NICI IARNA NICI IARNA NU-I CA VARANU-I CA VARA

Prim`vara calendaristic` a lui2018 a luat startul într-un mod cutotul nefiresc în România, dar [i înEuropa - ne-am înz`pezit [i am cu-noscut temperaturi geroase, depân` la -250 Celsius.

Deja în ]`ri[oara noastr`aceas t` vreme câinoas` a blocatau tostr`zi [i drumuri na]ionale, ne-au murit cona]ionali din cauza gri-pei, bat-o vina, ni s-au închis[colile, ne-a c`zut re]eaua de cu-rent [i, în unele locuri, chiar [ic`ldura [i gazele.

M-am gândit ce se fac toate]`rile nordice, dar [i Rusia, unde temperaturi de -25o C le întâl-nim în toat` perioada de iarn` [i chiar de prim`var`.

Stau oare închise [colile pe toat` aceast` perioad`, în aceste]`ri, cum am procedat noi?

Nu gre[esc când spun c` suntem o ]ar` paralizat`, la propriu.Ni se dau sfaturi de genul: nu ie[i]i din cas` [i nu încerca]i

s` pleca]i la drum decât dac` este foarte, foarte urgent, adic`arde.

{i, când apar problemele de genul copii, b`trâni sau bolnavi,care ar trebui ocroti]i [i transporta]i urgent la o unitate spitali-ceasc`, constat`m cum ori nu avem cu ce s` o facem, ori ofacem prea târziu; între timp, bolnavul a decedat ori g`sim oa-meni împotmoli]i în z`pad` sau într-un [an] de pe margineaunui drum nemarcat.

Se pare c` unora din conducerea diverselor entit`]i locale [icentrale nu le-au înghe]at doar extremit`]ile ca urmare a tem-peraturilor cu minus, ci chiar sinapsele neuronale ale min]ii!

Nu suntem serio[i deloc, ne comport`m ca o ]ar` din lumeaa treia f`r` resurse, f`r` infrastructur` [i f`r` utilaje.

Noi înghe]`m la propriu, dar în schimb dezbatem, pe toatecanalele de televiziune, cum s` fie revocat` Codru]a de la DNA,nu discut`m decât despre statul paralel, despre justi]ia la co-mand`, despre tot felul de expira]i din politic` [i din diverse in-stitu]ii, care s-au trezit [i [i-au adus aminte c` au de spus câteceva la mai noua Comisie parlamentar` comun` de control aSRI. Vax albina! Dar ce ar face cu aceste declara]ii?

}ara asta se consum` numai cu dezbateri sterile. Toate aceastea în condi]iile în care trei zile de ger [i z`pad`

ne-au blocat în case, de parc` am fi primit o alarm` de bom-bardament masiv asupra a jum`tate de ]ar`.Biata de ea, România, puteam muri prin implozie.

Halal ]ar`, halal conduc`tori [i administratori! Cred c` [ansa de a fi normali e un lucru greu de ob]inut pen-

tru aceast` na]iune. Permanent ne critic`m [i ne acuz`m uniipe al]ii pentru lucruri pe care nu le-am f`cut la timpul lor.

Nu am f`cut proiecte, nu am atras fonduri europene, nuavem autostr`zi, nu [tim s` gestion`m banii publici, nu [tim s`administr`m perioadele de criz`, nu vedem sau ne facem c`nu vedem realitatea în care tr`im, suntem incapabili s` con-struim pentru viitor, s` facem str`zi suspendate, s` penetr`mun munte ca s` putem ajunge civilizat dintr-un loc în altul, nusuntem capabili s` ne salv`m casele-monument, s` fim pre -g`ti]i de un eventual cutremur, care poate produce în actualaignoran]` pe care o tr`im din partea autorit`]ilor multe drameumane, nu suntem preg`ti]i de o eventual` agresiune armat`aspra noastr`.

Oare pentru ce suntem noi preg`ti]i? Am fost [i am r`masni[te poe]i...

Singurul lucru de care suntem interesa]i e s` vedem paiuldin ochiul vecinului, în timp ce noi avem o bârn` [i, desigur, s`bârfim cât se poate de mult.

Dar, chiar dac` vom avea temperaturi de var` peste Româ-nia, s` nu cumva s` crede]i c` necazurile [i nenorocirile audisp`rut.

Nici vorb`, c`ci vor veni peste noi avalan[e de z`pad` dinmun]i, inunda]ii la câmpie [i alunec`ri de teren la deal, feno-mene care se repet` anual f`c` ca responsabilii administra]iilorlocale s` ia vreo atitudne, c`ci, desigur, nici vara nu-i ca iarna!

F l o r e n t i n S C A L E } C H IF l o r e n t i n S C A L E } C H IP r e [ e d i n t e f o n d a t o r O A D OP r e [ e d i n t e f o n d a t o r O A D O

Publica]ie editat` de Organiza]ia pentru Ap`rarea Drepturilor Omului din RomâniaPublica]ie editat` de Organiza]ia pentru Ap`rarea Drepturilor Omului din RomâniaAnu l X IXAnu l X IX

MARTIE 2018MARTIE 2018

P a g . 4 - 6

Monstru Monstru cu chip de om cu chip de om Un medic face declara]ii Un medic face declara]ii incredibile: incredibile: ””Bebelu[ii nu ]ip`Bebelu[ii nu ]ip`când \i avortez pentru c` le taicând \i avortez pentru c` le taicorzile vocale!corzile vocale!””

„{ti]i c` fetu[ii nu pot s` ]ipe, nu? Le tai cor-zile prima oar`, a[a c` nu exist` nicio posibili-tate, s` fac` asta, chiar dac` sunt destul demari s` aib` un laringe. Nu-mi voi cere scuzepentru c` fac medicin`. Totodat`, smulg [iutere, dac` a[a dori]i s`-i spune]i unei histe-rectomii”, a scris ea pe Twitter.

Leah Torres a spus c` a [ters postarea de-oarece „prietenul meu mi-a cerut-o”, dar „nu-i pare r`u” pentru ceea de a scris. Ea locuie[teSalt Lake City, Utah, [i este o activist` pro-

avort, mai ales pe Twitter, unde nu se fere[tes`-[i exprime opiniile.

Ea lucreaz` pentru Planned ParenthoodPlanned Parenthood.

a c t i v e n e w s . r oa c t i v e n e w s . r o15 Martie 2018

Dezinformarea, Dezinformarea, postacii postacii [i basmele [i basmele moderne moderne \n spa]iul \n spa]iul public public românescromânesc

Dr. Leah TorresDr. Leah Torres

M`sur` f`r` M`sur` f`r` precedent precedent \n Polonia \n Polonia Guvernul degradeaz` ofi]eri ai Guvernul degradeaz` ofi]eri ai armatei comuniste la gradul de soldatarmatei comuniste la gradul de soldat

Guvernul polonez ia m`suri legale pentrudegradarea militar` a ultimului lider comunistal ]`rii, defunctul general Wojciech Jaruzelski,[i altor ofi]eri de rang \nalt comuni[ti, o ini ]ia -tiv` pe care o prezint` drept o „restabilire a or-dinii morale”.

Premierul Mateusz Morawiecki a subliniatc` proiectul de lege adoptat de Cabinetul s`uia ap`rarea victimelor celor mai bine de patrudecenii de comunism din Polonia. Proiectul afost adoptat inten]ionat, chiar \n ziua \n care]ara \[i onoreaz` lupt`torii \mpotriva comunis-mului uci[i [i persecuta]i de regimul impusdup` al Doilea R`zboi Mondial.

”Prin acest proiect de lege vrem s` res-taur`m ordinea moral` de baz`. Vrem s` spu-nem c` r`ul este r`u [i binele este bine, c`tr`darea este tr`dare [i eroismul eroism”, a de-clarat Morawiecki, anun]ând decizia Executivului.

Potrivit textului, care pentru a deveni legeeste nevoie s` fie aprobat de Parlament [i pro-mulgat de pre[edintele Andrzej Duda, ofi]eriide rang \nalt din perioada comunist` urmeaz`s` fie degrada]i la rangul de soldat, din cauzarolului pe care l-au jucat dup` 1944 \n cadrulregimului opresiv impus de Moscova [i dincauza reprim`rii impuse de Jaruzelski prin le -gea mar]ial` \n 1981.

Legea ar urma s` li se aplice ofi]erilor dinca drul Armatei [i Securit`]ii.

a c t i v e n e w s . r oa c t i v e n e w s . r o4 Martie 2018

Wojciech Jaruzelski, \n centrul imaginii Wojciech Jaruzelski, \n centrul imaginii

Zilele acestea, mi-am tratat viroza cu lec-tura unei c`r]i interesante – „Spionii Zilei Z.Spionaj [i contraspionaj”, de Ben MacIntyre.O carte despre rolul dezinform`rii \n câ[ti -garea r`zboaielor.

Concret, este vorba despre felul \n carebritanicii au folosit agen]ii Germaniei nazistepentru a-i convinge pe nem]i c` debarcareava avea loc \n Pas de Calais, nu \n Norman-dia. O lectur` pasionant` despre agen]iidubli dar, mai ales, despre cei care i-aufolosit.

Sigur, am urm`rit [i emisiunile de [tiri (defapt, emisiunile de [tiri sunt despre incendii,accidente de ma[ini [i date meteo, celelaltese numesc breaking news), \n special „scan-dalul zilei”.

La un moment dat, doamna Kovesi, evi-den]iind „pericolele” eventuale ale mo di -fic`rii legilor justi]iei, evoc` riscul de a ne\ntoarce la „justi]ia de dinainte de 2004”.

Cred c` este un bun moment acum pen-tru a ne \ntreba dac` abordarea luptei anti-corup]ie, de dup` 2004, a fost cea maipo trivit` [i dac` ea a produs rezultate utilepentru societate. Nu discut despre necesi-tatea acestei ac]iuni. |ntrebarea este dac`abordarea de dup` 2004 a fost mai potrivit`decât cea de dinainte de 2004.

|n esen]`, abordarea anti corup]ie de di-nainte de 2004 s-a bazat pe: 1. elaborareagradual` a legisla]iei care s` indiguiasca ten -ta]ia corup]iei (reglement`ri privind conflictulde interese, declararea ave rilor, cele trei legimajore ale justi]iei, revizuirea Constitu]iei, unnou cod penal – a c`rui intrare \n vigoare afost blocat` la 1 ianuarie 2005 – zeci de re-glement`ri secundare \n aceast` materie [i2. construirea unui ansamblu institu]ionalsolid care s` pun` \n aplicare aceste reguli((PNA – care a trebuit, \n primii doi ani, s`-[iob]in` un sediu [i s`-[i selecteze echipa -,CSM, cu noi competen]e, Institutul na]ionalal magistraturii, Institutul de criminalistic`,etc).

Ce s-a \ntâmplat dup` 2004? Prin ac]iunea concertat` B`sescu/Macovei

s-a trecut de la aceast` abordare gradual` la

o abordare prin fixarea unor ]inte, de tipul„vân`toare de vr`jitoare”.

Nu mai era o abordare anticorup]ie, ci oac ]iune de eliminare prin mijloace judiciarea adversarilor politici. De aceea, s-a modificatmodalitatea de alegere a procurorilor [efi, s-aadoptat „mic` reforma” \n justi]ie, s-au creatdou` complete „de execu]ie” la ICCJ, con -duse de oamenii numi]i de B`sescu, s-auadoptat, prin angajarea r`spunderii guvernu-lui, noi coduri penale [i multe alte „reforme”de acest gen. Nu le enum`r acum.

Rezultatul? Eliminarea, \n ace[ti 14 ani, aelitei politice de dup` Revolu]ie (sunt mul -]umi]i oare [efii parchetelor de noii lideripolitici?). Eliminarea, practic, a firmelor cucapital românesc din activit`]ile de export.

Din primele 100 de firme exportatoare,doar trei sunt cu capital românesc (probabil\ns` c` firmele str`ine sunt mul]umite deacest efect). Distrugerea mecanismelor desus]inere a echipelor de fotbal române[ti(majoritatea sunt \n insolven]`). Crearea \nexterior a imaginii unei Românii corupte, in-capabil` s` se administreze singur`, ce arenevoie de „jugul” MCV [i care nu merit` s`\ntre \n spa]iul Schengen. Pot continu` cuaceast` analiz`.

Au trecut deci 14 ani de „lupt`” antico -rup]ie. A fost eliminat` corup]ia? S-a schim-bat percep]ia \n ]ar` despre fenomenulco rup]iei? Nu prea pare.

Disputa \n leg`tur` cu revocarea procu ro -rului [ef al DNA se \nscrie acum, ca un bu -merang, \n aceea[i logic` a „vân`torii devr`jitoare”. Nu [tiu cum se va termina. Vomvedea. |n opinia mea \ns` ar fi nevoie, maicurând, de modific`ri \n]elepte ale cadruluinormativ [i institu]ional anticorup]ie. Spreexemplu, includerea Legii 78 din 2000 \nCodul penal. Exist` oare \n alte ]`ri o astfelde dualitate normativ`?

|n momentul de fa]`, avem, practic, dou`coduri penale. Ar mai trebui c` DNA s` seocupe doar de anchetarea marilor dosare decorup]ie, a[a cum se stabilise \n 2002, cuComisia European` (\n ultimii ani, DNA [i-al`rgit continuu competen]ele).

Pentru asta ar fi nevoie \ns` ca Parlamen-tul [i oamenii politici s` trag` concluzii dinceea ce s-a \ntâmplat, inclusiv din abuzurileacestor ani, [i s` adopte m`suri de \ndiguire,cum ar spune Truman.

Revenind la cartea lui MacIntyre, s` ob-serv`m felul \n care a ac]ionat Barrosso de laBruxelles, \mpotriva intereselor române[ti,plecând apoi de la pre[edin]ia Comisiei Eu-ropene la Banca de investi]ii „GoldmanSachs”.

S` observ`m cum a plecat Gitenstein dela Ambasada american` la Fondul Propri-etatea, dup` ce ne-a dat lec]ii anticorup]iepreluate de la mentorul s`u, Monica Ma-covei.

Ar trebui s` \n]elegem, \n sfâr[it, c` diver-siunile au loc nu doar \n timp de r`zboi.Drepturile omului, drepturile minorit`]ilor,statul de drept sunt importante dar s`\n]elegem c` ele pot fi utilizate [i pentru amasca o mare diversiune – ocuparea unorpozi]ii economice [i strategice importante \nRomânia.

Avem dreptul s` spunem [i noi „RomâniaFirst”?

Adrian N~STASEAdrian N~STASE

25 Februarie 2018

MONITORUL MONITORUL DREPTURILOR OMULUIDREPTURILOR OMULUI

O.A.D.O. - ROM~NIAO.N.G. cu statut de membru consultativ special al Consiliului Economic [i Social

al Na]iunilor Unite - ECOSOC-ONU

D I R E C T O R G E N E R A L : P r o f . u n i v. d r . D I R E C T O R G E N E R A L : P r o f . u n i v. d r . F L O R E N T I N S C A L E } C H IF L O R E N T I N S C A L E } C H I

Ion COSTEI - Consilier [tiin]ific

Ilinca DUMITRACHE - Director administrativ Gabriel MIHALACHE - Secretar general de redac]ieColaboratori externi: Octavian ANDRONIC, Lucian AVRAMESCU, Mircea CHELARU,

Delia CORNEA, Thomas CSINTA, Liviu MAN, Adrian NQSTASE, Monica NI}ESCU, Damian PAL, Bogdan POPOVICI, Octavian {TIREANU, Marian TUDOR, Corneliu VLAD, George VELICU

Colectiv de redac]ie: Cristina Doriana CÎMPAN, Dan NI}ESCU, Flori POPA, Mariana STQNICI

Adresa redac]iei: Str. Maior Bqcilq nr. 4, bloc 18, parter, sector 2, Bucure[ti - Rom`nia Adresa redac]iei: Str. Maior Bqcilq nr. 4, bloc 18, parter, sector 2, Bucure[ti - Rom`nia

Tel/fax: 021.240.74.82, 021.240.74.55, 021.240.61.30Tel/fax: 021.240.74.82, 021.240.74.55, 021.240.61.30 Mail: monitor.oado@gmail.com sau oado_oado@yahoo.comMail: monitor.oado@gmail.com sau oado_oado@yahoo.com

PUBLICA}IE EDITATQ DE ORGANIZA}IA PENTRU APQRAREA DREPTURILOR OMULUIPUBLICA}IE EDITATQ DE ORGANIZA}IA PENTRU APQRAREA DREPTURILOR OMULUI

Tipar: Euro Info Design - ISSN 1582-0726Tipar: Euro Info Design - ISSN 1582-0726Responsabilitatea asupra articolelor revine autorilor. Publicatia se distribuie gratuit, neav`nd scopul ob]inerii de beneficii

pecuniare [i pre zintq [i materiale provenite din surse deschise (Internet) cit`nd, unde este posibil, pe autorii acestora.

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu iPAGINA 2

B l o g n o t e sB l o g n o t e s

Am ajuns \n Bucure[ti de câteva zile. Metropola alearg` pe ro]i, iarintersec]iile fac adesea infarct. Sângele abundent al arterelor seblocheaz`, timp \n care \ncepe sfâr[itul lumii.

Claxonatul, permis doar pentru salv`ri, poli]ie [i pompieri, toateslobozind \n aer [arpele lung al unui ]ip`t lugubru, se d` la liber \n in-tersec]ii. {oferii sunt mai nervo[i ca oricând, [oferi]ele, isterice [i ele,fac semne cu de[tul ar`t`tor \n sus c`tre vecinul de trafic vinovat de-o ofuscare. Berban]ii sar cu bâte de basball – o scen` pe care amv`zut-o ieri diminea]` \n fosta Pia]` Chibrit, care nu [tiu cum secheam` acum – la inamicul din trafic, oprit printr-o mi[care de t`ierea mersului. Blocatul, dac` e mai pirpiriu, cum era cel de ieri, suport`pendularea bâtei prin dreptul lunetei [i nasului personal. Agresorul,care \njur` \n dou` limbi autohtone, are p`rul ras de jur \mprejurulsc`fârliei, o ma[in` bengoas`, a[a \n]eleg c` se cheam`, fiindc` marcaasta nu mi-e cunoscut`, poli]i[ti nu exist` decât \n filme. Cel de lavolan \[i cere iertare c` exist`, iar tunsul, care are o farfurie de p`r pecapota min]ii, nivelat` la doi centimetri, \l iart` trântindu-i nu om`ciuc` \n cap, ci doar o flegm` iert`toare aplicat` cu precizie.

Pleac`, balansându-[i arma care de ast` dat` a r`mas nefolosit`,iar cel`lalt se [terge prudent, pentru a nu-l insulta pe st`pânul [oselei,obligându-l la o r`zgândire. Poate la urm`toarea intersec]ie d` [i cubâta. Capitala devine pe zi ce trece un ora[ tot mai sigur, bag sam`,retras \n mine ca-ntr-o cochilie.

Am de gând s`-mi duc fiica la un spectacol, ar vrea un spectacolde balet, ceea ce m` bucur`, dar nu g`sesc deocamdat` nimic.

Baletul s-a retras, \mi spune un amic, \n barurile de noapte, iar fiic`-mea vrea Giselle, balet despre care a citit ea undeva, [i [tie, din vari-anta desene animate, ”Lacul lebedelor” care nu intr`, pentru moment,\n repertoriul barurilor din Doroban]i, unde fi]ele au dep`[it faza cla-sic`.Nu am \ntâlnit, ca alte d`]i, politicieni cunoscu]i, pancarte, demon-stra]ii. Toate se petrec la televizor.

Metropola, care are mai multe ma[ini decât locuitori, ]ip` dinsalv`rile care par unicul semnal de vitalitate [i robuste]e. Lumea, cunepriceperea mea ]`r`neasc`, pierzând obi[nuin]a de a citi mimici ur-bane, \mi pare pleo[tit`. Cu toate c` azi, sâmb`t`, e soare, cei maimul]i de pe strad` sunt tri[ti, de parc` ar merge to]i la ceva f`r`\ntoarcere.

Candidatura la triste]e ar g`si iute aleg`tori. Cu toate c` n-am can-didat niciodat` la nimic m` gândesc c` ar fi o [ans`. Ajungând acas`,m` \nvesele[te un gugu[tiuc care, pe craca unui castan, fix lâng` gea-mul de la buc`t`rie, face plec`ciuni caraghioase \n fa]a unei \naripatecare, oricâte tumbe ar \ncerca, r`mâne plouat` [i indiferent` laavansurile amorezului. Nici p`s`rilor nu le-a venit vremea ghidu[iilor.Peste o jum`tate de ceas, cele dou` p`s`ri cenu[ii stau lipite, siameze\ntr-o triste]e iremediabil`, cum ar zice poetul. Contaminate de un Bu-cure[ti al str`zii am`rât, p`s`rile au [i ele buletin de triste]e.

P.S. P.S. Cineva m-a invitat disear` la o poveste cu lume bun`, undepot vedea via]a vesel` [i abundent` \n distrac]ii a Capitalei.

I-am spus c` s-ar putea s` nu pot participa, dar m` voi str`dui s`ajung. Nu voi ajunge.

Lucian AVRAMESCULucian AVRAMESCU

Ampress.ro 17 Februarie 2018

|mi depun |mi depun candidatura candidatura la triste]ela triste]e

Redactor-[ef: Florin ZAGONEANURedactor-[ef: Florin ZAGONEANU- membru UZPR -- membru UZPR -

DESPRE DESPRE AGEN}II DUBLIAGEN}II DUBLI{I {I

LUPTA ANTICORUP}IELUPTA ANTICORUP}IE

Pu

iu G

`zd

aru

Pu

iu G

`zd

aru

Surpriz` de propor]ii! Absolut nea[teptat, pre[edintele Ro -

mâniei Klaus Iohannis a aplicat o lovi-tur` mortal` “Binomului SRI-DNA”.

Administra]ia Preziden]ial` a emis,vineri 16 martie 2018, un comunicatbomb`, \n care practic recunoa[te c`protocoalele \ncheiate \ntre Serviciul Ro -mân de Informa]ii [i parchetul de pelâng` |nalta Curte de Casa]ie [i Justi]ie,care au stat la baza \nfiin]`rii echipelormixte “SRI-DNA” [i a celebrului “BinomSRI-DNA”, nu au fost f`cute \n baza unorhot`râri ale Consiliului Suprem de Ap` -rare a }`rii.

Ceea ce nu \nseamn` altceva decâtfaptul c` protocoalele SRI-PICCJ \nche -iate \n 2009 au fost f`cute f`r` bazalegal`, doar pe semn`turile ProcuroruluiGeneral de la acea vreme Laura Kovesi,directorului SRI de atunci George Maior[i ale adjunc]ilor acestora, printre caregeneralul SRI Florian Coldea.

Mai mult, \ntreag` activitate de ur -m`rire penal`, filaj [i interceptare real-izat` de SRI \n colaborare cu marilepar chete, pe infrac]iuni de corup]ie [ievaziune fiscal`, a fost \n afar` legii.

|n mod normal, urm`torul pas trebuies` fie obligatoriu desecretizarea proto-coalelor [i, \n opinia noastr`, declan -[area cercet`rilor penale fa]` de sem- na tarii acestor documente.

|nainte de a prezen]a comunicatulAdministra]iei Preziden]iale, amintim c`\n 4 februarie 2009, PICCJ-ul condus deLaura Kovesi [i SRI-ul condus de GeorgeMaior, au \ncheiat un protocol de co -ope rare, \n baza c`rora ulterior a fostcreat celebrul “Binom SRI-DNA” [i cele-brele echipe mixte “SRI-DNA”, existen]aacestora din urm` fiind recunoscut`chiar de Serviciul Român de Informa]ii.

Protocolul \n cauza este men]ionat \nmai multe documente existente \ndosarele DNA, unde reg`sim urm` toa -rea formulare: “Protocolul de cooperare\ntre Parchetul de pe lâng` |nalta Curtede Casa]ie [i Justi]ie [i Serviciul Românde Informa]ii pentru \ndeplinirea sar -cinilor ce le revin \n domeniul securit`]iina ]ionale nr. 003064 din 4.02.2009”(vezi facsimil).

Ani de zile, \n spa]iul public s-a acre -ditat ideea c` acest protocol - care apremis ulterior colaborarea SRI-DNA pedosare penale (DNA este direc]ie \ncadrul PICCJ) [i comiterea a ne nu m` -rate abuzuri [i \nc`lc`ri ale drepturiloromului prin care mii de persoane aufost nenorocite, iar România distrus` cuarma c`tu[elor – ar fi avut la baz` hot` -râri secrete ale CSAT.

Ei bine, \n realitate hot`rârile CSAT nupriveau \ncheierea unor protocoale se-crete \ntre PICCJ [i SRI, a[a cum \n urm`cu câteva zile fostul pre[edinte TraianB`sescu a dezv`luit, fiind confirmatacum de actualul pre[edinte Klaus Io-hannis. Mai exact, hot`rârile CSAT se re -fe reau doar la includerea corup]iei [ievaziunii fiscale, dar [i a presei, printrevulnerabilit`]ile la adresa siguran]ei sta -tului.

Pre[edin]ia României: “Consiliul Su -prem de Ap`rare a }`rii nu a aprobat,

prin Hot`râri, \ncheierea unor proto-coale \ntre Serviciul Român de Infor ma -]ii [i Direc]ia Na]ional` Anticorup]ie sau\ntre Serviciul Român de Informa]ii [ialte entit`]i ale statului [i nu a stabilit,prin prevederile Hot`rârilor aprobate,atribu]ii suplimentare \n sarcina aces-tora”

Revenind la comunicatul dat publi -cit`]ii de Administra]ia Preziden]ial`, \nacesta se precizeaz` tocmai c` proto-coalele SRI-PICCJ nu au avut la baz`nicio hot`râre CSAT.

Pre[edin]ia Ro mâ niei explic` faptulc` CSAT nu a a aprobat \ncheierea unorprotocoale \ntre SRI [i DNA sau \ntre SRI[i alte entit`]i, a[a cum nici nu a stabilitatribu]ii suplimentare \n sarcina acestorinstitu]ii.

De asemenea, foarte important, CSATprecizeaz` c` declasificare acestor pro-tocoale poate fi f`cut` prin Hot`râre deGuvern. Or, având \n vedere c` deja di-rectorul SRI Eduard Hellvig a anun]atdenun]area protocoalelor care a stat labaza “Binomului SRI-DNA” este clar c`nu ar exist` niciun impediment pentrudesecretizare.

Iat` comunicatul Administra]iei Prezi-den]iale:

“|n urm` afirma]iilor vehiculate recent

\n spa]iul public referitoare la protocoalesecrete \ncheiate \ntre Serviciul Românde Informa]ii [i alte institu]ii, \n bazaunor Hot`râri ale Consiliului Suprem deAp`rare a ]`rii, precum [i la declasifica -rea acestora, se impun o serie de cla ri -fic`ri:

Conform prerogativelor legale con-ferite de Constitu]ia României [i de Le -gea de organizare [i func]ionare nr.415/2002, Consiliul Suprem de Ap`rarea }`rii este autoritatea administrativ`au tonom` investit` cu organizarea [i co-ordonarea unitar` a activit`]ilor care pri -vesc ap`rarea ]`rii [i securitatea na -]io nal`.

Prin deciziile sale, Consiliul Supremde Ap`rare a }`rii a stabilit cadrul ge ne -ral strategic de coordonare pe domeniiprecum combaterea criminalit`]ii orga-nizate [i a corup]iei, a contrabandei,combaterea evaziunii fiscale, prevenirea[i combaterea terorismului.

Prin deciziile Consiliului Suprem deAp`rare a }`rii sau pentru punerea \naplicare a prevederilor acestora, nu s-astabilit \n mod concret [i nu s-a impus\ncheierea unor protocoale \ntre insti -tu]iile statului român.

Aceste protocoale reprezint` acorduribilaterale sau multilaterale, \ncheiate cu

acordul p`r]ilor implicate, cu respec ta -rea prevederilor legilor [i regulamen telorproprii de organizare [i func]ionare.

Prin Hot`rârile adoptate, Consiliul Su -prem de Ap`rare a }`rii nu a stabilit in-stitu]iilor abilitate ale statului atribu]iisuplimentare fa]` de cele prev`zute \nactele normative \n baza c`rora li seasigura organizarea [i func]ionarea.

La nivelul CSAT, au fost aprobate doardirec]ii de ac]iune [i m`suri generalepentru prevenirea sau \nl`turarea ris -curilor [i amenin]`rilor la adresa secu-rit`]ii na]ionale, dispuse \n temeiul Legii415/2002.

Prin urmare, Consiliul Suprem deAp` rare a }`rii nu a aprobat, prinHot`râri, \ncheierea unor protocoale\ntre Serviciul Român de Informa]ii [iDirec]ia Na]ional` Anticorup]ie sau \ntreServiciul Român de Informa]ii [i alteentit`]i ale statului [i nu a stabilit, prinprevederile Hot`rârilor aprobate, atri -bu]ii suplimentare \n sarcina acestora.

Protocoalele au fost \ncheiate fie lasolicitarea Serviciului Român de Infor -ma]ii, fie la solicitarea celorlalte entit`]iimplicate, \n baza unor prevederi alelegilor sau regulamentelor proprii de or-ganizare [i func]ionare.

O parte dintre protocoalele \ncheiate\ntre Serviciul Român de Informa]ii [ialte institu]ii ale statului român au fostdeja puse la dispozi]ia Comisiei parla-mentare pentru exercitarea controluluiasupra activit`]ii SRI, la solicitarea aces-teia.

|n ceea ce prive[te declasificarea, ca -drul legal na]ional incident, respectivLegea nr. 182/2002, H.G. nr. 585/2002[i H.G. nr. 781/2002, stipuleaz` urm` -toa rele:

- Informa]iile clasificate din categoriasecrete de stat pot fi declasificate prinHot`râre a Guvernului, la solicitarea mo-tivat` a emitentului;

- Declasificarea ori trecerea la un nivelinferior de clasificare este realizat` depersoanele sau autorit`]ile publice com-peten]e s` aprobe clasificarea [i nivelulde secretizare a informa]iilor respective;

- Informa]iile se declasifica dac`:a. termenul de clasificare a expirat;b. dezv`luirea informa]iilor nu mai

poate prejudicia securitatea na]ional`,ap`rarea ]`rii, ordinea public` ori intere-sele persoanelor de drept public sau pri-vat de]in`toare;

c. clasificarea a fost atribuit` de o per-soan` ne\mputernicit` prin lege.Informa]iile din categoria secrete de ser-viciu se declasifica de conduc`torii uni -t` ]ilor care le-au emis.

|ntrucât Consiliul Suprem de Ap`rarea }`rii nu a emis Hot`râri prin care s`impun` \ncheierea unor protocoale \n -tre Serviciul Român de Informa]ii [i alteentit`]i sau Hot`râri prin care s` aprobeastfel de protocoale, activitatea de des-ecretizare a acestora nu intr` \n respon-sabilitatea Consiliului [i, cu atât maipu]in, a Pre[edintelui României”.

George T~RÂ}~George T~RÂ}~

luju.ro 16 martie 2018

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu i PAGINA 3

S t a r e a d e f a p tS t a r e a d e f a p t

Protocoalele SRI-PICCJ nu au avut aprobarea CSAT [i auProtocoalele SRI-PICCJ nu au avut aprobarea CSAT [i aufost f`cute f`r` baz` legal` pe semn`turile lui Kovesi,fost f`cute f`r` baz` legal` pe semn`turile lui Kovesi,George Maior [i ale adjunc]ilor acestora. George Maior [i ale adjunc]ilor acestora.

|ntreaga activitate de urm`rire penal`, filaj [i interceptare|ntreaga activitate de urm`rire penal`, filaj [i interceptarerealizat` de SRI \n colaborare cu marile parchete, perealizat` de SRI \n colaborare cu marile parchete, peinfrac]iuni de corup]ie [i evaziune fiscal`, a fost \n afarainfrac]iuni de corup]ie [i evaziune fiscal`, a fost \n afaralegii. legii.

Cerem desecretizarea protocoalelor [i cercetarea penal`Cerem desecretizarea protocoalelor [i cercetarea penal`a semnatarilor! a semnatarilor!

I O H A N N I S I O H A N N I S D ~ L O V I T U R A D ~ L O V I T U R A F A T A L ~ F A T A L ~

” B I N O M U L U I ”” B I N O M U L U I ”

Orice vorb` e o [tireOrice vorb` e o [tirePutem da vina pe diverse pagini de pe

internet (bloguri, site-uri de [tiri, grupuride Facebook, Twitter) [i pe canalele de[tiri non stop. Au \n comun necesitateapermanent` de a crea con]inut, de aatrage clickuri [i vizualiz`ri, audien]` [iprivitori, pentru a face bani din reclame.Putem da vina pe interesele obscure de-spre care vorbim mai jos, care finan]eaz`troli individuali sau campanii masive dedezinformare din interes personal, coruptsau na]ional.

Dar trebuie s` accept`m c` vinova]isunt [i consumatorii.

Dac` \n Roma Antic` pove[tile fantas-tice ale unui c`l`tor \ndep`rtat erau luatede bune, pentru c` nu aveai cum s` le ver-ifici ([i oricum erai un plebeu ignorant), \nziua de azi avem nu doar o minim`educa]ie, dar [i accesul la mecanisme deverificare.

Dac` cite[ti un articol dubios cum c`Angela Merkel e fiica lui Hitler, po]i afla \ncâteva clipe c` s-a n`scut \n 1954.

Lipse[te din ce \n ce mai mult, se pare,discern`mântul. Orice vorb` aruncat` \nsfera public` devine un parazit infor -ma]ional, lipicios [i greu de eradicat. Oacuza]ie la o or` de maxim` audien]` este

de multe ori mai important` decât, de ex-emplu, faptul c` cel care o lanseaz` esteun inculpat penal care ar avea de altfel totinteresul s` zic` orice pentru a-[i sc`papielea.

Astfel avem azi o opinie public` ro -mân` obi[nuit` cu procese la televizor [icare crede cu t`rie \n teorii conspira]ion-iste care mai de care mai fantastice.

|ntr-o lume \n care dezbaterile poli ticesunt oricum marcate de minciuni, promi-siuni false [i exager`ri, la noi oamenii uit`de ideea c` adev`rul trebuie mereu verifi-cat [i dovedit.

|nainte de a continua, trebuie s` re-cunoa[tem c` pân` [i link-urile din acestarticol nu pot fi toate 100% si gu re. Darcum am spus mai sus, mai e nevoie [i cacititorii s` \[i foloseasc` discern`mântul.

Origini esticeOrigini esticeVladimir Putin nu a inventat dezinfor-

marea [i [tirile false. Dar a \nv`]at s` sefoloseasc` de ele pân` \n punctul \n carea fost capabil s` influen]eze masivalegerile din SUA [i s` semene discordie\n sânul oric`rei ]`ri care ar fi capabil` s`se opun` domniei sale pe via]` din Rusia.Un site al Serviciului European de Ac]iuneExtern`, abia face fa]` valului continuu de[tiri false venite din est.

Putin [i cei din jurul lui au descoperitc` nu trebuie s` câ[tigi un r`zboi cu arme[i mijloace militare \n era modern`, fiindmult mai simplu [i ieftin s` proste[ti [imin]i, la o scar` masiv`.

De ce s` dai miliarde pe avioane devân`toare, când milioane date pe stu -den]i, numi]i ”troli” de Internet, care \[i facsute de conturi false de Facebook \n SUA,Cehia, Italia sau România [i \]i pot pro-mova mult mai bine interesele.

De ce s` te aperi cu argumente, cândpo]i discredita cu minciuni, ambele având[anse egale de a fi ascultate de publiculmodern [i lipsit de discern`mânt?

Impactul din România este clar [i exist`articole excelente care discut` asta, ca celrecent ap`rut al Corinei Rebegea sau al-tele mai vechi. Ea vorbe[te de ”idio]i utili”care duc mai departe basmele moderneruse[ti [i poate c` asta este vulnerabili-tatea particular` la noi.

Scurt` lec]ie de istorie: cuvântul ”troli”de internet nu vine din basmele nordicecu creaturi mitologice care stau sub po-duri. Vine de la a sta pe forumuri de dis -cu]ie [i a posta mesaje care \i ofenseaz`pe cei mai fraieri care nu \[i dau seama cae vorba de o glum`.

B`ie]ii plictisi]i din anii 2000 f`ceau”trolling for suckers”, adic` pescuit (cuplasa) de fraieri a[a: postau un mesaj ab-surd, insult`tor sau se pref`ceau ignoran]i

de lucruri evidente. {i vedeau cine reac -]ioneaz` sau chiar d` mai departe.

Pentru c` despre asta este vorba: [tirilefalse, minciunile, conspira]iile \i atrag sauafecteaz` \n primul rând pe cei care nu auabilitatea, interesul, r`bdarea [i discer -n`mântul de a-[i da seama c` sunt ma-nipula]i. Deci… fraieri. Iar trolii ru[i, pl`ti]isau sus]inu]i de Putin au f`cut din aceast`tehnic` o adev`rat` art`.

Certuri pe interne]iCerturi pe interne]i|n ianuarie 2017 erau peste 9 milioane

de români pe Facebok [i, judecând dup`num`rul de prieteni care se plâng c`”mama mi-a dat add azi”, putem trageconcluzia c` num`rul cre[te extrem de re-pede.

Poate c` nu e un instrument/metod`extrem de [tiin]ific, dar cert e c` \ntr-unasemenea mediu propice, cu mul]i utiliza-tori noi sau care fac greu diferen]a \ntresurse, modelul creat de ru[i func]ioneaz`de minune.

Agen]ii acestor informa]ii sunt diver[i. O parte sunt cei influen]a]i de Kremlin,

c`rora o le spunem #trolschi#trolschi. Fie site-urica Sputnik NewsSputnik News, dar deseori utilizatorisau persoane care par normale: au unnume generic, poze cu flori, pisici saumâncare pe profil.

|ns`, din când \n când, mai posteaz` ar-ticole despre marile rea liz`ri ale Rusiei sauale lui Putin sau dac` sunt mai subtili, co-mentarii care atac` orice de pozi]ie pro-Vestic`, pro-Ucraina, pro-sanc]iuni,pro-stabilitate, etc.

{i al]i utilizatori \i citesc [i ajung s`cread` c`, pentru c` ceva este \n spa]iulpublic [i spus de oameni ”simpli”, este [iadev`rat.

Avem apoi trolii neao[i, postacii auto-htoni, oameni care ]in site-uri sau bloguride [tiri sau de opinie care nu au nici opagin` de contact, nici un ”despre noi” [inu dau informa]ii cum ajung s` cunoasc`marile adev`ruri pe care le distribuie. |ndemna]i de motive politice, de credin]epersonale sau de diverse pozi]ii radicale(cum sunt mul]i ”solda]i ai lui Hristos”care povestesc cum UE ne va face copiigay cu vaccinuri), ei creeaz` mult con]inut,majoritar fals. Mult trece de altfel neobser-vat, dar din când au noroc [i mai pescui-esc câte un cititor.

Al]ii doar comenteaz` pe Facebook,dau mesaje private, pun comentarii pepagini de ziare, pe bloguri. Posteaz` (topost = a expedia), deci sunt postaci.

|mpr`[tie [tiri interesante, \[i asum`personalit`]i diverse: uneori sunt contra,alteori chiar radical de pro unei tabere.

De exemplu, intr` pe pagini unde se or-ganizeaz` proteste sau evenimente

D E N U N } D E A M P L O A R ED E N U N } D E A M P L O A R E

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu iPAGINA 4

P U N C T E D E V E D E R EP U N C T E D E V E D E R E

Basmele moderne nu mai \ncep cu ”a fost o dat` ca nicioBasmele moderne nu mai \ncep cu ”a fost o dat` ca nicio--dat`…”. Ele \ncep acum cu ”O veste HALUCINANT~ d` peste capdat`…”. Ele \ncep acum cu ”O veste HALUCINANT~ d` peste capRomânia, d` click aici…” sau ”avem o dezv`luire SENZA}IONAL~România, d` click aici…” sau ”avem o dezv`luire SENZA}IONAL~pentru dumneavoastr` \n seara aceasta!”. pentru dumneavoastr` \n seara aceasta!”.

Ele nu mai sunt povestite de bunici calmi cu p`rul grizonat ciEle nu mai sunt povestite de bunici calmi cu p`rul grizonat cide bloggeri obscuri [i atot[tiutori sau de realizatori TV istericide bloggeri obscuri [i atot[tiutori sau de realizatori TV istericicare speculeaz` despre conspira]ii [i leg`turi suspicioase la orelecare speculeaz` despre conspira]ii [i leg`turi suspicioase la oreletârzii ale serii, pe canale ale c`ror principal produs este monotârzii ale serii, pe canale ale c`ror principal produs este mono--logul \n grup. Audien]a a r`mas similar`, pentru c` a[a cumlogul \n grup. Audien]a a r`mas similar`, pentru c` a[a cumcopiii r`mân cu ochii mari [i gura c`scat`, ea uit` deseori s` secopiii r`mân cu ochii mari [i gura c`scat`, ea uit` deseori s` semai \ntrebe ”stai, chiar e adev`rat?!”mai \ntrebe ”stai, chiar e adev`rat?!”

Citi]i pân` la sfâr[it pentru o re]et` de lupt` \mpotriva dezinCiti]i pân` la sfâr[it pentru o re]et` de lupt` \mpotriva dezin--form`rii.form`rii.

Dezinformarea, postacii Dezinformarea, postacii [i basmele moderne [i basmele moderne \n spa]iul public românesc\n spa]iul public românesc

PUBLICITATEPUBLICITATEmonitor.oado@gmail.commonitor.oado@gmail.com

pa[nice [i fac apel la violen]` \n numeleorganizatorilor – apoi tot ei copiaz` aceleapeluri (de pe alt profil) pe alte comu-nit`]i sau site-uri, decredibilizând sau radi -calizând mi[carea ini]ial`.

Ajungem astfel s` vedem uneori certuri\ntre comentarii pe site-uri precumziare.comziare.com unde, \n toat` probabilitatea,amândou` p`r]ile sunt postaci.

Mai r`u e când \ntreaga [tire este, une-ori, bazat` pe aceste certuri, sau pe acestcon]inut inventat.

Modelul minciuniiModelul minciuniiSunt multe moduri \n care se inven-

teaz` acest con]inut, dar iat` un exemplu:Se pune o informa]ie fals` \n spa]iul

public [i se argumenteaz` cu multe alteinforma]ii care poate sunt adev`rate darnu au nicio leg`tur`, sunt par]ial ade v` -rate, sunt specula]ii sau falsuri, inundândpublicul cu a[a de multe minciuni \ncât ni-meni nu mai apuc` s` le verifice saudezmint` pe toate.

Vaccinurile creeaz` autism (informa]iefals`), pentru c` unii copii cu autism aufost vaccina]i (informa]ie adev`rat`, darcare nu are o leg`tur` logic`), pentru c`vaccinurile con]in mercur (un adev`r ve -chi, nu mai este cazul acum), pentru c`multina]ionalele ne vor banii (specula]iebazat` pe adev`r), pentru c` medicii suntcum sunt (argument vag), pentru c` exist`o conspira]ie mondial` (fals) [i tot a[a.

Pân` ajungi s` dezmin]i ai o serie lung`de fapte prin care trebuie s` treci [i câ]ivaoameni deja au fost prin[i \n plas`.

Ace[ti ”idio]i utili” pot veni din toatep`r]ile, la orice nivel.

Ei sunt de altfel vectorul principal der`spândire al minciunilor, ducându-lemult mai departe decât ar fi putut sursaini]ial`. Fie c` autorul dezinform`rii e Ru -sia, un adolescent plictisit sau un inculpatpenal dornic s` scape de \nchisoare, oa-menii care le transmit pove[tile sunt defapt instrumentali \n acest proces.

Acest model e folosit [i de canale deteleviziune, ziare [i mul]i politicieni.

Donald Trump [i-a construit un mandatde pre[edinte al SUA pe specula]ii [i ne -adev`ruri , de ce s` nu o fac` [i politicieniiromâni? Guvernul Ciolo[ a fost numit ”gu-vernul zero”, termen devenit slogan desucces pentru campania PSD \n 2016. Iarasta pe baza unor interpret`ri gre[ite aleunor rezultate ce depindeau oricum deguvernul anterior.

Dar pân` când acest slogan a fost dez -min]it din multiple surse, primul fals eradeja \ntip`rit indiscutabil \n creierul multorromâni.

A fost la fel, mai mult sau mai pu]in, cumulte astfel de idei.

Marile conspira]iiMarile conspira]iiUnii povestitori moderni sau unele bas -

me au avut \ns` atât de mult succes, sauau \mbinat atât de bine adev`rul cu min-ciuna sau specula]ia c`, dintr-o inspira]iede moment, le-a ie[it pân` la urm` opoveste mai ampl`, care a c`p`tat via]`proprie.

Au zis ceva atât de credibil, sau poateaproape de adev`r c` al]i povestitori aupreluat [i ei [i ad`ugat. La fel ca trans-miterea de pove[ti orale de odinioar`, cani[te Miori]e moderne, unele teorii alecon spira]iei au evoluat pe internet [i \nmedia cu viteza luminii, promovate de totmai mul]i postaci, #trolschi,, fraieri sauchiar oameni bine inten]iona]i.

Conspira]ii ca cea/cele despre GeorgeSoros au ajuns utile pe toate continentele.

Ce au \n comun Putin, Orban, Trump,Dragnea, Erdogan?

To]i se plâng c` milionarul de originemaghiar` le vrea r`ul. Acest om a devenito poveste iar aceast` poveste o unealt`,util` [i deseori adaptat` dup` caz.

De ce protesteaz` ru[ii \mpotriva luiPutin? Pentru c` vrea Soros.

De protesteaz` americanii \mpotriva luiTrump? La fel. De ce protesteaz` românii\mpotriv… dar probabil c` v-a]i prins deja.

|n lume circul` multe astfel de con-spira]ii iar la noi, cum suntem un picprovinciali, ajung mai greu.

Dar, orice taximetrist bucure[tean [tieacum c` exist` un om, George Soros, cuinterese nefaste \n România. Oameni cup`reri politice uneori radical diferite ajungs` cread` \n conspira]ii similare, adaptân -du-le dup` gust.

Pentru unii Soros e simbolul globa -liz`rii, pentru al]ii al capitalismului radical,iar pentru al]ii al hipio]ilor [i golanilor carese pare protesteaz` pl`ti]i de el. Iar pentrual]ii, e tat`l lui Dacian Ciolo[.

La fel [i povestea cu vaccinurile, care aajuns s` creeze probleme dramatice des`n`tate\n România.

Copiii mor degeaba [i bolnavii româniau [i mai mari dificult`]i din cauza a ceeace este, \n esen]`, o teorie a conspira]iei.

{i, la fel ca marile basme universale,mul]i \[i g`sesc chem`ri diferite \n acestbasm.

Unii nu au \ncredere \n guvern, \n me -dici, \n autorit`]ile care le impun vac-cinarea. Al]ii fac asocieri nedovedite \ntreunele boli [i g`sesc un vinovat \n vaccin-uri. Mai sunt oameni cu experien]e proas -te cu alte medicamente, dar [i un num`rcare a avut ne[ansa s` fac` parte din mi-nuscula parte de oameni care au efectesecundare.

Oricare ar fi motivele, mul]i care cred \nilluminattiilluminatti, \n conspira]ii cu Soros saucare refuz` s` \[i vaccineze copii suntpoate oameni bine inten]iona]i.

Dar, la fel ca victimele primilor troli depe internet, din lips` de cunoa[tere, der`b dare, de capacit`]i dar [i de dis cer -n`mânt, au c`zut \n plasa unor minciuni.

Sâmburele de adev`rSâmburele de adev`rSe spune c` orice poveste bun` trebuie

s` aib` un sâmbure de adev`r [i poate c`a[a este, chiar dac` acel adev`r este de-seori atât de incidental c` nici nu mai con-teaz`. Dar cea mai mare conspira]ie dinRomânia, trebuie s` recunoa[tem, aretotu[i un miez mai solid.

Vorbim, desigur, de povestea serviciilorsecrete. Ea sun` cam a[a: ”A fost o dat`ca niciodat` o ]ar` atât de controlat` deserviciile de securitate c` nici o frunz` nuc`dea toamna f`r` ca cineva s` o toarnela Securitate. B`rba]i cu ochi alba[tri [ima [ini negre [i câteva femei ascunse denori de fum de ]igar` controlau sau creau

informa]ia ca ni[te adev`ra]i zmei.Când a venit revolu]ia \n acea ]ar`,

zmeii cei mari ai Securit`]ii au fost da]i jos,uci[i sau au fugit. Zmeii cei mici [i mijlocii\ns`, c`lare cum erau pe cuf`re de bani [ide dosare compromi]`toare, [i-au g`sitalte rosturi \n ]ara 2.0]ara 2.0. Au intrat \n afaceri,au privatizat ilegal mari companii de stat,au vândut terenuri care nu erau ale lor sauau intrat chiar \n politic`.

Din motive de u[urin]`, pentru c` eraumul]i (dar [i pentru c` e greu s` educi onou` genera]ie de zmei profesioni[tipeste noapte), au r`mas destui [i \n noileservicii de informa]ii ale României demo -crate, lega]i \ns` de cei dintre ei care [i-au\ncercat norocul \n alte domenii. {i s-au\mp`r]it \n dou` tabere: cei care priveau\n afar` [i cei care priveau \n`untru, [i s-au numit SIE [i SRI. Iar de atunci, la fel ca[i odinioar`, nici o frunz` c`zut` nu maiputea s` dea [pag`, nici o stenogram` se-cret` nu mai ap`rea \n pres` [i nici undosar de politician corupt nu mai disp`reaca prin minune, f`r` ca zmeii no[tri s` nufie de vin`.”

Mul]i români jur` c`, de fapt, acestaeste singurul basm modern care conteaz`\n România.

Se bat conspira]ionist pe um`r, mi -mând epole]i, când vorbesc despre anu-mite figuri publice. Le e greu s` cread` c`orice lucru bun sau r`u se \ntâmpl` unuipolitician f`r` s` fi fost ajutat sau s`pat deservicii.

{i poate c` exist` un sâmbure de ade -v`r, ceva mai consistent, ca la orice basmbun. |ns`, chiar dac` e a[a, o parte dinvin` revine \n continuare celor ce prefer`pove[tile adev`rului.

Pentru c`, dac` o parte din aceast`con spira]ie are surse \n realitate, modul eide func]ionare este tot bazat pe minciun`[i dezinformare. Dac` au r`mas zmeimoderni, ei tot prin minciuni câ[tig`.

Poate c` este momentul s` \nv`]`m, cuto]ii, s` avem mai mult discern`mânt.

F`r` a deveni ni[te sceptici absolu]i(pentru c` ace[tia sunt de multe ori ceimai siguri de cele mai absurde pove[ti),avem, \n calitate de public un rol major \na ne modera consuma]ia de [tiri false [idezinformare. Poate data viitoare cândvezi un titlu cu ”FABULOS, HALUCINANT,SENZA}IONAL, {OCANT”, nu mai da click[i nu le mai da bani din reclam` trolilor.

{i, poate data viitoare, când un prezen-tator isteric \ncepe s` adune argumente,fapte [i invita]i \n platou care nu au nimicde a face cu subiectul discutat [i, dup`pu]in` gândire, cu adev`rul, mai schimb`canalul. E preferabil s` ne uit`m la ”Suley-man” decât la a[a ceva.

{i tu po]i fi erou de poveste{i tu po]i fi erou de povesteDar chiar mai bine decât s` fugim de

minciuni de pres` sau dezin-formare, putem s` ne op-unem basmelor moderne

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu i PAGINA 5

Q v i p r o d e s t ?Q v i p r o d e s t ?Mapa de lucruMapa de lucru

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu iPAGINA 6

23 februarie 193223 februarie 1932Unul dintre cele mai cumpliteUnul dintre cele mai cumplitemasacre c`rora le-au c`zut masacre c`rora le-au c`zut victime românii transnistreni, victime românii transnistreni, uci[i de c`tre sovieticiuci[i de c`tre sovietici

Un genocid \mpotriva românilor prea pu]in cunos-cut a avut loc \nc` \naintea ocup`rii Basarabiei \n1940, asupra dimensiunii crimelor existând doar in-forma]ii fragmentare [i incomplete.

Istoricul Cristian Negrea,Cristian Negrea, care, in textul „Zdrobi]i[i uita]i, românii transnistreni” vorbe[e despre unuldintre cele mai cumplite masacre de pe Nistru, cares-a produs la 23 februarie 1932.

La ora 12 noaptea, \n dreptul comunei Ol`ne[ti, depe malul sovietic unde era o p`dure, se aude ocanonad` prelung` de mitraliere [i bubuituri degrenad`.

Câ]i au murit \n Nistru sau sub gloan]e nu vom pu -tea [tii niciodat`, dar putem veni cu date [i exemplecutremur`toare despre masacrele de la Nistru, scriecersipamantromanesc.wordpress.com.

Ziari[tii occidentali spuneau \n 1932 c` ceea ce sepetrece la grani]a sovieto-român` este cu des`vâr[irenecunoscut lumii.

|n fiecare noapte, la aceast` grani]` se aud \m -pu[c`turi, zilnic se g`sesc mor]i [i r`ni]i, dintre cei carenu au reu[it s` treac`.

La \nceput, refugia]ii erau \n mare parte intelectualiiro mâni urm`ri]i [i pentru activitatea lor pro-

româneasc` dar câ]iva ani mai târziu,dup` epurarea intelectualilor, teroarea s-a mutat asupra po pu la]iei r`mas` f`r`\ndrum`tori [i care se opunea col-hozurilor.

De atunci, [i mai ales de la declan[areafoametei din Ucraina, exo dul a luat am-ploare. P`rintele \[i l`sa familia \n voiasoartei, ascunzându-se prin p`duri pân`prindea momentul prielnic s` treac` Nis -trul \n România.

Autorit`]ile sovietice, pentru a st` viliaceast` fug` generalizat`, deta[eaz` \nRepublica Moldoveneasc` Sovietic`agen]i GPU [i tru pe speciale menite s`z`voreasc` frontiera.

Deta[amentele de gr`niceri sunt \n -t`rite \n a[a fel \ncât nimic s` nu maipoat` trece. Totu[i, românii, dar nu numaiei, ci [i ru[i sau ucraineni, \ncearc` [i uneori reu[escimposibilul, mai ales \n nop]ile geroase de iarn`, cândputeau p`c`li mai u[or vigilen]a gr`nicerilor [i traver-sarea se putea face pe ghea]`.

Dar victimele erau nenum`rate, gr`nicerii sovieticifolosind mitralierele pentru a-i opri.

Astfel, corespondentul ziarului „Cuvântul” men]ionala 19 ianuarie 1932 faptul c` \n ultimele zile au trecutNistrul peste 80 de familii din Moldova Sovietic`,b`rba]i, femei, unele \ns`rcinate, b`trâni, copii.

Datorit` acestor treceri [i faptului c` refugia]ii nuaveau nimic [i nici posibilit`]i de \ntre]inere, se organi -zeaz` „Comitetul pentru ajutorarea refugia]ilor mol -doveni de dincolo de Nistru” condus de PantelimonHalippa, care preia dona]iile pentru refugia]i [i seocup` de cazarea, hrana, \mbr` carea lor, face eforturipentru g` sirea rudelor, caut` locuri de munc` pentru

adul]i [i se ocup` cu [colarizarea copiilorrefugia]i.

|ntre timp, rândurile refu gia]ilor se\ngroa[` din ce \n ce mai mult, dar [i ale vic-timelor, iar pove[tile supravie]uitorilor suntcutremur`toare: foamea, frigul, amenin ]` -rile deport`rilor [i comportamentul bestialal autorit`]ilor i-a f`cut s` ri[te ce le-a mair`mas, via]a, \n \ncercarea de a trece Nistrul\n România.

Dar unul dintre cele mai cumplitemasacre de pe Nistru s-a produs la 23 fe -bruarie 1932.

La ora 12 noaptea, \n dreptul co-munei Ol`ne[ti, de pe malul sovietic undeera o p`dure, se aude o canonad` prelung`de mitraliere [i bubuituri de grenad`.Canonada dureaz` vreo dou`zeci deminute, dup` care \nceteaz` cu totul.

Dup` un timp pe malul românesc \[i face apari]iaun grup de dou`zeci de refugia]i moldoveni \ngrozi]i,cu privirile r`t`cite. Tremurând de spaim`, povestescc` au fost mai bine de [aizeci de români care au por-nit spre malul Nistrului prin p`durea Ol`ne[ti, dar aufost surprin[i de gr`nicerii sovietici [i agen]ii GPU careau deschis focul f`r` soma]ie.

Mai bine de patruzeci de români transnistreni dingrupul lor au pl`tit cu via]a \ncercarea lor de a tr`i \nlibertate al`turi de fra]ii lor din România.

Nimeni nu era \narmat, doreau doar s` fug` din„paradisul muncitorilor [i ]`ranilor”, dar la ie[irea dinp`durea de lâng` Purcari, cerul s-a luminat de ra-chetele sovietice [i s-a dezl`n]uit m`celul.

Prin[i \n focul mitralierelor care secerau vie]iomene[ti, supravie]uitorii au luat-o la fug`, urm`ri]ide o unitate GPU care tr`gea continuu dup` ei, f`r`s` le pese de ]ipetele victimelor, printre care eraufemei [i copii.

Ziaristul „Geo London” a publicat un amplu reportajdespre acest masacru \n ziarul francez „Le Journal”,atr`gându-[i invectivele oficiosului partidului comunistfrancez „L’Humanite” [i protestele ambasadei sovie -tice care calificau cele scrise ca [i atacuri incalificabilela realit`]ile din Uniunea Sovietic`. Societatea Na]iu-nilor, nici ea nu a f`cut nimic.

Dar toate acestea vor fi f`cute uitate de intensitateamasacrelor [i atrocit`]ilor comise fa]` de români dup`cedarea Basarabiei [i Bucovinei de Nord la 26 iunie1940. Tragedia basarabenilor [i bucovinenilor, multmai apropiat` [i mai mediatizat`, a f`cut uitat` trage-dia românilor transnistreni.”

A C T I V E N E W S A C T I V E N E W S

22 Februarie 2018

chiar noi. La fel ca [i toate Ilenele [iF`]ii, \n lupta cu zmeii propagandeiavem nevoie s` fim iste]i, curajo[i,aten]i [i r`bd`tori. {i la fel ca palo[ulfermecat sau oglinda magic`, nu stric`s` ne [i \nar m`m cu câteva unelte utile\n a risipi cea]a [tirilor false.

V` propunem o re]et` simpl`, inspi-rat` din cei 5 pa[i propu[i de Serviciulde Cer cetare al Parlamentului Euro-pean:

1.1. Verifica]i sursa [i autorii pove[tii:este un ziar sau site binecunoscut, uncanal respectat? |narma]i-v` cu r`bdare[i c`uta]i dincolo de sursa primar` – nucumva [tirea despre Putin care a salvatcu mâinile goale doi pui de urs dintr-ocl`dire \n fl`c`ri vine la origini de pe unblog f`r` autor, f`r` date de contact?

Nu cumva dezv`luirea {OCANT~ apre zentatoarei TV este bazat` pe mar-tori neclari/necredibili/cu interes \npoveste?

Nu cumva chiar acel realizator TV lu-creaz` pentru un trust de]inut de unactor al pove[tii prezentate?

2.2. Verifica]i informa]ia: cu un pic deiste]ime v` pute]i da seama cât deobiectiv` este o [tire sau, de multe ori,c` este vorba de o declara]ie, nu unfapt, sau de un fapt u[or de dezmin]itcu o c`utare Google pe surse maicorecte.

Merge]i pe ro, EUvsDinsinfoEUvsDinsinfo, StopStop--FakeFake (care are pagini \n mai multelimbi), VerificaSursa, instala]i extensiaDeNe crezutDeNe crezut pentru Chrome. De-schide]i un dic]ionar, c`uta]i chiar [i peWikipedia [i dup` ce a]i citit pe toate

sursele astea, verfica]i [i sursele lor.3.3. Folosi]i-v` discern`mântul: pare

evident, dar o mare parte din pro -blemele societ`]ii moderne, de la pop-ulism la de zinformare se trag de laoameni cât de cât educa]i [i cu acces laresurse de informare bune care refuz`cu \ndârjire s` gândeasc` pentru sine.

Uneori tot ce trebuie s` face]i pentrua evita un basm modern este s` v`gândi]i, m`car un pic, dac` are vreologic`.

De ce ar da cineva bani unui pro -prietar de câine pentru a-l aduce laprotest? Cât ar fi rentabil pentru a-]ichinui animalul 3-4 ore \n frig?

Hai s` ne uit`m cum sunt \mbr`ca]iacei proprietari de patrupede rebele.Par c` au nevoie de bani?

Uneori ridicolul unor minciuni ieseimediat la iveal` imediat. Evident, uniioameni nu vor accepta asta – dar unii

oameni cred c` avem tuneluri dacicepe sub Carpa]i [i c` extratere[trii vin \nvizit` anual \n Vrancea…

4.4. Lupta]i-v` pentru adev`r: am spusc` este nevoie de curaj, iar asta pentruc` la fel cum exist` ”idio]i utili” care daushare la toate prostiile [i cred \n orice,este nevoie s` fie [i vectori de lupt`\mpotriva dezinform`rii.

{i, e nevoie de curaj s` le spui rude-lor [i prietenilor c` ce posteaz` e fals,c` dau share la absurdit`]i, c` infor -ma]ia de la TV e fals`, incomplet` sausubiectiv`.

Când sunte]i siguri c` o [tire estefals` pe Facebook, o pute]i reporta, iarcând dibui]i un postac \i pute]i puneeticheta #trolschi#trolschi sau #postac.#postac.

Nu da]i vot pozitiv pe redditreddit, likelike peFacebook sau loveove pe Twitter a[a deu[or [i \ncerca]i s` distribui]i cât demult informa]ii despre [tiri false, con-

spira]ii sau dezinformare atunci când leave]i.

Ie[i]i din mediul virtual [i discuta]i cucei din jur despre toate astea. Cu tata,mama, bunica [i m`tu[a. Cu v`rul cared` shareshare mereu la clipuri de petrecere[i crede c` vin valuri de migran]i pesteel la Olteni]a. Cu amica din liceu carepune poze cu flori dar comenteaz` c`pro testatarii (oricare ar fi ei) suntsp`la]i pe creier [i pl`ti]i de Soros.

Pasul din urm` este cel mai greu darpoate [i cel mai important.

|n realitate cele mai multe [tiri false[i declara]ii absurde nu sunt greu dedezmin]it, dar ele prind vitez` [i pentruc` nimeni nu li se opune. Iar pe bazalor se construiesc mai multe [i tot maimulte basme de prostit copiii [i adul]iideopotriv`. Unei astfel de probleme cuagen]i multiplii nu i se pot opune marientit`]i, ci tot cet`]enii.

La fel ca [i furnicile care l-au ajutatpe Harap Alb s` separe boabele demac de gr`un]ele de nisip, [i noi avemun rol important \n lupta \mpotrivazmeilor moderni.

Este greu [i complicat, dar nu im-posibil. Iar dac` mai mult` lume\ncearc`, poate dac` mai mult` lumeaplic` pa[ii de mai sus, dac` mai mul]ine chinuim, putem avea, la un momentdat, o lume \n care basmele se vor re -\ntoarce acolo unde le este locul: \nc`r]ile cu pove[ti de adormit copiii.

B o g d a n B o g d a n D E L E A N U D E L E A N U

contributors.ro 7 Martie 2018

M a p a d e l u c r uM a p a d e l u c r u

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu i PAGINA 7

Colectivizarea for]at` a fost, \n România anilor40-60, sinonim` cu represiunea.

Cu crimele, tortura [i deport`rile masive alecelor care \ncercau s` ]in` piept anihil`rii satuluiromânesc. Totul a \nceput cu o rezolu]ie adop-tat` la plenara CC al PMR din 3-5 martie 1949.

La Plenara CC al PMR din 3-5 martie 1949 seadopt` rezolu]ia privind „lupta pentru \nt`rireaalian]ei clasei muncitoare cu ]`r`nimea munci-toare [i transformareaso cialist` a agriculturii”,care prevedea organizarea gospod`riilor agricolede stat (GAS), a gospod`riilor colective (GAC) [ia sta]iilor de ma[ini [i tractoare (SMT). Primeleunit`]i vor fi formate pe propriet`]ile expropriate,scrie muzeulrezistentei . romuzeulrezistentei . ro.

|ntr-un interviu pentru Jurnalul Na]ionalJurnalul Na]ional din2012, Mihai Gheorghiu, director adjunct al Mu-

zeului Na]ional Român, spunea, vorbind despredrama colectiviz`rii, c` „]`r`nimea român`, atâtde greu \ncercat` din punct de vedere istoric, afost destinat` de Stalin, Pauker, Gheorghiu-Dej,Nicolski [i al]ii malaxorului societ`]ii comuniste.trebuia s` dispar`, trebuia s` fie aneantizat`. Darprocesul acestei dispari]ii proiectate a fost unulcare s-a dovedit imposibil de realizat, imposibilde finalizat conform comandamentelor leniniste[i staliniste asumate.

Comunismul a \nvins la sate \n m`sura \n care[i-a impus formele de produc]ie [i de proprietate,\n m`sura \n care a creat hibrizi umani f`r` iden-titate, care au asigurat industrializarea masiv` aunei Românii agrare, dar atât.

Satul, ]`r`nimea, a rezistat asaltului comunis-mului \ntr-un chip plin de tenacitate.

Desigur, nimic nu a mai fost ca \nainte, satulromânesc s-a transformat iremediabil, dar [i co-munismul a trebuit s` accepte o limit` peste carenu a putut trece.(...) Istoria noastr` recent` tre-buie privit` cu curaj [i cu luciditate, numai astfelvom mai avea poate [ansa unei victorii \mpotrivaa tot ceea ce ne trage \n jos, \n apele tulburi aleunei neputin]e generale, ale unei falsific`ri a tu-turor normelor [i valorilor.”

{tefania BRÂNDU{~ {tefania BRÂNDU{~

5 Martie 2018

M a p a d e l u c r uM a p a d e l u c r uDEFICEN}E GRAVE|N JUR~MÂNTUL DE CREDIN}~ ALALE{ILOR NO{TRI

De[i pare bizar, lucrurile chiar a[a stau, exact cum prezint`chiar titlul, \n România capitalist` de azi, membr` a ONU, UE[i NATO.

De fapt, de zeci de ani, mai precis de la prima Constitu]ie,adoptat` \n 1992, se introduce o discriminare chiar \n Jur` -mântul de credin]` al Pre[edintelui, parlamentarilor [i mem-brilor guvernului, \n ceea ce \i prive[te pe apatrizi, de parc` einu ar trebui s` aib` drepturi, conform Declara]iei Universale aDrepturilor Omului, semnat` la New York, la 10 decembrie1948.

Paradoxal totu[i, o lege ap`rut` dup` ce a fost adoptat`prima Constitu]ie, respectiv cea a Func]ionarilor Publici, pre-vede \n jur`mântul de credin]` confer` [i dreptul legal \n ceeace \i prive[te pe apatrizi de a li se acorda drepturile fundamen-tale ale omului.

Pentru rigurozitatea afirma]iilor noastre, v-am ruga s` d`mcitire acestei „minuni” introduse \n Constitu]ia din 1992 [imen]inut` \n cea adoptat` \n 2003, \n contradic]ie cu Legeanr.188/1999 a func]ionarilor publici.

1) Jur`mântul de credin]` al Pre[edintelui Statului Român”Jur s`-mi d`ruiesc toat` puterea [i priceperea pentru

prop`[irea spiritual` [i material` a poporului român, s` res-pect Constitu]ia [i legile ]`rii, s` ap`r democra]ia, drepturile [ilibert`]ile fundamentale ale cet`]enilor, suveranitatea, inde-penden]a, unitatea [i integritatea teritorial` a României. A[as`-mi ajute Dumnezeu!”

2) Jur`mântul de credin]` al senatorilor [i deputa]ilor dinParlamentul legal ales al României

"Jur credin]` patriei mele România.Jur s` respect Constitu]ia [i legile ]`rii.Jur s` ap`r democra]ia, drepturile [i libert`]ile fundamentale

ale cet`]enilor, suveranitatea, independen]a, unitatea [i inte-gritatea teritorial` a României.

Jur s`-mi \ndeplinesc cu onoare [i fidelitate mandatul \ncre-din]at de popor.

A[a s` m` ajute Dumnezeu!"

3) Jur`mântul de credin]` al membrilor Executivului, res-pectiv Prim-ministrul \mpreun` cu cabinetul s`u de mini[tri

„Jur s`-mi d`ruiesc toat` puterea [i priceperea pentruprop`[irea spiritual` [i material` a poporului român, s` res-pect Constitu]ia [i legile ]`rii, s` ap`r democra]ia, drepturile [ilibert`]ile fundamentale ale cet`]enilor, suveranitatea, inde-penden]a, unitatea [i integritatea teritorial` a României. A[as`-mi ajute Dumnezeu!”.

4) Jur`mântul de credin]` al func]ionarilor publici, conf.Legii nr.188/1999

„Jur s` respect Constitu]ia, drepturile [i libert`]ile funda-mentale ale omului, s` aplic \n mod corect [i f`r` p`rtinire le-gile ]`rii, s` \ndeplinesc con[tiincios \ndatoririle ce \mi revin \nfunc]ia public` \n care am fost numit, s` p`strez secretul pro-fesional [i s` respect normele de conduit` profesional` [icivic`. A[a s`-mi ajute Dumnezeu”.

Ca o concluzie, care ar trebui urgent modificat` [i pentru aie[i din aceast` grav` eroare [i discriminare, face obligatoriu -\n opinia noastr` - referire direct la textul Constitu]iei \n care,inevitabil, va trebui schimbat termenul de “cet`]eancet`]ean” cu celde “fi in]` uman`i in]` uman`”.

Credem c` aceast` eroare nu e decât una de natur` mate-rial` [i ea poate fi reglat` de c`tre cei \ndritui]i s` o fac`.

Prof . Univ . dr .Prof . Univ . dr .F lorentin SCALE}CHIFlorentin SCALE}CHI

Pre[edinte fondator OadoPre[edinte fondator Oado

|nce|nce pp utul colectiviz`ri i autul colectiviz`ri i a gg riculturi ir iculturi iCC al PMRCC al PMR decide \nfiin]area decide \nfiin]area gospod`riilor colective (GAC)gospod`riilor colective (GAC)

Summit-ul pentru Summit-ul pentru Drepturile Omului Drepturile Omului

[i Democra]ie[i Democra]ieCel de-al 10–lea summit anual de la Geneva,

pentru Drepturile Omului [i Democra]ie, organizatde o coali]ie transregional` de grupuri preocupatede promovarea [i protec]ia drepturilor omului, aavut loc, la Centrul Interna]ional de Conferin]e Ge-neva, pe 20 februarie 2018, sub egida ConsiliuluiNa]iunilor Unite pentru Drepturile Omului, la 70de ani de la adoptarea ”Declara]iei Universale aDrepturilor Omului”, de c`tre ONU, 10 decembriela 1948.

Organiza]ia Pentru Ap`rarea Drepturilor Omu-lui din România a fost reprezentat`, pentru a treiaoar`, de o delega]ie de patru membri, din dome-nii diverse de activitate; Andra Iliescu, RenataPora, Tudor ]uvec [i Damian Pal, au participat lasummit-ul de la Geneva, iar \n 21 februarie, au vi-zitat sediul Organiza]iei Na]iunilor Unite, unde aavut loc celebrarea Zilei Interna]ionale a LimbiiMaterne, printr-un simpozion.

Discipoli, diploma]i, membrii ai organiza]iilordin \ntreaga lume s-au adunat la Geneva pentrua da voce victimelor celor mai grave abuzuri aledrepturilor omului, din lume.

Disiden]i din Rusia, Cuba, Iran, Turcia, Zimba-bue, China, Pakistan, Congo, Coreea de Nord,Uruguay, Venezuela [i Vietnam, au venit \n luminareflectoarelor, pentru a relata experien]ele, abu-zurile, constrângerile de care au avut parte, pre-cum [i motivele care i-au determinat s` luptepentru libertate [i drepturi fundamentale, abruptreprimate de forme de guvern`mânt, de grupuride interes viciate de obsesii bazate pe control [iforme diverse de constrângere, exprimate prinviolen]` [i cruditate.

Geneva Summit pentru Drepturile Omului [iDemocra]ie, acord`, an de an, posibilitatea mi -litan ]ilor pentru drepturile omului, s` \[i \m p`r -t`[esc` emo]iile, suferin]ele, constrângerile la caresunt supu[i, oameni, din diferite zone ale lumii.

La eveniment au fost prezente peste 500 depersoane, din 25 de Organiza]ii nonguvernamen-tale, activi[ti pentru drepturile omului, tineri, disi-den]i, publica]ii de renume, precum ”Le Monde”,The Guardian”, ”France 4”, ”Swiss TV”, ”TorontoStar”, Deutsche Welle” [i ”CNN”, ”

|n acest an, o serie de personaje - de-a dreptulcurajoase – au \mp`rt`[it experien]ele [i dorin]ade impunere a libert`]ilor fundamentale, la nivelglobal.

Farida Abbas Khalaf - dintr-un sat \ndep`rtatYazidi din nordul Irakului, Asli Erdogan - renumit`ca romancier turc [i activist` pentru drepturileomului, Fred [i Cindy Warmbier, p`rin]ii tân`ruluistudent american Otto Warmbier, torturat \n Co-reea de Nord, Luis Almagro Lemes a fost ales se-cretar general al Organiza]iei Statelor Americane\n 2015 sub mandatul "mai multe drepturi pentrumai mul]i oameni", Golog Jigme - c`lug`r tibetan[i activist pentru drepturile omului, Pastorul EvanMawarire - activist principal al opozi]iei din Zim-bawe, arestat \n timp ce conducea un serviciu bi-sericesc pentru campania sa de protest antiMugabe, Maziar Bahari - jurnalist, regizor [i activistpentru drepturile omului iranian-canadian, Guil-lermo Fariñas Hernández - psiholog [i jurnalistcare lupt` \mpotriva corup]iei \n Cuba, Lam Wing-kee - r`pit de autorit`]ile chineze pentru vânzareade c`r]i „sensibile din punct de vedere politic” \nHong Kong.

Premiul pentru lupta drepturilor femeii, a fostdecernat, \n cadrul evenimentului pentru activistacongolez`, cunoscut` pentru eforturile depuse\mpotriva violurilor asupra femeii, Julienne Lu-senge, pre[edintele Solidarit`]ii Femeilor pentruPace [i Dezvoltare Integrat` (SOFEPADI), o co -ali]ie de 40 de organiza]ii de femei din provinciileestice ale Republicii Democratice Congo (RDC).

Premiul pentru curaj a fost acordat disidentuluirus, otr`vit de dou` ori pentru sfidarea pre[edin-telui; Kara-Murza, lider activist al democra]iei ruse[i a fost un vechi coleg al liderului opozi]iei ruse,Boris Nemtsov, [i este vicepre[edinte al mi[c`rii"Rusia deschis`" [i pre[edinte al Funda]iei pentrulibertate Boris Nemtsov.

Este lesne de \n]eles faptul c` libertatea nu estearmonizat` la nivel mondial; termenul de libertatea dobândit de-a lungul timpului conota]ii dintrecele mai diverse, \n func]ie de percep]ia fiec`ruiindivid \n parte.

Libertatea nu ar trebui s` fie o virtute oferit`sau pus` la dispozi]ie de un individ, o entitate, deo form` de guvern`mânt sau de c`tre un stat; li-bertatea este o stare, de fapt, care s` fie la \nde-mâna individului, drept garan]ie a spiritului moralintegru.

Dat fiind faptul c`, ideologiile, percep]iile, po -zi]iile economico – politico - geografice difer` dela stat la stat, libertatea devine un atribut relativ[i deseori, controversat.

Mai pe larg, summit-ul va fi prezentat \n RaporRapor--tul anual OADOtul anual OADO, prg`tit pentru tipar.

Damian PALDamian PAL

Jurnalist slovac Jurnalist slovac [i prietena lui, [i prietena lui, g`si]i \mpu[ca]i g`si]i \mpu[ca]i \n propria locuin]`\n propria locuin]`Poli]ia face leg`tura cu investiga]iile publicate

Jurnalistul de investiga]ie \n vârst` de 27 de ani JanKuciak [i prietena lui au fost g`si]i duminic` seara\mpu[ca]i \n locuin]a lor din ora[ul Velka Maca, la estde capitala Bratislava. Atacul pare s` aib` leg`tur` cuanchetele lui Kuciak pe tema evaziunii fiscale, a de-clarat [eful poli]iei, Tibor Gaspar, citat de AssociatedPress. Kuciak investiga fraude [i cazuri de corup]ie culeg`turi pe scena politic`, noteaz` Politico.

Poli]ia a fostalertat` de o rud`\ngrijorat`. Tân`rula fost \mpu[cat \npiept, iar prietenalui, Martina Kušní-rova, \n cap. Potri-vit [efului poli]iei,crimele au fosts`vâr[ite \n inter-valul joi – dumini -c`.Jan Kuciak lucra

pentru site-ul de [tiri Aktuality.skAktuality.sk, din trustul RingierAxel Springer Slovacia. Investiga]iile sale erau pe temaevaziunii fiscale.

"Vom face tot ce ne st` \n putin]` pentru a sprijiniancheta autorit`]ilor [i pentru a-l aduce pe criminal \nfa]a justi]iei", a ar`tat \ntr-o declara]ie reprezentantultrustului.

|n ultimul s`u articol, Kuciak a scris despre un omde afaceri suspectat c` a vândut propriilor companiiapartamente \ntr-un complex care \i apar]inea. Jurna-listul suspecta c` aceasta era o modalitate de a evitataxele. Kuciak a declarat anul trecut c` a depus o plân-gere la poli]ie dup` ce afaceristul Marian Kocner l-aamenin]at \n urma unui alt articol despre el. Kuciak s-a plâns atunci [i c` poli]ia nu a luat nicio m`sur`.

{eful poli]iei, Tibor Gaspar, a ar`tat c` vor faceobiectul anchetei toate persoanele care au fost \n con-tact cu Kuciak. Gaspar a men]ionat c` mai mul]i re-porter de la acela[i site vor beneficia de protec]ie.

Crimele au cel mai probabil leg`tur` cu activitateade investiga]ie a jurnalistului, a subliniat el.

Premierul Robert Fico a declarat c` "este un atacf`r` precedent la adresa libert`]ii presei [i a de -mocra]iei \n Slovacia" dac` se verific` aceast` ipotez`.Fico a anun]at c` executivul ofer` un milion de eurooricui poate ajuta autorit`]ile s`-i g`seasc` pe crimi-nali.

Pre[edintele Slovaciei, Andrej Kiska, a solicitat ur-gentarea anchetei. "Trebuie s`-i g`sim cât mai repedepe cei care au f`cut asta [i s` garant`m siguran]a tu-turor jurnali[tilor", a spus Kiska.

M i h a e l aM i h a e l a C A R P E A C A R P E A http://stiri.tvr.ro 26 Februarie 2018

Tensiunile Tensiunile diplomatice dintrediplomatice dintreOlanda [i Turcia Olanda [i Turcia iau amploareiau amploare

Genocidul armean Genocidul armean a fost recunoscut la Hagaa fost recunoscut la Haga

Majoritatea deputa]ilor din Camera inferioar` aParlamentului olandez a aprobat dou` rezolu]ii pri-vind Genocidul armean din 1915.

Ambele propuneri au fost prezentate de depu-tatul Uniunii Cre[tine Joel Voordewind, [i au fostsprijinite de cele patru partide ale coali]iei guver-namentale.

Parlamentul, \n prima rezolu]ie, recunoa[te Ge-nocidul armean, iar \n a doua prevede ca Olandas` fie reprezentat` de un ministru la ceremonia decomemorare a victimelor Genocidului armean dinaprilie de la Erevan, Armenia.

„Nu putem nega istoria de teama unor sanc]iunipentru c` ]ara noastr` g`zduie[te capitala dreptu-lui interna]ionale (Curtea Interna]ional` de Jus -ti]ie), a[a c` s` nu ne temem s` facem ceea cetrebuie ”, a declarat Joel Voordewind.

„Noi recunoa[tem istoria [i acest fapt nu esteacela[i lucru cu calomniile lansate de Turcia laadresa Olandei” , a ad`ugat deputatul olandez.

Potrivit Turciei, evenimentele din 1915 \n urma

c`rora aproximativ 1,5 milioane de armeni aumurit \n regiunea Anatolia de Est au fost cauzatede coalizarea armenilor cu ru[ii invadatori [i impli-cit de revolta \mpotriva for]elor Imperiului Otoman.

Regimul de la Ankara sus]ine c` au existat vic-time de ambele tabere \n timpul Primului R`zboiMondial [i a catalogat masacrele din 1915 drept„o tragedie”.

Rela]iile dintre Olanda [i Turcia s-au tensionatdup` ce guvernul de la Haga a refuzat anul trecutaccesul unor mini[tri turci \n ]ar` pentru a facecampanie \n favoarea referendumului ce d`deaputeri sporite pre[edintelui Recep Tayyip Erdogan.

Recent, negocierile pentru re\nnoirea acestorrela]ii au e[uat, iar Olanda [i-a rechemat oficialambasadorul olandez \n ]ar`.

{tefania BRÂNDU{~ {tefania BRÂNDU{~

23 Februarie 2018

M a r k T w a i n M a r k T w a i n I n t e r n a t i o n a l I n t e r n a t i o n a l

S c h o o l B u c h a r e s tS c h o o l B u c h a r e s twww.marktwainschool . rowww.marktwainschool . ro

Mondo CaneMondo Cane

23 de diploma]i23 de diploma]iru[i, expulza]i ru[i, expulza]i din Marea Britadin Marea Brita--nie dup` otr`virea nie dup` otr`virea lui Skripallui SkripalReac]ia RusieiReac]ia Rusiei

23 de diploma]i ru[i au la dis-pozi]ie o s`pt`mân` pentru ap`r`si Marea Britanie. Ei aufost identifica]i ca agen]inedecla ra]i ai serviciilor secreteruse, a declarat premierul bri-tanic, Theresa May. Este unadintre cele mai dure m`surianun]ate dup` otr`virea fostu-lui agent Serghei Skripal.

ACTUALIZAREACTUALIZARE „Pe 14 martie, ambasadorul rusAlexksandr Iakovenko, a fost convocat la Ministerulde Externe britanic, unde a fost informat c` 23 dediploma]i ru[i au fost declara]i personae non grata.

|ntreaga responsabilitate pentru deterioarareare la]iilor ruso-britanice revine actualilor lideri poli-tici britanici”.

„Guvernul Marii Britanii a ajuns la concluzia c`Rusia este cel mai probabil responsabil` pentruacest act nes`buit [i dezgust`tor. Nu exist` alt`concluzie decât aceea c` Rusia se face vinovat` detentativ` de omor împotriva domnului Skripal [i afiicei sale [i a pus în pericol vie]ile altor cet`]eni bri-tanici din Salisbury, inclusiv pe cea a detectivuluiNick Bailey. Marea Britanie va expulza acum 23 dediploma]i ru[i care au fost identifica]i ca fiind agen]ide informa]ii nedeclara]i. Au doar o s`pt`mân` ladispozi]ie s` plece”, a declarat Theresa May.

Un chimist rus care a contribuit la crearea neuro-toxinei folosite pentru a otr`vi un fost spion rus însudul Angliei a spus c` doar Guvernul de la Mos-cova ar putea s` fie în spatele atacului.

Vil Mirzayanov, în vârst` de 83 de ani, a declaratc` este convins c` pre[edintele rus Vladimir Putineste responsabil, având în vedere c` Rusia contro-leaz` cu stricte]e rezervele de NovichokNovichok [i c` dez-voltarea neurotoxinei implic` un proces preacom plicat pentru un cet`]ean obi[nuit.

Mirzayanov a spus c` apetrecut mai mul]i ani testând [iîmbun`t`]ind NovichokNovichok, nume -le dat unui grup de arme chimicepe care Rusia le-a creat în secretîn ultimele stagii ale R`zboiuluiRece. NovichokNovichok este de zece orimai puternic` decât neurotoxinaVXVX, cea folosit` pentru a-l asa-sina pe fratele vitreg al lideruluinord-coreean Kim Jong-un.Programul ru[ilor a produs maimulte tone de NovichokNovichok.

„Novichok Novichok a fost inventat [istudiat doar în Rusia. Nimeni nu

[tia de acest lucru”, a spus Mirzayanov.O reuniune de urgen]` a Consiliului de Securi-

tate al ONU referitoare la otr`virea fostului spionSerghei Skripal în Anglia va avea loc miercuri la ora19:00 GMT, sesiune public` desf`[urat` la cerereaLondrei.

Potrivit pre[edin]iei olandeze în exerci]iu a celeimai înalte instan]e a ONU, Londra va informa Con-siliul de Securitate în leg`tur` cu atacul survenit laSalisbury pe 4 martie cu un agent neurotoxic asu-pra lui Skripal (66 de ani) [i a fiicei lui, Iulia (33 deani).

Cei doi au fost g`si]i în stare de incon[tien]` peo banc` din ora[ul Salisbury, situat în sud-vestulAngliei.

https://www.digi24.ro https://www.digi24.ro

14 Martie 2018

BOGRAVEBOGRAVEUNIUNEA UNIUNEA

ZIARI{TILOR PROFESIONI{TIZIARI{TILOR PROFESIONI{TI

PUBLICITATEmonitor.oado@gmail.com