În secolele XII-XIII, T=;nadul a fost cel mai important …...În secolele XII-XIII, T=;nadul a...

Biserica din Acâ;, aflată în picioare şi astăzi, a fost construită, se pare, lafinalul secolului al XII-lea de membrii neamului Akos

Zilele Culturale Partium, 16 edi\ii ale celui maimare festival din regiune

PAGINA 3

PAGINA 6

Voluntariatul, un mod util de implicare a tinerilor în sprijinul societ[\ii

S-a n[scut `n 5martie 1992 la SatuMare ;i a absolvit Li-ceul de Art[ “AurelPopp” la clasa de vioar[a profesorului NagyLajos. ~n 2015 a absol-vit cursurile Academieidin Cluj cu o lucrare delicen\[ dedicat[ Re-quiemului de John Rut-ter, lucrare pe care a ;iprezentat-o al[turi decorul Ave Musica alAcademiei. A dirijatacest Requiem `n 28aprilie 2015, `n prim[audi\ie integral[, `n Catedrala Roma-no-Catolic[ din Cluj, ca examen de li-cen\[.

~n 12 aprilie 2017 la Carei ;i o zimai t]rziu la Satu Mare a dirijat or-chestra Filarmonicii “Dinu Lipatti”`ntr-un concert Mozart cu Uvertura

“Directorul de teatru”,Simfonia nr. 1 ;i Con-certul nr. 7 pentruvioar[, al[turi de cele-brul violonist DanielPodlovschi. Aceast[din urm[ lucrare a de-venit ;i tema dizerta\ieisale de masterat,urm]nd s[ abordezestudiile doctorale. Aparticipat ;i la cursuride m[iestrie cu NoamZur ;i Luis Salomon.

“După concertuldin aprilie, în luna iu-nie am absolvit studiile

de masterat cu o lucrare de disertațiedespre W. A. Mozart, coordonată dementorul meu, conf. univ. dr. BiancaTemeș. Actualmente mă pregătesc pen-tru studiile de doctorat”, ne spune Kris-ztian Kallo.

Ne putem gândi că se va ieși greudin tipicul vechi. Dar nici auspiciile nusunt favorabile. Realizările sunt mini-me. Chipul țării e în suferință. În co-munism, țara a fost sluțită prin con-strucții inestetice. După 1990 s-auadăugat kitsch-urile. Natura, deși areputerea de a se regenera, e agresată vio-lent.

Deci chipul țării e în suferință. Iarsufletele românilor au fost și ele golitede bucuriile firești ale vieții. Nici con-textul nu e favorabil momentelor fes-tive. Sunt prea mulți români care nuau zi de sărbătoare din cauza sărăciei,prea mulți vor sărbători mâncând pâi-

nea străinătății și nici măcar nu voravea acolo, în memorie, icoana uneițări care impune respect.

Ideală ar fi implicarea cinstită a po-liticienilor, dar ei respiră la parametrinormali doar în fața părții, nu a între-gului. Că, vezi bine, din Centenar nuse pot scoate parale, nici capital politic.

Și apoi, ar trebui să colaboreze, șiasta nu dă bine în fața suporterilor maiiritabili decât “ultrașii” de pe stadioane.Ar fi idei prea mărețe pentru niște po-liticieni bine simțitori în… mediocri-tate.

Ioan Nistor< Cum ar trebui s[ fie s[rb[torit Centenarul Unirii?

PAGINA 5

PAGINA 4

S`n`tate Frumuse]e&Cosmeticele Hypericum< formuleoriginale ;i ingrediente naturale

B[uturi ;i condimente termo-genice care ard gr[simile

PAGINA 9PAGINA 8

IAnul XV Nr. 747 Duminic[ 20 august 2017

Ghid de bun[ purtare pentru imprimeurile florale

PAGINA 7

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

Krisztian Kallo, un t]n[r s[tm[rean dornic s[ ajung[ dirijor de elit[

PAGINA 2

În secolele XII-XIII, T[;nadul a fost cel mai important centru ecleziastic zonal

2 Informa\ia de Duminic[/20 august 2017

Cum ar trebui să fie sărbătorit Cen-tenarul Unirii?

Întrebarea e binevenită. Răspunsulnu poate fi decât incomplet…

Mă număr printre cei care trăiescsincer emoția momentelor festive, dacăsunt organizate fără emfază şi cu faţaspre viitor. Dacă mesajul Centenaruluiva fi transmis cu sobrietate, inteligent,discret şi decent, şi dacă va fi însoţit deiniţiative coerente (anterioare şi ulte-rioare zilei de 1 Decembrie 2018), amin-tirea acestui Moment crucial al deveni-rii noastre poate genera o emulaţie con-structivă similară cu aceea din deceniilede după 1918. Ar putea lumina memo-ria neamului nostru în următorul secol.Mi-aş dori ca activităţile organizate (decine - nu ştiu) să fie de-ale noastre, de-ale casei noastre, bazate pe valorile mul-tiple create într-o sută de ani, iar dacălumea va fi atentă, cu atât mai bine. Deaceea mă gândesc cum ar fi mai potrivitsă fie sărbătorit Centenarul Unirii.Preţuind momentele de aducere-amin-te, cred că în primul rând trebuie exclusfestivismul, să nu semene nimic cu evo-cările de care ne-am săturat. Până în1989, ziua de 1 Decembrie era evocatăprintr-un discurs lung în care, în modcalculat, singurele noutăţi erau înţepă-turile adresate Moscovei, cu citate dinclasicii marxişti, dar fără efecte practiceîn ţinuturile ocupate de sovietici, undedeznaţionalizarea atingea cote mon-struoase. Schematismul era repetat latoate evenimentele. Se organizau niştespectacole cu versuri contrafăcute, ac-torii recitau, solistele bine alese cântaumuzică populară adecvată, pe stadioaneelevii erau chinui\i să ducă lespezile al-fabetului în spinare. Ziua de 1 Decem-brie era şi atunci, cum e şi azi, sărbă-toarea unui vis, mai întâi împlinit, apoispulberat, după 1944. Era o sărbătoareumbrită de absen\a unor păr\i mari dinharta firească etnic şi istoric a României.În acelaşi timp, propaganda comunistăevita de ziua Unirii să pomenească uncuvânt despre rolul esen\ial al FamilieiRegale (manipulare perpetuată pânăazi), de implicarea bisericilor de ambelerituri, de rolul unor oameni politici cuviziune, de nişte eroi lăsa\i să moarăprin temnițe comuniste, de personali-tățile refugiate după 1947 în străinăta-te...

Azi, senzația e că guvernul și insti-tuțiile sale nu s-au gândit încă temeinic,unitar, la ceea ce ar putea face. Defi-ciențe de comunicare, se vor plânge, darnu e de crezut. Când anunță noi scum-piri și legi pentru corupți, difuzoarelefuncționează.

Ne putem gândi că se va ieși greudin tipicul vechi. Dar nici auspiciile nusunt favorabile. Realizările sunt mini-me. Chipul țării e în suferință. În co-munism, țara a fost sluțită prin con-strucții inestetice. După 1990 s-au adău-gat kitsch-urile. Natura, deși are putereade a se regenera, e agresată violent. Decichipul țării e în suferință. Iar sufleteleromânilor au fost și ele golite de bucu-riile firești ale vieții. Nici contextul nue favorabil momentelor festive. Suntprea mulți români care nu au zi de săr-bătoare din cauza sărăciei, prea mulțivor sărbători mâncând pâinea străină-tății și nici măcar nu vor avea acolo, înmemorie, icoana unei țări care impunerespect.

Ideală ar fi implicarea cinstită a po-liticienilor, dar ei respiră la parametrinormali doar în fața părții, nu a între-gului. Că, vezi bine, din Centenar nu sepot scoate parale, nici capital politic. Și

apoi, ar trebui să colaboreze, și asta nudă bine în fața suporterilor mai iritabilidecât “ultrașii” de pe stadioane. Ar fiidei prea mărețe pentru niște politicienibine simțitori în… mediocritate. Nupoți să nu te întrebi câți dintre politi-cienii hapsâni de azi (nu-i numesc) arfi dispuși să intre în prima linie cum aufăcut miile de români la Mărășești.

În aceste condiții, ar fi salutar caunii politicieni să intre măcar în silentiostampa, iar televiziunile guvernamen-tale specializate în scandaluri să-și maidilueze vitriolul partizan (lucru greu decrezut dacă nu pot face asta nici măcarde Sfintele Sărbători).

Ideal ar fi să avem drumuri bune.Drumul de fier și autostrăzile ies dincalcul, încât din cel mai îndepărtat oraș,Satu Mare, care l-a dat pe Vasile Luca-ciu, cel mai aprig luptător pentru Unire,pentru a ajunge în Capitală, ai nevoiede o noapte și o zi. Sau de o zi și o noap-te...

Ce va rămâne pentru următorul se-col? Vorbe? O ciorovăială politică? Ociondăneală sterilă sau fapte concrete?Desigur, ne-am dori ca în locul figurilorcare ștrangulează orizonturile țării săapară oameni cu simț patriotic. Dar po-liticienii noștri sunt fie angajați cu toatăființa în dispute mărunte, fie duși deacasă (în sens propriu).

Ce se poate face? Totuşi, putem vi-sa. Suntem nevoiți, ca de atâtea ori, săne punem speranța că 2018 va fi hota-rul de la care începe normalitatea. Săvedem.

Ca urmare, doar academicienii, is-toricii, artiștii, scriitorii, oamenii școliiși ai bisericii pot face lucruri temeinicecare să marcheze evenimentul prin rea-lizări care pot dăinui în suta de ani ur-mătoare. Dar fondurile se anunță a fiderizorii.

Dacă în Primul Război sacrificiileau stat pe umerii soldatului, ai preotuluiși învățătorului, acum, la Aniversare,tot lor le va reveni răspunderea organi-zării marelui eveniment. O onoare, dardin câte se vede, fără resurse, altele decâtprea-plinul sufletesc.

Administrația Prezidențială a lansatun proiect de Țară, dar partidele de gu-vernământ s-au retras. De asemenea,Președintele a chemat personalitățilereprezentative să contribuie la punereaîn operă a unei evocări autentice. Nu seaude nimic. Apoi a adresat o invitațiePapei de a face o vizită oficială în Ro-mânia, într-un an simbolic, un posibileveniment la scară mondială. E de spe-

rat ca ideea să nu fie obstrucționată. Pa-triarhia încearcă să finalizeze CatedralaMântuirii, dar fondurile sunt tot maimici.

Pe de altă parte, nu putem omite că,peste lumina Trianonului, încep să selățească niște umbre sâcâitoare și batniște vânturi orbite de ignoranță. Darsă nu ne inflamăm, au existat și furtuni,destule, și tot s-au potolit. De observatcă Satu Mare, până acum, nu s-a raliatcurentului orbanist (de la V. Orban!).Ca atitudine, politicienii locali sunt OK,cum se zice. Doar liderii lor superioriignoră împământarea. Oamenii simpliștiu că vom fi sortiți încă unui secol, în-că unui mileniu de fericire< conviețui-rea. Va fi viață și după Centenar. Dardacă unii își vor pierde onoarea?... Tri-anonul a devenit un principiu, un semnal dreptății pe care legea firii le-o facetârziu, dar ireversibil, popoarelor.

Totuși, dacă liderul UDMR, că dedumnealui e vorba, spune că minoritariinu au ce sărbători, să spună măcar dece ține să afirme asta. Dacă nu e vorbade sărbătoare, poate se gândește la co-memorarea victimelor din anii de ocu-pație horthystă... Să admitem, totuși, căliderul amintit e poet și scrie versuri.Unele pot fi nereușite. Ca acesta< “Omie de ani în Ardeal, o sută în România”.S-ar putea să lucreze la o piesă de teatru,o dramă sau o comedie. Totuși, uită cănu e bine să te joci cu sentimentele oa-menilor, că semnalul său ajunge la ure-chile educatorilor și ale copiilor, că tepoți aștepta la replici... În plus, face uncalcul greșit, nu știe aritmetică. NordulArdealului a fost în Ungaria cinci ani(deci se scad cinci ani dintr-o sută) și s-a cutremurat de crime, de deportări, dejafuri. Au fost ani foarte adânc “însem-nați”, cu sânge nevinovat. În sfârșit, cutot respectul, și nu glumind, cred că lasută mai trebuia adăugat un zero.

Am amintit toate astea pentru căaici nu văd ce s-ar putea face. Noi, sim-plii cetățeni, vom face exact ceea ce aufăcut înaintașii, ne vom respecta con-cetățenii. Dar reprezentanții puterii potface mai mult decât atât.

Pe plan local, s-ar putea face multe,multe... În special în ceea ce priveştecultura scrisă. De la instituțiile specia-lizate, de la bugetații prea adesea dile-tanți, nu ne putem aștepta la mari ini-țiative, cât timp nu pot distinge o scarăaxiologică printre numeroșii fuștei po-litici.

Priorități? Prioritară ar fi cinstireaeroilor, a morților din cele două răz-boaie pentru cauze străine. Prioritarăar fi reconstituirea Statuii Ostașului Ne-cunoscut, decontată eventual de cei careau topit-o.

De asemenea, poate vom avea sur-priza unor inițiative mari, cum ar fi< re-tipărirea cărților scriitorilor interbelici,editarea unor antologii tematice, edita-rea unor albume cu cele mai mari rea-lizări în arta plastică, actualizarea Ghi-dului turistic, realizarea unei antologiidin literatura minorităților naționaledin Sătmar, editarea unui album cu pre-zența Suveranilor și a altor personalitățiînsemnate în Satu Mare. Utilă ar fi con-stituirea unor grupuri de cercetători ca-re să realizeze monografiile unor per-sonalități interbelice, o monografie pri-vind soarta sătmărenilor care au pieritsau au dispărut tragic pe toate fronturilefostului Imperiu în primul Război Mon-dial. Sau măcar trecerea lor într-un Po-melnic pentru viitorime. Maramureșe-

nii sunt foarte avansați în aceste dome-nii. Inițiativa revistei “Eroii Neamului”trebuie continuată de grupuri de spe-cialiști.

Niște gesturi de recunoștință pot fifăcute. Un exemplu. Nu demult, Bule-vardul Antonescu trebuia să fie redefi-nit. Dar în loc să se consulte o hartă cudenumirea străzilor din perioada inter-belică, realizată de Dariu Pop, în careîși găseau loc Regina Maria și RegeleFerdinand, s-a adoptat numele Transil-vaniei, deși ne aflăm, totuși, în Transil-vania. Se poate găsi o soluție. În 2019,se vor împlini o sută de ani de la primavizită - simbolică - a Suveranilor Ro-mâniei în Carei și Satu Mare.

Cred că sunt necesare niște proiecteeditoriale pe mai mulți ani, nesubmi-nate de grile politicianiste, pentru a rea-duce în actualitate scrierile valoroaseale scriitorilor sătmăreni, atâția câțisunt. Tăblițele de pe Aleea Coposu potfi un ghid. De ce să nu avem, ca alte ju-dețe, ediții critice, antologii, culegeri deinterviuri? Nae Antonescu, spre exem-plu, i-a acordat poetului Grigore Scarlatșase interviuri. Adunarea lor între co-pertele unei cărți ar fi un gest de pre-țuire. Gabriel Georgescu s-a bucurat dereeditarea volumului său, dar a lăsatzeci de traduceri și mai multe texte decritică literară, risipite prin reviste, careașteaptă să fie editate. Exemplele potcontinua.

Să nu uităm și de alte evenimente,de faptul că în 2018 se vor împlini cin-cizeci de ani de la reconstituirea jude-țului Satu Mare, act reparator pus înoperă - a se reține - nu de politruci, cums-ar crede, ci de sociologi, geografi, oa-meni de știință, viitorologi. Iată și nișteaspecte mărunte, dar semnificative. În-semnele patriotice lipsesc din comerț.Cauți drapelul țării, dorești niște vederisătmărene sau pliante cu obiectivele tu-ristice, cauți cocarde tricolore sau o in-signă cu România unită și nu găsești,cauți o panglică tricoloră să îmbraci sta-tuile eroilor la anumite momente și eștinevoit să alergi prin numeroase maga-zine.

Și totuși, să fim încrezători că, dacănu vor fi niște serbări spectaculoase,măcar vor fi normale. Poate chiar fru-moase. Centenarul poate fi un momental emoțiilor patriotice pentru că stă înfirea românilor să se adune la necazuri,dar și la bucurii. Iar sufletul Centena-rului va fi tot omul de rând, omul sim-plu, care se va documenta și va trăi in-tens bucuria Unirii. El va fi în centru,eliberat de vrajba cultivată ani la rând.În rest, vor avea căutare inițiativele unoroameni de ispravă. Iau ca exemplu gru-pul de entuziaști, membrii Asociației“Țara Oașului” care au stârnit la viațăartiști, formații folclorice, fotografi, miide oameni pasionați de valorile jude-țului. La un simplu semnal.

În final, pe adresa celor implicați,angajați, remunerați etc., un adagiu<timpul nu are răbdare. Cu fiecare clipă,se face târziu... Și o constatare. Comu-nitatea civilă și culturală sătmăreană nuexcelează prin coeziune. Așa simt, celpuțin, eu, ca observator neutru. Poatecă niște proiecte de interes general arreuși să unifice eforturile. Cine să o fa-că? Instituțiile “se prefac” că nu există.Poate, totuși, vor fi niște inițiative par-ticulare, poate ITV, poate ziarul care avenit, doar el până la ora aceasta cândîmi adun niște vise cetățenești, cu o în-trebare despre felul în care poate fi săr-bătorit Centenarul.

Ioan Nistor

Dimitrie Bolintineanu (1825-1872)face parte din categoria oamenilor ex-traordinari cu care soarta a fost unacrudă. Scriitor, revoluţionar şi chiarministru, Bolintineanu a murit în mi-zerie, singur şi cu inima plină de amă-răciune, uitat de un popor pentru carea luptat toată viaţa.

Pe numele său adevărat DimitrieCosmad, viitorul scriitor n-a avut partede o copilărie fericită în ciuda faptuluică tatăl său, aromân la origine, era sub-prefect. Rămas orfan de ambii părinţiîncă de la vârsta de 6 ani, a fost crescutde rude şi a fost nevoit să munceascăpe rupte de mic pentru a supravieţui.În paralel cu slujbele mărunte defuncţionar, începe să scrie poezii, iaruna dintre ele este remarcată de IonHeliade Rădulescu, cel care practic îlintroduce în viaţa literară. Câştigă obursă de studiu la Paris, iar în 1848 pu-blică împreună cu Nicolae Bălcescu şiCezar Bolliac mai multe articole pa-triotice, după care se implică activ înRevoluţia Paşoptistă.

Nevoit să trăiască în exil după în-ăbuşirea revoluţiei, călătoreşte mult,ajungând până în Orientul Apropiat.Publică întâmplările din locurile vizi-tate, fiind printre primii autori româniai unor jurnale de călătorie.

După Unirea Principatelor esteapreciat de Alexandru Ioan Cuza şi în-deplineşte o serie de funcţii importanteprintre care Ministru de Externe, Mi-nistru al Cultelor sau membru al Con-siliului de Stat. După îndepărtarea luiAlexandru Ioan Cuza se retrage dinviaţa politică, după care se îmbolnă-veşte grav.

Singurii care îi rămân alături suntprietenii paşoptişti Vasile Alecsandri,Costache Negri, Cezar Bolliac sau Ge-orge Sion. Aceştia încearcă să sensibi-lizeze autorităţile pentru salvarea luiDimitrie Bolintineanu din mizerie, însăacestea întorc de mai multe ori spateleacestui demers. Bunurile scriitoruluisunt scoase la licitaţie, însă multe dintreele sunt returnate acestuia de VasileAlecsandri şi Costache Negri, care lecumpăraseră special.

Cea mai mare umilinţă pentru unuldintre eroii în viaţă ai “românismului”a venit în anul 1871, atunci când acestaajunge la Spitalul Pantelimon. În fişade internare apare sec< “Dimitrie Bo-lintineanu, fost ministru, intrat fărăhaine”. După o lungă agonie, scriitorulmoare în spital “lipsit chiar de pâineade toate zilele”. La 20 august 1872, poe-tul se stinge din viaţă. Transportat, ladorinţa sa, într-un car tras de boi, poe-tului i se face o înmormântare modestă,după ritualul ţăranului, în localitateasa natală, Bolintin Vale.

145 de ani de lamoartea lui Dimitrie

Bolintineanu

ACTUALITATEAIoan Nistor< Comunitatea civilă şi culturală sătmăreană nu excelează prin coeziune.

Aşa simt, cel puțin, eu, ca observator neutru. Poate că nişte proiecte de interes generalar reuşi să unifice eforturile. Cine să o facă? Instituțiile “se prefac” că nu există.

Profesorul Ioan Nistor, poet, prozator,critic literar

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< [email protected]

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

Ioan Nistor< Cum ar trebui s[ fie s[rb[torit Centenarul Unirii?

20 august 2017/Informa\ia de Duminic[ 3

ISTORIETeritoriul judeţului actual Satu Mare corespunde doar parţial fostei organizări comitatense

specifice Evului Mediu. Astăzi, unitatea administrativă include partea sudică a fostului comitatUgocea şi cea nordică a Solnocului de Mijloc (viitorul Sălaj). În schimb, comitatului Satu Marede odinioară îi lipseşte zona sa vestică, inclusă acum în Ungaria, şi cea de est, cu centrul la BaiaMare, corespunzătoare actualului judeţ Maramureş.

În încercarea de reconstituirea perioadei evului mediu în ju-deţul Satu Mare beneficiem înmod fericit, alături de sursele ar-heologice exclusive pentru pe-rioadele anterioare, şi de primeledocumente scrise, care apar spo-radic la începutul secolului alXIII-lea şi se înmulţesc proporţio-nal pe parcursul veacurilor urmă-toare.

Teritoriul judeţului actual Satu Marecorespunde doar parţial fostei organizăricomitatense specifice Evului Mediu. As-tăzi, unitatea administrativă include par-tea sudică a fostului comitat Ugocea şicea nordică a Solnocului de Mijloc (vii-torul Sălaj). În schimb, comitatului SatuMare de odinioară îi lipseşte zona savestică, inclusă acum în Ungaria, şi ceade est, cu centrul la Baia Mare, cores-punzătoare actualului judeţ Maramu-reş.

Prima cetate din Satu Mare a fost distrusă în anii 1241-1242

Până mai de curând, istoriografiavedea formarea comitatelor medie-vale din secolele XI-XII ca pe un pro-ces uniform, care urmează aproxi-mativ aceleaşi etape. Primul pas îlreprezenta construirea unei cetăţiregale, centrul viitorului comitat, servindaproape exclusiv unor scopuri militareprin intermediul unui grup social - ioba-gii de cetate - care constituia elementuluman cel mai de elită. Conducătorul ce-tăţii şi al comitatului era comitele, un înaltdemnitar numit în funcţie chiar de rege.Autoritatea acestuia se extindea asupradomeniilor de cetate şi asupra populaţieiaşezate acolo, baza viitoarei unităţi ad-ministrative comitatense. Centrul comi-tatului Satu Mare a fost cel mai probabilCastrum Zothmar, menţionat în maimulte surse scrise, dar încă nelocalizatpe teren. În cronica Notarului Anonim,redactată la finalul secolului al XII-lea,se precizează că cetatea exista deja la pă-trunderea maghiarilor şi a fost cuceritădin mâinile ducelui Menumorut, dupăun asediu de trei zile (Anonymus Nota-rius 2001). Cetatea a fost probabil distrusăîn timpul invaziei mongole din 1241-1242şi niciodată reconstruită, iar localizareasa în perimetrul oraşului actual nu estecertă.

Pe raza actualului judeţ Satu Mareexistau însă în secolul al XIII-lea şi alteunităţi teritoriale în afara comitatului re-gal. În nord Ugocea, iar în est Ardudulfuncţionau sub forma comitatelor de pă-dure, cu primii comiţi menţionaţi în 1217(DIR C, vol. I), respectiv 1215 (Németh2008). Asemănătoare ca organizare cuSatu Mare, având uneori în frunte unconducător comun, acestea au mai de-grabă un rol funcţional, punând la dis-poziţie produsele naturale pe care mareasuprafaţă împădurită le oferea la discreţie<vânat, peşte, lemn. Nu cunoaştem astăziextinderea exactă a comitatelor de pădu-re, însă probabil aceasta era mai redusădecât teritoriul care intră mai târziu subadministraţia comitatensă. Cele două co-mitate de pădure urmează o istorie dife-rită< Ugocea îşi păstrează organizarea se-parată, urmând evoluţia comitatului no-biliar în ultimul deceniu al secolului alXIII-lea, iar Ardudul împreună cu toatăzona Codrului este inclus treptat în SatuMare, ultimele indicii de autonomie aleacestuia dispărând în anul 1385 (Németh2008).

Satele sătmărene încep să fiemenţionate în documente însecolul XIII

Satele sătmărene încep să fie menţio-nate în documente în prima jumătate asecolului al XIII-lea în Registrul de laOradea, preţiosul document în care că-lugării bihoreni înregistrau sistematic or-daliile celor trimişi pentru judecată dincomitatele învecinate. Atunci, de pe teri-toriul actualului judeţ sunt menţionatenu mai puţin de 38 de sate, situate în ex-clusivitate în partea de apus a acestuia,marea majoritate la vest de oraşul SatuMare (DIR C, vol. I). Cu 11 dintre numelede localităţi menţionate în această pe-rioadă timpurie nu ne mai întâlnim ni-ciodată, acestea căzând cel mai probabilvictimă marii invazii mongole de la în-ceputul anilor 1240.

Centre importante ale vieţii econo-mice în comitatele evului mediu erau lo-calităţile aşa-numiţilor “oaspeţi regali”.De obicei originari din regiunile Europeivestice, aceştia sunt colonişti privilegiaţiaşezaţi în mai multe puncte ale Ungarieimedievale, în primul rând din dorinţa dea spori numeric populaţia unor zone re-cent transformate în comitate, dar şi careprezentanţi direcţi ai regalităţii, pentrua întări controlul administrativ la nivellocal. Nu în ultimul rând, se urmărea im-pulsionarea activităţilor economice zo-nale, oaspeţii fiind în multe cazurimeşteşugari pricepuţi, deschizători dedrumuri în meseriile care presupuneauo specializare superioară - minerit, pre-lucrarea metalelor, cultivarea viţei de vie.Prima aşezare de oaspeţi germani cunos-cută pe teritoriul comitatului nostru esteMintiul, astăzi parte a oraşului Satu Mare,colonizată se pare la mijlocul secolului alXII-lea de regele Geza II (Németh 2008)

şi care primeşte privilegii importante înanul 1230. Probabil unuia dintre aceşticolonişti îi aparţinea spada inscripţionatăcu litere aurite, descoperită întâmplătorîn zona bisericii din Mintiu în anii 1970.Satele mai mici populate de oaspeţii ger-mani din comitat au fost majoritatea dis-truse de invazia mongolă, iar cel de aldoilea val de colonizare de la începutulsecolului al XIV-lea a vizat în mare mă-sură oraşele miniere Baia Mare şi BaiaSprie (Németh 2008).

Construcția de mănăstiri, văzută de nobili ca o cale dedobândire a vieţii veşnice

Secolele Evului Mediu au fost carac-terizate de o puternică fervoare religioasă,vizibilă prin numărul mare de edificii decult, multe dintre ele cu valoare arhitec-tonică excepţională. Primele şi cele maiimportante întreprinderi ecleziastice erauconstrucţiile de mănăstiri. Din cauza in-vestiţiilor de amploare pe care le presu-puneau, edificiile mănăstireşti erau con-struite de nobilii cu putere economicămare şi funcţionau ca mănăstiri de fami-lie, văzute de ctitori ca o cale de dobândirea vieţii veşnice. Astfel de instituţii eraude obicei înzestrate cu donaţii substanţia-le, capabile să le asigure întreţinerea lastandarde înalte. Pentru Satu Mare estecazul mănăstirii de la Sárvár, menţionateîn 1219 şi aparţinând neamului Gutkeled,al celei de la Căpleni, construită de ne-amul Kaplony, dar mai ales al celei de laAcâş, a cărei biserică aflată în picioare şiastăzi a fost construită, se pare, la finalulsecolului al XII-lea de membrii neamuluiAkos.

Structura administrativă a bisericiiortodoxe din zona sătmăreană este maipuţin cunoscută. Nu ştim sub al cui con-

trol ecleziastic se aflau românii medieşeniînainte de încorporarea lor în Episcopiade Agria, însă este cert că districtul Me-dieş, alături de cel al Ardudului, au fostincluse în aria de jurisdicţie a Stavropi-ghiei din Perii Maramureşului imediatdupă formarea acesteia, în ultimul dece-niu al secolului al XIV-lea.

Cel mai important centru ecleziasticzonal de pe teritoriul de azi al judeţuluiSatu Mare a fost fără îndoială Tăşnadul,inclus pe atunci din punct de vedere ad-ministrativ în comitatul Solnocu de Mij-loc. Cel puţin din anul 1246, localitateaînzestrată cu privilegii făcea parte din do-meniul episcopilor Transilvaniei şi a fosttransformată treptat în cel mai importantcentru al organizării diecezane din afaravoievodatului. În poziţia de vicar de din-colo de Meseş al episcopului Transilva-niei, funcţie documentată începând cuanul 1301, a fost numit începând cu se-colul al XV-lea, în mai multe rânduri, pa-rohul de Tăşnad, înlocuindu-l pe cel deSatu Mare sau de Mintiu, care ocupaserăfuncţia în perioada anterioară (Emödi2011). Jurisdicţia vicarului episcopal, carereprezenta o punte de legătură ecleziasticăîntre Episcopia Transilvaniei şi zonele dinafara voievodatului, se extindea asupraarhidiaconatelor Sătmar, Solnoc şi Ugo-cea. Mărturie a statutului de odinioară alTăşnadului stă şi astăzi biserica gotică -acum reformată, construită în anul 1476prin contribuţia episcopului de atunci alTransilvaniei, Ladislau Geréb de Vingard.

“Aristocrația de comitat”

Cele mai numeroase informaţii dinviaţa Sătmarului medieval ni le oferă do-cumentele referitoare la marile domeniinobiliare din zonă. Aşa-numita “aristo-craţie de comitat” putea deţine în pro-prietatea sa un număr de până la câteva

zeci de sate, pe care le administra unitar,sub forma unui domeniu nobiliar. În ma-joritatea cazurilor, acest domeniu avea

în centrul său o cetate, care funcţio-na în acelaşi timp ca reşedinţă a no-bilului, şi uneori, la nobilii mai în-stăriţi, şi o mănăstire de familie.Viaţa şi activitatea proprietarului de-cidea structura domeniului. Cei carese remarcau prin serviciile militareaduse în slujba suveranului erau răs-plătiţi prin donaţii, care deveneau ast-fel principala modalitate de extinderea proprietăţilor funciare. Tranzacţiilemai mici, vânzările sau zălogirile desate sau sesii iobăgeşti constituiau fieo altă cale de sporire al domeniului,fie un mijloc de obţinere a banilor li-chizi, în caz de necesitate. Micileachiziţii sau vânzări de terenuri fac casuprafaţa domeniului nobiliar să fie ex-trem de variabilă în timp, iar până înepoca premodernă determină divizareaproprietăţilor într-o asemenea măsură,încât de puţine ori toate sesiile iobăgeştidintr-un sat, mai ales din cele situate lamarginea domeniului, aparţin unui sin-gur proprietar. Cu toate acestea, structurade bază a celor cinci mari domenii nobi-liare din Satu Mare - Ecedea, Carei, Ar-dud, Medieş, Halmeu - rămâne aceeaşichiar şi în secolele XVII-XVIII. Legăturadintre suprafaţa domeniului nobiliar şistatutul aristocratului proprietar este unabivalentă< un proprietar bogat avea toateşansele să acceadă la curtea regală, fie încalitate de demnitar, fie în calitate de fa-miliar al unui baron al regatului> în acelaşitimp, prezenţa la curtea regelui deschideadrumul obţinerii de noi donaţii de teren,care suplimentau consistent extindereaproprietăţilor funciare. Nu este de mirare,astfel, că una dintre preocupările de bazăa aristocratului de comitat era pătrunde-rea în curia suveranului, într-o poziţie câtmai înaltă şi cât mai apropiată de rege.

Despre cnezi și voievozi

Structura societăţii româneşti din zo-nele compacte (Codru şi Oaş) este sensi-bil diferită. Elita românească din Tran-silvania şi Ungaria se numea cnezime, cuvariante asimilabile, cum ar fi termeniide voievod şi, mai rar, de jupan. Din punctde vedere al proprietăţii, se comportauprecum elementele nobiliare din elita re-gatului maghiar, posedând cnezate saupărţi ale acestora şi producându-şi veni-turile din cotele patrimoniale perceputede la locuitori. Justiţia în cadrul comuni-tăţilor cneziale era realizată pe baza drep-tului românesc. Cnezii erau stratificaţi înfuncţie de cuantumul elementelor fun-ciare şi umane asupra cărora îşi exercitaujurisdicţia (Ioan Aurel Pop 1991). Spredeosebire de Maramureş şi chiar Bereg,unde organizarea cnezială se menţine pâ-nă în secolul al XV-lea, în zona Sătmaru-lui, în care administraţia regală pătrundede timpuriu, găsim rareori urme ale ie-rarhiei sociale româneşti. După donaţiilemasive în favoarea nobilimii regatului,cnezii/voievozii şi-au pierdut cel mai pro-babil autoritatea de stăpâni şi s-au trans-format în simplii supuşi, cel mai adeseacu rangul de “primari” ai satelor, acţio-nând ca intermediari între noii proprie-tari şi iobagii din respectivele aşezări(Ioan Aurel Pop 1991). În documentelemedievale din secolele XIV-XV sunt, dinacest motiv, greu de depistat, însă înce-pând cu secolul al XVI-lea îi găsim în ca-litatea de stăpâni primari ai satelor în con-scripţiile domeniale realizate detaliat.

dr. Diana Iegar, Muzeul Na\ional deIstorie a Transilvaniei

(Material extras din lucrarea "Mono-grafia Județului Satu Mare", 2016)

Prima aşezare de oaspeţi germani cunoscută pe teritoriul comitatului nostru este Mintiul, astăzi parte a oraşuluiSatu Mare, colonizată se pare la mijlocul secolului al XII-lea de regele Geza II

În secolele XII-XIII, T[;nadul a fost cel mai important centru ecleziastic zonal


EDUCA}IE

Voluntariatul este în plină dez-voltare în România şi este foartepracticat în ţările Europei Occi-dentale şi în SUA< fie că vorbimde studenţi, elevi, angajaţi saupensionari, există persoane caredoresc să se implice în comunitatefără a fi plătiţi.

În Satu Mare organizaţii nonguver-namentale sunt destule, iar oportuni-tăţile de voluntariat la fel. Problema estecă nu sunt îndeajuns de mulţi tineri do-ritori care să dea o mână de ajutor so-cietăţii şi să se implice în diferite activi-tăţi. Mulţi dintre ei nu văd nicio opor-tunitate în a presta munca de voluntar.Cei care au inţeles importanţa contri-buirii sunt tot mai dornici de a participapermanent, de a schimba cu orice preţlumea şi de a veni cu idei îndrăzneţe caresă contureze cele mai mari planuri.

ONG-urile oferă posibilitate de dez-voltare pentru toată lumea şi în diferitedomenii, ca fiecare persoană să îşi poatăgăsi locul şi să facă ceea ce îi place celmai mult, fie că vorbim de centre care seocupă de oamenii străzii, bătrâni, copiisau chiar animale.

Asociaţiile caritabile, fundaţiile saucentrele de zi le transmit voluntarilorideea clară a activităţilor pe care le vordesfăşura, înainte de a completa formu-larul de înscriere. Majoritatea organi-zaţiilor au bine pus la punct procesul derecrutare al voluntarilor şi astfel poţi săcunoşti membrii organizaţiei într-un po-tenţial interviu de grup sau în cadrulunei întâlniri informale, de regulă într-un mediu relaxant şi bazat pe o discuţieliberă.

În municipiul Satu Mare au apărutde-a lungul anilor o mulţime de volun-tari străini, de diferite vârste, veniţi dinFranţa, Spania, Italia, Germania şi alteţări. Aceştia au ajuns prin diferite pro-grame oferite de către statul lor pentrua face muncă de voluntariat la centre dezi, case de copii şi case de bătrâni.

"Mă gândesc totuşi cât de departesuntem de Franţa din punct de vedereal voluntariatului... Aici discuţiile au unalt conţinut, şi anume acela de a limitavoluntariatul în structuri. Numărul devoluntari nu trebuie să depăşească unanumit procentaj din totalul lucrătorilor.Pentru multe entităţi este comod finan-ciar să apeleze la voluntari şi e o adevă-rată dezbatere dacă este ok sau nu...", aspus Bogdan Pintea, asistent social.

Motivele pentru care ar trebui să fa-cem voluntariat sunt următoarele< aju-torul adus societăţii, dezvoltare, dis-tracţie alături de persoane noi, expe-rienţe, formarea de deprinderi utile, noicontacte şi oportunităţi, înţelegerea pro-blemelor din comunitate, formarea uneiechipe, organizare mai eficientă, respon-sabilitate şi poate o nouă carieră.

Voluntari străini la Asociaţia Stea

În cadrul Asociaţiei Stea cei maimulţi voluntari sunt veniţi din Franţa.Puţini sătmăreni se încumetă să facămuncă de voluntariat. An de an, france-zii vin şi organizează tabere cu copiiistrăzii, fac activităţi la centrul de zi, iarunii dintre ei stau mai mult timp în ca-drul asociaţiei, chiar şi un an. A fost şicazul lui Maxime, un tânăr de 24 de anicare a petrecut un an în cadrul asociaţiei,a făcut activităţi, jocuri şi teme cu copiii,a ajutat adulţii cu diferite probleme şi aparticipat în activitatea de grădinărit.

"În general, Satu Mare se confruntă

cu o lipsă de voluntari. Asta deoarececei care aleg să facă voluntariat sunt ado-lescenţi, la liceu, iar timpul lor liber estelimitat. Se împart între ore în particular,învăţat sau pregătiri pentru bacalaureat,după care pleacă la facultate. Prea puţinitineri din rândul celor care muncesc îşidedică timpul liber celor care au nevoiede ajutor. Statul francez are un sistemde voluntariat bine pus la punct, aşadartinerii francezi sunt încurajaţi în aceastădirecţie, dovadă şi numărul mare de vo-luntari francezi care aleg să vină la Aso-ciaţia Stea pentru a lucra cu copiii şi ti-nerii din mediile defavorizate. În stră-inătate există o cultură a voluntariatului,care la noi încă este în curs de formare.Eu consider că lipsa voluntarilor din rân-dul sătmărenilor care muncesc se dato-rează timpului relativ scurt pe care îl aula dispoziţie. Poate că perseverând noi,organizaţiile non-guvernamentale şi in-stituţiiile în căutare de voluntariat, în di-recţia promov[rii importanţei acestuia,vom reuşi să ajungem la sufletele celorcare totuşi ar putea să-şi rupă o bucatădin timpul lor şi să se dedice unui scopnobil, indiferent de organizaţia pe careo aleg", a declarat Diana Joldos-Bretan,referent relaţii externe, Asociaţia Stea.

Un grup de şase tineri studenţi laCluj au decis să vină în Satu Mare, înmai multe perioade ale anului, în cadrulAsociaţiei Stea pentru a deveni voluntari.Timp de câteva zile au avut diferite ac-tivităţi şi au împărţit munca între ei,câţiva pictând, alţii fiind în grădină sauocupându-se de copii. Aceşti tineri şi-au dedicat timpul şi au încercat să îi ajuteşi să le aducă un zâmbet pe buze pentrucâteva ore pe zi.

"O colegă de la facultate ne-a povestitmie şi altor colege despre munca de vo-luntariat pe care o prestează în Satu Ma-re. Deoarece mereu mi-a plăcut să cu-nosc oameni şi locuri noi, m-am hotărâtsă merg împreună cu un grup de colegide la facultate să facem câteva zile devoluntariat la Asociaţia Stea din SatuMare. Nu mai fusesem niciodată în acestoraş, lucru care m-a determinat şi maimult să vreau să activez aici. Deşi lucru-rile pe care le-am făcut aici au fost puţindiferite faţă de cele cu care eram obişnui-tă, experienţa mi-a oferit o nouă per-spectivă asupra lumii în care trăiesc. Oa-

menii care beneficiază de servicile cen-trului sunt în principal de etnie romă.După cum ştim, concepţia generală asu-pra acestora nu este una pozitivă, majo-ritatea considerând că aceştia sunt oa-meni fără nicio şansă de progres, carenu ar putea vreodată să se adapteze so-cietăţii în care trăim. După zilele petre-cute acolo mi-am dat seama cât degreşită este această idee. Nu am obişnuitniciodată să discriminez persoanele carediferă de mine într-un fel sau altul, însăexperienţa aceasta m-a ajutat s[ `n\elegcă este posibil să îi ajutăm pe cei care,deşi vor să fie o parte a societăţii, nu ştiucum să facă acest lucru. De aceea, con-sider că voluntariatul la Stea a reprezen-tat un lucru foarte special din viaţa meafiindcă, din păcate, nu foarte multe per-soane doresc să ofere o şansă persoanelorîn cauză", a spus Georgiana Teslovan,voluntara Asociaţiei Stea.

De multe ori munca de voluntar estedificilă şi zi de zi întâlneşti oameni carediscriminează şi care nu acceptă socie-tatea în totalitatea ei. Există oameni care

nu sunt la fel de înstăriţi şi care au pro-bleme în familie, iar prin urmare volun-tarul duce o luptă atât cu societatea câtşi cu el însuşi, la fel ca şi beneficiarul încauză.

"Fiind voluntară în cadrul mai mul-tor organizaţii am învăţat diferite lucruricare s-au dovedit a fi importante pentrumine şi cel mai important am învăţat săîi accept pe cei din jur, indiferent deproblemele lor sau de statutul social.Am ajuns să fac voluntariat deoarecemi-am dat seama că lumea din jurulmeu nu este un basm, am simţit nevoiade a ajuta pe cineva, iar prin timpul ofe-rit m-am dezvoltat, am învăţaţ să socia-lizez, să m[ organizez, să lucrez în echi-pă, am multe beneficii prin munca devoluntariat şi asta îmi dă o mare satis-facţie. De multe ori am întâlnit oamenicare nu înţelegeau de ce fac acest lucruşi care m-au judecat fără să gândeascăprea mult", a spus un voluntar al Aso-ciaţiei Stea.

Munca de voluntar în cadrul Aso-ciaţiei Stea presupune jocuri şi activităţi

pe diferite teme, cum ar fi cele de cu-noaştere, sport, handmade etc. alăturide tinerii din centrul de zi, informarealor asupra unor aspecte legate de edu-caţie, sănătate, grădinărit, caravane edu-cative etc.

Beneficiile voluntariatului

Implicarea într-un program de vo-luntariat vă poate ajuta să vă descoperiţi,să tindeţi către idealuri, să vă dedicaţi şisă progresaţi, iar voluntariatul, în toateformele sale, ar trebui să fie practicatmăcar o dată în viaţă de fiecare dintrenoi. Experienţa de voluntar e o întâm-plare de care vă veţi aminti cu drag mulţiani de acum înainte.

Voluntariatul v[ ofer[ portunitateade a vă pune în practică propriile pro-iecte şi idei, de a-i sprijini pe cei din jurulvostru, de a interacţiona cu persoane cucare veţi putea să dezbateţi teme de in-teres şi să participaţi la evenimente im-portante şi, mai mult dec]t atât, să creaţinoi relaţii, conexiuni care vor ajutaenorm un tânăr pentru a se dezvolta în-tr-o carieră.

Se va crea în jurul vostru o armonie,iar lumea o veţi vedea cu alţi ochi. Dez-voltarea într-un mediu neconvenţional,alături de oameni energici şi creativi, văva îmbunătăţi aptitudinile şi veţi învăţasă analizaţi lucrurile într-un mod critic.

Înveţi, experimentezi şi îţi condi-mentezi viaţa cotidiană. Ieşi din zona deconfort şi îţi prioritizezi activităţi caresă te sprijine în viitorul drum, atât per-sonal, cât şi profesional.

Vă organizaţi activităţile şi vă valo-rificaţi timpul. Voluntarii ştiu să ţinteas-că acolo unde îşi doresc, iar pentruaceasta e nevoie de organizare, răbdareşi timp. Acestea vor fi elementele-cheie,care ar trebui să fie literă de lege în vii-toarea carieră.

Munca de voluntariat poate fi o bazăsolidă pentru viitorul loc de muncă. An-gajatorii dn zilele noastre au devenit dince în ce mai pretenţioşi şi aşteaptă dinpartea candidaţiilor o experienţă tot maivastă, iar facultăţiile caută studenţi cu ovastă experienţă de voluntariat care suntdornici în a se implica în noi activităţi.

Voluntariatul este consideratexperienţă de muncă

În 2014 a fost modificată legea vo-luntarului şi a adus câteva schimbări im-portante pentru toţi. Contractul de vo-luntariat între organizaţia-gazdă şi vo-luntar, la care se anexează fişa postuluişi fişa de protecţie a voluntarului, a de-venit obligatoriu. Noile prevederi stabi-lesc că activitatea de voluntariat se con-sideră experienţă profesională şi/sau despecialitate, în funcţie de tipul activităţii,dacă aceasta este realizată în domeniulstudiilor absolvite.

Ca voluntar poţi ajuta organizaţia întoate acţiunile sociale sau culturale. Ori-ce sprijin, cât de minor, aduce un aportmajor în atingerea obiectivelor organi-zaţiei.

Implicarea este cuvântul cheie al vo-luntarului, să te implici înseamnă să ex-perimentezi, să creezi, să îndrăzneşti, săvisezi, să te dezvolţi, iar în final să fii îm-plinit. Un tânăr cu o experienţă de vo-luntar în spate este mai bogat din punctde vedere al dezvoltării personale şi pro-fesionale.

Oricine poate să devină voluntar şisă aducă astfel o contribuţie, cât de mică,lumii care ne înconjoară, important estesă îţi doreşti acest lucru.

Iulia Mercea

Voluntari studen\i din Cluj la Asociația Stea

În Satu Mare organizaţii nonguvernamentale sunt destule, iar oportunităţile de voluntariat lafel. Problema este că nu sunt îndeajuns de mulţi tineri doritori care să dea o mână de ajutorsocietăţii şi să se implice în diferite activităţi. Mulţi dintre ei nu văd nicio oportunitate în a prestamunca de voluntar.

Voluntariatul, un mod util de implicare a tinerilor în sprijinul societ[\ii

Voluntar francez la Asociația Stea


A încetat din viaţă, la vârstade 94 de ani, muzicologul, profe-sorul şi criticul muzical ViorelCosma.

Personalitate marcantă a culturiiromâneşti, autor a peste 100 de volumecu caracter monografic, istoriograficşi de critică muzicală, Viorel Cosmaeste cel care a pus bazele lexicografieimuzicale moderne în România, reali-zând - prin cele 9 lexicoane (1965-2006) - cea mai amplă exegeză lexico-grafică naţională din lume. Investigaţiaistorică se întinde pe 5 secole (1500-2000), muzicologul descoperind sutede nume de creatori români care auactivat în ţară şi peste hotare.

Ca profesor de muzicologie a ridi-cat prima generaţie profesionistă demuzicologi şi critici muzicali românidin secolul XX, deţinând prima catedrăde profil din cadrul Universităţii Naţio-nale de Muzică din Bucureşti. A aduscontribuţii esenţiale la legăturile cul-turilor muzicale europene cu România,descoperind peste 100 de lucrări stră-ine, inspirate din folclorul românesc(consemnate în Dicţionarul interfe-

renţelor muzicale, în cicluri de concer-te-experimentale sub genericul ”Vo-caţia universală a folclorului româ-nesc”, în comunicări ştiinţifice susţin-

ute în România, Europa şi SUA).În mod special, s-a ocupat de per-

sonalitatea lui George Enescu şi legă-turile sale de prietenie cu Franţa şi

SUA, conferenţiind la UniversitateaSorbone, Académie des Beaux Artesdin Paris şi Boston University. A re-dactat articole lexicografice la Grove’sDictionary of Music and Musicians,Die Musik in Geschichte und Gegen-wart, Dictionnaire des interprètes deAlain Pâris şi la marile enciclopedii dinlume (Sohlman Musiklexikon, DasGroße Lexikon der Musik, Science dela Musique ş.a.).

S-a n[scut la Timi;oara

Muzicologul, profesorul, lexicogra-ful și criticul muzical Viorel Cosma s-a născut pe 30 martie 1923, în Timi-șoara.

Și-a desăvârșit studiile muzicale laConservatorul Municipal din Timișoa-ra (1929–1931) și la Universitatea Na-țională de Muzică din București (1945–1950) cu Mihail Jora, Leon Klepper,Marțian Negrea, Constantin Silvestri,George Georgescu, Ion Dumitrescu,Dimitrie Cuclin, Zeno Vancea.

Cele 14 volume dedicate lui GeorgeEnescu (în română, engleză, rusă, ja-poneză, bulgară), lexicoanele “Com-

pozitori și muzicologi români” (1965),“Muzicieni români” (1970), “Muzicienidin România, vol. 1–10” (1989–2012)și “Interpreți din România” (1996) i-au adus consacrarea internațională.

A primit Premiul Academiei Ro-mâne (1974), Premiul internațional alcriticii muzicale Artisjus din Budapesta(1984), numeroase premii ale UniuniiCompozitorilor. A fost distins cu Or-dinele Coroana României, Steaua Ro-mâniei, Meritul Cultural în grad deMare Ofițer.

A desfășurat o intensă activitate decritică muzicală în presa din Româniași din Europa, America de Sud, Ame-rica de Nord, Africa și Asia. A publicatpeste 5.000 de eseuri, studii, articole,recenzii.

Ca muzicolog a publicat peste 100de volume (în română, engleză, ger-mană, rusă, bulgară, japoneză) cu ca-racter istoriografic, monografic, lexi-cografic, epistografic, precum și edițiide critică muzicală, muzicologie com-parată, antologii, ghiduri.

Viorel Cosma a inițiat pentru tipar“Enciclopedia muzicii” din România.

V.A.

~n Joia Mare din acest an, con-certul Filarmonicii “Dinu Lipatti”a fost dirijat de un t]n[rs[tm[rean aflat la debut `naceast[ postur[. Krisztian Kallo,;ef de promo\ie la Academia deMuzic[ “Gheorghe Dima” dinCluj-Napoca n 2015, \inte;te spreo carier[ dirijoral[ la nivel euro-pean, fiind `n prezent angajat alOperei Maghiare din Cluj-Napo-ca.

S-a n[scut `n 5 martie 1992 la SatuMare ;i a absolvit Liceul de Art[ “AurelPopp” la clasa de vioar[ a profesoruluiNagy Lajos. ~n 2015 a absolvit cursurileAcademiei din Cluj cu o lucrare de li-cen\[ dedicat[ Requiemului de JohnRutter, lucrare pe care a ;i prezentat-oal[turi de corul Ave Musica al Acade-miei. A dirijat acest Requiem `n 28aprilie 2015, n prim[ audi\ie integral[,`n Catedrala Romano-Catolic[ dinCluj, ca examen de licen\[.

~n 12 aprilie 2017 la Carei ;i o zimai t]rziu la Satu Mare a dirijat or-chestra Filarmonicii “Dinu Lipatti”`ntr-un concert Mozart cu Uvertura“Directorul de teatru”, Simfonia nr. 1;i Concertul nr. 7 pentru vioar[, al[turide celebrul violonist Daniel Pod-lovschi. Aceast[ din urm[ lucrare a de-venit ;i tema dizerta\iei sale de maste-rat, urm]nd s[ abordeze studiile doc-torale. A participat ;i la cursuri dem[iestrie cu Noam Zur ;i Luis Salo-mon.

Am stat de vorb[ cu el zilele trecute;i l-am descusut pe tema pasiunilorsale muzicale.

- Cum de te-ai îndreptat spre di-rijat? Ce satisfacții îți aduce aceastăformă de exprimare artistică?

- Ideea de a continua studiile pe ca-lea dirijatului mi-a venit în clasa a IX-

a când am început să fac parte din corul“Excelsior”, ansamblul Liceului de Arte“Aurel Popp”. Fiind elev la secția in-strumentală - vioară în clasa prof. NagyLajos, cântarea în cor a fost o expe-riență foarte interesantă. Am observatcă dirijoarea corului, o profesoară deexcepție, Ecaterina Țuțuraș, era întot-deauna inspirată de noi, fiecare repe-tiție a fost specială, iar concertele aufost de calitate atât prin repertoriul pre-zentat, cât și prin frumusețea vocilor,remarcând omogenitatea corului.

Arta dirijorală este o formă de ex-primare artistică care îmi aduce satis-facții atât în plan profesional cât și înplan uman, deoarece mă consider opersoană c[reia îi place activitatea de

organizare și coordonare.- Cum a fost concertul cu maes-

trul Podlovschi? Ce impresie ți-a lă-sat dânsul ca muzician și ca om? Darorchestra?

- A fost o experiență foarte frumoa-să. Am fost foarte încântat când direc-torul Filarmonicii din Satu Mare, dr.Rudolf Fátyol, m-a invitat și mi-a oferitposibilitatea de a dirija orchestra in-stituției și un artist reputat, ca maestrulPodlovschi. Colaborarea cu maestrulPodlovschi a fost deosebită, dânsul esteun muzician de excepție, un artist ade-vărat care m-a inspirat, iar concertul aavut succes atât în Teatrul din Carei,cât și în Sala Filarmonicii.

Colaborarea cu instrumentiștii

poate fi definită drept una excelentă,atât în plan profesional cât și în planuman, iar rezultatul a fost deosebit subaspect artistic.

De-a lungul anilor de studiu, amavut ocazia să dirijez ansamblurileAcademiei de Muzică, precum corulAve Musica, condus de dirijorul Ci-prian Para, care mi-a fost și profesorulde specialitate la Academia de Muzică.Concertul din aprilie a fost un “debut”foarte important, am avut ocazia să lu-crez cu o orchestră profesionistă, iarpe de altă parte, era o dorință împlinită,deoarece am avut șansa să dirijez înorașul în care am crescut> ansamblulFilarmonicii din Satu Mare este foarteimportantă pentru devenirea mea ca

artist.După concertul din aprilie, în luna

iunie am absolvit studiile de masteratcu o lucrare de disertație despre W. A.Mozart, coordonată de mentorul meu,conf. univ. dr. Bianca Temeș. Actual-mente mă pregătesc pentru studiile dedoctorat.

-Ce perioade, stiluri, compozitoripreferi și intenționezi să promovezica dirijor?

- Aș dori să promovez muzica se-colului XX și muzica compozitorilorcontemporani, deoarece fiecare autoraduce inovații și aspecte interesante.Compozitorii au nevoie de sprijin, pen-tru a prezenta lucrările proprii și pen-tru a promova muzică de calitate.

- De ce muzica clasică? E o moș-tenire de familie?

- Nu este o moștenire de familie.Educatoarea din grădiniță și familiamea au observat că îmi place să cânt,să fredonez diferite melodii și să ascultdiscuri vinyl.

- Ce crezi că mai au de oferit mu-zica clasică și opera în lumea de azi?

Muzica este cea mai pură sursă deinspirație. Muzica creează atmosferă,oricând, oriunde, și se adresează tutu-ror.

- Un model de muzician (fie in-strumentist, fie dirijor)?

Nu aș putea să zic că am un model,dar am câteva dirijori preferați precumLeonard Bersntein, Daniel Barenboimsau Michael Tilson Thomas, persona-lități multilaterale, intelectuali deștepți,care știu și simt muzica.

- Ce zici de sătmărenii tineri carese afirmă (Alexandra Prodaniuc, Ale-xa Stier,, Isabela Voropciuc, Vlad Ră-ceu)?

- Sunt artiști extrem de talentați.Mă bucur foarte mult pentru ei și spercă o să colaborez cu ei în viitor.

A consemnat V.A.

A murit Viorel Cosma, patriarhul muzicologiei din Rom]nia

Krisztian Kallo al[turi de Daniel Podlovschi ;i orchestra Filarmonicii “Dinu Lipatti” `n 12 aprilie 2017 la Carei

Viorel Cosma, un mare pasionat al cercet[rii istoriei muzicii

Krisztian Kallo, un t]n[r s[tm[reandornic s[ ajung[ dirijor de elit[

MUZIC~~n 12 aprilie 2017 la Carei ;i o zi mai t]rziu la Satu Mare a dirijat orchestra Filarmonicii “Dinu

Lipatti” ntr-un concert Mozart cu Uvertura “Directorul de teatru”, Simfonia nr. 1 ;i Concertul nr.7 pentru vioar[, al[turi de celebrul violonist Daniel Podlovschi.


EVENIMENT

În 2017 se organizează cea de a16-a ediție a Zilelor Culturale Ma-ghiare Partium, eveniment ce a de-venit în ultimii ani cel mai marefestival cultural din regiune. Estevizitat de un public numeros dinjudețul Satu Mare și din județeleînvecinate, români, maghiari șișvabi deopotrivă. Mai mult, festi-valul a devenit cunoscut și pestehotare. An de an vin la manifestăriși locuitorii așezărilor învecinatedin Ungaria și Ucraina.

Organizatorul principal, FundațiaIdentitas, are scopul principal de a spri-jini comunitatea locală prin promovareavalorilor și păstrarea tradițiilor. Pentrua realiza acest scop, în anul 2002, a fostcreat festivalul Zilele Culturale Maghia-re Partium, pentru a oferi comunitățiimaghiare din Satu Mare un plus de po-sibilitate de manifestare culturală, adre-sându-se în același timp tuturor etniilordin județ și din regiune.

Sătmarul, unul dintreleagănele culturii maghiaredin regiune

Denumirea festivalului derivă dindenumirea regiunii istorice de careaparținea Sătmarul în cursul secolelor.Această regiune cuprindea acele teritoriice erau sub suzeranitatea principeluiTransilvaniei, dar erau în afara Transil-vaniei propriu-zise, și se întindea la vest,de la Maramureș până în Bihor, Zărandși Arad. Prin alegerea acestei denumiri,organizatorii și-au asumat și promova-rea valorilor culturale ale regiunii Par-tium, valori care pot fi considerate re-pere importante pentru cultura maghia-ră și pentru cea Central Europeană.

În acest sens, istoria literară con-semnează Sătmarul ca leagăn al primu-lui traducător al Bibliei în limba ma-ghiară< Károlyi Gáspár, născut în orașulCarei. Tot în această regiune are loculde naștere poetul și politicianul refor-mist, autorul imnului național, KölcseyFerenc, precum și creatorul liricii mo-derne, de talie mondială, Ady Endre.Mai mult, poetul pașoptist Petofi Sándoraici a găsit perechea vieții sale, poeziilede dragoste scrise pe meleagurile săt-mărene și dedicate viitoarei sale soțiisunt considerate cele mai frumoase dinlirica maghiară.

:irul reperelor culturale poate fi ex-tins la teatru, care are o vechime în ora-șul Satu Mare de peste 225 de ani și joacăun rol important în fiecare an și în șirulde manifestări dedicate Zilelor Partium.În decursul celor mai mult de două se-cole, scenele sătmărene au găzduit sauchiar au oferit debutul vedetelor națio-nale, ca de exemplu Blaha Lujza, JászaiMari și Prielle Kornélia, iar renaștereaartei teatrale de după al doilea războimondial se datorează regizorului HaragGyörgy.

În ceea ce privește viața muzicală,tradiția este jalonată de concertele ofe-rite de Bartók Béla și George Enescu.În arta plastică, Sătmarul nu a deveniteponim pentru un curent stilistic, darmulți membri ai școlii băimărene, cumar fi Liteczky Endre sau Aurel Popp, aucreat în Satu Mare, găsind aici publicpriceput, iubitor de artă.

Dincolo de cultura înaltă, și cea tra-dițională oferă o zestre bogată. Dansu-rile și muzica populară au fost declaratepatrimoniu cultural imaterial UNESCO,iar bucătăria tradițională a regiunii îm-preună cu meșteșugurile artizanale cu-

nosc o reînviere și se caută din ce în cemai mult.

Iată care sunt premisele care au statla baza creării Zilelor Culturale Partium.Pornind de aici este de la sine înțeles căfestivalul nu este un simplu târg de pro-duse locale și tradiționale, pătruns denostalgia trecutului, împletit cu muzicăușoară, ci mai degrabă este menit săpăstreze valorile regiunii și să ofere po-sibilitatea de a crea noi valori. ZileleCulturale Partium se adresează tuturorsegmentelor comunității locale și regio-nale.

Relațiile de parteneriat formate de-a lungul organizării edițiilor precedenteau avut un real succes, fapt ce este evi-dențiat și de numărul de la an la an maimare al vizitatorilor. Programele oferăo sinteză a vieții culturale maghiare dinSatu Mare, dar festivalul găzduiește înacelași timp și manifestări de valoareexcepțională, de importanță națională,printre care expoziții, reprezentații tea-trale, concerte simfonice și de muzicăușoară. În ultimul deceniu, an de an, înorganizare iau parte peste 20 de orga-nizații și instituții partenere, precum șipeste 200 de voluntari (majoritatea eleviși studenți).

Eveniment deatracție turistică

Locurile desfășurării programelorsunt spațiile publice și instituțiile cul-turale din municipiul Satu Mare, în spe-cial Centrul Vechi și Centrul Nou, par-cul de pe lângă Turnul Pompierilor, pre-cum și Grădina Romei. Aceasta din ur-mă reunește cele mai diverse și nume-roase programe, astfel această ambianțămai puțin formală determină tonul debază și atmosfera festivalului. La con-certele și evenimentele de anvergură, pelângă locuitori de etnie maghiară dinregiune, participă de regulă și mulți săt-măreni români sau șvabi, precum și pro-tagoniștii de marcă ai vieții culturale.

Programele de bază ale Zilelor Cul-turale Partium sunt concerte de operă,operetă, muzică simfonică și ușoară,proiecții de filme, conferințe istorice,expoziții de artă, de fotografii sau cu te-matică istorică, prezentări de carte, târ-guri de meșteșuguri tradiționale, degus-tări gastronomice tradiționale și localeși nu în ultimul rând spectacole pentrucopii, care se bucură de mare succes înrândurile celor mai tineri participanți.În decursul celor 15 ani care au trecut,pe scenele Partium au urcat ansambluri,soliști, formații, sau orchestre, care aucucerit nu doar simpatia publicului ma-ghiar sau a celui din fostul bloc cunos-cut, dar au cucerit chiar și renume mon-dial, cum ar fi de exemplu< Orchestrațigănească cu 100 de membri, Zoran,Kovács Kati, Zalatnay Sarolta, DemjénFerenc, Wolf Kati, Koós János, FenyöMiklós, formațiile Neoton, Bikini, Bea-trice, Edda și mulți alții, iar acest șir nuse va întrerupe nici în acest an.

Dintre artiștii care vor delecta pu-blicul sătmărean în acest an menționămdoar câțiva< Geszty Péter, Knock-Out,Pokolgép, Ed Philips and the MemphisPatrol, Dér Heni sau formațiile Republicși Omega.

Zilele Culturale Maghiare Partiumreprezintă un eveniment creat în primulrând de sătmăreni pentru sătmăreni,dar nu numai. Se adresează întregii re-giuni și prin oferta de evenimente cul-turale și de divertisment de calitate ser-vește la dezvoltarea comunității localepe termen lung.

A consemnat Eva L.

Zilele Culturale Partium, 16 edi\ii ale celui mai mare festival din regiune

Denumirea festivalului derivă din denumirea regiunii istorice de care aparținea Sătmarul încursul secolelor. Această regiune cuprindea acele teritorii ce erau sub suzeranitatea principeluiTransilvaniei, dar erau în afara Transilvaniei propriu-zise, şi se întindea la vest, de la Maramureşpână în Bihor, Zărand şi Arad.


MOD~

Odată ce năvăleştesoarele pe strada noastră, ne în-drăgostim de flori. Şi la propriu,şi la figurat. Ne umplem caseleşi sufletele cu bujori, margarete,maci, gladiole şi trandafiri.

Iar apoi, nesătule şi lacome, letranspunem pe rochii, fuste, cămăşi,eşarfe, sacouri sau pantofi. Şi, întrenoi fie vorba, e de-a dreptul minunat.

Cum le mix[m?

1. Combină-le cu alb sau cu ne-gru. Sau cu orice culoare sobră. Re-zultatul? Te alegi cu o ţinută plină deprospeţime şi uşor de pus în practică.

2. Mixează-le cu blugi. Indiferentcă vorbim de pantaloni, geacă sau că-maşă.

3. Compilează fustă înflorată cucămăşi statement. Şi cu accesorii caresă ia ochii.

4. Asociază o culoare din impri-meul floral la pantofi sau la un altaccesoriu din ţinută ta.

5. Du culorile din printurile flo-rale pe unghii.

6. Dacă eşti curajoasă, fă unmix&match între dungi şi flori.

Odată ce năvăleşte soarele pe strada noastră, ne îndrăgostim de flori. Şi la propriu, şi la figurat.Ne umplem casele şi sufletele cu bujori, margarete, maci, gladiole şi trandafiri. Iar apoi, nesătuleşi lacome, le transpunem pe rochii, fuste, cămăşi, eşarfe, sacouri sau pantofi. Şi, între noi fievorba, e de-a dreptul minunat.

Ghid de bun[ purtare pentru imprimeurile florale


DIET~

Pentru a pierde n greutate estefundamental s[ pierdem mai mul-te calorii dec]t inger[m. :i aiciintr[ `n scen[ b[uturile ;i condi-mentele termogenice care m[rescproduc\ia de c[ldur[ corporal[ ;iconsumul de energie, n principalprin arderea gr[similor.

Pentru a sl[bi, persoanele suprapon-derale sau obeze trebuie s[ fac[ mai multdec]t s[ limiteze consumul de calorii.Este nevoie de exerci\ii fizice, de facili-tarea func\iei hepatice, de un consummai mare de ap[ ;i mai presus de oricede `nlocuirea m]nc[rii nes[n[toase cub[uturi s[n[toase.

B[uturi ;i suplimente careard gr[simile

Termogenez[ `nseamn[ “produc\iede c[ldur[”. Corpul arde nutrien\ii careproduc energie (carbohidra\i, gr[simi ;iproteine, n aceast[ ordine) pentru a creac[ldura corporal[. ~n mod normal, 10%din caloriile ingerate din alimente suntfolosite pentru a produce c[ldur[. Acestprocent poate cre;te u;or consum]nd su-curi, infuzii, condimente ;i suplimentetermogenice. B[uturile ;i produsele ter-mogenice au un efect de ardere a gr[si-milor ;i, deoarece rezerva de carbohidra\ia corpului este mic[, `n c]teva zile setrece la arderea gr[similor depozitate, nspecial dac[ se face ;i exerci\iu fizic.

:i cofeina are un efect termogenic,dar din cauza numeroaselor efecte se-cundare pe care le produce, `n special afaptului c[ provoac[ dependen\[, nu serecomand[ `n curele de sl[bire.

Un mare aliat n curele de sl[bire estegrepfruitul. De;i efectul s[u a fost, pro-babil, exagerat, cu siguran\[ contribuiela reglarea metabolismului, pe l]ng[ fap-tul c[ reduce nivelul colesterolului ;i altrigliceridelor din s]nge. Poate fi consu-mat proasp[t stors, combinat cu alte fruc-te sau legume.

Toate citricele au efect lipolitic (deardere a gr[similor), dar grepfruitul `nmod special. Enzimele sale accelereaz[metabolismul ;i `mpiedic[ gr[simea s[se acumuleze `n corp.

Ceaiul de Rooibos, sau ceaiul ro;u,este o infuzie excelent[ pentru sl[bit ;iun antioxidant derivat din frunzele plan-tei Aspalathus linearis, o plant[ din Ame-rica de Sud. ~n experimente de laborators-a observat c[ ceaiul de rooibos stopeaz[lipogeneza (formarea de gr[sime) `n ce-lule.

Bogat `n polifenoli antioxidan\i ;i`nzestrat cu un miros ;i gust delicat, cea-iul de Rooibos are anumite avantaje fa\[de ceaiul verde ;i ceaiul negru.

Nu con\ine cofein[, a;a c[ nu d[ de-penden\[ ;i nici nu afecteaz[ somnul. Deasemenea, furnizeaz[ o anumit[ cantitatede fier, spre deosebire de ceai ;i cafea,care, pe l]ng[ faptul c[ nu con\in acestmineral, i ;i inhib[ absorb\ia. ~n sf]r;it,nu necesit[ `ndulcire, deoarece are `nmod natural un gust u;or dulce.

Ceaiul din petale de trandafir, pel]ng[ faptul c[ este un remediu bun`mpotriva hipertensiunii arteriale, ajut[;i `n curele de sl[bire. S-a dovedit c[ po-lifenolii pe care i con\ine inhib[ enzimaintestinal[ alfa-amilaz[, ceea ce stopeaz[acumularea de carbohidra\i ;i combateluarea excesiv[ `n greutate.

Uleiul sau gr[simea de cocos difer[de majoritatea gr[similor vegetale cu-noscute. Deoarece este compus din acizigra;i cu lan\ mediu de atomi de carbon,este absorbit ;i metabolizat mai u;or

dec]t majoritatea uleiurilor. Studiilef[cute la o universitate din Japonia arat[c[ uleiul de cocos, de;i este o gr[sime,stopeaz[ acumularea de gr[sime `n or-ganism ;i favorizeaz[ termogeneza. Con-sumul a 1-2 linguri de ulei de cocos saumai bine 2-4 linguri de lapte de cocos,amestecate n b[uturi sau m]ncare, ajut[la arderea gr[similor ;i la sl[bit.

Condimente care ard gr[simile

Ardeiul de Cayenne este o varietatede ardei care stimuleaz[ metabolismul,duc]nd la arderea mai multor calorii.Poate fi ad[ugat n cantit[\i mici n anu-mite sucuri de legume.To\i ardeii iu\icon\in capsaicin[, alcaloidul responsabilpentru gustul lor picant. Capsaicina con-tribuie la sc[derea `n greutate prin celpu\in dou[ mecanisme. Cre;te produc\iade c[ldur[ corporal[ ;i, prin urmare,consumul de energie. Apoi, duce la in-gerarea unei cantit[\i mai sc[zute de ca-lorii provenite din alte alimente. De fapt,to\i ardeii iu\i sunt termogeni, dar varie-tatea Cayenne este cea mai studiat[ pen-tru efectele sale de accelerare a metabo-lismului.

Diferite studii au demonstrat c[scor\i;oara stabilizeaz[ nivelul zah[ruluidin s]nge ;i favorizeaz[ arderea gr[simi-lor. Este recomandat[ n special diabeti-cilor. Poate fi ad[ugat[ n sucuri ;i smoot-hie-uri. Pentru prepararea infuziei, sepune la fiert o can[ cu ap[. ~n timp cefierbe apa, se adaug[ 1-2 be\e descor\i;oar[ sau o jum[tate p]n[ la o lin-guri\[ de pudr[ de scor\i;oar[ ;i se las[la fiert timp de 2 minute. Se strecoar[ ;ise adaug[ c]teva pic[turi de l[m]ie. Dac[dori\i s[ o `ndulci\i, este de preferat s[folosi\i c]teva pic[turi de extract de ;te-vie. Se consum[ 1-3 c[ni de infuzie pezi.

Turmericul este rizomul m[cinat alplantei Curcuma Longa (curcum[), fo-losit n mod tradi\ional n buc[t[ria asia-tic[. Printre propriet[\ile turmericului

(digestiv, antiinflamator, anticancerigen;i multe altele) se num[r[ ;i inhibarea li-pogenezei (acumularea de gr[sime) ;i fa-vorizarea lipolizei (descompunerea gr[si-mii), motiv pentru care se dovede;tefoarte util `n curele de sl[bire.

Pentru prepararea infuziei de cur-cum[ avem nevoie de urm[toarele in-grediente< trei sferturi de linguri\[ depudr[ de curcum[ (turmeric), o can[ deap[ (aproximativ 250 de mililitri), o lin-gur[ de suc de l[m]ie. Se pune ap[ lafiert ;i se adaug[ pudra de curcum[. Selas[ la infuzat cel pu\in 5 minute. Dac[dori\i, pute\i strecura infuzia ob\inut[.La sf]r;it se adaug[ sucul de l[m]ie.

Turmericul poate fi ad[ugat oric[reib[uturi sau m]nc[ri pentru a ob\ine unefect de ardere a gr[similor.

~nainte de a ncepe o cur[ de sl[bire,trebuie luate anumite m[suri de precau\iepentru ca aceasta s[ fie eficient[ ;ipl[cut[.

~n primul r]nd, trebuie menajat fi-catul< elimina\i complet consumul de al-cool, men\ine\i o alimenta\ie echilibrat[(carbohidra\i 55%, proteine 15%, gr[simi30%), reduce\i c]t mai mult consumulde medicamente, alege\i fructe ;i legumecultivate organic.

Pe l]ng[ faptul de a adopta o diet[hipocaloric[ ;i de a face exerci\ii fizice,este recomandat s[ consuma\i 1-2 paharede ap[ diminea\a dup[ ce v[ trezi\i ;i cu10-15 minute nainte de fiecare mas[. Pel]ng[ sucuri ;i alte b[uturi, este recoma-dat s[ be\i cel pu\in 1 litru de ap[ pe zipentru a arde gr[simile ;i a favoriza pier-derea `n greutate.

~ntotdeauna este recomandabil s[consulta\i un nutri\ionist ;i/sau un medic`nainte de a ncepe o cur[ de sl[bire, ns[`n dou[ cazuri este absolut necesar< c]ndexist[ boli asociate cu starea suprapon-deral[ sau obezitatea ;i c]nd cura va duramai mult de trei zile consecutiv.

Succes!

Ing. chimist Mircea Georgescutel. 0721202752

B[uturi ;i condimentetermogenice care ard gr[simile

Ceaiul de Rooibos, sau ceaiul ro;u, este o infuzie excelent[ pentru sl[bit

Auzim tot timpul despre im-portanţa proteinelor şi ştim cu si-guranţă că ele sunt vitale în for-marea masei musculare. Dar câtde multe proteine este bine să con-sumăm şi cum se consumă aces-tea, de fapt? Iată ce dezvăluie unnou studiu care analizează mi-nuţios subiectul!

Conform unui studiu publicat re-cent, cantitatea recomandată de pro-teine pentru un adult sănătos este de46 de grame pe zi pentru femei şi de56 de grame pentru bărbaţi. În timp cemalnutriţia proteinelor este o problemăpentru milioane de oameni din întrea-ga lume, pentru adulţii medii din ţăriledezvoltate consumul excesiv devineprincipala problematică.

Majoritatea adulţilor americaniconsumă aproximativ 100 de grame deproteine pe zi sau aproximativ de douăori mai mult decât cantitatea recoman-dată. Chiar şi atunci când sunt adepţi

ai unei diete vegane, oamenii potobţine cu uşurinţă 60-80 de grame deproteine pe parcursul zilei de la ali-mente precum fasolea, nucile, broccolişi cerealele integrale.

Când consum[m proteine

Nu putem vorbi doar de consumulde proteine necesar pentru o zi - pro-gramul nostru este important de ase-menea! Dispersarea consumului deproteine de-a lungul zilei îţi va permitesă te bucuri de o masă musculară bineformată şi de o senzaţie de putere acorpului şi un nivel considerabil deenergie.

Încearcă să nu consumi toate pro-teinele necesare la o singură masă, darai grijă ca marea parte a acestora să fieconsumată în decursul micului dejun(care, da, este cea mai importantă masăa zilei!). Nu îţi face griji! Nu este deloccomplicat să împarţi proteinele la fie-care masă!

De c]te proteine are nevoie un adult?

Capsaicina contribuie la sc[derea `n greutate prin cel pu\in dou[ mecanisme. Cre;te produc\iade c[ldur[ corporal[ ;i, prin urmare, consumul de energie. Apoi, duce la ingerarea unei cantit[\imai sc[zute de calorii provenite din alte alimente.

MELISSA - Magazin produse naturale pentru s[n[tate

Este mai u;or s[ previi dec]t s[ tratezi o boal[...

Experien\[ de peste 10 ani `n slujbas[n[t[\ii dumneavoastr[!

Informa\ii< 0721.202.752Adresa< Satu Mare, str. Cuza Vod[, nr. 12

(vis-a-vis de Poli\ie)

Pia\a Eroii Revolu\iei, nr. 5 - Satu MareTelefon< 0361 884947

✂


S~N~TATEBalsamul Taina Plantelor este un produs atent formulat pentru hidratarea, cicatrizarea,protejarea ;i regenerarea structurii pielii.

Cosmeticele elaborate de c[treLaboratoarele Hypericum suntobținute din surse naturale, ne-modificate genetic, atent verifi-cate. Astfel, plantele medicinalefolosite ca materie prim[ sunt re-coltate din zone nepoluate, eco-logic curate, astfel nc]t putem ga-ranta eficiența maxim[ ;i purita-tea produsului, prin lipsa de con-taminanți toxici carcinogeni, ier-bicide, insecticide ;i ngr[;[mintechimice.

Noutatea acestor produse este re-prezentat[ de extractele naturale con-centrate din acestea, ceea ce asigur[ ocantitate mai mare de substanțe activebenefice care se asimileaz[ transcuta-nat (prin piele). Compu;ii naturali ac-tivi din cosmeticele Hypericum au fostspecial selecționați pentru a avea unefect benefic ;i c]t mai prietenos la ni-velul pielii.

Caracteristici generale ale produsului

La obținerea produsului de faț[ aufost folosite aparatur[ de top nalt-per-formant[ ;i metode de extracție c]tmai eficiente ;i menajante. Inițial, ma-teria prim[ vegetal[ este supus[ uneiextracții hidroalcoolice menajante. Înfaza a doua, principiile active din plantesunt valorificate printr-o extracțieapoas[ de tipul unui decoct. Lichidulastfel obținut va fi filtrat ;i decantat `nvederea transform[rii sale n produsulBitter Taina Plantelor. În cele din urm[,dup[ etapele de filtrare ;i decantaredin cadrul procesului de fabricație abitterului Taina Plantelor, se ob\ine unprodus foarte valoros, sub forma uneipaste foarte fine ;i dense, n care prin-cipiile active din plante s-au concen-

trat. În aceast[ past[ se adaug[ o baz[de crem[ de calitate superioar[ ce arerolul de a favoriza absorbția cutanat[(prin piele) a principiilor active con-centrate din past[, av]nd totodat[ ;i oacțiune emolient[ ;i hidratant[. Înacest fel, ca urmare a unui proces unic;i complex, multifazic, se obține Bal-samul Taina Plantelor pentru uz ex-tern. Mirosul ;i culoarea caracteristicesunt date exclusiv de ingredientele na-turale, produsul neav]nd ad[ugate `ncomponența sa coloranți sau parfu-muri de sintez[.

Balsamul Taina Plantelor este unprodus atent formulat pentru hidrata-rea, cicatrizarea, protejarea ;i regene-rarea structurii pielii. Acesta este de-osebit de util ;i `n calmarea durerilormusculare sau articulare cauzate de ac-cident[ri, `naintarea `n v]rst[ sau dinalte cauze. Acest balsam deosebit esteinspirat de formula holistic[ a produ-sului Bitter Taina Plantelor care poatefi considerat un adev[rat “elixir al vie-ții” datorit[ multiplelor efecte beneficeasupra organismului. Astfel, produsulde faț[ conține extracte din 30 de plantemedicinale, av]nd la baz[ compu;i na-turali activi, cu o biodisponibilitatefoarte mare, ce acționeaz[ sinergiccomplet]ndu-se ;i potenț]ndu-se re-ciproc, rezultatul fiind o piele< hidra-tat[, hr[nit[ ;i restructurat[ ;i o cal-mare a durerilor musculare sau arti-culare.

Datorit[ texturii sale u;oare, bal-samul nu las[ urme uleioase, nu blo-cheaz[ porii ;i este recomandat tuturortipurilor de piele, fiind absorbit u;or;i `n profunzime.

Astfel, Balsamul Taina Plantelorpoate fi folosit cu succes ;i pentru efec-tuarea masajelor, cu efecte relaxante ;irevigorante asupra musculaturii obo-site. `n plus, compu;ii naturali actividin cele 30 de plante medicinale au unputernic efect antiinflamator, antioxi-

dant, vitaminizant ;i mineralizant, spo-rind capacitatea de auto-ap[rare a epi-dermei faț[ de agenții patogeni, decompu;ii poluanți sau de cei canceri-geni la care aceasta este n permanenț[expus[.

În concluzie, prin acțiunea antisep-tic[ ;i depurativ[, datorat[ n mare par-te taninurilor ;i uleiurilor volatile pecare le conține, acest produs i confer[pielii o prospețime `ndelungat[ ;i `;ip[streaz[ calit[țile pentru o perioad[mai mare de timp. Antioxidant, anti-inflamator ;i analgezic, acest balsamare propriet[ți nutritive, calmante,chiar cicatrizante, ajut]nd la refacereastructurii pielii ce prezint[ leziuni. Ast-fel, el este recomandat tuturor catego-riilor, de la sportivi ;i persoane `nv]rst[ p]n[ la tineri ;i persoane cu pie-lea sensibil[.

Produsele se g[sesc la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Str. Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261 740 121

Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261 716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.

Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr.3A, Maramure;, Rom]nia

Tel/fax< 0262 271 338 > 0262 372 695 Tel comenzi< 0262 263 048E-mail< [email protected] [email protected]

Pentru mai multe informa\ii cu pri-vire la produsele noastre ;i pentruoferte v[ rug[m s[ accesați site-ul<

www.hypericum-plant.ro

Administrarea de suplimente cuvitamine ;i minerale, de;i sunt lip-site de efecte secundare serioase,poate să dea unele probleme dacăsunt administrate în doze mari.Speciali;tii au alcătuit o listă cu câ-teva recomandări ;i dozele zilnicerecomandate menite să confere si-guranță atunci când folosiți supli-mente.

Biotină, 100 -200 mg. Sursele alimen-tare sunt de obicei suficiente.Calciu, 700 mg. Dacă depă;iți 1.500 mgpe zi, pot apărea efecte secundare se-rioase, ca de exemplu afecțiuni ale rini-chilor. Pentru o absorbție optimă evitațisă luați mai mult de 500 mg într-o sin-gură repriză. Dacă aveți peste 50 de ani,căutați o formulă care să conțină ;i vi-tamina D, fiind posibil să aveți nevoiede o cantitate de vitamina D mai maredecât cea prezentă într-o multivitami-nă.Cupru, 1,2 mg. Sursele alimentare suntde obicei suficiente. Nu depă;iți 1 mgde cupru zilnic din suplimente. Pentruo absorbție optimă, optați pentru celecare conțin sulfat de cupru sau sulfatcupric.Magneziu, 300 mg pentru bărbați, 270mg pentru femei. Sursele alimentaresunt de obicei suficiente, spunspeciali;ti. Totu;i este bine să cereți sfa-tul medicului înainte de a începe săluați suplimente, indiferent de cantitate,dacă aveți afecțiuni ale inimii sau ale ri-nichilor. Administrarea a mai mult de400 mg pe zi poate provoca diaree.Niacină (vitamina B3), 17 mg pentrubărbați, 13 mg pentru femei. Dozelemari de niacină (17 mg în suplimentesub formă de acid nicotinic> 500 mg în

suplimente sub formă de nicotinamidă)pot provoca afecțiuni ale rinichilor ;itrebuie administrate numai sub supra-vegherea medicului.Vitamina A, 700 mg pentru bărbați, 600mg pentru femei. De obicei sunt sufi-ciente sursele alimentare. Dacă depă;iți1.500 mg pe zi există riscul de dureri decap, vedere dublă, somnolență sau obo-seală, ggreață sau vomismente. Nu luațivitamina A dacă sunteți însărcinată saudacă încercați să concepeți un copil, de-oarece poate dăuna fetusului.Vitamina B6, 1,4 mg pentru bărbați,1,2 mg pentru femei. Administrarea amai mult de 200 mg de-a lungul uneiperioade lungi poate provoca deterio-rarea (reversibilă) a nervilor.Vitamina B12, 1,5 mg. A nu se depă;i2 mg pe zi. Administra\i împreună cuacid folic, pentru a îmbun[tăți absor-bția.Vitamina C, 40 mg (80 mg pentru fu-mători). Administrarea a mai mult de2.000 mg pe zi poate provoca diaree. Di-vizați dozele mari ( nu mai mult de 1.000mg) în cursul unei zile.Vitamina E, 4 mg pentru bărbați, 3 mgpentru femei. Nu depă;iți 540 mg pe zi.Întrucât acționează ca un subțiant alsângelui, cereți acordul medicului în-ainte de a vă administra vitamina E dacăluați ;i aspirină sau alt medicament pen-tru lichefierea sângelui, precum warfa-rina.Zinc, 5,5 - 9,5 mg pentru bărbați, 4-7mg pentru femei. Nu depă;iți 25 mg zil-nic decât în cazurile recomandate demedic. Administrarea îndelungată a maimult de 25 mg pe zi poate provoca oscădere a imunității, poate mic;ora ni-velul colesterolului “bun” ;i cauza greață,vomismente, diaree sau anemie.

Administrarea de vitamine;i minerale poate avea

;i efecte secundare

Cosmeticele Hypericum<Formule originale

;i ingrediente naturale

Un test de sânge ar putea stabili da-că o persoană suferă de sindromul obo-selii cronice. O echipă de cercetătoride la universitatea americană Stanfordau analizat probe de sânge de la 192 depacienți și 392 de persoane sănătoasecu vârsta medie de 50 de ani. Paciențiiincluși în studiu au manifestat simpto-me pe o durată de peste zece ani.

Rezultatele cercetării au indicat unnivel mai scăzut al citokinelor, proteineale sistemului imunitar cu rol în co-municarea intracelulară, la paciențiicu forme ușoare de oboseală cronicădecât la persoanele sănătoase, dar mairidicat la pacienții cu forme severe alesindromului. În plus, dintre cele 51 de

citokine măsurate, concentrația a 17dintre acestea arată severitatea bolii,dintre care 13 sunt pro-inflamatorii.

Rezultatele aduc dovezi că factoruldeclanșator al sindromului poate fi unproces inflamator. Sindromul oboseliicronice provoacă, la unii pacienți, sim-ptome asemănătoare gripei și bolilorinflamatorii, în timp ce la alții, sim-ptomele pot fi cardiace, mintale, di-gestive, musculare, sensibilitatea gan-glionilor limfatici și nu numai, spuneJose Montoya, profesor de boli infec-țioase la Stanford și autorul principalal studiului. În Statele Unite, peste unmilion de persoane suferă de acest sin-drom.

Sindromul oboselii cronice, studiatde o echip[ de cercetatori americani


RE}ETE

Sup[ crem[ de avocadopreparat[ la rece

Pr[jitur[ cu zmeur[, f[r[ coacere

Mod de preparare<

Supa cremă de avocado cu iaurt,preparată la rece, este de fapt un smoot-hie consistent, atât de bogat în vitamineîncât poate înlocui o supă caldă, carese consumă cu crutoane. Acest prepa-rat nu cere crutoane și se servește fărăpâine.

Se pune iaurtul în blender şi seadaugă avocado tăiat bucăţele. Tăiaţimai întâi câteva feliuţe din castravete,pentru ornat, iar apoi restul se va de-coji, se taie pe lungime şi se adaugă șiacesta în blender. Condimentați cu sa-

re, după gust, și mixați totul la turațiefoarte mare, oprindu-vă din când încând pentru a amesteca supa cu o lin-gură. Uneori se întâmplă să mai rămâ-nă bucăţi de avocado sau de castravețilipite de cuţitul blenderului sau de pe-retele vasului. Când supa devine omo-genă se toarnă în boluri de sticlă saude porțelan, oferindu-i astfel un aspectplăcut și apetisant. Se ornează cu alu-nele sau migdalele crude, tăiate bucățimai mari, frunzele de rucola sau de sa-lată se toacă şi se presară cu puţin curry.Frunzele de mentă sau rubarbă se fo-losesc întregi. La final se pune şi o feliede castravete. Supa se servește proas-pătă și rece.

Ingrediente<

400 ml de iaurt slab, 2 bucățide avocado mai coapte, un cas-travete mai mare, o lingură demigdale sau alune crude, dar sepot folosi cu succes și ambele,câteva frunze de rucola sau salatăamăruie, eventual mentă sau ru-barbă, un vârf de cuțit de curry,

sare după gust.

Mod de preparare<

Nucile caju se așează într-un bol,se toarnă peste ele 250 ml de apă căl-duță și se lasă așa 2-3 ore să se umfle.Ingredientele pentru blat se așează învasul robotului și se mixeaxă la turațiemare, oprind din când în când. Cânddevine o pastă omogenă, dar cu bucă-țele de sâmburi, compoziția se întindeîntr-o formă de tort cu margine de-montabilă, se apasă bine și se dă la fri-

gider circa 2 ore. Între timp nucile cajuse freacă puțin cu mâna să se decojeas-că complet, se strecoară și se spală decojițe. Se pun și acestea în vasul robo-tului și se macină, până când se face opastă. Se adaugă zeama de lămâie, si-ropul de arțar, esența de vanilie și coajade lime. Se mixează până la omogeni-zare, adăugând între timp și uleiul decocos. Se ia blatul de la frigider și seunge cu mai mult de jumătatea cremeide caju, apoi se dă din nou 30 de mi-nute la frigider. La restul compozițieise adaugă zmeura și se mixează dinnou până la omogenizare. Se întindeși acest strat peste prăjitură, se orneazăși se dă din nou la frigider, până cândse prinde bine. Se dă jos marginea for-mei, iar prăjitura se porționează.

Ingrediente<

Pentru blat< 150 g miez denucă, 150 g de migdale, 150 g decurmale fără sâmburi, o lingurăde esență de vanilie, 2 linguri deapă, un praf de sare. Pentru cre-mă< 200 g de nuci caju, zeamaunei lămâi, 3-4 linguri de siropde arțar sau miere, 2 linguri deesență de vanilie, coaja rasă aunui lime, 2 linguri de ulei de

cocos, 100 g de zmeură.

Afinat[ de cas[

Mod de preparare<

Afinele se spal[ și se pun într-o sti-clă cu gura largă. Eventual boabele sepot apăsa puțin, să crape și să lase zea-mă cât mai repede. Peste ele se punezah[rul. Se leagă sticla la gură și sepune la soare 2-3 zile, până când afinelelasă suficient sirop, astfel încât boabele

să fie complet acoperite de lichid. Setoarnă alcoolul peste sirop și se lasădin nou câteva zile, tot așa cu capac,după care se poate completa cu apă, înfuncție de cât de tare doriți să fie pre-paratul final. Trebuie să țineți cont șide faptul că afinele cu zahărul au înce-put să fermenteze, deci și acestea vormai mări puțin concentrația de alcool.Dacă afinele doriți să le păstrați pentruiarnă fără conservant, folosiți neapăratalcool dublu rafinat, adăugând apadoar cu o săptămână-două înainte dea consuma afinata.

Mod de preparare<

Un kg de afine bine coapte(dacă se poate, culese din pădure,nu din producție de fermă), 500- 600 g de zahăr (depinde cât dedulce doriți să fie lichiorul), 500ml de alcool etilic dublu rafinat96% sau eventual un litru de vot-

că de 37-40%.

Cartofi pr[ji\i în coaj[cu ca;caval ;i bacon

Mod de preparare<

Cartofii se spală bine, se șterg și seung cu sare, apoi se așează pe o tavăcăptușită cu hârtie de copt. Se acoperăfie cu folie de aluminiu, fie cu hârtiede copt, și se dă la cuptor, la circa 180grade C. După o jumătate de oră sedescoperă și se mai lasă să se coacă,până când coaja începe să se rume-nească. Între timp cașcavalul se răzu-iește, fiecare separat. Cel neafumat se

amestecă bine cu oul și cu smântâna,apoi se condimentează după gust și semai amestecă puțin, până la omoge-nizare. Baconul se taie în fâșii de circa1 cm și se prăjește puțin în ulei fier-binte. Se scot cartofii de la cuptor, setaie în jumătăți, se mai pot și scobi pu-țin, iar pe fiecare jumătate se așeazăcâte o lingură din amestecul preparatanterior. Se dă din nou circa 5 minutela cuptor, apoi se presară cu cașcavalulafumat și cu baconul prăjit și se maicoace la cuptor până când suprafațase rumenește.

Ingrediente<

8 bucăți de cartofi de mărimiaproximativ egale, 150 g de caș-caval cu textură foarte tare, unou, o lingură de smântână, 100 gde cașcaval afumat, cât mai uscat,100 g de bacon afumat feliat foar-te subțire, ulei, sare, piper alb

măcinat.

Brusturele are proprietăţi detoxi-fiante, hipoglicemiante și antibacterienede excepţie, spun specialiștii în fitote-rapie. Zece remedii naturale care com-bat cu succes anxietatea - de la diabet,tulburări hepatobiliare, boli reumaticesau infecţioase și până la probleme denatură dermatocosmetică, toate pot fiatenuate cu ajutorul brusturelui. Maimult, este dovedit faptul că brustureleare și proprietăţi antioxidante și antitu-morale, protejând organismul de efec-tele nocive ale radicalilor liberi și, im-plicit, de cancer. Se poate folosi atât in-tern, sub formă de ceai, tinctură sau decapsule, cât și extern, sub formă de com-prese, infuzie pentru spălături locale oriaplicaţii de frunze proaspete.

Brusturele ajută, printre altele, lanormalizarea tensiunii arteriale, dacă seadministrează câte o linguriţă de pul-bere, de trei ori pe zi, pe stomacul gol.De asemenea, acest remediu este beneficși în caz de stres sau de stări de nervo-zitate, fiind indicat să se bea ceai prepa-rat dintr-o jumătate de linguriţă de ră-dăcină de brusture, în amestec cu o can-titate egală de flori de tei și cu un vârfde cuţit de busuioc la o cană cu apă clo-cotită. Infuzia se bea pe parcursul uneizile.

Brusturele este considerat unul din-tre cele mai eficiente remedii pentru eli-minarea toxinelor din organism, inclu-siv a celor de la nivelul ficatului, prote-jându-l de acţiunea unor substanţe no-cive, cum ar fi cele conţinute de alcoolsau de unele medicamente. De altfel,ceaiul din brusture este recomandatpentru stimularea funcţiei hepato-bilia-re. Ceaiul se prepară dintr-o lingură derădăcină de brusture mărunţită și din300 ml de apă clocotită, se fierbe la focmic timp de două-trei minute, se lasă lainfuzat 15 minute, iar apoi se filtrează.Se bea o cană de ceai, în decursul uneizile, timp de 14 zile. În plus, o astfel decură este indicată și persoanelor caresuferă de calculi biliari, lor fiindu-le in-dicat să bea câte una-două căni de ceaide brusture pe zi.

Un alt efect dovedit al brustureluieste cel de reducere a nivelului glicemiei.Medicii fitoterapeuţi recomandă, în ge-neral, persoanelor cu diabet o cură cudouă-trei căni de ceai din rădăcină debrusture zilnic, timp de 15 zile pe lună.Diabeticii pot urma o cură anuală detrei-șase săptămâni și cu tinctură debrusture. Se ia câte o linguriţă de tinc-tură de patru ori pe zi, după masă. To-tuși, astfel de terapii trebuie făcute doarcu acordul unui specialist și monitori-zând periodic nivelul glicemiei, deoa-rece poate exista risc de hipoglicemie.Preventiv, orice persoană poate face ocură de detoxifiere cu ceai din rădăcinăde brusture. Terapia are o durată de do-uă săptămâni, timp în care se beau câtetrei-patru căni de ceai pe zi. Astfel, da-torită efectului puternic diuretic și de-toxifiant al acestui ceai, se curăţă eficientcolonul și rinichii, favorizând și scădereanivelului colesterolului și trigliceridelor,precum și normalizarea tensiunii arte-riale. Remediul poate fi administrat șisub formă de capsule, câte un compri-mat de trei ori pe zi, după mesele prin-cipale.

Brusturele conţine o substanţă, ar-ctiozida, cu acţiune comparabilă cu ceaa penicilinei. Astfel, cataplasmele cufrunze de brusture (frunzele spălate sestropesc cu ulei de eucalipt și se aplicăpe locurile afectate) sunt indicate în tra-tamentul unor boli de piele precum ac-neea, furunculoza și cuperoza. Compre-sele se schimbă de trei ori pe zi, iar te-rapia trebuie urmată timp de două-treisăptămâni. În paralel, se poate bea de-coct din rădăcină de brusture și de ci-coare, care se prepară din 30 g de ames-tec la un litru de apă. Amestecul se fierbetimp de cinci minute, se strecoară și sebea pe parcursul unei zile.

Text selectat și adaptat de Ioan A.

Brusturele arepropriet[\i antioxi-

dante ;i antitumorale

Brusturele conţine o substanţă, arctiozida, cu acţiune comparabilă cu cea a penicilinei. Astfel,cataplasmele cu frunze de brusture (frunzele spălate se stropesc cu ulei de eucalipt şi se aplică pelocurile afectate) sunt indicate în tratamentul unor boli de piele precum acneea, furunculoza şi cu-peroza.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko


MAGAZIN

Efectul placebo are puterea de a furnizapercepţia de limitare a durerii pacienţilorprin puterea sugestiei. În prezent, experţiiîncearcă să descopere mecanismele carestau la baza acestui fenomen și a efectelorsale asupra creierului. Efectul placebo nuare o delimitare clară în domeniul medical,fiind amplasat undeva între biologie și psi-hologie, informează Futurism. Cercetătoriisusţin că termenul cuprinde mai multeprocese și mecanisme care afectează modulîn care experimentăm o anumită boală,nefiind un tratament pentru cauzele reale,măsurabile ale afecţiunii.

Ted Kaptchuk, director al Programuluipentru studierea efectelor placebo, a de-clarat că “efectul placebo este un indicatorsurogat pentru tot ceea ce înseamnă ad-ministrarea unei pastile. Printre acestea senumără ritualuri, simboluri și întâlniri în-tre doctori și pacienţi.”

În cadrul unui studiu realizat de Kapt-chuk și colegii săi este prezentată putereapercepţiei asupra obiectivităţii. Subiecţilorle-a fost oferit un medicament eficient, al-buterol, un inhalator cu efecte placebo,acupunctura și perioade fără tratament.Toţi participanţii au luat fiecare tip de tra-tament de trei ori. Deși toţi subiecţii au re-simţit un efect similar indiferent de ultimultratament administrat, măsurătorile obiec-tive au demonstrat că doar pacienţilor că-rora le-a fost administrat albuterol le-a fostîmbunătăţit sistemul respirator, deși în ca-zul tuturor opţiunilor a fost sesizată ocreștere a funcţionalităţii plămânilor.

Deși o mare parte din mecanismeledin spatele efectului placebo rămân necu-noscute, experţii au reușit să descoperemecanismele percepţiei care permit cre-ierului să păcălească corpul.

Corpul uman răspunde pozitiv la anu-mite medicamente datorită efectelor be-nefice resimţite în trecut în cadrul admi-nistrărilor precedente. Fenomenul a fostreflectat într-un studiu recent, în care deșisubiecţii știau că le sunt administrate pas-tile compuse doar din zahăr au resimţitefecte pozitive după administrarea lor. Deșimintea era conștientă că pastilele sunt false,acţiunea administrării acestora a provocatîn creier eliminarea chimicalelor pe careîn mod normal le-ar fi provocat pastilele.

Din cauza lipsei cercetărilor, efectulplacebo rămâne un mister, însă experţiisusţin că în următorii ani ar putea fi utilizatîn sistemul medical.

Pagin[ realizat[ de Mirela F.

Dintre obiectele aflate în patri-moniul Muzeului Civilizației Da-cice și Romane din Deva și expuseîn cadrul Complexului Memorial“Aurel Vlaicu”, probabil cele maireprezentative sunt cele care com-pun costumul de zbor al ingineru-lui aviator Aurel Vlaicu< pelerina șicasca de zbor, la care se adaugă șialte obiecte personale, precum ocască de motociclist, o pereche deochelari de soare, un toc de ochelariși un ceas de buzunar, dar și o cu-nună de lauri sau o cocardă trico-loră ce evidențiază recunoaștereade care s-a bucurat Aurel Vlaicu în-că din timpul vieții.

Toate acestea, împreună cu o seriede piese de mobilier, diferite unelte, apa-rate construite și - uneori - îmbunătățitede tânărul inginer, planșe, schițe, notițe,scrisori, însemnări diverse etc. se con-stituie într-un demers expozițional al că-rui rol este acela de a conferi vizitatoruluio viziune de ansamblu asupra persona-lității lui Aurel Vlaicu.

Piese cu o mare valoare de patrimoniu

În ceea ce privește echipamentul săude zbor, trebuie specificat faptul că nuobiectele în sine sunt extrem de valoroa-se, fiind practic obiecte de serie sau rea-lizate la comandă din materiale relativcomune. Valoarea lor patrimonială estedată în special de contextul în care ele aufost utilizate, de momentele unice în careau fost folosite. Data exactă a confecțio-nării sau a comandării lor nu se cunoaște,fișele de evidență și conservare a celordouă obiecte care compun costumulmenționând începutul secolului XX, “în-ainte de 1912”, perioadă în care Vlaicuapare în fotografiile din ziarele și revistele

epocii îmbrăcat în respectivul echipa-ment.

Casca este practic o calotă din mate-rial solid, învelită în pânză cauciucată șicăptușită pe interior. Prezentând o marcăce indică producătorul francez (“Roold”),ea este prevăzută cu două urechi din pie-le, pe care sunt aplicate două fante demetal, necesare pentru perceperea maibună a sunetelor în timpul zborului. Pe-lerina, cu o evidentă uzură funcțională,este confecționată dintr-un material tex-til vopsit în culoare neagră.

Aurel Vlaicu a zburat cu numeroaseocazii echipat în acest costum, dar esen-

țiale rămân două momente. În primulrând este vorba despre celebrul concursde lângă Viena, desfășurat pe aerodromulde la Aspern în perioada 23-30 iunie1912, practic “primul concurs interna-țional de aviație din capitala Austro-Un-gariei” , în urma căruia rezultatele obți-nute îl plasează pe român în elita aviațieiinternaționale. Apoi trebuie amintit tra-gicul moment petrecut pe data de 13 sep-tembrie 1913, când, îmbrăcat în acestechipament de zbor, Aurel Vlaicu se pră-bușește la Bănești, lângă Câmpina, în în-cercarea sa de a ajunge peste munți, laOrăștie, unde urma să se desfășoare Adu-

narea Generală a ASTREI din acel an,cu serbările și manifestările obișnuite.Urmele accidentului sunt vizibile în spe-cial pe pelerină.

Ambele piese au intrat în patrimo-niul Muzeului Civilizației Dacice și Ro-mane din Deva în anul 1964, prin achi-ziție de la familia lui Aurel Vlaicu, fiindastăzi prezentate publicului în cadrul ex-poziției memoriale din localitatea care îipoartă numele. Ca un ultim amănunt,echipamentul de zbor a fost prezentat șiîn cadrul unei expoziții organizate de că-tre Institutul Cultural Român din Londrași intitulate “Romanians Against Gravity<Aurel Vlaicu, Flight Daredevil”.

Complexul Memorial “Aurel Vlaicu”

Complexul Memorial “Aurel Vlaicu”(aflat în subordinea Muzeului CivilizațieiDacice și Romane Deva), situat în loca-litatea cu același nume pe raza adminis-trativă a orașului Geoagiu, județul Hu-nedoara, este compus la ora actuală dinMuzeul Memorial “Aurel Vlaicu”, bustulinginerului aviator și casa sa natală, carea suferit de-a lungul timpului anumitemodificări. Pe respectiva clădire se gă-sește amplasată și o placă memorială,dezvelită la 8 iunie 1925 de către Des-părțământul ASTRA Orăștie și Liceul“Aurel Vlaicu” Orăștie, cu ocazia orga-nizării unor serbări la Binținți.

Începând cu anul 1952, în casa natalăa fost organizat și un Muzeu Memorial,iar în imediata vecinătate se găsește bus-tul realizat de către sculptorul Ion Dimi-triu-Bârlad (1890-1964) și dezvelit în1933 , în momentul comemorării a douădecenii de la moartea aviatorului. Com-plexul este întregit la ora actuală de oExpoziție Memorială “Aurel Vlaicu”, or-ganizată într-o clădire nouă, alăturatăcasei natale și deschisă publicului la datade 26 noiembrie 1882, la aniversarea cen-tenarului nașterii aviatorului.

Aurel Vlaicu s-a bucurat de o mare recunoa;tere `nc[ din timpul vie\ii

Există monumente istorice pecare toată lumea le cunoaște, darnu toți știu istoria din spateleacestora. Unul dintre ele este chiarParcul Carol, aflat în inima Bu-cureștiului.

Parcul Carol este unul dintre cele maicunoscute parcuri din București. Deși laînceput locul unde este amplasat acumparcul a fost doar o câmpie mlăștinoasă,acesta a început să prindă contur datoritălui Ion N. Lahovari. Cu ocazia celor 40de ani de domnie a lui Carol I, Ion N.Lahovari dorea să organizeze o expozițienațională, intitulată “Expoziția Generalăa României, cu prilejul celor 40 de anide domnie glorioasă a Majestății Sale,Regele Carol I”. Așa a apărut acest loc depromenadă.

Flora acestui parc este formată dintr-o multitudine de copaci și de plante, fie-care aranjate și etichetate în funcție defamilia din care fac parte. Deși parculare o latură peisagistică dominantă, aces-ta mai surprinde și prin monumenteleistorice răsfirate pe toată suprafața par-cului.

Fântâna Zodiac, primul pas în Parcul Carol

~n fața intrării principale poate fiv[zut[ “Fântâna Zodiac”. Aceasta a fostinaugurată cu ocazia “Zilelor București-lor” din 1935, de către Regele Carol alII-lea. În perioada comunistă, semnelezodiacale de pe acesta au fost șterse, ur-mând să fie din nou desenate mult maitârziu. “Fântâna Zodiac” este singura carenu a fost mutată din locul ei în timpulcomunismului.

Odată cu intrarea în parc, pe parteastângă, se află Muzeul Național Tehnic“Dimitrie Leonida”. Acesta a fost înființatîn 1909 de câtre inginerul Dimitrie Leo-nida, după modelul Muzeului Transpor-tului din Berlin. Numele acestuia seschimbă pentru puțin timp între anii1954-1957. În cadrul acestui muzeu segăsesc obiecte din diferite ramuri ale teh-nologiei< optică, fizică, mecanică, mag-netism și electricitate și multe alte ra-muri.

De-a lungul timpului, Parcul Carola fost supus mai multor schimbări, atâtarhitecturale cât și de nume. Mergândpe aleea principală se pot observa 2 statuimari, albe, care reprezintă 2 bărbați.Aceste statui sunt denumite “Giganții” șiinițial au fost amplasate în fața MuzeuluiArtelor (unde se află acum Mausoleul)și a peșterii artificiale. Acestea erau în-soțite de o statuie denumită “Frumoasaadormită”. Se spune că aceste statui re-

prezintă personajele dintr-o legendă încare 2 frați se îndrăgostesc de aceeași fe-meie. Din cauza iubirii neîmplinite cei 2frați au fost transformați în piatră, iar fe-meia a fost transformată într-o cascadă.Din păcate ansamblul arhitectural a fostdescompletat, statuia femeii a fost mutatăîn Parcul Herăstrău.

Un alt monument care merită atențieeste castelul lui Vlad Țepeș, o reproducerea Cetății Poenari, ridicată de către cele-brul voievod. Castelul a fost inauguratîn 1906, în cadrul aceleiași expoziții des-tinate Regelui Carol I. Odată cu PrimulRăzboi Mondial, castelul devine cazar-mă, fiind destinată corpului de gardă alMormântului Ostașului Necunoscut. Înprezent, castelul este sediul Oficiului Na-țional pentru Cultul Eroilor.

Arenele Romane, o altă atracție a par-cului, au trecut prin mai multe procesede modernizare. Deși la început Areneleerau doar un teatru de vară, după 1989locul a fost părăsit. Arhitectura Arenelora trecut și ea prin mai multe schimbări<s-au construit birouri pentru adminis-trație în spatele scenei, aceasta a fost în-ălțată, loja regală a fost mărită, iar aco-perișul a fost refăcut. În prezent la Arenese susțin diferite concerte.

Povestea Mausoleului din Parcul Carol

Cel mai impunător și mai cunoscutmonument din Parcul Carol este Mau-soleul. Totuși, acesta nu a existat de laînceputul Parcului. Cu ocazia expozițieidin 1906 a fost inaugurat și Palatul Ar-telor, unde se puteau găsi bustul lui Tra-ian, o copie a Lupoaicei de pe Capitoliu(acum se află lângă Pasajul Latin, Bucu-rești) și încă două statui comandate dela Roma. În 1919, Palatul Artelor estedonat Ministerului Războiului pentru aadăpostii expozițiile și patrimoniul vii-torului muzeu militar. Patru ani mai târ-ziu, în 1923, în fața Muzeului Militar seamplasează Mormântul Ostașului Necu-noscut, loc pentru pelerinaj și de recule-gere `n memoria soldaților români careși-au dat viața pentru realizarea idealuluiunirii neamului românesc.

Din cauza unui incendiu în anul 1938muzeul și-a redus activitatea, urmând caîn 1940 să fie grav avariat de cutremur.În timpul comunismului, Mausoleul aexistat sub alt nume< “Monumentul eroi-lor luptei pentru libertatea poporului șia patriei, pentru socialism”, iar mormân-tul soldatului necunoscut a fost mutat laMausoleul de la Mărășești. După revo-luția din 1989, în cadrul unei mari cere-monii, soldatul necunoscut, acest simbolal tuturor militarilor care s-au jerfit `nPrimul R[zboi Mondial, a revenit în Par-cul Carol I.

Efectul Placebo saucum poate creierul

s[ p[c[leasc[organismul

pentru a se vindeca?

Locul în care s-au născut primii adepţiai creștinismului și primii trei apostoli ailui Iisus a fost descoperit în Israel, susţineo echipă de cercetători. Cercetătorii susţincă au descoperit, în apropiere de MareaGalileei, orașul natal al lui Petru, Filip șiAndrei. Arheologii americani și israelienisusţin că au descoperit străvechiul oraș Ju-lias în apropierea malului Mării Galilea,informează Mail Online. Istoricul romanFlavius Iosephus scria că Julias a fost con-struit în jurul anului 30 î.Hr. pe ruineledin Betsaida. Creștinii îl consideră pe Sf.Petru unul dintre primii apostoli ai lui Iisusși liderul primei Biserici. Cercetătorii aucăutat orașul dispărut în trei situri arheo-logice. Excavările au fost realizate de In-stitutul Arheologic Galileea din cadrul Co-legiului Kinneret din Israel. Deși a fost ex-cavat un singur sit până în prezent, dr.Mordechai Aviam afirmă că acesta este lo-cul nașterii a trei apostoli ai lui Iisus.

Povestea unei bijuterii arhitecturale a Bucure;tiului< Parcul CarolArheologii au

descoperit loculna;terii apostolilorPetru, Filip ;i Andrei

Aurel Vlaicu a zburat cu numeroase ocazii echipat în acest costum, dar esențiale rămân două mo-mente. În primul rând este vorba despre celebrul concurs de lângă Viena, desfăşurat pe aerodromulde la Aspern în perioada 23-30 iunie 1912, practic “primul concurs internațional de aviație dincapitala Austro-Ungariei” , în urma căruia rezultatele obținute îl plasează pe român în elita aviațieiinternaționale. Apoi trebuie amintit tragicul moment petrecut pe data de 13 septembrie 1913, când,îmbrăcat în acest echipament de zbor, Aurel Vlaicu se prăbuşeşte la Băneşti, lângă Câmpina.

Controversatul costum de zboral inginerului aviator Aurel Vlaicu

Obiectele aflate în patrimoniul Muzeului din Deva sunt expuse la Complexul Memorial “Aurel Vlaicu”


N[scut[ `ntr-o familie s[rac[afro-american[, Misty Copelanda nceput baletul la 13 ani, o v]rst[relativ t]rzie pentru o balerin[profesionist[. Cu toate acestea,datorit[ talentului s[u remarcabil;i caracterului puternic, a reu;its[ ajung[ s[ str[luceasc[ pe ma-rile scene ale lumii. ~n 2015 a de-venit nt]ia femeie de culoare nu-mit[ prim-balerin[ la AmericanBallet Theatre, una dintre celemai prestigioase companii de ba-let din lume.

Balerina `n v]rst[ de 34 de ani a de-venit cea mai celebr[ ;i activ[ ambasa-doare a dansului clasic. Succesul s[u `nspectacole celebre `n combina\ie cu po-vestea ei de via\[ ;i fizicul bine definit, oabatere de la stereotipul clasic, a inspirato genera\ie de dansatoare care, la fel caea, nu se aseam[n[ cu ceea ce p]n[ acumerau considerate balerinele tradi\ionale.

Dar Misty Copeland a reu;it s[ treac[;i dincolo de scen[, devenind parte a cul-turii pop. Este imaginea unui brand dearticole sportive (clipul publicitar adep[;it 10 milioane de vizualiz[ri peYouTube) ;i a ap[rut ntr-un interviu fil-mat pentru revista “Time” al[turi depre;edintele Barack Obama, `n care audiscutat despre provoc[rile ;i oportu-nit[\ile comune ca afro-americani careau dep[;it barierele `n domeniile lor.Aceea;i publica\ie a nominalizat-o peCopeland printre cele 100 de persona-lit[\i influente ale lumii, apari\ia sa pecopert[ `n 2015 fiind o premier[ pentruo balerin[, dup[ cea a lui Bill T. Jones `n1994. O p[pu;[ Barbie inspirat[ de Misty,purt]nd un costum ro;u asem[n[tor cucel din spectacolul ei “Firebird”, a fostlansat[ `n mai 2016.

Baletul r[m]ne o constant[ `n via\aei de zi cu zi, chiar ;i cu toate aceste eve-nimente. Este pe poante p]n[ la opt orezilnic, folosind 10 perechi pe s[pt[m]n[.~ns[ elementul care transpare din carteasa de memorii “Life in Motion”, interviuri;i fiecare mi;care a ei este o autodisci-plin[ fantastic[. Ea este cea care a ajutat-o s[ exceleze n balet n ciuda greut[\ilormateriale `ndurate `n copil[ria din LosAngeles, o perioad[ locuind `ntr-o ca-mer[ de motel al[turi de mama ei ;i ceicinci fra\i ;i surori. E cea care a adus-o,la doar 19 ani, `n cadrul prestigioaseicompanii de balet ABT, la doar ;ase anidistan\[ de la primul s[u curs de balet laBoys & Girls Club din San Pedro, Cali-fornia. :i aceea;i autodisciplin[ o ajut[s[ se perfec\ioneze `n continuare.

~n prezent, Misty este foarte sigur[pe ea, at]t pe scen[, c]t ;i la alte eveni-mente, ;i este complet diferit[ de feti\atimid[ care vorbea foarte rar n copil[rie.“Mult[ lume credea atunci c[ eram mut[.Iar acum, familia mea se mir[ cum potvorbi n fa\a at]tor oameni.” Stresul pro-vocat de lipsa unui c[min stabil a f[cut-o s[-;i doreasc[ s[ evadeze, iar baletul areprezentat un refugiu.

“Parc[ totul s-a potrivit perfect”, spu-ne ea despre primul curs de balet de la13 ani. Recunosc]ndu-i talentul, profe-soara de balet Cindy Bradley a invitat-ope Misty s[ se mute al[turi de familia ei,pentru a fi aproape de ;coala de dans un-de putea s[ studieze. C]nd a `mplinit 16ani, mama ei i-a cerut s[ revin[ acas[,ceea ce a dus la decizia adolescentei de asolicita emanciparea legal[. A urmat unproces public care a ajuns n paginile zia-relor ;i pe micile ecrane, dar dorin\a ti-nerei dansatoare de a face balet a devenit;i mai puternic[. P]n[ la urm[ Misty arenun\at la demersul ei ;i a decis s[ revin[`n familie. “C]nd eram n studioul de ba-let, sim\eam c[ este locul meu de lini;te`n care puteam evada. A;a a r[mas p]n[`n prezent.”

Cur]nd ns[, cariera ei promi\[toareavea s[ devin[ factorul catalizator al uneilupte cu modul `n care `;i percepea pro-

priul corp. Dup[ absolvirea liceului,t]n[ra a fost invitat[ de compania ABTs[ se al[ture echipei de dansatori. Fiziculs[u `ns[ nu a fost acceptat de la `nceput.~n adolescen\[ fusese foarte supl[, dar

imediat dup[ ce a ajuns la New York cor-pul a nceput s[ i se modifice. “Am trecutprin pubertate doar la 19 ani, c]nd dan-sam deja ca profesionist[. A;a c[ toat[lumea se a;tepta ca trupul meu de bale-

rin[ s[ arate ntr-un anumit mod.” Faptulc[ i s-a sugerat s[ sl[beasc[ ;i lipsa uneialte dansatoare de culoare `n echip[ af[cut-o s[ se `ndoiasc[ de reu;ita ei,ajung]nd s[ m[n]nce `n exces.

Dup[ ce a observat c]t de mult i afec-ta alimenta\ia modul `n care dansa ;i sesim\ea, a `nceput lungul proces de a`nv[\a s[ aib[ grij[ de propriul corp. Aales s[ m[n]nce doar pe;te ;i legume,iar pe l]ng[ antrenamentele de balet af[cut ;i exerci\ii cardio. Aceste schimb[rinu au `nsemnat kilograme `n minus, cii-au ridicat nivelul energiei n timpul an-trenamentelor, dans]nd mult mai bine,a;a c[ cei de la ABT nu i-au mai cerut s[scad[ `n greutate “Nu po\i s[-\i schimbicorpul ca s[ devin[ ceea ce de fapt nu es-te. ~n prezent m[n]nc ceea ce-mi place,doar c[ `n cantit[\i moderate.”

Respectul pe care l-a dezvoltat pentrupropria for\[ fizic[ a ajutat-o s[ aduc[ naten\ia public[ profilul balerinei atlete,o critic[ adus[ idealului de mod[ vecheal “lebedelor” fragile, subnutrite ;i ine-vitabil albe. Misty este gra\ioas[, darst[p]ne;te scena cu prezen\a ;i cu for\afizicului ei. De c]nd a intrat n lumea ba-letului a auzit diferite critici la adresa ei- c[ nu are corpul potrivit pentru balet,av]nd n[l\imea de 1,57 metri, sau c[ nuare trunchiul suficient de alungit. “Nu`ncerc s[ schimb baletul clasic. Ador totceea ce \ine de el. Dar trebuie s[ ar[t[mc[ ;i noi suntem atle\i. Dedic[m acela;inum[r de ore de antrenament ;i avemacelea;i grupe de mu;chi.”

Prin mult[ munc[, Copeland a`nv[\at s[-;i iubeasc[ corpul a;a cum esteel, dar a fost nevoit[ s[ `nfrunte o acci-dentare care putea s[ pun[ cap[t cariereisale, o fractur[ de tibie. Tocmai terminaseun rol destul de discutat `n 2012 c]nd s-a accidentat, fiind for\at[ s[ ia o pauz[dup[ o opera\ie dificil[. Un an mai t]rziua revenit pe scen[, iar n iunie 2015, chiar`nainte de a fi promovat[ ca prim-bale-rin[, Misty a devenit prima femeie deculoare `n rolul principal din “Lacul le-bedelor”, ceea ce “The New York Times”nume;te “rolul suprem n lumea baletu-lui”. “Simt c[ reprezint nu doar feti\elede culoare, ci toate dansatoarele afro-americane care au fost `naintea mea ;icare nu au fost niciodat[ promovate caprim-balerine din cauza culorii pielii lor.S[ ai posibilitatea s[ vezi pe cineva care-\i seam[n[ ar putea s[-\i schimbe drumul`n via\[.” Colaborarea cu regretatul Prin-ce, la videoclipul “Crimson & Clover”, ;iapari\iile pe scen[ n turneul acestuia auajutat-o s[ n\eleag[ mai bine puterea pecare o are ;i scopul ei.

Dorin\a balerinei de a sprijinieduca\ia prin dans s-a materializat `nparteneriatul dintre compania sa de balet;i Boys & Girls Club of America ;i culansarea Project Plié. Aceast[ ini\iativ[este menit[ s[ aduc[ mai aproape de ;co-lile de stat programele de balet `n spe-ran\a de a face cunoscut dansul n r]ndulcelor care sunt mai pu\in reprezenta\i pescen[. Aceea;i pasiune o pune ;i `nhot[r]rea de a utiliza propria experien\[pentru a schimba abordarea fa\[ de tru-pul arti;tilor din lumea dansului. “Vreaus[ ar[t celor din lumea baletului c[ sepoate s[ ai toate aceste realiz[ri f[r[ s[fii extrem de slab[, cu o piele deschis[ laculoare sau cu p[rul blond.”

Volumul ei de memorii, extrem debine v]ndut, a fost urmat `n aceast[prim[var[ de o nou[ carte, “BallerinaBody”, care reprezint[ viziunea ei asupraacestui termen, cu sfaturi, re\ete ;i ele-mente de baz[ din balet care pot fi folo-site de c[tre oricine. Printre proiectelesale viitoare se num[r[ rolul principaldin adaptarea Disney a baletului“Sp[rg[torul de nuci” ;i producerea unuifilm bazat pe cartea ei “Life In Motion<An Unlikely Ballerina”. O colaborare ine-dit[ este cea cu un cunoscut brand deproduse cosmetice, care au ales-o pe ta-lentata balerin[ drept muz[ pentru ceamai nou[ campanie publicitar[. Aceastapromoveaz[ un parfum cu un nume carei se potrive;te perfect - “Modern Muse”.“Am mpins grani\ele, am contestat statusquo-ul. Nu pot dec]t s[ sper c[ via\a mea`i va inspira ;i pe al\ii s[ schimbe lumea`n felul lor.”

Misty Copeland a revolu\ionat lumea dansului clasic

Date post:	25-Dec-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	21 times
Download:	0 times

În secolele XII-XIII, T=;nadul a fost cel mai important …...În secolele XII-XIII, T=;nadul a...

Documents