+ All Categories
Home > Documents > n timp ce persoanele fizice a[teapt` demararea noului...

n timp ce persoanele fizice a[teapt` demararea noului...

Date post: 05-Sep-2019
Category:
Upload: others
View: 4 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
12
EVENIMENT n Primele 3 luni ale anului nu ofer` motive de optimism nici pentru investi]iile statului, nici pentru sumele primite [i cheltuite de la UE. Pagina 2 n Ministerul Transporturilor a modificat dou` condi]ii de precalificare \n cadrul ofertei de vånzare a companiei de stat CFR Marf`. Pagina 3 BURSE-FONDURI MUTUALE n Ac]ionarii Rompetrol Well Services, divizia de servicii petroliere la sond` a grupului Rompetrol, au aprobat distribuirea de dividende \n valoare de 1,8 mil. euro. Pagina 4 n Ac]ionarii Artego au aprobat \n adunarea care a avut loc recent contractarea unui credit de 10 mil. lei pentru capital de lucru. Pagina 4 n Compania farmaceutic` Ropharma [i-a propus pentru acest an o cre[tere cu 7,5% a cifrei de afaceri, la 445 mil. lei, [i un profit net de 10 mil. lei. Pagina 4 n Produc`torul de piese de schimb pentru autovehicule [i motoare Altur Slatina anticipeaz` pentru acest an un profit de 2,86 mil. lei, \n sc`dere cu 47% fa]` de 2012. Pagina 4 B~NCI-ASIGUR~RI n Cota]iile leului au urcat aproape de 4,33 unit`]i/euro la finalul [edin]ei de ieri, \n linie cu valutele din regiune, potrivit dealerilor. Pagina 6 n Asigur`torul olandez Aegon a subscris \n perioada ianuarie-iunie prime cu o valoare de 3 mil. euro pe pia]a romåneasc`, dublu fa]` de 2011. Pagina 6 COMPANII n BDG Import, cel mai mare importator local de b`uturi spirtoase, \[i p`streaz` ]inta de cre[tere a cifrei de afaceri cu 10% \n 2013. Pagina 7 n Retailerul suedez H&M va deschide pe 23 mai magazinul num`rul 25 de pe pia]a local` \n Buz`u, \n cadrul centrului comercial Winmarkt. Pagina 8 n Dezvoltatorul imobiliar belgian Warehouses DePauw are \n plan construirea unor parcuri fotovoltaice de peste 10 MW \n apropierea autostr`zii Soarelui. Pagina 8 n REWE Romånia a deschis mar]i un magazin Penny Market \n localitatea Sånnicolau Mare, din Timi[, [i a ajuns la o re]ea de 137 de unit`]i la nivel na]ional. Pagina 8 n Un antreprenor de 30 de ani din Bucure[ti a ob]inut o finan]are de la stat pentru deschiderea unei afaceri care ofer` servicii de m`sur`tori \n domeniul geodeziei. Pagina 12 BUSINESS INTERNA}IONAL n Guvernele din Europa Central` [i de Est ar trebui s` implementeze \n continuare m`surile de reducere a deficitelor bugetare, consider` Suma Chakrabarti, pre[edintele BERD. Pagina 10 BUSINESS HI-TECH n Cosmote [i Romtelecom, companii controlate de grupul elen OTE, au anun]at ieri lansarea unor noi oferte care includ apeluri nelimitate. Pagina 11 Cele mai citite [tiri pe www.zf.ro nUn proprietar de hotel din Austria: „Ma[inile cu care vin romånii sunt printre cele mai luxoase din parcare“ nÎntårziere de un an: Autostrada Deva-Sibiu, de 115 km, va fi gata în 2014 nOmul de afaceri care a în[elat BCR cu 15,7 mil. euro REDAC}IE: 0318.256.288 PUBLICITATE: 0318.256.237 0318.256.238 ABONAMENTE: 0318.256.242 0318.256.244 EVENIMENTE: 0318.256.296 ZIARUL FINANCIAR: contacte Pagina 10 ZF Pe scurt PUBLICITATE Revolta minoritarilor de la Zentiva scoate \n fa]` creditele date de subsidiare firmelor-mam` ANDREI CHIRILEASA U n grup de ac]ionari minoritari ai produc`torului de medicamente Zentiva Bucure[ti (fostul Sicomed) a cerut explica]ii \n adunarea gene- ral` a ac]ionarilor de vineri privind creditele de zeci de milioane de lei acordate la do- bånzi preferen]iale companiei-mam` Sanofi. AGA, desf`[urat` la sediul companiei, a durat cinci ore. |n mod uzual, companiile-mam` sunt cele care sus]in prin finan]are dezvoltarea subsidiarelor lo- cale. De altfel, \mprumuturile acordate de firmele- mam` intr` [i \n calculul investi]iilor str`ine direc- te \n Romånia. Companiile cu capital str`in au avut \n 2011 afaceri de 96 mld. euro \n Romånia, \ns` rezultatul net cumulat este o pierdere de 400 mil. euro (pro- fituri de 4,7 mld. euro [i pierderi de 5,1 mld. euro), conform BNR. Zentiva este o companie profita- bil`, avånd anul trecut un profit de 32 mil. lei la afaceri de 242 mil. lei. Ac]ionarii minoritari consider` c` \mprumutu- rile acordate de ac]ionarul majoritar la dobånzi sub media practicat` de b`ncile locale la \mprumu- turile acordate \n lei (ROBOR minus 0,15%) re- prezint` un mod prin care ac]ionarii francezi s-ar folosi de resursele societ`]ii. „De ce s` beneficieze de aceste credite doar ac]ionarul majoritar? {i noi suntem ac]ionari, de ce nu ne da]i [i nou` credite \n condi]iile acestea?“, a \ntrebat \n AGA unul dintre ac]ionari. Minoritarii au cerut [i un raport de audit suplimentar privind tranzac]iile derulate de companie cu alte firme din grup, dar ac]ionarul majoritar a respins cererea. Situa]ia reflect` avantajul list`rii la burs` pen- tru cre[terea transparen]ei companiilor, ac]ionarii minoritari fiind vocali [i \n cazul companiilor de stat cotate, ceea ce ajut` la o administrare mai efi- cient`. Unul din cele dou` fonduri de investi]ii care au reclamat situa]ia, ING Pensii, adminis- treaz` pensiile private a 1,8 milioane de angaja]i din Romånia. Grupul francez Sanofi a preluat controlul companiei romåne[ti \n 2009, iar \ncepånd din aprilie 2011 Zentiva Bucure[ti a \mprumutat ac]io- narului majoritar sume importante de bani la o do- bånd` sub media practicat` de b`ncile locale la \mprumuturile acordate \n lei (ROBOR minus 0,15%). |n decembrie 2011, \mprumuturile se ridi- cau la 100 mil. lei, iar \n prezent \mprumuturile to- talizeaz` 45 mil. lei. „Dobånda este mai favorabil` decåt ce am \ncasa dac` am ]ine banii la banc`, iar contractul cu Sanofi are o clauz` care permite s` recuper`m ace[ti bani dac` avem nevoie s` efectu`m pl`]i“, au explicat \n AGA reprezentan]ii Zentiva. Principalii ac]ionari minoritari ai Zentiva sunt fondurile de investi]ii [i de pensii ale ING, care de]in 5,1% din ac]iuni [i fondul de investi]ii finlan- dez KJK, cu 3,1%, ai c`ror reprezentan]i au fost vi- neri cei mai vocali. Vezi pagina 4 Dou` fonduri de investi]ii au cerut explica]ii ac]ionarului majoritar al produc`torului de medicamente Zentiva, gigantul francez Sanofi, pentru creditele cu dobånd` ROBOR minus 0,15% luate de la companie. Acesta este primul caz public \n care este scos la lumin` un posibil mecanism prin care multina]ionalele se pot folosi de resursele sucursalelor altfel decåt prin profit [i dividende. UniCredit sper` s` preia retailul RBS pån` \n august R~ZVAN VOICAN UNICREDIT }iriac Bank [i UniCredit Consumer Financing au semnat ieri cu RBS Romånia contractul de achizi]ie a portofoliului de retail al britanicilor [i a[teapt` aprobarea BNR [i a Consiliului Concuren]ei, finalizarea tranzac]iei fiind estimat` pentru luna august. Acordul include [i segmentul de tip private banking, iar cele dou` p`r]i au agreat [i transferul angaja]ilor RBS Romånia care lucrau pe zona de retail [i private banking. „To]i clien]ii RBS vor fi prelua]i de noi \n exact acelea[i condi]ii contractuale [i nu avem emo]ii \n privin]a transfe- rului clien]ilor cu depozite [i al celor de private banking pentru c` [i brandul nostru este puternic [i putem oferi cel pu]in un standard de servicii similar“, a precizat R`svan Radu, CEO al UniCredit }iriac Bank [i country chairman al grupului UniCredit \n Romånia. Practic, italienii preiau circa 80.000 de clien]i de retail standard, la care se adaug` 2.200 de la divizia Royal Pre- ferred Banking, ceea ce va aduce o cre[tere important` a portofoliului de private banking al UniCredit. Henk Paardekooper, pre[edintele RBS Romånia, spu- ne c` reputa]ia UniCredit face ca transferul s` fie o solu]ie atractiv` pentru clien]i, iar banca sa va urma strategia de concentrare pe serviciile pentru persoane juridice. Preluarea retailului RBS reprezint` prima achizi]ie de portofoliu realizat` de UniCredit }iriac Bank de la \nfiin- ]area b`ncii \n urm` cu aproape [ase ani prin fuziunea din- tre HVB }iriac [i UniCredit Romånia. Tranzac]ia are loc la un an de cånd RBS a anun]at ofi- cial c` renun]` la pia]a local` de retail [i se concentreaz` pe corporate. Vezi pagina 6 Romånii cheltuie 750-850 milioane de euro \n magazinele din comer]ul modern \n luna premerg`toare Pa[telui, potrivit estim`rilor ZF pe baza datelor din pia]`. „Vånz`rile din luna Pa[telui din acest an sunt cu zece procente mai mari decåt cele din luna Pa[telui de anul trecut. Ele reprezint` aproximativ 8,5% din vånz`rile totale ale unui an“, spune Sabin Fane, directorul de marketing al lan]ului de magazine Billa, care num`r` 72 de supermarketuri. Billa este un lan] de supermarketuri care vinde \n principal produse alimentare, cele mai c`utate \n aceast` perioad`. |n cazul lan]urilor de hipermarketuri ponderea \n totalul vånz`rilor poate cre[te \n contextul \n care acestea au o gam` mult mai variat` de produse [i un trafic de clien]i mult mai mare. Mai mult, \n aceast` perioad` romånii fac pe lång` achizi]iile de måncare [i cump`r`turi de electronice [i electrocasnice, produse care se g`sesc \n oferta lan]urilor de hipermarketuri. |n acest context, la o pia]` de circa 8,5-9 mld. euro anual - cifr` ce cuprinde vånz`rile celor 12 lan]uri de magazine din comer]ul modern - dac` luna Pa[telui reprezint` \n medie 8,5-10% din vånz`ri, potrivit calculelor ZF rezult` c` romånii las` la casele de marcat \ntre 750 [i 850 mil. euro. Cristina Ro[ca Vezi pagina 8 Romånii las` de Pa[te \n comer]ul modern 750-850 mil. euro FOTO: Octav Ganea EDITAT DE MEDIAFAX GROUP ANUL XV / NR. 3646 12 PAGINI MIERCURI, 1 MAI 2013 PRE}: 3,5 LEI WWW.ZF.RO; [email protected]; TEL.: 0318.256.288 IULIAN ANGHEL CHELTUIELILE statului cu programele finan]ate din ba- nii nerambursabili ai UE au sc`zut \n primul trimestru al lui 2013 cu 45%, la 1,9 mld. lei (431 mil. euro), fa]` de perioada similar` a anului trecut, \n vreme ce sumele primite de la Bruxelles \n bugetul consolidat \n contul pl`]ilor efectuate [i ca prefinan]`ri s-au pr`bu[it cu 33,8%, la 1 mld. lei. Sc`derea cheltuielilor aferente programelor cu finan- ]are UE nu a fost compensat` de cre[terea cheltuielilor de capital (investi]iile statului), dimpotriv`, acestea au sc`zut cu 7,5% (la 3,6 mld. lei), ceea ce a f`cut ca \n T1 2013 toate cheltuielile de investi]ii (de capital [i fonduri UE) s` \nsem- ne doar 0,9% din PIB (5,4 mld. lei), cu peste 1,8 mld. lei mai pu]in decåt \n primele trei luni ale lui 2012, cånd s-au chel- tuit 7,3 mld. lei (peste 1,2% din PIB). Execu]ia bugetului general consolidat \n T1 2013, publi- cat` de Finan]e, arat` c` \n conturile statului au intrat \n pri- mele luni ale anului de la UE doar 1 mld. lei (227 mil. euro), fa]` de 1,6 mld. lei (363 mil. euro), anul trecut. Datele la T1 nu ofer` perspective pozitive nici pentru absorb]ia fonduri- lor UE (75% din banii pe fonduri structurale merg pe pro- iectele derulate de stat) [i nici pentru totalul investi]iilor. Vezi pagina 2 BOGDAN COJOCARU MARGINALIZAT~ de UE [i cu o economie sec`tuit` de r`zboaie, Serbia are ambi]ia de a-[i folosi pozi]ia geo- grafic` pentru deveni un important nod \n transportul european, iar pentru aceasta [i-a orientat for]a de seduc]ie spre China, o ]ar` c`reia nu-i lipsesc ba- nii de investi]ii [i care \ncearc` s` intre \n proiectele de infrastructur`. O companie chinez` va fi cooptat`, probabil, pentru construirea unui canal navigabil care va lega Dun`rea de ora[ul-port grecesc Salonic de la Marea Mediteran`. Chinezii s-au angajat deja s` fac`, gratuit, studiul de fezabilitate pentru acest proiect, afirm` presa din Serbia. China este, de asemenea, inte- resat` s` construiasc` un tronson de ca- le ferat` de mare vitez` \ntre capitala sårb` Belgrad [i cea ungar` Budapesta. Trenurile vor putea circula cu viteze de peste 300 km/h. O companie chinez` este implicat` deja \n construirea a dou` autostr`zi sårbe[ti [i a unui pod peste Dun`re din Belgrad. Proiectele sunt finan]ate de o banc` de investi]ii pentru str`in`tate din China care ofer` credite la dobånd` redus` [i scaden]` mare. Vezi pagina 10 Cheltuielile statului pentru proiectele UE, minus 45% \n T1 Sårbii s-au orientat c`tre chinezi pentru autostr`zi, un pod [i un canal Dun`re-Mediteran` ROXANA PRICOP BANCA Transilvania (simbol bursier TLV) a \ncheiat pri- mul trimestru cu un profit net de 84,4 milioane de lei (19,6 mil. euro), \n sc`dere cu 8% fa]` de cå[tigul raportat \n ace- la[i interval al anului trecut. „Rezultatele pe primul trimestru sunt conforme cu a[tept`rile noastre, fiind ob]inute \ntr-un mediu economic care continu` s` fie marcat de volatilitate pe plan local [i european. Suntem concentra]i pe optimizarea modelului nostru de business, iar obiectivele noastre pe anul \n curs au \n vedere cre[terea veniturilor [i a eficien]ei, precum [i cre[terea valorii [i a cotei noastre de pia]`“, a declarat Horia Ciorcil`, pre[edintele consiliului de administra]ie al B`ncii Transilvania, care din decembrie a preluat [i condu- cerea executiv`. Cheltuielile cu provizioanele au sc`zut cu 10%, de la 83,9 mil. lei la 75,7 mil. lei, dar [i profitul opera]ional s-a re- dus cu 8%, de la 192 mil. lei la 176 mil. lei. Veniturile din dobånzi au crescut, dar au sc`zut cele din comisioane. Activele au crescut cu 2%, pån` la 30,18 mld. lei (6,85 mld. euro), \n condi]iile \n care soldul creditelor a stagnat. Ieri, ac]ionarii B`ncii Transilvania au aprobat majora- rea capitalului social cu 303 mil. lei prin \ncorporarea profi- tului din 2012. Banca are o capitalizare de 548 mil. euro. Principalii ac]ionari sunt BERD, cu 14,6% din ac]iuni, Bank of Cyprus, cu 9,7%, SIF-urile [i Horia Ciorcil`. [email protected] Banca Transilvania, profit de 84 mil. lei \n primul trimestru - TOTUL PENTRU BUSINESS. TOTUL ESTE BUSINESS - Ziarul Financiar Ziarul Financiar CURS VALUTAR - 30.04.2013 4,3237 RON 3,3075 RON 3,5320 RON 1,3072 1,2238 ZIARUL FINANCIAR: Redac]ie 0318.256.288, Publicitate: 0318.256.237, Abonamente: 0318.256.242, 0318.256.244 CHF CHF DAC~ NU VREI UNA, IA MAI MULTE Ma[inile pentru companii sunt anul acesta ultimul bastion de cre[tere pentru dealerii [i importatorii auto. Nou` din zece ma[ini sunt achizi]ionate de c`tre firme, \n timp ce persoanele fizice a[teapt` demararea noului program Rabla au aleg s` cumpere un automobil la måna a doua. Citi]i mai multe \n Business Magazin Revista BUSINESS Magazin apare \n re]eaua Inmedio [i Relay \n fiecare LUNI [i cost` 5,9 lei Bank of Cyprus poate atrage din nou depozite Sucursala de la Bucure[ti a Bank of Cyprus \[i reia de la zero opera]iunile de retail dup` transferul depozitelor [i creditelor acordate persoanelor fizice [i firmelor mici [i mijlocii, toat` paleta de produse adresate acestei categorii de clientel` fiind men]inut` \n portofoliul b`ncii. Pagina 6 REVOLU}IA TOUCH SCREEN LA OTOPENI De ieri, pasagerii aeroportului Otopeni pot comanda gratuit taxiul [i prin dou` terminale touch-screen, cu o interfa]` grafic` cu indica]ii \n mai multe limbi str`ine, sau pot face comand` telefonic` la cele dou` ghi[ee amenajate la \nceputul anului. Pagina 2 Chinezii sunt implica]i deja \n Serbia \n construirea a dou` autostr`zi [i a unui pod peste Dun`re \n Belgrad FOTO: AFP/Mediafax Foto S-a oprit cre[terea
Transcript
Page 1: n timp ce persoanele fizice a[teapt` demararea noului ...storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/781/10376/10827801/1/zf-01mai2013.pdf · Dou` fonduri de investi]ii au cerut explica]ii

EVENIMENT

n Primele 3 luni ale anului nu ofer`motive de optimism nici pentruinvesti]iile statului, nici pentru sumeleprimite [i cheltuite de la UE. Pagina 2

n Ministerul Transporturilor amodificat dou` condi]ii de precalificare\n cadrul ofertei de vånzare acompaniei de stat CFR Marf`. Pagina 3

BURSE-FONDURI MUTUALE

n Ac]ionarii Rompetrol Well Services,divizia de servicii petroliere la sond` agrupului Rompetrol, au aprobatdistribuirea de dividende \n valoare de1,8 mil. euro. Pagina 4

n Ac]ionarii Artego au aprobat \nadunarea care a avut loc recentcontractarea unui credit de 10 mil. leipentru capital de lucru. Pagina 4

n Compania farmaceutic` Ropharma[i-a propus pentru acest an o cre[terecu 7,5% a cifrei de afaceri, la 445 mil.lei, [i un profit net de 10 mil. lei.Pagina 4

n Produc`torul de piese de schimbpentru autovehicule [i motoare AlturSlatina anticipeaz` pentru acest an unprofit de 2,86 mil. lei, \n sc`dere cu47% fa]` de 2012. Pagina 4

B~NCI-ASIGUR~RI

n Cota]iile leului au urcat aproape de4,33 unit`]i/euro la finalul [edin]ei deieri, \n linie cu valutele din regiune,potrivit dealerilor. Pagina 6

n Asigur`torul olandez Aegon asubscris \n perioada ianuarie-iunieprime cu o valoare de 3 mil. euro pepia]a romåneasc`, dublu fa]` de 2011.Pagina 6

COMPANII

n BDG Import, cel mai mareimportator local de b`uturi spirtoase,\[i p`streaz` ]inta de cre[tere a cifrei deafaceri cu 10% \n 2013. Pagina 7

n Retailerul suedez H&M va deschide pe 23 mai magazinul num`rul25 de pe pia]a local` \n Buz`u, \ncadrul centrului comercial Winmarkt.Pagina 8

n Dezvoltatorul imobiliar belgianWarehouses DePauw are \n planconstruirea unor parcuri fotovoltaice depeste 10 MW \n apropierea autostr`ziiSoarelui. Pagina 8

n REWE Romånia a deschis mar]i unmagazin Penny Market \n localitateaSånnicolau Mare, din Timi[, [i a ajunsla o re]ea de 137 de unit`]i la nivelna]ional. Pagina 8

n Un antreprenor de 30 de ani dinBucure[ti a ob]inut o finan]are de lastat pentru deschiderea unei afacericare ofer` servicii de m`sur`tori \ndomeniul geodeziei. Pagina 12

BUSINESS INTERNA}IONAL

n Guvernele din Europa Central` [ide Est ar trebui s` implementeze \ncontinuare m`surile de reducere adeficitelor bugetare, consider` SumaChakrabarti, pre[edintele BERD.Pagina 10

BUSINESS HI-TECH

n Cosmote [i Romtelecom, companiicontrolate de grupul elen OTE, auanun]at ieri lansarea unor noi ofertecare includ apeluri nelimitate. Pagina 11

Cele mai citite [tiri pewww.zf.ro

n Un proprietar de hotel din Austria:„Ma[inile cu care vin romånii suntprintre cele mai luxoase dinparcare“

n Întårziere de un an: AutostradaDeva-Sibiu, de 115 km, va fi gata în 2014

n Omul de afaceri care a în[elat BCRcu 15,7 mil. euro

REDAC}IE: 0318.256.288

PUBLICITATE: 0318.256.237 0318.256.238

ABONAMENTE: 0318.256.242 0318.256.244

EVENIMENTE: 0318.256.296

ZIARULFINANCIAR: c o n t a c t e

Pagina 10

ZF Pe scurt

PUBLICITATE

Revolta minoritarilor de la Zentiva scoate \n fa]`creditele date de subsidiare firmelor-mam`

ANDREI CHIRILEASA

Un grup de ac]ionari minoritari aiproduc`torului de medicamenteZentiva Bucure[ti (fostul Sicomed)a cerut explica]ii \n adunarea gene-ral` a ac]ionarilor de vineri privind

creditele de zeci de milioane de lei acordate la do-bånzi preferen]iale companiei-mam` Sanofi.

AGA, desf`[urat` la sediul companiei, a duratcinci ore.

|n mod uzual, companiile-mam` sunt cele caresus]in prin finan]are dezvoltarea subsidiarelor lo-cale. De altfel, \mprumuturile acordate de firmele-mam` intr` [i \n calculul investi]iilor str`ine direc-te \n Romånia.

Companiile cu capital str`in au avut \n 2011afaceri de 96 mld. euro \n Romånia, \ns` rezultatulnet cumulat este o pierdere de 400 mil. euro (pro-fituri de 4,7 mld. euro [i pierderi de 5,1 mld. euro),conform BNR. Zentiva este o companie profita-bil`, avånd anul trecut un profit de 32 mil. lei laafaceri de 242 mil. lei.

Ac]ionarii minoritari consider` c` \mprumutu-rile acordate de ac]ionarul majoritar la dobånzisub media practicat` de b`ncile locale la \mprumu-turile acordate \n lei (ROBOR minus 0,15%) re-prezint` un mod prin care ac]ionarii francezi s-arfolosi de resursele societ`]ii. „De ce s` beneficiezede aceste credite doar ac]ionarul majoritar? {i noisuntem ac]ionari, de ce nu ne da]i [i nou` credite\n condi]iile acestea?“, a \ntrebat \n AGA unul

dintre ac]ionari. Minoritarii au cerut [i un raportde audit suplimentar privind tranzac]iile derulatede companie cu alte firme din grup, dar ac]ionarulmajoritar a respins cererea.

Situa]ia reflect` avantajul list`rii la burs` pen-tru cre[terea transparen]ei companiilor, ac]ionariiminoritari fiind vocali [i \n cazul companiilor destat cotate, ceea ce ajut` la o administrare mai efi-cient`. Unul din cele dou` fonduri de investi]ii care au reclamat situa]ia, ING Pensii, adminis-treaz` pensiile private a 1,8 milioane de angaja]idin Romånia.

Grupul francez Sanofi a preluat controlulcom paniei romåne[ti \n 2009, iar \ncepånd dinaprilie 2011 Zentiva Bucure[ti a \mprumutat ac ]io -narului majoritar sume importante de bani la o do-

bånd` sub media practicat` de b`ncile locale la\mprumuturile acordate \n lei (ROBOR minus0,15%). |n decembrie 2011, \mprumuturile se ridi-cau la 100 mil. lei, iar \n prezent \mprumuturile to-talizeaz` 45 mil. lei.

„Dobånda este mai favorabil` decåt ce am\ncasa dac` am ]ine banii la banc`, iar contractulcu Sanofi are o clauz` care permite s` recuper`mace[ti bani dac` avem nevoie s` efectu`m pl`]i“,au explicat \n AGA reprezentan]ii Zentiva.

Principalii ac]ionari minoritari ai Zentiva suntfondurile de investi]ii [i de pensii ale ING, carede]in 5,1% din ac]iuni [i fondul de investi]ii finlan-dez KJK, cu 3,1%, ai c`ror reprezentan]i au fost vi-neri cei mai vocali.

Vezi pagina 4

Dou` fonduri de investi]ii au cerut explica]ii ac]ionarului majoritar al produc`torului de medicamente Zentiva, gigantul francezSanofi, pentru creditele cu dobånd` ROBOR minus 0,15% luate de la companie. Acesta este primul caz public \n care este scos lalumin` un posibil mecanism prin care multina]ionalele se pot folosi de resursele sucursalelor altfel decåt prin profit [i dividende.

UniCredit sper` s`preia retailul RBSpån` \n august

R~ZVAN VOICAN

UNICREDIT }iriac Bank [i UniCredit ConsumerFinancing au semnat ieri cu RBS Romånia contractul deachizi]ie a portofoliului de retail al britanicilor [i a[teapt`aprobarea BNR [i a Consiliului Concuren]ei, finalizareatranzac]iei fiind estimat` pentru luna august.

Acordul include [i segmentul de tip private banking, iarcele dou` p`r]i au agreat [i transferul angaja]ilor RBSRomånia care lucrau pe zona de retail [i private banking.

„To]i clien]ii RBS vor fi prelua]i de noi \n exact acelea[icondi]ii contractuale [i nu avem emo]ii \n privin]a transfe-rului clien]ilor cu depozite [i al celor de private bankingpentru c` [i brandul nostru este puternic [i putem oferi celpu]in un standard de servicii similar“, a precizat R`svanRadu, CEO al UniCredit }iriac Bank [i country chairmanal grupului UniCredit \n Romånia.

Practic, italienii preiau circa 80.000 de clien]i de retailstandard, la care se adaug` 2.200 de la divizia Royal Pre -ferred Banking, ceea ce va aduce o cre[tere important` aportofoliului de private banking al UniCredit.

Henk Paardekooper, pre[edintele RBS Romånia, spu-ne c` reputa]ia UniCredit face ca transferul s` fie o solu]ieatractiv` pentru clien]i, iar banca sa va urma strategia deconcentrare pe serviciile pentru persoane juridice.

Preluarea retailului RBS reprezint` prima achizi]ie deportofoliu realizat` de UniCredit }iriac Bank de la \nfiin -]area b`ncii \n urm` cu aproape [ase ani prin fuziunea din-tre HVB }iriac [i UniCredit Romånia.

Tranzac]ia are loc la un an de cånd RBS a anun]at ofi-cial c` renun]` la pia]a local` de retail [i se concentreaz` pecorporate.

Vezi pagina 6

Romånii cheltuie 750-850 milioane de euro \nmagazinele din comer]ul modern \n lunapremerg`toare Pa[telui, potrivit estim`rilor ZF pebaza datelor din pia]`. „Vånz`rile din lunaPa[telui din acest an sunt cu zece procente maimari decåt cele din luna Pa[telui de anul trecut.Ele reprezint` aproximativ 8,5% din vånz`riletotale ale unui an“, spune Sabin Fane, directorulde marketing al lan]ului de magazine Billa, care

num`r` 72 de supermarketuri. Billa este un lan]de supermarketuri care vinde \n principal produsealimentare, cele mai c`utate \n aceast` perioad`.|n cazul lan]urilor de hipermarketuri ponderea \ntotalul vånz`rilor poate cre[te \n contextul \n careacestea au o gam` mult mai variat` de produse [iun trafic de clien]i mult mai mare. Mai mult, \naceast` perioad` romånii fac pe lång` achizi]iilede måncare [i cump`r`turi de electronice [i

electrocasnice, produse care se g`sesc \n ofertalan]urilor de hipermarketuri. |n acest context, la opia]` de circa 8,5-9 mld. euro anual - cifr` cecuprinde vånz`rile celor 12 lan]uri de magazinedin comer]ul modern - dac` luna Pa[teluireprezint` \n medie 8,5-10% din vånz`ri, potrivitcalculelor ZF rezult` c` romånii las` la casele demarcat \ntre 750 [i 850 mil. euro. Cristina Ro[ca

Vezi pagina 8

Romånii las` de Pa[te \n comer]ul modern 750-850 mil. euro

FOTO: Octav Ganea

EDITAT DE MEDIAFAX GROUP ANUL XV / NR. 3646 12 PAGINI MIERCURI, 1 MAI 2013 PRE}: 3,5 LEI WWW.ZF.RO; [email protected]; TEL.: 0318.256.288

IULIAN ANGHEL

CHELTUIELILE statului cu programele finan]ate din ba-nii nerambursabili ai UE au sc`zut \n primul trimestru al lui2013 cu 45%, la 1,9 mld. lei (431 mil. euro), fa]` de pe rioadasimilar` a anului trecut, \n vreme ce sumele primite de laBruxelles \n bugetul consolidat \n contul pl`]ilor efectuate [ica prefinan]`ri s-au pr`bu[it cu 33,8%, la 1 mld. lei.

Sc`derea cheltuielilor aferente programelor cu finan -]are UE nu a fost compensat` de cre[terea cheltuielilor decapital (investi]iile statului), dimpotriv`, acestea au sc`zutcu 7,5% (la 3,6 mld. lei), ceea ce a f`cut ca \n T1 2013 toatecheltuielile de investi]ii (de capital [i fonduri UE) s` \nsem-ne doar 0,9% din PIB (5,4 mld. lei), cu peste 1,8 mld. lei maipu]in decåt \n primele trei luni ale lui 2012, cånd s-au chel-tuit 7,3 mld. lei (peste 1,2% din PIB).

Execu]ia bugetului general consolidat \n T1 2013, publi-cat` de Finan]e, arat` c` \n conturile statului au intrat \n pri-mele luni ale anului de la UE doar 1 mld. lei (227 mil. euro),fa]` de 1,6 mld. lei (363 mil. euro), anul trecut. Datele la T1nu ofer` perspective pozitive nici pentru absorb]ia fonduri-lor UE (75% din banii pe fonduri structurale merg pe pro-iectele derulate de stat) [i nici pentru totalul investi]iilor.

Vezi pagina 2

BOGDAN COJOCARU

MARGINALIZAT~ de UE [i cu oeconomie sec`tuit` de r`zboaie, Serbiaare ambi]ia de a-[i folosi pozi]ia geo-grafic` pentru deveni un important nod\n transportul european, iar pentruaceasta [i-a orientat for]a de seduc]iespre China, o ]ar` c`reia nu-i lipsesc ba-nii de investi]ii [i care \ncearc` s` intre\n proiectele de infrastructur`.

O companie chinez` va fi cooptat`,probabil, pentru construirea unui canalnavigabil care va lega Dun`rea deora[ul-port grecesc Salonic de la MareaMediteran`. Chinezii s-au angajat dejas` fac`, gratuit, studiul de fezabilitatepentru acest proiect, afirm` presa dinSerbia. China este, de asemenea, inte-resat` s` construiasc` un tronson de ca-le ferat` de mare vitez` \ntre capitalasårb` Belgrad [i cea ungar` Budapesta.Trenurile vor putea circula cu viteze depeste 300 km/h.

O companie chinez` este implicat`deja \n construirea a dou` autostr`zisårbe[ti [i a unui pod peste Dun`re dinBelgrad. Proiectele sunt finan]ate de obanc` de investi]ii pentru str`in`tatedin China care ofer` credite la dobånd`redus` [i scaden]` mare.

Vezi pagina 10

Cheltuielile statuluipentru proiectele UE,minus 45% \n T1

Sårbii s-au orientat c`tre chinezipentru autostr`zi, un pod [i uncanal Dun`re-Mediteran`

ROXANA PRICOP

BANCA Transilvania (simbol bursier TLV) a \ncheiat pri-mul trimestru cu un profit net de 84,4 milioane de lei (19,6mil. euro), \n sc`dere cu 8% fa]` de cå[tigul raportat \n ace-la[i interval al anului trecut.

„Rezultatele pe primul trimestru sunt conforme cua[tept`rile noastre, fiind ob]inute \ntr-un mediu economiccare continu` s` fie marcat de volatilitate pe plan local [ieuropean. Suntem concentra]i pe optimizarea modeluluinostru de business, iar obiectivele noastre pe anul \n curs au\n vedere cre[terea veniturilor [i a eficien]ei, precum [icre[terea valorii [i a cotei noastre de pia]`“, a declaratHoria Cior cil`, pre[edintele consiliului de administra]ie alB`ncii Transil vania, care din decembrie a preluat [i condu-cerea executiv`.

Cheltuielile cu provizioanele au sc`zut cu 10%, de la83,9 mil. lei la 75,7 mil. lei, dar [i profitul opera]ional s-a re-dus cu 8%, de la 192 mil. lei la 176 mil. lei. Veniturile dindobånzi au crescut, dar au sc`zut cele din comisioane.

Activele au crescut cu 2%, pån` la 30,18 mld. lei (6,85mld. euro), \n condi]iile \n care soldul creditelor a stagnat.

Ieri, ac]ionarii B`ncii Transilvania au aprobat majora-rea capitalului social cu 303 mil. lei prin \ncorporarea profi-tului din 2012. Banca are o capitalizare de 548 mil. euro.Principalii ac]ionari sunt BERD, cu 14,6% din ac]iuni,Bank of Cyprus, cu 9,7%, SIF-urile [i Horia Ciorcil`.

[email protected]

Banca Transilvania,profit de 84 mil. lei \nprimul trimestru

- TOTUL PENTRU BUSINESS. TOTUL ESTE BUSINESS -

Ziarul FinanciarZiarul Financiar

CURS VALUTAR - 30.04.2013

4,3237RON

3,3075RON

3,5320RON

1,3072 1,2238

ZIARUL FINANCIAR: Redac]ie 0318.256.288, Publicitate: 0318.256.237, Abonamente: 0318.256.242, 0318.256.244

CHFCHF

DAC~ NU VREI UNA, IA MAI MULTEMa[inile pentru companii sunt anul acesta ultimul bastion de cre[tere pentru dealerii [iimportatorii auto. Nou` din zece ma[ini sunt achizi]ionate de c`tre firme, \n timp cepersoanele fizice a[teapt` demararea noului program Rabla au aleg s` cumpere unautomobil la måna a doua. Citi]i mai multe \n Business Magazin

Revista BUSINESS Magazin apare \n re]eaua Inmedio [i Relay \n fiecare LUNI [i cost` 5,9 lei

Bank of Cyprus poateatrage din nou depozite

Sucursala de la Bucure[ti a Bank ofCyprus \[i reia de la zero opera]iunilede retail dup` transferul depozitelor [icreditelor acordate persoanelor fizice[i firmelor mici [i mijlocii, toat`paleta de produse adresate acesteicategorii de clientel` fiind men]inut`\n portofoliul b`ncii. Pagina 6

REVOLU}IA TOUCH SCREEN LA OTOPENIDe ieri, pasagerii aeroportului Otopeni pot comanda gratuit taxiul [i prin dou` terminaletouch-screen, cu o interfa]` grafic` cu indica]ii \n mai multe limbi str`ine, sau pot facecomand` telefonic` la cele dou` ghi[ee amenajate la \nceputul anului. Pagina 2

Chinezii sunt implica]i deja \n Serbia \nconstruirea a dou` autostr`zi [i a unuipod peste Dun`re \n Belgrad

FOTO: AFP/Mediafax Foto

S-a oprit cre[terea

Page 2: n timp ce persoanele fizice a[teapt` demararea noului ...storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/781/10376/10827801/1/zf-01mai2013.pdf · Dou` fonduri de investi]ii au cerut explica]ii

PUBLICITATE

www.zf.ro/EVENIMENT2 ZIARUL FINANCIAR l M i e r c u r i , 1 m a i 2 0 1 3tel: 0318.256.245, 252, 277 e-mail: [email protected]

Aeroportul Henri Coand` a eficientizat sistemul de comenzi la taxi

Un pasager din Polonia: „Poate se implementeaz`acest sistem [i pe aeroportul din Poznan“

MIRABELA TIRON

Prin cele dou` terminale instalate ieri \naeroportul din Otopeni se simplific` reali -zarea de comenzi la taxi, dar [i durata dea[teptare a taxiului pe estacad`. Pasagerulapas` butonul de „Comand` taxi“ de pe

touch-screenul terminalului, opteaz` pentru tarif (1,39lei/km sau 3,5 lei/km) [i \n cåteva secunde prime[te unbon cu indicativul ma[inii [i ora la care ajunge. Acestnou serviciu va func]iona \n paralel cu cele dou` ghi[eespecial amenajate pentru comanda unui taxi, unde seofer` un bon cu indicativul ma[inii comandate telefonic.

„De un an nu am mai fost \n Romånia [i acum v`dpentru prima dat` c` la Otopeni taxiurile func]ioneaz`la comand`. Este impresionant. Nu f`cusem niciodat`transferul cu un taxi la pre] de 3,5 lei, dar acum mi-amcomandat prin acest terminal cu touch screen un taxi cutarif normal, care ajunge \n 3 minute“, a spus Fran Geti,un romån, cu cet`]enie german`, care aterizase ieri peaeroportul din Otopeni. El lucreaz` de [apte ani \nGermania ca programator [i spune c` a v`zut mai multeaeroporturi, iar noul sistem de taxi de la aeroportul dinOtopeni i se pare bun. Cele dou`terminale au fost livrate c`treaeroport de antreprenorii MihaiRotaru [i Alex Dumitru, care audezvoltat aplica]ia Clever Taxi,sus]inut` de compania de telefoniemobil` Orange.

Un alt pasager, Jacob Krol dinPolonia, aterizat ieri pe aeroportuldin Otopeni \n scop de business,comanda ieri un taxi la terminalulonline. „|mi place acest sistem. Artrebui s` instaleze [i aeroportul nostru din Poznanaceste terminale“, a spus el. Jacob a men]ionat c` peaeroportul din Poznan, al cincilea cel mai mare ora[ dinPolonia, nu exist` terminale touch screen, ci taxiurile secomand` doar telefonic. Oficialii aeroportului Henri

Coand` au transmis c` vor fi aduse mai multe terminalepentru comenzi la taxi \n cazul \n care vor observa maimult de [ase persoane stånd la rånd la un terminal.

Pasagerii nu mai trag de bagaje pån` \nstrad`

Reorganizarea activit`]ii de taximetrie la aeroportulOtopeni a fost realizat` \n data de 1 februarie 2013, dup`ce \n pres` au fost subliniate anomaliile sistemului.Acum \n zona sosiri a aeroportului sunt amplasate atåtcele dou` terminale touch screen, cåt [i cele dou` ghi[ee[i panouri informative pentru pasagerii care vor s`cheme un taxi la Otopeni.

Ziarul Financiar a scris peste 20 de articole \n caresublinia modul deficitar de orga -nizare al taxiurilor, \nainte pasageriifiind obliga]i s` trag` de bagaje \nplin` strad` pentru a putea g`si untaxi cu tarif de 1,39 lei pe kilometru,\n condi]iile \n care singurele ma[inide taxi c`rora li se permitea accesulpe estacada din zona sosiri erau celecu tarif de 3,5 lei pe kilometru. Dinaceast` cauz`, mul]i pasageri riscaus` ajung` \n ma[ina unui „pirat“,taxi metrist f`r` legitima]ie [i aparat.

800 de comenzi telefonice pe zi la taxiDup` schimbarea sistemului prin asigurarea

accesului pe estacad` a taxiurilor la comand`, zilnic, depe aeroport se fac 800 de comenzi la taxiurile cu tarif

normal, potrivit oficialilor companiei.Adrian Capot`, un romån care venea dinIrlanda [i care f`cuse comand` la noulterminal instalat \n zona de sosiri, spunec` i se pare mult mai eficient noul sistemde comand` a taxiurilor. „A[tept 3minute s` vin` un taxi s` m` ia. Suntmul]umit“, a men]ionat el.

Ieri \n aeroport erau [i pasageri carevoiau s` comande un taxi de la telefonulspecial pus la dispozi]ie pentru comenzi.Ingvar Rubin din Suedia a[tepta la ghi[eus` fac` o comand` la taxi.

„Am venit \n Romånia pentru aadopta patru cåini maidanezi. Am nevoie de un taximare, am patru cu[ti pentru cåini pe care trebuie s` letransport \n ora[. Pe terminalul touch screen nu potpreciza c` am aceast` nevoie, dar la telefon da. De aceeaa[tept la acest ghi[eu [i nu la terminalul touch screen“, aspus ea.

Un taximetrist cu tarif de 3,5 lei/km: St`mpeste zece ore pentru un client

Pe de alt` parte, schimbarea sistemului a dus la oreducere semnificativ` a num`rului de comenzi pentrutaxiurile cu tarif de 3,5 lei pe kilometru.

George, un taximetrist de pe o ma[in` cu tarif de 3,5lei pe kilometru, a spus c` de mai bine de zece orea[teapt` un pasager. „|nainte, cånd eram sus, chiar laie[irea de la sosiri, \n jum`tate de or` venea un client.Acum, de cånd s-a schimbat sistemul, nu mai avem

comenzi. Pentru noi nu este bine“, aprecizat el.

Cornel Potera[u, directorulgeneral adjunct: Noua organizarea taxiurilor, o realizare

„Schimbarea sistemului de taxi este orealizare. De cånd am venit mi-am propuss` aduc o schimbare. Eu nu am luatniciodat` taxiul de la aeroport \n ora[, nuobi[nuiesc s` circul cu taxiul, dar pentrumine a fost prima provocare“, a spusCornel Potera[u, directorul generaladjunct al Companiei Na]ionale de

Aeroporturi Bucure[ti.Din aprilie la Compania Na]ional` de Aeroporturi

Bucure[ti, ce administreaz` aeroportul din Otopeni [i pecel din B`neasa, a fost instituit management privat.

Radu Merica, un executiv care a ocupat func]iile deCEO al }iriac Holdings [i de pre[edinte al Camerei deComer] Romåno-Germane, este noul pre[edinte alconsiliului de administra]ie al CNAB, o companie cuvenituri anuale de 137 mil. euro.

Noul director general al companiei careadministreaz` aeroporturile din Capital` este LiviuRadu, fost secretar de stat \n Ministerul de Interne (\nperioada 2005-2008, cånd a fost \ns`rcinat cu reformaadministra]iei publice) [i lector universitar doctor lacatedra de Administra]ie Public` \n cadrul Universit`]iiBabe[-Bolyai.

[email protected]

De ieri, pasageriiaeroportului Henri Coand`(Otopeni), cel mai mare din]ar`, pot comanda gratuittaxiul [i prin dou` terminaletouch-screen, cu o interfa]`grafic` cu indica]ii \n maimulte limbi str`ine sau potface comand` telefonic` lacele dou` ghi[ee specialamenajate la \nceputulanului \n zona de sosiri aaeroportului.

ADELINA MIHAI

TREI proiecte de lege, o ordonan]`de urgen]`, 15 proiecte de hot`rårede guvern [i trei memorandumuri arfi putut fi incluse \n discu]iile din[edin]a de guvern de ieri, potrivitunei inform`ri transmise c`tre pres`.Cu formul`ri ambigue de tipul „pro -iect privind unele m`suri necesarepentru lucr`rile de dezvoltare a Con -ductei de gaze naturale Nabucco“sau prea generale precum „dez -voltarea [i promovarea turismului des`n`tate \n Romånia“, inform`riletransmise de biroul de pres` alGuvernului nu con]in nici link-urilec`tre actele normative discutate demini[tri [i de premier \n [edin]ele dinfiecare zi de mar]i. Astfel, publiculnu [tie unde sunt publicate acesteproiecte de lege - dac` sunt publicate– [i ce con]in, guvernan]ii l`såndimpresia c` guverneaz` pentru ei [inu pentru Romånia.

De[i a promis o transparentizarea administra]iei publice \nprogramul de guvernare, a trecutaproape un an de cånd guvernulPonta [i-a intrat \n atribu]ii, f`r` s`fac` pa[i notabili \n domeniuloptimiz`rii accesului la informa]iilede interes public. Lipsa de trans -paren]` a devenit o cutum`mo[tenit` de la un guvern la altul,indiferent de partidele politice aflatela putere, iar \ncerc`rile care auexistat de-a lungul timpului au fostrapid „anihilate“. Spre exemplu, \n

timpul guvern`rii lui Emil Boc, la unmoment dat s-a reu[it introducerea\n aceste inform`ri de pres` trans -mise de Guvern a unor link-uri spreproiectele de lege sau de hot`råre deguvern discutate \n [edin]`, dup` ceZF a reu[it s` o conving` pe IoanaMuntean, purt`tor de cuvånt alGuvernului la acea vreme (\nprezent la BNR), s` fac` acest lucru.

Lipsa proiectelor discutate \n[edin]ele de guvern sunt doar unexemplu al comunic`rii deficitaredin administra]ie. Veniturile salaria -]ilor sunt publicate de doar patruministere, niciunul dintre consilieriipremierului nu are CV-ul publicatpe site, la fel cum nu exist` unformular – standard \n care s`completeze fiecare minister, lunar,cheltuielile \n a[a fel \ncåt datele s`poat` fi comparate sau u[or deprelucrat.

De[i l-a luat consilier pe CristianBotan, un tån`r de 25 de ani care af`cut un site care s` reuneasc` toatejoburile vacante de la stat, pro -misiunea premierului Ponta detransparentizare \ntårzie s` apar`.Pe de alt` parte, Cristian Botan aspus la finele anului trecut \ntr-uninterviu pentru ZF c` a preg`tit zeceproiecte pentru rezolvarea proble -melor din sistemul de administra]iepublic` pe care le-a propus dejapremierului, \ns` acesta e de patruluni \n func]ia de consilier [i \nc`nimic nu s-a schimbat.

[email protected]

Minus de 45% lacheltuielile statuluicu proiectele UE

IULIAN ANGHEL

PRIMELE 3 luni ale anului nu ofer` motive de optimism nicipentru investi]iile statului, nici pentru sumele primite [icheltuite de la UE.

Presuspendarea fondurilor pe majoritatea programelorstructurale, \n ultima parte a anului trecut, [i-a pus amprentaasupra sumelor intrate \n bugetul de stat de la UE \n contulpl`]ilor efectuate [i al prefinan]`rilor – doar 1 mld. lei, \nsc`dere cu 33,8% fa]` de anul trecut (cånd \n primele 3 luniau ajuns la buget 1,6 mld. lei), an considerat un fiasco \natragerea fon durilor nerambursabile.

Situa]ia este cu atåt mai preocupant`, cu cåt anul acesta \nprocesul dezangaj`rii automate de fonduri UE (nu cheltuie[ti

banii \ntr-un timp convenit, nu-i maiprime[ti) au intrat 6,5 mld. euro, \nvreme ce anul trecut au fost pierdu]i \ncadrul acestui mecanism 117 mil. euro.

|n primele trei luni ale anului,potrivit datelor Ministerului FondurilorEuropene, au intrat \n Romånia 303 mil.euro, mai mult cu peste 50% decåt \nperioada similar` a anului trecut (suma acrescut spre 380 mil. euro cu ram -burs`rile din aprilie).

Dar datele Ministerului Finan]elorarat` c`, \n bugetul consolidat, dinprefinan]`ri [i ramburs`ri au intrat, \nT1, 1,06 mld. lei (227 mil. euro). Or,teoretic, ar fi trebuit s` intre peste 600mil. euro pe trimestru pentru c` \nbugetul de stat au fost prev`zute, \n2013, 2,5 mld. euro pentru sus]inereaproiectelor UE, sume ce trebuie aco -

perite din aceste intr`ri, altminteri se vor transforma \n deficitbugetar.

Diferen]a de la peste 300 mil. euro intrate \n ]ar` [i cele227 mil. euro ajunse \n conturile statului a mers spre pro -iectele private. Pe programele opera]ionale \ns` 75% dinfondurile de 20 mld. euro alo cate Romåniei \ntre 2007-2013merg spre pro iecte derulate de institu]ii ale statului – mediu,dru muri, asisten]` tehnic`.

|n privin]a cheltuielilor aferente programelor cu finan]areeuropean` situa]ia este \n aceea[i linie cu o ac]iune vizibil` dereducere a investi]iilor din primele luni ale anului. Dac` chel -tuielile de capital (investi -]iile statului) au sc`zut cu7,5%, cheltuielile pentruproiecte finan]ate din fon -duri ex terne neram bursabileau sc` zut cu 45,3%, de la 3,4mld. lei \n T1 2012 la 1,9mld. lei \n T1 2013.

Faptul c` unele proiectemajore precum Transpor -turile sau POR au fostpresuspendate poate fi oexplica]ie pentru aceast`c`dere, dar perspectivele nusunt bune \ntrucåt vorbimdespre un prim trimestru mediocru, \ntr-un an \n care tot cenu absoarbe Romånia pån` la suma de 6,5 mld. euro estepierdut \n cadrul procedurii de dezangajare automat` afondurilor UE.

Proiecte estimate de peste un miliard de lei pentru construc]ia centurilor Bac`u, Tårgu-Mure[ [i Mih`ile[ti

IOAN DORNESCU

COMPANIA Na]ional` de Autostr`zi [i Drumuri Na]ionaledin Romånia (CNADNR) vrea s` contracteze lucr`ri deconstruc]ie a variantelor de ocolire Bac`u, Tårgu-Mure[ [iMih`ile[ti (Giurgiu), proiecte cu o valoare total` estimat`cuprins` \ntre 1,1 miliarde lei [i 1,19 miliarde lei (275 milioaneeuro), inclusiv TVA.

Proiectul cu valoarea estimat` cea mai ridicat`, de 591,2milioane lei f`r` TVA, vizeaz` construc]ia variantei deocolire Bac`u, cu o lungime de 30,7 kilometri.

Construc]ia centurii Tårgu-Mure[, cu o lungime de 11,6km, are un cost estimat de 252 milioane lei, f`r` TVA.

|n cazul cele dou` contracte, CNADNR poate decideulterior achizi]ia de lucr`ri [i servicii similare de 52,5 milioanelei, respectiv 21,4 milioane lei, f`r` TVA.

Durata derul`rii acordurilor este de patru ani de la dataatribuirii contractelor. Termenul limit` pentru primireaofertelor sau a cererilor de participare este 17 iunie pentrucentura Tårgu-Mure[, respectiv 19 iunie pentru cea aBac`ului.

CNADNR reliciteaz` [i construc]ia centurii Mih`ile[ti,traseul aprobat avånd o lungime de 3,18 km. 

„Valoarea estimat` a contractului de 44,2 milioane f`r`TVA include [i suma de 3,82 milioane lei f`r` TVA,reprezentånd cheltuieli diverse [i neprev`zute \n procentde 10% din articolele de lucr`ri, excluzånd valoareaaferent` articolelor generale“, se arat` \ntr-un anun] alCNADNR.

Compania de Drumuri a semnat \n aprilie 2012 uncontract de 33,39 milioane lei, f`r` TVA, cu firma spaniol`Contrat Ingenieria Y Obras pentru execu]ia acestei lucr`ri.Acordul a fost reziliat \n luna octombrie a anului trecut,potrivit datelor CNADNR.

Termenul limit` pentru primirea ofertelor sau a cererilorde participare a fost stabilit pentru 18 iunie, iar durataacordului va fi de trei ani de la data atribuirii.

Contractele pentru cele trei centuri vor fi atribuite prinlicita]ie deschis` pentru pre]ul cel mai sc`zut [i vor fifinan]ate, prin Programul Opera]ional Sectorial de Transport,cu bani europeni [i de la buget.

[email protected]

Din aprilie la CNAB, ceadministreaz` aeroportuldin Otopeni [i pe cel dinB`neasa, a fost instituitmanagement privat.

sunt veniturile anuale aleCompaniei Na]ionale deAeroporturi Bucure[ti.

137milioane de

euro

Data: 30.04.2013INFORMA}IE DE PRES~

privind actele normative care ar putea fi incluse pe agenda [edin]ei Guvernului Romåniei din 30 aprilie, ora 12.00

I. PROIECTE DE LEGE1. PROIECT DE LEGE privind unele m`suri necesare pentru lucr`rile de dezvoltare a Conductei de gaze

naturale Nabucco2. PROIECT DE LEGE privind aprobarea Memorandumului de |n]elegere \ncheiat \ntre statul romån [i grupul

Rompetrol la data de 15 februarie 2013 [i a unor m`suri de implementare a acestuia3. PROIECT DE LEGE pentru modificarea Ordonan]ei de urgen]` a Guvernului nr. 68/2007 privind

r`spunderea de mediu cu referire la prevenirea [i repararea prejudiciului asupra mediului

II. PROIECTE DE ORDONAN}~ DE URGEN}~1. PROIECT DE ORDONAN}~ DE URGEN}~ pentru completarea art. 13 din Ordonan]a de urgen]` a

Guvernului nr. 74/2009 privind gestionarea fondurilor comunitare nerambursabile provenite din Fonduleuropean de garantare agricol`, Fondul european agricol de dezvoltare rural` [i Fondul european pentrupescuit [i a fondurilor alocate de la bugetul de stat, privind gestionarea fondurilor nerambursabilealocate de la Comunitatea European` [i a fondurilor alocate de la bugetul de stat aferente programuluide colectare [i gestionare a datelor necesare desf`[ur`rii politicii comune \n domeniul pescuitului [i aprogramului de control, inspec]ie [i supraveghere \n domeniul pescuitului [i pentru modificarea art. 10din Legea nr. 218/2005 privind stimularea absorb]iei fondurilor SAPARD, Fondul european agricol pentrudezvoltare rural`, Fondul european pentru pescuit, Fondul european de garantare agricol`, prinpreluarea riscului de garantare de c`tre fondurile de garantare

III. PROIECTE DE HOT`RÅRE1. PROIECT DE HOT~RÅRE pentru aprobarea Acordului \ntre Guvernul Romåniei [i Guvernul Republicii

Chineze privind consolidarea cooper`rii \n domeniul infrastructurii, semnat la Bucure[ti, la 26 octombrie2012

2. PROIECT DE HOT~RÅRE privind aprobarea bugetului de venituri [i cheltuieli pe anul 2013 pentruCompania Na]ional` pentru Controlul Cazanelor, Instala]iilor de Ridicat [i Recipientelor sub Presiune -S.A, aflat` sub autoritatea Ministerului Economiei

3. PROIECT DE HOT~RÅRE privind aprobarea bugetului de venituri [i cheltuieli pe anul 2013 pentruSocietatea Comercial` „Uzina Termoelectric` Midia“- S.A. aflat` sub autoritatea Ministerului Economiei

4. PROIECT DE HOT~RÅRE privind aprobarea bugetului de venituri [i cheltuieli pe anul 2013 al RegieiNa]ionale a P`durilor - Romsilva, aflat` sub autoritatea Ministerului Mediului [i Schimb`rilor Climatice

5. PROIECT DE HOT~RÅRE privind completarea art. 17 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr.

213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liber` practic`, \nfiin]area, organizarea [ifunc]ionarea Colegiului Psihologilor din Romånia aprobate prin Hot`rårea Guvernului nr. 788/2005

6. PROIECT DE HOT~RÅRE pentru modificarea [i completarea Normelor metodologice de calcul alcontribu]iei de asigurare pentru accidente de munc` [i boli profesionale aprobate prin Hot`råreaGuvernului nr. 144/2008

7. PROIECT DE HOT~RÅRE privind desemnarea Centrului de Investiga]ii pentru Siguran]a Avia]iei Civile caagen]ie specializat` de interven]ie

8. PROIECT DE HOT~RÅRE privind aprobarea bugetului de venituri [i cheltuieli pe anul 2013 al CompanieiNa]ionale „Administra]ia Canalelor Navigabile“ - S.A. aflat` sub autoritatea Ministerului Transporturilor

9. PROIECT DE HOT~RÅRE privind aprobarea bugetului de venituri [i cheltuieli pe anul 2013 al RegieiAutonome „Administra]ia Fluvial` a Dun`rii de Jos“ Gala]i aflat` sub autoritatea MinisteruluiTransporturilor

10. PROIECT DE HOT~RÅRE privind aprobarea bugetului de venituri [i cheltuieli pe anul 2013 al CompanieiNa]ionale „Administra]ia Porturilor Dun`rii Maritime“ S.A. Gala]i aflat` sub autoritatea MinisteruluiTransporturilor- MEMORANDUM cu tema: Aprobarea major`rii num`rului de personal prognozat la finele anului \ncondi]iile extinderii activit`]ii [i \n mod corespunz`tor a cheltuielilor

11. PROIECT DE HOT~RÅRE privind aprobarea Strategiei na]ionale anti-doping pentru perioada 2013-2017[i a Planului de ac]iune pentru implementarea acesteia

12. PROIECT DE HOT~RÅRE pentru modificarea [i completarea anexei nr.62 la Hot`rårea Guvernuluinr.532/2002 privind atestarea domeniului public al jude]ului Cara[-Severin, precum [i al municipiilor,ora[elor [i comunelor din jude]ul Cara[-Severin

13. PROIECT DE HOT~RÅRE pentru completarea Hot`rårii Guvernului nr. 1231/2010 privind declan[areaprocedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privat` situate pe amplasamentul lucr`rii deutilitate public` „Autostrada Or`[tie-Sibiu“ [i suplimentarea sumei prev`zut` ca just` desp`gubirepentru imobilele proprietate privat` situate pe amplasamentul lucr`rii de utilitate public` „AutostradaOr`[tie-Sibiu“, aprobat` prin Hot`rårea Guvernului nr. 1231/2010

14. PROIECT DE HOT~RÅRE privind aprobarea bugetului de venituri [i cheltuieli pe anul 2013 alCompaniei Na]ionale de Autostr`zi [i Drumuri Na]ionale din Romånia S.A, aflat` sub autoritateaDepartamentului pentru Proiecte de Infrastructur` [i Investi]ii Str`ine.

15. PROIECT DE HOT~RÅRE privind reorganizarea prin divizare par]ial` a Companiei Na]ionale a Cuprului,Aurului [i Fierului „Minvest“-S.A Deva

IV. MEMORANDUMURIMEMORANDUM cu tema: Aprobarea particip`rii domnului Mihai Adrian Albulescu-Secretar de stat \ncadrul Ministerului Economiei, \n calitate de membru \n Consiliul de Administra]ie al Societ`]ii ComercialeGDF SUEZ Energy Romånia S.A, aflat` sub autoritatea ministeruluiMEMORANDUM cu tema: Dezvoltarea [i promovarea turismului de s`n`tate \n RomåniaMEMORANDUM cu tema: Stabilirea unor m`suri privind reorganizarea societ`]ilor comerciale din domeniulcinematografiei aflate sub autoritatea Ministerului Culturii

Biroul de Pres`

din fondurile de20 mld. euroalocateRomåniei \ntre2007-2013 mergspre proiectederulate deinstitu]ii alestatului – mediu,drumuri,asisten]`tehnic`.

75 %

Diferen]a de la peste

300mil. eurointrate \n ]ar` [i cele

227mil. euroajunse \n conturile statuluia mers spre proiecteleprivate.

Pasagerul apas` butonul de „Comand` taxi“ de pe touch-screenul terminalului, opteaz` pentru tarif [i prime[te un bon cu indicativul ma[inii [i ora la care ajunge

FOTO: Mihai D`sc`lescu

Lips` de transparen]` la Guvern: de ce nu se public`proiectele de lege discutate \n [edin]e?

Aceasta este informarea de pres` transmis` ieri-diminea]` de c`trereprezentan]ii biroului de pres` al guvernului, \nainte de \nceperea [edin]eide guvern care are loc \n fiecare mar]i. Nu exist` nic`ieri trimiteri la textulintegral al proiectelor de acte normative.

Page 3: n timp ce persoanele fizice a[teapt` demararea noului ...storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/781/10376/10827801/1/zf-01mai2013.pdf · Dou` fonduri de investi]ii au cerut explica]ii

3www.zf.ro/EVENIMENTZIARUL FINANCIAR l M i e r c u r i , 1 m a i 2 0 1 3 tel: 0318.256.245, 252, 277 e-mail: [email protected]

Transporturile relaxeaz` condi]iile de participare laprivatizarea CFR Marf`: pot participa [i companii care nuau licen]` de transport marf` pe cale ferat`

MIRABELA TIRON

MINISTERUL Transporturilor a mo di -ficat dou` condi]ii de precalificare \ncadrul ofertei de vånzare a companiei destat CFR Marf`. Pån` la aceast` mo -dificare puteau participa doar firmelecare aveau o licen]` de transport marf` cucel pu]in trei ani \nainte de data depuneriidocumentelor de participare. Acum vorputea participa [i firmele f`r` licen]`, \ncadrul unui grup de investitori din careunul de]ine o astfel de licen]`.

De asemenea, o alt` relaxare se refer`la faptul c` grupul de investitori va trebuis` aib` o cifr` de afaceri medie anual`cumulat` de 30 de milioane deeuro [i nudoar compania care ar veni s` depun` oofert`.

Mai precis, \n cazul persoanelor careparticip` la privatizare \n cadrul unui grupde investitori, Transporturile solicit`de]inerea de c`tre unu sau mai mul]imembri ai grupului de investitori a uneilicen]e de transport marf` sau a oric`reiaprob`ri emise de c`tre o autoritate

competent` \n domeniul transporturilor cucel pu]in trei ani \nainte de data depuneriidocumentelor de participare, care a fostde]inut` ne\ntrerupt f`r` \nc`lc`ri semni -ficative \n toat` aceast` perioad`.

Cealalt` modificare este legat` defaptul c` \n cazul persoanelor careparticip` \n cadrul unui grup de investitorila procesul de vånzare a CFR Marf`,acestea va trebui s` aib` cumulat o cifr` deafaceri medie anual` \n ultimii trei ani decel pu]in 30 de mi lioane de euro. |nainte,aceast` condi]ie se solicita doar persoaneicare de]inea licen]a de transport marf` dincadrul grupului de investitori.

Celelalte prevederi ale anun]uluiini]ial, publicat \n data de 5 aprilie, cumodific`rile [i complet`rile publicate \ndata de 19 aprilie, r`mån valabile [iexecutabile.

Documentele de precalificare sedepun pån` pe 8 mai, deschiderea lorurmånd s` aib` loc pe 9 mai la sediulMinisterului Transporturilor. Cå[tig`torulse va afla pe 26 iunie.

[email protected]]ial puteau participa doar companii cu licen]`. Ministerulnu a explicat de ce a fost necesar` schimbarea

FOTO: Mediafax Foto

Is`rescu: Pe vremuri nuexista Facebook. Discu]iafa]` \n fa]`, bancher-client era esen]ial`

RALUCA GHINEA

CONTACTUL direct dintre banc` [i client era esen]ial lasfår[itul secolului al XIX-lea pentru decizia de creditare, iarteh no logia modern` din prezent care intermediaz` rela]iadintre cli ent [i bancher, ca o „decuplare“, poate fi una dintrecauzele cri zei financiare actuale, apreciaz` Mugur Is`rescu,guver natorul BNR.

„Un principiu fundamental [i pentru acea vreme, dar [ipen tru perioada de ast`zi, \n noile condi]ii, era s` existe posi -bili tatea unei rela]ii directe cu clien]ii. Pe atunci nu era comu -nica rea electronic`, nu era Facebook, trebuia s`-l vezi pe ne neaacela. De aici [i reticen]a ideii c` se poate face electronic ban -king, adic` pån` cånd nu te ui]i \n ochii clientului nu po]i s` iei

o decizie s` dai un cre dit,mare discu]ie [i \n pre zent. Sespune c` una din tre cau zelecrizei finan ciare actua le esteaceast` decuplare, \n tre client[i ban cher ap` rånd o sume de -nie de for me de interme die re,toate mijlo cite de teh nologiamo der n` care nu asigur` aceaal chimie pe care o ai atuncicånd \l pri ve[ti \n ochi pe cli -en tul t`u [i-i acorzi sau nucre ditul“, a spus ieri gu ver na -to rul BNR la o dezbatere cuocazia lans`rii c`r]ii „Pala te leB`ncii Na]ionale a Romåniei.Volumul I: Palatul vechi“.

Is`rescu a ar`tat c` apar tot felul de „indicatori, suprain -dica tori, solvabilit`]i, profitabilit`]i, lichidit`]i“ cu care ban -cherii \i \nnebunesc pe clien]i, de multe ori activitatea bancar`fiind complex`. „Pån` la urm`, contactul direct cu clientul eraesen]ial, \n bankingul de la sfår[itul acelui secol trebuia s` tevezi ochi \n ochi cu clientul.“

Is`rescu a men]ionat c` aceast` comunicare era un fel detrans paren]` prin expunere, iar supravegherea clien]ilor serealiza vizual, negustorii cu prav`lii pe strada Lipscani, undea fost construit palatul vechi al b`ncii centrale, fiind urm`ri]ide la balcoanele palatului.

Guvernatorul BNR a explicat c` sediul b`ncii trebuia pla -sat \n apropierea sursei de capital, respectiv pe strada Lip -scani, unde erau negustorii, care aveau nevoie de capital cir -cu lant. „Veneau, primeau [tampila pe spinare c` sunt ono ra -bili, c` altfel nu intrau la scont, [i intrau prin urmare, scontau[i plecau cu bani, cu capitalul circulant necesar.“

Is`rescu a inventariat trei cerin]e necesare pentru unnegustor care apela la banc`, respectiv s` fie \nregistrat laRegistrul Comer]ului, s` nu fie \nscris \n „\nchisoareadatornicilor“ (un fel de Biroul de Credit \n prezent) [i s`-[i fipl`tit la timp datoriile.

Guvernatorul BNR a mai ar`tat c`, dac` nu se pl`tea orat` la termen, clientul era vizitat de reprezentantul b`ncii,care-i lua [i mobila din cas` [i-l d`dea afar` cu copii cu tot,sistemul fiind foarte dur.

[email protected]

„Se spune c` una din tre cau zele crizeifinan ciare actua leeste aceast`decuplare, \n tre client[i ban cher ap` rånd osume de nie de for mede interme die re.“

CLAUDIA MEDREGA

Majoritatea anali[tilor apreciaz`c` BNR va men]ine dobånda-cheie la 5,25% \n [edin]ade politic` monetar` de joi,avånd \n vedere incertitu -

dinile legate de sc`derea puternic` a infla]iei \nlunile de var` [i din cauza pesisten]ei riscurilorexterne, dar v`d posibil` totu[i o ajustare adobånzii la 5% spre sfår[itul anului.

Dobånda de politic` monetar`, careinfluen]eaz` indirect costul creditelor acordatede b`nci \n economie, a fost \nghe]at` la 5,25%pe an \n luna mai a anului trecut pe fondul cri -zei de pe pie]ele externe [i al tensiunilor po -litice interne, iar ulterior a fost men]inut` laacest nivel din cauza presiunilor infla]ioniste.

Infla]ia anual` s-a apropiat \n ianuarie de6%, dep`[ind a[tept`rile pie]ei, \ns` \n fe -bruarie [i martie 2013 cre[terea pre]urilor s-atem perat, rata anual` a infla]iei coborånd la5,25% la sfår[itul primului trimestru din 2013.

Pe pia]a valutar` leul s-a apreciat vizibil \nultimele zile, sus]inut de vånz`rile de valut` alejuc`torilor str`ini, iar rata de referin]` acoboråt spre 4,32 lei/euro, nivel comparabil cucel de la \nceputul anului 2012.

Cu toate acestea, BNR va men]inedobånda-cheie la 5,25% la [edin]a de politic`monetar` de måine, cred anali[tii. {i \n ceea ceprive[te ratele rezervelor minime obligatorii,anali[tii anticipeaz` c` banca central` va p`straratele actuale de 15% la lei [i 20% la valut`.

„BNR va p`stra joi dobånda de politic`monetar` la 5,25% datorit` incertitudinilorprivind o sc`dere puternic` a infla]iei \ncepåndcu lunile de var`, pe fondul unei produc]iiagricole bune. Rezervele minime obligatoriivor fi p`strate, de asemenea, nemodificate, atåtpentru lei, cåt [i pentru valut`“, spune EugenSinca, analist-[ef la BCR.

Dac` BNR nu reduce dobånda de politic`monetar`, cursul ar putea testa [i pragul de 4,2lei/euro anul acesta, ceea ce nu ar fi reco -mandabil, deoarece o asemenea apreciere nuar fi justificat` de fundamentele macroeco no -mice [i ar induce vulnerabilit`]i asupraeconomiei, mai ales prin canalul financiar-ban -car [i cel al exporturilor, consider` MelaniaH`ncil`, economistul-[ef al Volksbank.

Recent, BCR [i-a schimbat scenariulprivind dobånda de politic` monetar` [i vedeacum prima reducere cu 25 de puncte de bazala ultima [edin]` a BNR din acest an, de pe 5

noiembrie. Ar putea urma \nc` dou` reducericu 25 de puncte de baza fiecare \n T1 2014, ceeace ar plasa dobånda la 4,5% \n martie 2014.Relaxarea politicii monetare ar putea continua

apoi printr-o reducere a rezervelor minimeobligatorii pentru lei, estimeaz` Sinca.

{i RBS Bank vede posibil` o reducere adobånzii de politic` monetar` cu 0,25% c`tre

finalul anului 2013 [i continuarea procesului deajustare a dobånzii-cheie la \nceputul anului2014 dac` rata infla]iei va reveni \n intervalul]intit mai repede decåt se anticipeaz` acum, iara[ept`rile vor indica men]inerea ratei infla]ei \nintervalul-]int`.

H`ncil` crede c` BNR va reduce dobåndade politic` monetar` cel pu]in cu 25 de punctede baz` dup` ce rata anualizat` a infla]iei vasc` dea sub nivelul de 5%, mai ales c` [i leul sesitueaz` pe un trend de apreciere.

UniCredit }iriac Bank se a[teapt` cainfla]ia \n 2013 s` fie \n medie \n jur de 5% (\ncre[tere fa]` de 3,3% \n 2012), cu niveluri de 5-6% \n prima parte a anului, sc`zånd totu[i \na doua parte a anului c`tre 3,8% \n decembrie(peste ]inta de 2,5 +/-1pp). Astfel, banca sea[teap t` mai degrab` la o men]inere a dobån -zii-cheie pe tot parcursul lui 2013, o eventual`sc` dere fiind estimat` pentru 2014.

Leul se apreciaz`, infla]ia a maisc`zut, dar dobånda-cheie va„sta]iona“ la 5,25%, cred anali[tii

STA}IONEAZ~Rata dobånzii de politic` monetar` \n perioada 2005 -2011 (% pe an)

2009

puncte de vedere

Prognoza BNR indic` o rat` ainfla]iei \n jur de 3,5 la sut` la

sfår[itul acestui an. Desigur, BancaNa]ional` a luat \n calcul [i mi[c`rileposibile, pån` la 31 decembrie, lapre]urile administrate \n general [i lapre]urile produselor energetice \nspecial. Dar [i [ansa, bazat` pe ojudecat` s`n`toas`, de a vedea cre[teride pre]uri numai la acele m`rfuri carevor suporta noi impulsuri. Ceea ce ar\nsemna ca m`rfurile care se scumpescs` nu influen]eze pia]a tr`gånd dup`ele \n sus pre]urile acelor m`rfuri carenu vor primi niciun impuls \n costuri.Altfel, infla]ia va continua s` fie un felde \nlocuitor de productivitate,eficien]` [i competitivitate. Numeroasecompanii vor ignora motoarelecompeti]iei economice [i vor l`saaprins un singur bec – pre]ul! Acelecompanii ce auumflat [i umfl`pre]urile f`cåndinfla]ie.

M`surånd \ns`cu aten]ie, constat`mc` anii de criz` audeterminat [i multedecizii ra]ionale, ceau adus schimb`ri importante \n via]acompaniilor, \n felul de a munci almultor oameni, \n felul nostru de atr`i. F`r` s`-i fi fost u[or, societateanoastr` a f`cut eforturi vizibile [i areu[it, \ntr-o oarecare m`sur`, s`-[i\nfrång` reflexele, obiceiurile,conservatorismul [i s` treac` laajustarea stilului de via]`. E un\nceput. {i iat`, chiar infla]ia d`\napoi, nu mai merge \n sus.

Aten]ie \ns`! O infla]ie care d`\napoi nu \nseamn` sc`deri de pre]uri.Defla]ie, deci! |nseamn`transformarea infla]iei \n dezinfla]ie.Pre]urile continu` s` creasc`, dar cresctot mai \ncet. Ar fi mai bine s` scad`?Nu, \n niciun caz. De[i \n anii \n careeconomia noastr` era dominat` demarxism au fost momente cånd a[a\nv`]am: c` e mai bine s` scad`pre]urile. Parc` o aud pe doamnaClara {erban, profesoara mea deeconomie politic` din anul \ntåi de laDrept, care sus]inea c` nivelul de traicre[te nu dac` urc` salariile, ci dac`scad pre]urile.

A[a s` fie? Am desenat dou`coloane, apoi am scris pe una pre]uri,pe alta salarii, iar lång` coloana

pre]urilor am trasat o s`geat` cu vårful\n jos. Dac` scad pre]urile, s`geatacoboar`. Pån` unde? Pån` la zero.Mai departe nu are unde s` coboare.{i dac` salariile r`mån pe loc, iarpre]urile tot coboar`, unde se poateajunge? Din ce bani vor fi cump`ratematerii prime, materiale, vor fi pl`titeelectricitatea, energia termic`, chiriile[i, \n ultima instan]`, cum vor fi pl`titesalariile \nghe]ate? Era, desigur, ogåndire dogmatic`, \n contrasens culegile economice. Or, \n istorie, ori decåte ori au fost sfidate legit`]ileeconomice, a ie[it r`u. Avem destuleexemple, fie din vremea planific`riicentralizate, fie din timpul de dup`decembrie ’89, de \nc`rcare a notei deplat` a societ`]ii pentru nesocotirealegit`]ilor economice. Sigur, s-ar puteadecreta c`... de måine nu mai

ac]ioneaz` legeacererii [i ofertei... Saulegea gravita]iei...Multe ar putea s` fiedecretate, dar via]a\[i urmeaz` cursul. Aignora legile naturii,ale societ`]ii, aleeconomiei \nseamn`

autocondamnare! Ce edict ar putea s`desfiin]eze produc]ia de m`rfuri? Saubanii, ca mijloc de schimb? Via]a arie[i din matca normalit`]ii.

Numai legit`]ile pie]ei pot s`garanteze o desf`[urare normal` avie]ii economice. S` asigure reglajulvie]ii economice \ntr-o ]ar`, \n raportcu dinamica factorilor interni [iexterni. |n acest context, \n]elegemmai bine c` pre]urile ne fac probleme,fiindc`… salariile suntne\ndestul`toare. Iar dac` regula esteca pre]urile s` creasc` \ncet, dar s`creasc`, \nseamn` c` salariile ar trebuis` creasc` mai mult [i mai repede ca s`ajungem la bun`stare. Salariile [iveniturile, \n general. Condi]ia ar fi s`avem o economie de pia]` competitiv`\n cå]iva ani. Treab` grea, fiindc` nu-ivizat` doar forma. E vizat con]inutul.De aici \nainte, dac` vrem s` ajungemla un raport normal pre]uri-venituri,\ntreaga societate va fi nevoit` s` fiecontinuu cu ochii pe cå]iva indicatoriesen]iali: produsul intern brut pelocuitor, cå[tigul mediu real, consumulreal, competitivitatea produselorindustriale, produc]iile agricole lahectar, exportul pe locuitor.

Pre]uri [i salariiDE ADRIAN VASILESCU

PUBLICITATE

PUBLICITATE

Dac` BNR nu reduce dobåndade politic` monetar`, cursul arputea testa [i pragul de 4,2lei/euro anul acesta, ceea ce nuar fi reco mandabil.

BNR va p`stra joidobånda de politic`monetar` la 5,25%datorit` incertitudinilorprivind o sc`dereputernic` a infla]iei\ncepånd cu lunile devar`, pe fondul uneiproduc]ii agricole bune.Rezervele minimeobligatorii vor fi p`strate,de asemenea,nemodificate, atåt pentrulei, cåt [i pentru valut`.

Eugen Sinca,analist-[ef al BCR

Melania H`ncil`, economist-[ef al Volksbank

Dac` BNR nu reducedobånda de politic`monetara, cursul arputea testa [i pragulde 4,2 lei/euro anulacesta, ceea ce nu arfi reco mandabil,deoarece o asemeneaapreciere nu ar fijustificat` defundamentelemacroeco no mice [i arinduce vulnerabilit`]iasupra economiei

10

9

8

7

6

5

2010 2011 2012 2013

SURS

A: B

NR

Numai legit`]ile pie]eipot s` garanteze odesf`[urare normal` avie]ii economice.

Page 4: n timp ce persoanele fizice a[teapt` demararea noului ...storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/781/10376/10827801/1/zf-01mai2013.pdf · Dou` fonduri de investi]ii au cerut explica]ii

www.zf.ro/BURSE-FONDURI MUTUALE4 ZIARUL FINANCIAR l M i e r c u r i , 1 m a i 2 0 1 3

tel: 0318.256.266 e-mail: [email protected]

ANDREI CHIRILEASA

PETRU V~DUVA, care este \nc` CEO al}iriac Holding, grupul de firme controlat deomul de afaceri Ion }iriac, a fost ales mar]i \nconsiliul de administra]ie al Transgaz Media[(TGN), compania care de]ine monopolultransportului de gaze din Romånia.

El ar urma s` fie numit \n func]ia dedirector general al companiei, potrivitdeclara]iilor ministrului delegat pentruenergie Constantin Ni]`, dar anun]ul oficialva fi f`cut cel mai probabil dup` prima[edin]` a noului CA, care va avea loc dup`Pa[te.

Petru V`duva este unul dintre cei patruadministratori „priva]i“ ale[i de ac]ionariiTransgaz, \n urma procesului de selec]ie aadministratorilor conform Ordonan]ei 109din 2011 privind guvernan]a corporativ` \ncompaniile de stat. V`duva este CEO al}itiac Holdings din 2008. Anterior, el a lucrattimp de 16 ani pe pie]ele de capitalinterna]ionale, la b`nci de investi]iicunoscute din SUA [i Rusia. Este absolventde biochimie al Universit`]ii Columbia [i areun MBA de la Yale.

De[i au fost selecta]i ca administratori„priva]i“, ceilal]i trei membri noi ai CAprovin din institu]ii publice sau au leg`turi cumembri ai Guvernului.

De exemplu, avocatul Radu Cernov (\nvårst` de 35 de ani) este din 2006 partener alfirmei de avocatur` Enescu Panait Pop [iAsocia]ii (fosta {ova [i Asocia]ii), firma de

avocatur` fondat` de Dan {ova, actualulministru al marilor proiecte. Cernov a fostsecretar de stat \n Ministerul Comunica]iilor\n perioada 2002-3002, cånd a fost [i membru\n CA al Romtelecom.

Ceilal]i doi administratori „priva]i“ aiTransgaz provin din institu]ii ale statului.

Mihaela Preda este director \n cadrulOficiului Participa]iilor Statului [i Privatiz`rii\n Industrie (OPSPI) [i a lucrat din 1995 lastat (la FPS, AVAS, OPSPI). Ea este deprofesie inginer energetician [i are undoctorat \n economie.

Ion Sterian este director executiv aldirec]iei tehnice \n Regia Autonom`Administra]ia Patrimoniului Protocolului de

Stat (RAAPPS). El are diplom` de inginer \npetrol [i gaze [i a lucrat din 1992 pån` \n 2004la Petrotrans, compania de transport alproduselor petroliere, iar din 2006 lucreaz`la RAAPPS.

Pe al cincilea loc din consiliul deadministra]ie a fost Ioan Rusu, care a fostpån` acum directorul general al companiei.Rusu este inginer mecanic de profesie [i alucrat 30 de ani \n sectorul gazelor naturale(la Romgaz, Condmag [i Transgaz).

Oana Tru]`, reprezentantul FonduluiProprietatea \n CA de la Transgaz, nu a maiprimit un nou mandat din parteaac]ionarilor. Nici Liviu Doro[, care a fostpropus de SIF Moldova, nu a reu[it s` ob]in`un mandat de administrator.

Ac]ionarii Transgaz au mai aprobatdistribuirea sumei de 250,7 mil. lei (57,5 mil.euro) c`tre ac]ionari, sub form` dedividende. Dividendul brut pe ac]iune estede 21,29 lei, iar randamentul este de 11%,raportat la pre]ul de ieri de pe burs` de 192,2lei.

Transgaz a avut anul trecut un profit netde 329,3 mil. lei, cu 15% mai mic decåt \n2011, \n timp ce afacerile au sc`zut u[or, la1,328 mld. lei.

Statul mai de]ine 58,5% din ac]iunileTransgaz, dup` ce a våndut \n aprilie, prinofert` public` pe burs`, 15% din ac]iunipentru 72 mil. euro. Fondul Proprietatea esteprincipalul ac]ionar minoritar, cu 15% dinac]iuni. Transgaz are \n prezent ocapitalizare de 524 mil. euro.

PETRU V~DUVA, 52 de ani, este cet`]ean romån, dar are domiciliul \n SUA. El aabsolvit Facultatea de Biochimie a Universit`]ii Columbia din SUA [i are un MBA laUniversitatea Yale, ob]inut \n 1992. Din 1992 a \nceput s` lucreze pe pia]a de capital,mai \ntåi ca analist la JP Morgan (1992-1994), apoi la Bear Stearns (1994-1995) [iCaspian Securities (1995-1997). A plecat apoi la Moscova, la Renaissance Capitalunde a fost director de analiz` chiar \n perioada crizei din Rusia (1997-1998). |ntre1998 [i 2002 a lucrat la Londra, iar apoi s-a \ntors \n Rusia, la Uralsib Securities unde afost director al diviziei interna]ionale de brokeraj [i a participat la oferta public` ini]ial`a Rosneft. Din 2009, el este CEO al }iriac Holdings.

Cine sunt noii administratori „priva]i“ ai Transgaz: CEO-ul }iriacHoldings, un avocat de la firma lui {ova, directori din OPSPI [i RAAPPS

ANDREI CHIRILEASA

OMUL de afaceri Gheorghe Iaciu, care apreluat \n martie 23% din ac]iunile dezvolta to -ru lui imobiliar Impact Developer & Contractor(IMP), [i-a numit vineri trei reprezentan]i \nnoul consiliu de administra]ie al companiei,dintr-un total de cinci, [i va avea control asupradeciziilor.

Cei trei reprezentan]i sunt Iulia Urda(CEO al Octogon Total Management, firm`con tro lat` de omul de afaceri), Dr`gu]aMih`il` (direc tor de vånz`ri la Octogon TotalMana gement) [i Ecaterina Petre (fost directoreco nomic la aceea[i firm`).

|n CA a mai fost ales Lucian Mateescu,fost director general al Raptis Kavouras SRL,firm` de]inut` de grupul grecesc cu acela[inume, care a preluat \n iulie 2008 Satul Francez

de la Costic` Constanda printr-o tranzac]ie de68 mil. euro. Mateescu a fost propus caadministrator la Impact de c`tre BogdanJuravle, [eful firmei de brokeraj Swiss Capital,dar sus]inut [i de Adrian Andrici, care de]ine10,7% din Impact. Andrici [i Swiss Capital aufost alia]ii lui Iaciu [i la SIF Muntenia, deci sepresupune c` urm`resc acelea[i interese [i laImpact.

Al cincilea loc \n CA a fost adjudecat de{tefan Gheorghiu Milicin, care a fost numitanul trecut \n func]ia de director general alImpact. El lucrase anterior la dezvoltatoriiimobiliari Willbrook, Polimeni [i la consul tan -tul imobiliar Colliers.

Alegerea sa \n CA pentru un nou mandat afost sus]inut` de fondurile ING, care l-au pro -pus anul trecut la conducerea companiei, de[iceilal]i ac]ionari [i-au exprimat \n AGA ne mul -

]u mirea fa]` de rezultatele companiei \n 2012sub conducerea lui. Anul trecut, Impact a ra por -tat pierderi con soli date de 75,5 mil. lei la afa ceride 28,5 mil. lei, dup` ce \n 2011 avusese pier deride 48,3 mil. lei la afaceri de doar 9 mil. lei.

Unii dintre ac]ionarii minoritari ai Impactau votat \mpotriva rezultatelor financiare [i\mpotriva desc`rc`rii de gestiune a adminis tra -to rilor, dar aceste puncte au fost \n final apro -bate. Foarte probabil, \ns`, {tefan Gheorghiuva fi \nlocuit din func]ia de CEO al Impact, po -tri vit unor surse din pia]`. Un posibil \nlocuitorar fi Lucian Mateescu, care are la råndul s`u oexperien]` bogat` \n sectorul imobiliar.

Grecul Dimitris Sophocleous, care a fostpre[edintele CA \n ultimul an, nu a mai primitun nou mandat.

Citi]i continuarea pe www.zfcorporate.ro Lucian Mateescu

Gheorghe Iaciu a schimbat consiliul deadministra]ie la Impact. Va schimba [i CEO-ul?

ANDREI CHIRILEASA

Adunarea general` a ac]io -narilor de la Zentiva, care aavut loc vineri, s-a prelungitastfel circa cinci ore, iarac]ionarii minoritari nemul -

]umi]i de explica]iile conducerii companieiau votat \mpotriva raportului adminis -tratorilor [i a propunerii de dividend aconsiliului de administra]ie, cerånddividende mai mari [i un raport de auditsupli mentar privind tranzac]iile intra-grupale Zentiva. Ambele solicit`ri ale minori -tarilor au fost respinse \ns` de ac]ionarulmajoritar, Sanofi, care controleaz` 81,64%din ac]iunile companiei.

Din grupul ac]ionarilor nemul]umi]i facparte fondurile de pensii private ale ING [ifondul de investi]ii ING Romanian Equity,care de]in cumulat 5,13% din ac]iunileZentiva, avånd cea mai mare pozi]ieminoritar` \n companie, fondul de investi]iifinlandez KJK Fund, cu 3,1% din capital,dar [i cåteva persoane fizice.

Tirul \ntreb`rilor l-a deschis repre -zentantul fondului KJK, care a cerutinforma]ii cu privire la creditele acordate decompanie ac]ionarului majoritar. |ncepånddin 2011, Zentiva a \mprumutat ac]ionaruluimajoritar sume importante de bani la odobånd` sub media practicat` de b`ncilelocale la \mprumuturile acordate \n lei(ROBOR minus 0,15%).

|n 2011, \mprumuturile se ridicau la 100mil. lei, dar valoarea acestora a sc`zut peparcurs. |n prezent, sumele \mprumutate deZentiva ac]ionarului majoritar totalizeaz`45 mil. lei.

Ac]ionarii au solicitat conduceriicompaniei s` le spun` de ce aceste \m -prumuturi sunt acordate la o dobånd` submedia pie]ei bancare [i de ce compania nu]ine banii \n depozite bancare sau de ce nu-idistribuie ac]ionarilor sub form` dedividende, dac` are un excedent delichidit`]i.

„De ce s` beneficieze de aceste creditedoar ac]ionarul majoritar? {i noi suntemac]ionari, de ce nu ne da]i [i nou` credite \ncondi]iile acestea?“, a fost \ntrebarea unuiac]ionar.

„Este o disponibilitate de cash pe care oavem \n conturi. Dobånda este maifavorabil` decåt ce am \ncasa dac` am ]ine

banii la banc`, iar contractul cu Sanofi are oclauz` care permite s` recuper`m ace[tibani dac` avem nevoie s` efectu`m pl`]i, deexemplu s` pl`tim taxa clawback. Dac` amda dividende, nu am avea ace[ti bani cåndavem nevoie“, au explicat reprezentan]iiZentiva.

|ntreba]i de ce nu cer garan]ii pentrusumele \mprumutate, cei de la Zentiva aur`spuns: „Dac` Sanofi d` faliment, atuncid`m [i noi faliment. Sanofi este unul dintrecei mai mari produc`tori de medicamentedin Europa. Aceste garan]ii nu se impun.“

„{i Lehman Brothers era o banc`important` \nainte s` dea faliment“, a fostr`spunsul unui ac]ionar.

Ac]ionarii au pus \ntreb`ri [i cu privirela contractele dintre Zentiva [i alte firme dingrupul Sanofi. Zentiva \[i vinde \ntreagaproduc]ie prin intermediul unui SRL(Sanofi Aventis Romånia SRL), iarac]ionarii au cerut mai multe informa]ii cuprivire la condi]iile acestui contract [i de cecompania nu-[i vinde singur` produsele, \ncondi]iile \n care are for]` de vånz`riproprie.

Anul trecut,Zentiva a avut afaceri de 242,5 mil. lei, iarvånz`rile derulate prin intermediul SanofiAventis Romånia SRL au fost de 219 mil.lei, conform situa]iilor financiare.

„Cum se explic` faptul c` 90% din cifrade afaceri se desf`[oar` prin aceast`societate. Se poate crea impresia c`ascunde]i profiturile \n aceast` companie“, aspus un ac]ionar.

„Cånd am lucrat cu foarte mul]idistribuitori am avut pierderi. V` mai

aminti]i c` de la Relad am luat o ]eap` de3 milioane de euro. Sanofi pl`te[te la timp,

iar perioada de recuperare a crean]elor estesub media pie]ei“, au spus reprezentan]iiZentiva. Ei au explicat \ns` c` nu pot fi dateinforma]ii privind datele financiare alecontractului.

Ac]ionarii au \ntrebat [i de ce auditorulErnst & Young nu [i-a exprimat, \nrapoartele publicate pe burs`, opinia cuprivire la cum sunt aceste contracte \n raportcu pre]urile practicate \n alte tranzac]ii deacest fel, iar reprezentantul auditorului aprecizat c` nu a g`sit tranzac]ii „identice“.

Ac]ionarii au mai vrut s` [tie [i \n ceconstau cheltuielile corporate ale Zentiva.Compania a avut anul trecut cheltuielicorporate de 15,35 mil. lei (fa]` de 11,5 mil.lei \n 2011).

Reprezentan]ii companiei au explicat c`aceste cheltuieli sunt pl`tite c`tre firme dingrup pentru softuri de achizi]ii, de HR,sisteme IT [i de contabilitate [i c` grupulcump`r` aceste servicii la pachet, \n condi]iimai avantajoase, dup` care le refactureaz`c`tre companiile din grup.

Ac]ionarii [i-au exprimat \ns`nemul]umirea cu privire la aceste cheltuieli[i au cerut efectuarea unui auditsuplimentar privind contractele intra-grupale Zentiva sus]inånd c` „aceste contractecreeaz` suspiciuni c` societatea transfer`profitul c`tre ac]ionarul majoritar \n timp ceac]ionarii minoritari au de pierdut“.Reprezentantul Sanofi \n AGA a votat \ns`\mpotriva propunerii, de[i minoritarii i-aucerut s` se ab]in` pe motiv de conflict deinterese.

Zentiva a ob]inut anul trecut un profitnet de 32,1 mil. lei (7,2 mil. euro), \n sc`derecu 9% fa]` de anul precedent, \n condi]iile \ncare afacerile au crescut cu 11%, la 242 mil.lei (54 mil. euro).

Compania va distribui dividende \nvaloare de 20 mil. lei, \n timp ce diferen]a de12,18 mil. lei din profitul de anul trecut va fitrecut` \n rezerve. Fondurile INGsolicitaser` dividende de 28,9 mil. lei, darpropunerea lor a fost respins` de ac]ionarulmajoritar.

Valoarea dividendului brut pe ac]iuneeste de 0,048 lei [i reprezint` 6% din pre]ulde pe burs` al ac]iunilor, de 0,8 lei. Data de\nregistrare este 15 mai, iar dividendele vorfi distribuite \ncepånd cu data de 27 mai(prin virament bancar) [i \ncepånd cu 17iunie (pl`]ile \n numerar).

Mai mul]i ac]ionari minoritari ai produc`torului de medicamente Zentiva Bucure[ti (SCD), controlat de grupul francezSanofi, au cerut explica]ii conducerii companiei privind creditele acordate de companie ac]ionarului majoritar, ladobånzi sub cele de pe pia]`, [i privind celelalte contracte pe care societatea le are cu firme din grup.

Minoritarii Zentiva sunt furio[i: De ce credita]i compania-mam` [i nu ne da]i nou` dividende mai mari?

PUBLICITATE

67%este cå[tigul total pe care ac]ionariiZentiva l-au ob]inut din septembrie

2009, cånd Sanofi a preluat controlulcompaniei, pån` \n prezent din

cre[terea pre]ului ac]iunilor[i din dividende.

Marjele au sc`zut \n ultimii doi ani Dividendele au rotunjitcå[tigurile ac]ionarilorEvolu]ia ac]iunilor Zentiva Bucure[ti de cånd a fostpreluat` de Sanofi (SCD, lei)

Evolu]ia rezultatelor financiare ale Zentiva Bucure[ti (SCD)

Dividendeledistribuite decompanie \n ultimiitrei ani

Dividend brut

(lei/ac]iune)

2010 0,2998

2011 0,0812

2012 0,0480

Total 0,4290

Ac]ionarii Transgaz auaprobat \n AGAdistribuirea unui dividendbrut de 21,29 lei/ac]iune.La pre]ul de ieri, de 192,2lei, randamentuldividendului este de 11%.Dividendele vor fi pl`tite\ncepånd cu 28 iunie.

Fondul Proprietatea a r`scump`rat ac]iuni de 16,5 milioane de lei

Fondul Proprietatea (FP) a r`scump`rat un pachet de 24,98milioane de ac]iuni pe care a pl`tit 16,5 milioane de lei \ncadrul celui mai mare program de r`scump`r`ri derulat de ocompanie listat` prin care fondul \[i propune s` cumperepån` la 8% din ac]iunile proprii. Potrivit raport`rilor f`cutede fond, \n intervalul cuprins \ntre 12 aprilie [i 26 aprilie,r`scump`r`rile au vizat un pachet de 24,98 milioane deac]iuni reprezentånd 0,17% din capital [i s-au derulat prinintermediul firmei de brokeraj Wood & Co. din Cehia. |nacest interval pre]ul ac]iunii FP s-a depreciat cu 1,5%, pån`la o valoare de 0,66 lei. Scopul programului de r`scump`r`ricare se va \ntinde pe urm`toarele 18 luni este cre[tereapre]ului ac]iunilor [i reducerea discountului la care setranzac]ioneaz` ac]iunile FP pe burs` \n compara]ie cuvaloarea activelor nete. |n prezent discountul detranzac]ionare este de 43%, la o valoare a activelor nete de1,1568 lei/ac]iune. Roxana Pricop

Rompetrol Well Services pl`te[te dividende de 8 milioane de lei

Ac]ionarii Rompetrol Well Services (PTR), divizia de serviciipetroliere la sond` a grupului Rompetrol, au aprobatdistribuirea de dividende \n valoare cumulat` de 8 mil. lei(1,8 mil. euro), suma reprezentånd aproape o treime dinprofitul consemnat \n 2012. Compania va acorda un dividendbrut de 0,029 lei/ac]iune, similar celui de anul trecut. Laultimul pre] din pia]` de 0,3544 lei/ac]iune, randamentuladus de dividend este de 8%. Compania estimeaz` pentruacest an un profit net \n sc`dere cu 25%, la 16,5 mil. lei (3,8mil. euro), [i venituri de 97,2 mil. lei (22,5 mil. euro), cu6,3% sub cele consemnate anul trecut. Compania a\nregistrat anul trecut venituri de 103,7 mil. lei (23,3 mil.euro) [i un profit net de 22 mil. lei (5,1 mil. euro).Grupul Rompetrol, de]inut de compania de statKazMunaiGaz din Kazahstan, are 71,74% dinac]iunile RompetrolWell Services. |n ac]ionariatul companieimai sunt fondul de investi]ii KJK Fund SICAV-SIF, \nregistrat\n Luxemburg, cu 5,77% din ac]iuni. {tefan Musgociu

Afacerile Farmaceutica Remedia Deva au crescut cu 15% \n T1

Distribuitorul de medicamente Farmaceutica Remedia Deva(RMAH) a \nregistrat \n primul trimestru o cifr` de afaceri de62 mil. lei, \n cre[tere cu circa 15% fa]` de perioada similar`a anului trecut, [i un profit net de 1,3 mil. lei, cu 41% maimic. Distribuitorul de medicamente estimeaz` c` va ob]ine \nacest an un profit net de 4,28 mil. lei (970.000 euro), \nsc`dere cu 23% fa]` de valoarea raportat` pentru 2012.Potrivit bugetului pentru investi]ii, Farmaceutica Remediavrea s` aloce \n acest an 1,12 mil. lei pentru achizi]ia a cincifarmacii \n mediul urban [i 270.000 de lei pentru patrufarmacii \n mediul rural, tranzac]ii preconizate pentrutrimestrul al doilea [i al treilea. |n prezent, FarmaceuticaRemedia de]ine o re]ea de 72 de farmacii [i centre logistice.Potrivit celor mai recente raport`ri, pre[edintele consiliului deadministra]ie Valentin Norbert }`ru[ are 66,06% dinac]iunile companiei. Ana Maria Petcana

Artego \mprumut` 10 mil. lei pentru capital de lucruAc]ionarii Artego au aprobat \n adunarea care a avut locrecent contractarea unei linii de credit de 10 mil. lei pentrucapital de lucru. Decizia a fost luat` luni de ac]ionari \n AGA,potrivit unui comunicat transmis, mar]i, de Artego Bursei deValori Bucure[ti (BVB). Ac]ionarii au aprobat, totodat`,prelungirea a dou` linii de credit \n valoare cumulat` de 16,7mil. lei contractate \n 2006 [i 2007 de la UniCredit }iriacBank. Artego a avut anul trecut un profit de 11,7 mil. lei (2,6mil. euro), de 2,7 ori mai mare fa]` de cå[tigul din anulanterior, iar veniturile au sc`zut u[or, de la 220,5 mil. lei la219,4 mil. lei. Pentru acest an, conducerea companieiestimeaz` un profit de 2 mil. lei (460.000 de euro), deaproape [ase ori sub cå[tigul de anul trecut. |n acela[i timp,veniturile sunt anticipate s` scad` cu 18%, la 180 mil. lei(41,1 mil. euro). {tefan Musgociu

Ropharma Bra[ov [i-a bugetat afaceri cu 7,5% mai mari

Compania farmaceutic` Ropharma Bra[ov (RPH),controlat` de omul de afaceri Mihai Miron, [i-a propuspentru acest an o cre[tere cu 7,5% a cifrei de afaceri, la445 mil. lei, [i un profit net de 10 mil. lei. Compania [i-abugetat investi]ii de 10 mil. lei (2,3 mil. euro) \n extindereafarmaciilor [i dezvoltarea produc]iei de suplimente.Ac]ionarii companiei au decis repartizarea profitului pentrudezvoltare, f`r` acordare de dividende. Ropharma a\ncheiat anul 2012 cu o cifr` de afaceri de 413,4 mil. lei(94 mil. euro), cu 7,22% mai mult fa]` de valoarea\nregistrat` \n anul anterior, [i o profitabilitate de 2,5%.Ana Maria Petcana

Altur Slatina [i-a bugetat profit la jum`tateProduc`torul de piese de schimb pentru autovehicule [imotoare Altur Slatina (ALT) anticipeaz` pentru acest an unprofit de 2,86 mil. lei pentru acest an, \n sc`dere cu 47%fa]` de cå[tigul ob]inut \n anul precedent, de 5,4 mil. lei.Potrivit bugetului de venituri [i cheltuieli aprobat luni deac]ionari, firma [i-a planificat investi]ii \n sum` de 7,25mil. lei pentru 2013. Veniturile totale ar urma s` scad` cu2,8%, la 119,2 mil. lei, iar cheltuielile ar putea s` sereduc` cu 0,8%, la 116,4 mil. lei. Altur a consemnat anultrecut venituri de 122,75 mil. lei (27,5 mil. euro) [icheltuieli de 117,34 mil. lei (26,3 mil. euro). Omul deafaceri C`t`lin Chelu de]ine indirect, prin firmele MecanicaRotes (METY) [i Celule Electrice (CLEL), aproape 43% dintitluri. |n ac]ionariatul Altur se mai reg`sesc SIF Oltenia, cuun pachet de 8,66% din ac]iuni, [i fondul de investi]iiEastern Eagle Fund, cu 9,61% din titluri. Compania are ocapitalizare de 27,4 mil. lei (6,3 mil. euro). Monica Jug`naru

{tiri ZF

FOTO: Silviu Matei

FOTO: Mediafax Foto

SURSA: BVB

Page 5: n timp ce persoanele fizice a[teapt` demararea noului ...storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/781/10376/10827801/1/zf-01mai2013.pdf · Dou` fonduri de investi]ii au cerut explica]ii

ADRIAN COJOCAR

INVESTITORII de la bursa din Bucu -re[ti a[teapt` de mai bine de un an [i ju -m` tate ca ac]iunile produc`torului deulei Argus Constan]a (UARG) s` re -vin` la tranzac]ionare, timp \n care \ntreprin cipalii ac]ionari ai societ`]ii, SIFOltenia [i grupul de firme controlate deC`t`lin Chelu, a avut loc un r`zboi \ntoat` regula pentru controlul societ`]ii.

|n luna septembrie din 2011 C`t`linChelu a preluat cu for]a conducereacom paniei [i a blocat accesul adminis tra -

to rilor legali \n sediul companiei. Aces -tora din urm` le-a trebuit 10 luni pen trua reu[i s` preia gestiunea Argus dup`mai multe episoade tensionante pe tre -cute la sediul societ`]ii, unde mai mul]ioameni ai lui Chelu p`zeau intrarea.

Ulterior SIF Oltenia a reu[it s`monopolizeze consiliul de adminis tra -]ie al Argus [i a numit o nou` con du ce -re executiv` \n iulie anul trecut, \ns`de[i a trecut aproape un an de la in sta -larea noii conduceri, titlurile Ar gussunt \n continuare blocate de la tranzac -]ion are de c`tre o ordonan]` a CNVM.

„Ordonan]a CNVM din anul 2012so licita ca administratorii Argus s` \n -toc measc` un raport cu privire la situa -]ia societ`]ii. Probabil c` ac]iunileArgus vor fi introduse la tranzac]ionaredup` ce Comisia verific` raportul pecare-l vom publica ast`zi (ieri - n. red.)cu pri vire la situa]ia companiei, \ns`p`re rea mea este c` CNVM ar trebui s`blo che ze de la tranzac]ionare pachetelede ac ]iuni de]inute de grupul lui C`t`linChelu pentru c` se sustrage de la deru -la rea ofertei obligatorii de preluare printrans ferul pachetelor de ac]iuni de la oper soan` la alta, dar care apar]in ace -luia[i grup“, a declarat Anina Radu,unul dintre administratorii Argus Con -stan]a [i vicepre[edinte al SIF Oltenia.

Ea a precizat c` ac]iunile produ c` -to rului de ulei au continuat s` fie sus -pen date de la tranzac]ionare [i dup` cecon ducerea de drept a preluat manage -men tul societ`]ii pentru c` aceasta a r` -mas \n urm` cu foarte multe formalit`]ide \ntocmire a rapoartelor pe fondulluptei cu grupul lui C`t`lin Chelu.

Lupsa continu` \n instan]` undeArgus este \nc` implicat` \n circa 54 depro cese deschise pe rol atåt de SIFOlte nia, cåt [i de firme apar]inånd luiC`t`lin Chelu.

„CNVM a constatat c` situa]iilefinan ciare pe anul 2011 erau aprobate\ntr-o adunare general` care a fost anu -

lat`. |n adunarea general` care a avutloc luni au fost aprobate situa]iile finan -cia re auditate pe anul 2011 [i situa]iile fi -nan ciare consolidate pe 2012. Ast`zi(ieri) o s` fie publicat [i ra por tul curental consiliului de ad mi nis tra]ie cerut deCNVM“, a spus Anina Radu.

Dac` ac]iunile Argus ar putea s` re -in tre \n curånd la tranzac]ionare, situa -]ia companiei este \nc` complicat` [i nua revenit la normal. Adminis tra toriiArgus sus]in c` b`ncile sunt \n con ti -nuare reticente \n a acorda finan]arecompaniei din cauz` c` firmele dingrupul Chelu de]in cel mai mare pachetde ac]iuni la Argus, respectiv de 43,39%din titluri, mai ales dup` episodul deanul trecut \n care firmele lui Chelu auscos din companie circa 3 mil. euro printran zac]ii considerate de actuala condu -cere drept frauduloase. |n contul aces -

tor tranzac]ii Argus a constituit anul tre -cut un provizion \n valoare de 11,86 mil.lei (2,7 mil. euro) care a afectat puternicrezultatele companiei pe 2012. Astfelso cietatea a \ncheiat anul trecut cu opier dere de 20,9 mil. lei (4,7 mil. euro) [iafaceri \n sc`dere cu 36,5%, de 146,5mil. lei (33,3 mil. euro).

Lipsa finan]`rii afecteaz` puternicactivitatea produc`torului de ulei, carenu dispune de sursele necesare pentru aachizi]iona \ntregul necesar de semin]ede floarea-soarelui pentru a func]iona lacapacitate. Pån` \n prezent numai Ban -ca Transilvania a decis s` reia finan ]a reac`tre companie, care a acordat Ar guscredite noi \n valoare de 20 mil. lei.

Pe lång` aceste probleme, dup`pre luarea controlului \n vara anului tre -cut, conducerea Argus s-a confruntat [icu majorarea pre]ului la floarea-soa -relui, care a crescut cu 30% fa]` de re -colta anului 2011, \n timp ce pre]urile laulei au \nregistrat sc`deri „dramatice“\n noiembrie [i decembrie cu impactasupra profitabilit`]ii companiei, searat` \n raportul anual al societ`]ii.

Pentru acest an conducerea Argus[i-a bugetat o cifr` de afaceri \n cre[terecu 5%, de circa 156 mil. lei (35 mil. euro)[i se a[teapt` s` revin` pe profit, cu uncå[tig brut de circa 730.000 de lei(166.000 de euro).

Citi]i continuarea pe www.zf.ro

Ac]iunile Argus Constan]a stau suspendate de la tranzac]ionare de un an[i jum`tate. Cånd reintr` pe burs`?

Cemacon \mprumut` 1,5 mil. euro de la ac]ionari

ROXANA PRICOP

Luni, 29 aprilie, conducereaASF \n frunte cu DanRadu Ru[anu s-a \ntålnit \nprima sa [edin]` la sediulComisiei de Supraveghere

a Asigu r`rilor (CSA) pentru a discutadespre cum va arat` organigrama noiiinstitu]ii res ponsabile de supraveghereaa trei pie]e financiare cu o valoare decirca 30 mld. euro. Discu]iile au atins [isu biecte precum salariile [i be ne ficiilece lor 17 mem bri din con du ce re, cå]icon silieri vor avea cei cinci mem bri exe -cu tivi [i ce se diu cen tral va avea ASF,po tri vit unor surse apro pia te situa]iei.

Conduc`torii au \n -toc mit o prim` schi]` aorga ni gramei ASF, in sti -tu]ie care a preluat atri -bu ]i ile Comisiei Na ]io -nale a Va lorilor Mo bi lia -re, ale Co misiei de PensiiPri va te [i ale Comisiei deSupraveghere a Asi gu -r`rilor [i un total de 500de angaja]i.

Potrivit schi]ei de or -ga nigram` dis cutate luni, ASF va aveao direc]ie de supraveghere pentrufiecare pia]` \n parte (pia]a de capital,pensii private [i asi gur`ri) [i cåte odirec]ie de regle men tare pentrufiecare parte \n pia]`, model ce nuaduce mari mo dific`ri fa]` de sis te mulanterior for mat din trei comisii pen trufiecare pia]` \n parte. Acestea vor fi \nsubor di nea ce lor trei vicepre [e din]iexecutivi (Mir cea Ursache pe pi a]a decapital, Ioan Giurescu pentru fon duri

de pensii pri vate [i Daniel Tudorpentru asigur`ri).

Noutatea este c` direc]ia de controlva fi comun` pentru cele trei pie]e [i seva afla \n directa coordonare a pre[e -din telui, \n condi]iile \n care cei treivice pre[edin]i executivi sunt resp on sa -bili de direc]iile de specialitate pentrupie]ele de care sunt responsabili. Deexemplu, Mircea Ursache, vice pre [e -dintele responsabil de pia]a de ca pi tal,va coordona direc]iile de supra ve ghere[i de reglementare pe pia]a de capital.

O alt` noutate sunt direc]iile deasis ten]` juridic`, de IT [i de rela]ii in -ter na]ionale din fostele co misii care vorfi integrate \n cåte o singur` direc]ie.

Conducerea a maidecis ca un grup de lucruformat din di rect ori dinfostele co misii s` elabo re -ze Re gu lamentul de Or -ga ni zare [i Func]io na re alASF, documentul-che iecare va stabili atri bu ]iile[i obliga]iile fie c` rei di -rec ]ii de spe cia li ta te \npar te. |ntoc mirea a ces tuiregu lament ar pu tea dura

[i dou` luni, inter val \n care nu se [tie cuexactitate cine [i cum va lua deciziile.

|n legea de \nfiin]are scrie c`Consiliul ASF ia deciziile cu un cvorumde cel pu]in nou` membri [i cu o ma -joritate de dou` treimi din cei prezen]i.|ns` nu toate problemele sunt menites` intre \n [edin]a Consiliului ASF,unele sunt de competen]a direc to rilor,altele de competen]a vicepre[edin]ilor.

Mesajul transmis de conducereaASF cåtre cei 500 de angaja]i ai fostelor

comisii este c` activitatea va continuape vechile structuri pån` la apari]ia noiiorganigrame. Pentru companiile de pepia]a de capital, asigur`ri [i pensii pri va -te, conducerea ASF nu a trimis publicpån` acum niciun fel de clarific`ri.

Un alt subiect discutat \n [edin]a deluni care a stårnit nemul]umiri \n råndulmembrilor conducerii chiar din prima zide func]ionare a ASF sunt beneficiile.Cei cinci membri executivi (Dan RaduRu[anu - pre[edinte, Daniel D`ianu -prim-vicepre[edinte, Mircea Ursache,Ion Giurescu [i Daniel Tudor – vicepre -[e din]i) au dreptul la consilieri, la ca -

binete, ma[ini [i [ofer personal \n timpce restul de 12 membri neexecutivi nuau dreptul la aceste beneficii. Potrivitunor surse apropiate situa]iei, mem briineexecutivi au sus]inut \n [e din ]` c`prin interzicerea acestor beneficii le-arfi \ngr`dit accesul la informa]ii [i c`„vor fi nevoi]i s` nevoi]i s` mearg` labibliotec` s` se documenteze \nainte deo [edin]` a Consiliul pentru c` nu suntajuta]i de un consilier“.

Pe de alt` parte, pre[edintele DanRadu Ru[anu ar urma s` aib` [apte con -si lieri, printre care ar fi [i Carmen Ne -goi]`, fostul pre[edinte al CNVM. Prim-

vice pre[edintele Daniel D`ianu ar urmas` aib` cinci consilieri, iar vicepre[edin]iicåte patru consilieri. La un calcul simplu,ar rezulta c` cei cinci conduc`toriexecutivi ar fi sf`tui]i de 24 de consilieri.

Mai mult, membrii neexecutivi nuau drept la salariu lunar, ci vor fi pl`ti]i\n baza unei remunera]ii de [edin]`. Cutoate acestea, cei 12 membri neexecu -tivi pot bloca luarea de decizii dac` esteluat \n calcul faptul c` este necesar uncvorum de cel pu]in jum`tate plus unudin membri pentru ca [edin]eleConsiliului ASF s` poat` avea loc.

[email protected]

Cum va func]iona ASF: controlul va fi \nsubordinea pre[edintelui, reglementarea [isupravegherea fiec`rei pie]e - la vicepre[edin]i

Fr`]il` „a c`zut la pace“ cu Fercal`, revenindla conducerea Comcm Constan]a

ADRIAN COJOCAR

FOSTUL arbitru de fotbal ConstantinFr`]il`, care a ajuns \n ultimii ani unuldintre cei mai mari investitori locali de peburs`, a fost ales \n adunarea gene ra l` de lafirma de construc]ii Comcm Con stan]a(COMC), care a avut loc re cent, \n func]iade pre[edinte al com pa niei cu una nimitatede voturi, \n con di]iile \n care Comcm estecon trolat` de SIF Transilvania \n propor]iede 56,7%. Fr` ]il` de]ine 41,5% dincompanie.

|n schimb, Constantin Fr`]il` arenun]at la o ini]iativ` anun]at` \n martieprivind introducerea votului cumulativ \nadunarea ge neral` de la SIF Tran sil -vania, ce ea ce a facilitat victoria catego ri -c` a lui Mihai Fercal` \n alege ri le dinaprilie. Mihai Fercal`, care con duce de20 de ani SIF Transilvania, a fost reales\n func ]ia de pre[edinte, iar majoritateacolabo ra torilor s`i din vechiul CA al SIFTransilvania au primit noi mandate depatru ani. Fr`]il` a ob]inut la råndul s`uun loc \n CA al SIF Transilvania, undede]ine 5% din ac]iuni.

|n schimb, Franklin Templeton, carede]ine 5% din SIF Transilvania [i celelaltefonduri importante de investi]ii nu au

reu[it s`-[i numeasc` niciun reprezentant\n consiliul de administra]ie al societ`]iide investi]ii financiare.

Marii ac]ionari ai SIF-urilor au pre -ferat pån` acum s` fac` alian]e pentru a

cå[tiga consiliile de adminis tra ]ie, de -oarece prezen]a redus` la AGA,determinat` de pachetele mari de]inutede ac]ionari inactivi, face posibil ca ungrup de ac]ionari care de]in un pachetsemnificativ de ac]iuni de 10-20% dintr-un SIF s` cå[tige controlul.

Fr`]il` era de mai mul]i ani \n r`z boideschis cu pre[edintele Mihai Fer cal` [icu restul conducerii. SIF Tran silvania acerut \n mai multe rånduri \n ultimii anitragerea la r`spundere a lui ConstantinFr`]il` \n cadrul adun`rilor generale dela Comcm Constan]a [i Scut Constan]a,iar fostul arbitru de fotbal nu s-a l`satmai prejos [i a cerut la råndul s`utragerea la r`spundere a unorreprezentan]i ai SIF Transilvania dincadrul celor dou` companii, miza fiindcontrolul celor dou` societ`]i. R`zboiuldintre SIF Transil vania [i Fr`]il` a ajuns[i \n instan]`, unde cele dou` p`r]i audeschise mai multe procese prin care au\ncercat s`-[i dispute controlul la Comcm[i Scut.

Comcm Constan]a a avut anul trecutafaceri de 20,3 mil. lei [i un profit net de2,87 mil. lei. Compania are o capitalizarede 48 mil. lei.

[email protected]

SURS

A: B

VB

FOTO: Mediafax Foto

DAN RADURU{ANU esteresponsabilpeste o mega-structur` desupravegherecu 500 deangaja]i pecare trebuie s`o eficientizezepentru acå[tiga\ncredereapie]elor

PUBLICITATE

puncte de vedere

Criza financiar` a revelatinsuficien]a modelelor cu care au

operat b`nci centrale \n Europa, \nlume. S-a dovedit ca urm`rireastabilit`]ii pre]urilor nu garanteaz`stabilitatea financiar`, nu previneriscuri sistemice.

Integrarea pie]elor financiare acomplicat exercitarea func]iei dereglementare [i supraveghere, fiind totmai clar c` o viziune unitar` estenecesar`. O serie de aspecte privindcauzele e[ecului R&S am c`utat s` ar`t\n articolul „Integrat`, sau nu,Reglementarea/Supravegherea a e[uat.De ce?“ din 29 aprilie. Teza principal`a fost c` con]inutul R&S este esen]ial,\n cele din urm`. {i a[ mai ad`uga oobserva]ie de principiu:c` supraveghereamacropruden]ial` nupoate fi abandonat` deo banc` central`.

Teza dlui DoruLion`chescu dinarticolul publicat \n ZF,pe 30 aprilie 2013, esteseduc`toare pentruabordarea integratoare,holistic`. {i exist` untemei \n realitate dinacest punct de vedere,\ntrucåt exist` oevolu]ie de integrare aactivit`]ii de R&S \n Europa. Dartrebuie s` facem distinc]ie \ntresupravegherea conduitei b`ncilor [i ceacare prive[te aspecte macropruden]iale,legate de riscuri sistemice. Este drept c`Bafin \n Germania se ocup` [i de b`nci,dar Bundesbank (ca banc` central`) areatribu]ii clare de urm`rire a activit`]iib`ncilor. Poate exist` o suprapunere deatribu]ii, dar eu cred c` este nefiresc ca obanc` central` s` ia decizii privindpolitica monetar` f`cånd abstrac]ie destabilitatea financiar`.

Exist` un punct de vedere caresus]ine separarea celor dou` func]ii: ceade politic` monetar` [i cea destabilitate financiar`. Unii v`d \naceast` separare eliminarea uneidileme \n politica economic`, [i anumeca politica monetar` s` fie subjugat` deconsiderente de asistare financiar` aunor b`nci aflate \n dificultate. Este oversiune a interpret`rii dominantei

fiscale asupra politicii monetare. Pe de alt` parte, se poate gåndi c`

aceast` separare poate opera, de facto,\n realitate? C` deciziile ar fi luate f`r`a fi judecate efecte ale politiciimonetare asupra ansambluluisistemului bancar? Consiliul Europeanpentru Riscuri Sistemice al UE(ESRB) aduce \mpreun` autorit`]ile desupraveghere de pe toate pie]ele.

{i \n Romånia exist` Comitetulpentru Stabilitate Financiar`, cu un rolanalog. Separarea formal` aprerogativelor nu poate evita luareaunor decizii care s` examinezeimplica]iile unei decizii de politic`monetar` asupra sistemului bancar,asupra sistemului financiar. De aceea,

cred c` nu este \n]eleptca b`ncile centrale s`se ocupe numai destabilitatea pre]urilor,mai ales \n luminalec]iilor crizeifinanciare. Vedem c`[i regimul de ]intire ainfla]iei este pus \ndiscu]ie, \n acestcontext.

Chiar dac`, depild`, \n Romånia,ASF ar fi primitatribu]ii dereglementare [i

supraveghere bancar`, marea problem`a supravegherii macropruden]iale ar fir`mas la BNR. Nici Comitetul pentruStabilitate Financiar` nu ar fi putea fiun dispozitiv adecvat, care s` exonerezeBNR de sarcini macropruden]iale. S`ne imagin`m c` ASF (cu prerogative [ipentru pia]a bancar`) s-ar fi n`scut la\nceputul lui 2013 [i Romånia ar fi fostprins` \n våltoarea crizei cipriote cu„nesiguran]e“ organiza]ionale, decomunicare, de luare a deciziilor.

Chiar dac` ASF ar fi preluat aspectede conduit` pe pia]a bancar`, mareaproblem` a supravegheriimacropruden]iale ar fi trebuit s` r`mån`la BNR. {i a[a ar fi fost bine. Altminteri,ne-am fi jucat cu focul \ntr-o perioad`cånd criza este \nc` \n toi \n zona euro.

Daniel D`ianu este profesor deeconomie [i fost ministru de finan]e,

iar de s`pt`måna trecut` este prim-vicepre[edinte al ASF

Supravegherea pruden]ial`nu trebuie abandonat` de obanc` central`

DE DANIEL D~IANU, PRIM-VICEPRE{EDINTE AL ASF

5www.zf.ro/BURSE-FONDURI MUTUALEZIARUL FINANCIAR l M i e r c u r i , 1 m a i 2 0 1 3

tel: 0318.256.266 e-mail: [email protected]

este valoarea celor treipie]e, de capital, asigur`ri[i pensii private, aflate \nmonitorizarea ASF.

30 mld. €

PUBLICITATE PUBLICITATE

Conducerea Autorit`]ii de Supraveghere Financiar` (ASF) a pus pe hårtie primele schi]e despre cum vaar`ta noua institu]ie, propunånd, \n ceea ce prive[te cele trei pie]e financiare, ca acestea s` aib` direc]iidistincte de reglementare [i supraveghere \n timp ce direc]ia de control s` fie sub directa coordonare apre[edintelui. Ar mai putea dura dou` luni pån` va fi clarificat cine [i cum ia deciziile.

ADRIAN COJOCAR

AC}IONARII produc`torului deblocuri ceramice Cemacon (CEON),care de]ine o fabric` la Zal`u, au apro -bat \n adunarea general` care a avut locrecent contractarea de principiu a unorcredite \n valoare de 1,5 mil. euro de laprincipalii ac]ionari ai societ`]ii,respectiv fondul deinvesti]ii finlandez KJKFund II, Andrei Cionca,fonda torul Casei de In sol -ven ]` Transilvania [i Bro -ker Cluj. Ace[tia de]in \m -preun` circa 61,2% din ac -]iu nile Cemacon. Cre di te lear urma s` fie acordate lado bånda medie interban -car` (Euribor) cu scaden]`la o lun`. Hot`rårea vine \n contextul \ncare compania are nevoie de resursesupli men tare urgente pentru a sus]inedez voltarea afacerilor, \n contextul \ncare [i-a bugetat pentru acest an vånz`ricu 44% mai mari, de 50,1 mil. lei.

Firma este practic \n imposibi lita teade a atrage credite noi de la b`nci din

cauza unui \mprumut luat de la BCR \n2007 \n valoare de 28 mil. euro pe carecompania are dificult`]i s`-l restituie [idin cauza c`ruia a raportat \n ultimii anipierderi. |n 2012 dobån zile [i reevalua reacreditului la cursul de schimb al le ului auf`cut ca produc`torul Cemacon s` \n che -ie anul cu o pierdere record, de 17,5 mil.lei, iar pentru acest an estimeaz` de ase -

menea un rezultat ne ga -tiv de 14,8 mil. lei \n ciu -da majo r`rii afacerilor.

Cemacon se afl` demai bine de un an \n ne -gocieri cu repre zentan]iiBCR \n vederea re -struc tur`rii creditului,fiind luat` \n calcul [iposibilitatea ca ban ca s`intre \n ac]ionariatul

com paniei, \ns` pån` \n prezent nu s-aajuns la o \n]elegere.

Ac]ionarii au mai decis s`-l nu meas -c` \n func]ia de pre[edinte pe TiberiuStra tan, reprezentant al SIF Muntenia,\n timp ce fiecare ac]ionar important [i-anumit cåte un membru.

[email protected]

La 16 septembrie 2011,

cånd a fost suspendat`

de la tranzac]ionare,

Argus avea o capitalizare

de 143,5 mil. lei.

Chiar dac` ASF ar fipreluat aspecte deconduit` pe pia]abancar ,̀ problemasupravegheriimacropruden]iale ar fitrebuit s` r`mån` la BNR.

CONSTANTIN FR~}IL~ a fost alespre[edinte al Comcm Constan]a dup` ce aintrat \n consiliul SIF3

FOTO: Silviu Matei

S-AU DETERIORAT PUTERNIC

39,6

30,9 37

,8

58,1

32,9

51,7 54

,5

33,1 35,5

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 BVC 2013Cifr` de afaceri (mil. euro) Rezultat net (mil. euro)

-2,1 3,1

1,5 5,

4

-1,3

3,4

1,5

-4,7

0,2

Evolu]ia principalilor indicatori ai Argus Constan]a

erau datoriile totale aleCemacon la finalul lui2012.

31 mil. €

Page 6: n timp ce persoanele fizice a[teapt` demararea noului ...storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/781/10376/10827801/1/zf-01mai2013.pdf · Dou` fonduri de investi]ii au cerut explica]ii

R~ZVAN VOICAN

Acordul include [i segmentulde tip private banking, iar ce-le dou` p`r]i au agreat [itransferul angaja]ilor RBSRomånia care lucrau pe zo-

na de retail [i private banking. Tranzac]iaa[teapt` acum aprobarea BNR [i a Consi -liului Concuren]ei, [eful UniCredit, R`svanRadu, estimånd c` ar trebui s` se \nchid`pån` la \nceputul lunii august, \n func]ie deob]inerea aprob`rilor legale.

„To]i clien]ii RBS vor fi prelua]i de noi\n exact acelea[i condi]ii contractuale [i nuavem emo]ii \n privin]a transferului clien -]ilor cu depozite [i al celor de private ban-king pentru c` [i brandul nostru este puter-nic [i putem oferi cel pu]in un standard deservicii similar“, a precizat R`svan Radu,CEO al UniCredit }iriac Bank [i countrychairman al grupului UniCredit \n Romånia.

{i Henk Paardekooper, pre[edinteleRBS Romånia, spune c` reputa]ia UniCre -dit face ca transferul s` fie o solu]ie atractiv`pentru clien]i, iar banca sa va urma strategiade concentrare pe serviciile pentru persoanejuridice.

Practic, italienii preiau circa 80.000 declien]i de retail standard, la care se adaug`2.200 de la divizia Royal Preferred Banking,ceea ce va aduce o cre[tere important` aportofoliului de private banking alUniCredit.

Preluarea retailului RBS reprezint` pri-ma achizi]ie de portofoliu realizat` deUniCredit }iriac Bank de la \nfiin]area b`n -cii \n urm` cu aproape [ase ani prin fuziuneadintre HVB }iriac [i UniCredit Romånia.

„Tranzac]ia vine \n contextul planuluide dezvoltare gåndit pe perioada 2011 –2015 prin care ne-am propus s` cre[tem peretail pentru a deveni un juc`tor important [ipe aceast` pia]`, a[a cum suntem deja pecorporate. Am \nceput prin deschiderea apeste 100 de sucursale, apoi criza ne-a for]at

s` ne oprim pentru c` durata de recuperarea investi]iei devenise prea mare. Cum pia]anu a mai oferit resurse de cre[tere organic`pe retail, a ap`rut ca op]iune cre[terea prinachizi]ii de portofolii. Cred c` \n acest mo-ment este cea mai facil` [i mai targetat` so-lu]ie de cre[tere“, explic` R`svan Radu.

Henk Paardekooper afirm` c` portofo-liul de retail a atras un interes „considera-bil“, f`r` a preciza num`rul poten]ialilor in-vestitori cu care a avut discu]ii. „Interesul\nregistrat demonstreaz` standardul ridicat

de calitate al businessului nostru de retail [isuntem multumi]i c` am ajuns la un acord cuUniCredit pentru c` astfel clien]ii no[tri vorbeneficia mai departe de o ofert` foartebun`, iar UniCredit va putea dezvolta \ncon tinuare rela]iile construite de noi \natå]ia ani.“

R`svan Radu men]ioneaz` c` UniCre -dit nu a beneficiat de o clauz` de exclusivita-te \n negocierile cu RBS, britanicii avånd po-sibilitatea s` cånt`reasc` mai multe op]iuni\n paralel.

Discu]iile dintre cele dou` p`r]i s-au\ntins pe parcursul a circa opt luni, pentru ca\n ultimele s`pt`måni s` se lucreze practic zi[i noapte pentru acoperirea tuturor detalii-lor specifice unei tranzac]ii complexe, cupreluare de active, pasive, clien]i [i angaja]i.

Paardekooper spune c`, a[a cum se \n -tåmpl` mai totdeauna, au existat aspecte ca-re au impus negocieri intense cu UniCre dit,\ns` ceea ce conteaz` este acordul final. „|n -c` de cånd am anun]at c` vom explora op]i -uni de a ie[i din retail, am spus c` nu ne vomgr`bi [i vom c`uta cea mai bun` solu]ie pen-tru toate p`r]ile implicate – clien]i, angaja]i [iac]ionar. Este exact ceea ce am [i f`cut“,afirm` [eful RBS. S-a \mplinit un an de cåndRBS a anun]at oficial c` renun]` la pia]a lo-cal` de retail [i se concentreaz` pe corporate.

Paardekooper precizeaz` c` apropiatatransformare a RBS Romånia \n sucursal`nu va afecta calitatea serviciilor [i pozi]iacompetitiv` a britanicilor pe pia]a de corpo-rate banking, ci dimpotriv`. „Clien]ii no[trivor avea de cå[tigat de pe urma trans-form`rii \n sucursal` pentru c` le vom oferiun acces mai larg la RBS Group.“

Citi]i continuarea pe www.zfcorporate.ro

Italienii de la UniCredit preiau tot portofoliulde retail al RBS dup` opt luni de discu]ii

Ce se \ntåmpl` cu Bank of Cyprusdup` transferul depozitelor la Marfin

CIPRIAN BOTEA

SUCURSALA de la Bucure[ti a Bank of Cyprus\[i reia de la zero opera]iunile de retail dup` trans-ferul depozitelor [i creditelor acordate persoane-lor fizice [i firmelor mici [i mijlocii, toat` paleta deproduse adresate acestei categoriide clientel` fiind men]inut` \nportofoliul b`ncii.

„Banca \[i p`streaz` \n conti-nuare tot portofoliul de produsede retail [i va putea atrage clien]inoi. Men]inem \n ofert` [i produ-sele de economsire“, au declaratpentru ZF reprezentan]ii b`ncii.

Bank of Cyprus a transferat lasfår[itul s`pt`månii trecute depo-zite de 77 mil. euro c`tre MarfinBank, un juc`tor de talie redus` cuac]ionariat cipriot, acestea fiindacoperite cu credite de retail [i lichidit`]i de 82 mil.euro. Clien]ii au fost transfera]i la Marfin dup` cebanca a fost \nchis` aproape o lun`, perioad` \ncare banii au fost bloca]i \n conturile de depozit.

Sucursala Bank of Cyprus [i-a suspendat tem-porar activitatea la \nceputul lunii aprilie \n vede-rea g`sirii unui cump`r`tor, pe fondul unor retra-geri masive din depozite declan[ate de criza ban-car` din Cipru. Solu]ia Marfin a venit dup` ce ne-gocierile pentru vånzarea \n integralitate a b`ncii

au e[uat. Banca a r`mas totu[i cu un portofoliuconsistent de credite corporate, finan]ate din liniide credit de la banca-mam`, precum [i cu o partedin depozite – acelea puse de clien]i drept garan]ie\n contul creditelor acordate.

Bank of Cyprus avea un portofoliu de creditecorporate de circa o jum`tate de mi-liard de euro la sfår[itul lunii sep -tembrie 2012, potrivit ultimelor datedisponibile. Cifrele publicate du p`primele nou` luni din 2012 indicau oexpunere foarte mare pe imo biliare[i turism. Astfel, soldul cre diteloracordate \n imobiliare ajun gea la225 mil. euro, adic` 40% din total.Ciprio]ii au \nchis toat` re ]eaua, cuexcep]ia sucursalei de pe CaleaDoroban]ilor, dup` ce au trans feratodat` cu portofoliul de de pozite [icirca 60 de angaja]i la Marfin. Banca

a mai r`mas cu 90 de angaja]i, care activeaz` \n se-diul central [i \n sucursala din Doroban]i.

Bank of Cyprus promoveaz` \nc` pe site de-pozitele cu dobånzi de peste 6% pe an la lei [i 4%pe an la euro, peste media sistemului bancar. Ban -ca func]ioneaz` ca sucursal` a b`ncii-mam` dinCipru, iar depozitele intr` sub acoperirea schemeide garantare din insul`. Oficialii BNR s-au ar`tatsceptici c` banca va mai avea succes \n a atrage de-pozite dup` episodul de criz` din aprilie.

Acordul semnat ieri de HENK PAARDEKOOPER, pre[edintele RBS Romånia, [i R~SVAN RADU, CEO al UniCredit }iriac Bank, prevede [itransferul a 100 de angaja]i de la retail [i private banking-ul RBS la UniCredit

UniCredit }iriac Bank [iUniCredit ConsumerFinancing au semnat ierila Bucure[ti cu RBSRomånia contractul deachizi]ie a portofoliuluide retail al britanicilor,care cuprinde active decirca 315 mil. euro [ipasive de 230 mil. euro.

Cererea pentru creditele imobiliare \n lei \[i revine dup` ce b`ncile au sc`zut dobånzile

CIPRIAN BOTEA

BANCHERII au convins anul acestaaproape 600 de clien]i s` se \mprumute\n lei pentru a-[i cump`ra o locuin]`,vånz`rile de astfel de credite accelerånd\n luna martie dup` sc`derea costului fi-nan]`rii pe pia]a interbancar`, potrivitcalculelor efectuate de ZF pe baza sta-tisticilor publicate de BNR.

Soldul creditelor imobiliare \n lei acrescut cu aproape 6% \n primele treiluni din acest an, pån` la 1,93 miliardede lei (echivalentul a 437 mil. euro), po-trivit BNR. Cre[terea soldului este deechivalentul a 100 milioane de lei fa]`de nivelul din luna decembrie. Numai \nluna martie cre[terea soldului a fost deaproape 50 mil. lei.

„Dobånzile la lei nu sunt \nc` la va-loarea celor \n euro, dar au sc`zut vizibilfa]` de \nceputul anului. Creditele«Prima cas`» \n lei au acum dobånzi desub 7% pe an. Este \ns` important s` ]i -nem cont de volatilitatea dobånzii Ro -bor“, afirm` Liviu Andrei, directorulexe cuti v al brokerului Alliance Finance.

Andrei spune c` probabil \n prezents-a ajuns ca la nivelul \ntregii pie]e unudin zece credite imobiliare noi s` fie \n

lei. Spre compara]ie, la nivelul \ntreguluiportofoliu de credite, imobiliarele \n leireprezint` numai 5% din total. B`ncileaveau \n bilan]uri credite pentruachizi]ia de locuin]e de 37,8 miliarde delei (8,6 mld. euro), din care aproape 8,2mld. euro sunt credite \n valut`.

Creditele \n lei pentru achizi]ia delocuin]e au fost ocolite mult timp dec`tre clien]i din cauza dobånzilor foartemari, devenind abia recent o alternativ`de finan]are, ca urmare a sc`derii do-

bånzilor [i a volatilit`]ii cursului deschimb. Determinant` pentru accelera-rea vånz`rilor de credite imobiliare \nlei a fost \ns` lipsa resurselor \n valut`ale b`ncilor.

Cu toate acestea, bancherii sunt\nc` reticen]i s` promoveze agresiv cre-ditele imobiliare \n lei, principalul argu-ment fiind legat de lipsa resurselor de fi-nan]are pe termen lung \n lei.

Citi]i continuarea pe www.zfcorporate.ro

Apecierea leului \n fa]a euro s-a oprit: cursul revinela 4,33 lei/euro

Cota]iile leului au urcat aproape de 4,33 unit`]i/euro la finalul[edin]ei de ieri, \n linie cu valutele din regiune, potrivitdealerilor. Cre[terea vine \n condi]iile \n care la deschidereeuro era cotat \n jurul nivelului de 4,32 lei. Cota]iile au urcatulterior treptat, pe volume modeste, nivelul maxim al zileifiind de 4,33 lei/euro, atins spre finalul zilei.Dealerii spun c` leul a \nregistrat ocorec]ie u[oar`, \n line cu evolu]iaunor valute din regiune, dup`aprecierile vizibile din ultimas`pt`mån`. Aprecierea\nregistrat` de monedana]ional` \n ultimele zile a fostsus]inut` de vånz`rile de valut`ale juc`torilor str`ini, care aucump`rat titluri de stat \n lei,potrivit dealerilor. Randamenteletitlurilor de stat \n lei a sc`zutconstant \n ultima perioad`, atingåndvalori minime istorice, \n linie cu evolu]iaactivelor din regiune. S`pt`måna aceasta nu are loc \ns` niciolicita]ie pentru vånzarea de titluri de stat. BNR a publicatmar]i un curs de referin]` de 4,3237 lei/euro, \n cre[terenesemnificativ` fa]` de nivelul de luni. Pentru dolarulamerican, banca central` a anun]at un curs de 3,3075lei/dolar, \n cre[tere de la 3,3040 lei/dolar. Dobånzilepracticate mar]i de b`ncile comerciale pentru depozitele \n leiatrase pe termen de o zi au crescut la 4,16-4,66% pe an.Monica Jug`naru

Olandezii de la Aegon au avut anul trecut afaceri de 3 milioane de euro

Asigur`torul olandez Aegon a subscris \n perioada ianuarie-iunie prime cu o valoare cumulat` de 3 milioane de euro pepia]a romåneasc`, dublu fa]` de 2011 dup` ce a atras peste5.000 de clien]i noi pe poli]e de via]` cu component` deeconomisire prin intermediul re]elei de distribu]ie a B`nciiTransilvania. Afacerile au \ncetinit \ns` puternic \n a douajum`tate a anului dup` ce \n perioada ianuarie-iunieasigur`torul raportase o cre[tere de 4,5 ori a primelorsubscrise. Practic, \n perioada iulie-decembrie 2012 companiaa raportat subscrieri de numai 900.000 de euro. Olandezioperez` \n prezent pe pia]a romåneasc` prin intermediulsubsidiarei din Polonia, care subscrie local pe bazapa[aportului european privind libera circula]ie a serviciilor.Portofoliul de asigur`ri al Aegon Asigur`ri de Via]` a fosttransferat la \nceputul acestui an c`tre filiala polonez` agrupului olandez. Olandezii, care mai de]in pe pia]aromåneasc` un administrator de fonduri de pensii, au ajuns\n ianuarie la un acord cu Eureko pentru preluareaportofoliului local al companiei. Aegon ar putea ajunge dup`preluarea portofoliului Eureko \n topul celor mai mari zececompanii locale de asigur`ri de via]`. Ciprian Botea

{tiri ZF

www.zf.ro/B+NCI-ASIGUR+RI6 ZIARUL FINANCIAR l M i e r c u r i , 1 m a i 2 0 1 3tel: 0318.256.281 e-mail: [email protected]

Cursurile pie]ei valutare anun]ate de BNR - 30 aprilie 2013

Valute \n cont Curs

Dolarul australian 3,4247

Leva bulg`reasc` 2,2107

Dolarul canadian 3,2717

Francul elve]ian 3,5320

Coroana ceh` 0,1677

Coroana danez` 0,5798

Lira egiptean` 0,4769

Euro 4,3237

Lira sterlin` 5,1289

100 Forinti maghiari 1,4436

100 Yeni japonezi 3,3931

Leul moldovenesc 0,2685

Coroana norvegian` 0,5673

Zlotul polonez 1,0432

Rubla ruseasc` 0,1065

Coroana suedez` 0,5051

Lira turceasc` 1,8396

Dolarul american 3,3075

Dinarul sårbesc 0,0390

Hryvna ucrainean` 0,4079

Gramul de aur 156,5432

DST 4,9917

BNR FACE URM~TOARELE PRECIZ~RI:1. Cursurile incluse \n aceast` list` au la baz` cota]ii ale socie t` ]i lor

bancare auto ri za te s` efec tu e ze opera]iuni pe pia]a va lutar`.2. Prezenta list` nu implic` obligati vita tea utiliz`rii cursu rilor \n

tranzac]ii efective de schimb valutar [i \nregistr`ri contabile.SURSA: BNR

BANCA TELEFON

Bank Leumi Romania 021.206.70.53

BCR 08010801227

BRD 0800803803 (free); 3026161

Bancpost 3080901

Raiffeisen Bank 08008020202 (free)

CEC 3111119; 0800800848 (free)

Banca Transilvania 0264/407150

Credit Agricole Bank Romania SA 0213040300

Alpha Bank 0800825742

Libra Internet Bank 2088000

Intesa Sanpaolo Bank 02140533600; 0800800888 (free)

Credit Europe Bank 3017100

ProCredit Bank 021.2015555; 0372.100.200

Banca Comercial` Feroviara 021.303.40.00

Banca Comercial` Carpatica 0800807807

TBI Bank 0215298600

persoanefizice

persoanejuridice

taxadeschidere

cont com

isio

n di

n su

ma

rest

ituit`

(%

)

la v

eder

e(%

/an)

1 lu

n`

3 lu

ni

6 lu

ni

9 lu

ni

12 lu

ni

la v

eder

e(%

/an)

1 lu

n`

3 lu

ni

6 lu

ni

9 lu

ni

12 lu

ni

VA

LUT~

SUMA MINIM~ LA DEPOZITE

DEPUNERI ALE PERSOANELOR FIZICE SUMA MINIM~ LA DEPOZITE

la v

eder

e

la t

erm

en

la v

eder

e(%

/an)

DOBÅNDA LA TERMEN (%/AN)DOBÅNDA LA TERMEN (%/AN) DOBÅNDA LA TERMEN (%/AN)

com

isio

n di

n su

ma

rest

itui

t`(%

) 1 3 6 9 12lun` luni luni luni luni la

ved

ere

la t

erm

en

la v

eder

e(%

/an)

DOBÅNDA LA TERMEN (%/AN)

1 3 6 9 12lun` luni luni luni luniBANCA BANCA

SUMA MINIM~ LA DEPOZITE

DEPUNERI ALE PERSOANELOR FIZICE

LEI

s

s

DEPUNERI ALE PERSOANELORJURIDICE

Bank Leumi Rom.* 0 1.000 0,5 pf, 0,5 pj 0 1,6 1,8 2 - 2 0 2.500 0 1,6 1,8 2 - 2

Bancpost - 5.000 0,4 0 2 2 2 - 2 - 20.000 0 2 2 2 - 2

- 1.000 0,4 0 - 2 - - - - 1.000 0 - 2 - - -

Raiffeisen Bank - 200 0,5 - 1,3 1,5 1,7 - 2 -

5.000 0,5 - 1,4 1,6 1,8 2,1 5.000 0 1,5 1,75 1,8 - 2

30.000 0,5 - 1,5 1,7 1,9 2,2

BCR 100 1.000 0,5 min.1$ 0,5 1,4 1,6 1,8 1,9 2 3.000 3.000 0,25 0,75 0,85 1 1 1,25

BRD - 10.000 - - 1,5 1,6 1,8 1,9 2 - 50.000 0,01 1,5 1,6 1,8 1,9 2

Credit Agricole Bank 0 500 0% 0 2 2,25 2,3 2,35 2,4 500 500 0,1 2 2,25 2,3 2,35 2,4

TBI Bank - - - - - - - - - - - - - - - - -

ING 200 1.000 0,1 0,5 0,5 - - 0,5 0,1 0,5 0,5 - - 0,5

Transilvania 250 250 0,5 0,5 1,5 2 2,75 2,75 2,75 1.000 0,5 1,5 2 2,75 2,75 2,75

Alpha Bank - 0,1 2 2 2,25 2,25 2,25 - 0,1 1,75 1,75 2 2 2

Certificate de depozit cu cupoane (pf) - USD: 3 luni - 2,75%, 9 luni - 3%, 12 luni - 3%.

Banca Com. Feroviara - 35 - 0,1 0,3 0,35 0,4 0,5 0,75 - 35 0,1 0,3 0,35 0,4 0,5 0,75

Certificate de depozit 0 0 0,12 0,25 0,37 - - 0 - 0 0,12 0,25 0,37

Libra Internet Bank - - 0 0,02 1,5 1,55 1,6 1,65 1,75 - - 0,02 1,5 1,55 1,6 1,65 1,75

ProCredit Bank - 100 cf lista pre]uri - 0,5 0,5 1 - 1 - 100 - 0,5 0,5 1 - 1

Intesa Sanpaolo - 1.000 0,6 (min. 2 €) 0,2 1,75 2,25 2,5 2,5 3 - 10.000 0,2 1,75 2,25 2,5 2,5 2,75

Credit Europe Bank 0 100 - - 1,75 2 2,15 2 2 10.000 1.000 - 1,75 2 2,15 2 2

CEC Bank – 200 0 pf / 0,5% 0 1,00 1,50 1,50 1,75 1,75 – 3.000 0 0,75 1,00 1,00 1,25 1,25

Banca Italo-Romena 0,00 0,00 0,12 0,25 0,37 0,00 0,00 0,12 0,25 0,37

Certificate de depozit nominative: - 0,00 0,12 0,25 0,37 - 0,00 0,12 0,25 0,37

Bank of Cyprus 250* 250-50.000 0 0,5* 2,65 3,15 2,9 n/a 2,4 250 250-50.000 0,1 2,65 3,15 2,9 n/a 2,4

>50.000 0 0,1 2,75 3,25 3 n/a 2,5 >50.000 0,1 2,75 3,25 3 n/a 2,5

Garanti Bank 200 0 0,1 2,3 2,5 2,6 – 2,7 200 0 2,1 2,15 2,4 - 2,5

Carpatica 0 100 0,4 pf; 0,5 p.j. 0 2,5 2,75 2,75 3 - 0 5.000 0 1,75 2 2,15 2,1 -

Marfin Bank Rom=nia – – 0 (la scaden]̀ , dep. ≥ 1 lun )̀ 0,5 2,75 3 3 3,1 3,25 – – 0,5 2,75 3 3 3,1 3,25

Bank Leumi Rom. 1.000 1.000 0,5 pf, 0,5 pj 1,5 2,5 3 3,15 - 3,25 0 2.500 0 2,5 3 3,15 - 3,25

Bancpost - 5.000 0,4 0 2,75 2,75 2,75 - 2,75 - 20.000 0 2,5 2,5 2,5 - 2,5

- 1.000 0,4 0 - 2 - - - - 1.000 0 - 2 - - -

Raiffeisen Bank - 200 0,5 - 1,85 1,9 2,1 - 2,5 3.000 0 1,6 1,9 2,2 - 2,5

5.000 0,5 - 1,9 2 2,25 - 2,65 10.000 0 1,7 2 2,3 - 2,6

30.000 0,5 - 2 2,05 2,4 - 2,8 40.000 0 1,8 2,1 2,4 - 2,7

BCR 0,5 1,6 1,75 1,95 2 2,2 3.000 3.000 0,25 1,25 1,35 1,5 1,5 1,75

BRD - 1.000 - - 1,75 2 2,3 - 2,7 - 10.000 - 2,3 2,5 3 - 3,25

Credit Agricole Bank 0 500 0% 0 2,6 3 3,05 3,1 3,15 500 500 0,1 2,6 2,65 2,7 2,75 2,8

TBI Bank - 0 0 (la scaden]`) - 3 3,2 3,4 - 3,5 - 1.000 - 2,75 3 3,1 3,25 3,25

ING 200 1.000 0,25 2,15 2,5 - - 3 0,25 1,9 2,25 - - 2,75

Transilvania ech.250$ ech.250$ 0,5 0,75 3 3,25 3,25 3,5 3,5 ech.1.000$ 0,75 3 3,25 3,25 3,5 3,5

Alpha Bank - 0 0 3,25 3,75 3,75 3,75 3,75 - 0 2,5 3 3 3 3

Certificate de depozit cu cupoane - EURO (pf): 3 luni - 3,5%, 9 luni - 3,75%, 12 luni - 3,75%

Banca Com. Feroviara - 25 - 0,1 3,25 3,5 3,5 3,5 3,5 - 25 0,10 3,25 3,5 3,5 3,5 3,5

Persoane fizice, depozitul Quatttro (val. minim` 1.000 euro) - maturitate 4 luni: 3,75% pe an

Certificate de depozit 2,75 3 3,25 3,5 2,75 3 3,25 3,5

Libra Internet Bank - - 0 0,1 2,75 3 3 3 3 - - 0,1 2,75 3 3 3 3

Intesa Sanpaolo 1.000 0,6 (min. 2 €) 0,2 2,25 2,75 3 3 3,5 - 10.000 0,2 2,25 2,75 3 3 3,25

ProCredit Bank - 100 cf lista pre]uri - 2,1 2,7 3,2* - 3,3* - 100 - 2,1 2,7 3,2* - 3,3*

Credit Europe Bank 0 100 - - 2,75 3 3 3 3 10.000 1.000 - 2,75 3 3 3 3

CEC Bank – 200 0 pf / 0,5% 0 2,1 2,35 2,50 2,75 2,75 – 3.000 0 1,75 2,00 2,00 2,25 2,25

Banca Italo-Romena 1,25 1,5 1,75 2 2,25 1,25 1,5 1,75 2 2,25

Certificate de depozit nominative: - 2,75 3 3,25 3,5 - 2,75 3 3,25 3,5

Persoane fizice - Depozitul Quattro (val. minima 1.000 euro): 4 luni - 3,5%; Depozitul „BINE CRESCUT“ (val. minima 1.000 euro): 12 luni - 4%

Bank of Cyprus 250* 250 0 2* 3,25 4 4 n/a 3,25 250 250 0,1 3,25 4 4 n/a 3,25

500** 0 0,1 4,25*** 3,97** 3,94** n/a 3,17** 500** 0 0,1 4,25*** 3,97** 3,94** n/a 3,17**

Garanti Bank 200 0 0,1 2,4 2,65 2,65 - 2,65 200 0 2,2 2,4 2,4 - 2,4

Carpatica 10.000 100 0,4 pf; 0,5 p.j. 2,55 3,25 3,75 3,75 0 5.000 0 2,75 3 3

Marfin Bank Rom=nia – – 0 (la scaden] ,̀ dep. ≥ 1 lun )̀ 0,5 3 3,25 3,4 3,5 3,75 – – 0,5 3 3,25 3,4 3,5 3,75

Bank Leumi Rom. 5.000 5.000 0 0,5 pf, 0.5 pj 4 4,85 5,25 5,5 - 5,75 0 4,85 5,25 5,5 - 5,75

Depozite cu plata lunar` a dobånzii: 1 lun`: -; 2 luni: 5%; 3 luni 5,25%; 6 luni: 5,45%; 12 luni: 5,60%. Depozite cu plata dobånzii \n avans: 1 lun`: -; 2 luni: 4,9%; 3 luni 5,2%; 6 luni: 5,35%; 12 luni: -

BCR 100 200 4 0,5 0,25 4 4,1 4,2 4,3 4,4 0,1 3,5 4 4,25 4,25 4,25

Certificate de depozit la termen: 3 luni - 3,5%; 6 luni - 3,75%; 12 luni - 4%

Raiffeisen Bank 150 5.000 - 0,5 - 4 4,15 4,35 - 4,60 0 3,4 3,8 4 4,25

15.000 50.000 - 0,5 - 4,05 4,2 4,45 - 4,85 0 3,60 4 4,25 - 4,5

55.000 150.000 - 0,5 - 4,1 4,25 4,55 - 5,1 0 3,80 4,25 4,5 - 4,75

BRD Depozitul 1.000 Depozitul 10.000

1.000 10.000 - - - 4,25 4,35 4,65 - 5,25 - 4 4,1 4,4 - 5

Persoane fizice - Conturi de economii ATUCONT: capitalizare trimestrial` - 3,75% pe an; suma minim` \n cont - 500 RON

Persoane fizice autorizate - Conturi de economii ATUCONT PRO: capitalizare trimestrial` - 3,75% pe an; suma minim` \n cont - 2.000 RON (dobånzi fixe pentru fiecare trimestru calendaristic).

Bancpost 5.000 20.000 0 0,5 0 5 5 5 - 5 0 4,5 4,5 4,5 - 4,5

500 - 0 0,5 0 - - 6,75 - 6,52 - - - - - -

Libra Internet Bank - - 0 pf / 20 pj 0 4,5* 5 5,25 5,5 5,75 6 0,1 5 5,25 5,5 5,75 6

Transilvania 100 2.500 3 fiz; 0,35 fiz 0 5 5,25 5,85 6 6,5 0 4,5 4,75 5,25 5,5 5,5

10 jurid. 0,55 jurid

Credit Agricole Bank 0 500 0 pf; 10 pj 0 5,3 5,35 5,4 5,45 5,5 0,1 4,8 5,3 5,35 5,4 5,45

TBI Bank 0 1.000 0 0 (la scaden]`) - 5,5 6 6,15 - 6,50 - 5,25 5,5 5,75 5,75 5,75

Alpha Bank - - - 0 0 5,5 5,75 6 6 6,25 0 4,5 5 5,25 5,25 5,25

Certificate de depozit cu cupoane (pf): 3 luni - 6%; 9 luni - 6%; 12 luni - 6%.

Ratele de dobånd` aferente Certificatelor de Depozit cu scaden]a mai mare sau egal` cu 3 luni, constituite de persoane fizice din categoria Pensionari [i Studen]i, sunt mai mari cu 0,5%p.a. pentru RON, respectiv 0,25%p.a. pentru EUR [i USD.

ING 1.000 10.000 - - 2* 4,25 4,75 - - 5 0,1 4** 4,25** - - 4,5**

* pentru un sold al contului de minimum 1 leu; peste 100.000 de lei: 0,5%; ** pentru firme cu cifra de afaceri mai mic` de 2 mil. euro sau 8 mil. lei

Banca Italo Romena - - - - - 3,75 4 4,25 4,5 4,75 - 3,75 4 4,25 4,5 4,75

Certificate de depozit nominative: - - - - - 4 4,25 4,5 4,75 - - 4 4,25 4,5 4,75

Persoane fizice - Depozitul Quattro (val. minim` 4.000 lei): 4 luni - 6%; Depozitul „BINE CRESCUT“ (val. minima 4.000 lei): 12 luni - 6,75%

Intesa Sanpaolo Romania 1.000 5.000 5 pf/10 pj 0,5 pf/0,6 pj 0,1 4,75 5 5,25 5,25 - 0,1 4,75 5 5,25 5,25 -

Credit Europe Bank 300 2.000 - - 0,0 5,25 5,5 5,5 5,5 5,25 0,0 5,25 5,5 5,5 5,5 5,25

CEC Bank 300 5.000 0 pf; 15 pj 0 la scade]`/0,5% 0 4,4 4,6 4,75 4,9 5,25 0 4 4,25 4,25 4,5 4,5

Banca Com. Feroviara 100 100 - - 0,5 5,9 6,2 6,1 6 6 0,25 5,9 6,2 6,1 6 6

Bank of Cyprus 500* 500 0 0 3* 6,35 6,5 6,5 n/a 6,5 0,25 6,35 6,5 6,5 n/a 6,5

2.000** 2.000** 0 0 0,25 6,75*** 6,41** 6,33** n/a 6,18** 0,25 6,75*** 6,41** 6,33** n/a 6,18**

* cont de economii; ** dobånda pl`tit` \n avans (3, 6, 12 luni); *** depozitul lunii 35 zile, f`r` suma minim`

ProCredit Bank 500 500 cf lista pre]uri cf lista pre]uri - 4,3 5,3 5,7* - 6* - 4,3 5,3 5,7* - 6*

Garanti Bank 200 200 0 0,1 5,5 5,7 5,7 - 5,6 0 5,3 5,4 5,4 – 5,3

Carpatica vedere: 50.000; termen: 50-200 vedere: 100; termen: 200-5.000 franco - p.f.; 20 - p.j. 0,4 pf; 0,5 pj 5,25 5,75 6,75 6,25 6,25 6,25 0 5,25 6,75 5,75 6 6

Marfin Bank Rom=nia – – 10 euro - p.j. 0 (la scaden]̀ , dep. ≥1 lun )̀ 1 5,5 5,75 6,0 6,0 5,75 1 5,5 5,75 6,0 6,0 5,75

USD

EUR

DEPUNERI ALE PERSOANELORJURIDICE

DOBÅNZI acordate de b`ncile comerciale la depozitele persoanelor fizice [i juridice

ProCredit Bank: * +0,2% prin ProB@nking Plus Libra Internet Bank: * pentru posesori card Libra Gold, Libra Eva, Libra Medical, la min. 500 RON p`tra]i pe card. ProCredit Bank: * +0,5% prin ProB@nking Plus

Evolu]ia num`rului de angaja]i dinsistemul bancar \n 2012Ciprian Botea

Peste 3.400 de angaja]i din sucursalele [i agen]iileb`ncilor au plecat anul trecut din sistem în cea mai dur`etap` de restructurare de la declan[area crizei încoace, încondi]iile în care 320 de unit`]i au tras obloanele. Dinsediile centrale au plecat de [ase ori mai pu]ini oameni,respectiv 580 de salaria]i.www.zfcorporate.ro/banci-asigurari

Citi]i pe www.zfcorporate.ro

Dobånzi mai mici pentru clien]ii cu istoricCele mai bune dobånzi la creditele imobiliare \n lei*

Banca Dobånda efectiv` Rata lunar` Costul total

ING Bank 7,45% 1.074 lei 408.901 lei

Crédit Agricole** 8,03% 1.157 lei 434.321 lei

BRD SocGen 8,28% 1.185 lei 437.652 lei

Transilvania** 8,40% 1.226 lei 458.083 lei

Intesa Sanpaolo** 8,52% 1.238 lei 455.190 lei* pentru un credit de 170.000 de lei pe 30 de ani; ** ofert` valabil` cu virarea \n cont a venitului

SURSA: Conso.ro

Bank of Cypruspromoveaz` \nc` pesite depozitele cudobånzi de peste6% pe an la lei [i 4%pe an la euro.

Page 7: n timp ce persoanele fizice a[teapt` demararea noului ...storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/781/10376/10827801/1/zf-01mai2013.pdf · Dou` fonduri de investi]ii au cerut explica]ii

PUBLICITATEPUBLICITATE

IOANA DAVID

Astfel, \n 2012 \n in -dustria mobilei au lu -crat 55.000 de oameni,re cuperåndu-se oparte din redu cerile de

personal din intervalul 2009-2010, po -trivit datelor Asocia]iei Pro du c`torilorde Mobil` din Romånia (APMR). 

„O evolu]ie ascen den t` a \nregis -trat-o per sonalul angajat, care s-amaterializat \n cre[ terea num`rului deper sonal la nivelul secto rului cuaproximativ 4.700 de persoane \n anul2012“, a spus Au rica Sereny,pre[edin tele APMR. Sereny a ad`u -gat c` num`rul de anga ja]i a fostdeter minat de investi]ii \n cre[ tereacapacit`]ii de produc]ie.

Cine a investitDatele APMR ara t` c` printre

firmele care au derulatinves ti ]ii se num`r`Plimob (din Si ghetuMar ma ]iei), Si mex (din{im leu Sil va niei), Sor ti -lemn (Gher la), An ta res(Cluj), Kas ta monu (Re - ghin), Le met(Cåm pina).

Datele ZF arat` c`Plimob a angajat 100 deoa meni \n primele dou`luni ale anului 2012 [iajunsese la 1.400 depersoane. 

Compa nia anun]ase la acea vremec` viza o cre[tere a capacit`]ii deproduc]ie cu 20-30% fa]` de 2011, \nurma unei investi]ii 4 mil. euro, sus ]i -

nut` în propor]ie de 50% din fonduristructurale. Plimob, controlat de omulde afaceri romån Vasile Godjda, esteun furnizor de scaune pentru gigantulsuedez IKEA .

Tot \n acea perioad`, Simex anun -]a se c` este interesat s` accesezefonduri europene pentru construc]iaunei noi fabrici.

La Gherla, Sorti -lemn, un furnizor alIKEA, a anun]at \n oc -tombrie c` a finalizat unproiect de aproape 30de milioane de lei (circa6,9 milioane de euro),din care peste 8,6 mi -lioa ne de lei (2,2 mi lioa -ne de euro) reprezint`

finan]are european` pentru con struc]iaunei centrale de cogenerare (careproduce energie electric` [i termic` - n.red.) pe biomas`.

Pe lång` centrala pe biomas`,Sortilemn mai avea \n vedere ca anultrecut s` fina lizeze [i o alt` investi]ie,de 9 milioane de euro, \ntr-o fabric` deumera [e, proiectul fiind dezvoltat \nparte ne riat cu IKEA.

Proiectul prevedea [i angajarea acirca 200 de oameni pån` la finalulanu lui 2012 la care ar trebui s` se adau -ge înc` 100 de persoane pån` în 2015.

|n industria lemnului \ns`, cea maimare investi]ie a venit de la Kasta -monu Romånia (fosta Prolemn), care aadus 150 de milioane de euro pentru ofabric` de PAL la Reghin.

|n ianuarie 2013, în unit`]ile depro duc]ie ale grupului turc Kastamonude pe platforma de la Reghin lucrauaproxi mativ 850 de oameni, din carecir ca 250 au fost recruta]i anul trecut.Compania a[teapt` \n acest an afaceride peste 100 de milioane de euro.

100 de oameni la Timi[oaraProduc`torul Rus Savitar, care de ]i -

ne magazinele Casa Rusu, a recrutatanul trecut 100 de oameni, [i anun]` c`an gaj`rile vor continua [i \n 2013. O par -te dintre oameni au fost recruta]i pentruun proiect de mai mari dimen siuni ceurmeaz` s` fie finalizat anul acesta, iarrestul pentru o fabric` nou` de mobil`la comand` ce func]ioneaz` deja.

„Sunt comenzi la export [i [tim cenivel de pre] trebuie s` atingem pentrua putea s` le onor`m. Pentru aceasta aufost necesare noile investi]ii“, a spusCristian Rusu, administratorul grupuluiRus Savitar – Casa Rusu.

Exporturile totale de mobil` auatins 1,4 mld. euro anul trecut, cu aproa -pe 5% mai mult comparativ cu 2011.Produc]ia total` de mobil` a fost de 1,8mld. euro \n 2012, arat` datele APMR.

[email protected]

Exporturile au determinat noi investi]ii[i recrut`ri \n industria mobilei: 4.700 de oameni au revenit la munc` O parte dintre fabricile de mobil` aucontinuat investi]iile anul trecut, ceea ces-a v`zut \n cre[terea num`rului deangaja]i, 4.700 de oameni fiind recruta]i,\ntr-o industrie \n care salariul net este depu]in peste 1.000 de lei (230 euro).

Industria mobilei este cunoscut` drept unul dintre sectoarele din economie cu cele mai mici salarii, al̀ turi de fabricile de textile

„Pre]ul este un factor important\n decizia de cump`rare“

M~D~LINA PANAETE

PETRU BERCIU, managing partner\n cadrul BDG Import, cel mai mareimportator local de b`uturi spirtoase,spune c` \[i p`streaz` ]inta de cre[terea cifrei de afaceri cu 10% \n 2013, chiardac` \n condi]iile actuale o revenire aconsumului este greu de prognozat.

„Este greu de estimat cånd \[i vare veni consumul, atåt timp cåt nu se \n -trev`d \mbun`t`]iri ale nivelului detrai. Trecem \n continuare printr-o pe -rioa d` economic` dificil` marcat` dem`suri ce nu vor avea darul de a im -pul sio na consumul“, a declarat pentruZF Petru Berciu, care este [i unuldintre ac]ionarii companiei.

BDG Import a \nregistrat anultrecut o cifr` de afaceri de 176,4 mi -lioane de lei (aproape 40 de milioanede euro), \n cre[tere cu 10% fa]` deanul precedent \n condi ]iile \n care pia -]a a stagnat \n volum, potrivit datelorcom paniei de cercetare InternationalWine and Spirit Research (IWSR),citate de omul de afaceri.

Berciu estimeaz` o cre[tere de10% \n valoare a pie]ei de b`uturi spir -toase [i spune c` \n 2012 pre]ul acontinuat s` fie un factor important \nluarea deciziei de cump`rare.

Vedetele pie]ei de spirtoase\n  2012 au fost vodca, care a \nregistrato cre[tere de 8,5%, romul, care a\nregistrat un avans de 17% [i tequilacu un plus de 7,5% fa]` de 2011, potri -vit aceleia[i surse. Vodca este o cate -go rie care a cå[tigat teren \n ultimiiani, chiar [i \n fa]a whisky-ului, \n prin -cipal datorit` u[urin]ei cu care aceast`b`utur` se poate amesteca cu diferiteb`uturi r`coritoare.

Printre cate go ri -ile care au sc`zutanul trecut au fostwhi sky-ul, cu un de -clin de 5% fa]` de2011, ginul cu o con -trac]ie de 8% [i bran -dy-ul cu un minus de0,5%.

Cåt despre bran -durile din por to foliulBDG, Berciu spunec` toate m`r cileaduse \n Romå nia decompanie au \n re -gistrat cre[teri alevånz`rilor.

„Cu mici excep]ii, toate branduriledin portofoliul nostru au \nregistratcre[teri de volume \n 2012 fa]` de2011. A[ eviden]ia \ns` cre[terea de

45% a volumelor pe care am \nre gis -trat-o pentru Jägermeister (lichior).“Din portofoliul companiei mai facparte [i brandurile Jack Daniel’s sauBacardi.

Dificult`]ile cu care s-au confrun -tat companiile din industria bunurilor

de larg consum(FMCG) \n 2012 aucon tinuat [i \n pri -mul trimestru dinacest an [i s-au con -cretizat \ntr-o sc`de -re a consumului.

„Primul tri mes -tru al anului 2013 afost do minat de osc` dere a con sumu -lui \n toate cate go -riile FMCG, nu nu -mai a b`u tu rilor al -coolice.

Categoria b`u -tu rilor alcoolice a

fost marcat` de modific`ri ale pre -]urilor, cre[ teri da torate \n prin cipalmo di fic`rii cursului de referin]` pentrucal culul accizei.“

[email protected]

CUM AU EVOLUATVÅNZ~RILE |N 2012

7www.zf.ro/COMPANIIZIARUL FINANCIAR l M i e r c u r i , 1 m a i 2 0 1 3 tel: 0318.256.277, 280, 326 e-mail: [email protected]

Evolu]ia num`rului de angaja]i dinindustria mobilei

Num`r de angaja]i (mii persoane)Evolu]ia fa]` de anul anterior (%)

2008 2009 2010 2011 2012

NOT~: datele se refer` la mobil` [i p`r]i ale acesteia

MAI MUL}I OAMENI

Exporturiletotale de mobil`au atins 1,4 mld. euro anultrecut, cu aproa pe5% mai multcomparativ cu 2011.

1.024 de lei

era salariul mediu net \n produc]ia de mobil` \n februarie 2013, cu otreime mai mic fa]` de salariul

mediu net pe economie.

PETRU BERCIU, managing partner [iac]ionar \n cadrul BDG Import: Primultrimestru al anului 2013 a fost dominatde o sc`dere a consumului \n toatecategoriile FMCG

Vodca +8,5%

Rom +17,0%

Tequila +7,5%

Whisky -5,0%

Gin -8,0%

Brandy -0,5%

Datele sunt la nivel de pia]`

67,7

53,3

-21,27

-8,26

2,869,3448

,9 50,3 55

SURS

A: A

soci

a]ia

Pro

duc`

toril

or d

e M

obil`

din

Rom

ånia

FOTO: Shutterstock

FOTO: Victor Ciupuliga

Page 8: n timp ce persoanele fizice a[teapt` demararea noului ...storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/781/10376/10827801/1/zf-01mai2013.pdf · Dou` fonduri de investi]ii au cerut explica]ii

PUBLICITATE

www.zf.ro/COMPANII8 ZIARUL FINANCIAR l M i e r c u r i , 1 m a i 2 0 1 3tel: 0318.256.277, 280, 326 e-mail: [email protected]

Belgienii de la WDP construiesc parcuri solarepentru a-[i alimenta proiectele logistice

RADU BOSTAN

DEZVOLTATORUL imobiliar belgianWarehouses DePauw (WDP), care de]ine unparc logistic alimentat cu energie solar` \njude]ul Arge[, are \n plan construirea unorparcuri fotovoltaice de peste 10 MW \napropierea autostr`zii Soarelui, zon` undecompania de]ine terenuri.

Alimentarea propriet`]ilor din portofoliucu energie regenerabil` face parte din strategiala nivel european a WDP, iar compania ainstalat pån` acum panouri solare cu ocapacitate total` de 16 MW.

|n Romånia, WDP a aplicat strategia \ncazul parcului logistic din comuna Oarja,situat` \n vecin`tatea autostr`zii Bucure[ti-Pite[ti. Puterea total` instalat` \n panouri estede 0,6 MW, iar investi]ia necesar` pentruinstalarea panourilor a fost de 1,1 mil. euro,potrivit raportului anual al companiei.

Noile parcuri fotovoltaice ale companiei arurma s` fie amplasate \n jude]ul C`l`ra[i, peautostrada c`tre Constan]a. Unul dintreparcuri se va situa \n ora[ul Fundulea, undeWDP are deja un parc logistic de 60.000 demetri p`tra]i. Centrala solar` va avea ocapacitate de 7,4 MW, potrivit unei hot`rårilocale pentru aprobarea Planului UrbanisticZonal. Investi]ia necesar` pentru instalareaacestei capacit`]i ar fi \ntre 10 [i 13 mil. euro,

plecånd de la un cost standard per megawattde 1,3-1,8 mil. euro, potrivit datelor din pia]` [iinforma]iilor ANRE.

WDP mai are \n dezvoltare un parcfotovoltaic \n comuna S`rule[ti, la cå]ivakilometri de parcul industrial existent. Aceast`central` va avea o capacitate de 6 MW, potrivitavizului de mediu emis de Agen]ia pentruProtec]ia Mediului C`l`ra[i, iar investi]ianecesar` pentru instalarea acestei capacit`]i arfi de aproape 8 mil. euro, potrivit estim`rilorZF. Reprezentan]ii WDP au confirmatinten]ia de a amplasa un parc fotovoltaic \nS`rule[ti, \ns` nu au dorit s` precizeze dac`aceast` investi]ie ar fi urmat` de dezvoltareaunui parc logistic. Pe de alt` parte, compania[i-a anun]at anterior inten]ia de a-[i continuainvesti]iile \n Romånia, prin construirea unorparcuri de retail pe terenurile de]inute, aflate\n apropierea autostr`zilor spre Constan]a [iPite[ti..

|n Romånia, combina]ia dintre parcurileindustriale [i proiectele fotovoltaice estefolosit` de cå]iva ani. De exemplu,  parculTetarom III din Cluj, unde Bosch construie[teo fabric` de 77 mil. euro, are al`turi un parcfotovoltaic, iar \nc` unul urmeaz` s` fieconstruit \n cursul acestui an, potrivit preseilocale. Compania clujean` Electrogrup vadezvolta un parc fotovoltaic care va fi instalat\n parcul industrial Reif din Cåmpia Turzii, iaracoperi[urile halelor din parcul Ghimbav,jude]ul Bra[ov, sunt acoperite de panourifotovoltaice.

CRISTINA RO{CA

Romånii aloc` \n acest an 750-850 demilioane de euro pentru cump`r`turi \nluna premerg`toare s`rb`torilor pascale,potrivit estim`rilor ZF pe baza datelor dinpia]`. |n fiecare an consumatorii \[i deschid

portofelele pentru s`rb`torile de iarn`[i pentru Pa[te cånd \[i umplu co[urilecu produse tradi]ionale, precum pasc`,carne de miel sau dulciuri.

|n acest an bugetele pentru aceast`perioad` cresc \n contextul \n care banii aloca]i merg atåtpentru cump`r`turile de Pa[te, cåt [i pentru cele de 1 Mai.

„Vånz`rile din luna Pa[telui din acest an sunt cu zeceprocente mai mari decåt cele din luna Pa[telui de anultrecut. Ele reprezint` aproximativ 8,5% din vånz`riletotale ale unui an“, spune Sabin Fane, directorul demarketing al lan]ului de magazine Billa, care num`r` 72

de supermarketuri. Billa este un lan] de supermarketuricare vinde \n principal produse alimentare, cele maic`utate \n aceast` perioad`.

|n cazul lan]urilor de hipermarketuri ponderea \ntotalul vånz`rilor poate cre[te \n contextul \n care acesteaau o gam` mult mai variat` de produse [i un trafic declien]i mult mai mare. Mai mult, \n aceast` perioad`romånii fac, pe lång` achizi]iile de måncare, [i cump` -r`turi de electronice [i electrocasnice, produse care seg`sesc \n oferta lan]urilor de hipermarketuri.

|n acest context, la o pia]` de circa 8,5-9 mld. euroanual – cifr` ce cuprinde vånz`rile celor 12 lan]uri demagazine din comer]ul modern – dac` luna Pa[teluireprezint` \n medie 8,5-10% din vånz`ri, potrivitcalculelor ZF rezult` c` romånii las` la casele de marcat\ntre 750 [i 850 mil. euro.

Calculele ZF cuprind vånz`rile re]elelor decash&carry, hipermarketuri, supermarketuri [i magazinede tip discount.

Mai mul]i cump`r`tori, dar pruden]iDe[i s`rb`torile pascale reprezint` o cre[tere a

traficului pentru lan]urile de hipermarketuri, acesteaspun c` nu \ntotdeauna un num`r mai mare de clien]i sevede \n vånz`ri.

„Avånd \n vedere c` Romånia nu a ie[it dinperioada de criz` [i c` popula]ia cump`r` \n generaldoar strictul necesar, nu suntem prea optimi[ti cuprivire la vånz`rile din acest an din perioada pascal`“,spun reprezentan]ii Kaufland, cel mai mare juc`tor din

comer]ul modern. Ei precizeaz` \ns` c` \n 2013 Pa[teleortodox este \n aceea[i perioad` cu ziua liber` de 1 Mai[i multe persoane beneficiaz` de o minivacan]` deaceea se a[teapt` ca vånz`rile s` fie comparabile cu celedin perioada Pa[telui 2012. Totu[i, traficul cre[teputernic.

„Perioada Pa[telui, la fel ca [i cea a Cr`ciunului, esteo perioad` de vårf \n care traficul cre[te cu pån` la 35%,iar alimentele cump`rate sunt cele specifice pentruaceast` perioad`.“

Reprezentan]ii Lidl spun c` cele mai cump`rateproduse \n aceast` perioad` sunt cele cu specifictradi]ional precum cozonacul sau drobul de miel. Ei nuofer` \ns` estim`ri de vånz`ri.

La fel ca oficialii Kaufland, reprezentan]ii Carrefourspun c` pån` acum perioada premerg`toare Pa[teluieste similar` \n vånz`ri cu cea de anul trecut.

„Vånz`rile sunt \ns` cu 50% mai mari decåt celedintr-o perioad` normal`“, spune Andreea Mihai,directorul de marketing al grupului francez care are pepia]a local` trei formate de magazine – hipermarketuri,supermarketuri [i magazine de proximitate.

Vånz`rile din comer]ul modern vor fi completate decele din comer]ul tradi]ional, care reprezint` 50% dintotalul comer]ului local. Aceste magazine vor fi vizitate\n special \n zona rural` unde supermarketurilemoderne [i hipermarketurile nu [i-au f`cut \nc` intrarea.

Datele transmise de re]elele de comer] arat` c` [idup` patru ani de la izbucnirea crizei financiareconsumul nu d` \nc` semne importante de cre[teredeoarece romånii r`mån \n continuare aten]i la ce pun \nco[ [i cåt scot din buzunare.

|n ultimii ani, indiferent de perioada anului romåniiau cump`rat strictul necesar [i s-au orientat spre primulnivel de pre].

[email protected]

Romånii las` de Pa[te 750-850 de milioane de euro lacasele supermarketurilor [i hipermarketurilor

ANDREEA NEFERU

FLORIAN ALDEA, directorul general alproduc`torului de ciment, agregate [i betoaneCarpatcement, subsidiara local` a grupuluigerman HeidelbergCement, spune c` pia]acimentului, estimat` de ZF la 600-700 demilioane de euro anual, a stagnat \n 2012, iarpentru 2013 prognozele sunt de men]inere laacela[i nivel.

„Pia]a va r`måne flat (constant` - n.red.) [i\n 2013, dar suntem \ncrez`tori c` \n a douaparte a anului vor ap`rea u[oare cre[teri“, aexplicat Aldea.

Cele trei divizii ale grupului germanHeidelbergCement, ciment, betoane [iagregate, au consemnat anul trecut afacericumulate de circa195 de milioane deeuro, \n sc`dere cu7% fa]` de anulanterior, potrivit ra -port`rilor compa -niei.

Pe de alt` parte,profitul net algrupului \n Ro -månia a crescut cu12,5% anul trecut,pån` la 36 de mi -lioane de euro.

„Maximizareaprofitului are un rolimportant pentru continuarea programelor deinvesti]ii, dar [i ca aport la bugetul de stat prinimpozite [i taxe. Profitul a crescut anul trecut \nspecial datorit` unor m`suri de restructurare acosturilor [i a mixului de produse, dar [idatorit` integr`rii pe vertical`“, a spus Aldea.

El a ad`ugat c` deocamdat` este dificil deavansat o estimare privind evolu]ia cifrei deafaceri \n 2013, dar c` sper` s` men]in`profitabilitatea grupului \n acest an. „Ar fi binedac` anul acesta volumele våndute s-ar men]inela nivelul anului trecut.“

Printre proiectele pentru care compania alivrat anul trecut ciment se num`r` autostr`zilede pe Coridorul IV paneuropean [i CatedralaMåntuirii Neamului.

„O cre[tere a sectorului construc]iilor cumam avut \n perioada 2005-2008 nu va mai fi, darsuntem \ncrez`tori c` o cre[tere sustenabil`, de1-2% pe an, poate fi atins`.“

Germanii de la HeidelbergCement au \nRomånia 1.056 de angaja]i pe toate cele treidivizii, iar 860 lucreaz` \n cadrul diviziei deciment.

Compania [i-a planificat pentru anul acestainvesti]ii de 8-9 milioane de euro, care vormerge \n eficientizarea costurilor [i ceaenergetic`.

HeidelbergCement de]ine pe pia]a local` 3fabrici de ciment la Tasca (jud. Neam]),Chi[c`daga (jud. Hunedoara) [i Fieni (jud.Dåmbovi]a). Acestora li se adaug` o re]ea de18 sta]ii de betoane, 7 cariere [i 7 balastiere,potrivit celor mai recente informa]ii.

Jocurile pe pia]a cimentului, estimat` anualla circa 600-700 de milioane de euro, sunt f`cutede trei mari juc`tori - elve]ienii de la Holcim,nem]ii de la HeidelbergCement [i francezii dela Lafarge. Pån` \n prezent, doarHeidelbergCement a publicat cifre concreteprivind nivelul vånz`rilor [i al profitului pe2012, celelalte dou` companii anun]ånd doarevolu]iile rulajelor pe anumite categorii deproduse. Astfel, Lafarge [i-a majorat anultrecut vånz`rile de ciment pe pia]a local` cu7,9%, \n timp ce vånz`rile de ciment [i clincher

ale elve]ienilor de la Holcim s-au redus anultrecut cu circa 3,6% \n volum comparativ cu2011, \n timp ce vånz`rile de agregate s-aumajorat cu 1,1%.

Nem]ii de la Carpatcement: Scenariul pozitiv\n acest an este men]inerea volumelor våndute

ANALIZ~

Trafic \n cre[tere, vånz`ri mai mari cu pån` la 10% pentruunele lan]uri de retail, dar [i pruden]` ar fi cuvintele caredefinesc s`pt`måna de dinaintea Pa[telui \n marile magazine.

Romånii din mediul urban au \n medieun buget de 540 de lei pentru Pa[te [i1 Mai, cea mai mare parte a acesteisume mergånd c`tre cump`r`turilepentru s`rb`torile pascale, potrivitunui studiu al companiei de cercetarede pia]` MEDNET Marketing ResearchCenter. Astfel, din totalul sumei 358de lei merg c`tre cump`r`turile dePa[te [i 180 de lei pentru cele de

1 Mai. |n ceea ce prive[te bugetul dePa[te, 34% dintre locuitorii din mediulurban intervieva]i spun c` bugetuleste neschimbat, \n timp ce 12% spunc` acesta a crescut.

|n contextul \n care primele de Pa[tese las` de cele mai multe oria[teptate, iar romånii sunt tot maiprecau]i \n achizi]ii, 32% dintre

intervieva]i spun c` suma alocat` va fimai mic`.

Studiul a fost realizat online, pe une[antion reprezentativ la nivelna]ional, urban, \n perioada 18 – 23aprilie 2013. Au fost intervievate1.138 persoane cu vårsta cuprins` \nintervalul 18 – 70 ani. Marja de eroarea studiului este de ±2,91%.

BUGET DE 540 DE LEI PENTRU PA{TE {I 1 MAI

Au intrat \n Romånia\n 2007 [i au activede 25 mil. euroDezvoltatorul belgian a intrat pe pia]a dinRomånia \n anul 2007 prin lansarea subsidiareiWDP Development, \n parteneriat cu JeroenBiermans. Pe pia]a local`, WDP de]ine circa 1,6milioane metri p`tra]i de teren [i administreaz`sau are \n dezvoltare opt parcuri logistice.

Valoarea activelor din Romånia era estimat` lafinele anului trecut la 25 milioane de euro,reprezentånd 2% din portofoliul companiei. |n2012, veniturile din chirii s-au ridicat la 414.000euro, fa]` de 55.000 \n 2011, \n timp ceveniturile din energia solar` au fost de 19.000euro. Ultimele date disponibile pe site-ulMinisterului Finan]elor privind cifra de afaceri [iprofitul realizate \n Romånia sunt din 2011, ancånd divizia din Romånia a WDP a realizat unrulaj de 521.000 de euro [i a raportat pierderi de2,8 milioane de euro.

a fost profitul net algrupuluiHeidelbergCement peplan local anul trecut,\n cre[tere cu 12,5%.Compania a avut astfelo marj` de profit deaproape 20%.

36 mil. €

Florian Aldeadirectorul general al Carpatcement

O cre[tere a sectoruluiconstruc]iilor cum am avut \nperioada 2005-2008 nu va mai fi,dar suntem \ncrez`tori c` ocre[tere sustenabil`, de 1-2% pean, poate fi atins`.

FOTO

: Silv

iu M

atei

H&M ajunge la 25 de magazine dup` ceva inaugura o unitate \n Buz`u

Retailerul suedez H&M, intrat pe pia]a local`\n prim`vara lui 2011, va deschide pe 23 maimagazinul num`rul 25 de pe pia]a local` \n

Buz`u, \n cadrul centrului comercialWinmarkt. „Magazinul pe care \l vominaugura la Buz`u reprezint` un pasimportant \n expansiunea companiei noastrela nivel na]ional”, a declarat Ralf Wien,country manager H&M. Buz`u este al`turide Boto[ani – un alt ora[ unde H&M a intrat

\n acest an – unul dintre cele mai mici ora[eunde \[i face intrarea grupul suedez dup` cea acoperit ora[ele mari precum Bucure[ti,Timi[oara [i Cluj. Primul magazin al H&M \nRomånia a fost cel din AFI Palace Cotrocenidin Capital` [i apoi atåt \n 2011, cåt [i \n2012 au fost deschise cåte 11 magazine. |nacest context, H&M a ajuns la afaceri de 74mil. euro \n anul financiar 2012. Cristina Ro[ca

Daniel Costea a plecat de la firma deavocatur` Voicu & Filipescu, dup` 12 ani

Daniel Costea, partener \n cadrul firmei deavocatur` Voicu & Filipescu, va renun]a dinaceast` lun` la pozi]ia de]inut`. Costea, 37de ani, lucreaz` \n cadrul Voicu & Filipescude 12 ani, fiind unul dintre membrii echipeiini]iale a Voicu & Filipescu, de la lansareafirmei \n anul 2001. |n acel an avoca]ii DanielVoicu [i Mugur Filipescu au preluat biroullocal al Arent Fox Kitner Plotkin & Kahn L.L.P.|n 2006 Costea a fost numit partener [imembru \n boardul companiei, iar \n 2010 adevenit deputy managing partner \n cadrulfirmei. El a spus c` \n continuare se va dedica

unui proiect personal, \ns` nu a precizatdespre ce este vorba. Reprezentan]ii Voicu &Filipescu au anun]at c` firma va ficoordonat` de echipa format` din cei optparteneri r`ma[i [i cei [ase care ocup`pozi]ia de managing associate. Anul trecutVoicu & Filipescu a \nregistrat o cifr` deafaceri de aproape 17 mil. lei (3,8 mil. euro).Ioana David

REWE a deschis un magazin PennyMarket \n Sånnicolau Mare

REWE Romånia a deschis mar]i un magazinPenny Market \n localitatea Sånnicolau Mare,din jude]ul Timi[, [i a ajuns la o re]ea de 137astfel de unit`]i la nivel na]ional, a anun]atcompania. Noul magazin are o suprafa]` devånzare de 743 metri p`tra]i [i a creat 13locuri de munc`. Al`turi de cele 137magazine Penny Market, REWE Romånia maiopereaz` pe pia]a romåneasc` 7 magazineXXL Mega Discount. Pentru acest an,compania anticipeaz` un ritm de expansiunesimilar cu cel din anul 2012, cånd au fostdeschise 14 noi magazine \n re]eaua PennyMarket. Ana Maria Petcana

{tiri ZF

FOTO: Octav Ganea

Page 9: n timp ce persoanele fizice a[teapt` demararea noului ...storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/781/10376/10827801/1/zf-01mai2013.pdf · Dou` fonduri de investi]ii au cerut explica]ii

TRATEAZ~ AFEC}IUNI GRAVE

n Medicamentele de import au cele mai mari vånz`ri din punct de vedere al \ncas`rilor realizate \n timp ceprodusele romåne[ti sunt cele mai våndute din punct de vedere al volumului; n Top 20 produse de importcumuleaz` vånz`ri de aproape 600 mil. euro, arat` un calcul al ZF pe baza datelor companiei IMS Health; nFiecare romån a cump`rat \n medie 26 de cutii de pastile \n perioada martie 2012 – februarie 2013.

IOANA DAVID

Pegasys, medicament dinportofoliul Roche, folosit \ntratamentul hepatitei, a fost celmai bine våndut produs dinRomånia \n intervalul martie

2012 – februarie 2013, arat` datelecompaniei de cercetare de pia]` IMS Health.Pe locul doi \n ierarhia celor mai vånduteproduse se afl` tot un medicament al Roche,Mabthera (folosit \n transplant, leucemie sauboli autoimune), cu vånz`ri de aproape 50mil. euro. Cele dou` sunt produse extrem descumpe, decontate integral de stat [i care seelibereaz` numai pe baz` de prescrip]ie.

|ntregul top 20 al produselor din punctde vedere al valorii este dominat de produsede import care se dau doar pe re]et`. Exist`o singur` excep]ie la Nurofen, de importcare se d` f`r` prescrip]ie.

„De-a lungul timpului, la nivel de ariiterapeutice, produsele destinate afec]iunilorcardiace [i celor oncologice [i-au men]inutsuprema]ia. |n ultimul an, \n top 15 produse,dominat de obicei de produsele oncologice,[i-au f`cut loc [i produse cardio, pentruafec]iuni respiratorii [i mai nou analgezice –Nurofen“, a spus Corina Ciolan, countrymanager al IMS Romånia.

De cealalt` parte \ns`, ca [i volume,produsele romåne[ti, cu pre]uri mai sc`zute,sunt [i cel mai bine situate \n top.

„Situa]ia eviden]iat` \n datele top 20IMS reflect` ponderea la nivelul pie]eiglobale din Romånia \ntre medicamenteleinovatoare [i generice, care este \n favoareainovatoarelor din punct de vedere valoric(peste 72%), de[i consumul este dominat demedicamentele generice (peste 62%).Medicamentele romåne[ti sunt medi -camente generice, iar la nivelul percep]ieipublicului din Romånia, speciali[ti \ndomeniul medico-farmaceutic sau nu,persist` cåteva confuzii referitoare chiar lano]iunea de medicament generic“, a spusMihaela Mo[negu]u, directorul medical alAntibiotice Ia[i.

Algocalmin \[i p`streaz` pozi]ia de celmai bine våndut medicament din punct de

vedere al volumului,fiind cump`rate peste 11 milioane de cutii (\nperioada de 12 luni \ncheiat` \n februarie2013). Algocalmin se elibereaz` pe baz` deprescrip]ie [i \[i p`streaz` statutul de lider dinultimii cinci ani (potrivit informa]iilor dinarhiva ZF).

El \[i p`streaz` aceast` pozi]ie chiar dac`\n 2011 a trecut în categoria produselor care seelibereaz` pe baz` de prescrip]ie medical`(dup` ce anterior putea fi cump`rat liber dinfarmacii).

Algocalmin este [i unul dintre cele mailongevive medicamente din Romånia, fiindlansat la începutul anilor ‘60, la scurt timp dela înfiin]area fabricii produc`toare dinBucure[ti (care ast`zi se nume[te Zentiva).Tot în anii ’60 se lanseaz` [i Antinevralgic dinportofoliul aceleia[i companii, care se afl` pelocul 6 în topul celor mai våndute medi ca -mente romåne[ti.

Dan Zaharescu, directorul executiv alARPIM (Asocia]ia Romån` a Produc`torilorInterna]ionali de Medicamente), spune c`prezen]a produselor originale \n topulvånz`rilor (din punct de vedere al valorii) esteo situa]ie normal`, \n condi]iile \n caregenericele sunt produse de mas`, cu pre]urireduse, care au rolul de a asigura accesul pescar` larg`.

„Medicamentele originale, pentru boligrave, sunt produse mai scumpe. {i estenormal pentru c` reprezint` investi]iile \ncercetare-dezvoltare, asigurånd tratamentulpentru un num`r mai mic de pacien]i“, a spusZaharescu.

Cele mai multe produse noi suntgenerice

Cele mai våndute 20 de medicamente dinRomånia (din punct de vedere al valorii) augenerat cumulat aproape 600 mil. euro \nperioada martie 2012 – februarie 2013, maiarat` datele IMS.

„|n Romånia se produc numai medi -camente generice. Pre]ul acestora este regle -mentat de Ministerul S`n`t`]ii la maximum65% din pre]ul originalului, diferen]` de pre]care este men]inut`, discriminatoriu, \n daunamedicamentului generic, chiar [i dup` ie[ireade sub patent a originalului (…) Medi ca -mentul mai scump, de import, este preferatatåt de medicii prescriptori, cåt [i de distri -

buitori [i de farmaci[ti, al c`ror venit cre[teprin vinderea medicamentului mai scump“,spune Lauren]iu Mihai, director executiv alAsocia]iei Produc`torilor de MedicamenteGenerice din Romånia (APMGR).

El mai spune c` \n prezent lipse[te oricepolitic` public` de \ncurajare a consumului degenerice [i c` produsele originale suntpromovate foarte agresiv.

Peste 1.000 de noi medicamente au fost\nregistrate anul trecut \n Romånia, cu 12,6%mai mult comparativ cu 2011, arat` dateleAgen]iei Na]ionale a Medicamentului [i a

Dispozitivelor Medicale (ANMDM), citate deMediafax. Acelea[i informa]ii mai arat` c`atåt \n 2011, cåt [i \n 2012, \n topul intr`rilor pepia]a farma din Romånia sunt medicamentelegenerice. Lista medicamentelor dinnomenclatorul ANMDM, actualizat în martie2013, cuprinde peste 38.000 de medicamente,în diverse forme [i concentra]ii.

„Produse noi au intrat, evident, doar \nzona de generice, produsele originale avånd odinamic` redus`, fapt datorat \nghe]`rii listeide produse compensate \nc` din 2009. |nabsen]a compens`rii [i avånd \n vedere pre]ulmedicamentelor inovatoare de factur` nou`vs. puterea de cump`rare a pacien]ilor, nuputem vorbi de lansare sau business la niveldecent \n absen]a compens`rii tratamentelornoi. Exit-uri au fost din cauza modului decalculare a pre]ului oficial, multe produseieftine au devenit nesustenabile din punct devedere financiar“, a mai spus Corina Ciolan dela IMS Health.

Datele ANMDM, citate de Mediafax, maiarat` c` peste 560 de medicamente au disp`rut\n 2012 de pe pia]a romåneasc`, mai multdecåt dublu fa]` de nivelul din anul anterior.

Promovare romåneasc` vs. promovarede import

Reprezentanta IMS Health mai spune c`schimb`rile \n clasamentul produselorfarmaceutice nu ar trebui s` fie dramatice, darc` aceste evolu]ii sunt stråns legate deschimb`rile legislative, administrative [ifinanciare.

„|n lumina unei a[teptate reforme \ns`n`tate, a unei eventuale actualiz`ri a listei decompensare sau \n urma unor rectific`ribugetare, nu este exclus s` vedem ie[iri -intr`ri \n top produse farmaceutice“, au spusrepre zentan]ii IMS Health.

Lauren]iu Mihai, directorul executiv alAPMGR, este de p`rere c` medicamentele deimport fac obiectul unei strategii depromovare agresive, coordonat` de companiamultina]ional` la nivel global, [i c`reprezentan]ele din Romånia au ca unic obiectde activitate promovarea, dispunånd debugete consistente de la compania-mam`.

„Companiile produc`toare de medica -mente generice din Romånia, operånd cuprofituri mult mai mici, sunt foarte seriosafectate de sistemul fiscal [i mai ales de taxa declaw back, astfel c` nu dispun decåt de bugetemult mai mici de promovare (…) Sistemulpublic este cel mai important cump`r`tor demedicamente cu prescrip]ie, [i acolo factorulpolitic este determinant. Eficien]aproduc`torilor de medicamente din Romåniase vede tocmai \n volumele importantevåndute pe segmentul f`r` prescrip]ie, undefactorul politic este mult mai pu]in important(…)“, a mai spus Lauren]iu Mihai.

Peste 1.000 de noimedicamente au fost\nregistrate anultrecut \n Romånia, cu12,6% mai multecomparativ cu 2011.

Peste 560 demedicamente audisp`rut \n 2012 depe pia]a romåneasc`,mai mult decåt dublufa]` de nivelul dinanul anterior.

Statul aloc` \nacest an peste1 mld. europentrumedicamentelegratuite [icompensate, depatru ori maimultcomparativ cu2004, arat` oanaliz` a ZF pebaza datelorCasei Na]ionalede Asigur`ri deS`n`tate(CNAS).Cre[tereaputernic` abanilor de lastat areprezentatmotorul \ntregiipie]e depastile. 2013 seanun]` un anbun pentrucompaniile dinindustria demedicamente,\n condi]iile \ncare statul vareducetermenele deplat` la 60 dezile. |n prezent,termenele deplat` potajunge la peste300 de zile.

ACELA{I LIDER

Algocalmin \[i p`streaz`pozi]ia de cel mai binevåndut medicament dinpunct de vedere alvolumului, fiindcump`rate peste 11 milioane de cutii (\nperioada de 12 luni\ncheiat` \n februarie2013). Algocalmin seelibereaz` pe baz`de prescrip]ie [i\[i p`streaz`statutul delider din ultimiicinci ani.

9www.zf.ro/SPECIALZIARUL FINANCIAR l M i e r c u r i , 1 m a i 2 0 1 3 tel: 0318.256.282 e-mail: [email protected]

Topul celor mai våndute medicamente din punct de vedere al volumului \n intervalul martie 2012 -

februarie 2013Produs Produc`tor Boli/tratament Valoarea vånz`rilor

(milioane unit`]i)

1 ALGOCALMIN Zentiva durere 11,48

2 NUROFEN RECKITT BENCKISER durere, r`ceal` 9,47

3 PARASINUS Europharm r`ceal` 6,95

4 ASPENTER Terapia inim` 6,55

5 DETRALEX Servier circula]ie venoas` 5,09

6 ANTINEVRALGIC P Zentiva durere 4,89

7 TERTENSIF Servier inim` 4,86

8 AMOXICILIN~ ANTIB. Antibiotice antibiotic 4,71

9 ENAP KRKA inim` 4,58

10 PARACETAMOL Mai mul]i produc`tori r`ceal` 4,17

11 ACID ACETILSALICILIC Mai mul]i produc`tori r`ceal`, durere 4,07

12 AUGMENTIN GSK infec]ii 3,93

13 AMPICILIN~ ANTIB. Antibiotice infec]ii 3,78

14 METOPROLOL LPH Labormed inim` 3,50

15 IBALGIN Zentiva durere 3,49

16 OMEZ DR. REDDY’S ulcer 3,29

17 NO SPA CHINOIN PHARMACEUTICALS spasme 3,27

18 ENALAPRIL LPH Labormed inim` 3,15

19 METOPROLOL TERAPIA Terapia inim` 2,88

20 KETONAL Sandoz afec]iuni reumatice 2,82SURSA: IMS Health

2,7mld. euro

a fost valoarea pie]ei de medicamente\n perioada martie 2012 – februarie

2013, potrivit datelor IMSHealth.

504mil. cutii

de pastile au fost våndute \nRomånia \n perioada martie 2012

– februarie 2013, potrivitdatelor IMS Health.

11mil. cutii

de Algocalmin au fost våndute \n perioada martie

2012 – februarie 2013, potrivitdatelor IMS Health.

600mil. euro

reprezint` cifra de afaceri cumulat` acelor mai våndute 20 de

medicamente din Romånia (dinpunct de vedere al

valorii).

Cele mai våndute medicamente din Romånia

Top 20 pastile de import au vånz`ri de 600 mil. €, adic` 22 %din total. Cu excep]ia Nurofen, toate sunt compensate de stat

Lauren]iu Mihai,director executiv

APMGR

Medicamentul mai scump, deimport, este preferat atåt demedicii prescriptori, cåt [i dedistribuitori [i de farmaci[ti, alc`ror venit cre[te prin vindereamedicamentului mai scump.

Topul celor mai våndute medicamente din Romånia \n perioada martie 2012 - februarie 2013

Produs Produc`tor Boli/tratament Valoarea vånz`rilor (mil. euro)

1. PEGASYS Roche hepatit` 56,752. MABTHERA Roche leucemie, artrit` 49,263. SERETIDE GSK astm 44,244. CRESTOR AstraZeneca colesterol 33,555. ENBREL Pfizer psoriazis, artrit` 32,616. HUMIRA Abbott artrit` reumatoid`, psoriazis 32,197. NUROFEN RECKITT BENCKISER durere, r`ceal` 30,198. AVASTIN Roche cancer 30,119. REMICADE JANSSEN BIOLOGICS artrit`, boala Crohn 29,60

10. HERCEPTIN Roche cancer 27,0911. LANTUS Sanofi diabet 26,5412. SEROQUEL XR AstraZeneca schizofrenie 26,2813. XELODA Roche cancer 26,2114. RISPOLEPT CONSTA JANSSEN PHARMACEUTICA schizofrenie 23,4815. PREDUCTAL MR Servier inim` 23,1316. GLIVEC Novartis cancer 23,0517. PRESTARIUM Servier inim` 22,1018. DETRALEX Servier circula]ie venoas` 21,9419. SERMION Pfizer tulbur`ri cerebrale vasculare 21,6620. NEORECORMON Roche anemii din cauze grave 19,26

SURSA: IMS HealthInforma]iile legate de produc`tor [i afec]iunile tratate au fost completate de ZF. Datele se refer` la intr`rile \n farmacii dinspre distribuitori

Informa]iile legate de produc`tor [i afec]iunile tratate au fost completate de ZF. Datele se refer` la intr`rile \n farmacii dinspre distribuitori

Page 10: n timp ce persoanele fizice a[teapt` demararea noului ...storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/781/10376/10827801/1/zf-01mai2013.pdf · Dou` fonduri de investi]ii au cerut explica]ii

BOGDAN COJOCARU

NOUL guvern al Italiei a pornit \nfor]` \n mar[ul promisiunilor, pre -mierul Enrico Letta anun]ånd c`agenda de guvernare cuprinde eli -minarea unor taxe nepopulare, cre[ -terea ajutoarelor pentru nevoia[i [i fa -cilitarea ob]inerii cet`]eniei pentrucopiii imigran]ilor n`scu]i \n Italia. Darprima m`sur` pe care o va lua va fireducerea salariilor parlamentarilor.

Discursul premierului a fost lung [i„melodios“ pentru partenerii deguvernare, dar lipsit de detalii [i aamintit de promisiunile antiausteritatef`cute \n campania electoral` depre[edintele francez FrançoisHollande. Popularitatea lui Hollandeeste acum la cote minime, \n partedeoarece realitatea economic` l-af`cut s`-[i \ncalce promisiunile.

„Vom muri dac` \nghi]im doarausteritate. Politicile de cre[tere numai pot a[tepta“, spus Letta \ntr-undiscurs ]inut \n fa]a parlamentarilor. Ela notat c` economa ]`rii este \ntr-ositua]ie „serioas`“ dup` o decad` destagnare, scrie agen]ia ThomsonReuters.

Premierul a promis totu[i c` varespecta angajamentele bugetare

asumate \n fa]a partenerilor europeni.Dar ministrul industriei FlavioZanonato a mers mai departe spunåndc` Italia vrea s` renegocieze pactul destabilitate, care impune disciplinabugetar` \n zona euro.

F`r` impozit pe locuin]e|ntr-o sec]iune a discursului

a[teptat` cu ner`bdare de majoritateaitalienilor [i de fostul premier SilvioBerlusconi – acum partener laguvernare, Letta a anun]at c` guvernulva suspenda colectarea taxei pelocuin]e, avut` \n plan de fostul [ef alcabinetului Mario Monti pentru luna

iunie, [i c` nu va majora cota TVA.Premierul nu a explicat cum va acoperiveniturile bugetare astfel pierdute.Eliminarea taxei pe locuin]e a fost unpunct central al campaniei electorale alui Berlusconi.

De asemenea, agenda de gu -vernare prevede \ncurajarea angaj`riitinerilor prin reducerea impozitelor pesalarii [i alte facilit`]i fiscale, relaxarearegulilor privind pensionarea pentru aface mai gradual` aplicarea lor [iacordarea de burse de merit pentrustuden]i.

Letta a explicat c` infiin]area delocuri de munc` este prioritatea gu -

vernului. |ns` el nu a men]ionat nimicdespre reforme pentru libera lizareapie]ei muncii sau serviciilor, dou`capitole sensibile pentru italieni la careeconomia este foarte necompetitiv`,potrivit Financial Times.

„Discursul a fost muzic` pentruurechile noastre“, a declarat AngelinoAlfano, secretarul general al PartiduluiOamenilor Liberi condus de Ber -lusconi. El este acum ministru deinterne [i vicepremier.

Protec]ie social` mai extins`Premierul a subliniat, totodat`, c`

Italia trebuie s`-[i reformeze sistemul

de protec]ie social` dep`[it [i ina -decvat.

„Avem nevoie de un sistem deprotec]ie social` mai universal, maiconcentrat pe tineri [i femei, pe cares`-l extindem la cei care nu sunt acumacoperi]i, \n special la angaja]iitemporari“, a spus Letta. El mo[ te -ne[te o economie aflat` probabil \n aloptulea trimestru consecutiv de rece -siune [i trebuie s` cå[tige \ncredereaelectoratului italian care a respinsausteritatea lui Monti \n alegerile dinfebruarie. Italienii [i-au dat un sfert dinvoturi Mi[c`rii de 5 Stele, o forma]iunepolitic` nou` care cere reevaluareastatutului Italiei de membru al zoneieuro, scrie Bloomberg.

Letta a subliniat orientarea pro-european` a guvernului s`u [i a spus c`va face presiuni pentru o unitate maistråns` \n „Stalele Unite ale Europei“.

„|n Europa [i la nivel interna -]ional, Italia va g`si strategii pentrustimularea cre[terii f`r` a compromiteprocesul necesar de restructurare afinan]elor publice“, a afirmat pre mie -rul.

{eful noului cabinet a pornit ieri\ntr-o campanie de autopromovare \ncare viziteaz` Berlinul, Bruxellesul [iParisul.

Prima reac]ie a noului premier: „Italia va muri dac` \nghite doar austeritate“

Pre]ul cuprului a sc`zutcu 20% \n ultimii doiani, \ns` anali[tiimizeaz` pe revenire

IOANA NI}~

PRE}UL cuprului a ajuns cu 17% sub maximul atins \nfebruarie [i a sc`zut cu 20% \n ultimii doi ani, \ns` anali[tiiestimeaz` c` acesta va cre[te \n urm`toarele luni datorit`acceler`rii avansului economic al Chinei \n a doua jum`tate aanului [i a revenirii economiei americane, cea mai mare lanivel mondial, scrie presa interna]ional`.

„|n pofida sc`derii recente a pre]ului cuprului,perspectivele pe termen lung ale acestei pie]e sunt bune.Cererea din China este \nc` mare, chiar dac` rata de cre[terea PIB-ului este mai redus`, iar alte ]`ri asiatice care investescmasiv \n infrastructur` au nevoie de asemenea de cupru“, adeclarat Radoslaw Zalozinski, [eful departamentului de riscde la KGHM, pentru agen]ia polonez` PAP. KGHM este celmai mare produc`tor de argint din lume, iar la produc]ia decupru se situeaz` pe locul opt.

|n ultimii doi ani pre]ul cuprului a sc`zut cu 19,25%, de la9.503 dolari/ton` \n martie 2011 la 7.645 dolari/ton` \n martie2013.

}ara cea mai afectat` de declinul acestei pie]e este Chile,cel mai mare produc`tor [i exportator de cupru din lume.Industria cuprului este principala surs` de venituri fiscalepentru Chile, iar exporturile de cupru reprezint` 15% dinPIB-ul ]`rii, noteaz` Financial Times. Cererea sc`zut` dinpartea Chinei, cel mai mare cump`r`tor al cuprului din Chile,afecteaz` toate sectoarele economiei ]`rii sud-americane.

Anali[tii de la Goldman Sachs anticipeaz` \ns` c` pre]ulcuprului \[i va reveni \n urm`toarele trei luni. Bancaamerican` are activit`]i de trading cu materii prime.„|mbun`t`]irea cererii ar trebui s` duc` la cre[terea pre]uluicuprului \n actualul context de pe pia]`“, se arat` \ntr-unraport al b`ncii citat de Market Watch.

[email protected]

BOGDAN COJOCARU

Obanc` din China finan]eaz` 85% dinproiectul de construire a unui podpeste Dun`re \n Belgrad la careparticip` [i o companie chinez`. Deasemenea, China s-a oferit s`

contribuie cu fonduri la proiectul unui culoar de caleferat` de mare vitez` care ar lega capitala sårb` deBudapesta.

Apoi tot o companie chinez` va construi probabilun canal navigabil \ntre Belgrad [i ora[ul-port grecescSalonic.

Lucr`rile de construc]ie la podul de 1,5 kilometripeste Dun`re, \ntre cartierele Zemun [i Borca, au\nceput \n toamna anului 2011 [i se vor termina \noctombrie anul viitor, potrivit premierului sårb IvicaDacic, citat de agen]ia B92.

Podul este construit de compania chinez` ChinaRoad and Bridge Corporation (CRBC) [i de firmesårbe[ti. Banca Chinese Exim Bank finan]eaz` 85%din investi]ia de 170 milioane euro.

De asemenea, CRBS este interesat` s` participe lacontruirea a dou` autostr`zi, una care va ajunge lagrani]a cu Muntenegru, iar cealalt` care va traversacentru ]`rii [i va uni dou` coridoare majore detransport transeuropean.

Proiectele vor fi finan]ate cu un credit pe 18 ani cudobånd` redus` de la Exim Bank, scrie FinancialTimes.

Potrivit explica]iilor lui Dacic, China este cel maiimportant partener strategic, iar Serbia vrea s` strång`leg`turile cu statul chinez.

Cu vaporul prin Serbia, spre MareaMediteran`

De asemenea, o companie chinez` se va implica,probabil, \n construirea unui canal navigabil care vaface leg`tura \ntre Belgrad [i portul grecesc Saloniclegånd Dun`rea de råurile Morava [i Vardar.Proiectul va necesita investi]ii de pån` la 17 milioanede dolari [i va acoperi o suprafa]` de 10.500 dekilometri p`tra]i, echivalent` cu teritoriul provincieiKosovo, noteaz` China Daily. Canalul va trece [i prinMacedonia.

Dac` se va materializa, proiectul va reprezenta unpunct de cotitur` important \n cooperarea dintre Chi -na [i Europa \n privin]a infrastructurii, mai ales \n con -textul \n care mai multe parteneriate au fost desfiin -]ate \n cåteva ]`ri europene, printre care Polonia.

Guvernul de la Belgrad [i compania chinez`China Gezhouba Group Corporation au \nceput deja\n martie studiul de fezabilitate pentru canalulMorava-Vardar.

De la Budapesta la Belgrad cu peste 300 km/h

La \nceputul acestui an, ambasada chinez` dinBudapesta a lansat ini]iativa construirii unui coridorferoviar de mare vitez` \ntre capitala ungar` [i ceasårb`. Surse din ministerul sårb al transporturilor auindicat c` trenurile vor putea circula pe aceast` caleferat` cu viteze de peste 300 km/h. Estim`rilepreliminare cifreaz` la dou` miliarde de euroinvesti]iile necesare acestui proiect. Asemenea vitezesunt posibile datorit` condi]iilor aproape perfecte demediu. Investitorii chinezi sunt preg`ti]i deja cu banide la Fondul Chinez de Dezvoltare, care are ca scopinvesti]ii \n sud-estul Europei.

|n prezent, trenurile ajung la o vitez` medie de 35km/h pe or` \n Serbia, nu mai rapid decåt \n epocaaburului. La modernizarea infrastructurii feroviare aSerbiei va contribui [i compania rus` de c`i ferateRussian Railways, cu un acord de \mprumut de 800 demilioane de dolari. Acesta va fi semnat luna viitoare.

[email protected]

La o vizit` de lucru pe [antierul podului peste Dun`redintre Zemun [i Borca, premierul sårb IVICA DACIC(foto) a subliniat c` proiectul este unul de caredepinde viitorul companiilor chineze \n Serbia

www.zf.ro/BUSINESS INTERNA}IONAL10 ZIARUL FINANCIAR l M i e r c u r i , 1 m a i 2 0 1 3

tel: 0318.256.277 e-mail: [email protected]

China sprijin` cu t`rie Serbia \ntoate priorit`]ile, inclusivp`strarea integrit`]ii teritoriale, aspus Vuk Jeremic, fost ministrusårb de externe, acum oficial derang \nalt la ONU.

v

v Europa de Est v

Profitul grupului rus Gazprom, cel mai mareproduc`tor de gaze naturale din lume, a sc`zut anultrecut pentru prima oar` \n ultimii 10 ani, cu 9,5%, la1.180 miliarde ruble (38 miliarde dolari), din cauzareducerii cererii la nivel european [i a major`rii costuriloropera]ionale, scrie Bloomberg. Veniturile au crescut cu2,7%, la 4.760 miliarde ruble (153 miliarde dolari)datorit` major`rii pre]urilor la gaze naturale care acompensat sc`derea exporturilor. Gazprom, care acoper`un sfert din cererea din Europa, a redus livr`rile c`treaceast` pia]`, cea mai profitabil` pentru produc`torulrus, cu 3,6%. Volumul vånz`rilor s-a diminuat [i pe pia]aintern`, dar [i \n fostele republici sovietice. Cosurileopera]ionale s-au majorat cu 18%, la 3.480 miliarderuble (112 miliarde dolari) din cauza cre[terii achizi]iilorde petrol [i gaze naturale, a taxei de extrac]ie amineralelor [i a cheltuielilor de personal. Ioana Ni]`

Consiliul de supraveghere al companieipoloneze de gaze naturale PGNiG, de]inut` destat, l-a concediat pe directorul executiv GrazynaPiotrowska-Oliwa dup` un episod jenant pentru guvernde la \nceputul lunii aprilie, cånd EuRoPol Gaz, la carePGNiG de]ine o participa]ie de 48%, [i grupul rusGazprom au semnat f`r` [tirea executivului unmemorandum pentru un studiu de fezabilitate referitorla un gazoduct care va trece pe teritoriul Poloniei.Memorandumul de \n]elegere a fost semnat la o zi dup`ce pe atunci ministrul trezoreriei Mikolaj Budzanowski aanun]at c` guvernul nu are \n vedere un astfel degazoduct. Bogdan Cojocaru

Guvernele din Europa Central` [i de Est ar trebuis` implementeze \n continuare m`surile de reducere adeficitelor bugetare, dar s` fac` \n acela[i timp totposibilul pentru a men]ine cheltuielile pentruinfrastructur` care stimuleaz` cre[terea economic`, adeclarat Suma Chakrabarti, pre[edintele B`nciiEuropene pentru Reconstruc]ie [i Dezvoltare (BERD),\ntr-un interviu acordat publica]iei The Wall StreetJournal. „Trebuie s` acord`m \n continuare importan]`planurilor de consolidare fiscal`”, a spus Chakrabarti. Ela afirmat, de asemenea, c` este \ngrijorat cu privire lacosturile de \mprumut relativ reduse care ar putea\ncuraja anumite guverne s` evite m`surile „radicale”necesare pentru a stimula cre[terea economic`.Declara]iile pre[edintelui BERD vin \ntr-o perioad` \ncare tot mai mul]i lideri europeni abandoneaz`programele de austeritate care au stat la baza politicilorimplementate pe continent \n ultimii ani, [i se axeaz` \nschimb pe m`suri de stimulare a cre[terii economice.BERD a fost \nfiin]at` \n 1991 pentru a ajuta ]`rile est-europene [i fosta Uniune Sovietic` s` treac` de laeconomia planificat` la o economie de pia]`. Ioana Ni]`

v

v Interna]ional v

Rata [omajului din Germania a crescut pentru adoua lun` consecutiv \n aprilie, ceea ce arat` c` ceamai mare economie din Europa \[i revine lent dup`sc`derea \nregistrat` la sfår[itul anului trecut, scrieBloomberg. Rata [omajului s-a situat la 6,9%, cu pu]inpeste minimul ultimilor 20 de ani, de 6,8%, num`rul[omerilor crescånd cu 4.000, la 2,94 milioane, potrivitAgen]iei Federale a For]ei de Munc`. „Incertitudinea arevenit \n zona euro [i a cuprins [i pia]a muncii dinGermania. Nu m` a[tept ca rata [omajului s` se reduc`prea curånd”, a spus David Milleker, economist-[ef laUnion Investment din Frankfurt. FMI estimeaz` c`economia german` va cre[te cu 0,6% \n acest an, chiardac` cea mai mare pia]` de export a sa, zona euro, var`måne \n recesiune. |n ultimele trei luni ale anului trecutPIB-ul Germaniei a sc`zut cu 0,6% fa]` de trimestrulanterior. Ioana Ni]`

{tiri ZF

ROMANIANS SPEND EUR750-EUR850 MLN INSUPERMARKETS AND HYPERMARKETS FOR EASTER

ENERGY TRADER TINMAR-IND EXPECTS 20% TO30% GROWTH IN REVENUE AND PROFIT THIS YEAR

FURNITURE INDUSTRY INVESTMENTS BOOSTNUMBER OF EMPLOYEES BY 4,700 IN 2012

ZIARUL FINANCIARSTRADA AUREL VLAICU NR. 62-64, ET. 2, SECTOR 2, BUCURE{TI – ROMÂNIA;

TEL: 0318.256.288/FAX: 0318.256.285 n O.P. 33, C.P. 19, SECTOR 1, BUCURESTI; E-MAIL: [email protected] n WWW.ZF.RO

DIRECTOR EDITORIAL Cristian Hostiuc (0318.256.282); [email protected]

REDACTOR-{EF Sorin Påslaru (0318.256.282); [email protected]{EF ADJ. R`zvan Voican/Finan]e B`nci (0318.256.284);

Dana Ciriperu/Companii (0318.256.277)

DEPARTAMENTE: COMPANII - Redactori: Adelina Mihai, Bogdan Alecu, Ioana David,Cristi Moga, Roxana Petrescu, Mirabela Tiron, Cristina Ro[ca, Andreea Neferu, Gabriel Razi; B~NCI-ASIGUR~RI-FINAN}E - Redactori: Claudia Medrega, Ciprian Botea;PIA}A DE CAPITAL - EDITOR: Andrei Chirileasa (0318.256.266); Redactori: Adrian Cojocar,Roxana Pricop; BUSINESS HI-TECH - EDITOR: Adrian Seceleanu (0318.256.286); BUSINESS INTERNA}IONAL - EDITOR: Bogdan Cojocaru; Redactor: Radu Bostan, Ioana Ni]`; POLITIC - EDITOR: Iulian Anghel (0318.256.245); ZF ENGLISH - Redactori: Loredana Fr`]il`-Cristescu, Daniela Stoican;

ZF ONLINE - EDITOR: Alexandru Matei; Redactori: Radu Racu, Mirela }urlan, Claudiu Ilioiu (0318.256.279)

ZIARUL DE DUMINIC~: Lucian Vasilescu (0318.256.241)

REVISTE ZF: DA PREMIUM - EDITOR: Ioana Må]u (0318.256.327); BUSINESS CONSTRUCT -EDITOR: Cristi Moga

ART DIRECTOR: Mihaela Enciu; DTP: Mihaela Viciu, Irina Adriana T`n`sescu, MonicaB`sceanu, Lucian P`tr`[escu, Valentin Zidaru ; corectur`: Cristina Turcov, SånzianaDoman, Theodor Zamfir; foto: Florin Ca[ot`, Silviu Matei; secretariat: Monica Pårvu

PUBLISHER: Nicoleta Nedea (0318.256.239)

VÅNZ~RI PUBLICITATE: Drago[ Hrisafi (0318.256.278); Mihaela Sm`du (0318.256.235);{tefan Straton, Mircea Neagu (0318.256.238); Gabriela Chirca (trafic); EVENIMENTE:Alina Aioanei (0318.256.296)

MARKETING: Dana Rotaru; BRAND MANAGER: Roxana Gårbea]`

ZF - EDI}IE DE TRANSILVANIA CLUJ, B-DUL 21 DECEMBRIE 146, ETAJ 1, TEL-FAX:

0264.407.858 ; E-MAIL: [email protected]; Lauren]iu Cotu

ZIARUL FINANCIAR - publica]ie editat` de MEDIAFAX GROUP - 0318.256.200DIRECTOR GENERAL: Orlando Nicoar`;DIRECTOR VÅNZ~RI: Drago[ Stan;DIRECTOR DISTRIBU}IE: Dan Saro[; DIRECTOR FINANCIAR: Dana Cozac;DIRECTOR MARKETING: Raluca G`leat`; DIRECTOR PRODUC}IE: Rodica Ghenciu;DIRECTOR HR: Elena Dionisie; IT: Bogdan Petre; FOTO: Marius Sm`du;

ABONAMENTE: Cristi {tefan (0318.256.244); Valentin Pinoi (0318.256.190); Florentina Stanciu (0318.256.190); TEL. 0318.256.242, 0318.256.332; FAX 0318.256.243;

TIPAR & PREPRESS: ; TEL. 0318.251.028; FAX. 0318.251.036; www.coprint.ro;ISSN 1454-41

Un canal navigabil \ntre Dun`re [i MareaMediteran`, cale ferat` de mare vitez` [i autostr`zi sunt proiecte pe care Serbia le va realiza cu bani [i companii din China China, noua putere mondial`economic`, \[i folose[te dinplin atuul muncii ieftine [i alfondurilor aproapenelimitate pentru a seimplica \n construireainfrastructurii Serbiei, o ]ar`cu o economie s`r`cit` [idevastat` de r`zboaie.

Cu o popula]ie de 7,3 milioane,Serbia este cea mai mare dintrefostele republici iugoslave [i\nregistreaz` \n medie investi]iidirecte str`ine de trei miliarde dedolari pe an, mai mult decåt ]aravecin` Croa]ia, care va intra \n UEpe 1 iulie.

Constructorul auto italian Fiat adeschis calea investi]iilor \n 2008cu uzin` pe care a cheltuit pån`acum un miliard de euro. Tot \n

acel an monopolul rus alexporturilor de gaze naturaleGazprom a preluat participa]iamajoritar` la compania sårb` depetrol [i gaze NIS pentru 400milioane euro, scrie agen]iaThomson Reuters.

|ns` investitorii se plång c`economia [i climatul de afacerisunt sufocate de birocra]ie,interven]ii politice [i corup]ie.Banca Mondial` a calificat Serbia

printre ultimele zece state din lume\n func]ie de u[urin]a ob]ineriipermiselor de contruire. Aici estenevoie de nou` luni [i avize de la18 institu]ii diferite pentruob]inerea permisului [i adesea derela]ii politice [i „stimulente”financiare pentru oficiali.

„Exist` mult` corup]ie, mult`ineficien]` [i birocra]ieinexplicabil`”, a explicat undiplomat occidental.

SERBIA, O ECONOMIE SUFOCAT~ DE BIROCRA}IE,INTERVEN}II POLITICE {I CORUP}IE

Proiectele de infrastructur` sunt vitale pentrurevigorarea economiei slabe [i reducerea [omajuluiEvolu]ia economiei Serbiei \n cifreIndicator 2008 2011 2012 2013

PIB (miliarde dolari, pre]uri curente) 47,6 43,3 37,4 42,8DATORIE PUBLIC~ (% din PIB) 33,4 50 63,6 64,7PIB PER CAPITA (dolari, pre]uri curente) 6.485 5.725 4.943 5.666RATA {OMAJULUI (% din popula]ia activ`) 14,7 24,4 23,1 22,9

SURSA: FMI

Comisarul european pentru afaceri socialeLaszlo Andor i-a cerut Germaniei s`majoreze salariile pentru a stimulacererea intern` [i a ajuta astfel alte ]`ridin zona euro s` exporte mai mult, scrieEUobserver.

„Doar cu economisire nu se ajunge lacre[tere economic`”, a spus Andor,notånd c` este nevoie o trecere de la

t`ieri bugetare [i austeritate la stimulareaeconomiei pentru ca ]`rile de la periferiazonei euro s` fie ajutate s` treac` pestecriz`. Comisarul a pledat pentru castatelor precum Spania, Italia [i Fran]a s`li se dea mai mult timp pentru a aducedeficitul bugetar la nivelul cerut deregulile UE. Altfel, toate aceste ]`ri nu vorface decåt s` acumuleze datorii, aavertizat Andor.

Oficialul CE a men]ionat, de asemenea,necesitatea stabilirii unui salariu minim peeconomie \n Germania, m`sur` prin cares-ar majora salariile [i stimula consumul\n cea mai mare economie european`.

„Belgia [i Fran]a s-au plåns de salariile dedumping din Germania” , a ad`ugatAndor, un economist de stånga dinUngaria.

COMISIA EUROPEAN~ |I CERE GERMANIEI S~ MAJOREZE SALARIILE

FOTO: AFP/Mediafax Foto

ENRICO LETTA, pre mierul Italiei: „„Avemnevoie de un sistem de protec]ie social`mai universal“

LASZLO ANDOR, comisarul european pentruafaceri sociale: „Doar cu economisire nu seajunge la cre[tere economic`“

FOTO: AFP/Mediafax Foto FOTO: AFP/Mediafax Foto

PRE} TOT MAI MIC, VE{TI BUNE PENTRU CONSTRUCTORI

{I RELE PENTRU PRODUC~TORI

Evolu]ia pre]ului cuprului în ultimii doiani pe pia]a londonez` de m`rfuri

(dolari/ton`)

9.503,3631 mart. 2011

7.394,1931 oct. 2011

7.645,5831 mart. 2013

SURSA: www.ycharts.com

Page 11: n timp ce persoanele fizice a[teapt` demararea noului ...storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/781/10376/10827801/1/zf-01mai2013.pdf · Dou` fonduri de investi]ii au cerut explica]ii

ADRIAN SECELEANU

Ministerul Societ`]ii Infor -ma ]ionale (MSI) nu are\n prezent „absolut ni-mic“ de comunicat \nleg`tur` cu stadiul \n care

se afl` proiectul integr`rii Romtelecom, celmai mare juc`tor din telefonia fix`, la carestatul are 46% din ac]iuni, cu compania-sor`de telefonie mobil` Cosmote, care are ace-la[i ac]ionar majoritar - grupul elen OTE, adeclarat ministrul Dan Nica, r`spunzåndunor \ntreb`ri ale media.

„Nu pot s` fac comentarii pentru c` toa-te firmele sunt listate la burs` [i orice afir-ma]ie din partea mea ar crea probleme fie labursa din Frankfurt, unde este listat Deuts -che Telekom, fie \n Atena, unde este listatgrupul OTE [i nu pot s` spun absolut ni-mic“, a respins Nica solicit`rile jurnali[tilorde a oferi detalii despre stadiul discu]iilordemarate \n urm` cu aproape trei ani cu gru-purile OTE [i Deutsche Telekom.

Ministrul a sus]inut c` \n ultima pe-rioad` „nu au mai fost discu]ii cu ac]ionarii“\n leg`tur` cu acest subiect [i c` acestea arputea avea loc doar dup` ce germanul Ni -kolai Beckers, noul director general al celordoi operatori, va cunoa[te mai bine situa]ia

celor doi operatori. „A[tept`m ca noul CEOs` se obi[nuiasc`, s` intre \n problemele caresunt acolo, dup` care vom putea avea discu]ii[i cu ac]ionarii“, a mai spus Dan Nica.

Germanul Nikolai Beckers a preluat la\nceputul acestei luni func]ia de CEO alCosmote Romånia [i Romtelecom.

Statul romån este ac]ionar minoritar laRomtelecom [i Cosmote, dou` dintre celemai mari companii de telecomunica]ii de pepia]`, cu afaceri anuale de peste un miliardde euro [i peste 10 milioane de clien]i. Pa -chetul majoritar de ac]iuni este controlat degrupul elen OTE, al c`rui ac]ionar majoritareste gigantul german Deutsche Tele kom(DT), unul dintre cei mai mari juc`tori dinindustria mondial` de profil.

Dac` statul romån nu are niciun comen-tariu de f`cut, reprezentan]ii OTE [iDeutsche Telekom au exprimat recent, \ninterviuri acordate ZF, ce viziune au \n le -g`tur` cu opera]iunile din Romånia.

Lucrurile sunt clare \n ce prive[te Cos -mote [i Romtelecom: cele dou` companiitre buie s` se integreze pentru c` doar opera-torii care vor fi capabili s` ofere \ntreg spec-trul de servicii de telecomunica]ii [i divertis-ment vor supravie]ui, afirma recent \ntr-uninterviu pentru ZF Michael Tsamaz, CEO [ipre[edinte al OTE & Cosmote Grecia.

„Acest proces este \n faza \n care studiem ca-re este cea mai bun` metod` de a face acestlucru, asiguråndu-ne \n acela[i timp c` ambiiac]ionari, Guvernul [i OTE, vor avea un be-neficiu comun din fuziune. Deci acesta esteun proces care trebuie s` fie gestionat cugrij` [i precau]ie [i aceasta este [i maniera \ncare vom proceda pentru c` vrem ca toat`lumea s` \n]eleag` [i s` cread` c` este cevapozitiv. Sunt deci foarte \ncrez`tor c` \n vi -itorul apropiat vom ajunge la o \n]elegere.“

Urm`rim „o integrare real` a afacerilorfixe [i mobile. Despre acest aspect discut`m,

desigur, \n Romånia, cu Guvernul, al`turi decare vom stabili urm`toarele ac]iuni [i vomrealiza calendarul lor. Planul nostru este s`facem tot ce ne st` \n putin]` pentru a furni-za oferte complementare de telefonie fix` [imobil` pentru clien]i“, a declarat la rånduls`u pentru ZF [i Claudia Nemat, 44 de ani,membru \n boardul grupului germanDeutsche Telekom pentru regiunea Europa.

Statul romån agrease \n iulie 2011 cuOTE [i DT numirea unui CEO comun laCosmote [i Romtelecom [i listarea pe burs`\n cel mult un an de zile fie a Romtelecom,

fie a entit`]ii rezultate din fuziunea Cosmotecu Romtelecom. Urmare a acestui acord,p`r]ile implicate \n posibila tranzac]ie au an-gajat [i serviciile Morgan Stanley, Price -water houseCoopers [i ale avoca]ilor de laBo[tin` & Asocia]ii, Stoica & Asocia]ii.

|ns` dup` semnarea acordului agita]ia depe scena politic` a blocat orice progres peacest subiect, iar din mai 2012, de cånd minis-tru al comunica]iilor este Dan Nica, declara -]iile \n leg`tur` cu acest subiect au fost vagisau de tipul „nu avem nimic de comentat“.

[email protected]

Ce are de spus statul despre integrareaCosmote cu Romtelecom? „Absolut nimic“

Operatorii controla]i de grupul OTE \n Romånia vin cu noi oferte, cu apeluri nelimitateADRIAN SECELEANU

COSMOTE [i Romtelecom, companii controlate degrupul elen OTE, au anun]at ieri lansarea unor noi ofer-te care includ apeluri nelimitate.

Romtelecom, cel mai mare juc`tor de pe pia]a local`de telefonie fix`, le ofer` de luni abona]ilor posibilitateade a apela nelimitat numere din re]eaua Cosmote [i dinorice alt` re]ea fix` na]ional`. Clien]ii existen]i au accesautomat la noua ofert`, f`r` costuri suplimentare sau\ncheierea unor acte adi]ionale. Clien]ii care au cel mai

ieftin abonament - Voce 100, pot suna nelimitat c`treCosmote [i orice re]ea fix` doar \n afara orelor de vårf(de luni pån` vineri \ntre orele 18:00 [i 08:00, såmb`t`,duminic` [i de s`rb`torile legale), \n timp ce clien]ii abo-namentului Voce 200 pot suna oricånd nelimitat c`treCosmote [i orice alt` re]ea fix` na]ional`. AbonamentulVoce 100 are un tarif de 7,44 euro, iar Voce 200 de 10,54euro. Clien]ii celui mai scump abonament (Voce 400), cuun tarif lunar de 12,77 de euro pe lun`, pot apela nelimi-tat, oricånd, \n toate re]elele na]ionale fixe, \n Cosmote[i \n re]elele interna]ionale din UE (fix), SUA [i Canada

(fix [i mobil). Odat` cu lansarea acestei oferte companiaa redenumit abonamentele, care acum includ sintagma„nelimitat“. Clien]ii noi vor putea opta pentru unul din-tre aceste 3 abonamente cu minute incluse, disponibile,fie \n pachete personalizabile care includ servicii de tele-viziune [i internet, fie individual.

Pe de alt` parte, Cosmote, num`rul trei pe pia]a lo-cal` de telefonie mobil`, a relansat ieri oferta pentru pla-nul tarifar „No Limit“ - care include apeluri nelimitatespre orice re]ea na]ional` [i anumite numere interna]io-nale, oferindu-le clien]ilor [i posibilitatea de a achizi]io-

na telefoane la un pre] subven]ionat sau s` \ncheie con-tractul pe doi ani. Spre exemplu, prin achizi]ionarea unuiabonament No Limit pe doi ani, clien]ii pot achizi]ionala pre]ul de 1 leu smartphone-uri precum Huawei U8850Vision, Nokia Lumia 610, Nokia Lumia 800, SamsungGalaxy Chat, Samsung Galaxy Mini 2, Samsung GalaxyAce Duos, Samsung Galaxy S Duos [i ZTE Grand X.

Un Apple iPhone 5 cu capacitate de stocare de 16GB are un pre] de 2.119 lei (TVA inclus`) \mpreun` cuabonamentul No Limit pe doi ani.

Citi]i continuarea pe www.zfcorporate.ro

PUBLICITATE

Apple va lansa prima emisiune de obliga]iuni dinistoria companiei prin care sper` s` strång` 15 mld. $

Apple a f`cut luni primele demersuri pentru prima vånzarede obliga]iuni din istoria companiei, veste care a luat prinsurprindere pie]ele financiare \n contextul \n care companiaamerican` era singura din marii gigan]i IT americani care nuavea nici m`car un penny datorie \n bilan]ul financiar-contabil, scrie Reuters. Apple este asistat` pentruopera]iunea de emitere de obliga]iuni de b`ncile DeutscheBank [i Goldman Sachs, potrivit unei persoane apropiatesitua]iei. Apple va emite obliga]iuni pentru a finan]a unprogram prin care va returna ac]ionarilor 100 de miliarde dedolari, potrivit Reuters. Anali[tii estimeaz` c` Apple va puteastrånge fonduri mult mai ieftin, adic` va pl`ti o dobånd`foarte mic` la r`scump`rarea datoriei, chiar [i fa]` decompania Microsoft, care are un rating de \mpumut cotat laTriplu A, adic` este una dintre cele mai de \ncrederecompanii. Reprezentan]ii companiei nu au putut fi contacta]ipentru a oferi informa]ii. Dup` ce a f`cut publice rezultatelefinanciare pe primul trimestru al anului 2013, care au ar`tatprima sc`dere a profitului Apple din ultimii 10 ani, companiaa anun]at c` are \n plan s` r`scumpere ac]iuni \n valoare de60 de miliarde de dolari \n urm`torii trei ani. Potrivitestim`rilor, Apple de]ine 145 de miliarde de dolari fondurilichide, dar numai 45 de miliarde sunt \n America, adic`insuficient pentru a r`scump`ra ac]iunile. Compania decercetare CreditSights estimeaz` c` Apple va fi probabilnevoit` s` emit` obliga]iuni \n valoare de 15 pån` la 20 demiliarde de dolari \n urm`torii trei ani. Cu toate c` anali[tiispun c` emisiunea de obliga]iuni va avea dobånzi aproapede un nivel minim record, Apple nu a ob]inut ratingul maximtriplu A din partea agen]iilor de rating, precum S&P, care aoferit o not` de AA+ companiei. „Ratingul Aa1 al Apple nueste mai mare pentru c`, \n opinia Moody’s, sunt riscuriinevitabile pe termen lung pentru o companie care are oexpunere mare pe schimbarea preferin]elor consumatorilor”,potrivit lui Gerald Granovsky, analist la agen]ia de ratingamerican` Moody’s. Andreea Anghel

Clien]ii Vodafone pot pl`ti bilete la film printr-oaplica]ie de pe telefon

Clien]ii Vodafone, al doilea juc`tor de pe pia]a local` detelefonie mobil`, pot rezerva [i pl`ti biletele pentrucinematograful Hollywood Multiplex din Bucure[ti Malldirect prin intermediul smartphone-ului, printr-o aplica]ieinstalat` pe telefon. Pentru achizi]ionarea biletelorelectronice, posesorii de telefoane mobile \[i pot alege filmuldorit [i ora de difuzare a acestuia direct din aplica]iagratuit` Cinemagia, compatibil` cu sistemele de operareiOS, Android, Symbian [i Windows Phone. Odat` selectat filmul, utilizatorii \[i pot alege locurile \n salade cinema [i, ulterior, pl`ti biletele, \n mai pu]ine etape,direct de pe telefon. Pentru accesul \n s`lile de cinema,utilizatorii trebuie s` scaneze de pe ecranul telefonului mobil codul biletului, primit printr-un SMS sau e-mail generat automat \n momentul pl`]ii. Costul biletului,similar cu cel din cinematograf, calculat \n euro la cursuloficial al zilei, va fi dedus din credit, pentru utilizatorii decartele prepl`tite, respectiv ad`ugat facturii, la cursul oficialdin luna emiterii acesteia, pentru abona]ii serviciilorVodafone. Cinemagia.ro, Grand Cinema Digiplex [iVodafone au lansat \n iulie 2012 op]iunea de rezervare [iplat` a biletelor de cinematograf direct prin intermediultelefonului mobil. Pån` \n prezent au fost våndute peste20.000 de bilete, iar procentul pl`]ilor efectuate prin facturaVodafone este \n acest moment de 69%. Adrian Seceleanu

Click

Allview vede pia]a de tablete la 400.000 de unit`]iANDREEA ANGHEL

COMPANIA bra[ovean` Visual Fan, care co-mercializeaz` diferite produse electronice subbrandul Allview, a lansat ieri dou` dispozitivemobile, o tablet` de 9,7 inchi care va fi disponi-bil` \n cåtvea zile la retailerii parteneri aiAllview cu un pre] recomandat de circa 270 deeuro [i un smartphone dual SIM cu ecran de4,65 inchi care va fi comercializat \ncepånd cua doua jum`tate a lunii mai la un pre] de circa340 de euro, potrivit lui Alin Niscov, directorde vånz`ri al Allview.

Tableta Alldro 3 Speed Quad este un dipo-zitiv cu procesor quad core de 1 GHz, memo-rie Ram de 2GB, display Full HD [i o camer`principal` [i una secundar` de 2MP.

Smartphone-ul P6 Quad dual SIM are ogrosime de 8,6 mm, un procesor quad core,memorie Ram de 1GB, camer` foto de 8MP [imemorie intern` de 4GB [i vine cu un card ex-tern de 16 GB inclus. Telefonul va fi disponibildin a doua parte a lunii mai. El poate fi cum -p`rat acum prin precomand`, dar „livr`rile\ncep undeva \ntre 15 [i 20 mai“, a spus Nis cov.

Potrivit acestuia \n trimestrul urm`tor compa-nia bra[ovean` estimeaz` c` va vinde 2.000 deunit`]i de smartphone-uri P6 quad [i 3.000 deunit`]i de tablete Alldro 3 Speed Quad.

Atåt \n cazul smartphone-ului, cåt [i al ta-bletei, clien]ii pot extinde garan]ia cu \nc` un an

la un tarif care reprezint` aproximativ 10% dinvaloarea echipamentului. De asemenea, pose-sorii de smartphone-uri P6 Stony cu variantadual core au posibilitatea ca pl`tind circa 25%din valoarea telefonului s` \[i fac` un upgradehard ware la quad-core, a completat Niscov.

Pia]a total` de smartphone, potrivit es-tim`rilor lui Niscov, va ajunge pån` la 1, 3- 1,35milioane de unit`]i, iar pia]a tabletelor va aveaun volum dublu, de la 200.000 de unit`]i ajun-gånd la aproximativ 400.000 anul acesta.

|n primul trimestru compania a våndut22.000 de tablete [i 20.000 de telefoane mobile.

Cel mai bine våndut smartphone Allviewanul trecut a fost P5 alldro. |n total, anul trecutAllview a våndut 48.000 de tablete [i 18.000 desmartphone-uri. Anul acesta, compania esti-meaz` c` va vinde 100.000 de tablete [i tot atå-tea smartphone-uri.

Referitor la cifra de afaceri pe anul trecuta companiei bra[ove, Niscov a spus c` a cres-cut, anul 2012 fiind unul foarte bun, f`r` \ns` aoferi o cifr` exact`. „A fost un an mult mai bundecåt anul precedent [i anul acesta va continuatrendul ascendent.“

ALIN NISCOV, director de vånz`ri al Allview: A fost un an mult mai bun decåt anul precedent

FOTO: Silviu Matei

Cartagena Capital, Black Sea Trade & Investment Program,printre investitorii confirma]i la evenimentul VentureConnect

ADRIAN SECELEANU

UN NUM~R de peste 30 de investitori vorparticipa \n acest an la cea de-a [aptea edi]ie aVenture Connect, unul dintre pu]inele eveni-mente din Romånia \n cadrul c`ruia un antre-prenor poate sta fa]` \n fa]` cu un poten]ial in-vestitor, [i care va avea loc \n data de 28 mai2013 la Grand Cinema Digiplex.

Printre invita]ii confirma]i se num`r`: NilsGranath (consilier pe fuziuni [iachizi]ii pentru companii de teh-nologie, mentor pentru comu-nitatea antreprenorial`, in-vestitor [i partener \n cadrulCar tagena Capital), BarryKo lodkin (regio nal pro-gram manager \n cadrulBlack Sea Trade Invest -ment Pro mo tion Program),Numan Numan (managingpart ner \n cadrul fondului deinvesti]ii 212LTD), Or landoSzasz (cofondator al Renania,pre[e dinte al consiliului directorial al Re -nania, Business-Angel), Ci prian Ghe]`u (fon-dator al Black Sea Capital), precum [i al]i in-vestitori [i reprezentan]i ai mediului de afaceridin Romånia [i Europa de Sud-Est.

„Pe baza experien]ei mele directe de lucrucu mediul de afaceri [i antreprenorial dinRomånia, sunt bucuros s` particip la urm`toa-rea \ntålnire VentureConnect. Am remarcat\ncrederea [i iscusin]a cu care mediul antrepre-norial din Romånia este \ncurajat s` creasc` [is` dezvolte proiecte sau afaceri cu poten]ial in-terna]ional“, men]ioneaz` Nils Granath, parte-ner al Cartagena Capital.

„Romånia este una dintre ]`rile prezente\n cadrul programului BSTIP [i una dintre celemai importante comunit`]i de business din re-giune. Credem c` Romånia ofer` un mediu an-trenant pentru sectorul IT interna]ional [i con-sider`m c` ini]iative precum Venture Connectpot aduce o schimbare \n Europa de Sud-Est,preg`tind [i lansånd companii [i proiecte scala-bile la nivel mondial“, men]ioneaz` Barry Ka -lo dkin, regional program manager \n cadrul

Black Sea Trade Invest ment Pro -motion Program.

Pentru prima dat`, eveni-mentul Venture Connect va

include dou` sesiuni depitch: prima parte este gån-dit` pentru companiile

early-stage \n c`utarea unei investi]ii seed, \ncea de-a doua parte urmånd prezent`rile com-paniilor mai mature ce au nevoie de o infuziede capital mai substan]ial`.

|n 2012, VentureConnect a evoluat de laun eveniment bianual de tip match-making an-treprenor-investitor la o \ntreag` platform` desprijin [i consiliere pentru antreprenori prin:AngelConnect, comunitate digital` gåndit`pentru business-angels [i identificarea de noioportunit`]i de finan]are, dar [i prin demara-rea unui program de educa]ie \n business:Venture Mentoring, \ntålniri de mentorat bi-lunare.

Proiectele pentru aceast` \ntålnire se potdepune pån` pe 15 mai. Evenimentul este or-ganizat \n parteneriat cu Ziarul Financiar.

11www.zf.ro/BUSINESS HI-TECHZIARUL FINANCIAR l M i e r c u r i , 1 m a i 2 0 1 3 tel: 0318.256.286 e-mail: [email protected]

La aproape doi ani de la momentul \n care statul romån,pe de o parte, [i grupurile OTE (Grecia) [i DeutscheTelekom (Germania), pe de alt` parte, c`deau de acordasupra unui termen de un an privind listarea la burs` [iposibila integrare a operatorilor Cosmote [i Romtelecom,Ministerul Societ`]ii Informa]ionale (MSI) nu are niciunr`spuns la \ntreb`rile legate de acest subiect.

Dan Nicaministrul societ`]ii

informa]ionale

Nu pot s` fac comentariipentru c` toate firmelesunt listate la burs` [iorice afirma]ie din parteamea ar crea probleme fiela bursa din Frankfurt,unde este listat Deuts cheTelekom, fie \n Atena,unde este listat grupulOTE [i nu pot s` spunabsolut nimic.

FOTO: Mediafax Foto

Antreprenoriicare doresc s` \[i

prezinte afacerea \n fa]aunora dintre cei mai

importan]i investitori dinRomånia [i Europa de Sud-Est\[i pot depune proiectele pån`

vineri 15 mai pewww.ventureconnect.ro

Urm`toarea edi]ie a Venture Connect va avea loc pe 28 mai 2013 la Grand Cinema Digiplex

Page 12: n timp ce persoanele fizice a[teapt` demararea noului ...storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/781/10376/10827801/1/zf-01mai2013.pdf · Dou` fonduri de investi]ii au cerut explica]ii

PUBLICITATE

Micii risc` s` dispar` de pe gr`taredin cauza unor norme ale UE

Boromiz e mai atentla profitabilitate.Vånz`rile scadGABRIEL RAZI

MICII, unul dintre cele mai r`spånditeproduse din carne proasp`t` procesat`din Romånia cu vånz`ri de 50 milioanede euro anual, risc` s` dispar` de pepia]` \ncepånd cu luna iunie ca urmare aintr`rii \n vigoare a unui regulamenteuropean care interzice folosirea \ncompozi]ia acestui produs a carbona]ilorde sodiu, dar [i a unui conservant [i aunui antioxidant.

Cei trei aditivi alimentari suntelementele esen]iale \n re]eta depreparare a micilor. Astfel, sub risc seafl` un segment de business atacat de

procesatori precum CrisTim, Elit Cugir,Agricola Bac`u sau Dolly-Com.

|n replic`, procesatorii romåni decarne au \naintat Comisiei Europene ocerere prin care solicit` introducereaprodusului pe lista celor consideratetradi]ionale pentru ca astfel s` poat`folosi aditivi interzi[i \n cazul produselor„de serie“. Aceast` solu]ie a fost folosit`\n Spania [i Fran]a \n cazul Chorizo [i alcårna]ilor pentru miculdejun.

„Procesatorii din pia]` au stocuripentru \ntreaga var`, a[a c` nu vor fiprobleme \n pia]`, sunt suficien]i mici.

Re]etele pot s` fie [i schimbate, darfacem [i o cerere de derogare c`treComisia European`“, spune IulianC`z`cu], general manager al Dolly-Com,care a våndut \n 2012 mici de 4 milioanede euro.

Pia]a local` a micilor s-a ridicat anultrecut la apropximativ 22.000 de tone,din care 72% au fost acoperite devånz`rile din retailul modern.

Practic, anul trecut consumul de micipe cap de locuitor a fost de aproximativ1,1 kilograme. Consumul mediu total decarne este pe pia]a local` de aproximativ60 kilograme pe cap de locuitor anual.

Pia]a micilor se afl` sub risc \nc` dela sfår[itul anului 2011, atunci cåndUniunea European` a publicat unregulament privind folosirea aditiviloralimentari. Situa]ia a intrat abia recent \nlumina reflectoarelor \n contextul \n careacest regulament va intra \n vigoare\ncepånd cu luna iunie.

De[i, potrivit prevederilor legale, dela 1 iunie produc]ia de mici sub actualare]et` este interzis`, produsul este pu]inprobabil s` dispar` definitiv de perafturile magazinelor.

{tefan P`dure, directorul executiv alAsocia]iei Romåne a C`rnii, spune c` \nacest moment organiza]ia a \naintat c`treComisia European` dou` cereri pentru areintroduce „\n legalitate“ micii [i c`estimeaz` c` \n [ase-opt luni se va ob]ineunda verde de la Comisia European`.

„Asocia]ia a trimis un documenttehnic c`tre comisie, dar este pu]inprobabil ca aceast` peti]ie s` fieaprobat`. Cea de-a doua metod`, cu[anse foarte mari de reu[it`, esteintroducerea micilor \n lista produselortradi]ionale pentru a putea folosi re]etaoriginal`. Vom ar`ta c` \n spateleprodusului se afl` o poveste.“

|ntr-o scrisoare a Asocia]iei Ro -måne a C`rnii \naintat` Autorit`]iiNa]ionale Sanitar-Veterinare [i pentruSiguran]a Alimentelor (ANSVSA) searat` c` cel mai vechi document \n carese face referire la micii romåne[ti estedin 1920.

Mai mult, autorit`]ile de la Bruxelless-au angajat ca \n urm`torii doi ani s` nufac` controale \n statele membre pe temaacestui regulament.

GABRIEL RAZI

BOROMIR Prod Buz`u, una dintre cele mai maricompanii din grupul de mor`rit [i panifica]ie controlatde omul de afaceri Constantin Boromiz, [i-a bugetatpentru acest an afaceri de 120 milioane de lei, \nsc`dere cu 19% fa]` de 2012, potrivit unui document\naintat Bursei de Valori Bucure[ti (BVB).

Sc`derea cifreide afaceri pentru ocompanie din in -dustria de panifica]ienu reprezint` \n moddirect pierderi devånz`ri \n condi]iile\n care \ncas`riletotale reflect` \ntr-oanumit` m`sur`fluctua]iile de pepia]a materiilor pri -me agricole, ele mentde cost ce acoper`pån` la dou` treimi din total. De la \nceputul anuluipre]ul gråului a coboråt cu 20% pe fondul estim`rilor

pozitive privind recolta dinacest an.

Boromir Prod vi -zeaz` \n acest an [itrecerea pe profit cuun rezultat net de 2,8milioane de lei dup`ce anul trecut pro du -c`torul a avut pierderide aproape dou` mi -

lioane de lei.Bugetul de investi]ii

al companiei se ridic` \nacest an la 600.0000 de

euro, banii urmånd a fidirec]iona]i c`treextinderea spa]iilor deproduc]ie [i depo -zitare, dar [i pentruachizi]ia unei linii deproduse de panifica]ie.

|n urm` cu un anConstantin Boromiz [i-abugetat o cre[tere a

vånz`rilor cu 20%pe an pentru fiecaredin ur m`torii cinciani.

www.zf.ro/COMPANIIZIARUL FINANCIAR l M i e r c u r i , 1 m a i 2 0 1 3

tel: 0318.256.277, 280, 326 e-mail: [email protected] cu Dinamo sunt cele mai

importante pentru fiecare stelist.MEME STOICA, manager al echipei Steaua

Citi]i mai multe \n PROSPORT

Declara]iazilei din

ROXANA PETRESCU

Tinmar-Ind, cea mai mare com pa -nie privat` de comer] cu energie,controlat` de omul de afaceri dinCåmpina Augustin Oancea, aajuns anul trecut la afaceri de 1,38

de miliarde de lei (peste 311 milioane de euro),nivel similar cu cel din 2011, \n timp ce profitulnet a crescut cu 40%, pån` la 30,1 milioane delei (6,7 milioane de euro). Pentru anul acesta,Oancea estimeaz` un plus de minimum 20%,

atåt pentru afaceri,cåt [i pentru cå[tig,com pania care ali -men teaz` cu ener -gie Dacia sau Kro -

nos pan avånd [i investi]ii de peste 77 mil. euro\n proiecte solare. Tinmar-Ind are circa 50 dean gaja]i.

„Cifra de afaceri [i profitul net ob]inute lanivelul anului trecut sunt de 1,38 mld. lei [irespectiv 30,1 milioane de lei. Dac` \n anul 2012cifra de afaceri a fost aproximativ aceea[i ca \n2011, profitul \n schimb a fost cu circa 40 % mai

mare. Asta \nseamn` c` \n anul 2012 ne-amconcentrat mai mult pe optimizarea profitului [ipe securizarea tranzac]iilor cu clien]ii no[tri,adic` am acordat mai mult` aten]ie vånz`rilorc`tre clien]ii existen]i \n portofoliul Tinmar. |nultima parte a lui 2012 [i \nceputul lui 2013 amatras c`tre noi un num`r important de clien]inoi, iar rezultatele se vor vedea la sfår[itul lui2013. Astfel pentru anul 2013 estim`m o cifr`de afaceri [i un profit cu circa 20-25% maimari“, explic` Augustin Oancea.

Potrivit acestuia, compania a våndut anultrecut 1,4 TWh de energie, iar pentru anulacesta este prev`zut` o cre[tere de 30%. Dateledin raportul realizat de Autoritatea Na]ional`de Reglementare \n domeniul Energiei(ANRE) arat` c` Tinmar-Ind a avut anul trecuto cot` de pia]` de 5,81% pe segmentulconcuren]ial, fiind cel mai mare furnizor peacest segment, dup` Electrica Furnizare, firm`de stat, care de]ine o cot` de 11,83%.

Dacia, Kronospan, Mechel [i al]ii„Cei mai mari 5 clien]i ai companiei sunt \n

momentul de fa]` grupul Mechel, grupul

Interagro, Doosan IMGB, Automobile Dacia[i Kronospan din care pot s` spun c` ultimii doi,Automobile Dacia [i respectiv Kronospan, aufost atra[i \n ultimele [ase luni. Pondereacompaniilor de stat \n portofoliul nostru estemic`, circa 6%“, a mai spus proprietarulTinmar-Ind. Potrivit acestuia, \n cazulMechel, companie care a intrat recent \ninsolven]`, dup` instalarea noilorproprietari unele echipamente au fostrepornite, a[` c` grupul a \nceput s`consume mai mult` energie.

„Pot s` afirm cu t`rie c`sunt o mul]ime de con -sumatori industriali care\ntåmpin` proble me \naceast` perioad` din cauzacrizei \n care ne afl`m.Observ`m acest lucru dinreducerea ce rerii de energiece vine din partea lor [i din pro ble mele lor decash flow.“ Tinmar-Ind a intrat pe segmentulcomer]ului cu energie electric` la începutulanului 2007. Dac` în anul respectiv companiaavea afaceri de circa 30 de milioane de euro, în

2012 Tinmara ajuns la un rulaj de peste 311 milioane deeuro. La finalul anului 2011 firma avea 52 deangaja]i, potrivit Ministerului Finan]elor.

F`r` energie hidro pe contractedirecte

Dac` \n cazul celor mai multe afaceridezvoltate \n comer]ul cu energie, ingredientulprincipal au fost contractele directe semnate cuHidroelectrica, Tinmar nu s-a aflat pe listaclien]ilor direc]i ai produc`torului de stat.

„Am cump`rat [i cump`r`m \n continuareenergie de pe bursa administrat` de OPCOM,unde particip` to]i produc`torii de energie

existen]i pe pia]`. |n acest moment competi]iaeste acerb` \ntre produc`torii de energie avånd\n vedere c` pre]urile respectiv consumulcontinu` s` scad`. Cåt despre achizi]ia noastr`de energie pot spune c` este un mix de energienuclear-termo-hidro“, a spus Oancea.

|n cadrul tranzac]iilor realizate pe bursaOPCOM, o bun` parte din contractele deachizi]ie ale Tinmar-Ind au fost semnate cuComplexul Energetic Oltenia.

Sanador, unul dintre cei mai importan]i juc`tori depe pia]a serviciilor medicale private, a \nregistrat ocre[tere de 20% a cifrei de afaceri \n primultrimestru al acestui an, pe fondul cre[terii graduluide ocupare \n spitalul inaugurat \n 2011. „Pe tot parcursul anului 2013 va avea loc unproces de consolidare opera]ional` ca principalproiect al Sanador“, a spus Doris Andonescu,directorul general al spitalului. Spitalul Sanador a \nceput s` func]ioneze \n iunie2011, investi]iile totale ridicåndu-se la 40 mil.euro. Spitalul are o capacitate de 290 de paturi [ise \ntinde pe o suprafa]` de 18.000 mp.Anterior, compania anun]ase c` bugetul pentru

\ntreg anul 2013 ia \n calcul o cre[tere de 12%,veniturile fiind estimate la 28 mil. euro, ceea ce\nseamn` c` avansul de 20% din primul trimestrueste peste estim`rile ini]iale. Sanador este o companie \nfiin]at` \n 2001,de]inut` de Doris Andronescu (ac]ionar unic), care\n prezent opereaz` spitalul, dar [i un laborator [imai multe clinici. Prima policlinic` Sanador a fostdeschis` \n februarie 2001 pe bulevardul Decebal.|n prezent, Sanador este unul dintre cei mai marioperatori din industria privat` de s`n`tate, o pia]`de o jum`tate de miliard de euro anual. |ntrebat`dac` analizeaz` posibilitatea de a atrage uninvestitor \n ac]ionariatul Sanador, Doris

Andronescu a r`spuns c` nu este cazul. Doris Andronescu a mai spus c` \n primultrimestru al acestui an a observat o redistribuire acotelor de pia]` \n aceast` industrie. Concuren]a \naceast` pia]` a crescut \n condi]iile \n care tot maimulte spitale au ap`rut \n ultimii ani, care \ncearc`s`-[i atrag` pacien]ii. Datele centralizate de ZF arat` c` \n Romåniaexist` 24 de spitale private de dimensiuni mari [imedii, dintre care 12 numai \n Capital`, \ns` \ncontinuare sunt a[teptate [i alte proiecte. Printrecei mai mari juc`tori din industria privat` des`n`tate se num`r` MedLife, Regina Maria,Medicover, Sanador [i Gral. Ioana David

Afacerile Sanador s-au majorat cu 20% \n primul trimestru

ANTREPRENORILOCALI

Dincolo de furnizarea de energie electric`,Tinmar-Ind a \nceput dezvoltarea mai multor

proiecte solare. Din cele 6 parcuri cu ocapacitate total` de 50 MW, compania aterminat construc]iile la un proiect de 3MW \n comuna Arcani din Gorj [i unul de18,5 MW, care cuprinde dou` parcuri \ncomuna Buc[ani, Giurgiu. „|n leg`tur` cufaza a doua a proiectelor noastre [i anume\nc` trei parcuri \nsumånd 28 MW putereinstalat`, pot spune \n acest moment c`

suntem \nc` \n construc]ie. Estimez c` toateaceste trei proiecte vor fi gata \n cursul acestuian“, a mai precizat Oancea. Potrivit informa]iilordin pia]` [i rapoartelor ANRE, investi]ia \ntr-unmegawatt \ntr-un proiect solar porne[te de la 1,3mil. euro [i ajunge pån` la 1,8 mil. euro. Astfel,\ntreg portofoliul de proiecte solare al Tinmarpoate fi evaluat la peste 77 mil. euro dac` se ia \ncalcul o valoare medie de 1,5 mil. euro pemegawatt, pån` acum fiind finalizate construc]iilela parcuri solare de peste 33 mil. euro.

SOLARE DE 33 MIL. EURO GATA

FOTO: Victor Ciupuliga

Tinmar-Ind, compania care aprinde becul la Dacia, a ajunsla afaceri de peste 311 mil. euro [i are parcuri solare de 33 mil. euro

Un absolvent de Construc]ii [i-a f`cut businessca s`-[i practice meseria

CORINA MIREA

{TEFAN PARASCHIV, un antreprenor de 30de ani din Bucure[ti, a ob]inut o finan]are de lastat pentru deschiderea unei afaceri care ofer`servicii de m`sur` tori \n domeniul geo de ziei

dup` ce a r`mas f`r` un locde munc` \n perioa da cri zei.

„Ideea de a deschide oafa cere s-a n`scut din nece -si tatea de a avea un venit [i

«silit» de refuzurile altor companii din domeniude a face angaj`ri \ntr-o perioad` incert`.|ntr-un context dificil [i o perioad` ne si gur`, amdecis s` deschid o companie dup` ce am aflat deprogramul de \nfiin]are de S.R.L- D-uri \ntåm -pl`tor, urm`rind progra me le de [tiri“, a spus{tefan Paraschiv, ad mi nis tra torul com pa nieiArt Land Development S.R.L.-D, caredesf`[oar` activit`]i \n do me niul geodeziei,topografiei, cadastru [i proiecte de arhitectur`.

Absolvent al Facult`]ii de Geodezie dincadrul Universit`]ii de Construc]ii Bucure[ti,Paras chiv spune c` s-a angajat \ncepånd cu anul

trei de facultate \ntr-o firm` mic`, specializat`\n m`sur`tori topografice pentru construc]ii,drumuri, aliment`ri cu ap`, canalizare etc.

„Odat` cu schimb`rile eco no mice, din2009- 2010 firma la care lucram nu a mai avut

lu cr`ri [i inevitabil am r` mas [i f`r` un loc demun c`“, a mai spus {tefan Paraschiv.

Pentru finan]area afa cerii, {tefan Paras chiva luat o finan]are de 50% de la stat (aproa pe9.000 de euro) [i un credit de circa 9.000 de eurode la banc`, bani fo losi]i pentru achizi]ionareaunui GPS [i a unei sta]ii totale, acestea fiindechipamentele necesare desf`[ur`rii activit`]ii \ndomeniul geodeziei [i topografiei.

„Cel mai greu a fost s` a[tept un r`spunsdin partea reprezentan]ilor statului, mai bine deopt luni de zile, timp \n care firma trebuia s` \[ides f`[ oare activitatea f`r` echipamentele nece -sa re“, a mai spus {tefan Paraschiv. El spune c`fir ma sa nu are \nc` un sediu propriu, dar c`sper` ca \n viitor s` reu[easc` s` achizi ]io nezeun spa ]iu. Momentan, \n companie lucreaz`patru an gaja]i, iar principalii clien]i activeaz` \ndo meniul construc]iilor [i al proiect`rii. Pentruanul acesta Paraschiv are \n plan semnarea unorcon tracte care s` \i permit` achitarea unei sumecåt mai mari din creditul luat de la banc`, astfel\ncåt s` diminueze pe rioada de rambursare dela patru ani (cåt mai are de pl`tit) la cel pu]intrei ani. „Pia]a \n care activez este una de ni[`,drept ur mare nici num`rul clien]ilor nu estemare. De asemenea, alte dou` aspecte trebuieluate \n calcul: pe de o parte num`rul mare decom petitori, pe de alt` parte importan]a reco -man d`rilor care reprezint` plusul de \ncredere\n fa]a clien]ilor“, a concluzionat {tefan Paras -chiv, care nu a oferit informa]ii privind \nca s` -rile de anul trecut.

UN START UP PE ZI

Pentru finan]area afacerii {tefanParaschiv a primit 9.000 de eurode la stat [i un \mprumut de9.000 euro de la banc .̀

bugetul de investi]ii alproduc`torului \n acest an.

600.000de euroExporturi sub

semnul \ntreb`riiMicii sunt [i un produs pe care procesatoriiromåni l-au trimis \n ultimii ani la export.Livr`rile de mici \n str`in`tate s-au ridicatanul trecut la aproximativ 7-10 milioane deeuro, ceea ce \nseamn` aproximativjum`tate din exporturile de cårna]i [icårn`ciori de anul trecut, potrivit datelor dinpia]`. Principalele pie]e pe care ajung miciiromåne[ti sunt cele din Italia [i Spania,acolo unde sunt marile comunit`]i deromåni. „Procesatorii romåni vånd mici [i \nstr`in`tate. Afacerea cu mici are [i ocomponent` foarte important` de exportpentru c` vånz`rile se fac c`tre comunit`]ilemari de romåni din vestul Europei. Sper s`nu ne d`m \n cap singuri“, mai spune{tefan P`dure.

CONSTANTIN BOROMIZ, ac]ionaral grupului Boromir


Recommended