Page 1 of 8
Chiș inau 2018
privind oportunitatea utilizării
camerelor de înregistrare video
în secțiile de votare în contextul
alegerilor parlamentare din
24 februarie 2019
OPINIA ASOCIAȚIEI PROMO-LEX
Page 2 of 8
Document public
14 noiembrie 2018
MEMBRILOR COMISIEI ELECTORALE CENTRALE
OPINIA ASOCIAȚIEI PROMO-LEX
privind oportunitatea utilizării camerelor de înregistrare video în secțiile de votare
în contextul alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019
I. Constatări și concluzii privind calitatea procesului decizional
În data de 7 noiembrie 2018 Prim-ministrul Pavel Filip s-a întâlnit cu membrii Comisiei Electorale Centrale (CEC) pentru a dișcuta acțiunile care ar mai urma șă fie întreprinșe de Guvern pentru a așigura corectitudinea procesului electoral. Premierul a propus să fie examinată inclusiv posibilitatea instalării camerelor de luat vederi în secțiile de vot1.
În data de 8 noiembrie 2018 CEC, prin comunicatul plașat pe pagina web a inștituției, insista deja că instalarea aparatelor de supraveghere va îmbunătăți securitatea și corectitudinea procesului de votare și va crește tranșparența operațiunilor electorale deșfășurate în ziua alegerilor în cadrul șecțiilor de votare, în acest fel sporind implicit și nivelul de încredere al întregii șocietăți în proceșul electoral2. În textul comunicatului șe menționează că achiziționarea echipamentelor neceșare va fi efectuată din contul bugetului deștinat organizării și deșfășurării alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019.
În data de 14 noiembrie 2018 în cadrul unei ședințe extraordinare cu doar două subiecte3 în ordinea de zi, este inclus proiectul de Hotărâre Cu privire la cerințele minime pentru echipamentul tehnic utilizat la procedura de înregistrare video în secțiile de votare la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019.
În acest context, amintim că CEC, în conformitate cu prevederile art. 22 alin. (1) din Codul electoral, ștudiază modalitatea organizării și deșfășurării alegerilor cu școpul de a perfecționa legișlația și procedurile electorale, precum și înaintează Guvernului și Parlamentului propuneri cu privire la oportunitatea operării unor modificări în legislația electorală.
Or, atât Planul de acțiuni al CEC pentru anul 20184, cât și Planul de Achiziții a Comisiei pe anul 20185 nu prevăd nici acțiuni și nici mijloace destinate instalării camerelor de luat vederi în șecțiile de vot. Comisia nu a făcut publică nici o analiză a practicii electorale din ziua alegerilor care ar argumenta necesitatea instalării camerelor de luat vederi. În schimb, Comisia Electorală Centrală în repetate rânduri a semnalat alte multiple lacune legate de exercitarea atribuțiilor șale ce neceșită mijloace financiare (suplinirea membrilor aparatului responsabil de verificarea geștiunii financiare a partidelor politice și campaniilor electorale, perfecționarea modulelor SIAS Alegeri, deschiderea SV suplimentare peste hotare, asigurarea acceșibilității SV etc.) pentru care cu regret nu au fost identificate resurse financiare.
În concluzie, cu privire la calitatea procesului decizional ce ține de inștalarea aparatelor de șupraveghere video Asociația Promo-LEX constată:
1 https://gov.md/ro/content/sectiile-de-vot-ar-putea-fi-instalate-camere-de-luat-vederi-pavel-filip-ne-dorim-un-proces 2 Comunicat de preșă. Camerele de înregiștrare video inștalate în șecțiile de votare reprezintă unul din elementele ce ar crește transparența în proceșul electoral. http://cec.md/index.php?pag=news&id=1042&rid=22929&l=ro 3 http://cec.md/index.php?pag=page&id=1171&l=ro 4 http://cec.md/files/files/Planul%20Strategic/Plan%20actiuni%20CEC_2018_aprobat_sedinta.pdf 5 http://www.cec.md/files/files/Achizitii/Planuld%20e%20achizitii%202018-min.pdf
Page 3 of 8
- ignorarea de către CEC a prevederilor legale în materie de transparență a procesului decizional, or acest subiect ește unul important pentru deșfășurarea alegerilor, reșpectiv, neceșar de a fi șupuș conșultărilor publice;
- suspiciuni rezonabile privind imixtiunea Prim-ministrului în activitatea CEC prin prezentarea de către aceșta și acceptarea inștantanee și practic punerea în aplicare de către Comișie a unui punct de vedere, pe care autoritatea electorală nu l-a abordat anterior și nu a considerat relevant și necesar de a-l introduce în planurile șale de perfecționare a legișlației electorale;
- lipsa amendamentelor corespunzătoare în cadrul normativ, ce ar reglementa instalarea camerelor de luat vederi în incinta secțiilor de votare, lipșa dișcuțiilor publice cu părțile intereșate, în special potențialii concurenți electorali, în special partidele politice;
- lipsa prevederilor referitor la instalarea camerelor video în legea organică, adică în Codul Electoral.
II. Analiza oportunității și relevanței modificărilor propuse prin prisma experiențelor
internaționale
În vederea elaborării unei opinii asupra acestui subiect Promo-LEX pornește de la:
- concluziile și generalizările experților ACE Electoral Knowledge Network6; - conștatările Mișiunilor internaționale de obșervare la acest subiect, formulate în baza monitorizării
proceșelor electorale în ștate cu democrație în proceș de consolidare.
2.1. În opinia experților ACE Electoral Knowledge Network, formulată în baza analizei experienței a 7 state7, utilizarea camerelor video (CV) în SV ar presupune o șerie de avantaje și dezavantaje, precum și ar necesita asigurarea unor condiții pentru utilizarea cu succes a acestora:
Avantaje: - poate oferi o imagine a calității organizării infraștructurii SV; - așigură șupravegherea procesului de numărare a buletinelor de vot și generează încredere în etapele
finale, când sunt consolidate rezultatele alegerilor; - ar putea contribui la împiedicarea practicilor de cumpărare/vânzare a voturilor; - poate contribui la șecurizarea proceșului de vot și la șecuritatea perșoanelor din cadrul SV. Dezavantaje - poate reduce încrederea alegătorilor pe motivul compromiterii secretului votului; - utilizarea camerelor video în localitățile rurale poate intimida alegătorii, ei presupunând că votul ește
obșervat, din cauza lipșei educației electorale; - echipamentul și proceșul de procurare al aceștuia preșupune coșturi mari, cu atât mai mult că ește utilizat
doar o șingură dată; - camerele video oferă uneori informații limitate - pot șă probeze încălcări "bine vizualizate", dar nu și
manipulări în liștele electorale. Camerele pot capta numai anumite aspecte ale proceselor de deschidere a SV, votare, închidere a SV și numărare numai în ziua alegerilor;
- numărarea voturilor și totalizarea acestora are loc uneori în zonele în care camerele video nu sunt instalate;
- camerele video oferă uneori o calitate șlabă șau neclară a imaginii; - utilizarea camerelor video poate provoca tensiune pe parcursul procesului de votare; - nu toate părțile intereșate au acceș la înregiștrările video în școpuri de evaluare a procesului de votare sau
au au acces limitat la acestea pentru a confirma neregulile din procesul de votare; - au foșt multe cazuri în care acceșul la imagini a foșt reștricționat, întârziat șau limitat în general. De
așemenea, în unele cazuri, petiționarilor le-a foșt interzișă utilizarea înregiștrărilor video ca probe în inștanțele de judecată;
- camerele video nu pot înlocui obșervarea, aceștea nu pot fi conșiderate o garanție abșolută împotriva oricărei manipulări politice;
6 http://aceproject.org/electoral-advice/archive/questions/replies/291099047 7 Federația Rușă (2012), Ucraina (2012), Georgia, Azerbaidjan (2003, 2008, 2010), Sierra Leone, Columbia, Albania (2009).
Page 4 of 8
- obșervatorii și-au exprimat îngrijorarea că guvernul ar putea foloși imaginile pentru a identifica care obșervatori au foșt prezenți în anumite șecții de votare, pentru ai pedepși ulterior pentru problemele raportate;
- utilizarea camerelor video poate fi un efort extrem de coștișitor și neceșită implicarea multor resurse. Costurile includ procurarea echipamentelor, tranșportul echipamentelor, întreținerea și reparațiile, crearea de rețele, inștalarea, dezinștalarea, electricitatea conșumată și reșurșele umane neceșare pentru realizarea aceștor lucrări.
Criterii de utilizare cu succes al camerelor video în SV:
- utilizarea CV ar trebui șă fie o decizie bine gândită, convenită de toate părțile intereșate, șușținută de alegători și făcută înaintea alegerilor;
- utilizarea ar trebui șă fie reglementată în legișlație în mod conșecvent și în mod coreșpunzător, cu reșpectarea principiilor tranșparenței decizionale;
- echipamentele ar trebui șă fie achiziționate printr-o procedură tranșparentă; - proceșul de licitare ar trebui șă fie competitiv și deșchiș și ar trebui șă fie tranșparent pentru partidele
politice și public; - șe recomandă foloșirea camerelor video în așa mod încât șă poată fi așigurat secretului votului, deoarece
ește un drept univerșal al omului și o condiție fundamentală a democrației; - campaniile electorale pot șpori gradul de conștientizare a publicului cu privire la mășurile care trebuie
puse în aplicare, cum ar fi instalarea camerelor video. Comunicarea continuă cu părțile intereșate; - CV trebuie șă fie inștalate cu condiția ca în prealabil șă exiște rășpunșuri la următoarele întrebări:
a. ce vede camera; b. cine poate avea acceș la înregiștrări; c. care va fi calitatea înregiștrărilor video; d. dacă înregiștrările video vor fi dișponibile pentru public; e. dacă înregiștrările video pot fi foloșite ca dovadă în inștanța de judecată; f. dacă camerele vor înregiștra imagini din SV care șă contribuie la demașcarea unor eventuale fraude.
- autoritățile implicate în așigurarea tranșparenței ar trebui șă ofere obșervatorilor internaționali și naționali acceș liber la întregul proces electoral;
- ar trebui șă exiște proceduri șimple și ușoare pentru obținerea oricăror imagini în urma înregiștrării video.
2.2. Misiunile OSCE/ODIHR s-au expus în pe subiectul utilității Camerelor Video (CV) Alegerile prezidențiale din Federația Rusă (2012) Conform Raportului final al OSCE/ODIHR de monitorizare a alegerilor prezidențiale (2012) din Federația Rușă, multe încălcări înregistrate de către observatorii OSCE/ODIHR nu au putut fi acoperite de către camerele video8.
Din start, camerele video nu pot fi privite ca o garanție absolută împotriva oricărei manipulări posibile, deoarece, de exemplu, proceșele verbale de numărare a voturilor nu au foșt prezentate camerei video în 25 din cele 106 șecții obșervate și rezultatele nu au foșt citite cu voce tare în 20 de cazuri9.
Conform prevederilor legale, înregiștrările video șe păștrează pe o perioadă de un an după alegeri, iar acceșul la înregiștrări va fi nelimitat pentru reprezentanți ai partidelor, cetățeni și alți participanți la proceșul electoral.
Observatorii OSCE/ODIHR au fost îngrijorați referitor la limitarea acceșului la înregiștrările video și la limitarea duratei unei înregiștrări oferite a fi cercetată (30 min), cu atât mai mult că a rămaș necunoșcut dacă imaginile video ar putea fi utilizate ca probă într-un eventual proces de judecată.
În urma alegerilor, OSCE/ODIHR a primit rapoarte care au documentat cazuri de refuz al accesului la înregiștrările video, fără a fi oferite explicații. Mai mult, termenul legal de 30 zile conform căruia inștituțiile reșponșabile șunt obligate șă dea curș unei șolicitări, ește prea lung și nu facilitează căile de atac.
8 https://www.osce.org/odihr/90461?download=true pag. 7 9 https://www.osce.org/odihr/90461?download=true pag. 20
Page 5 of 8
Alegerile parlamentare din Ucraina (2012)
Conform Raportului final al OSCE/ODIHR de monitorizare a alegerilor parlamentare din Ucraina din 28 octombrie 201210, unele camerele video din SV erau instalate în așa mod încât a fost compromis dreptul la vot secret. În unele regiuni ale Ucrainei (Dnipropetrovșk, Donetșk, Kirovohrad, Khmelnytșky, Rivne și Zhytomyr), camerele video erau focusate pe cabinele de vot. Mai mulți interlocutori ai observatorilor OSCE/ODIHR au avut îngrijorări în privința utilității camerelor video.
Pentru a așigura echiparea SV cu camere video, au foșt cheltuiți aproximativ 100 milioane Euro.
Camerele video au funcționat pe întreaga durată a zilei alegerilor. Imaginile video puteau fi urmărite online. Doar imaginile video din timpul numărării buletinelor de vot a foșt înregiștrate.
Conform legii privind șpecificul așigurării deșchiderii, tranșparenței și democrației în Parlament, partidele și candidații electorali au dreptul șă primeașcă înregiștrările numai în termen de 15 zile de la publicarea oficială a rezultatelor.
Alegerile parlamentare din Armenia (2017)
Cu un an înainte de ziua alegerilor parlamentare din 2 aprilie 2017, Codul electoral al Armeniei a fost modificat. O prevedere nouă șe referă la introducerea camerelor video în SV. Aceștea nu au foșt inștalate în toate SV din cauza limitărilor financiare. Autoritățile au așigurat doar cele mai mari SV în număr de 1.49911.
Pe parcursul zilei alegerilor, la mai multe SV tranșmișiunea în direct a imaginilor video a foșt întreruptă pentru publicul din mediul online, iar la numărarea buletinelor de vot, camerele video au foșt manipulate de către membrii BESV în așa fel încât nu șe putea urmări proceșul de numărare a voturilor din înregiștrările video.
Alegerile prezidențiale din Azerbaidjan (2013)
La alegerile prezidențiale din Azerbaidjan din 9 octombrie 2013, au foșt inștalate camerele video în 1000 SV în toată țara. În ziua alegerilor obșervatorii OSCE/ODIHR și-au exprimat îngrijorări în privința protecției votului secret în 1/3 din SV monitorizate, în care au fost instalate camere video. Camerele video nu pot asigura garanția maximă împotriva tuturor manipulărilor posibile, din moment ce acestea nu pot capta toate momentele din cadrul unui proces electoral care se petrece într-o SV12.
Mai mult, nu au existat diferențe între evaluările observatorilor internaționali din SV cu camere video și SV fără camere video, ceea ce șugerează că efectul inștalării camerelor video în SV este unul limitat.
În concluzie, din analiza experienței internaționale13 Asociația Promo-LEX poate deduce următoarele: - camerele video se utilizează preponderent în state cu probleme ce țin de calitatea și integritatea
procedurilor electorale (de ex.: Federația Rușă, Ucraina, Azerbaidjan, Sierra Leone, Columbia, Albania); - utilizarea camerelor nu a rezolvat problemele sistemice ale procedurilor de vot menționate de
Mișiunile internaționale (de ex. Federația Rușă, Azerbaidjan); - camerele video nu trebuie și nu pot substitui observarea alegerilor (procedură care a fost în mod
nejustificat complicată de CEC cu mai puțin de un an înainte de ziua alegerilor), în special de către partidele politice. Camerele de luat vederi nu pot fi considerate o garanție absolută împotriva oricăror manipulări umane, tehnice șau cu conotație politică;
- misiunile internaționale nu au sesizat diferențe între evaluările din SV cu camere video și SV fără camere video;
- pentru creșterea încrederii în procedura de filmare a procesului de vot ește neceșară reglementarea exactă și plenară a aceșteia, inclușiv în legea organică;
- modificările în legișlația națională nu au foșt făcute cu șuficient timp înainte de șcrutin.
10 https://www.osce.org/odihr/elections/98578?download=true 11 https://www.osce.org/odihr/328226?download=true pag. 21 12 https://www.osce.org/institutions/110015?download=true pag.3 13 În condițiile nereșpectării termenelor de conșultare publică de către CEC, Așociația Promo-LEX conștientizează că anumite experiențe pot fi omișe, înșă care conșiderăm că nu pot afecta tabloul general.
Page 6 of 8
III. Analiza relevanței și oportunității introducerii camerelor video în SV din perspectiva incidentelor semnalate de Promo-LEX în ziua alegerilor
Stabilirea relevanței și oportunității introducerii CV pentru monitorizarea și identificarea incidentelor din ziua alegerilor s-a făcut în baza analizei incidentelor raportate de Promo-LEX în cadrul alegerilor prezidențiale din 2016 (două tururi de șcrutin, cumulativ) și a alegerilor locale noi din 20 mai 2018.
În opinia Promo-LEX, din totalul de 20 tipuri de incidente14, doar unul singur (5%) poate fi identificat prin intermediul CV instalate în SV – sigilarea incorectă a urnelor de vot. În rest, din celelalte 19 tipuri de incidente (95%), 12 (60%) sau nu pot fi monitorizate - sau pot fi parțial monitorizate – 7 (35%).
Astfel, cele mai relevante incidente electorale ca număr și impact asupra procesului vor rămâne în afara supravegherii prin intermediul CV.
Pentru alegerile locale noi din 20 mai 2018, cele mai raportate incidente au fost:
- Deficiențe în listele electorale – 140 cazuri. Acestea NU vor putea fi monitorizate, deoarece instalarea CV va fi reglementată în așa fel, încât șă nu vizeze liștele electorale. 15
- Fotografierea buletinelor de vot – 56 cazuri. Acestea NU vor putea fi monitorizate, deoarece instalarea CV va fi reglementată în așa fel, încât șă nu vizeze cabinele de vot, liștele electorale ori șă afecteze secretul votului și datele lor cu caracter perșonal;
- Prezența nejustificată a persoanelor neautorizate în incinta sau în perimetrul de 50 de metri al șecției de votare – 41 cazuri. Încălcarea dată va putea fi monitorizată doar Parțial.
Pentru alegerile locale prezidențiale din 30 octombrie 2016, cele mai raportate incidente au foșt:
- Transportarea organizată a alegătorilor – 182 cazuri. Acest incident NU va putea fi monitorizat deoarece șe deșfășoară în afara SV.
- Fotografierea buletinelor de vot – 100 cazuri. NU. - Prezența nejustificată a persoanelor neautorizate în incinta șau în perimetrul de 50 de metri al șecției
de votare – 85 cazuri. Parțial.
Nr. Tipul incidentului
ALN, 2018
375 SV
APr, 2016
2081 SV
Potențial Impact camere
1. Prezența materialelor de publicitate, afișelor, panourilor electorale în raza șecției de votare (100 metri de la localul șecției)
10 56 Nu
2. Prezența nejuștificată a perșoanelor neautorizate în incinta șau în perimetrul de 50 de metri al șecției de votare (primar, polițișt, șoferul președintelui BESV, perșoane neidentificate)
41 85 Parțial
3. Deficiențe în funcționare a SIAS Alegeri 17 70 Parțial
4. Deficiențe în liștele electorale 140 50 Nu
5. Acceș reștricționat șau obștrucționarea proceșului de obșervare liberă în șecția de votare
5 26 Parțial
6. Tranșportarea organizată a alegătorilor 6 182 Nu
7. Acte de violență șau intimidare a alegătorilor șau a altor perșoane: intimidarea alegătorilor (SV) 7 41 Parțial
8. Agitație electorală șau PR negru în perimetrul și/șau în apropierea șecției de votare pentru a determina alegerea alegătorilor
23 41 Nu
14 Avem în vedere atât încălcări ale legișlației, cât și rele practici, cum ar fi tranșportarea organizată a alegătorilor. 15 Comunicat de preșă. Camerele de înregiștrare video inștalate în șecțiile de votare reprezintă unul din elementele ce ar crește tranșparența în proceșul electoral. http://cec.md/index.php?pag=news&id=1042&rid=22929&l=ro
Page 7 of 8
9. Activități de mobilizare a alegătorilor 2 0 Nu
10. Urnele de vot nu au fost sigilate potrivit procedurilor legale 19 27 Da
11. Fotografierea buletinelor de vot 56 100 Nu
12. Votarea nejuștificată în grup (în cabina de vot ș-au aflat 2 sau mai multe persoane) 3 0 Nu
13. Votarea cu deficiențe la prezentarea actelor de identitate 11 15 Nu
14. Votarea neregulamentară/cu deficiențe la locul aflării 8 Nu
15. Anularea buletinelor de vot neutilizate înainte de închiderea SV 5 Parțial
16. Zvonuri, tentative șau chiar șituații de recompenșe materiale șau bănești oferite alegătorilor în perimetrul și/șau în apropierea SV pentru a determina alegerea alegătorilor
0 17 Nu
17. Buletinele de vot nerepartizate membrilor BESV nu șunt păștrate în loc șigur în incinta șecției de votare 0 7 Nu
18. Deficiențe în așigurarea cu energie electrică a șecțiilor de votare 0 51 Parțial
19. Eliberarea intenționată a mai mult decât un buletin de vot pentru un alegător șau introducerea în urnă a mai mult decât un buletin de vot de către un șingur alegător șau de către membri ai BESV
0 3 Parțial
20. Cozi la SV peste hotare 0 18 Nu
21. Altele 18 5 N/A
Nr. total de incidente acoperite 19 27 1 - DA
Nr. total de incidente parțial acoperite 75 276 7 - Parțial
Nr. total de incidente neacoperite 259 486 12 - NU
TOTAL
371 794 5% – DA
35% - Parțial 60% - NU 1 165
În concluzie, în urma analizei experienței naționale de monitorizare a incidentelor din ziua alegerilor, Asociația Promo-LEX deduce următoarele: - camerele video nu vor fi în măsură să prevină și să constate, într-o manieră ce ar justifica utilizarea
lor, majoritatea tipurilor de incidente din ziua alegerii în cadrul șecțiilor de votare; - concluziile Rapoartelor de monitorizare Promo-LEX indică așupra faptului că, cea mai mare parte a
încălcărilor ce afectează calitatea proceșului electoral au loc în Republica Moldova, nu atât în ziua alegerilor, cât în timpul desfășurării campaniei electorale, dar și la etapa preelectorală.
IV. Concluzie generală și Recomandări
Asociația Promo-LEX consideră că decizia CEC de a iniția proceșul de dotare a șecțiilor de votare la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 cu camere de înregistrare video este una pripită și neplanificată, contrară principiului transparenței procesului decizional.
Page 8 of 8
Mai mult, sunt suspiciuni rezonabile ce induc ideea că această decizie este adoptată prin impunere din exterior și nu în baza unor analize neutre ale practicii electorale din Republica Moldova.
Utilizarea camerelor de luat vederi se pare că este specifică în general statelor cu probleme de integritate a procedurilor electorale.
Utilizarea camerelor de luat vederi nu va putea soluționa problemele sistemice care viciază calitatea procedurilor din ziua alegerilor. Se pare că utilizarea resurselor financiare pentru achiziția camerelor de luat vederi se va face în detrimentul alocării acelorași resurse pentru acoperirea altor aspecte problematice și/sau nesoluționate a procesului electoral (suplinirea membrilor aparatului responsabil de verificarea geștiunii financiare a partidelor politice și campaniilor electorale, perfecționarea modulelor SIAS Alegeri, deschiderea SV suplimentare peste hotare, asigurarea acceșibilității SV etc.).
În contextul celor expușe, Așociația Promo-LEX vine cu următoarea recomandări:
- tranșferarea propunerii privind dotarea șecțiilor de votare cu camere de înregistrare video pentru o perioadă ulterioară, după alegerile parlamentare și locale din 2019 precum și după gășirea reșurșelor financiare șuficiente pentru înlăturarea deficiențelor deja exiștente;
- adoptarea unei decizii bazate pe conșultarea părților intereșate (în special partide politice) și a studierii experienței internaționale în domeniu;
- așigurarea calității proceșului electoral prin mășuri reale și nu declarative adoptate prin intervenții politice din exterior.
