, \nchizånd [edin]a la 1.980de lei/ac]iune. Pe parcursul [edin]eicota]iile au fluctuat \ntre un minim de1.950 [i un maxim de 2.000 de lei/ac-]iune.
Lichiditatea ac]iunii a fost bun`,prin 12 tranzac]ii schimbåndu-se42.300 de ac]iuni \n valoare de 83,77milioane de lei.
Societatea are un capital social de72,19 miliarde de lei, \mp`r]it \n72.194.706 ac]iuni cu o valoare no-minal` de 1.000 de lei.
Vile \n loc de dividende la Impact Bucure[ti
CONSTRUC}II
Teorie economic` de baz`: mai pu]ini oameni, mai mult` eficien]`
� Bogdan Neagu
VALOAREA total` a ac]iunilor Dra-cula Park achizi]ionate de popula]iepån` \n prezent se ridic` la aproape22 de miliarde de lei (aproape 700.000dolari), potrivit statisticilor furnizatede Banca Comercial` Romån`.
„Vånz`rile sunt peste a[tept`ri“,spune Marius Stoian, consilierulministrului turismului [i managerulproiectului Dracula Park. Suma de 22de miliarde de lei reprezint` circa unsfert din minimul necesar pentru\nchiderea cu succes a ofertei, \ncondi]iile \n care termenul limit`pentru aceasta este 19 februarie 2002.
|n ianuarie, spune Stoian, nego-cierile se vor concentra pe semnareacontractelor cu marii investitori insti-tu]ionali [i pe \nchierea de contractede exclusivit`]i la distribu]ia deproduse [i servicii \n viitorul parc,ac]iuni care vor furniza „surprize depropor]ii“.
Ministrul turismului Dan MateiAgathon a declarat c`, dac` emisiu-nea va avea succes, pån` la sfår[itulacestui an vor fi construite primeledou` obiective din parcul tematic -Castelul lui Dracula [i InstitutulInterna]ional de Vampirologie.
Grupul interministerial de lucrucoordonat de Dan Matei Agathon
stabile[te ultimele corec]ii pentrucomponentele bugetare ale proiec-tului Dracula Park pe anul 2002.
Emisiunea de ac]iuni pentru finan-]area Dracula Park a fost lansat` lajum`tatea lunii decembrie a anuluitrecut, la pre]ul de vånzare de 10.200de lei/ac]iune, de c`tre Fondul pen-tru Dezvoltare Turistic` Sighi[oara.
Valoarea total` a emisiunii este de155 miliarde de lei. Pentru ca emi-siunea public` s` fie considerat` desucces trebuie s` fie subscrise celpu]in 60% din ac]iunile puse la vån-zare. Ac]iunile nesubscrise suntanulate. |n cazul \n care sunt achizi-]ionate mai pu]in de 60% din ac]iunilepuse la vånzare, emisiunea esteanulat`.
Lansat oficial \n data de 5 no-iembrie, Dracula Park reprezint` o in-vesti]ie de 31,5 milioane de dolari.Din costul total al lucr`rilor de in-vesti]ii, societatea Fondul pentruDezvoltare Turistic` Sighi[oara su-port` 12,1 milioane dolari, ConsiliulLocal Sighi[oara, Consiliul Jude]eanMure[ [i Ministerul Turismului - 2,17milioane dolari, Ministerul Lucr`rilorPublice, Transporturilor [i Locuin]ei[i Ministerul Industriei [i Resurselor -2,66 milioane dolari, iar 14,63 mili-oane dolari va reprezenta finan]areadin surse private.
Dracula Park a supt pån` \n prezent 22 mld. lei
INVESTI}II
� Lauren]iu Ispir
MANAGEMENTUL celui mai mareproduc`tor de medicamente dinRomånia - Sicomed Bucure[ti - va fimodificat substan]ial \n cursulacestei luni, cånd ac]ionarii socie-t`]ii vor alege un nou pre[edinte [iun nou director general.
Astfel, conform ultimelor infor-ma]ii, pre[edinte al Consiliului deAdministra]ie (CA) va fi numitRobert Luke, [eful Fondului RomånPost Privatizare (FRPP), care de]ineo treime din ac]ionarul principal alSicomed, vehiculul de investi]iiVenoma Holdings. Luke este \nprezent pre[edinte interimar al CA,fiind numit \n aceast` func]ie lasfår[itul anului trecut, cånd fostulpre[edinte - grecul Varellas [i-aanun]at retragerea din motive per-sonale.
Alt` schimbare la nivelul condu-cerii de vårf va fi numirea unui noudirector general \n locul greculuiVassilis Alexakos, care va fi numitdirector responsabil cu dezvoltarea[i lansarea de produse noi. Numelenoului director general nu a fostf`cut public pån` \n prezent.
Ac]ionarii Sicomed au motivatschimbarea conducerii prin intrarea
\ntr-o nou` faz` de dezvoltare acompaniei, \n care prioritatea nu oconstituie ob]inerea certificatelorGMP, ci expansiunea societ`]ii.
Alexakos are o experien]` depeste 20 de ani \n domeniul farma-ceutic [i este pre[edintele Asocia]ieiProduc`torilor de Medicamente dinGrecia. El a fost numit directorgeneral \n urm` cu doi ani, cåndSicomed a fost preluat`, prin diver-se tranzac]ii cu ac]iuni, de c`treVenoma Holdings, care de]ineacum 58,08% din capital. Venomaeste de]inut` de FRPP, fondul de in-vesti]ii Global Finance [i companiafarmaceutic` greceasc` Galenica.
Vassilis Alexakos a reu[it s`\mbun`t`]easc` situa]ia financiar` aSicomed \n primul an de la numirea\n func]ia de director general, dar afost contestat anul trecut de o partedin ac]ionari datorit` pozi]iei pecare a avut-o \n disputa companieicu Ministerul S`n`t`]ii pe margineamajor`rilor de pre]uri pentruprodusele injectabile. Disputa, solu-]ionat` \n final, a avut ca punctculminant oprirea produc]iei deinjectabile de c`tre Sicomed.
Sicomed este listat` la Bursa deValori, cota]ia ac]iunilor fiind de3.000 de lei.
Schimb`ri la vårf \nconducerea Sicomed
MEDICAMENTE
Vånzarea ac]iunilor a fost lansat` la jum`tatea lunii decembrie
PRODUC~TORI BERE, VIN, B~UTURI ALCOOLICE {I TUTUNCod Nume Pre] Mediu +/- Max Min Inchidere Vol 52 Max 52 MinHABE HABER 1900.00 -3.67% 1900 1900 1900 576 2700 1200
Cod simbolul societ`]ii tranzac]ionateNume denumirea societ`]ii tranzac]ionatePre] (\nregistrat \n [edin]a de mediu
tranzac]ionare)+/- Varia]ia procentual` a pre]ului mediu
fa]` de [edin]a precedent`(%)Max. Pre]ul maxim \nregistrat \n [edin]a
de tranzac]ionare
Min. Pre]ul minim \nregistrat \n [edin]a detranzac]ionare
|nchidere Ultimul pre] \nregistrat \n [edin]a detranzac]ionare
Vol. Volumul tranzac]iilor efectuate52 Max. Cea mai mare valoare \nregistrat` n
ultimele 52 de s`pt`måni52 Min. Cea mai mic` valoare \nregistrat` \n
ultimele 52 de s`pt`måni
LEGENDA:
RASDAQ val. (mld. lei)
Sursa: RASDAQ
RASDAQ INDEX (puncte)
Sursa: RASDAQ
PIA}A RASDAQ a \nregistrat, \n a doua zi detranzac]ionare din acest an, o cre[tere a valoriiac]iunilor tranzac]ionate, pån` la 7,3 miliarde lei, fa]`de doar 646 milioane lei realizate \n [edin]a de joi.
Indicele RASDAQ a crescut cu 0,13%, pån` la 827,89puncte. Valoarea ridicat` a transferurilor nu reflect` olichiditate bun` a pie]ei, din cele aproape 5.000 desociet`]i listate fiind tranzac]ionate titlurile a numai 80de firme.
Societatea hotelier` Bradul Miercurea-Ciuc a\nregistrat cea mai mare valoare de tranzac]ionare,pentru ac]iunile sale fiind realizat un transfer \n valoarede trei miliarde lei. Pachetul de 15.749 ac]iunitranzac]ionate reprezint` 3% din capitalul societ`]ii.Pre]ul de achizi]ie s-a situat la 196.250 lei/ac]iune.Principalul ac]ionar este SIF Transilvania, care de]ine47,4% din ac]iuni.
Vos Beheer B.V. de]ine, \n urma \nchiderii oferteipublice de preluare lansate pentru titlurile fabricii deutilaje de construc]ii [i miniere Coruc Otopeni, peste95% din ac]iunile societ`]ii. Vos Beheer B.V. de]inea\mpreun` cu al]i trei ac]ionari 26,2% din ac]iunile
societ`]ii, iar \n cadrul ofertei publice a achizi]ionat unpachet reprezentånd 68,93% din capitalul social. Pre]ulunitar de achizi]ie a fost de 22.000 lei/ac]iune, iarvaloarea transferului s-a ridicat la 1,9 miliarde lei.
Valori mari de transfer au mai \nregistrat societ`]ileGalacta, pentru care s-a realizat o tranzac]ie special` de1,09 miliarde lei, Alimentara Ia[i cu un transfer de 543milioane lei [i Siat Bucure[ti cu patru opera]iuni \nsum` de 214 milioane lei. Joi, compania Tubman Inter-national a fost raportat` ca ac]ionar semnificativ, cu71,79%, la societatea Laminorul Br`ila, diminuåndu-[iparticipa]ia cu aproape 4% fa]` de raportareaprecedent`, \n timp ce cota de]inut` \n societateaSilcotub Zal`u a crescut la 12,18%, cu aproape 4%. Deremarcat c` Tubman International este ac]ionarmajoritar la Silcotub. Mediafax
Volumul tranzac]iilor pe pia]a monetar` interbancar` la21 decembrie: 3600,76 miliarde lei
BBUUBBIIDD -rata dobånzii la depozitele atraseBBUUBBOORR - rata dobånzii la depozitele plasate
Sursa: BNR
BURSE
Pia]a Futures BMFMS 4 ianuarie 2002
Tip Scaden]` Pre] Varia]ie Volum
Contract cotare (mii lei)
ROL/USD IAN 32.475 99 8.117.381
FEB - 0 0
DESIF1 IAN - 0 0
FEB - 0 0
ROL/EURO IAN 29.001 0 0
FEB - 0 0
EURO/USD IAN 0,8966 -0,0066 1.463.217
FEB - 0 0
Sursa: BMFMS
� Cristian Micu
A LRO a fost cea mai dinamic`ac]iune \n primele dou`[edin]e de tranzac]ionare ale
anului. Ultima tranzac]ie de vineri s-a\ncheiat la 21.600 de lei/ac]iune, \ncre[tere cu 14,9% fa]` de joi.
|n prima jum`tate de or` a [edin]eide tranzac]ionare pre]ul ac]iunilor acrescut de la minimul de 21.000 de leila maximul de 21.600 de lei/ac]iune.La acest pre] s-au cump`rat toateac]iunile afi[ate la vånzare.
Brokerii sunt de p`rere c` ac]iunea\[i va mai domoli cre[terea s`pt`månaaceasta.
„Probabil c` va mai cre[te, dar credc` se va stabiliza spre sfår[ituls`pt`månii“, a declarat un broker.
Prin 10 tranzac]ii s-au schimbat3.256 de ac]iuni \n valoare de 69,43milioane de lei. Ac]iunile produc`to-rului de medicamente Antibiotice Ia[iau avut o evolu]ie bun`, cå[tigånd vi-neri 14,8%. Ultima tranzac]ie de vineris-a \ncheiat la maximul [edin]ei de1.240 de lei/ac]iune, dup` ce minimula fost atins la 1.110 de lei/ac]iune.
Lichiditatea ac]iunii a fost slab`,valoarea celor 29.500 de ac]iunitransferate vineri, ridicåndu-se la35,05 milioane de lei.
Azomure[ a cå[tigat 7,7%, ultimatranzac]ie de vineri realizåndu-se la1.540 de lei/ac]iune. S-au tranzac-]ionat 21.737 de ac]iuni \n valoare de32,46 milioane de lei.
Ac]iunile produc`torului demedicamente Terapia au fosttranzac]ionate vineri \ntre 2.250 [i2.400 de lei/ac]iune. Ultima tranzac]ies-a \ncheiat la 2.400 de lei/ac]iune, \ncre[tere cu 2,1% fa]` de joi. Valoareacelor 13 tranzac]ii de vineri s-a ridicatla 60 milioane de lei.
Ac]iunile Turbomecanica au\ncheiat a doua [edin]` de tranzac-]ionare din 2002 la 23.000 de lei/ac-]iune, \n cre[tere cu 5% fa]` de joi. Peparcursul [edin]ei cota]iile au fluctuat\ntre 21.600 [i 23.000 de lei/ac]iune.Lichiditatea a fost foarte sc`zut`, printrei tranzac]ii transferåndu-se doar700 de ac]iuni \n valoare de 15,39milioane de lei.
Societ`]ile de investi]ii financiare auavut evolu]ii contradictorii \n [edin]a
de vineri. Per ansamblu, SIF-urile auavut o evolu]ie bun`, indicele BET-FIapreciindu-se cu 0,83% la 2.845,74 depuncte.
SIF Moldova a fost cå[tig`tor\ntre SIF-uri, \nchizånd [edin]a devineri la 1.220 de lei/ac]iune, \ncre[tere cu 2,5% fa]` de joi. Ac]iuneaa fost cea mai tranzac]ionat` dintreSIF-uri, valoarea celor 780.186 de ac-]iuni transferate vineri ridicåndu-sela 958,2 milioane de lei. SIF Mun-tenia a cå[tigat 2,4%, ultima tran-
zac]ie de vineri realizåndu-se la1.300 de lei/ac]iune. Pe parcursul[edin]ei ac]iunile au fluctuat \ntreun minim de 1.270 [i un maxim de1.310 de lei/ac]iune. Lichiditatea afost redus`, tranzac]ionåndu-se59.234 de ac]iuni \n valoare de 76,94milioane de lei.
SIF Transilvania a pierdut vineri0,7%, \nchizånd [edin]a la 1.390 delei/ac]iune. Prin 125 de tranzac]ii s-auschimbat 34.595 de ac]iuni \n valoarede 48,49 milioane de lei.
Majoritatea ac]iunilor de pe Burs` au deschisnoul an \n cre[tere fa]` de anul trecut. Vineri,\ntr-a doua [edin]` de tranzac]ionare din 2002,indicele BET a crescut cu 2,09% pån` la 778,64de puncte.
Avånt pe Burs` la \nceput de an
Bonuri de Tezaur - lei
Mixt - lei
Ro[u - US $
Alb - US $
Albastru - US $
Verde - US $
www.ingasigurari.ro
Numele Programelor de investi]ii ING Nederlanden
Dataevalu`rii
Pre] devånzare
Pre] decump`rare
S`pt`måna precedent` 31 dec. 2001
Evolu]ia pre]ului de vånzare (%) fa]` de:
pentru Planurile de pensii [i Planurile de investi]ii ING Nederlanden
Programele de investi]ii ING Nederlanden Unit Linked \n lei [i valut`
Programele de investi]ii \n lei Bonuri de Tezaur [i Mixt au fost lansate \n data de 1 Noiembrie 1998;Programele de investi]ii Ro[u, Alb [i Albastru au fost lansate \n data de 1 Februarie 2000; Programulde investi]ii Verde a fost lansat \n data de 1 Martie 2001; pentru toate aceste Programe de investi]iise calculeaz ̀cota]ii zilnice care v ̀sunt accesibile la adresa noastr̀ de Internet.
04.01.2001
04.01.2001
04.01.2001
04.01.2001
04.01.2001
04.01.2001
50.434,18
43.919,59
7,97
9,09
9,45
10,35
53.088,61
46.231,15
8,39
9,57
9,93
10,89
0,60
0,47
1,53
1,79
1,62
0,00
0,52
0,41
0,63
1,11
1,18
0,00
AC}IONARI SEMNIFICATIVISocietate Ac]ionar Procentaj de]inutAGROMEC VISINA DIACONESCU M. GEORGE 6.92%
SC POLITEX SA NEGRESTI STORSACK HOLDING LTD sub 5%
SC PROMET SA SIF BANAT CRISANA sub 5%
SARGETIA FOREST DASCALITA STEFAN 7.11%
SEREDILE BOGATU ORTANSA 9.70%
SC RO-STYL SA BACAU SC AGROVITAM SRL sub 5%
SUBEX BACAU NEAGU DUMITRU 9.66%
TEXTILA OLTUL DRAPANTEX B.V.B.A. 54.02%
TEXTILA OLTUL SC RODEXIM COMPANY SRL 8.10%
VALCEANA RM. VALCEA MLADIN DORU-GICA 77.45%
Urmare din pagina 1
P E lång` lipsa de euro (b`ncile aupreferat s` nu se „arunce“ s` alimen-teze casele de schimb cu euro pentru a
face ele tranzac]ii cåt mai multe), casele deschimb non-bancare, acelea care au avuteuro, s-au lovit [i de reticen]a persoanelorfizice care nu [tiu \nc` prea multe despreaceast` nou` moned`. „Au venit foartepu]ini s` \ntrebe de euro [i [i mai pu]ini s`cumpere. Cred c` s-au dus mai mult lab`nci. Au \ncredere mai mare \n casele deschimb ale b`ncilor, probabil. Cei care maiaveau m`rci sau alte valute care dispar aupreferat s` ia la schimb lei sau dolari“,comenta ieri un operator de la o cas` deschimb din Bucure[ti.
Cursurile pentru euro afi[ate zilele trecutela casele de schimb din Bucure[ti au oscilat\ntre limite destul de mari, respectiv 27.000-28.500 lei la cump`rare [i 28.500-29.900 lei lavånzare.
|n ]ar`, \n Ardeal mai ales, euro a fostprimit cu destul` receptivitate, de[i sea[teptat` ca abia peste dou`-trei luni toat`lumea s` se familiarizeze cu aceast` nou`moned`, sau mai exact cu faptul c` marcagerman` [i lirele italiene nu mai au puterecirculatorie.
„Va fi interesant de v`zut la ce moned` seva face de acum \ncolo referin]a \n altetranzac]ii decåt cele bancare. Este cunoscutdeja c` \n zona noastr` tranzac]iile imo-biliare, cele cu ma[ini, aveau drept refein]`marca german` sau lira italiana. Se vaadopta euro sau dolarul? R`spunsul pro-babil c` \l vom avea peste 2-3 luni“, a co-
mentat [i Marius P`curari, dealer la WestBank din Arad. La Arad cota]iile pe euro lacasele de schimb au fost \ntre 27.500-28.500la cump`rare, respectiv 28.800-29.900 lei lavånzare, volumul tranzac]iilor fiind destulde ridicat. La Cluj acestea au variat u[or \njur de 28.700 la cump`rare, respectiv 29.500lei la vånzare.
Concluzia dup` cele dou` zile de laintrarea euro pe pia]a a fost c` lumea apreferat s` lucreze \ntr-o prim` etap` cub`ncile [i mai pu]in cu casele de schimb non-bancare.
Politica unor b`nciprivind trecerea la euro
� BANCA Romån` pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale converte[te gratuiteconomiile clien]ilor s`i din monede IN (cele12 monede care au ie[it din circula]ie o dat`cu intrarea \n circula]ie a monedei unice euro-pene) \n euro. Clien]ii b`ncii pot s` retrag`cash din conturile euro \n orice moment, darBRD a propus \ncepånd cu 1 decembrie 2001un serviciu gratuit de precomand` de mo-
ned` fiduciar` euro pentru a putea satisfacenevoile clien]ilor, \ncepånd cu 1 ianuarie2002.
� BRD a eliberat primele monede euro \nce-pånd cu 3 ianuarie 2002. Totu[i, eliberarea f`r`precomanda va fi limitat`, \ntr-o prim` faz`, laun plafon a c`rei limit` va fi stabilit` \n func]ie denivelul solicit`rilor. Aceasta \nseamn` c` oriceclient va putea dispune de sume \n euro a douazi, sau cel mai tårziu \n dou` zile dup` efectuareacomenzii, de suma solicitat` \n moneda fiducia-r`. O alt` posibilitate este cump`rarea de c`treclien]i de cecuri de c`l`torie \n euro. Acestea potfi eliberate f`r` precomanda, sunt sigure dinpunctul de vedere al riscului de furt [i nu vor fisupuse unui plafon ca \n cazul solicit`rilor demoned` fiduciar` euro f`r` precomand`
� BCR va converti gratuit pån` pe 31 ianuarie2002 valutele IN \n euro, \n conturile dedisponibilit`]i la vedere [i depozitele la termen.La casele de schimb ale b`ncii vånzarea [i cum-p`rarea valutelor se va face conform cursurilorafi[ate. |n ceea ce prive[te schimbul valutar, nu-merar valute IN - numerar alte valute (inclusiveuro) se efectueaz` cu comisionul perceput \nmod obi[nuit de c`tre banc`, respectiv de 3%.
� BANCA Agricol`-Raiffeisenbank percepepentru opera]iunile de schimb valutar la caselede schimb proprii un comision de 2%.
� BANCA Transilvania va primi [i dup` 1 ia-nuarie 2002 toate valutele IN pe care persoanefizice [i juridice le mai de]in. Opera]iunile depreschimbare sau conversie \n cont se vor rea-liza \n continuare f`r` ca banca s` perceap`vreun comision. Ridic`rile de numerar \n euro,efectuate de titularii de conturi \n BancaTransilvania, sunt comisionate cu 1%, minimum3 euro pentru persoanele fizice, respectiv 1,5%,minim 3 euro pentru persoanele juridice.
BNR a \ncheiat anul 2001 pe plus
� Ionela Nu]`
LA capitolul ie[iri poate fi con-semnat` r`scump`rarea \n octombriea obliga]iunilor Samurai emise \n1997, BNR pl`tind peste 300 milioanede dolari \n contul acestei opera]iuni.
|n ultima lun` din an, rezervelevalutare ale BNR au crescut cu 313,6milioane dolari, decembrie fiind luna\n care s-a consemnat cea mai marecre[tere a rezervelor de anul trecut.
Majorarea \nregistrat` \n lunadecembrie 2001 a fost sus]inut` decump`r`ri nete ale b`ncii centraledin pia]a valutar` de 174 milioanedolari, \mprumuturi pe termen scurtatrase de BNR \n sum` de 100
milioane dolari, intr`ri la rezervavalutar` a statului (inclusiv dinprivatiz`ri) \n sum` de 49,8 milioanedolari, venituri din administrarearezervei interna]ionale de 11milioane dolari, precum [i alte intr`rinete - modificarea rezervelor minime\n valut` constituite de b`ncilecomerciale, comisioane bancare,cotiza]ii [i altele - \n sum` total` de43,2 milioane dolari.
|n acela[i timp, BNR a efectuat pl`]i\n sum` de 64,4 milioane dolari \ncontul ratelor [i dobånzilor scadentela datoria public` extern`, direct` [igarantat` de Ministerul Finan]elor.
Rezerva de aur a crescut la 105,2tone, iar \n condi]iile evolu]iilorpre]urilor interna]ionale valoareaacesteia s-a majorat la 938,7 milioanedolari, ceea ce face ca rezerveleinterna]ionale ale BNR (valute plusaur) s` se situeze la peste 4,8 miliardedolari (peste 5,5 miliarde euro).
Pentru acest an pl`]ile scadente \ncontul datoriei publice externe directe[i garantate de Ministerul Finan]elorPublice se ridic` la 1,816 miliarde dedolari. Serviciul total al datoriei, careinclude statul [i firmele pivate, seridic` la aproape 2,5 miliarde de do-lari.
Datoria BDF c`tre BNR [i CEC a fost stins`� Ionela Nu]`
AC}IONARUL majoritar al EuromBank, fosta Banc` Dacia Felix, socie-tatea Kolal B.V. Amsterdam, a pl`tit lasfår[itul lunii decembrie ultima tran[`din datoria pe care o mai avea fa]` deprincipalii s`i creditori, Banca Na-]ional` a Romåniei [i CEC.
Kolal B.V, ai c`rei ac]ionari sunt 14persoane fizice israeliene [i romåne,avea obliga]ia s` pl`teasc` pån` lasfår[itul anului trecut, \n conformitatecu Ordonan]a de Guvern 68/2001,suma de 7,5 mil.$ c`tre BNR [i CEC, \ncontul datoriei B`ncii Dacia Felix.
Dup` ce israelienii au f`cut lobby lacel mai \nalt nivel, Guvernul a apro-bat, la 17 mai 2001, o ordonan]` de ur-gen]` prin care BNR [i CEC au primitdreptul de a cesiona firmei olandezeKolal B.V., \n schimbul a 22,5 mil.$,
crean]ele de]inute la BDF. Datoriarestant` a b`ncii c`tre cele dou`institu]ii se ridica la peste 40 mil.$.
Ordonan]a 68/2001 preciza c`cesionarea se va realiza \n termen de30 de zile de la publicarea actului nor-mativ \n Monitorul Oficial. Kolal eraobligat` s` achite, \n acea perioad`,12,6 mil. $ c`tre BNR [i 2,4 mil.$ c`treCEC, urmånd ca restul de 7,5 mil.$ s`fie pl`ti]i pån` la 31 decembrie 2001.
|n luna iulie 2001, ac]ionarii b`nciiau aprobat schimbarea numelui dinDacia Felix \n Eurom Bank [i majora-rea capitalului cu contravaloareacrean]elor r`scump`rate, \n sum` de1.635 mld. lei. Ulterior, mai exact \nluna decembrie 2001, ac]ionarii auaprobat diminuarea capitalului socialpentru a ajunge la un echilibru capitalsocial-fonduri proprii [i mutareasediului central de la Cluj la Bucure[ti.
B`ncile s-au mi[cat diferit� Cristian Hostiuc
CELEdou` b`nci cotate la Bursa de Valori Bucure[tiau \nceput diferit anul. BRD a reu[it s` cå[tigecåteva procente.
Dup` ce la sfår[itul anului 2001 BRD a \nchis la22.800 de lei/ac]iune, acum BRD a urcat pån` la23.900 lei/ac]iune, cå[tigånd astfel 4,82%. Vineri,BRD s-a mi[cat \ntre 23.200 [i 23.900 de lei. Valoareatranzac]iilor a fost de 536 milioane de lei, schim-båndu-se 22.754 de ac]iuni. Anul trecut, BRD afluctuat \ntr-o marj` extrem de larg`, respectiv \ntre12.800 de lei [i 34.900 de lei.
|n acest an, brokerii se a[teapt` la o cre[tere a BRDpån` la stabilirea perioadei de referin]` pentruacordarea de dividende care va fi \n prim`var`. Lanou` luni de zile, BRD a ob]inut un profit de 45 demilioane de dolari, profitul net pe ac]iune fiind de3.883 de lei. Valoarea nominal` a unei ac]iuni este
de 5.000 de lei. |n 2000 BRD a acordat un dividendbrut de 2.158 de lei/ac]iune.
La ultimul pre] de tranzac]ionare de vineri, BRDare o capitalizare bursier` de 260,24 mil. dolari. Cea-lalt` banc` de la burs` - Transilvania - a \nceput anul\n u[oar` sc`dere. De la 3.150 de lei/ac]iune, BancaTransilvania a coboråt la 3.050 de lei/ac]iune, sc`de-rea fiind de 3,27%. De[i la aceste pre]uri, ac]iunilesunt considerate scumpe, brokerii sunt de p`rere c`\n ianuarie mai au poten]ial de cre[tere. Pe parcur-sul [edin]ei de vineri, cota]iile au fluctuat \ntre unminim de 3.050 [i un maxim de 3.100 de lei/ac]iune.
Banca Transilvania a ajuns la o capitalizare bur-sier` de 37,75 mil. dolari. La sfår[itul lunii noiem-brie, Banca Transilvania \nregistra un profit net de11,3 mil. dolari. Brokerii se a[teapt` ca \n urm`toa-rea perioad` conducerea b`ncii s` anun]e modul derepartizare a profiturilor. |n fiecare an, BancaTransilvania acorda ac]iuni gratuite ca dividende. Ac]iunile BRD au \nceput anul \n urcare
Banca Na]ional` aRomåniei (BNR) a \ncheiatanul 2001 cu o rezerv`valutar` de 3,926 mld.dolari (4,45 mld. euro),reu[ind astfel s`dep`[easc` ]inta stabilit`pentru anul trecut, de 3,6mld. dolari. Cei mai mul]ibani au intrat anul trecut\n vistieria BNR de pepia]a interbancar`, bancacentral` fiind \n ansamblucump`r`tor net de valut`,dar [i de la FMI o dat` cuintrarea primei tran[e din\mprumutul acordat deinstitu]ia financiar`interna]ional` Romåniei.
Dobånzi noi la BCRBANCA Comercial` Romån` (BCR)a redus cu un punct procentualdobånzile la depozitele \n lei lavedere [i la cele constituite pe operioad` de o lun`. Noile dobånzi,pl`tite de BCR, atåt pentru conturilepersoanelor fizice, cåt [i pentru celeale celor juridice sunt: la o lun` -28%, la 3 luni-30%, la 6 luni-31%, la9 luni-32% [i la 12 luni-33%. Pentrudepozitele la vedere dobånda estede 5%. BCR a redus \ncepånd cuaceast` lun` [i dobånzile pl`tite ladisponibilit`]ile din conturile decarduri. Astfel, pentru disponibilit`]iledin conturile de carduri \n lei BCRMAESTRO, BCR VISA CLASIC [iBCR VISA Electron dobånda estede 9 % pe an, iar pentru conturile decard BCR Eurocard Businessdobånda este de 5 % pe an. |n plus,la certificatele de depozit cu parol`,våndute dup` data de 01 ianuarie2002, dobånzile sunt de 31% pentrucele cu scaden]a la 3 luni [i de 33%pentru cele cu scaden]` la 6 luni.
CEC \ncepe anulcu un nou libret CASA de Economii [iConsemna]iuni (CEC) va emite dinaceast` lun` un nou instrument deeconomisire - libretul de economiicu depozite la termen. Termenulpe care se poate constitui acestdepozit este de un an. Acesta sepoate re\nnoi automat pe operioad` egal` cu cea ini]ial`, \nacelea[i condi]ii \n care a fostconstituit, \n cazul \n care clientulnu solicit` lichidarea acestuia lascaden]`. Valoarea minim` pentruconstituirea unui depozit este de1.000.000 lei. Potrivit informa]iilorCEC, dobånda la depoziteleconstituite \n anul 2002 pe libretelede economii cu depozite la termenva fi cu dou` puncte procentualemai mare decåt dobånzilepracticate la alte instrumente deeconomisire pe termen de un an.La lansare, libretul de economii cudepozite la termen are o dobånd`de 31% pe an.
Grupaj realizat de Ionela Nu]`
6 B~NCI {I ASIGUR~RI ZIARUL FINANCIAR 7 IANUARIE 2002
Rari cump`r`tori de euro la \nceput de anOvidiu Radu
PE SCURT
Banc Post [i-a instalatinternet-bankingBANC Post a lansat propria solu]iede internet banking prin care vafacilita realizarea de opera]iunibancare online de la distan]`.Aceast` aplica]ie va prelua toatefunc]iile serviciului eBank. Prinintermediul internet banking-ului,clien]ii Banc Post pot efectua pl`]ic`tre partenerii s`i de afaceri saus` acceseze informa]ii privind\ntreaga lor activitate bancar`, 24de ore pe zi, 7 zile pe s`pt`mån`,din orice loc: de acas`, de la loculde munc` sau chiar \n vacan]`(dac` exist` acces la internet).Pentru a primi accesul la acestserviciu, clientul trebuie s` aib` uncont curent la Banc Post [i s`\ncheie un contract de serviciiinternet banking. Serviciul estestructurat \n 6 module func]ionale:administrare, conturi, extrase decont, ordine de plat` lei, ordine deplat` valutar` [i informa]iifinanciar-bancare.
B~NCI
VALUTE
B`ncile au pus monopol pe schimbul euro
DOBÅNZI
Cursurile pie]ei valutare 5 ianuarie 2002 anun]ate de BNR
� Valute \n cont Curs lei
1 dolar australian 166421 dolar canadian 201091 franc elve]ian 194531 coroan` ceh` 8981 coroan` danez` 38651 lir` egiptean` 70141 EURO 287531 lir` sterlin` 461571 forint ungar 118100 yeni japonezi 245441 leu moldovenesc 24501 coroan` norvegian` 36011 zlot polonez 81551 coroan` suedez` 31141000 lire turce[ti 231 dolar SUA 320871 g AUR (pre] \n lei) 2877701 DST 40546
Cursurile ]`rilor participante la EURO1 [iling austriac 20901 franc belgian 7131 marc` german` 14701100 pesetas spaniole 172811 marc` finlandez` 48361 franc francez 43831 lir` irlandez` 36509100 lire italiene 14851 gulden olandez 13048100 escudos portughezi 14342100 drahme grece[ti 8438
BNR face urm`toarele preciz`ri:1. Cursurile incluse \n aceast` list` au la baz` cota]ii ale
societ`]ilor bancare autorizate s` efectuezeopera]iuni pe pia]a valutar`.
2. Prezenta list` nu implic` obligativitatea utiliz`riicursurilor \n tranzac]ii efective de schimb valutar [i\nregistr`ri contabile.
Sursa: BNR
Eurom Bank 500 mii 10 mil. - - 5 31 32 33 34 35 5 30 31 32 33 33
BCR 100-500 mii 2 mil. 40 mii 0,5 5 28 30 31 32 33 5 28 30 31 32 33Certificate de depozit la termen: 3 luni - 31%; 6 luni - 33%; Conturi de carduri BCR Maestro [i BCR Visa Clasic - 9%
Banc Post 500 mii lei / depozite - 0,35 6 30 30,5 30,5 31 32 6 30 30,5 30,5 31 32Carnete de economii 7 - 31 32 - 34 - - - - - -Certificate de depozit nenominative pe termene op]ionale: la 30 zile - 31%; la 60 zile - 31,5%; la 90 zile - 32% sum` minim` 500.000 lei
Banca Agricol` 500 mii 10 mil. 5 mii - 5 29 30 31 31 31 5 29 30 31 31 31
Banca }iriac 500 mii 5 mil. - - 4 28 30 32 32 32 4 28 30 32 32 32Buc: 2 mil. Buc: 10 mil.
CEC 100 mii 5 mil. 20 mii fiz 0,2 5 27 - - - - 5 27 28 28 29 2950 mii jurid
Carnete de depunere cu plata lunar` a dobånzii: 27%/an; certificate de depozit cu plata lunar` a dobånzii: 27%/an; certificate de depunere cu plata dobånzii la 3 luni: 28%/an; certificate de depunere cu plata dobånzii la 6 luni: 28%/an
West Bank 500 mii 10 mil. 20.000 fiz 0,5 5 30 32 33 33 33 5 29 31 33 33 33Cardine Group 100.000 jurid
RoBank 10 mil. 10 mil. 0,35 - 05 5 32 33 34 34 35 5 32 33 34 34 35
Ziarul Financiar nu \[i asum` r`spunderea pentru neconcordan]a dintre cota]iile comunicate de b`ncile comerciale [i cele afi[ate la sediile acestora. Aceast` neconcordan]`poate proveni din netransmiterea la timp c`tre Ziarul Financiar a dobånzilor modificate. Pentru informa]ii suplimentare \n tabelul al`turat sunt prezentate telefoanele b`ncilor.
Banca
|n lei
persoanefizice
persoanejuridice
taxadeschiderecont co
mision
din suma
restituit` (%)
Suma minim` ladepozite
Depuneri ale persoanelor fizice
la vedere
(%/an) la termen (%/an)
1 lun`
3 luni
6 luni
9 luni
12 luni
Dobånda
Depuneri ale persoanelor juridice
la vedere
(%/an) la termen (%/an)
1 lun`
3 luni
6 luni
9 luni
12 luni
DobåndaDobånzi acordate de b`ncile comerciale la depozitele persoanelor fizice [i juridice
Banca
|n valut`
valuta
la vedere
la termen
la vedere
(%/an) la termen (%/an)
comision
din suma
restituit` (%)Suma minim`
la depozite
la vedere
la termen
Suma minim`la depozite
Dobånda
la termen (%/an)
Dobånda
Depuneri ale persoanelor fizice Depuneri ale persoanelor juridice
NOT~: Se pot constitui depozite [i pentru alte valute decåt cele men]ionate \n tabel.
la vedere
(%/an)
Sursa: B`ncile comerciale
Banca TelefonEurom Bank 064/194433BCR 3120056BRD 3133200Banc Post 3361124Banca Agricol` 3230031Banca }iriac 3140497CEC 3111119Robank 3225700Banca Transilvania 064/198833Banca Romåneasc` 3211601Finansbank 3017100Alpha Bank 3238983Romexterra 3226024Piraeus Bank Romånia 2501799Libra 2326750Eximbank 3366162ABN Amro 2020400ING 2221600Daewoo Bank 2505711HVB Romania 2032222Carpatica 069/233985Romanian International Bank (RIB) 3227005UGBI NV 2308430West Bank Cardine Group 057/285255Commercial Bank of Greece 3128034Banca Romån` de Scont (BRS) 3200204
BancaTransilvaniau[ureaz` accesul la forin]i[i coroane ceheBANCA Transilvania va ofericlien]ilor s`i posibilitatea efectu`riide pl`]i [i \ncas`ri valutare direct\n forin]i sau coroane cehe, \nurma stabilirii unor rela]ii decorespondent pe care banca le-astabilit cu b`ncile Kereskedelmi esHitel Bank din Ungaria [i KomercniBanka din Cehia. \n plus,contractele \ntre p`r]i pot fi\ncheiate chiar \n aceste valute,eliminåndu-se complet risculvalutar generat de obicei demodific`rile de curs [i necesitateaconversiilor. Cei care vordesf`[ura tranzac]ii pe acestevalute vor putea participa la licita]iivalutare cu forin]i [i coroane cehe[i de a cump`ra sau vinde acestedou` valute prin casele de schimbvalutar ale b`ncii.
B~NCI
ZIARUL FINANCIAR 7 IANUARIE 2002 COMPANII 7
� Adrian M\r[anu
{ I |N 2001, pia]a construc]iilor a crescutcu 7-8% fa]` de anul precedent, fiindun an mai bun pentru constructori
decåt preceden]ii, datorit` stabiliz`rii ma-croeconomice. Un impuls a fost dat [i deini]ierea a o serie de proiecte de infra-structur` printre care continuarea lucr`rilorla autostrada Bucure[ti-Constan]a, \nce-perea lucr`rilor la unitatea nr.2 a centraleinuclearelectrice de la Cernavod`. „Programul realiz`rii a 38.000 de locuin]e
merge chinuit, dar putem spune c` estefundul gropii de la care se pleac` \n acest an.O problem` important` cu care s-au con-fruntat constructorii [i \n 2001 este cea ablocajului financiar, multe firme din do-meniu avånd sume importante de \ncasat.Pentru 2002 - optimism prudent. Pe lång`p`r]ile bune ale strategiei guvernamentalede dezvoltare pe termen mediu, faptul c`bugetul a ap`rut \nc` din toamn` este unsemn pozitiv. Nu [tiu \ns` cum va evoluasitua]ia global` [i care va fi impactulacesteia asupra sectorului construc]iilor“, aprecizat Daschievici.
Anul acesta, efortul constructorilor se vaconcentra asupra lucr`rilor de modernizarea unor aeroporturi - Ia[i, Cluj sau Arad,realizarea unor inele de ocolire a unorlocalit`]i la Sibiu [i Pite[ti, \nceperea etapeia III-a de modernizare a drumurilor na-]ionale. De asemenea, firmele romåne[ti de
construc]ii vor realiza proiecte \n Spania,Portugalia sau Germania, afirm` oficialulARACO, asocia]ie care reprezint` intereselea peste 1.000 de companii din sectorulconstruc]iilor.Pia]a construc]iilor a cunoscut o evolu]ie
„haotic`“, descendent` \n ultimii 4 ani (cu„c`deri“ de 18-19% anual), situa]ia redre-såndu-se abia \n 2000, spun reprezentan]iiARACO. Potrivit unui studiu efectuat de speciali[ti
ai Comisiei Europene \n colaborare cuspeciali[ti romåni, \n Romånia, \n perioada1998-2015, ar trebui investi]i peste 10,32mld. euro \n construc]ia de drumuri, auto-str`zi, c`i ferate, aeroporturi, terminale detransport, infrastructur` \n general.Potrivit ARACO, numai pentru finali-
zarea lucr`rilor la obiectivele \n construc]iear fi necesare investi]ii de peste 20 mld.$.
Romånia are nevoie de investi]ii \n infrastructur` de 10 mld. euro pån` \n 2015
Pia]a construc]iilor anul acesta: cu 7% peste cele 3 mld. $ din 2001
Volumul lucr`rilor deconstruc]ii va cre[te \n 2002 cu7-8% fa]` de anul trecut, cåndvaloric pia]a a trecut pragul de 3 mld. $, a declarat pentru Ziarul Financiar Liviu Daschievici, directorulgeneral al Asocia]iei Romånea Antreprenorilor deConstruc]ii (ARACO).
� Ionu] Bonoiu
„PENTRU acest an, estim`m o men]i-nere a nivelului vånz`rilor pe pia]aextern`, pe care vrem s` o dubl`m cuo cre[tere a vånz`rilor pe pia]a romå-neasc`, mai ales prin introducerea no-ului model Tacuma, lansat \n produc-]ie, a ad`ugat }one[.Sc`derea cifrei de vånz`ri fa]` de
aceea[i perioad` a anului trecut s-adatorat, potrivit oficialilor companiei,modific`rii ratei de schimb a monedeieuropene \n raport cu dolarul, firmaDaewoo avånd pre]urile stabilite \ndolari. O alt` explica]ie oferit` a fostscutirea de taxe vamale \n cadrul lea-singului extern, \n condi]iile \n carevånz`rile \n leasing, al`turi de cele \nrate [i cash au avut o pondere sensibilegal` \n totalul vånz`rilor.Cu toate acestea, produc`torul cra-
iovean a g`sit solu]ia, orientåndu-se
mai mult c`tre pia]a extern`, ajun-gånd ca \n luna august a anului trecuts` dep`[easc` nivelul exporturilorefectuate \n urm` cu un an.La export, vånz`rile au dep`[it cu
aproximativ 70% nivelul din anul2000, \nsumånd 11.587 unit`]i, din ca-re 7.490 Matiz, 2.400 Cielo [i 1.597 Nu-bira. Cele mai bune pie]e pentru vån-zarea automobilelor Daewoo au fost:Ungaria cu 3.664 unit`]i Matiz, Chinacu 2.797 unit`]i (Matiz, Nubira [i dinluna decembrie a anului trecut [i Le-ganza), Venezuela cu 2.400 Cielo [iCroa]ia cu 1.103 Matiz. Au mai fost ex-portate, de asemenea, 26.300 motoare[i 22.816 cutii de viteze, \n Polonia [iEgipt, \n valoare de peste 30 mil. $.|n prezent, Daewoo Automobile
Romånia de]ine peste 90% din expor-turile de automobile ale Romåniei.Dup` ce la jum`tatea anului trecut,Daewoo \nregistra vånz`ri pe pia]a
intern` mai mici cu 50% comparativcu perioada similar` a anului trecut,\n a doua jum`tate compania a reali-zat o redresare a vånz`rilor, bazate \nprincipal pe practicarea sistemului debuy-back, potrivit c`ruia orice pose-sor al unui automobil Daewoo [i-aputut cump`ra unul nou \n schimbulcelui folosit, care va fi recomercializat.Potrivit Daewoo, acest sistem re-
prezint` [i o modalitate de a controla\ntr-o oarecare m`sura [i pia]a de au-tomobile second-hand, care \n Romå-nia are o pondere important`.Astfel, Daewoo Automobile Romå-
nia a våndut pe ansamblul anului tre-cut 6.675 unit`]i, din care 3.227 Tico,1.328 Matiz [i 1.201 Cielo.„La relansarea vånz`rilor Daewoo
au contribuit \n primul rånd creditelebancare prin BCR, introducerea lea-singului financiar, reducerile de pre-]uri [i, mai nou, sistemul de vånzarebuy - back“, a ad`ugat }one[.Daewoo Automobile Romånia a in-
vestit pån` \n prezent \n Romånia pes-te 870 de milioane de dolari. Societa-tea produce \n acest moment auto-vehicule care respect` normele EuroII, existånd [i posibilitatea produceriide motoare Euro 3.„Am omologat de curånd motorul
Euro 3 pentru modelul Nubira, astfelc` \n prezent putem \ncepe produc]iade automobile dotate cu astfel demotoare“, a conchis }one[.
� Ionu] Bonoiu
DUP~ „Sclava Isaura“ [i „Amigo“,rela]iile romåno-braziliene se vor con-solida prin prezen]a pe str`zile festi-valului de la Rio a automobilelor Aro,asamblate pe teritoriul statului sud-american.Produc`torul romån Aro Cåmpu-
lung [i compania brazilian` MIR-MAR inten]ioneaz` s` \nfiin]eze o so-cietate mixt` pentru deschiderea uneiunit`]i de produc]ie Aro \n Brazilia, adeclarat Aurel Dordea, directorul ge-neral al Aro, citat de Mediafax.„Parteneriatul dintre Aro Cåmpu-
lung [i societatea brazilian` va fi \n-cheiat \n data de 3 februarie, cånd vomprezenta reprezentan]ilor firmei bra-ziliene primele dou` prototipuri alemodelului realizat pentru pia]a dinAmerica de Sud. Asamblarea ar urmas` aib` loc \n zona liber` Manaos, iarpentru acest an estim`m producerea a1.250 de unit`]i“, a ad`ugat Dordea.Modelul Aro, creat special pentru
pia]a sud-american`, este echipat cumotor [i cutie de viteze de produc]iebrazilian`, sub licen]a firmei Internati-onal din SUA, caroseria, [asiul [i echi-pamentele interioare fiind produse deAro.„Montajul va \ncepe \n mai-iunie,
prima comand` fiind de circa 300 deunit`]i. Profitul ob]inut de Aro \n ur-ma producerii celor 1.250 de unit`]i seva situa la circa 3,5 milioane de do-lari“, a apreciat Dordea.Aro are \n preg`tire lansarea pri-
melor modele echipate cu motoarecare respect` normele de poluareEuro 3, produse de Toyota [i Andoria.„Pentru acest an ne-am propus s`
cre[tem produc]ia cu 800 de autovehi-cule, la 2.800 de unit`]i, mizånd pecre[terea calit`]ii produselor, pe extin-derea exportului [i pe \mbun`t`]ireare]elei de dealeri“, a men]ionat Dor-dea, care a apreciat c` pe pia]a intern`Aro va vinde circa 1.500 de unit`]i.De[i de-a lungul anului trecut, oficia-lii Aro estimau un nivel al vånz`rilorsituat \n jurul a 3.000 de unit`]i, \n pri-
mele unsprezece luni ARO Cåmpu-lung a \nregistrat comenzi doar pen-tru 1.212 unit`]i. Situa]ia este similar`celei \nregistrate \n urm` cu un an,vånz`rile produc`torului auto de laCåmpulung fiind \n anul 2000 de1.680 automobile, din care 1.374 uni-t`]i pe pia]a intern` [i 306 unit`]i la ex-port. |n planurile pentru cre[tereavånz`rilor, constructorul de la Cåm-pulung a mizat pe noile modele ARO244 cu motor Toyota de 2 litri - turboDiesel [i ARO 10-gama Super, carepoate fi echipat cu orice tip de motori-zare prin montarea caroseriei de laARO 24.MIRMAR este o societate care co-
mercializeaz` \n Brazilia autoturisme-le sud-coreene KIA [i este de]inut` deun grup de ac]ionari din care fac parteGiulia Albertini, cel mai mare produ-c`tor de b`rci cu motor din Brazilia,Emerson Fittipaldi, fost campion deFormula 1, precum [i un om de afa-ceri brazilian care de]ine re]eaua dedistribu]ie Aro din America de Sud.
Daewoo Automobile Romånia a våndut anul trecut18.261 de automobile, \n sc`dere fa]` de 18.870 \n urm`cu un an, a declarat Valeriu }one[, purt`tor de cuvåntal companiei. Compania a reu[it anul acesta trecereape profit, pe care \ns` nu l-a dat publicit`]ii. Valoareatotal` a vånz`rilor, care includ [i piese [i componente,a fost de 130 mil. $, din care peste 87 mil. $ aureprezentat-o exporturile.
AUTO
Cu vånz`ri de 130 mil. $, Daewoo a trecut pe profit \n 2001
Specialistul z`pezii va devenist`pånul junglei?
„Programul realiz`rii a 38.000 de locuin]e merge chinuit, dar putem spunec` este fundul gropii de la care se pleac` \n acest an. O problem`
important` cu care s-au confruntat constructorii [i \n 2001 este cea ablocajului financiar, multe firme din domeniu avånd sume importante de
\ncasat. Pentru 2002 - optimism prudent. Pe lång` p`r]ile bune ale strategieiguvernamentale de dezvoltare pe termen mediu, faptul c` bugetul a ap`rut\nc` din toamn` este un semn pozitiv. Nu [tiu \ns` cum va evolua situa]iaglobal` [i care va fi impactul acesteia asupra sectorului construc]iilor“.
Liviu Daschievici, directorul general al ARACO
� Claudia Covaci
DIN grupul Agrana fac parte fabricile dezah`r Beta }`nd`rei, Danubiana Roman [iZah`rul Buz`u. Agrana este membr` agrupului austriac Sudzucker, cel mai mareproduc`tor de zah`r din Uniunea Euro-pean`. Compania de analiz` FO Licht a estimat la
14,6 milioane de tone pia]a zah`rului dinUniunea European` \n anul trecut, \n timpce pia]a mondial` a fost evaluat` la 130 demilioane de tone. Produc]ia total` a gru-pului a fost de 828.000 de tone de zah`r, cu71.000 de tone mai ridicat` ca cea de anultrecut. Compania Agrana produce zah`r [i
amidon \n fabricile sale din Ungaria,
Republica Ceh`, Slovacia, Romånia [iAustria. Linia de servicii a companiei cu-prinde manufacturarea produselor indus-triale, designul [i managementul m`rciloralimentare, precum [i expertiz` tehnic` despecialitate.Agrana de]ine, \ncepånd cu anul 1998,
pachete de ac]iuni de peste 80% la fabricile
din Romånia, prin intermediul filialei saleAgrana Romånia Holding and TradingCompany. Compania austriac` are o cot` de30% din pia]a zah`rului din Romånia.Investi]iile pentru anul 2002 \n fabricile
societ`]ii din afara Austriei, inclusiv \nRomånia, sunt estimate la aproximativ 14milioane de euro, fa]` de 11 milioane de
euro \n cursul anului trecut. Sumelerespective vor fi alocate pentru sistemeautomatizate de produc]ie [i utilaje deambalat.Compania Agrana a ob]inut, \n primele
[ase luni ale exerci]iului fiscal trecut,venituri de 403 milioane de euro, cu peste 40de milioane de euro mai mult \n compara]iecu perioada similar` a anului precedent. Societatea estimeaz`, pentru sfår[itul
anului fiscal, venituri de 805 de milioane deeuro, \n cre[tere cu 45 de milioane de eurofa]` de anul trecut.Agrana are peste 1.380 de angaja]i \n
Romånia, fa]` de 1998, cånd a achizi]ionatcele trei fabrici ale grupului. La Beta }`nd`rei, grupul de]ine un pachet
de 86% din ac]iuni, la Zah`rul Buz`u peste78%, iar la Danubiana Roman 79%. Agranaproduce zah`r din sfecl` de zah`r numai laDanubiana Roman, \n celelalte dou` locurifolosind ca materie prim` zah`rul brutprodus din trestie de zah`r. Zah`rul brut este importat \n special de pe
pia]a sud-american`. |n urm`torii ani, compania inten]ioneaz`
s` asigure materia prim` necesar` pro-ducerii zah`rului exclusiv din sfecla dezah`r cultivat` \n Romånia. Anul trecut, compania a lansat zah`rul
M`rg`ritar, „Perla zah`rului,“ un produspremium. Consumul de zah`r anual \n Romånia este
de 450.000-500.000 tone, respectiv 19,3 kgper capita anual, fa]` de 39 kg \n Ungaria, 38kg \n Slovacia [i 44 kg \n Cehia. |n urm`toriiani, cre[terea consumului de zah`r esteestimat` la 600.000 tone pe an.
INDUSTRIE ALIMENTAR~
Compania va investi 14 mil. euro anul acesta \n afara Austriei
Produc`torul de zah`r AgranaRomånia a prelucrat anultrecut 128.000 tone de sfecl`de zah`r, cu 26.000 tone maimult comparativ cu anul 2000,relateaz` Mediafax. Cu toateacestea, produc]ia de zah`r asc`zut cu 1.000 tone fa]` deanul precedent, ajungånd la138.000 tone, din care 127.000tone au fost ob]inute prinrafinarea zah`rului brut.
Agrana: mai mult` sfecl` prelucrat`, dar mai pu]in zah`r produs
COMPANIA Vivendi Water va par-ticipa anul acesta la licita]iile care sevor organiza pentru concesionareaserviciilor de ap` [i canalizare \nmunicipiile Constan]a, Pite[ti [iCraiova, a anun]at recent la Ploie[tiJean Patrice Poirier, directorul pen-tru Europa Central` [i de Est alcompaniei franceze.„De[i suntem o societate privat`,
iubim serviciile publice [i tocmai deaceea parteneriatele public-privat sevor extinde \n Romånia [i \n altedomenii \n care Vivendi activeaz`“,a precizat Poirier.Pentru anul care tocmai s-a \n-
cheiat, Vivendi Water estimeaz`realizarea unei cifre de afaceri de 23de miliarde de euro. |n 2000, com-pania a semnat contracte de conce-siune a serviciilor de ap` [icanalizare pentru urm`torii 25 deani \n municipiile Bucure[ti [i Plo-ie[ti. Astfel, s-a \nfiin]at societateacomercial` Apa Nova, \n caregrupul Vivendi de]ine majoritateaac]iunilor \ntr-un parteneriat \nch-eiat cu cele dou` municipalit`]i.|n ceea ce prive[te Capitala, anul
acesta Apa Nova va \ncepe lucr`rilela sta]ia de tratare a apei potabile dela Crivina, investi]ie \n valoaretotal` de 55 mil. euro. Valoareatotal` a investi]iilor pentru acest an\n Bucure[ti se ridic` la peste 18milioane de euro, din care 12milioane de euro \n domeniul apeipotabile, 2,5 milioane de euro pen-tru reabilitarea [i extinderea cana-liz`rii [i 3,5 mil. euro destina]i cum-p`r`rii de echipamente de exploa-tare. Din noiembrie 2000, Apa Nova a
investit 20 milioane de euro \n lu-cr`ri de reabilitare a re]elei de ap`potabil`, a filtrelor [i instala]iei declorinare de la sta]ia de tratare Ar-
cuda, precum [i a sta]iilor de pom-pare. O alt` parte a resurselor finan-ciare a fost mobilizat` pentrucontinuarea contoriz`rii (pån`acum sunt montate 10.000 decontoare) [i pentru plata datoriilorfostei RGAB.Societatea a \nlocuit peste 90 km
de conducte de ap` [i a \nceputextinderea re]elei de ap` potabil` [ide canalizare, urmånd a fi realizate\n prima etap` 10 km, iar \n etapa adoua - montarea de contoare indivi-duale [i \nlocuirea a 140 km deconducte de transport [i distribu]iea apei.Referitor la investi]iile companiei
la Ploie[ti, acestea se ridic` la 75 demilioane de euro \n cei 25 de ani aicontractului, 26 milioane de eurourmånd a fi investite \n primii 15ani. Anul trecut, \n Ploie[ti au fost
\nlocui]i 2,5 km de re]ea de distribu-]ie a apei potabile, au fost instalate400 de bran[amente noi [i s-aumontat peste 5.000 de contoare pen-tru persoanele fizice. Valoarea in-vesti]iilor realizate \n 2001 a fost dedou` milioane de euro, pentru anulacesta suma urmånd a se ridica la4,5 milioane de euro. |n Romånia, Apa Nova are 4.540
de angaja]i, 4.000 dintre ace[tiadeservind Apa Nova Bucure[ti.Vivendi Water, filial` a Vivendi
Environnement, este num`rul unumondial \n serviciile de ap`, pentrucolectivit`]ile locale, agen]i econo-mici [i consumatorii casnici, cu oofert` complet`: producere [i distri-buire de ap` potabil`, canalizare,concep]ie/construc]ie, sisteme [iechipamente.Prezent` \n peste 100 de ]`ri,
Vivendi Water deserve[te 110 mili-oane de persoane [i 40.000 de clien]iindustriali, avånd 200.000 deangaja]i.
Vivendi vrea apa de la \nc` trei ora[e
SERVICII PUBLICE
Pia]a cimentuluianun]` o cre[tere de 5-10%VÅNZ~RILE pe pia]a cimentului vorcre[te \n 2002 cu 5-10% fa]` de anultrecut, estimeaz` Albert Szabo, directoruldiviziei de betoane [i agregate HolcimRomånia - al doilea produc`tor de cimentdin Romånia. Vånz`rile pe pia]a intern`a cimentului au dep`[it anul trecut 4,6mil. tone, fiind \n cre[tere cu 6%, dup`cum sus]ine Frederic Fleuret,pre[edintele Lafarge Romånia. Grupulfrancez Lafarge este lider pe pia]aintern` a cimentului, cu 32% din pia]`.Investi]iile produc`torului francez deciment pentru 2002 sunt estimate la 7-10 mil. $, bani destina]i moderniz`riiliniilor de produc]ie existente [i lucr`ri \ndomeniul protec]iei mediului, sus]inoficialii Lafarge. |n Romånia, grupulfrancez Lafarge de]ine trei fabrici deciment la Medgidia (ciment [i var),Hoghiz - Bra[ov (ciment), Tårgu-Jiu(ciment [i var), precum [i o uzin` deproduc]ie ipsos [i gips - Aghire[. Pån`acum, investi]iile Lafarge \n Romånia audep`[it 100 mil. $. Al doilea juc`tor dinpia]`, grupul elve]ian Holcim (pån` \nmai 2001 - Holderbank) va investi anulacesta 15 mil. $. La ora actual`, HolcimRomånia de]ine trei fabrici de ciment laTurda, Ale[d [i Cåmpulung [i [ase sta]ii de betoane [i agregate la Pite[ti, Curteade Arge[, Bra[ov [i Bucure[ti (Pipera,Progresul [i Militari). „|n urm`torii 4-5 ani, grupul va investi \n Romåniacirca 100 mil. $ \n modernizareafacilit`]ilor de produc]ie, \n perfec]ionareametodelor de protec]ie a mediului\nconjur`tor, precum [i \n extindereaactivit`]ii de baz`“, a spus Szabo.Produc`torul german de materiale deconstruc]ii HeidelbergCement ocup`locul trei \n ierarhia intern` aproduc`torilor de ciment, cu 22% dinpia]`. Germanii vor investi \n urm`toriitrei ani 50 mil. euro \n Romånia, \nprezent de]inånd dou` fabrici de ciment -Moldocim Bicaz [i Casial Deva [i 7 sta]iide betoane, 7 sta]ii de sortare nisip [ipietri[. HeidelbergCement are 18% dinac]iunile unicului produc`tor autohton deciment - Romcif Fieni. |n 2002, se anun]`o lupt` foarte stråns` \ntre „cei trei mari“ai pie]ei cimentului din Romånia, al c`reipoten]ial este estimat la 12 mil. toneanual.
O societate privat` care iube[te serviciile publice
|ncepe telenovela„ARO do Brasil“
� Adrian M\r[anu
CONTRACTUL pentru realizareasta]iei de 400 kV Oradea Sud, \nvaloare de 25 milioane de euro, va fisemnat \n luna ianuarie cu repre-zentan]ii firmei germane Siemens, adeclarat pentru Ziarul Financiar JeanConstantinescu, directorul generalal Transelectrica.„Este un proiect la cheie [i f`r`
garan]ie guvernamental`, nouasta]ie de la Oradea Sud urmånd s`intre \n func]iune la finele anului2003 sau \nceputul anului 2004.Practic, sta]ia va fi realizat` \n ter-men de aproximativ 24 de luni de lasemnarea contractului“.„La Oradea Sud, este practic vor-
ba de o sta]ie nou`, care va asigurao leg`tur` indispensabil` cu UCTE(sistemul de transport al energiei \nUniunea European`). De asemenea,
sta]ia electric` va rezolva alimenta-rea zonei de nord a ]`rii, care este \nacest moment deficitar`“. Lucr`ri de modernizare vor fi
executate [i la sta]ia de 400/110 kVde la Constan]a Nord, \n bazacontractului semnat de reprezen-tan]ii Transelectrica [i ai companieigermane ABB Calor Emag AG.Sta]ia va func]iona potrivit nor-melor sistemului de transport alenergiei electrice din Uniunea Euro-pean` (UCTE) [i va asigura o inter-conexiune cu sistemul energetic dinBulgaria. Investi]ia de la Constan]aeste estimat` la 30 mil. euro,urmånd a fi finalizat` pån` \n 2004.Oficialii Transelectrica vor s` \n-
ceap` lucr`rile de modernizare asta]iei Ro[iori (400 kv), care face le-g`tura cu Mukacevo (partea de vesta Ucrainei) [i s` finalizeze proiectelede la Isaccea [i Por]ile de Fier.
Sta]ia Oradea Sud va costa 25 mil. euro
ELECTRICITATE
Mediafax Foto
� Bogdan Neagu
PROIECTUL unei unific`ri monetare aap`rut \n urm` cu aproape jum`tate desecol, cånd unii ideali[ti promovau con-
ceptul de pace, prosperitate [i unitate europea-n`. Pån` la atingerea acestor idealuri au trecutdou` starturi e[uate, cåteva recesiuni, crizele pe-troliere [i pr`bu[irea imperiului sovietic.
Peste toate acestea, Germania [i puternica sabanc` central` au fost \n centrul tuturor dispute-lor care a trebuit s` fie rezolvate pån` la creareaeuro. Fran]a a fost \ntotdeauna avocatul uniuniica modalitate de a-[i men]ine vecinii concentra]iasupra problemelor europene. Chiar [i Italia [ina]iunile mai mici au jucat uneori roluri critice,dar, \n cele din urm`, Germania, cea mai mareeconomie din zona euro [i statul cu cea mai ma-re contribu]ie la bugetul Uniunii, a influen]at ceamai mare parte a deciziilor cheie, inclusiv nume-le monedei unice - euro.
No]iunea de moned` unic` dateaz` din 1961,cånd Jean Monnet, un francez sus]in`tor al inte-gr`rii europene, a propus crearea RezervelorMonetare ale UE ca un prim pas spre o moned`comun`. Aceast` propunere a r`mas doar oteorie pån` \n 1969 cånd prim-ministrulluxemburghez Pierre Werner a fost desemnatpentru a \nfiin]a o comisie care s` studieze o
eventual` uniune monetar`. |n anul urm`tor,Werner a prezentat un raport care definea treietape la \ncheierea c`rora, \n 1980, instrumentelena]ionale de politic` economic` [i monetar`aveau s` "fuzioneze" \ntr-un set de "instrumentecomunitare". Werner a propus pentru primaoar` adoptarea unei politici monetare unice.
|n 1979, planul de constituire a Uniunii Econo-mice [i Monetare (UEM) a fost re\nsufle]it princrearea Sistemului Monetar European. Acestacrea un mecanism al ratelor de schimb stabil [iu[or ajustabil, prin definirea unor rate-etalon \nfunc]ie de o nou` unitate monetar` constituit`sub forma unui "co[" - ECU (prescurtare de laEuropean Currency Unit [i \n acela[i timp
denumirea unei vechi monede franceze). |n1988, Consiliul European de la Hanovra a \nfi-in]at un comitet, sub conducerea lui Jacques De-lors, pe atunci pre[edinte al Comisiei Europene,cu \ns`rcinarea de a formula propuneri privindaranjamentele legislative [i economice necesarefinaliz`rii UEM. |n 1991, [efii statelor membreale UE semnau Tratatul de la Maastricht, \n careera stipulat un set de [ase criterii dure deconvergen]` economic`, care trebuia \ndeplinitede ]`rile care doreau s` adopte moneda unic`.
A treia [i ultima etap` a cre`rii UEM a \nceputla 1 ianuarie 1999, cånd se n`[tea moneda unic`european`. Iar din 1 ianuarie 2002, bancnotele [imonedele euro intr` efectiv pe pia]`.
Un vis ajuns palpabil \ntr-o jum`tate de veac
|n toate cele 12 compartimente, acelea[i bancnote
� Elena Stanciu
DAC~ \ntr-adev`r exist` un "spirit in-dustrial european" el se g`se[te \n do-meniul aeronautic [i \n cel al ap`r`rii.Treptat acest "spirit european" \[i facesim]it` prezen]a [i \n alte industrii, cacea farmaceutic` (crearea grupuluiAventis prin fuziunea \ntre Rhone-Poulenc [i Hoechst) [i a o]elului (na[te-rea grupului Arcelor din fuziuneacompaniilor Usinor, Aceralia [i Arbed).
De-a lungul ultimelor decenii, multestate au acceptat cooper`ri \ntre com-paniile na]ionale datorit` avantajelorfinanciare [i rentabilit`]ii programelor.Un exemplu \n acest sens este avionulfranco-britanic Concorde. |nc` din1992, principalii constructori europenide elicoptere - Fran]a [i Germania - s-au asociat pentru a forma Eurocopter.Cooperarea exist` [i \n industriaspa]ial` european` prin formarea ESA(Agen]ia Spa]ial` European`).
|n decursul ultimilor doi ani, peisa-jul european al industriei aeronautice[i militare s-a schimbat radical, princrearea de veritabile entit`]i transna]i-onale. Exemplul elocvent este fuzi-unea dintre grupul francez Aerospati-ale Matra, cel german Dasa [i cel spa-niol Casa, care a dat na[tere \n octom-brie 1999 la EADS, o companie gigantde 90 000 de salaria]i, avånd o cifr` deafaceri de 20 de miliarde de euro.EADS a sfidat pia]a cu avioanele Air-bus A 400M [i varianta civil` A 380.
Recent, \n domeniul produc`torilorde rachete, s-a creat grupul MBDA.Acesta a fost \nregistrat \n Olanda, dar\[i desf`[oar` activitatea prin filialeledin Fran]a, Marea Britanie [i Italia. Cuo cifr` de afaceri de 2 mld. euro [i cu10 000 de salaria]i, acest nou grup seplaseaz` pe a doilea loc \n lume dup`grupul american Raytheon.
|n viitor, fuziuni vor fi [i \n domeniulproduc`torilor de motoare pentru avi-oane, un sector care pån` acum a stat \numbr` din acest punct de vedere. Seurm`re[te crearea unui "EADS almotoarelor" \n jurul grupului Snecma,al doilea produc`tor european de mo-toare pentru avioane dup` Rolls Royce.
Aceast` Europ` a aeronauticii [i aindustriei ap`r`rii nu se formeaz` f`r`dificult`]i. |n \ncercarea de a-[i p`straasocia]ii europeni pentru proiectelelor, britanicii sunt gata s` cedeze \nfa]a giganticilor americani.
Paradoxurile peisajului bancar� Ionu] Bonoiu
TRECEREA la euro \n luna ia-nuarie 1999 nu a declan[at concen-trarea bancar` la care se a[teptauanali[tii europeni. De atunci, aexistat o singur` opera]iune intra-european` de anvergur`: estevorba de achizi]ionarea de c`tregrupul britanic HSBC a celuifrancez CCF \n anul 2000. Anteri-oar` acesteia a fost doar tranzac]iadin 1996 \ntre Credit local de Fran-ce [i Credit communal din Belgia.
Cu toate acestea, fuziunile ban-care au avut un debut promi]`tor\n Europa: conform unui studiuefectuat \n domeniu, "valoareatranzac]iilor a crescut de pestecinci ori \n perioada 1997-1998comparativ cu perioadele prece-dente".
|ns` aceste fuziuni s-au limitat lacadrul na]ional. |ntre 1997 [i 1998
aproape 70% dintre fuziunile din-tre b`ncile din comunitateaeuropean` s-au produs \ntre socie-t`]i din aceea[i ]ar`, \n timp ce \nalte domenii de activitate pon-derea era de numai 51%" relev`acela[i studiu.
Pia]a bancar` european` a r`masastfel foarte fragmentat`. |n afaramarilor grupuri bancare olandeze,care au p`truns puternic pe pia]abelgian`, pu]ine grupuri bancarede]in ponderi semnificative \nafara frontierelor ]`rii de origine.
Nici m`car un lider na]ional alunui stat membru nu a reu[it s` seimpun` la nivel european. CreditAgricole, num`rul unu \n Fran]a,cu 9,5 milioane de clien]i (din 306milioane de clien]i \n zona euro)de]ine mai pu]in de 4% cot` depia]` \n Europa.
Ca orice regul`, [i aceasta areexcep]iile sale, mai ales pe pia]a
serviciilor financiare specializate.Astfel, BNP Paribas, liderul fran-cez \n creditul de consum, ocup` opozi]ie puternic` \n \ntreaga Euro-p`, cu peste 12 milioane de clien]i.
Reiese a[adar c` marile grupurifranceze nu au realizat decåt foartepu]ine achizi]ii \n domeniulbancar \n Europa, cu excep]ia ]`-rilor din fostul bloc comunist.
|n privin]a extinderii grupurilorfranceze \n afara grani]elor, stu-diul men]ioneaz` 75 de noisucursale \n perioada 1993-1999 [i17 \n anul 2000, comparativ cu nu-mai 5 filiale ale unor grupuri str`i-ne deschise \n Fran]a.
B`ncile franceze au \nceput \nacela[i timp s` fac` uz de pa[apor-tul unic european: \n 2000 b`ncilefranceze au anun]at 115 declara]iide liber` presta]ie, iar 111 de astfelde dalcara]ii au venit din parteafondurilor de investi]ii.
� Claudia Covaci
CÅND vine vorba de Europa, Bursa parizian` \n-cepe s` fream`te, se arat` \ntr-o analiz` recent` aLe Figaro. De fapt, lucrurile stau a[a de cå]iva anibuni, \ntrucåt sl`biciunea capitalismului na]ionala obligat marile \ntreprinderi s` caute investitori\n afara Hexagonului. Pentru a-[i proteja renu-mele \n fa]a burselor din Londra [i Frankfurt,Bursa parizian` are deja \n spate zece ani de re-form` ne\ntrerupt`.
Pia]a francez` a participat la lansarea indicilorbursieri europeni \nc` din prim`vara lui 1998. Atr`it, cu succes, asemenea vecinelor sale, marearevolu]ie monetar` de la 1 ianuarie 1999, datana[terii oficiale a euro.
|ns` dac` apari]ia monedei unice a unificatimediat pie]ele de credit care compuneau zonamonetar` european`, creånd acea mas` critic` in-dispensabil` apari]iei unei mari pie]e a datoriilorcompaniilor, Europa bursier` nu exist` \nc`. På-n` una-alta, b`trånul continent r`måne o juxta-punere a reglement`rilor na]ionale, a se citi fisca-
le. Ac]ionarul francez nu este \ntotdeauna euro-pean.
|nfin]area, \n septembrie 2000, a primei bursepaneuropene Euronext reprezint` r`spunsul lanevoia de armonizare. Nu este o \ntåmplare c`ini]iativa a fost a burselor din Paris, Amsterdam[i Bruxelles.
Prima este destul de sl`bit`, \n timp ce cele do-u` partenere ale sale [i-au compensat sl`biciu-nea prin agregarea la un ansamblu mai impor-tant. Euronext a cå[tigat licita]ia pentru prelua-rea pie]ei britanice la termen, Liffe, lansånd toto-dat` o ofert` pentru bursa din Lisabona. Maisunt \n curs de realizare parteneriate cu Atena [iVar[ovia.
Totu[i, pån` ce Euronext va fi inclus` \ntr-unuldin cei trei mari poli bursieri mai este cale lung`de str`b`tut. |n repetate rånduri, tentativele defuziune \ntre bursele londoneze [i cea de laFrankfurt au e[uat pe parcursul anului 2000. Decurånd, Euroclear, num`rul unu \n Europa, a ra-tat [ansa de preluare a principalului s`u concu-rent, Clearstream. Pentru a accelera procesul in-
tegr`rii pie]elor europene, Bruxelles-ul a adoptat,\n prim`vara lui 2001, recomand`rile Comite-tului Lamfalussy, astfel \ncåt armonizarea com-plet` a regulilor de func]ionare este prev`zut`pentru 2005. Pån` ast`zi, una din dificult`]ilemajore o reprezint` divizarea responsabilit`]ilor\ntre Comisia de la Bruxelles, Consiliul demini[tri [i Parlamentul de la Strasbourg. {inimeni nu se gr`be[te s` ia \n calcul o fiscalitatecomun` pentru plasamentele financiare.
Cu toate acestea, implica]iile sunt multiple. |ntimp ce favorizeaz` integrarea pie]elor sale, Eu-ropa \[i reduce costurile la toate niveluri, cres-cånd gradul de atractivitate a spa]iului s`u [i, \nfine, favorizånd cre[terea locurilor de munc`.
Toate acestea reprezint` suficiente elementecare fac posibil`, \ntr-o zi, crearea unui pol finan-ciar [i bursier capabil s` rivalizeze cu cel de peWall Street. |n fa]a pie]elor americane, Euronextse prezint` ast`zi \ns` \nc` slab: Wall Street "cån-t`re[te" 55% din capitalizarea bursier` mondial`,iar ac]ionarul francez r`måne la dispozi]ia pie]eiamericane.
Trecerea de la idee la realitateaunei monede unice europene adurat peste 40 de ani, \ns`drumul nu a fost nici scurt, nicidrept [i mai ales, deloc lipsit deobstacole. Dar o \ntoarcere \ntimp pentru a rememora modul\n care au fost dep`[ite acesteobstacole ne arat` care suntcentrele de putere din Europa.
O moned` unic`, 12 burse
|nfr`]irea celor 300milioane de buzunare
� Sorin Påslaru
LOVITURA de tun a plecat,drumul e f`r` \ntoarcere. Renun-]ånd la una dintre principaleleputeri, aceea de a bate moned`proprie, cele 12 state membre aude f`cut fa]` unei duble \ncerc`ri.|n primul rånd de identitate, [iapoi tehnic`. Neluånd \n calculcele cåteva probleme minoresurvenite, fiecare guvern nu artrebui s`-[i ascund` måndria de aduce la cap`t, exact la timp, oopera]iune de atåt de marecomplexitate.
Dar cea mai mare \ncercare lacare vor fi supu[i europenii o dat`cu sosirea „fizic`“ a euro estetransformarea \n profunzime afelului cum este perceput` apar-tenen]a la Europa. {i mai ales dinpunctul de vedere al europeanu-lui - consumator. Odat` obi[nuits` foloseasc` noua moned` lacump`r`turi [i \n c`l`torii, consu-matorul european va face repedecompara]ii \ntre pre]urile la bu-nurile [i serviciile care i se pro-pun. Imediat ce se va dezmetici,euro- consumatorul va putea con-frunta, \n aceast` Europ` devenit`dintr-o dat` atåt de stråmt`,pre]ul ma[inilor, al electricit`]ii, alapei, nivelul chiriilor sau, de cenu, salariile [i dobånda la depo-zitele bancare.
Dac` nu o va face el, se vor g`siexper]i \n calcule de acest gen carei le vor b`ga sub ochi. Companiileau perceput deja pericolul.
Remodelarea peisajului eco-nomic european \n ultimii ani,prin „mariaje“ mai mult sau maipu]in voluntare \ntre marile\ntreprinderi [i armonizarea stra-tegiilor comerciale tocmai de aicia plecat.
Dar miza jocului este [i maimare. Sub lupa compara]iei vorintra \nse[i statele participante lazona euro, de vreme ce ele suntresponsabile de cadrul legislativsau fiscal. Statele va trebui s`-[iregåndeasc` forma de interven]ie\n via]a economic`, s`-[i reforme-ze modul de gestiune [i control alcompaniilor care ac]ioneaz` \nsectoarele concuren]iale [i s` g`-seasc` o formul` pentru deschide-rea monopolurilor. Unele au ple-cat deja \n aceast` curs`. Alte \n-tårzie, de[i comisiile [i para-comi-siile de la Bruxelles nu \nceteaz`s` atrag` aten]ia asupra acestorconstrångeri de luni \ntregi.
Dar va reu[i unificarea princonsum s` apropie [i din altepuncte de vedere europenii? Vada moneda unic` european` na[-tere unei noi identit`]i, comun`tuturor celor care o au \n buzu-nare?
Nimic nu este mai pu]in sigur,comenteaz` tot Le Figaro. Circu-la]ia sestert-ului de la un cap`t laaltul al Imperiului Roman n-auniformizat deloc popoarelecucerite, iar euro nu va produceun „robot“ care s` se \ncal]e \n sa-bo]i de lemn olandezi, s` m`-nånce pizza italieneasc` [i s`danseze sirtaki elen. „Nu po]i s`
te \ndr`goste[ti \n urma uneidirective“, obi[nuia s` glumeasc`Jacques Delors, ex-pre[edinte alComisiei Europene, care estep`rintele spiritual al noii monede.Se poate, sigur, s` \ncepi s` te\ndr`goste[ti de o moned`: ger-manii au demonstrat-o, prinata[amentul lor visceral fa]` demarc`, pe care o abandoneaz`\ns` acum.
Dar Germania a construit marca[i a f`cut din ea un simbol, cuseriozitate [i tenacitate, [i numarca a f`cut din Germania ceeace este ast`zi.
Cele [apte bancnote proiectatede austriacul Robert Kalina arat`dealtminteri foarte precis c` im-posibilitatea g`sirii unui simbolunic european \nsufle]it.
Imposibil de g`sit o perso-nalitate universal` care s` ilus-treze geniul comun al Europei.Nici vorb` s` privilegiezi peMozart, Leonardo da Vinci sauGoethe \n detrimentul lui Socrate,Erasmus din Rotterdam sauCervantes.
Rezultatul-aceast` serie de fe-restre, portaluri [i de poduri carese vor simboluri, chiar dac` destulde palide, ale deschiderii [i apro-pierii.
Sentimentul apartenen]ei co-mune la o entitate difuz` exist`\ntr-o oarecare m`sur`, mai ales\n sudul Uniunii Europene: unrecent „eurobarometru“ publicatde Comisia European` arat` c`popula]ia din aceast` zon` „re-simte, mai mult sau mai pu]inspontan, unicitatea unui modelcare se sprijin` \n mod funda-mental pe valori culturale [i uma-niste comune“.
Dar „acest model opune EuropaStatelor Unite, a c`rei mentalitatecomun` este perceput` ca fiindfoarte diferit`“.
Mai la nord, \n special \n MareaBritanie, Suedia [i Danemarca,relev` studiul, „conceptele de r`-d`cini comune [i proximitate cul-tural` sunt mult mai pu]in per-cepute“.
8 BUSINESS INTERNA}IONAL ZIARUL FINANCIAR 7 IANUARIE 2002
Jacques Delors: Dragosteanu vine prin directive
EURO {I EUROPENII
UE
B~NCI
Spiritulindustrialeuropean -\n avia]ie
PIA}A DE CAPITAL
Pa[ii importan]i din evolu]ia euro
OCTOMBRIE 1970Raportul premierului luxemburghez PierreWerner prezint` un plan \n trei etape pentru\nfiin]area unei uniuni monetare ca modalitatede a reduce instabilitatea cursurilor deschimb.
MARTIE 1979Intrarea \n vigoare a sistemului monetareuropean pe baza unei unit`]i monetarenumit` ECU.
1 IULIE 1990|nfiin]area Uniunii Monetare Europene (UME).Este permis` mi[carea liber` a capitalurilor,eliminåndu-se restric]iile privind cursurile deschimb ale monedelor na]ionale europene.
7 FEBRUARIE 1992Semnarea Tratatului de la Maastricht carepropune o dat` ferm` - ianuarie 1999 - caultim termen la care s` se produc` \nlocuireamonedelor na]ionale de c`tre una singur`,euro.
DECEMBRIE 1995Euro devine noua denumire oficial` amonedei unice.
1 IUNIE 1998Constituirea B`ncii Centrale Europene (BCE).
1 IANUARIE 1999Lansarea euro.
1 IANUARIE 2002Bancnotele [i monedele euro intr` \ncircula]ie.
Sursa: Banca Central` European`
� Claudia Covaci
PURT~TORUL de cuvånt al aso-cia]iei „Marea Britanie \n Europa,“care militeaz` \n favoarea monedeiunice, este sigur de un singurlucru: „Anti-europenii pot \ncercas` ]in` Marea Britanie \n afarazonei euro, \ns` nu vor putea s`
men]in` euro \n afara Marii Bri-tanii.“
O mul]ime de hoteluri, restau-rante [i agen]ii de voiaj afi[eaz`tarife duble, \n euro [i lire sterline.Singurele locuri unde euro nu aretrecere este zona Palatului Buckin-gham, unde niciodat` nu au fost
acceptate monede str`ine. Dinpunct de vedere politic, euro esteun dosar periculos pentru gu-vernan]ii britanici. |n aceste mo-mente, ei \ncearc` s` g`seasc` r`s-punsul la o \ntrebare existen]ial`: aadera sau a nu adera la euro? G`-sirea unui r`spuns va ocupa o ma-
re parte din cel de-al doilea man-dat al premierului Tony Blair, de[ichestiunea poate p`rea mai multuna de form`. Sus]in`tor fervent aleuro, Blair spune c` este \n inte-resul Marii Britanii ca euro s` re-ziste.
„O parte atåt de mare a afaceri-lor noastre [i un num`r atåt demare de angaja]i sunt lega]i derestul Europei,“ spune el. Blair adat asigur`ri c` Marea Britanie vaadera la euro \n momentul \nde-plinirii celor cinci criterii economi-ce pe care [i le-a fixat [i \n urmaunui referendum.
La råndul s`u, [eful Conser-vatorilor britanici, Iain DuncanSmith, l-a acuzat pe Blair c` „\m-brobode[te“ poporul [i c` renun-]area la lir` va anula definitivcompeti]ia.
Laburi[tii lui Blair trebuie s`tran[eze povestea euro pån` laalegerile din 2006, pentru a nu fiinfluen]ate de aceasta. Dup` unelescenarii, Blair ar putea anun]a unreferendum pentru 2003, iar dac`popula]ia r`spunde pozitiv, MareaBritanie ar putea adera la euro \n2003 sau 2004, cånd se va puteaspune c` Marea Britanie se \ntoar-ce definitiv \n Europa.
Marea dilem`: a adera sau a nu adera la euro?
Un panou publicitar comandat de lobby-urile pro-euro
MAREA BRITANIE INDUSTRIE
F`r` \ndoial`, intrarea de la 1 ianuarie anul acesta amonedelor [i bancnotelor euro \n buzunarele a peste300 milioane europeni marcheaz` un moment istoric,comenteaz` cotidianul francez Le Figaro. Istoricii vora[eza aceast` zi printre evenimentele fondatoare care"zidesc" o dat` sau de dou` ori \ntr-un secol ocomunitate uman`, un teritoriu sau o genera]ie.
� Bogdan Neagu
O NOU~ rat` de schimb oficial`,mai joas`, care va fi folosit` pentruceea ce guvernul nume[te tran-zac]ii "esen]iale", ar putea fiaplicat` timp de 90 de zile, dup`care moneda va fi l`sat` s` fluc-tueze liber pe pia]`. Pentru restultranzac]iilor, pesoul va fi liber dela bun \nceput.
M`surile propuse de cel de-alcincilea pre[edinte din ultimeledou` s`pt`måni Eduardo Duhalde,care a preluat joi conducereaArgentinei, au fost trimise vineriCongresului spre aprobare. Came-ra inferioar` le-a aprobat deja [iurmeaz` s` fie dezb`tute [i deSenat.
Acest pachet reprezint` esen]astrategiei lui Duhalde pentru de-p`[irea crizei economice \n care sezbate Argentina de peste trei ani [io \ncercare de calmare a revoltelorde strad` care au dus la c`derea adou` guverne. Protestele de strad`au provocat demisia guvernuluilui Fernando de la Rua pe 20 de-cembrie [i cea a guvernului inte-rimar al lui Adolfo Rodriguez Saa.
Argentina abandoneaz` astfelparitatea pesoului cu dolaruladoptat` \n urm` cu zece ani. Gu-vernul va for]a b`ncile s` conver-teasc` \n peso ipotecile [i alte cre-dite de consum acordate \n dolari,va fixa pre]urile la combustibili [ialte bunuri [i va echilibra bugetul.Pentru acest program \ns`, oficialiiestimeaz` c` este nevoie de un aju-tor interna]ional \n valoare de 20miliarde dolari.
"Acest plan este critic pentru ane scoate din aceast` criz`", adeclarat Jorge Matzkin, [eful comi-siei de buget [i membru al par-tidului peronist din care face parte[i Eduardo Duhalde. Deputa]ii auaprobat proiectul lui Duhalde, careva deveni lege dac` [i Senatul \[iva da acordul.
Pre[edintele argentinian a reu[its` conving` parlamentarii c`\ngrijor`rile acestora \n leg`tur` cuinsolvabilitatea a milioane de oa-meni care au contractat credite \ndolari sunt nefondate. Planul le vapermite consumatorilor s` conver-
teasc` datorii \n valoare de pån` la100.000 de dolari din monedaamerican` \n peso, la o rat` de unula unu.
Autorit`]ile americane au soli-citat miercuri noului pre[edinteargentinian s` \ncerce s` solu]io-neze criza economic` \n colaborarecu institu]iile financiare interna-]ionale, respectånd principiile eco-nomiei liberale. Pre[edintele ar-gentinian declarase c` se distan-]eaz` de politicile de liber-schimb,sus]inute de Washington [i deinstitu]iile financiare interna]iona-le \n anii 1990.
"Din momentul \n care Argen-tina va dezvolta un plan economicdurabil cu institu]iile financiareinterna]ionale, suntem gata, al`turide alte state, s` sprijinim Argenti-na prin intermediul FMI [i al altororganiza]ii financiare interna]iona-le", a declarat purt`torul de cuvåntal Departamentului de Stat, Ri-chard Boucher.
De altfel, potrivit anali[tilor,Argentina va lipsi de pe pie]eleinterna]ionale de capital pentru operioad` de timp mai \ndelungat`decåt Rusia, ca urmare a crizeifinanciare pe care o traverseaz`.
Rusia, care a intrat \n incapa-citate de plat` a datoriei interne [ia celei restante din perioadasovietic` [i a devalorizat rubla \nluna august a anului 1998, [i-arputea relua emisiunile de obliga-]iuni \n cursul anului viitor.
"Rusia [i-a revenit din crizapolitic` [i economic` destul derepede, dar cu Argentina este o cutotul alt` poveste", a declarat unanalist britanic, explicånd c` ceade-a treia mare economie a Ame-ricii Latine nu beneficiaz` de re-zerve de petrol, materie ale c`reiexporturi ar fi putut-o scoate dincriza financiar` grav`, \n condi]iile\n care veniturile ob]inute de Rusiadin sectorul petrolier reprezint`circa 20% din \ncas`rile la buget.
Argentina, gata s` dea drumul la pesoDup` un deceniu demen]inere a parit`]iifa]` de dolar, pesoulargentinian este foarteaproape de odevalorizare cu 30-40%,\n condi]iile \n carenoul pre[edinte al ]`rii\ncearc` din r`sputeris` reinstaureze ordinea\ntr-o economiezguduit` de ultimelecrize, relateaz`Financial Times.
AMERICA DE SUD
Pån` la noul peso, nouamoned` este pre[edintele -deja schimbat de cinci ori
Fie c` britanicilor leconvine sau nu, monedaunic` a p`truns [i la ei.Un num`r mare demagazine accept` pl`]i\n euro, chiar dac`Marea Britanie nu faceparte din zona euro. Celpu]in nu \nc`. De laHarrods laMarks&Spencer,numeroase magazine auafi[e cu men]iunea „seaccept` euro,“ potrivitLe Figaro.
Liderii indian [i pakistanez, \n spatele u[ilor \nchisePRE{EDINTELE pakistanezPervez Musharraf [i premierulindian Atal Behari Vajpayee auparticipat ieri la o \nålnire,desf`[urat` cu u[ile \nchise, cuocazia summit-ului regional de laKathmandu, a declaratpre[edintele republicii Sri Lanka,Chandrika Kumaratunga. „Discu]iilese desf`[urau de circa 10-15minute, \n momentul \n care amp`r`sit \nc`perea. Cånd am plecat,discu]ia era extrem de \nsufle]it`“,a spus Kumaratunga. ChandrikaKumaratunga a precizat c` se aflalång` Vajpayee [i Musharraf, \na[teptarea p`r`sirii centrului deconferin]`, atunci cånd le-a sugeratcelor doi lideri s` aib` o convorbirecu u[ile \nchise. Lui Vajpayee [iMusharraf li s-au al`turat mai tårziumini[trii de externe ai celor dou`]`ri, potrivit pre[edintelui din SriLanka, care a participat la summit-
ul celor [apte ]`ri din Asia de Sud,desf`[urat \n weekend laKathmandu.
Incident la El AlUN APARAT Boeing 747 alcompaniei israeliene El Al aefectuat ieri o aterizare de urgen]`pe aeroportul interna]ional BenGourion, \n urma producerii unuiincendiu la unul dintre cele patrumotoare, au anun]at surse dincadrul aeroportului. Avionul, carese \ndrepta spre Londra cu 417 depasageri la bord, s-a re\ntors dup`circa 20 de minute de la decolare,\n momentul \n care s-a declan[atincendiul. Compania a deschis oanchet` pentru descoperireacauzelor producerii acestui gravincident tehnic.
|n]elep]iimusulmanidoresc o definirea terorismului|N}ELEP}II musulmani, reuni]i laMecca, au apreciat, såmb`t`, c`trebuie s` ofere rapid o definire aterorismului pentru a face fa]`campaniei \mpotriva islamului.„Este de datoria \n]elep]ilormusulami s` ac]ioneze pentruoferirea unei defini]ii clare [iobiective a terorismului“, \nvederea clarific`rii acestui conceptpentru musulmani, a declaratAbdallah Al-Turki, secretar generalal Ligii lumii islamice. „Liga vatransmite aceast` definireguvernelor [i institu]iilor islamicecare sunt preocupate de pacea [isecuritatea \n \ntreaga lume“, aad`ugat Turki, la deschiderea uneiconferin]e de [ase zile, axat` maiales pe terorism. El a subliniat c`inamicii islamului din lume \ncearc`s` conving` opinia public` c`„exist` o leg`tur` \ntre islam [iterorism, ceea ce este \ncontradic]ie cu toate faptelestabilite“.
Grupaj realizat din surse Mediafax
� Mirela Luca
UNIUNEA a renun]at la varianta partici-p`rii la guvernare, avansat` la sfår[itulanului trecut, optånd pentru cola-
borarea \n baza unei noi \n]elegeri. Conducereaoperativ` a UDMR [i liderii filialelor locale s-au\ntålnit, la sfår[itul s`pt`månii, pentru a face bi-lan]ul protocolului cu PSD [i a contura condi]iile\n care colaborarea dintre cele dou` forma]iuniva continua \n cursul acestui an. Uniunea va sus-]ine partidul de guvern`månt din afara ringului.
Varianta particip`rii la guvernare a UDMR,avansat` \nainte de S`rb`tori de senatorulVerestoy Attila, a fost infirmat` ulterior depre[edintele Marko Bela, dar [i de al]i lideri aiUniunii. Liderul grupului parlamentar alUDMR din Camera Deputa]ilor Keleman Attilaa afirmat ieri, pentru Ziarul Financiar, c` \ntimpul reuniunii de la sfår[itul s`pt`månii nus-a pus problema particip`rii la guvernare aforma]iunii maghiare. „Au fost cåteva abord`ri,dar pre[edintele Marko Bela a spus c` nu s-adiscutat aceast` variant`“, a spus Attila, care aparticipat la \ntålnire \n calitate de pre[edinte alfilialei Mure[ a UDMR.
UDMR va continua \ns` parteneriatul cu PSD\n aceia[i termeni ca pån` acum. Potrivit de-putatului Keleman Attila, \n cåteva zile condu-
cerea operativ` a UDMR se va \ntålni la Bucu-re[ti pentru a definitiva analiza colabor`rii cupartidul de guvern`månt, urmånd ca ulteriortextul s` fie prezentat Consiliului Reprezen-tan]ilor Unionali, un for cu o larg` reprezen-tativitate \n Uniune. Tot atunci, va fi prezentatproiectul viitorului protocol pe baza c`ruia li-derii UDMR vor \ncepe negocierile cu partidulde guvern`månt. Keleman Attila estimeaz` c`viitorul protocol dintre PSD [i UDMR va fisemnat \n luna februarie, astfel \ncåt s` existe ocontinuitate \ntre cele dou` documente care ghi-deaz` colaborarea dintre cele dou` forma]iuni.
Prin sprijinul acordat de UDMR, PSD are asi-gurate majoritatea parlamentar`, dar [i bene-ficiul de imagine extern` atåt de necesar politiciide integrare promovate de Guvern.
La cåteva zile de la intrarea \n vigoare a Legiistatutului maghiarilor de pretutindeni, 1 ia-nuarie 2002, liderii UDMR au discutat la TårguMure[ despre modul \n care se pot implica \naplicarea controversatului act normativ, avånd\n vedere [i Memorandumul romåno-ungarsemnat la 22 decembrie anul trecut de AdrianN`stase [i omologul s`u Viktor Orban.
Organiza]iile Uniunii vor respecta cu stric-te]e memorandumul semnat \ntre premieriiUngariei [i Romåniei, cu privire la aplicareaLegii statutului maghiarilor de peste hotareleUngariei, a declarat ieri, potrivit Mediafax, pre-[edintele UDMR Marko Bela. Consiliul con-sultativ, reunit la sfår[itul s`pt`månii, a apre-ciat drept pozitiv memorandumul \ncheiat depremierii N`stase [i Orban la Budapesta. Prin
filialele locale, UDMR va furniza informa]iidespre persoanele care solicit` legitima]ie demaghiar, anume dac` solicitan]ii sunt membri aiUniunii, dac` apar]in bisericilor maghiare saualtor organiza]ii maghiare din Transilvania.„Noi d`m doar o mån` de ajutor pentru a adunaaceste date primare. Informa]iile vor fi transmisede c`tre consulate, iar legitima]iile de maghiarvor fi acordate de partea ungar`“, a spusdeputatul UDMR.
Potrivit memorandumului romåno-ungarsemnat la sfår[itul anului, organiza]iile repre-zentative ale maghiarilor sau alte entit`]i de peteritoriul Romåniei nu vor emite nici un fel derecomand`ri privind originea etnic` sau altecriterii. Documentul administrativ care \ndrep-t`]e[te la beneficii se va numi „Certificat ungu-resc“ [i va con]ine numai datele personale strictnecesare [i \ndrept`]irea la beneficii, \ns` nu vainclude nici o referire la originea etnic`.
Birourile teritoriale \[i vor intra „\n påine“ \njurul datei de 15 ianuarie, apreciaz` pre[edintelefilialei Mure[ a UDMR Keleman Attila, atuncicånd vor fi primite formularele tip care nu auajuns deocamdat` \n Romånia. Deputatulconsider` c` maghiarii din Romånia ar puteaprimi legitima]ie de maghiar \ntr-un an, \n cazul\n care partea ungar` va \ncepe acordarea aces-tor certificate cu Romånia [i \n condi]iile \n carese estimeaz` c` vor fi acordate 160.000 de legi-tima]ii pe lun`.
Budapesta va acorda legitima]ii pentru ma-ghiarii din statele vecine Ungariei, cu excep]iaAustriei. Ministerul ungar al Educa]iei estimea-z` c` \ntre 100.000 [i 140.000 de etnici unguri din]`rile vecine vor solicita legitima]ia de studentmaghiar, \n conformitate cu prevederile Legiistatutului, transmite MTI, citat` de Mediafax.
Ministrul educa]iei Jozsef Palinkas a afirmatc` to]i studen]ii care merg la [coli de stat deorice nivel \n limba maghiar` sunt \ndrept`]i]is` solicite aceste legitima]ii. Aceste legitima]iisunt gratuite [i vor da studen]ilor posibilitateas` beneficieze de toate avantajele pe care le austuden]ii unguri.
Marko Bela spune c` UDMR respect` Memorandumul romåno-ungarMediafax Foto
� Lumini]a Turcu
MINISTRUL italian al afacerilorexterne Renato Ruggiero a demisio-nat din guvernul de centru-dreaptacondus de Silvio Berlusconi, \n urmaunui diferend cu premierul referitorla politica european` a Italiei.
Potrivit unui comunicat datpublicit`]ii de biroul premierului,Ruggiero a decis s` demisioneze \nurma unei colabor`ri pe care cei doiau considerat-o „important`, pro-fitabil` [i pån` acum pozitiv`“.
Renato Ruggiero s-a n`scut la 9aprilie 1930 la Napoli. Negociatorreputat pentru tenacitatea sa, Rug-giero nu a reu[it s` \[i impun` punc-tele de vedere referitoare la Europa,\n fa]a [efului guvernului italian, \ncursul ultimei crize declan[at dedeclara]iile euroscepticilor din gu-vern, a doua zi dup` intrarea \n vi-goarea a noii monede europene.
Ruggiero a acceptat s` conduc` di-ploma]ia italian`, dup` ce [i-a asigu-rat sprijinul pre[edintelui RepubliciiCarlo Azeglio Ciampi [i a patronuluifirmei Fiat, Giovanni Agnelli.
Anterior, el se ocupase de reuniunieconomice \n calitate de vicepre-[edinte ale b`ncii de investi]ii Schro-der Salomon Smith Barney Inter-national sau era membru al unor nu-meroase cercuri interna]ionale, cumar fi Trilaterala sau biroul de con-sultan]i Booz Allen and Hamilton.
Acest amator de ]ig`ri se bucur`pe scena interna]ional` de mult`
simpatie \n jurul unor oamnei in-fluen]i cum ar fi fostul secretar deStat american Henry Kissinger sauDavid Rockefeller.
|n cursul celor [apte luni petre-cute \n fruntea ministerului, Ruggie-ro a fost nevoit, \n repetate rånduri,s` \[i foloseasc` abilitatea pentru a-ilini[ti pe partenerii Italiei, mai alesdup` atentatele teroriste din 11septembrie [i dup` gafa lui Ber-lusconi referitoare la „superioritateaciviliza]iei occidentale“.
|n calitate de ministru, Ruggiero aadus \n guvern experien]a unei
cariere de diplomat, \nceput` la 25de ani, dup` un doctorat \n dreptf`cut la Sao Paulo (Brazilia), caviceconsul \n 1956, [i dup` ce aocupat func]ii la ambasadele de laMoscova (1959), Washington (1962),Belgrad (1966).
|ncepånd din 1969, el a acumulatexperine]e europene - mai ales laDirec]ia regional` pentru politiciregionale \n 1972 - care l-au condus\n fruntea reprezentan]ei perma-nente a Italiei la Bruxelles cu titlu deambasador (1983).
|n 1984 el revine la Roma, la Mi-nisterul Afacerilor Externe, undeocup` postul de director generalpentru afaceri economice [i apoi celde secretar general (1985).
El este numit ministru al co-mer]ului exterior \n 1987 [i confir-mat pån` \n 1991 \n fruntea acestuiminister, unde liberalizeaz` schim-burile italiene cu str`in`tatea.
Desemnarea sa s-a f`cut \n pofidaopunerii liderului Ligii Nordului,Umberto Bossi, care a apreciat c`Ruggiero, tehnician prin excelen]`,reprezint` „exact ceea ce se dore[tes` fie schimbat“. La sfår[itul s`pt`-månii trecute, Bossi l-a numit pe mi-nistrul demisionar „birocrat cu oatrac]ie fatal` pentru stånga“. Cucåteva luni \nainte de a deveniministru, Ruggiero a afirmat c` imi-gran]ii „sunt adeseori for]e dina-mice (...), ceea ce reprezint` unavantaj, \ns` va fi [i un [oc pentrumul]i italieni“.
|n cazul UDMR, bobocii se num`r` iarna
ZIARUL FINANCIAR 7 IANUARIE 2002 POLITIC~ 9
GUVERNUL urmeaz` s` adopte oordonan]` de urgen]` de modificarea Legii privind impozitele [i taxelelocale, act normativ care va regle-menta mai clar modul de deter-minare a limitelor minime [i ma-xime ale acestor impozite, a decla-rat, la sfår[itul s`pt`månii, minis-trul administra]iei publice, OctavCozmånc`.
El a ar`tat c`, potrivit legii, con-siliile locale au posibilitatea s` stabi-leasc` impozitele [i taxele locale\ntre anumite limite, men]ionånd c`acestea trebuie stabilite \ntr-un modjustificat. „Guvernul va solicita caaceste impozite s` fie stabilite \ntrelimite rezonabile [i nu va accepta caasupra popula]iei s` fie impuse totfelul de biruri“, a spus Cozmånc`.
Valoarea taxelor [i impozitelorpentru case, terenuri [i autovehiculedifer` de la localitate la localitate.Bucure[tenii pl`tesc, \n acest an,taxe [i impozite indexate cu 30,8%,potrivit indicelui infla]iei calculatpentru anul precedent. Impozitelepe cl`diri au fost majorate la Bra[ovcu 55,8%, la Timi[oara cu 30%, \ntimp ce la Arad au sc`zut cu 8,5%.
� PREMIERUL Adrian N`stase aadresat un mesaj omologului s`uisraelian, Ariel Sharon, \n care \[iexprim` convingerea c` m`surileluate de guvernul israelian pentrulimitarea num`rului muncitorilorstr`ini nu \i vor afecta pe muncitoriiromåni afla]i legal \n Israel, se arat`\ntr-un comunicat al guvernului datpublicit`]ii ieri.
La \nceputul anului guvernulIsraelului a adoptat o hot`råre me-nit` s` reduc` num`rul munci-torilor str`ini, \ncepånd cu repa-trierea celor afla]i ilegal pe teritoriulacestei ]`ri. Guvernul Romåniei aluat not` de noile prevederi ale
legisla]iei israeliene referitoare lamuncitorii str`ini [i a re]inut c`decizia autorit`]ilor israeliene de areduce num`rul muncitorilor str`ininu va avea caracter discriminatoriu[i nu \i va afecta pe munictorii custatut legal \n aceast` ]ar`, se arat` \ndocument.
Ambasada Romåniei din Israel aprimit instruc]iuni s` men]in` uncontact permanent cu autorit`]ileisraeliene implicate \n aceste ac]i-uni, se spune \n continuare.
� POLI}IA de frontier` a desco-perit, s`pt`måna trecut` mai mul]icet`]eni romåni care \ncercau s`intre \n Ungaria, de[i nu \ndepli-neau condi]iile legale, informeaz`Inspectoratul General al Poli]iei deFrontier`. Poli]i[tii de la Bor[ au
g`sit, \ntr-un autocar care efectuacurse regulate Romånia-Ungaria, otån`r`, f`r` acte de identitate,ascuns` \ntre ultimele dou` ban-chete ale vehicului.
O femeie din Timi[oara a \ncercat[i ea s` ias` din ]ar` cu un pa[aportfalsificat. Un tån`r din Deva a fostprins, la punctul de trecere V`r[and,\ncercånd s` ias` ilegal din ]ar`. Laacela[i punct de trecere a frontierei,s-a prezentat un autocar ce trans-porta 43 de cet`]eni romåni, \ntrecare 9 minori, cu vårste \ntre 3 [i 9ani. Potrivit comunicatului, licen]ade transport c`l`tori \n regim inter-na]ional nu \ndeplinea condi]iilelegale. Poli]i[tii, care au aflat de lac`l`tori c` destina]ia era Spania, auinterzis trecerea frontierei. Grupajrealizat din surse Mediafax
Impozite, scrisori, probleme la frontier`
Bucure[tenii pl`tesc taxe mai mari decåt anul trecut
Ruggiero are prieteni ca Agnelli sau Rockefeller
� Lumini]a Turcu
� AVIOANE americane au bom-bardat ieri intens dealurile din jurulora[ului Jalalabad, unde se afl` \nc`combatan]i ai organiza]iei teroristeAl-Qaida, a transmis agen]ia AfganIslamic Press (AIP). {ase raiduri lan-sate de bombardierele americane aulovit regiunea Mun]ilor Albi, la 45de kilometri de Jalalabad. Opera]iu-nea are loc \n zona colinelor din ve-cin`tatea masivului Tora Bora. Estepentru prima oar` de la \nceputullui 2002 cånd americanii reiau bom-bardamentele \n regiunea ToraBora.
� FOR}ELE militare americane \lde]in pe fostul ambasador taliban \nPakistan, Abdul Salam Zaeef, [i \linterogheaz` la bordul navei USSBataan \n Marea Omanului, a anun-]at, la sfår[itul s`pt`måni trecute, unoficial american cu rang \nalt. Ofi-cialul taliban, care a cunoscut mo-mentul s`u de glorie atunci cånd or-ganiza zilnic conferin]e de pres` dela Islamabad, pentru denun]areabombardamentelor americane, afost predat autorit`]ilor americanede Pakistan. Zaeef este oficialul fos-tei puteri de la Kabul cu cel mai\nalt rang care se afl` \n custodiafor]elor americane.
� AUTORIT~}ILE afgane [tiuunde se afl` mollahul MohammadOmar [i apreciaz` c` acesta nu vaputea s` fug`, a declarat, un oficialal serviciilor de informa]ii din sudulAfganistanului, „Noi suntem foartesiguri c` el nu poate fugi. To]i cei1.000 sau 1.500 de lupt`tori talibanicare erau asedia]i la Baghran s-aupredat [i au depus armele“, a spusel. La sfår[itul s`pt`månii trecute,mollahul Omar a reu[it s` scape peo motociclet` din \ncercuirea for-]elor afgane comasate la Baghran.
� UN LIDER somalez afirm` c`i-a trimis o scrisoare urgent` pre[e-dintelui SUA George W. Bush, ime-diat dup` 11 septembrie, \n carescria c` \n Somalia exist` terori[tiapropia]i lui Usama Bin Laden, searat` \n edi]ia de ieri a cotidianuluiThe Washington Post. Liderul soma-lez, Hussein Mohammed Aidid,afirm` c` Al Barakaat, principalacompanie de telecomunica]ii din]ar`, are leg`turi cu terori[tii.
Oficialii americani sus]in c` nu \[iamintesc s` fi primit vreo scrisoarede acest fel [i, chiar dac` ar fi primit-o, nu i-ar fi dat crezare \ntrucåtsemnatarul este fiul lui MohammedFarah Aidid, responsabil de uci-derea a 18 solda]i americani la Mo-gadiscio, \n 1993.
PE SCURT
AFGANISTAN ITALIA
Verheugen: cuto]ii \n Euroland COMISARUL european pentruExtindere Günther Verheugen aapreciat, \ntr-un interviu acordatieri postului de radio public dinGermania, c` [i viitoarele ]`rimembre ale Uniunii Europene(UE) ar trebui s` adopte monedaeuro. „Noi negociem \ntr-oasemenea manier` cu viitoriimembri pentru ca ei s` nu aib`dreptul de a se \ndep`rta deEuroland. Noi nu mai dorim ca peviitor s` avem aceea[i problem`cu care ne confrunt`m azi \nceea ce prive[te anumi]i membri.Acest lucru \nseamn` c` to]iviitorii membri trebuie, dup` cevor \ndeplini condi]iile, s` adoptemoneda euro“, a declaratVerheugen. Marea Britanie,Danemarca [i Suedia sunt celetrei ]`ri membre ale UE care nuau adoptat euro. ComisiaEuropean` a apreciat la 13noiembrie c` zece ]`ri candidatesunt \n m`sur` s` \ncheienegocierile de aderare la UEpån` la \ncheierea anului 2002:Ungaria, Polonia, RepublicaCeh`, Slovenia, Estonia, Letonia,Lituania, Slovacia, Cipru [i Malta.Verheugen a mai apreciat c`introducerea euro ar consolida„con[tiin]a european`“: „Cred c`efectul psihologic al introduceriimonedei nu a fost suficientevaluat. Fiecare persoan` \[i vaaminti, \n mod repetat, \n fiecarezi, c` este european“.“Cred c`acest lucru va crea o con[tiin]`european` mult mai puternic`.Cred c` [i aceasta va accentuapresiunea pentru a duce la bunsfår[it integrarea european`acolo unde nu este perfectat`“, amai spus Verheugen, care amen]ionat „marile deficite \nrealizarea complet` a unei pie]einterne“.
Un avion privat\n birouUN AVION privat s-a pr`bu[itsåmb`t` asupra unui imobil debirouri din Tampa, \n Florida, aanun]at un oficial al serviciilor desupraveghere aerian. Aparatul detip Cessna s-a pr`bu[it pefa]ada imobilului de 40 de etaje\n care se afl` birourile de laBank of America. Coliziunea nu aprovocat nici un incendiu. „Noi nucredem c` este vorba de un actde terorism“, a afirmat un ofi]er alpoli]iei. Presa american` ainformat c` aparatul era pilotatde un tån`r pilot \n vårst` de 15ani, iar deocamdat` nu secunosc detalii referitoare lastarea acestuia. Potrivitautorit`]ilor, se pare c` nu s-au\nregistrat victime la sol sau \nbirourile care erau \nchise pentruweek-end.
Bombardamenteleamericane,
reluate la Jalalabad
LUMEA PE SCURT
Rompres
Berlusconi [i-a pierdut ministrul de externe
� Silviu Brucan
NOUA moned` comun`, de[i lan-sat` cu o formidabil` publicitate [iun entuziasm prefabricat, esteprimit` de unii cu bucurie, de al]iicu \ndoial` \n cele 12 ]`ri ale Uni-unii Europene. Deocamdat`, Ma-rea Britanie, Suedia [i Danemarcastau pe tu[`, conform vechiuluidicton englez Wait and see. A[acum arat` sondajele, un mare pro-cent de cet`]eni (\n special \mp`ti-mi]ii lui Deutsche Mark manifest`dubii \n privin]a schimb`rii). Res-ponsabilii opera]iunii de la BancaCentral` European` sunt con[ti-en]i de aceasta [i tocmai de aceeaau adoptat tactica introduceriitreptate a euro: dou` luni va r`-måne \n circula]ie paralel` [i mo-neda na]ional` pån` cånd oameniise vor obi[nui cu cea comun`.
Nu to]i speciali[tii sunt dep`rere c` moneda comun` va in-fluen]a pozitiv via]a economic`din toate ]`rile participante. Dinpunct de vedere teoretic este unact for]at, deoarece \n mecanismuleconomic capitalist starea mo-nedei reflect` \n ultim` instan]`situa]ia din economie, \n primulrånd produc]ia [i serviciile, ra-portul dintre export [i import, caretoate sunt \nc` organizate pe baz`na]ional` [i ca atare difer` de la o]ar` la alta. Noi am \nv`]at pe pro-pria noastr` piele cåt de multdepinde t`ria leului de aceste pro-cese din economie. Autorii mone-dei comune au apucat mecanismulde la cap`tul final, dictånd con-di]ii dure politicii economice \n]`rile participante: deficitul buge-tar s` nu dep`[easc` 3% din PIB,infla]ia ]inut` sub control la nivelminim [i a[a mai departe. Dardac` \ntr-o ]ar` mecanismul se de-regleaz`, scade produc]ia sau ex-portul? R`måne deci de v`zut cumva func]iona aceast` decizie politi-c` de for]` \n economia capitalist`.S`-i ur`m succes pentru c` este \njoc viitorul Europei.
Deocamdat` au ie[it la iveal`distonan]e \n privin]a pre]urilor,datorit` nu atåt costului produc-]iei, cåt sistemului de impozitare.Un automobil Renault de aceea[icategorie cost` \n Belgia 13.000euro, \n Fran]a 15.700 euro, iar \nPortugalia peste 20.000 de euro!
Despre cele dou` alegeri dinFran]a [i Germania e prematur s`ne pronun]`m. |n Fran]a candi-deaz` la pre[edin]ie Jacques Chi-rac, actualul pre[edinte, [i premi-erul Lionel Jospin, iar sondajele leacord` deocamdat` [anse egale. |nGermania, cancelarul Schröder [ipartidul s`u social-democrat por-nesc cu oarecare avantaj, dar f`r`
a ob]ine majoritatea a ceea ce\nseamn` tot guvern de coali]ie.Speciali[tii apreciaz` \ns` c` dincauza competi]iei electorale gu-vernele nu vor dispune de flexi-bilitatea de a lua deciziile nece-sare dictate de combaterea rece-siunii.
|n luna martie va avea loc unnou summit UE \n Spania, carede]ine pre[edin]ia \n actualul se-mestru, pentru a discuta proble-mele noii structuri comunitare [ipreg`tirea Constitu]iei europene.Este [tiut c` \n aceste probleme seciocnesc Fran]a [i Germania. Can-celarul Schröder, inspirat de expe-rien]a german` cu autonomia re-giunilor - Länder - preconizeaz` ofedera]ie european` cu un pre[e-dinte [i un comitet executiv, cares` aib` putere de decizie, \n timpce pozi]ia francez` porne[te de laformula gaullist` Europe desPatries [i sus]ine o „Federa]ie astatelor na]ionale“, \n care se men-]ine conceptul de suveranitate na-]ional` cu o serie de amendamente.Este interesant c` a fost desemnatca pre[edinte al comisiei care s`preg`teasc` reforma constitu]io-nal` Valery Giscard d’Estaing, fostpre[edinte al Fran]ei.
Totul este impulsionat de l`r-girea \n 2004 cu noi membri aUniunii Europene. Pån` acum sis-temul decizional era bazat peprincipiul unanimit`]ii, care amers cum a mers cåt timp Uni-unea avea 15 membri. Dar cu l`r-girea comunit`]ii la 25 sau 27membri, se socote[te c` va fi ne-cesar s` se treac` la principiul ma-jorit`]ii. |nc` de la summit-ul dela Nissa s-a stabilit ca fiecare statmembru s` dispun` de un num`rde voturi \n conformitate cu m`ri-mea popula]iei. Se poate apreciac` \n 2002 nu se va elabora nouaConstitu]ie, dar se va continuaelaborarea ei ca s` fie gata \n 2004.
|n sfår[it, se afirm` ca putere cunoi veleit`]i europene Federa]iaRus`. Reformele ini]iate de Putinsunt modeste, dar exportul deenergie i-a adus venituri colosale.La gaze este deja number onemondial, iar la petrol exper]ii afir-m` c` dac` Rusia ob]ine [i contro-lul asupra produc]iei din Kazah-stan [i Azerbaidjan va atinge unnivel aproape de dou` ori maimare decåt Arabia Saudit`. Marilecompanii Lukoil [i Yukos au \nce-put s` opereze \n stil capitalist \nIrak, Algeria, Sudan [i Libia, pro-fitånd de interdic]iile impusecompaniilor americane \n aceste]`ri.
Oricum, \n 2002 Europa va fiplin` de evenimente - de data astapa[nice.
ANALIZ~
|n 2002 Europa
are problemeDORIM din toat` inima s` fim europeni din toate punctele de vedere, a[a c` trebuie s` fim la curent cu problemele continentuluinostru \n 2002. Ele sunt cel pu]in 5 la num`r [i de natur` foarte diferit`:1 - la 1 ianuarie a fost lansat` pe pia]` noua moned`
comun` euro2 - se generalizeaz` pe continent recesiunea3 - \n cele dou` ]`ri-pivot ale Uniunii Europene -
Fran]a [i Germania - vor avea loc alegeri4 - se \ncinge disputa \n jurul Constitu]iei
europene5 - Rusia se afirm` ca for]` dominant` \n produc]ia
de energie.S` le atac`m pe rånd.
Rompres
Rompres
UDMR are de jucat \n aceast`perioad` o carte important`atåt pentru comunitatea pe careo reprezint`, prin implicarea \n aplicarea Legii statutuluimaghiarilor de pretutindeni,dar [i la „masa“ politiculuiprin \ncheierea unui nou protocol de sus]inere a partidului de guvern`månt.
SMEs to get 32m euros
THE SMALL and Medium-sizedEnterprises (SMEs) this year willbenefit from non-reimbursablefunds worth 32 million eurosthrough the Phare programmefinanced by the European Unionand the Development andPrognosis Ministry (MDP). TheDevelopment Ministry this monthwill launch a project-selecting
tender, “Scheme for SME trainingand counselling,” which wasgranted a budget of 3.6 millioneuros. Financing will go toprojects aimed at improving theSMEs management ability,competitiveness, access toinformation and specific markets.Moreover, one credit line backedby a budget of 8.1 million eurosand aimed at SMEs is to becomeoperational by mid March. In thiscase, the non-reimbursablecomponent will stand for only25% of the Phare funds to begranted. The entrepreneurs willbe granted credits maturing in 3-6years and benefiting from one-year grace period. TheDevelopment Ministry over thenext period will organise a tenderto select a commercial bank torun the credit line. The offerrequests have already been sentto several banks operating inRomania, while preparations toorganise the tender will begin thisweek. ZF
Enforcement of fiscal recordspostponed THE ENFORCEMENT of fiscalrecords for economic agents,which was scheduled for January1, has been delayed as thestipulations of the ordinanceregulating the organising andfunctioning of the fiscal recordsare to be enforced within 60 dayssince the date of its approval bylaw. The Finance Ministry saysthat the delay was neededbecause the parliamentprocedures to approve thenormative document had beenextended. The Budget, Financesand Banks Commission within theChamber of Deputies demandedthat Parliament should agree onthe crimes to be registered withthe fiscal records and that theseshould be included in the Lawapproving the ordinance, allowingParliament to have control onthem, the press release specifies.According to GO 75/2001, fiscalrecords will include the naturaland legal persons, theassociations, shareholders andthe legal representatives of legalpersons that breached thefinancial, fiscal and customs lawsor the legislation on financial andfiscal discipline. ZF
BRIEFS
� Ionela Nu]`Cristian HostiucR`zvan Voican
INVESTMENTS in the simplestROL-denominated savingsinstruments - banking deposits,
T-bills or even investment unitsissued by mutual funds - broughtannual earnings exceeding 40%.
On the other hand, the US dollarincreased only 21.87 percent innominal terms last year as com-pared to the domestic currency. Ifwe add the net banking interest ratefor dollar-denominated deposits,which went down to 3-4%, those
who chose dollars to place theirsavings reaped earnings of 26%. Ifcompared to the yields of ROL-denominated placements, thosewho opted for the domestic curren-cy derived additional earnings of
more than 15%, if calculated in dol-lars.
The earnings were even higher ifthe money was invested in mutualfunds. According to analysts, 2002will see the continuation of the
same trend, namely those placingtheir savings in ROL instrumentswill gain more than those who willchoose the dollar or even the euro.
Even with ROL-denominatedinterest rates estimated to post a
decrease, the ROL/dollar exchangerate will also increase sensibly lessthis year as compared to 2001.
Analysts are also expecting thedollar-equivalent yield to exceed10%, more than double as com-pared to banking rates.
Whereas ROL-denominated place-ments can bring higher earnings ascompared to the dollar instruments,the dealers say that it is better forcompanies to opt for foreign curren-cy loans, instead of ROL-denominat-ed ones. Banking rates for foreigncurrency credits are lower as com-pared to the ROL rates, while thedomestic currency depreciationagainst the dollar, which used tomake up for the difference up to theforeign currency rates, is expected togo down this year.
“ROL investments will bring thehighest revenues this year as well,although chances are ROL rates willgo down to 25% by the end of theyear. It is now more profitable toplace money in ROL and borrow indollars,” says Adrian PÂrvulescu,BCR (Romanian Commercial Bank)head arbitrageur.
“The ROL can be deemed as thebest placement for this year as well,at least according to our currentdata. As for the dollar and the euro,I believe that the dollar will bringbetter gains, especially since thetrend of international quotationswill be joined by the Romanians’incertitude regarding the singleEuropean currency,” said MariusP`curari, a dealer with West Bank.
10 JANUARY 7, 2002
The year 2001 was theyear of the ROL, not thedollar and it is expectedthat the domesticcurrency should post agood evolution in 2002,as well. Those whoplaced their savings inROL stood to gain in2001, as compared tothose who chose thedeposits in dollars orEuropean currencies(Deutsche marks, Italian lira).
� R`zvan Voican
THE CANCELLATION of customsduties for imports of EU industrialproducts, applied since January 1,2002, will not hurt the Romanian eco-nomy and will not trigger an uncon-trollable increase in EU imports,either, says Cristian Col]eanu, head ofthe Foreign Trade and Economic Pro-motion Department of the ForeignAffairs Ministry (MAE). Commerceliberalisation started on May 1, 1993,when the free trade agreement wasenforced, while customs duties leviedby Romania decreased graduallyfrom 3-30% to 0.6-6% in 2001. The Eu-ropean Union cancelled customsduties for imports of industrial prod-ucts in 1993. “Concerning the EUimports, contrary to several inaccu-rate interpretations, we must say thatthe cancellation of certain customs
duties will not be tackled in 2002, butthe completion of the last stage in thereduction process that has taken placeover the past nine years, whichinvolves the elimination of the resid-ual quota of customs duties levied forthe imports of industrial products,”Col]eanu mentioned.
The main industrial products im-ported by Romania from EU coun-tries are autos, machines, electricequipment, textile products, chemicalproducts and common metals.
As for agricultural products, theconcessions made both by Romaniaand its partners are confined to a lim-ited number of products, under theform of customs duties cuts or elimi-nation, while exports will certainlynot be liberalised as of January 1,2002. According to recent surveys, thecancellation of the 0.6-6% customsduties would trigger a 3-6% increase
in imports, if all industrial productsare taken into account. However, only15% of the tariff lines are aimed at,which would lead to a mere 1%increase.
During 1992-2001, Romanian ex-ports of industrial products on theEuropean Union market increased 4.6times, while the level of imports wentup 3.3 times. If imports soar followingliberalisation of the industrial prod-ucts trade, the European Agreementstipulations could be applied, as theaccord includes several protectionmeasures for the local producers,Cristian Col]eanu maintains.
Romania may apply either safe-guarding measures, in case importsskyrocket, or anti-dumping measures,if imports are made for lower pricesthan the market level, or it can resortto retorsion taxes, in the case of sub-sidised imports.
US merger in RomanianelectronicsELECTROAPARATAJBucharest shareholders thismonth will tackle the acquisitionof a 50.58% stake in anothersignificant company in this field,Electrotehnica Bucharest. Themove is part of the economicconcentration plan of USinvestment company NewCentury Holdings (NCH), whichcontrols both Electroaparatajand Electrotehnica through twoinvestment funds (Broadhurstand Lindsell). “The reason whywe want to unite the twocompanies is simple:concentration brings higherefficiency. These are oldprinciples in new vestments,”Cristian Andrei Siminel, NCHmanager for Romania, toldZiarul Financiar. ZF
� Iuliana Susanu
� RADU ENACHE - GENERALMANAGER, HP ROMANIA.The business volume exceeded 45million dollars in fiscal year 2001,accounting for a 12% increase as com-pared to the previous year. Our mar-ket presence has increased and (...) wehave invested a lot in technologicalresearch and development, which wewill keep on doing. For the financialyear 2002, we are planning to consoli-date the new HP image on the Ro-manian market, as complex systemintegrator. Equipment obviously re-mains a priority for us, but solutionsand mainly complex system integra-tion are our top priority. The marketof electronic services is booming inRomania. The development of theseservices will speed up once the e-sig-nature Law and the Internet paymentLaw are passed. HP will also promoteits electronic service strategy in Ro-mania and will cooperate with sever-al partners for defining this type ofservices.
� ALEXANDRU HURDUBAIE- XNET DIRECTOR. Due to thewide range of provided services,XNET became a full provider ofInternet access services and datatransmission, providing specific solu-tions for both companies and individ-ual users. Convergence is the currenttrend on the telecommunication mar-ket, while Romania is set to take thesame natural evolution direction. Thisinvolves the convergence of separatetelecom networks into a sole networkthat can carry voice, video, data andconsolidation among the main tele-com services providers. The Internet
boom, combined with the strongdevelopment of IP/Frame Relay andATM services, will lead data traffic toexceed voice traffic conveyed throughthe public transportation networks.Providing data services on voice net-work is yesterday’s news - the newchallenge is voice traffic transporta-tion on data networks.
� SILVIU HOT~RAN -MICROSOFT ROMANIA GEN-ERAL MANAGER. MicrosoftRomania ended the year 2001 withvery successful results, as turnoverincreased about 25 times as comparedto 1996. Of course we wish and hopeto have an even better year. In fact, thepositive perception created by thegovernment also triggers a specialresponsibility. At least some of thepilot projects will have to be appliedcountrywide. Microsoft Romaniasupports the Romanian IT industryand is ready to take responsibility andmake its own contribution to com-pleting as many important projects aspossible.
� MIHAI B~TRÅNEANU -PCNET CHAIRMAN. The year2002 will see the continuation of theconsolidation process started over thepast years. There is a double polarisa-tion, depending on the type of ser-vices provided. On one hand, thereare the owners of national communi-cation infrastructures (RomTelecom,SNR, GSM operators) and, on theother, all ISP companies trying to fullyvalorise the Romanian customers’potential. The Internet market willfurther be dominated by the compa-nies that posted good results in 2001.The time has come for the past years’smart investments (ADSL, CATV) tobecome profitable.
Previsions for IT&C
UDMR to makeimportant moves
Dracula Parkraises
22bn ROL� Mirela Luca
UDMR (Democratic Alliance ofHungarians in Romania) has animportant card to play over the nextperiod, as it will become involved inthe enforcement of the Law ofMagyars statute outside Hungaryand will conclude a new support pro-tocol with the governing party PSD(Social Democrat Party). The Alliancehas waived the variant of joining gov-erning, an idea that was shaped at theend of last year, opting instead for col-laboration backed by an agreement.
The UDMR heads and the leadersof local subsidiaries met last week inorder to assess the outcome of theagreement concluded with the PSD(Social Democratic Party) and to out-line the conditions for the collabora-tion between the two parties to con-tinue this year. The Alliance willtherefore back the governing partyfrom behind the stage.
The variant of UDMR joining gov-erning, which was launched by
Senator Verestoy Attila beforeChristmas, was later denied by presi-dent Marko Bela and by other UDMRleaders.
The leader of the UDMR Chamberof Deputies group Keleman Attilayesterday told Ziarul Financiar thatthe question of the Magyar party join-ing governing had not been dis-cussed during the meeting. “Therewere some attempts, but presidentMarko Bela said this variant had notbeen discussed,” said Attila, whoattended the meeting as chairman ofthe Mure[ subsidiary.
UDMR will however maintain thepartnership with the governing partyunder the same terms.
According to Deputy KelemanAttila, the heads of UDMR will meetin Bucharest these days in order tofinalise the assessment of the collabo-ration with the governing party,while the text will be sent to theCouncil of Alliance Representatives,a body largely represented withinthe Alliance.
� Bogdan Neagu
ACCORDING to data provided byBanca Comercial` Romån` (Roma-nian Commercial Bank - BCR), thetotal value of Dracula Park sharespurchased by the population so faramounts to 22 billion ROL (some700,000 dollars).
“Sales have exceeded all expecta-tions,” said Marius Stoian, advisor ofthe Tourism minister and DraculaPark project manager. The 22 billionROL stand for about a quarter of theminimum amount needed for theoffer to conclude successfully byFebruary 19, which is the closing date.
According to Stoian, the negotia-tions this month will focus on signingcontracts with the large institutionalinvestors and concluding exclusivecontracts regarding service and prod-uct distribution within the new park,which are likely to generate “consid-erable surprises.” Tourism ministerDan Matei Agathon said that, if theissue concluded successfully, the firsttwo sights of the amusement parkwould be built by the yearend -Dracula Castle and the InternationalInstitute of Vampirology.
The inter-ministerial group co-ordi-nated by Dan Matei Agathon is set-ting the latest adjustments regardingthe Dracula Park budget for 2002.
The Fund for Sighi[oara TourismDevelopment last December launcheda share issue to raise funds for DraculaPark at the sale price of 10,200ROL/share. The total value of theissue stands at 155 billion ROL. Thepublic issue will be considered suc-cessful if at least 60% of the offeredshares are subscribed for, while theunsubscribed shares will be cancelled.If less than 60% of the shares offeredfor sale are purchased, the issue is can-celled. Dracula Park, officially launch-ed on November 5 last year, is aninvestment worth 31.5 million dollars.
The Sighi[oara Fund for TourismDevelopment is supposed to provide12.1 million dollars of the total cost ofinvestment works, the Sighi[oaraLocal Council, the Mure[ CountyCouncil and the Tourism Ministrywill come up with 2.17 million dol-lars, while the Public Works,Transports and Housing Ministry aswell as the Industry and ResourcesMinistry will provide 2.66 million dol-lars. Another 14.63 million dollars willcome from private funding.
POLITICS INVESTMENTS
IT ECONOMY
ENGLISH SECTION
ROL for savings, US dollar for credits
The managers of severalRomanian IT&Ccompanies at the end oflast year answered thelast two questions ZiarulFinanciar asked in 2001: 1. How was the year 2001for your company andoperating field? 2. Whatdo you expect from 2002for your company andoperating field?
FINANCES
THE NATIONAL Bank of Romania(NBR) ended the year 2001 with aforeign currency reserve of 3.926billion dollars (4.45 billion euros),managing to exceed the target setfor last year (3.6 billion dollars).The bulk of these funds camefrom the interbank market, wherethe central bank was the mainforeign currency buyer, and fromthe International Monetary Fund(IMF), which disbursed the firsttranche of the loan granted toRomania. The capital outflowsincluded the payment of theSamurai bonds issued in 1997, asNBR had to pay more than 300million dollars in the account ofthis operation. NBR foreigncurrency reserves last Decemberincreased by 313.6 million dollars,as December saw the highestincrease of reserves in 2001. Thejump posted in December 2001was supported by net purchasesmade by the central bank on theforeign currency market, worth174 million dollars, $100m short-term loans attracted by NBR,inflows worth 49.8 million dollarsand $11m revenues derived fromthe international reservemanagement.
OFFICES FOR RENTBulevardul Unirii - Nerva TraianC I T Y B U S I N E S S C E N T E R
GROUND FLOOR 500sq.mIdeally for banking activities!
We offer facilities, comfort and safety at the European level.Phone/Fax: 01-321 16 00
Liberalisation of EU imports -much ado about nothing
C`talina Filip
Mediafax Foto
ZIARUL FINANCIAR 7 IANUARIE 2002 -BUSINESS, IT & TELECOM 11e
La sfår[itul anului care tocmai s-a \ncheiat, manageriicåtorva companii romåne[ti din domeniul IT&C au r`spunsla ultimele dou` \ntreb`ri adresate de Ziarul Financiar \n2001: 1. Cum aprecia]i anul 2001 din punctul de vedere alcompaniei dvs. [i al industriei \n care activa]i (perspectivaautohton`)? [i 2. Cum crede]i c` va fi anul 2002 pentrucompania dvs. [i pentru industria \n care activa]i?
IT&C - optimism pe (aproape) toat` linia
1. MICROSOFT Romånia \ncheie anul 2001cu succese deosebite. Dincolo de cre[tereacifrei de afaceri, azi de circa 25 de ori maimare comparativ cu 1996 (anul deschideriifilialei), unul dintre cele mai rapide ritmuride cre[tere din regiunea EMEA (Europe,Middle East, Africa), consider importante [ialte elemente care sus]in aprecierea de carene bucur`m atåt \n comunitatea IT dinRomånia , cåt [i \n marea familie Microsoft:� aproape 100 de firme certificate parteneri
Microsoft, capabile s` ofere solu]ii IT, dela infrastructur` la aplica]ii critice debusiness;
� peste 1.500 de speciali[ti romåni cer-tifica]i pentru platforma Microsoft Cor-poration;
� lansarea suitei Office XP Professional Ro-manian cu toate componentele localizate[i demararea localiz`rii Windows XP
Professional (lansarea interfe]ei \n limbaromån` este planificat` \n primultrimestru din 2002);
� implicarea Microsoft \n proiecte impor-tante din zona guvernamental` [i amarilor \ntreprinderi (MCTI, Ministerulde Interne, BCR etc.), inclusiv \n pro-iectele pilot lansate de MCTI, prin serviciide consultan]` [i suport;
� implicarea comunit`]ii romåne[ti dinRedmond, sediul Microsoft Corporation,printr-un dialog continuu cu programa-torii care lucreaz` la cele mai importanteprograme. Transferul de cuno[tin]e dins-pre ei se realizeaz` cu u[urin]` sub formaunor articole tehnice, evalu`ri de oportu-nit`]i [i \ntålniri cu clien]i din zonaenterprise;
� primul interviu acordat, \n exclusivitate,de Bill Gates romånilor. Este important
de remarcat percep]ia pozitiv` creat` deMCTI [i Guvern asupra poten]ialuluiindustriei de IT, \n special software, dinRomånia. Aceast` percep]ie exist` [i la Microsoft,
care consider` azi Romånia una din ]`rilecele mai interesante pentru realizarea deproiecte de guvern [i administra]ie elec-tronic`.2. DESIGUR c` ne dorim [i sper`m la un an[i mai bun. De altfel, percep]ia pozitiv`creat` de Guvern implic` [i o responsa-bilitate deosebit`.
Cel pu]in unele dintre proiectele pilot vatrebui s` devin` realitate la nivelul \ntregii]`ri. Microsoft Romånia sprijin` industriaIT romåneasc` [i este gata s`-[i asumer`spunderea [i s`-[i aduc` propria con-tribu]ie la realizarea a cåt mai multor pro-iecte importante.
Silviu Hot`ran - director general Microsoft Romånia
1. |N ANUL 2001, pia]a IT a \nregistrat oevolu]ie destul de lent`, fiind marcat` delipsa unor proiecte de anvergur`. Pe acestfundal mai pu]in favorabil, Oracle Ro-månia a \nregistrat o cre[tere a vånz`rilorde licen]e de 40% [i o reducere a cheltu-ielilor cu 10%, ceea ce reprezint` o cre[teresensibil` a performan]elor companiei.
2. PENTRU ANUL 2002 premisele suntcontradictorii, dac` ne gåndim la ten-din]ele de dezvoltare local`, \n contextulunei crize economice globale.
Sper`m totu[i ca pia]a de IT din Ro-månia s` evolueze mai rapid, iar compa-nia noastr` s` se bucure de acelea[i buneaprecieri [i \n 2002.
{tefan Cojanu - managing director Oracle Romånia
1. DOMENIUL \n care emania.roactiveaz` este unul dintre cele mai noidomenii din economia romåneasc` -comer]ul prin Internet. Anul 2001 este [iprimul an (plin) de activitate al com-paniei noastre. A fost un an de \nceput,de preg`tire, de studiu, de analiz`.
Faptul c` tocmai la sfår[itul acestui anam hot`råt s` lans`m noul magazinemania.ro arat` c` am avut un an bun.Rezultatele ob]inute, experien]aacumulat` [i analizele efectuate fac dinanul 2001 un an bun pentru noi.Concluzia anului 2001, cel pu]in din
punctul nostru de vedere, este c` se poateface cu succes comer] electronic \nRomånia. 2. AFACERILE pe Internetul romånescsunt la \nceput. Dar semnalele suntpozitive. Vom avea cu siguran]` undomeniu plin de succese. Noi sper`m s`fim printre cei care beneficiaz` de acestsucces.
Planurile noastre pentru anul 2002 suntfoarte bogate. Dezvoltarea magazinuluiactual \n direc]ia care se vede deja acumva face din emania.ro cel mai importantcentru de comer] electronic din Romånia.
Cosmin Golea - director executiv emania.ro
1. VOLUMUL de afaceri \n pre]ul declient final a dep`[it 45 de milioane dedolari \n anul fiscal 2001, marcånd ocre[tere cu 12% fa]` de anul trecut.Suntem din ce \n ce mai prezen]i pe pia]`,cea mai bun` modalitate la ora actual`fiind investi]iile.
Am investit foarte mult \n cercetareatehnologic` [i \n dezvoltare [i vom faceasta [i \n continuare. De curånd, amdeschis \n Bucure[ti primul showroom [icentru de training „Look in. HPINteractive Center“ care se dore[te a filiantul perfect \ntre companie [ibeneficiari, datorit` posibilit`]ilor directede a descoperi \n am`nunt atuurile celormai noi produse [i solu]ii HP, atuuri nu\ntotdeauna vizibile explicit \n specifica]iitehnice.
|n ultimul an financiar, am crescutstructural s`n`tos la toate tipurile deproduse. Am realizat proiecte mari \npremier` - realiz`ri importante pentru noi- cum ar fi, aplica]ia de billing la o solu]iede GPRS. Am reu[it s` vindem \nRomånia primul sistem Superdome, celmai mare server high-end de pe pia]`,fiind primii care au realizat aceast`performan]` \n toat` zona est [i centraleuropean`.
De asemenea, am instalat cåteva sis-teme foarte complexe \n industrie,telecomunica]ii [i \n alte domenii deactivitate. Cånd vorbim despre sistemecomplexe \nseamn` c` nu am livrat doarechipament, ci am furnizat solu]ii in-tegrate, care au plecat de la clustere [i auajuns la arhitecturi complexe.
2. |N NOUL an financiar 2002, ne pro-punem consolidarea pe pia]a romåneasc`a noii imagini HP, aceea de integrator desisteme complexe.
Evident, echipamentele prezint` \ncontinuare un interes deosebit pentru noi,dar solu]iile [i mai ales integrarea desisteme complexe reprezint` o prioritateabsolut`.
Pia]a serviciilor electronice este \n plin`dezvoltare \n Romånia \n prezent. Dez-voltarea acestor servicii va fi accelerat` odat` cu apari]ia legii semn`turiielectronice [i a modalit`]ilor de plat` prinInternet. HP va promova [i \n Romåniastrategia sa referitoare la serviciileelectronice [i va colabora cu un num`r departeneri \n definirea unor asemeneaservicii.
Radu Enache - director general HP Romånia
1. ANUL 2001 a reprezentat pentrucompania TotalNet S.A. consolidareapozi]iei sale pe pia]a IT&C \n domeniulcorporativ. Acum, maturizarea companieine permite noi abord`ri \n domeniulr`spåndirii actualelor metode decomunica]ii c`tre micile companii [iconsumatorii priva]i, prin oferte de solu]iide conectare ieftine [i de cea mai bun`calitate. Dezvoltarea re]elei noastre propriide fibr` optic`, deopotriv` cu ieftinireaserviciilor Internet, au \nceput deja s`
reprezinte pentru clien]ii no[tri solu]ii deconectare performante [i avantajoase.2. ANUL 2002 este ultimul an r`mas pån`la liberalizarea complet` a teleco-munica]iilor \n Romånia. Industria IT&Cse afl` \ntr-o repolarizare [i exist` foartemulte ini]iative demarate de c`tre firmelecare activeaz` \n acest domeniu. Proiect`mca \n anul 2002 s` ne extindem aria deacoperire \n teritoriu (de]inem deja olicen]` pentru instalarea [i operarea uneire]ele na]ionale de transmisii de date,
precum [i 20 de puncte de prezen]` \n]ar`), s` dezvolt`m re]eaua proprie defibr` optic` [i s` realiz`m re]ele locale, s`implement`m solu]ii de furnizare de noiservicii cu valoare ad`ugat` peste diferitetipuri de re]ele [i s` sus]inem dezvoltareadomeniului IT&C atåt prin eforturi proprii(servicii populare, activit`]i \n domeniul\nv`]`måntului, administrativ [i altele),cåt [i prin parteneriate cu alte companii [iinstitu]ii \n vederea realiz`rii unorprograme strategice.
Eugen V`lean - director comercial TotalNet
ANUL 2001 a fost pentru companianoastr`, ICG-Romsoft, un an foarte bun.Ne-am extins, importurile s-au m`rit [iimplicit cifra de afaceri a crescut.Compania noastr` a realizat o cre[tere de43% fa]` de cifra de afaceri de anul trecut.|n a doua jum`tate a anului pentru primaoar` am abordat pe lång` politica dedistribu]ie obi[nuit` practicat` de noi, onou` politic`, cea de deschidere mai marec`tre utilizatorul final, ca o consecin]`fireasc` a cre[terii curente de echipa-mente de tehnic` de calcul.
Am lansat magazinul propriu decalculatoare numit sugestiv „Depozitulde Calculatoare“. Am \ncercat de ase-menea s` combatem, [i chiar cu multsucces, tendin]a utilizatorului de a achi-zi]iona produse second hand, demons-tråndu-i c` poate achizi]iona un sistemnou, eficient, cu garan]ie de 3 ani, lanumai 399 USD.
Pentru a veni \n \ntåmpinarea acestuiasistemul este oferit [i \n rate \ntre 12-36 deluni. Rezultatele ob]inute ne fac s` fimfoarte optimi[ti cu privire la anul 2002.
Avem multe proiecte [i planuri pe carevrem s` le dezvolt`m [i s` le punem \naplicare \n anul care vine.
|n primul rånd vrem s` cre[tem impor-turile de componente [i periferice, pentruc` cererea pe pia]a romåneasc` este foartemare. Vrem s` aducem produse noi lapre]uri competitive, dorim s` \nt`rim\ncrederea utilizatorului final \n garan]iareal` de 3 ani pe care o oferim, s` educ`mutilizatorul final, s` facem cunoscutebrand-uri de top ale industriei mondialede calculatoare.
Carmen C`pit`nescu - marketing & purchasing executive ICG-Romsoft
ANUL 2002 va fi caracterizat printr-o con-tinuare a procesului de consolidare \nceput\n anii trecu]i. Exist` dou` polariz`ri clare \nfunc]ie de tipul serviciilor oferite. Pe de oparte, vor fi proprietarii de infrastructuri decomunica]ii na]ionale (RomTelecom, SNR,operatorii GSM) [i, pe de alt` parte, vor ficoncentrate companiile de tip ISP care vor\ncerca s` fructifice la maximum poten]ialulclien]ilor din Romånia. Prima categorie vadezvolta servicii specifice accesului interur-ban [i interna]ional pentru transmisii dedate [i voce. A doua categorie format` din
ISP se va concentra pe dezvoltarea accesuluiBroadband c`tre utilizatorii finali.
Pia]a Internet va fi \n continuare do-minat` de companiile care s-au pozi]ionatbine \n anul 2001. A sosit timpul cånd in-vesti]iile inteligente din anii trecu]i (ADSL,CATV) vor \ncepe s` fie profitabile. Solu]iileradio vor cunoa[te o dezvoltare moderat`datorit` limit`rilor tehnologice [i pre]uluimare pentru echipamentele terminale.
Un cå[tig important va fi reprezentat decapacitatea ISP de a sus]ine [i implementaproiecte na]ionale de VPN-uri. Tr`im \ntr-o
lume \n care toate afacerile se concentreaz`,\n care competi]ia este din ce \n ce mai dur`.Anul 2002 va fi al celor care au pus bazedurabile afacerii lor \n anii trecu]i, prindecizii strategice inspirate [i care vor reu[is` g`sesc` modelul de afacere potrivitpentru actuala perioad`.
Noi vom dezvolta serviciile ADSL \n toat`]ara. Ne baz`m pe succesul din Bucure[ti [iam certitudinea c` pån` la sfår[itul anului2002 cea mai revolu]ionar` tehnologie dinacest moment pe plan mondial va fidisponibil` \n toat` ]ara prin PCNET.
Mihai B`tråneanu - pre[edinte PCNET
1. LA SFÅR{ITUL anului 2001, pringama bogat` de servicii oferite, XNET sepozi]ioneaz` ca un furnizor complet deservicii de acces Internet [i transmisii dedate, oferind solu]ii specifice atåtcompaniilor, cåt [i utilizatorilor persoanefizice. Acest lucru \ntrege[te serviciile decomunicare mobile voce [i date oferite deCONNEX, permi]åndu-ne s` oferimclien]ilor no[tri solu]ii specifice atåtmediului de afaceri, cåt [i utilizatorilorindividuali.
|n cursul anului 2001, serviciile decomunicare oferite de XNET s-au\mbog`]it cu noi solu]ii performante deacces distant \n re]ele virtuale private(Remote Intranet), servicii pe tehnologietip Frame Relay, colocare de servere.XNET a lansat \n luna august primulsistem radio na]ional punct la multipunct,\n banda de frecven]` 3,5 GHz. Sistemulacoper` primele 82 de ora[e din Romånia[i ne permite s` furniz`m clien]ilor ogam` variat` de servicii de comunica]iide date [i Internet. |n septembrie, XNET alansat comercial [i sistemul radio punct lamultipunct \n banda de 26 GHz. Acestaacoper` municipiul Bucure[ti [i primele10 mari ora[e ale ]`rii, oferind o solu]ieperformant` de acces pentru serviciile de
tip IP, Frame Ralay sau ATM. Nu a fostuitat nici segmentul firmelor mici [i alutilizatorilor individuali, pentru care aufost lansate solu]ii de acces dial-up decalitate, prin intermediul serviciuluiXNET Gold, [i mai ales portalul mobilmyX care reprezint` locul de convergen]`\ntre serviciile de telefonie mobil` [iserviciile Internet.
|n anul 2001 XNET a mai lansat serviciiprecum g`zduirea de domeniu deInternet, g`zduirea de pagini web, serve-rul de e-mail virtual, colocarea de servere,dial-up roaming, ISDN.
Portofoliul serviciilor de acces Internet[i transmisii de date a c`p`tat [i ocomponent` mobil` prin intermediulserviciului GPRS [i WAP. Sub portofoliulWAP s-au lansat aplica]ii care acoper`variate domenii de activitate, plecånd dela [tiri, informa]ii financiare, transport,joburi, legisla]ie, turism, lifes style, bursaauto, divertisment.|n acest an, cre[tereabazei de utilizatori ai serviciilor XNET acunoscut o dinamic` extraordinar`,XNET de]inånd peste 50% din pia]a deutilizatori Internet din Romånia [ipozi]ionåndu-se \n plutonul frunta[ alprincipalilor furnizori de solu]ii de trans-misii de date pentru segmentul business.
2. ACTUALA tendin]` pe pia]a telecomu-nica]iilor este convergen]a, iar Romånia cusiguran]` se va \ncadra \n aceea[i direc]iefireasc` de evolu]ie. Aceasta presupuneconvergen]a re]elelor separate de teleco-munica]ii \ntr-una singur` care poatetransporta voce, video, date, consolidarea\ntre principalii furnizori de servicii detelecomunica]ii. Explozia Internetului,combinat` cu puternica dezvoltare aserviciilor IP/ Frame Relay [i ATM va faceca \n c`]iva ani traficul de date s` fie maimare decåt traficul de voce transmis prinre]elele publice de transport.
Provocarea nu mai este s` oferi serviciide date pe o re]ea de voce, ci s` transpor]itraficul de voce pe o re]ea de date.
Pe plan global, serviciile de date IP [iFrame Relay vor predomina \n anii2002/2003, coexistånd cu serviciile ATMcare asigur` capacit`]i mari de transport[i posibilitatea de a transmite simultantrafic de date, voce [i video. Serviciile dedate de tip IP vor ocupa \ns`, \n viitor, unloc tot mai \nsemnat datorit` posibi-lit`]ilor de acces de la distan]`, precum [ipentru posibilitatea oferit` de a construire]ele de tip Extranet (accesul furnizorilor[i al partenerilor de afaceri la re]eauaproprie a unei firme - Intranet).
Alexandru Hurdubaie - director XNET
1. PENTRU IBM Romånia anul 2001 a\nsemnat o cre[tere important` a cifrei deafaceri datorit` l`rgirii gamei de produse[i mai ales de servicii profesionale oferite.
Totodat` IBM Romånia [i-a crescut cotade pia]` pe urm`toarele segmente stra-tegice: software, servicii, servere (Intel,UNIX, mainframe) [i dispozitive destocare. |n 2001 ne-am extins \mpreun` cupartenerii no[tri de afaceri portofoliul desolu]ii pentru \ntreprinderile mici [imijlocii. IBM [i-a p`strat pozitia de lider\n sectoarele guvernamental, financiar-bancar [i al telecomunica]iilor, reconfir-månd capabilit`]ile [i expertiza IBMRomånia \n implementarea [i integrareacu succes a proiectelor IT complexe.
Decizia de a investi \n deschiderea uneinoi linii de afaceri \n cadrul diviziei deservicii - [i m` refer aici la consultan]`SAP - a adus rezultatele a[teptate [i \nmomentul de fa]` dispunem de o echip`puternic` de speciali[ti SAP ce deruleaz`contracte atåt \n ]ar`, cåt [i \n str`in`tate.
Mai trebuie men]ionat c` IBM Romåniaofer` un nou tip de servicii - IT StrategicOutsourcing - pentru dou` dintre cele mai
mari companii multina]ionale ce activeaz`\n Romånia, [i anume: Solectron [iContinental Automotive Products ambeleavånd sediul \n Timi[oara.
De asemenea, alian]a IBM -CISCO s-adovedit a fi un parteneriat de succes [i pepia]a local`.2. VOM fi preocupati de cre[terea \n con-tinuare a cotei de pia]` IBM \n Romånia.Ne vom concentra \n continuare pe con-struirea infrastructurii e-business, punåndaccent deosebit pe servere, storage, soft-ware [i servicii pentru a asigura clien]ilorno[tri infrastructura scalabil`, nivel \nalt dedisponibilitate \n exploatare [i securitate(Data Security and Privacy).
Totodat` vom continua dezvoltarearela]iei cu principalii dezvoltatori desoftware locali, fiind preocupa]i \n con-tinuare de l`rgirea portofoliului de solu]iipentru \ntreprinderile mici [i mijlocii.
{tiut fiind faptul c` IBM a investit numai\n anul 2001 peste un miliard de dolari \ndezvoltarea Linux, standardele deschisereprezentånd viitorul \n viziunea IBM,vom fi preocupa]i \n 2002 de promovareape pia]a local` a facilit`]ilor oferite de
Linux, cum ar fi: mediu de calcul distribuitpentru \ntreprinderi, clustere Linux, con-solidarea datelor [i aplica]iilor, servere deaplica]ii pentru firewall, servere web,servere de „cashing“, servere „proxy“,DNS etc. [i, respectiv, fructificarea benefici-ilor utiliz`rii Linux, deloc neglijabile \n ra-port cu alte sisteme de operare proprietare,cum ar fi produsele Microsoft. Suntempreg`ti]i s` particip`m cu \ntreaga noastr`competen]` [i resursele de care dispunemla toate proiectele IT&C semnificative.
Credem c` \n anul 2002 pia]a IT&C dinRomånia se va dezvolta \n continuare, im-pulsionat` fiind de ini]iativele guver-namentale din 2001 [i care sper`m c` vorcontinua [i \n anul 2002 prin lansarea deproiecte guvernamentale de anvergur`,precum [i ca o consecin]` normal` a re-lans`rii economiei, a cre[terii interesuluiinvestitorilor pentru Romånia.
De asemenea sper \n continuarea ma-turiz`rii pie]ei IT&C din ]ar` [i m` a[teptca clien]ii no[tri s` acorde o mai mare im-portan]` software-ului [i serviciilor, com-ponente esen]iale ale unor solu]ii ITintegrate.
Vladimir Aninoiu - director general IBM Romånia
1. PENTRU SOFTWIN a fost un an deconsolidare, un an \n care prin investi]iilerealizate ne-am preg`tit o cre[tere foarteambi]ioas`, dar robust` \n anii urm`tori.Pentru industria de software [i servicii dinRomånia, a fost un an de r`scruce, decre[tere accentuat` a procentului software[i servicii \n ansamblul industriei IT. Se [tiec` \ntr-o industrie IT matur`, sectorulsoftware [i al serviciilor dep`[e[te 40% dinansamblul industriei, \n Romånia e sub20%.
E unul din semnele bune pentruindustria romåneasc` IT din acest an (campu]ine din p`cate fa]` de a[tept`ri).
2. 2002 VA FI un an de cå[tigare de cotesemnificative din pia]` pentru SOFTWIN.|n Romånia industria de software [i serviciiva face un nou pas, mai matur, c`tre export(maturitatea o va atinge prin 2004). |n zonacompaniilor de software [i servicii se vaintensifica procesul de achizi]ii [i vor\ncepe fuzion`rile. Alian]ele vor \ncepe s`\[i fac` efectul \n aceast` zon`. 2002 \l v`dca pe un an de mijloc \ntre 2001 [i un 2003cu proiecte „adev`rate“ de software [iservicii, aceasta din pricina faptului c`guvernul nou acum \nva]` s` preg`teasc`finan]area proiectelor din sectorul public,preg`tire care dureaz` de regul` 1-2 ani.
Florin Talpe[ - director general SOFTWIN
Pagin` realizat` de Iuliana Susanu
� Bogdan NeaguElena Stanciu
MUL}I europeni au l`satcupele de [ampanie \nc`din primele ore ale anului
pentru a pune måna pe mult-media-tizatele bancnote, relateaz` Wall StreetJournal Europe. „Este extraordinar“,spune un turist spaniol care prive[te\n lumin` o bancnot` de 20 de euro pecare abia a ridicat-o dintr-un automatdin Paris la numai o or` dup` miezulnop]ii. „Acesta este un evenimentm`re]“, adaug` el.{i Banca Central` European` [i Uni-
unea European` au sperat ca introdu-cerea fizic` a monedei unice s` fie uneveniment extraordinar, iar faptul c`euro a intrat pe pia]` chiar \n noapteade Anul Nou a avut un rol deter-minant. Ora[ele din \ntreaga regiuneeuro au celebrat atåt trecerea dintreani, cåt [i adoptarea noii monede.Bancomatele [i sucursalele b`ncilor
au fost luate cu asalt de sute de per-soane care doreau s` ating` bancno-tele, dar [i s` se fotografieze cu ele, \ntimp ce focurile de artificii [i jocurilede lumini celebrau trecerea \ntr-onou` er`. |n Berlin, lång` poarta Bran-denburg, sute de persoane s-au aliniat\n fa]a unei filiale Dresdner Bank pen-tru a-[i schimba m`rcile, \n timp ce cei15.000 de oameni care s`rb`toreauAnul Nou lång` Cinquantenaire Parkdin Bruxelles s-au aliniat la toate auto-matele de retragere a numerarului dinzon` pentru a retrage euro.Mul]imi imense s-au adunat la
sucursalele b`ncii centrale finlandeze,care s-au deschis la miezul nop]iipentru a schimba marka cu euro, iarmulte ATM-uri din Madrid au r`masf`r` cash la pu]in timp dup` intrarea\n 2002.Din p`cate au fost [i sincope [i
probabil c` mai multe vor surveni \naceast` s`pt`mån` dup` ce to]i co-mercian]ii \[i vor deschide maga-zinele, avånd \n vedere c` ace[tia nu
sunt familiariza]i cu noile bancnote [imonede.
Cånd banulune[te culturile
EURO a fost introdus ca moned`scriptural` \nc` de la 1 ianuarie, iar \nace[ti trei ani monedele na]ionale alecelor 12 state din zona euro au fost le-gate prin cursuri fixe de aceasta, chiardac` se puteau tranzac]iona inde-pendent. Dar acum atåt chio[curile deziare, cåt [i supermarketurile, dinHelsinki pån` la Atena vor utilizapractic aceea[i moned`. Entuzia[tiitrecerii la moneda unic` afirm` c`renun]area la monedele na]ionale dinSpania, Portugalia, Fran]a, Olanda,
Belgia, Luxemburg, Irlanda, Finlanda,Germania, Italia, Austria [i Grecia vaimpulsiona cre[terea economic` [i vaapropia culturile [i politicile din cele12 ]`ri.„Europa va deveni mai mare [i mai
unit` cu euro“, a declarat RomanoProdi, pre[edintele Comisiei Euro-pene, care a f`cut prima sa achizi]ie cueuro la Viena, cump`rånd flori pentruso]ia sa imediat dup` miezul nop]ii.Chiar [i papa Ioan Paul al II-lea a spus\n binecuvåntarea de Anul Nou c`sper` ca euro s` aduc` mai mult`„justi]ie [i solidaritate“ pe continent.Oamenii obi[nui]i sunt, de ase-
menea, \ncrez`tori. „Introducereaeuro este un pas imens [i o [ans` ex-traordinar` pentru Europa“, a de-clarat Peter Reich, unul dintre cei care
a[teptau la coad` \n Berlin s`-[ischimbe m`rcile pe euro. Reich, unelectrician [omer din fosta Republic`Democrat` German`, a spus c` esteemo]ionat \n a[teptarea noilor mo-nede, dar [i un pic nervos - \n urm` cuzece ani, el a schimbat m`rcile est-germane cu suratele occidentale.
Grevele anun]ateau fost anulate
GERMANII s-au num`rat printre ceimai pu]in \ncånta]i s` se despart` demoneda na]ional`, dup` cum aafirmat cancelarul german GerhardSchröder. „Mul]i vor fi melancolici.Marca a \nsemnat mult pentru noi [i oasociem cu momentele cele mai bune
ale Germaniei,“ a spus Schröder.„|ns` suntem siguri c` ne a[teapt` unviitor [i mai bun.“Introducerea monedelor [i bancno-
telor euro [i-a facut sim]it` prezen]atimid, \n principal datorit` faptului c`\n prima zi a noului an erau pu]inelocuri unde se putea cheltui nouleuro.BCE (Banca Central` European`)
era preg`tit` pentru ce-i mai r`u, darpån` la urm` s-a dovedit c` toatesistemele au func]ionat bine. B`ncilecentrale europene erau \ngrijorate degreva pl`nuit` de angaja]ii B`nciiItaliei, care \ns` nu a mai avut loc, lafel ca [i \n cazul salaria]ilor b`ncii cen-trale franceze. Aceste proteste i-au de-terminat pe exper]ii BCE [i pe cei aialtor organiza]ii s` \ncheie \n]elegerispeciale cu angaja]ii din domeniulbancar pentru perioada de tranzi]ie.|n prima zi de euro au avut loc
inevitabilele incidente. Moneda unic`a fost o raritate \n Italia, unde ATM-urile au refuzat s` elibereze noilebancnote, iar pu]inele baruri [i ma-gazine de suveniruri deschise \nprima zi a anului ori nu aveau deloceuro, ori aveau prea pu]ini. La Paris,\n primele ore ale 2002 mai erauATM-uri care d`deau numai franci,iar \n Bruxelles, chiar [i cafeneaua dincl`direa Comisiei Europene a r`masf`r` monede. Problema vånz`torilor[i a taximetri[tilor este c` nu au mo-nedele necesare pentru a da restul.Astfel, de[i plata o f`cea \n euro, cum-p`r`torul primea restul \n monedana]ional`, adic` exact invers de cumar fi trebuit.
Britanicii, \nc` sceptici
CELE trei ]`ri ale Uniunii Europenecare nu au acceptat moneda unic` -Marea Britanie, Danemarca [i Suedia- au \ntåmpinat euro cu reticen]`.Poate cel mai elocvent comentariuapare \n publica]ia britanic` The Sun- „Euro s-a n`scut. Mul]umim ce-rului c` Marea Britanie nu este im-plicat`.“|nainte de 31 decembrie, BCE [i
b`ncile centrale ale celor 12 ]`ri dinzona euro au furnizat b`ncilor [imagazinelor bancnote euro \n valoarede 6 miliarde [i monede \n valoare de37 de miliarde. BCE a cheltuit 80 demilioane de euro pentru campania deeducare [i informare cu privire lanoua moned`.Europay International, reprezen-
tantul Eurocard, MasterCard, Maes-tro, Cirrus [i a eurocecurilor, a spus c`tranzac]iile [i retragerile de la ATM-uri din prima zi a anului au fost cu30% mai mari decåt anul trecut.|n urm`toarele dou` luni, cet`]enii
din zona euro vor mai putea folosimonedele na]ionale. |n aceast` pe-rioad` de tranzi]ie, comercian]ii suntnevoi]i s` dea restul cump`r`torilordoar \n euro, chiar dac` ei au pl`tit \nnoua moned` unic` sau \n vecheamoned` na]ional`.
12 CONJUNCTUR~ ZIARUL FINANCIAR 7 IANUARIE 2002
7°C
11°C
9°C
4°C
-1°C
7°C4°C
2°C
3°C
-1°C
-2°C
6°C
6°C
-5°C
-2°C
-8°C
-11°C
-2°C
7°C
9°C
12°C
LisabonaMadrid
Marsilia
Bordeaux
Paris
Londra
Zürich
AmsterdamBerlin
Oslo
Stockholm
Kiev
Chi[in`u
Bucure[ti
Istanbul
Atena
Budapesta
Minsk
Var[ovia
Viena
Zagreb
Roma
Dublin
Ocean
ulAtla
ntic
Marea Mediteran`
6°C
METEO
New York 9°C nor
Chicago 8°C nor
Detroit 7°C variabil
Seattle 7°C nor
Los Angeles 16°C variabil
Washington 10°C nor
New Orleans 9°C nor
Cape Town 12°C nor
Johannesburg 14°C variabil
Nairobi 26°C nor
Vancouver 8°C ploaie
Ottawa 11°C variabil
Montreal 7°C ploaie
New Delhi 12°C nor
Djakarta 10°C variabil
Tokio 10°C variabil
Beijing -1°C ninsoare
Taipei 4°C nor
Islamabad 7°C nor
Calcutta 13°C variabil
Dubai 9°C soare
Buenos Aires 10°C variabil
La Paz 5°C variabil
Rio de Janeiro 12°C variabil
Mexico City 12°C variabil
Brasilla 10°C variabil
Havana 16°C nor
Tel Aviv 10°C nor
Tripoli 8°C variabil
Dakar 9°C variabil
Damasc 17°C soare
Bagdad 10°C nor
Cairo 15°C variabil
Teheran 13°C variabil
Hong Kong 4°C nor
Canberra 2°C nor
Sydney 2°C nor
Bangkok -1°C nor
Singapore 19°C variabil
Seul 10°C variabil
Moscova -7°C ninsoare
Sarajevo 2°C nor
Liverpool -2°C nor
Skopje 0°C nor
Rotterdam -1°C ninsoare
Sevilla 5°C nor
Barcelona 8°C variabil
Frankfurt -2°C nor
Cluj-Napoca -2°C nor
Oradea -2°C nor
Timi[oara -2°C nor
Baia Mare -3°C ninsoare
Sibiu -4°C ninsoare
Bra[ov -2°C ninsoare
Ia[i -5°C ninsoare
Bac`u -4°C ninsoare
Gala]i -2°C nor
Buz`u -2°C nor
Suceava -4°C ninsoare
Constan]a 0°C nor
Pite[ti -2°C ninsoare
Craiova -1°C ninsoare
Rm. Vålcea 0°C nor
Re[i]a -2°C nor
|N }AR~vremea va fi geroas` \n ma-joritatea regiunilor. Cerul va prezenta\nnor`ri accentuate \n estul ]`rii,unde va ninge slab, urmånd ca spresear` aria acestui fenomen s`cuprind` [i zona sudic`. |n celelalteregiuni cerul va fi temporar norosfavorabil ninsorii slabe \n cursulnop]ii. La munte, la \n`l]imi de peste800-900 metri va ninge viscolit.Temperaturile maxime se vor \ncadra\n general \ntre -6 [i 0 grade, iar celeminime \ntre -16 [i -10 grade, maicoboråte \n jum`tatea nordic` a ]`rii. La Bucure[ti vremea va fi rece.
Cerul va fi predominant noros favora-bil averselor sub form` de ninsoare.Temperatura maxim` va atinge va-loarea de -3...-4 grade, iar cea minim`va oscila \ntre -10...-11 grade.
Sankt Petersburg
8°C
Edinbourgh
3°C-4°C
GERMANIAEuro, un nou-n`scut \n focuri de artificii
� Claudia Covaci
SUCCESUL nesperat \nregistrat de lansareaeuro \n ]`rile membre ale Uniunii Europenea „[ifonat“ deja blazonul coroanei britanice,corul de voci care sus]in c` aderarea lamoneda unic` a Marii Britanii este iminent`fiind din ce \n ce mai puternic, dup` cumarat` cotidianul francez Le Figaro. Dac` circula]ia paralel` a monedei unice
cu cea a monedelor na]ionale a pus destuleprobleme pentru comercian]i [i pentruclien]ii acestora pe pie]ele de schimb \n ul-timii trei ani, euro fiduciar a reprezentat oadev`rat` binefacere. Sau, dup` calam-burul comisarului european \ns`rcinat cuafacerile monetare, Pedro Solbes, introdu-
cerea euro a fost „un franc succes“. |n adoua zi de tranzac]ie, pe 2 ianuarie, euro a\nregistrat o cre[tere sensibil`, de la 0,8908dolari, cåt \nregistrase la \nceputul s`p-t`månii trecute, la 0,9044 dolari, pentru ca\n urm`toarele zile s` se men]in` \n jurulacestui prag de 0,90$. Lira sterlin` a\nregistrat o c`dere istoric` \n cei trei anide la na[terea monedei unice: \n cåteva orede tranzac]ionare lira sterlin` a pierdut2,5%, un euro ajungånd la 0,6245 lire. |n aceste condi]ii, anali[tii estimeaz` c`
exist` mari [anse ca Marea Britanie [i Sue-dia, ]`ri limitrofe zonei euro, s` fie nevoites` organizeze un referendum privind ade-rarea la moneda unic` poate chiar anulviitor. Dac` lucrurile stau a[a, preg`tirile
pentru referendum trebuie s` \nceap` deja,[tiut fiind faptul c` lira nu poate integraeuro, la cursul s`u actual, dup` cum sus]ineeconomistul Stuart Green.|n ciuda victoriei contra lirei sterline,
r`måne de v`zut dac`, \n fa]a altor monede,euro va continua s` profite de favorurilepie]ei. Un cuvånt greu de spus \l vor avea,\n perioada imediat urm`toare, \ncredereaindustria[ilor, moralul consumatorilor [ifluxurile de capital pe termen lung. Dac` zona euro reu[e[te s` atrag` capital
interna]ional, [ansele de proclamare aautonomiei sale fa]` de dolar vor cre[te.Asta \n condi]iile \n care, anul trecut, tonulpentru pie]ele occidentale a fost dat tot deWall Street.
� Cristian Micu
CU TOATE C~ \n urm` cu un an70% din cet`]enii germani nuvedeau decåt dezavantaje \n intro-ducerea monedei unice europene,se pare c` publicitatea f`cut` deBanca Central` European` (BCE) adat roade. |n ultimele zile ale lui de-cembrie ponderea euroscepticilorsc`zuse la 46%. |ntr-adev`r, \najunul Anului Nou mul]i germanis-au gr`bit s` schimbe m`rcile \neuro \nainte de miezul nop]ii. Pentru a face schimbul mai u[or,
vånz`torii folosesc o list` cu echi-valentul m`rcilor germane de la 1 la100. De[i rata de schimb este de1,9554 m`rci pentru un euro, adic`o aproximare de dou` m`rci la uneuro este inevitabil`, toat` lumea]ine s` calculeze totul la centim`.|n noaptea de Revelion, majorita-
tea barurilor din Frankfurt au folo-sit exclusiv euro. Spre exemplu,pre]ul unei beri varia \ntre 2 [i 3,5euro.Pe doi ianuarie, pe Zeil, un fel de
Lipscani al Frankfurtului, aproapede sediul B`ncii Centrale Europene,erau cozi interminabile la distribui-toarele de numerar (ATM-uri) cared`deau euro -mul]i germani eraudornici s` ating` noile bancnote.O alt` coad` era \n Frankfurt la
raioanele de portofele, pentru c`noile bancnote euro sunt mai maridecåt vechile bancnote [i majo-
ritatea cet`]enilor europeni trebuies`-[i schimbe portofelele.Principala temere a nem]ilor este
cre[terea pre]urilor datorit` introdu-cerii euro. De[i este ilegal, mai multemagazine au rotunjit rata de schimbmarc`/euro la doi. Wim Duisenberg,pre[edintele B`ncii Centrale Euro-pene, a \ncercat s` lini[teasc` acestetemeri, amintind, spre exemplu, laconferin]a de pres` a ECB din 3ianuarie, c` ziarul Le Figaro s-a ieftinitde la [apte franci, cåt pl`tea \nainte de1 ianuarie, la un euro, adic` 6,5 franci.Pe 2 ianuarie, ziari[tii [i funda]iile
pro euro au ie[it \n centrul Frank-furtului. Asocia]ia tinerilor fede-rali[ti europeni (JEF), organiza]iecare militeaz` pentru o constitu]ieeuropean`, a organizat o campaniede strad` pe Zeil. Aceasta includeao pies` de teatru \n care era pre-zentat` independen]a B`ncii Cen-trale Europene [i, implicit, a euro,un stand de prezentare a monedeloreuro din diferite ]`ri europene, unpuzzle cu Europa [i un chestionardespre euro. O nem]oaic` \n vårst` [i-a ar`tat
entuziasmul fa]` de moneda unic`european`, cerånd tinerilor s` \ipicteze pe fa]` semnul euro.Pe 2 ianuarie, toate magazinele
din Frankfurt erau golite de su-veniruri „euro“: cu monede [i banc-note de ciocolat`, juc`rii euro-man,brichete sau brelocuri. Marca amurit! Tr`iasc` euro!
Marca a murit.Tr`iasc` euro!
„D`-mi [i mie un euro, cona[ule!“. Micu]iicer[etori din Sibiu, bine informa]i, au luat cu asalt autocarele care s-au \ntors din Germania\n primele zile ale Anului Nou. Un reporter al Ziarului Financiar, participant la lansarea euro de la Frankfurt, de pe 1 ianuarie, a fost \ns`prea convins c` noua moned` este o comoar`, [i nu i-a cadorisit decåt cu ni[te lei am`rå]i.
Mai mult de 300 demilioane de oameni au\nceput anul \ncercånds`-[i schimbe banii\ntr-o nou` moned`.Avånd \n vedereamploarea sa, cea maimare conversie monetar`din istorie, primele zileale procesului auevoluat mai mult saumai pu]in conformplanurilor. De Revelion,cet`]enii celor 12 state auputut admira, al`turi defocurile de artificii, [iprimele bancnote euro.
Euro, la \n`l]ime pe cl`direa BCE
PIE}E VALUTARE
Euro a cå[tigat puternic la lira sterlin` [i s-a ]inut tare la dolar
„The Big Three“Indicator Zona euro SUA Japonia
Popula]ie (milioane locuitori) 302 272 127Produs Intern Brut (procent din PIB mondial) 16,2% 21,9% 7,6%Produs Intern Brut (miliarde euro) 6.245 8.666 4.081Exporturi (procent din exporturile mondiale) 18,9% 15,2% 9,1%Capitalizare bursier` ca procent din PIB 66,1% 128,7% 73,9%
![Page 1: n valut`storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/781/10369/9120302/... · 2012. 1. 3. · n DUP~ „Sclava Isaura“ [i „Amigo“, rela]iile romåno-braziliene se vor consolida prin](https://reader035.documente.net/reader035/viewer/2022070214/611174370a3503260f30d46f/html5/thumbnails/1.jpg)
![Page 2: n valut`storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/781/10369/9120302/... · 2012. 1. 3. · n DUP~ „Sclava Isaura“ [i „Amigo“, rela]iile romåno-braziliene se vor consolida prin](https://reader035.documente.net/reader035/viewer/2022070214/611174370a3503260f30d46f/html5/thumbnails/2.jpg)
![Page 3: n valut`storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/781/10369/9120302/... · 2012. 1. 3. · n DUP~ „Sclava Isaura“ [i „Amigo“, rela]iile romåno-braziliene se vor consolida prin](https://reader035.documente.net/reader035/viewer/2022070214/611174370a3503260f30d46f/html5/thumbnails/3.jpg)
![Page 4: n valut`storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/781/10369/9120302/... · 2012. 1. 3. · n DUP~ „Sclava Isaura“ [i „Amigo“, rela]iile romåno-braziliene se vor consolida prin](https://reader035.documente.net/reader035/viewer/2022070214/611174370a3503260f30d46f/html5/thumbnails/4.jpg)
![Page 5: n valut`storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/781/10369/9120302/... · 2012. 1. 3. · n DUP~ „Sclava Isaura“ [i „Amigo“, rela]iile romåno-braziliene se vor consolida prin](https://reader035.documente.net/reader035/viewer/2022070214/611174370a3503260f30d46f/html5/thumbnails/5.jpg)
![Page 6: n valut`storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/781/10369/9120302/... · 2012. 1. 3. · n DUP~ „Sclava Isaura“ [i „Amigo“, rela]iile romåno-braziliene se vor consolida prin](https://reader035.documente.net/reader035/viewer/2022070214/611174370a3503260f30d46f/html5/thumbnails/6.jpg)
![Page 7: n valut`storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/781/10369/9120302/... · 2012. 1. 3. · n DUP~ „Sclava Isaura“ [i „Amigo“, rela]iile romåno-braziliene se vor consolida prin](https://reader035.documente.net/reader035/viewer/2022070214/611174370a3503260f30d46f/html5/thumbnails/7.jpg)
![Page 8: n valut`storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/781/10369/9120302/... · 2012. 1. 3. · n DUP~ „Sclava Isaura“ [i „Amigo“, rela]iile romåno-braziliene se vor consolida prin](https://reader035.documente.net/reader035/viewer/2022070214/611174370a3503260f30d46f/html5/thumbnails/8.jpg)
![Page 9: n valut`storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/781/10369/9120302/... · 2012. 1. 3. · n DUP~ „Sclava Isaura“ [i „Amigo“, rela]iile romåno-braziliene se vor consolida prin](https://reader035.documente.net/reader035/viewer/2022070214/611174370a3503260f30d46f/html5/thumbnails/9.jpg)
![Page 10: n valut`storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/781/10369/9120302/... · 2012. 1. 3. · n DUP~ „Sclava Isaura“ [i „Amigo“, rela]iile romåno-braziliene se vor consolida prin](https://reader035.documente.net/reader035/viewer/2022070214/611174370a3503260f30d46f/html5/thumbnails/10.jpg)
![Page 11: n valut`storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/781/10369/9120302/... · 2012. 1. 3. · n DUP~ „Sclava Isaura“ [i „Amigo“, rela]iile romåno-braziliene se vor consolida prin](https://reader035.documente.net/reader035/viewer/2022070214/611174370a3503260f30d46f/html5/thumbnails/11.jpg)
![Page 12: n valut`storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/781/10369/9120302/... · 2012. 1. 3. · n DUP~ „Sclava Isaura“ [i „Amigo“, rela]iile romåno-braziliene se vor consolida prin](https://reader035.documente.net/reader035/viewer/2022070214/611174370a3503260f30d46f/html5/thumbnails/12.jpg)
![021. Pierre Demousson - Sclava Piratului [v. 1.0]](https://static.documente.net/doc/80x56/55cf94e7550346f57ba5346a/021-pierre-demousson-sclava-piratului-v-10.jpg)
