NOTE POLONE

Mormintul Regelui Sigismund-August

BUCUREMTipografia Cultura Neamultd RomAnesc",Str. Lipscanil-Nol 12

1 9 2 4

N. IORGA

-CI

7 .1114e...jer

-.VC7104 , y-airtir

V. I

7 -.`11

--ii

- _

.-

NOTE POLONEde

N. IORGA

BUCUREST1

Tipografia Colima Neamului Roin6nesc".Str. Lipscanii-Noi 12.1 9 2 4

El

3

I. Spre Varpvia

AceIasi ses bucovinean se prelungeste i dincolo deapa Ceremusului, inceard, dar limpede si curatA, pecare o strAbatem pe un pod improvisat in locul celui pecare; I-a rupt rdzboiul. Trecerea de la o tarA la alta seface' fArA greutate.

Aceiasi samandturd ingrijitd de sistem austriac: orz,ova's, porumb firths, covor trandafiriu de trifoiu, pi-cLurile de au palid ale rapitei. Aceiasi casA

cu coperipl impärtit neted in povirnisuri. Numaiin locul granicerului in albastru pAzeste up blAhdsoldat blond in verde si o fetita desculta isi aratd totidintii albi rizind la nu stiu ce donductor al trenuluinostru, rizind, nu ca o codand',a nOastrd, shots& cica o veselA rusalcd iesitA din fundul Ceremusului alb.

Numai aici, in acest fragment rusesc de Galitie aus-triacA, pAdurea apare, pAdurea stirpitA supt munteleBucovinei, padurea stropitA in margine cu floricelelealbastre de miosotis. AdunatA, risipitA in grupe razlete,in copaci isolati, ea prinde zarea.

Si, iardsi, biserica e alta. Se simte schimbarea derit. Nu mai e masivul nostru turn pAzind lAcasul desprintena smerenie. Pe deal sus, cu o asezare ca a Su-cevei, tisnesc innalte turnuri suptiri si zidurile se pre-lungesc, putintel informe, intre caseie cu coperisurirosii. Alaturi ins& casuta e aceiasi, pierdutA in livadA,

.

-

$indi-litA

4

stufoasa, indilitã, rar cu tigld. Si locuitorii sint totiterani in alb, incinsi cu briu larg, prance cu o lung&catrinp, inchisa lic in feta'.

Negotul e slab. Putine vagoane Indreptate spre Sud.Tara vulturului alb" trimete in jos numai carbuniceva piatrA alba de ghips.

Orasul acela de sus, azi lard ziduri, nu e decit Sna-tynul; i ne claim in Pocutia, in tara cOltului", pentrucare s'a 'arse atita singe intre Domnia moldoveneasca

oamenii cbroanei polone, pant ce ambele clase 'no-biliare, moldoveneascA i polonA, ajunsera a se infrati,a se confunda apNape. Amintiri singeroa'se .colinddincA toate ,aceste pAduri, odatA _bune pentru pindAdistrugere. Din ferieire ele nu mai au putere azi a-supra celor cloud natii, de cind dincoace de Ceremus numai porunceste, pentni interese egoiste,' sleahta,

Ceva 'mai departe, un formidabil dom rAsare dintremodestele acoperisuri de sindilA surd. Vre-o mAnAstireisolatA... Sacra Austrie catolicA, prietend a unirilor"ortodoxe, avea iubirea lor, ea insasi'plecind din um-bra intAielor fundatii mAnAstiresti in vaile Alpilor.

Rupt in suviti intre maluri joase, Nistrul lunecA aiciprin tufisuri ce acopAr intinderea sAmAnatA de ot

vite. Nu e incA raul solemn curgind prin fund deprApastie in umbra eetAtildr apAratoare. Tara deschisanavalirilar prin care nu odata Turcii i Tatarii si-audeschis calea cdtre portile tari ale bogatului Liov.

Ai nostri se puteau crede acasA in trecerile lor, ductlimba n'ar fi sunat altfel i dacA pentru aceiasi pra-voslavnicie oamenii de aici n'ar fi ridicat biserici ma-hdloase i mdtdhdloase in care nu e niciun simt atfrumosului.

46

CI

'AM&

fi

:

_

si

si

'

5

Colomeia ni se aratA. Gara stringe o lume foarteamestecatd: multi soldati, patina Evreime visibilA. 0-rasul e undeva departe in fund. Si el a fost prins pevremuri, adesea, in tumulturile acestei graniti disputate.Chiar linga suptiratecul turn al bisericii ,catolice aparinsA i muncitorii cu sapci i cele d'intAiu caracteristicetipuri habotnice cu tichiute de catifea neagra pe crestet.

Incetul cu incetul vechiul port pe care eu ii numesctracic'! decade, de si casa pastreaia tot vechiul ei

caracter, absolut neschimbat. Maria de paie cu fun-dul innalt face loc sApcii ordsenesti; abia dacA femeilecu capu 'n cirpe rosii au, in aceastA zi de munch, pu-tina cusaturà pe urnarul camasii innegrite. Galitia, tareruseasca, rosie", va fi inferioara acestui preambul care

fost Pocutia.Apoi in minunatele päduri casele presarate mai rar

scad i ele ca intindere si'frumuseta. IRAmasitile uneimari propri,ettiti de stoarcere si asuprire a fiintei ome-.nesti pair a dainui inca. Samanaturile arata sa fie Incaale lor, multii mostenitori saraci, i ele sint de toatafrumuseta, cum cimpul de fineatA e o nesfirsire deBort in aceleasi game, aproape ca in Bucovina, dar cumai putin amestec de vinät busuioc salbatec.

Nobilul proprietar n'a lasat macar castelul, ca inApus, ori, ca in Moldova noastra, alba curte.cu prid-vorul primitor -in mijlocul pomilor batrini ai livezii. A-rendasul a fost aici totul, i acest speculator era omulde altA nape si de alta religie, lucrind pentru sine, nu-mai pentru sine, indiferent pentru ruina rams& inturma cistigului sau.

La Otynia pe deal, biserica domnilor"-, rosie, svelta,in structura ei gotica, pazeste cuibul de supusi in mar-genea cantle amestecul haotic de cupole, ca niste uriase

-

r oat

r_41.6.41

-

0

6

édsulii de culbeci, se apleacd in atitudinea serbului. Pedrumurile noroioase cdrutele cu cai card oameni mur-dan i posomoriti.

Rasarind din mijlocul acestui tinut cu -populatie rardsi saraca, Stanislavow, care se anunta prin fatadelesale de biserici iesuite cu cloud turnuri, e un foartemare centru de vial& international& in a cdrui ma-reap. gar& bide intretinutd, isi dau intilnire grupe depopulatie amestecata. Asupra austriacismului" de cloudveacuri a trecut un vint de Apus, care se simte infisionomie i imbracaminte, o iritoarcere a acelor maricurente occidentale cdrora innainte de caderea ei Po-Ionia cea veche datorit capitolele cele mai inte-resante din culture ei.

Nici macar dubla episcopie, latina i ortodox& nuvorbeste caldtorului prin monumente sau ruine.

Dincol de acestui regat" de o clipa sesuipolon nu mai are nicr case asa_ de caracteristice, niciportul cusut cu flori al Räsaritului. Supt broboada in-turiecata femeile in haine de tirg au feta linistita si fru-moasà. Vad flacai voinici i veseli: rasa arata a fi,cu toata exploatarea i alcoolul, cu toata neglijarea vo-ila din partea unui guvern dusman, puternica i mindra.

Apoi totul se innalta, se sapd- in modilci, pentru ca saurmeze in lungi intinderi de Sduri si de poiene, de oincintatoare verdeata frageda de April, cu lanuri furl-

pretutindeni,sate tot asa de imbielsugate. Neat ca o-mul nu-si are si el vesmintul lui de floare!

Si mergem spre Liovul strabunilor, loc le negot si deprietenie, rare on i tinta de atac, prin acelasi superbverde tindr supt norii suri, printre cari sate amurgescsupt tesatura, snopilor de stuf, pe lingd ochiur de pa-dure din care castelul secolului al XVIII-lea scoate pe ju-

.17

P

-

si-a

,,

7 *"

o

7

mdtate,, curios, la drum pridvorul cu stilpi albi, de-asu-pra sdlasurilor servile, i niormintele se cufunda suptenorma cupola surd a mausoleului.

Pe cimp, de o parte, teranii rusi lucreazd in cal-dura nAprasnicd, de alta burghesia evreiasca se asternein iarba umedd, cu spuza copiilor de toate vristele.

Sate le lipsesc pe urmd, dar cimpul tot e admirabilcultivat, si din nou cusdturi grele acopdr umerii fe-meilor, pe cind barbatii au prea adesea costumul defabricd. 0 intreagd populatie lucreazd cu cel mai marezor la samdndturi, $i orzurile, ovesele sint innalte; pealocurea se ard numai acuma. Ce rAmine Inca absolutdisgratios e biserica unitd a Rutenilor, largd $i cu tur-nulete rotunde, groase, sure, aceia$i de la o a$ezarela alta, tot asa de antipaticd.

Din nou o latd apd, cit Siretiul, ,cu 'undele invalmAsite,Bistrita, taie sesul adinc addpat de ploi. 0 luptd a IA-sat frinturi de pod si o mare casd ruptd de obuse. Maideparte se prelungeste boga.tia, ce pare fdrA wilt, anemArgenitei gradini.

Haliciul, tocmai in capdt, nu presinta decit un grupde case dominat de o cupola cu cruce. Nimic istoric nuaminteste pe regii de pe vremuri ai Rusiei Rosh i pelageloni, urmasii lor. 0 simplA subprefecturd austriacA.

Pe prispele umile grupe familiare, intoarse de lamune& se odihnesc, si ,chibritul pentru pipa. scandal lacdderea serii.

Si iatd cA de-asupra acestor coperi$uri vircate,tot mai strinse si mai dese, odatd km mare casterddrimat se tidied, strdpuns de deschizaturi pentrupusti supt linia elegantd a arcadelor lombarde. Polonia

-

,

bel

8

eroica a lasat prea putine ramAsite de piaträ, pecind umilinta bojdeucilor se innoeste necontenittrece in vesnicie. Aiurea biserica de sat are supt ti-nicheaua noud feresti i contraforturi gotice Orasulde amestec, räsdrit la suflarea Apusului, incepe a seannnta.

I -

f .."

4.

S.

si

U. Varsovia.

Varsovia e ineunjuratA de un pustiu de nisip acope-rit de vechi, foarte vechi paduri de brad. lei i cob

numai farirnicioasa coaja cenusie i galbenA e intre-ruptd de pAtura pamintului hrAnitor, si mici lanuri deorz, de ovas e leagand in vinttil ce rascoleste greiinori de ploaie din caH picurA in faptul

Dar din bradul, din molidul cu coaja ce se dejghioaca,lAsind sa se vada lemnul roscat ca un vechiu cio-Ian Oita, din cite un salcim care imprastie din miilelui de flori albe aroma-i dulce pina. departe, oameniharnici au stiut s faca o adevarata podoaba, bineorinduita si pastrata cu ingrijire. Pretutindeni räsar, in-

. tre plantatiile sprintene, case injghebate usor din scin-duri: pensionate" adeca pensiuni de familie, vile. Fa-briclie vor veni numai ceva mai departe.

Find la ele se insird resturile, pAzite Inca, ale ve-chilor fortificatii rusesti i, poate, in parte, ante-rusesti, cu casematele de cdrarnida veche, cu modilcilenenumarate i anturile adinci. S'au toistrat incA, injurul frinturilor de vagoane i munitii, impletiturile desirmA ghimpata.

De acum a-proape doudzeci de ani atitea s'au schim-bat aici! IatA chiar la intrare, cit de crud se rAsbunäinfringerea vechii tiranii asupra bisenicii rusesti in-

A e

.

diminetii.

10

fiptA odata Una gard ea o sfidare. S'au dus fablitelede aur de pe cupolele asiatice, usa e batuta in scin-duri, icoana de mosaic, o frumoasa opera de arta,de de-asupra intrArii nu mai .priveste la ingramadirea,in zi de, hram, a ofiterilor imbracati in fireturi, aOficialitatii imbulzicioase i obraznice, la trupele insi-mite pentru a face onorurile comandantului si a sa-luta cu salve clipele mari ale Bisericii pravoslavnice.Large plaid e incunjurata cu un gard provisoriuincet, in.cet dArimarea colosului de piatra surd, \raga,trista, a incepat.. Peste doi ani, alegindu-se fiecare bu-cata din pretiosul material, nimic nu va fi rdmas din-tr'insa:

Elea ar fi asa cu intreg regimul care s'a sfirsit!,El traieste insä in monotonia imensitatii sale prin stra.-zile croite iirept, in tot aspectul vechiu al mareluioras. Poate si in oarecare incetineala, care nu e nicioboseald, nici lipsa de vitalitate. In oarecar-e lipsd deavint, care odinioard era o datOrie "ebtateneasca .si decare acei cari au purtat jugul se vor desp4rti ,greu.Si, iarasi, in greutatea cu care aici.si zi dupd ce soa,rele. libertatii, nu faith amenintari de strasnice fur-tuni din Rasarit, lumineaza asupra tuturora, sufletul o-menesc, totusi blind, dulce, cuteazd a zimbi. Viata e

cu loath dirzenia unor anumite impotriviri, orechemare la viata. $i aceasta se simte. Asupra tu-turora e ca o supraveghere nevazutd.

Rusia n'a creat nimic in orasul vechiu, nici o cla-dire in stilul ei, pe gustul ei, nici una din acele pecetiindelebile, teribile, arse in carne, de care nicioberare i nicio revansa nu poate scapa pe invins,supus si dominat. Nimic decit bitericeasca hardu-ghie care se va preface in caramizi culese una cite

a

-

.-, ".

. $i

7

azi,

a.

li-

si

,

una. Nu e un asezamint din acelea de care nimeninu se poate apropia ca sa le strice: nicio biblioteca,niciun museu, nicio fundatie culturala ca ale, vechi-lor familii nobile polone. 0 suta cincizeci de ani autrecut fard urmA, odata cu Cazacul din rascrucea stra-zilor.

Dar orasul, capitala statornica, in secolul XVII-lea,a unei regalitAti de mai multe dinastii, care, cu-rios!, n'a lasat nici ea un palat, o .statuie, un arc detriumf; cu Maid imitatia Parisului monumental al luiLudovic al XIV-leaS si al XV-lea, a fost brusc opritãin cresterea ei natural& De aici lipsa de continuitate,evident& intre secolul castelelor pierdute in verdeata,al elegantelor alei, al bisericilor in stil iesuit incirli-gat, intortochiat i impopotonat caci de un goticmai vechid, ca in Cracovia, nu poate fi vorbaintre cele dintaiu aparitii greoaie ale stilului utilitar demai ieri, indiferent pentru podoabe. Modernism, cala Pesta, la Viena,- la Praga chiar, nu e, dar nu e

afara de citeva constructii ale trecatorului Mare-Ducatde Varsovia nici o epoca _asemenea cu a Imperiului in-Mitt si al doilea in Franta, cu a regalitatii port-frede-riciene in Berlin. Se vede ca tot ce s'a cladit a fostsau biroul cuceritorului sau casa Mudd cu greuVara speranta a cuceritului.

de-odata nationalismul, luptind desperat pe toatefronturile, a repurtat biruinta. El tisneste acutn dintoate partite. Orice manifestare si-I scrie pe frunte.Ofiterimea cu uniforme variate e pretutindeni, si eaarata asa de'mindrãcã poate proclama coStumele revo-lutionarilor invini acum o Rita de ani! a.pcutele,nationale" mdrunte acopar capul scolarilor i sco-laritelor si colorile alb si rosu-violet se unesc pe

. -4

.

-

si

Ei

_-:- ,

eget ar"

1.1

rat

12

dinsele. In unele pravalii steagul ,national infasurA vi-trina. Vulturul alb rAsare pe atitea firme. Librariile,care atita vreme n'au putut vinde decit cugetare sisimtire controlatd i vlaguita, desfasurd o extraordi-

recoltä de carti in toate domeniile, de carp li-bere. Ca sa fie si lucrAri straine ,trebuie o prAva-lie speciala. Nicio litera cirilica pe coperta, cum nu

niciuna, la doi pasi de Rusia, pe firmele magazi-nelor; la un medic ea era stearsa i inlocuita cu unaoolong'.

Biserica natiei triumfa si ea. Capistea pravoslavnicava cadea la pAmint. Mindru ca un sef de oagte trecepreotul, unul din invingAtori i un important factorpolitic in viata de dupa biruinta. Peste citeva zile cle-rul frances va veni aice ca sa arate ca intre celedoll& teri catolicismul stabileste si el o legatura, carenu va fi cea mai putin important&

lar atotputernicia ruseasca e inlocuitA azi printr'o le-gatie sovietica, strict supraveghiata, care neap& vechiulOtel de Roma, unde am stat i eu jie vremuri supt o-chiul agentilor atenti la orice strain. Note neputincioa-se, carora li se raspunde in acelasi ton, cad fArd pu-tere pe acest pAmint care si-a scuturat sclavia si caree dispus a face orice pentru ca ea sa. nu se mai in-toarcd niciodatA.

E multamita aceasta lume, domoala, afara de repre-sintantii celor unsprezece feluri de politici, oricind sioriunde gata sa discute, cu temperamentul pe carepentru astfel de manifestatii natia l-a dovedit tot--deauna?

Un socialism coace. Aceasta e sigur. Sint supt sapcicautaturi urite. Se pot plinge oamenii CA n'au ce lu-

-es

nard

e

.

ads,

MIME.

13

era on cA lucrul nu li se plAteste? Ar tAgadui evidenta.Au ei vre-o pagubd din oscildrile valutei, simt eiazi o pierdere 'din scumpirea produ' A de aparitiapompoasA, dar amenintAtoare, a zlotului, egal azi cupatruzeci i cinci de lei de-ai nostri? Ei mai putindecit oricine. Zlotul i puii lui, grosii, gonesc pe

vindtori de ieftindtate, dar functionarul isi are putintade traiu, muncitorul impune cit vrea, .teranului nicinu-i pasd de asemenea prefaceri pe care nici nu seosteneste sA le inteleagd.

Tar pentru a guverna, altfel decit in Rusia, i se cereacestei clase ucenicia pe care a fAcut-o buEghesia in-nainte de intronarea ei si mai ales aportul mai ve-chiu pe care aceastA burghesie l-a adus la crearealumii moderne.

Sardcia apare doar la copiii in zdrente, cari cer,la cutare bAtrinA, al cArii graiu frances o aratA cãvine din fericirea sovieticd. 0 intimpini de citeva oris,intr'o zi, i, feta' decit s'a schimbat i ruinataici, nu e mult.

Automobilele sint extrem de rare, trAsurile, curate,foc de scumpe; nu toate tramvaiele sint intesate. Eo socoteald, o cumpAnire in cheltuieli. Viata n'are zvic-niri de friguri. E in ea ceva din linistea poetical a

florilor stimAnate oriunde, i pe balcoane, cu o discretArugAminte sA nu calci". Pe bAncile din mijrocul strA-zilor celor mai freventate, stau ca pe prispa de acasAfamilii modeste, cu copiii in poalA, cu cinele i pisicala picioare. Par sA guste inca un lucru totusi noufoarte dulce: cã sint in sfirsit la ei acasà.

Moravurile par nesfirsit mai bune decit in Ger-mania vecinA. Niciun indemn la destrAbAlare. Cinema-tografele au scene istorice sau romantice. CArti fArd

strati-

nii

,

Ns.

si

14

coperNritante. 0 caricaturd de obiceiu fard decoltaj.0 presa al carii ton nu-I pot aprecia, dar care nu seaprinde decit pentru politica.

0 -ratacire a automobilului de piata condus de doibolsevici patentati, cari se cearta intre ei pe socottealacelor cinci zloti- (cloud sute cincizeci de lei) pe cari-ivor cere pentru un ,parcurs de cinci minute, ne-a dusinnaintea unei clddiri pe al carii rind de sus rasar,facind gesturi infrigurate, figuri evreiesti ca acelea pecare Romania a incetat de mult a le presinta. E unghetto medieval in plina revoltd epilepticã. Inscriptiain litere ebraiee si latine spune Ca acolo e centrulunei federatii zioniste. Am notiunea unei vieti politice"cu care nu m'am intilnit pina acum si cu care spersa nu ma intilnesc, la noi, niciodata.

lar la miezul noptii un grup zgomotos, cu enormebastoane, oprindu-se la fiecare moment pentru a sehirjoni si a se impinge, sint Junimea evreiasca".Acum citeva zile, aproape goi pink la mijloc, ei de-filau pe strazile Varsoviei ca s arate cã Zionul are sio armata, iar .aceastä armata si bete solide.

Orasul petrece in sunet de musica. Mi se spune ea

petrecerea se va prelungi. E inca una din urmele, din -singurele urme pe care le-a putut lase Rusia rince-delor pierderi de vreme.

Legatia Rominiei ocupa o parte dintr'un vechiu castelal familiei Branicki. Un vast pare o incunjura, a-parat cu uluci de lemn care putrezesc. Alta parte e dataaltor chiriasi. Sistemul fundatiilor" apard in mijloculunui mare ores modern aceste oaze de verdeata yes-nic tinara in jurul gratiilor mignone, al caror fard co-,

"71

-4

-;

,

- -

'

:

5--

Se.

.

15

chet se sterge Meet de asprul suflu al vremilor farapoesie.

Bisericile acestea iesuite, -cladite din nou i pen-tru a cuprinde monumentele care nu se puteau innaltape piete, string laolalta, une ori peste, un 'rest 'abia vi-sibil de ev mediu, tot ce poate da, raul gust alsecolului al XVIII-lea, servit de Italieni cari stiausa decoreze mare, scump i cochet. Antichitatea in-terpretata de acesti copisti superficiali ii da eroii cucoifuri irnpaunate. 0 intreaga serie de maestri aisculpturii decorative de parada au contribuit la im-podobirea acestor largi lacasuri pline de lumina clara.Pictorii lucrat alaturi la aceleasi alegorii: cel maivestit dintre dinii, Bacciarelli, un imitator in maidulce, mai zimbitor ale lui Giambattista Tiepolo, s'a a-sezat pe o viata, insurindu-se cu o Germana din acesteparti si mormintele lor la Sfintul Ivan infatiseaza a-laturi medalioanele celor doi mesteri cuprinsi supt a-celasi acoperis.. Goticul de la aceasta catedrala e recent si imprumu-tat Angliei. Autentice sint numai cele doua rosiipietre de mormint purtind.reliefuri lustruite de vremuri

_ care tot acolo se ascund dupa stranele date de So-bieski si dupd jetul impodobit al cardinalului arhie-piscop.

Totusi aceste biserici fail mare semnificatie artisticadau, prin innaltele lor turnuri suptiate, un aspect demaretie deosebita orasului cind it privesti de pe sin-gurul rams intreg din cele doua poduri care acoparlargul curs, de Dunare moale, al Vistulei, curgindvisator spre Gdansk, spre apele reci ale Marii Baltice.Frontul de mari cladiri sure, de clopotnite latine, tras

, % -

atE

-. -

-

16

drept pe malul imbrAcat cu piatra e cu desavirsire im-presionant.

Cercetat in interior, orasul vAdeste indatd elementeledisparate:care-I alcatuiesc. Dupd unitatea absoluta aunei fatade care saluta pared pe strain, cu un gestnobil si solemn, nu este armonia partilor, venite dinveacuri si de supt influente deosebite, care-I alcatuiesc.

IatA, la doi pasi numai de mohumentele funerareale aristocratiei polone, acolo, la Sf. loan, o stradd cotes-te, se invirte, re'vine, ca in vechile uliti medievale, strin-se. 'ntre zidurile lor. Casa germand a veacului alXV-lea, al XVI-lea mai ales, apare, cu portalele impordobitec -eu stemele i anii de cladire zgiriati pe piatracemisib. Si, dupA un scurt drum, esti chiar in mijloculbAtrinei colonii, pe piata tirgului", incunjuratd de se-Nara clAdiri disciplinate, in pivnitele carora, ca laFukier, se pdstra hidromelul pentru marii Winton in-[Orel de pe drumuri; lungi, in curtile cdrora, cum seVede :din stampe, desearcau carutele teranesti, acope-rite -cu covergi, ce aduceau marfa nernteasea din-Nord, marfa rdsariteand din Sud-Vest.

Dar aid, in *trill mercafitil al Germanilor, s'a sub-stituit Evreul: Mica lui preocupatie staruitoare a luatlocul unui avint de care nu e capabild rasa decit ipdomeniul abstract al finantelor. Crasa micilor gospo-darii neglijate unge portile sculptate; fatadele sp co-jesc neingrijite i lemnul descolorat putrezeste la ploi

crapa la ealdurile verii. Locuitorii- cresc si se in-multesc fara schimbare, fard progres, muschiu de Asiecu nesfirsita reproducere vegetativd.

iesind din scoica vechiului comert de intreprin-dere, el se intinde necontenit, improvisind case de

r-

f -

.

.

$1,

ai

'

piatrã cu multe rinduri care pentru spiritul semintiein'au mai multd valoare decit trecdtorul cort al no-madului.

Nici nu se locuieste in ele, ci toata lumea e afarApe trotoare, imbulzindu-se, inghesuindu-se, invirtindu-sein cilciie, singuri nu stiu pentru ce, trecind si retrecindstrazile.

Numele nu strata decit o pecete a oficialitatii, odata,limIt de vre-o doudzeci de ani, prusiene: Kaffemann,Strumpfmann pe unele firme suna ea o batjocura.

$i se fac silinti desperate pentru a-i transforma innationalitate. De aceia se pastreaza, se- cultiva, seafiseaza caftanul galitian, sapeuta cu visieraVreau sa se stie cA, asa cum sint, cum inteleg' hsi de acum innainte, ei se c-oncep ea stapini ai pamin-tului acestuia. Dieta,%7I'are un partid al lor si clubul zio-nist scoate la iveald tot ceia ce rasa poate sA aiba,

rori simpatic, ori nu, dar caracteristic. .-Coajd de burghesie germana de o parte, tabara de

urmasi asiatici de alta. La doi "pair insa e altA lume,aceia pentru care teatrul cu cinci rinduri de loje isidesfasura programul de piese si de opera, primadoneevreiesti cintind duo de pasiune cu un oaspete italian,aceia pentru- earl suna musica tarziu. Sint intre eioameni foarte bogati, ale carol; hectare de ogor sl pa-dune se socot cu sutele i chiar cu miile, sint numecare smalteaza cu scintei de glorie tot trecutul acesteimindre natii. Darn ar fi aici o Curte, poate s'ar vedeamai des, in orasul aproape fard automobile, trasurilelor de casa. Dar Curtea s'a dus, de si cite un Czar-toryski mi se spune ar voi s'o invie, aducindca aport i originea habsburgica, arhiducala a sotieisale.

2

-- 17. ._

mica.

; - ed

A

AA;

j18

Castelul de odinioara, acela a rAmas, mizgAlit pedin afarA, banalisat, murdarit innduntru, tdiat in bu-cap, inchis publicului, care ar fi putut trage rele in-demnuri patriotice, de stapinirea ruseased. Azi el s'aliberat, se curdtd, se restituie destinatiei lui primitive,in ce priveste natia roam, dacd nu in ce priveste re-gele. Si, in partea de sus, acel Versailles al Poloniei,cu terasele lungi dominind orasul intreg, e de toata

_-

frumuseta, putindu-si infrunta modelul. ,

Peste vechiul castel mazur, simplu i aspru, seholulal XVIII-lea si-a grdmddit podoabele de lemn sculp-tat si de stuc aurit, caminurile de marmura, plaf on-

-durile lucrate .de Bacciarelli, cu alegorii acoperind iu-birile lui Poniatowski cu Ecaterina a II-a, statuile an-tice de artisti italieni, parchetele migaloase. Un pictorde faima unui Canaletto a fost chemat de departe,maiestrul atmosferelor venetiene a adus cu el putereade a vrAji intinderi largi, cu toata lumea, de multefeluri, care furnica in ele. Cutare pieta a tirgului Var-soviei e mai reusitA decit chiar colturile .cetAtii lui denastere; o cola lumina de aur italian scaldA intindereaplind de miscare, pe rand sus nOurasi albi acopdr uncer cu xirci de un delicat albastru palid. Alte pinzedau portretele lui Stanislav-August, ale monarhilor pri-eteni, al Ecaterinei triumfdtoare de sandtate i energie.Intr'un colt, intelegerea pe cimpul de lupta a Polonilorcu niste Turci de o foarte pitoresed infAtisare. Oddide panda, cabinete de culcare si de toaletd, salt demincare, vast salon de bal, tot- ce trebuie zeului zim-bitor si frival 'a secolului.

PoniatoWski se innalta cind ii simti urmele in acestgratios Ideas. Nu e un paj de buduar rusesc imbdtrinit

maturitate. Gusturile lui adesea rivalisau cu ale

'z.g.

.

fara

f. , G....

19

mai vechiului Lesczynski de la Nancy. Si, cind ti sespune Ca plafondul cutArii oddi a 'lost coborit ca sitse audit mai bine sunetul versurilor desfacute de pebuzele poetilor pe cari-i presida, simti trecind pesteaceasta pudra samAnata in aier un suflu de RenasterettalianA.

Apoi au venit alte vremi. 0 parte din nobilimea po-lona, neizbutind cu Kosciuszko, a pornit pe drumuristrdine. Cu alt Poniatowski, contele Josef, s'a facut le-giunea napoleonianA luptind pentru libertate, mindrdsperanta i eroic devotament. Dar aceasta pock deenergie incordata, ajunsa la putere pe citiva ani inMare le-Ducat al Varsoviei, n'a prea creat. Ultimele ur-me ale Poloniei in cladiri, arta si moravuri sint aiciin locul unde noaptea rAtacesc gratii vestejite, care.suspina complimente francese la urechiusile trandafiriirasdrind in coltul perucilor.

Aceasta e Po Ionia de model Ludovic al XV-lea.Franta lui Ludovic al XIV-lea a dat casa de tara de laWilanow a lui loan Sobieski.

Chiar linga orasul de azi, la rasaritul celei mai veseleplimbari, din mijlocul gradinii pline de pajisti verzi, rA-sere primitoarea casa alba, incununata cu statuiimpodobita, sus, cu relief uri de lupte contra Turciloracum cloud sute cincizeci de ani. 0 pazesc copacii bA-trini, intre cari unul a cunoscut secolul al XVIII-lea,cind locuinta, dupa impArtirea mostenitorilor regelUiloan, trecuse in alte mini, pand la ale Branickilor ce oau acuma.

Slujitor al ultimilor printi din Casa de Wasa, alecaror portrete Vladislav cu peruca vremii lui Lu-dovic al XIII-lea, loan Casimir ostas, tuns, in haine

2-`

,

7

si

20

cu falduri largi umflate ca ,pentru lupta, in papucigalbeni se vad Inca pe pareti, sot al uneia dinfetele suitei Mariei de Gonzaga-Nevers, care ajunsese, fa-ta cam matura, sotie a celor doi regi, Marie d'Arquien,Marysienka, Sobieski a vrut sa dea femeii atit de mult iu-bite, de la care a avut odrasle numeroase, un colt detarA ca a ei de-acasa. Asprul ostas rotund la obraz,umflat in Mid, cu ochii mari focosi, cu scurtul partepos, luptatorul de la Hotin, despresuratorul Vienei n'apus peruca i n'a imbracat pantaloni pana la genunchi,dar el s'a dumesnicit aici, intre copacii batrini discipli-nati ca niste curteni, in camarutele scunde, in carecanapele usoare se indoiau de sigur supt greutatea luicind se aseza Mawr' de suptirateca femeie din A-pus, cu prelunga fata i melancolicii ochi negri. Sus,o odaita cu plafondul plin de alegorii e imbracata incain faianta albd-albastra a mesterilor din Delft: aiciMaria-si innoia gratiile obosite. Relicvii se infatiSeazapretutindeni, si este eine sa" le pastreze bine. Atita at-mosferd de trecut este aid, incit nici galeria de ta-blouri, nici dulapurile de admirabile chinesarii ale mainoilor stapini n'o pot risipi. Seara, cind se golesccimpiile verzi si tac pasarile ce salta prin ramuri,copacul cel de cloud sute de ani, apropiat cu virful deneguri, trebuie sa povesteasca lucrurile vechi cindvitejia omului era stApinA pe soarta lui i puterile oarbenu hotarau soarta neamulai.

E curios sA se vada viata politica actuala, miscin-du-se, zbticiumindu-se, cu nesigurantele si nedeprinde-rile ei, in acest cadru de mare si luxos- trecut, alecarui urme de arta sint pretutindeni. Efectul e maiputin visibil in teri ca Franta sau Anglia care, oricits'ar schimba, rAmin in fond aceleasi. Aici, oricit s'arI

4:- .

f

21

numi maresal al seimului simpaticul profesor Rataj,care e presedintele Camerei, portretul, de Bacciarelli,al predecesorului" sau Stanislas Malachowski, infiptdirz in guleru-i innalt, 'pare curios, cum, la frumosullmuseu de rdzboiu, sabiutele legiunii polone" de ierisau chiar ale corpului napoleonian comandat de IosefPoniatowski se potrivesc numai aproximativ, foarte a-proximativ, cu vechile sele cusute in aur, cu coifurileplatosele grele, cu sabiile damaschinate, cu sahaidacele

ciocanele din vremea Hatmanilor.aiurea ar fi, de sigur, asa, dacA trecutul s'ar ye-

-dea asa de mult ca aici, unde urmele-lui rasar pre-tutindeni, i covirsesc.

I .

.

SI

si

Si

III. Un colt din Lituania

Pe drum spre Wilno. De-alungul ettlui de nisip incare se infig milioanele de brazi i de molizi, udatide apele clare care nu se retrag niciodata, i nici nuputrezesc. Riurile curg incet pe suprafata de obiceiuplana, si cursul lor se desfäwrã negcu in atita umbra,samanat, ca un lac, cu foi de nalaOni; case de leptnstrinse in grape Arne, o pata, de negr,11omenesc'friimensul verde al naturii. Copii *terse, de tin --2"

cenuiu galben, cu 'dOputa pe,cap, pAzesc vaeile, cle§-culti E singura inftipre a teranimii neimproprietArite

i e tristà.Apoi padurea incaleca dimbnri, se coboara in ti-

nutul zimbeste de o bucurie fond. 0 oasa de frumusetasi de sala.§luinta. In margene casute de lemn urmin-du-se indelung pe malul Wislei ,uleioase, intunecate,§erpuind molatec spre Kowno jos, centrul Lituanieinationale si al urilor germane contra Poloniei inviate.E Wilna.

Amintirea lui Napoleon- concentrindu-si atm ostilelumii- civilisate pentru a sfdrtna monstruoasa putere ru-seascd se infat*aza. Vezi imenui valm4ag de uni-forme, amestecul neinchipuit de tipuri; auzi zvonulgraiurilor care se ciocnesc intre ele. $i asupra acestuiuragan deslantilit trece alba fantasma senina a Ce-sarului.

.' I 4

r\'' .

.1, -a'

j - a1. '4.-

\ ....

I'4.

..

.

.

imahaine

_

- vät:

/.

-

1AO,

,

7 1,

_

24

Urmele lui n'au murit. Ele sunt in acel punct al ora-sului de peste o surd de mu de oameni uncle Impd-ratul" a gasit clãdiri i obisnuinti ea la el acasd, incoltul de zidire mai noud care, la sfirsitul regatului,a dat, dupd normele antice inviate, un castel de oarmonie 1inititã, tivit cu o margine de grddind, si obisericd mare si rece, pompoasa i goal& in 'Argilcdreia e prinsd jalania, duioasd pentru noi, a mortiiin 1643 a fiicei Ecaterinei lui Stefan Potoki cu fatalui leremia Movild, Maria, sotie de o clipd a aceluilanus Radziwill, care a luat pe urmd pe altA Marie,odrasla lui Vas:le Lupu.

0 inscriptie la castel inseaffind acele citeva adult,mini cit a stdpinit aici duhul rdzboiului, cumplit si

maret, in cea mai geniald din manifestdrile ce a

avut in omenire.AlAturi chiar sint umbroase curti intre ziduri innalte,

bolte deschise se rotunjesc sus, coridoare negre se in-fundd, dar la ferestile cu vechi cercevele sure, fete ve-sele de bdieti, de fete, ge ivesc. E. Universitatea,odatd scoald innaltd de teologie, legate de marea bi-sericd a lesuitilor. Si, indatd, toatd aceasta lume iese,filar zgomot, intr'o perfectd tinuta, unii i altele pur-tind, cu exceptia cittorva caschete albastre de Bur-schenschaft", sapcuta innaltd albd-rosie a patriei.

Stilul iesuit stdpineste bisericile. Toatd alintatura sinemereala unor suflete care au pdstrat naivitatea tine-

lor se revarsa in inflorituri i dichisuri ce se in-calcd si se astupd. Trecutul gotic se simte in alca"-

tuirea interioarelor, cu traveele neschimbate in bolti;cite un mormint, 'o marmurd incastratd in ziduri a-minteste vremea peste care a trecut acest vernis deunificare cocheta i pretentioasd; intre odajdii vre-o

4

r

aa I

-

-

refit,

,

7

/

4

_

25

matasa de Stuck, de meld rasariteank cu buchetele deflori vesele pe fondul de aur, vre-un dar restaurat"al regilor, atrage atentia. Numai la biserica Sfintei Ana,de care e legata o veche manastire pärasitd, fatadade caramizi, inrosita Inca de vapseaua modern& pre-sinta liniile invalmasite ale goticului tirziu, pe cind pelaturi si in lacasul adaus o forma mai stimparata avechii arte a fost pastrata.

Cum biserica e plind de lume incit abia poll sã intri,cum de-asupra acestei multimi domneste ca o puterenevazuta, cum din amvonul lui preotul tindr si slab a-rune& valurile elocventei lui stridente, evul mediu parea fi inviat, $i prin preceptele morale curente ale clericu-lui pare a trece sufletul unui Petru Skarga,

Dar mai e $i alta lume aici. Spre gard strazile sintinguste, intortochiate, pline de umbra. Une ori ele se in-chid de imbulzeala tirgului zilnic, care se face insasupt aceiasi nevazuta apasare a unei puteri care impunetacerea, site Rusiei abia plecate. Din unghere iese ace-iasi iudaica, avind aici alt caracter.Caci spiritul erusesc, provocant rusesc, $i ruseasca e limba in carese face aici, deosebit, invatatura fiilor lui Israel. Peculoarele Universitatii limba stapanilor, a apasatorilorrasund inca de pe buzele acestor fii necredinciosi aiterii pe care o reclama ca patrie a lor.

Din mijlocul padurii dese, cu misterioase carari plinede indragostiti si de visatori, se tidied turnul poligonal,de caramizi rosii, pe care traditia ii atribuie regilor li-tuanieni, capeteniilor pagine ale litvei spurcate", dealt neam.

Vazuta de aproape, zidirea pardsitd arata caracterulunei arhitecturi mai tizli, din veacul al XV-lea, al

_

F

1-

In

t

c

. .

lume

26

XVI-lea poate. Dar bucati din zidul de imprejmuire deCare .vorbeste Guillebert de Launay in secolul al XIV-lea arald, in mult mai barbar, tehnica unor asemeneacofistructii muntene din vremea intemeierii insesi aprincipatului. Bolovanii din Wisla sint cuprinsi intrefArimAturi de eardmidA irnprdstiatA inegal. In celaltcolt al platoului o zidArie mai nouA reline alte frag-mente'din acest incunjur care n'a fost necunoscut ea-Norului 'trances.

La Kowno lituanismul domneste. Oameni grAbiti dea-si face carierd au lituanisat banale nume polone, careimbracA vesmintul bogat in vocale al celeilalte limbi,

Polonii nu uitA sà puie in luminA metamorfosa carea dat inca un sef neamului lui Keynstut, Gedymin, 01-gerd, Mendog, Witawt si Swidrigailo, Aici la Wilnan'ar fi un curent in acest sens. Doar cutare anticvarse trudeste a explica prin transmisiuni hitite costumulsprinten, coiful ascutit, suptiat la virf, al crailoi" depe vremuri, de fapt simpli printi" pdgini. Totusi olibrarie vinde marfa de acest fel, alAturi cu lucrarileunui Vidiinas si Storost despre trecutul si presentulacestei Lituanii, in portul cAreia descoperi cusaturile deumAr ale cämäsilor romainesti i urme din fotd pepestelca din fata. TipAriturile Nemtilor de la Tilsit sefac de sigur mai mult pentru regele Prusiei" decitpentru independenta Lituaniei. Din tara doinelor" -niyin insd nou'a alte suggestii, extrem de arhaice i deo-sebit de interesante. Dar, dupa insAsi mArturisi-rea cdpeteniilor micãrii, i aici tipul se aratA foartedeosebit, asa incit asupra unei lumi de amestec, careni zice putin, pluteste numai traditia altei,rase carenu era strain& se pare, de strAmosii nostri traci.

Din Lituanieni si din Poloni se formase o dirzai

at'

-

.

-

-

si

emid.

si

.

27

mindra nobleta. Am cunoscut-o cloud veacuri la capatulevului mediu, atunci cind avea un caracter particular.Pe urmd Rusia a stiut sa-i intrebuinteze religia si a-mintirile. Cu dinsa tarismul a fost mai curtenitor dealtcu vesnic luptatoarea nobilime de singe polon. Aici,nici urmd nu s'ar vedea dintr'insa, in lumea de burgh&sie i de functionari, de tardnime din margeni, stinted,descultd, deed puternicele coloane ale palatului Tyskie-wicz familia e in strainatate n'ar stapini de-asupra

.

riului un intreg cartier.

Ne intoarcem tirziu de la o adunare prieteneascd. Eaproape de oara unu'. 0 lumina curioasa acopere sprerdsdrit tot cerul. E, de fapt, in aceasta tuna a lui lunie,inceputul zorilor. Peste o jumatate de ceas se poateceti pe stradd. Din aceasta stdpinire imparateasca azilei, intreruptd numai de umbre trecatoare, trebuie sAtask in suflete, pornirea cdtre o anume poesie. Mi sespune c discretul tineret feminin, foarte harnic la in-vatatura, care impoporeaza Universitatea, face versuriin de obste. 0 asa natura. nu poate raminea bard rd-sunet in suflete.

Orasul e tacut; incremenit pare cd in alburia preza-rire a faptului zilei. 0 maiestate particulard-1 acopere.Falsele coloane grecesti ale catedralei capdta ca o so-lemnitate noud. Colturi de peisagiu lunar se descopdrin gradina de unde a fost luatd de Rusi ca nistemoaste statuia imparatestii Ecaterina.

Lipsurile si suferintile au dispdrut in aceastd miste-rioasa transfigurare. N'ai crede cita miserie s'a suc-:eclat in citiva ani pe aceste locdri ce par atit de po-etic calme. Nemti de-ai lui Wilhelm, bolsevici incurin-

.

-

28

Iu-si caii pe pietá i pregatind liste de proscriptie,dupA o restabilire a stApinirii polone, altA invasie

a_ acelorasi tirani de ieri, bestialisati prin marxismulde imprumut i frasa revolutionara.

Luna se cufunda, mare, rosie, in nori cari o inghit,pe cind rasdritul zimbeste de un suris transcendental.E o fagAduinta i o asigurare! SA dea Dumnezeu, pen-tru ei i pentru noi!

Rusia a vrut sa-si impuie si aici ortodoxia. Doud bi-serici mari tidied auritele cupole de-asupra imestecu-lui de case cu tiglele vechi adincite. Una e pusã lacapAtul unei largi strade care o leagA cu domul. 0 ma-nastire cu portile impodobite cu sfinti se infundaintr'un colt. Pretutindni lust modernismul halelor largi,sfintilor cu schime de teatru, aurului i argintului de vi-IrinA a inlocuit ceia ce putea sa trezeascd, prin neapd-ratul mister, pietate. Popi cu plete lungi unse si ochipinditóri se poartA intre matroane groase cu ochii desticIA.

La doi pasi de biserica mai veche si de mAnAstire, lu-mea strabate cu capul gol o stradita ingustE. Find siEvreii se descopAr. Acolo e Maica Domnului facAtoarede minuni, asezata in rack' sus, intre flori, in vedereatuturora. Supt arcade, seara, femei stau in genunchi,rugindu-se prin intunerec, icoane de Italia. Intelegicum imense averi au putut fi cheltuite pentru bisericicare, una linga alta, tidied ziduri de cetate ispravitecu turnuri care cauta norii. Nicairi ca pe acest vechiupamint pagin Biserica n'a lucrat, proportional, in maimare si in mai solid.

Cu acest catolicism e impletita intreaga inapt natio-nala. Pe dealul de linga fortareata lituana, trei cruci

A

:NI

si,

41

a

;t-.

..

.. .04

a

29

albe arata locul unde legenda pune martiriul intiilorpreclicatori, si tot acolo se inmormintau revolutionariipoloni impuscati de Rusi. Drama national& se confundacu vechea drama sacra.

$i ce curioasa pare napadirea evreiasca pe acest td-rim de binecuvintare! Mai mult ca la Varsovia Evreiise simt stapini. 0 mare foaie in litere ebraice, Tog",apare aici, si un tinerel redactor ar voi sa capete dela mine lamuriri despre pogromurile de la noi, cu-noscute lor prin foile evreiesti din Chisindu i Cer-nauti".

Pe o caldura innabusitoare, un potop s'a abatutasupra acestor paduri, $i el se prelungeste in jos sprestepa. Duple revarsarea apelor caldarimul miroase apucioasa si zdduful e si mai mare. Dar la Varsoviavom gasi vreme de toamna si cuvintele unei spiritualedoamne imi vin in minte: Avem opt luni de loam&si patru de vreme rea"

I ,

IV. Prin Varsovia la Poznan

Cine vrea sa yule' adevarata Dumineca poate vent ,in aceste teri catolice. Lucrul e total intrerupt. La noua

teasuri stpazile sint abia sa.mänate cu trecdtori carin'ou avut ce face. 'E nevoie sa spun cA bisericile sint,pline? Pind dupa doudsprezece, lumea se ingrdma.-deste in ele.

In acest timp cartierele_ evreiesti mobiliseaza. Afisecu caractere ebraice se poarta pe strada de tineri incaftane i tichiute, ,iamurcele, pe 'Cluburile desuburbie sint pline de tipuri Ciudate-, care vorbesc,cerceteaza strada, se zbueiurna. Baricile din margeneasoselei inegresc de o lume de gmbe sexe care. discutd,la Varsovia. Un plus nervos din fire si o vaditã do-tint:a de a provoca. N'am vaznt niciun semn ca s'argindi cineva sã raspunda..

,La un liceu de fete, unde se Impart 'diplome. E sa,

natate si voiosie. Aici se pregatesc studentele-Universi7fatii si Politehnicei. Vad mari tablouri murale,-facuteoentru invatärnintul istoriei, dupa manuale, de eleveleinsesi. La inminarea diplomei xle absolvire, directoareastringe prieteneste mina foastelor eleve. 0 pEofesoariiIi vorbeste de datoria care le asteaptd in viata. Sedata arii populare. Aceasta scoalâ improvisata e, ca

armata, de cea mai bund tinuta, cu Ofiteri seriosi

.

,

,

a

Neap.

_

pi

T.

;3-2- -

\

1401. jachttrita;una din marile rriniru ale acestei no-bile rase; revena la libertate. Basele sint puse; res-tul va merge de "la sine, cu toate cele douaSprezeceministere trei presidentii de republica ce s'au sue-ce-dat cinci ani.

Dimineata ne gaseste pe drumul spre Poznan. Cu to-tul anti regiune se lunlineaza de soarele diminetei. Idsi colo tot molizi cu trunchiul ruginiu acopar cimpulneted, -dar samanaturi admirabile, perfect impartite,urmeaza, i catifeaua griului Inca verde unduiaza Pimadeparte. Sate bune, strins adunate de gospodaria pru-siana, ale carii merite in acest domeniu nu se pottagadui lard nedreptate, ofera coperisuri de tigle de-asupra zidurilor de caramida rosie aparenta. Aceastaconstructie germanica e si a cantoanelor, a deposite-lor. Ferme de stil colonial apar. Trecutul a fost con-damnat la .moarte. Un rece present maternatic ii lealocul, asigurind fericiri materiale, cu care insa acestesuflete polone nu se indestulau.

Aceiasi priveliste la gard, perfect ordonata, dinPoznan. Oameni si locuri pare ca. au o ordinede bataie. Afluxul unei lumi de aiurea nu poatesChimba acest dresaj Pe marea piata d'innaintea ote-lului, casele insesi, solide, bine ingrijite, tapene, Parecã stau sa fie trecute in revista: de un Wilhelm alINea invisibil, cele mai yechi, cu coloanele lorde alta mode, de un Frederic al ll-lea cu bastonul inmini si tricornul strimb de-asupra fetei crispate.

Aceasta e insa privelistea unei singure parti din a-cest vechiu oras, in care firma prusiana acoperia opopulatie atit de uniform polona, incit azi Germanii sintdoar cinci la suta din pqpulatie, iar Evreii, cu toata

?A.

- .qr'. I

r4 I

.

i%

4 ii1 .

.- '

.

.

,

.'

v

/

si

33

imensa lor sinagoga rosie supt o cupola ca a moschiilui Omar, abia doi la suta.

Iata piap tirgului si a Sfatului. E acelasi ca la Var-sovia i ca pretutindeni unde s'a intins datina burghe-ssiei germane. Vapsit pe din afara ca pe vremeaveche, cu chipuri si inflorituri pe toate rindurile lui,represintä o frumoasd opera a arhitectului italian Qu-adro, care a raspindit cu darnicie liniile rotunde ale ele-gantelor bolti exterioare. Inlauntru sint sale din a-celasi veac al XVI-lea, cu plafondul aurit ori samAnat

cu zeitati, dintre care Venus e tot asa de barbatoa-sd si de ro$covand- ca si Hercule de aldturi in luptacu leul, figurile alegorice fiind demne de aceastdtovara$ie. Scaunele moderne nu par la. locul lor, spri-jinite de pareti in cari s'au cuprins crucifixe de pia-tra din secolul al XIV-lea, si lingd pergamentele re-gelui Sigismund stau rau darurile regilor prusieni, pli-ne de saracie si de pretentie, cu steagurile de matasaiefteria $i cu micile rnedalioane de aur la capatul Ian-tului pentru primari. Nici vechea regalitate polonan'a fost izgonitã din camarile unde se amintesc dom-nitorii nationali ai terii, de la c2i mai vechi, intemeie-tori, pina la Stanislas Poniatowski, tronind in sculp-turd, zimbind de o cochetarie $ireata pe pinza. Mamir cum a putut gindi altfel decit poloneste eine a Lu-crat in cuprinsul acestor incAperi asa de mult stra-batute de trecut, de un singur trecut. Singura biblio-teca, plind numai de lucrari germane, ca si a orasului,adausa acum noii Universitati, are un caracter de ofi-cialitate prusiana.

De jui imprejur, inconjurind piata care cuprinde incaVechiul pilori sau Pranger, inoit la 1536, se insiracase care due spre aceiasi epoca: ale saracilor cu

3

4 -4%

.-

.

.

/

34

cite o singura fereasta la fiecare din cele trei caturi,cele cu cite cloud, ale burghesilor, ale nobililor cu citetrei. S'a trait aici, in clddirile cu gable, dupa acel iusteutanicum, acel drept german, pe care-I pomenestesi privilegiul de la inceputul secolului al XIII-lea, scrispe fatada Primariei, prin care privilegiu doi printi po-loni frati ingaduie .episcopului de Poznan sa fact infolosul lui, oras de colonisti, cu acel drept al Europeicentrale. _

A episcopului a si fost, mult timp, orasul. 0 spunmormintele din marea cladire, refacuta in stil baroc,a Domului. Puterea cirjei se simte aici pratutindeni,poruncitoare. Operele de arta sint inchinate acestorcirmuitori cu tiara. Placile de metal sapate in adinc,cu chipurile incadrate'n elemente de arhitectura gone&pe care le-au lucrat mesteri din departatul Nurnbergal lui Peter Vischer, o spun tot asa de bine, ince-pind Inca din secolul al XIV-lea, ca i marile statuide marmura si de porfir asternute de-asupra sarcofa-giilor, opera a ltalianului Canavexe, Canavese, care-sida pe piatra adresa: pieta St. Florian la Cracovia.Sint toll acolo acesti poruncitori prin cruce: pind laLedochowski, luptatorul pentru ultramontanism contralui Bismark i asupra statuii, foarte expresive, atirna

lAri rosie de cardinal si pind la ultimii prede-cesori ai celui de astAzi. Cutare odihneste intr'un st-criu lamas la suprafata pamintului.

$i aceasta dominatie a lamas, in ciuda oricui, purnationala. La Dom, asupra cdruia veghia supt galeriain stil empire vulturul alb al regatului sfisiat, frescelerepresinta exclusiv scene din istoria neamului, intrucit ea se confunda cu istoria luptelor triumfurilorcrestinc. $i in fund o capelä bogat aurita cuprinde

-

-e

71,

4

55,

resturile regilor mariNtecislav I-iu, Boleslav cel Viteaz.Niste Bulgari indisre au atirnat aeolo o coroanwin colorile terii lor, care a luptat contra silititillor deinviere ale POlonilor.

Alaturi de vechile piaci, de cite lo" cristelnita demare Vechirae, de o ramasitk sde" veChitr sicriu demarmilrA -vezi insa aici tablouri italiene mai recente

o opera a lui Bacciarelli. Era firesc sa. i e aicisa trench acelasi curent al artei., decorative\ italienepush.' in serviciul ideii iesuite.... Dar aici 's'a pastratneatinsa; cu fatada-i spriijnita pe contraforturi si cu -turnul din stinga acoperit cu veche tigla rosie, bi-sericuta Hospitalierilor, linga fortificatiile prusiene carese darirind. Si la mandstirea. chiar a Iesuitilor, cu lar-gul petrel intre innaltele ziduri galbene, culoarelecare due la scoala asupra cdreia se hotara in 1586 auo maretie de proportii," Un mister de atmosferd caren'au a face cu acest rococo de import.

Germanii stabiliser& aici o Academie" de desnatio-nalisare lingA imensul Palat al lui Wilhelm. al II-lea,incA una din masele d piatra surA, care ca i stincaincununatd cu turnuri a Palatului Postelor domina o-rasul. Polonii si-au inviat vechiul invatamint supe-rior, si o Universitate de 3.000 de studenti funcUspnea-,

anexind biblioteca germane a oraului in chiarclAdirea care a adapostit atita timp lupta (antra afir-marii lor nationale.

Nicio biseried a - lesuitilor nu se pbate asamana inmaretie cu aceia din Posnan. Imense coloane de mar-murd false sprijina un plafond acoperit cu fresce.0 ornamentatie putind i aleasa contrasteaza cu biel-

.

,

.71 ,-

, . -..

"1/4

, ,

-

ze,

,

4

si

.

.

36

sugul dc stucarie si amintiri care aiurea coplesestesi desgusta. Cladità in secolul al XVIII-lea, amintiri dinatta epoca, nu se amesteca pentru, a-i da un caracterthreat ca aiurea. In aceasta imensitate plina de lu-mina si de aier, credinta crestind aparea desfacutadin umbrele i chipurile evului mediu; ea plutia in lo-gica unei filosofii infrinate, care- multamia si imp.dea,un zimbet de duhovnic putind pui-re capat tuturorproblemelor de constiinta.

Seniorul polon nu apare nici la Posnan. E in strai-natate sau pe moiile lui. Dar operanationala pe carea facut-o se vede si astazi; ea a ajutat esential la ra-pedea ridicare si refacere nationala. Astfel in bibliotecaRaczynski, in dosul colonetelor fine ale unei fatadearmonioase; astfel in Museul care adund, din colectiaaceluiasi, o nepretuita alegere din ce are mai bun artaeuropeana. Supt o reproducere a Ginditorului" luiRodin treci intre un Thorvaldsen antic si o senindinfatisare de marmura a lui Napoleon de Canovaea sa strabati printre copii in gips ale monumente-lor polone, ca a mormintului ultimului print silesian,Henric, in galeriile care expun specimene ale picturiieuropene de la primitivii italieni si de la renani pina laultimele destramaturi de pictura modernä. Sint aiciartisti ale carer nume sint noi si pentru un maivechiu cunoscator. Atitea pinze sint deosebit de rare:-un superb Zurbaran, de un mare dramatism simplu,cu capul lui loan Botezatorul in fata unei Erodiademindre si palide, mindru infasurata in rosul hainei sale,un Murillo, un Leopold RObert, o calda infatisare depelerinaj roman a lui Delaroche, un misterios ArySchiffer, multe luerari excelente ale'Germanilor mo-

.

L

-L

-

'

37

derni pind la Mackart si la autorul Instal 'Mortilor".Pictura polond d pinze de Brand, de o mare valoareinformativd, cite o scbipde Kossak, scene de' Vie-rusz si o uriasa rugaciune, cu multimea innecatA 'n lu-mina razelor, de acel Szimanowski, in care Poloniagasise si pe sculptorul scenelor populare ca si al sim-bolurilor ei ideologiee, cum e Moartea lui Chopin. Undepartament de stofe cuprinde nepretuite covoare ra-sdritene i cel etnografic pune alaturi tesAturile roma-nesti ale Hutulilor cu fustele infoiate i inflorite alecostumului popular de aici, pe care-I invioreazA pan-glici inflorite in genul acelora care au fdcut gloriaistoricei fabrici de la Stuck.

S'a dus de aici Germania? S'ar parea cä da. Din35% proportia elementului german e acum de 100/o.Marile cartiere cu case cenusii, cu linii de ciudat mo-dernism au acuma proprietari poloni. Dar cloud ziaregermane lucreazA, de si vorbesc cu modestie de ere,dinta feta 'de noua patrie". Colonistii pentru cari lu-era, Inteo formidabild clAdire, un oficiu de colonisare,n'au plecat. Ei stiu cä dintre ei s'a ridicat Ludendorff,ca Hindeburg era un fiu al Posenului lor, pentru carepe atitea firme, pind si la o Maternitate, era numelelui. Privind la pietele de unde a plecat4 statuiaFrederic al III-lea, aceia a maresalului insusi, la sum-brul Palat, cu coridoarer_de temnitd, al lui Wilheln} alII-lea, la cantata cetite cenuie,- a Post2lor,, ei as-teapta. Agentul diplomatic german a foirodatd bolse-vic la Moscova si a adus man _tern 'sale re-patriind pe prisonieri din Rusid; era sa i se deie unajutor originar din aceste locuri. Cutare marecproprie-

, tar e deputat in Prusia si i e adaugA galoanele de;

kr,I

_

/

lin1' i

'-c-viçii '

000

r

,

'

; -

38

ofiter in reservä, ca pentru a comanda de aici re-vansa. Gurile nesatioase din Vest nu mai-urla, dar ele

s'N nu f,s'au inchis. Un vint de urd bate din Apus, i ceice tree pe la. Danzig, unde ,Polonilor Ii s'a Mpit inSfat tot rolul si unde vase francese au fost primiteca dusmane, trebuind salt caute aiurea un micport de incarcare, isi dau samd c'e se gAteste si acolo.Vulturul german isi tinge penele singerate pentru unnou avint.

0 suprindere. La Wilno aflasem,:in Dom, mormintulunei nepoate de Hied a lui Ieremia Movilá. Aici ra-sere in arhive -toata povestea acelui Macedonean U-cuta, care la sfirsitul secolului al XVIII-lea a dat ocarte in limba lui de acasa. In mijlocul altor Greet"Ie acestia, din Moscopole i de aiurea, oenopoli" si

indatA polonisati ea nume, dar rdmasicu 'cimitirul 1 biserica lor, intre membri ai familiilorcunoscute si meritoase pentru neam, Roja, Grabovschi,el s'a -strAduil aici, ca decan bisericesc, pentru pAstra-'rea legii si a natiei sale. Undeva in cimitir, unde seadund pietrele acestor strdini, e amestecatA terna ba-ietului de douazeci si sapte de ani care a voit si a stiut

. sä Mollie Romin.

_

ser".

"an px.\1 ' ,

'a..

,

:'

3.

1--

V. Cracovia

Supt munte plouA. %man Muffle se pleaca supt povaraapelor ingrAmAdite. Cracovia, vechiul nostru CracAu,apare in neguri.

0 revAd dupd- multi, foarte multi ani.SpolaLi austriacd s'a dus odatã cu steagurile, firmele

si ceacourile. In locul autonomiei supraveghiate, e acumindependenta, dar acceptatä aid färd entusiasm, ci li-nitit, ca o consecintd logicã. Asa trebuia sa fie. Poateca lumea se intreabd de ce a fost atita zAbavA.

Oamenii Vienei ducindu-se cu totul, orasul ,rdminece a fost de veacuri, cu portile-i gotice inflorite, cucatedrala-i de stil italian tArziu, cu halele- in care a-mintiri de Flandra se unesc cu deprinderile bazarului

ceasornicului.oriental, cu turnul mash, alSi mai ales cu Unwersitatea.

Intru intiia bard 'n zidirea iagelonica, a cArii curteincunjuratà de turnulete i balcoane, inflorita in frunzede acant, ale cArii scari, foisoare $i balcoane trimetla zidirile italiane cele mai bune din acest timp. Sä-lile de adunare a profesorilor infratiti cu scolari ade-sea de vrista lor $i chiar mai bAtrini, cari se ospA-tau impreunA, cuprind astAzi supt boltile aurite, daeAmi trupul, de mult dispärut, al vremilor acelora, ma-car, in carti $i manuscripte ornamentate, o parte din

.

40

ce se afla in sufletele lor. Admirabile Miniaturi, infd-tisind viat medievala in loath realitarea" ei, breasldde breasla, se cuprind in volumul care Ii urmdrestestatutele pind in secolul al XVI-lea: Breviariul Gri-mani nu cuptinde nimic mai delicat. Pc alt manuscriptau seinnat be rind la venirea lor aice sefii Statuluipolon, de la Francesul Henric, peste Francisc losif,

si in limba polond, i peste asprele linii luiWilhelm al II-lea, care vorbeste aici numai nemteste,pind la maresalul Pilsudski intre .steagurile i unifor-mete legiunilor liberatoare.

Imensa biserica gotica., masa rosie incununatacu cloud turnuri, domina Mande Rynek". Innalta nava,celèlou colaterale nu sint numai o opera de ziddrie,de o extraordinard mindrie, ci de ele, inlauntru si inafard, se prind, supt toate formele", amintirile uneivieti municipale active si bogate de mai multe secole,ca si urmele unei nobilimi .asociale la aceastd prospe-ritate municipald. Inscriptii pe piaci sure sinegre, sta-tui in platose i lungi caftane, culcate pe morminte,tablouri din mai multe epoce imbracd aceastd asprdvegetatie a cardmizii intunecate de veacuri, In adau-suri stiluri mai fond se adaugd goticului primitiv.

La o parte, bisericuta lesuitilor are aceleasi for-me tirzii, din apnea impodobirilor bosumflate, a cu-polelor verzi, care ,si aici s'a intins asupra seco-lelor al XVI-lea si XVII-lea si de care n'a scdpat nicibiserica Maicii Domnului, cdreia i s'a adaus un pridvorfdrd niciun sens. Dar piatra cea veche a rdmas ne-atinsä in fatada vechiului ideas, i o scend religioasddesfasura ca in Italia, avind ca fond o fresca din se-colul al XV-lea, grupul, deosebit de expresiv, al sfin-

4

:r's,

Inca-lind ale

i

,

.al

telor personagii. $i mai putin a ramas, la celalt ca-pat al pietii, din capala, arhaica, a Sfintului Adalbertcr-estinatorul, pe care o inabusa cupola_si ikpendicele.

. -

In aceasta zi de Dumineca biserica ofera una dinacele privelisti de ma'reti suflet colectiv pe care sin-gura ,inwlume aceastã Polonie a celor mai calde n-tusias)-nuri, a misticismului celui mai albastru le po'a

, --s--da, E ziva ;,Corpului lui Hristos", Fete Dieu, dacaploaia a impiedecat procesiunea care, din statiune \ instatiune, tira, supt steaguri si in imnuri, rnii 1 mil\ deoameni, acest potop omenesc s'a revarsit in bise-rica. 0 nesfirsire de capete-i acopar, cuprins,oameni de toate yristele si din toai'e clasele; nu s'arputea deScoperi atitudine mai putin. cuviincioasa,o fata nestapinitia de Cea mai purd ernotie. Gindurilefiecdruia sint intovdrasite rde plingerea inceata pe careo revarsa organele nevazute, dulce, intovarasire a ru-gaciunilor tacute. Aiurea, pina dupd amiazi, grupe desateni, asezati cuminte in bend, pinta imnuri MaiciiD-omnului, al carii chip nou-nout e pus pe lespezi, in-

.

naintea pelerinilor.Aceasta v'a tinut; doamna, spun persoanei care

a binevoit a ne intovarasi.De la un canal al . terii la altul, supt toate do-

rninatiile, aceastaChiar si supt cea austriaca, de aceiasi credinta,

dar cu o distinctie neteda intre formalismul de da-torie al Nemtilor si furia de ideal a Slavilor. $i magindeso ce-ar fi lost din lumea intreaga daca, in mo-mentul cind tindea i imbraca dupa moda Apusuluipe Muscalii sai, carom Ii muta capitala in pustiul delinga Baltica, Petru-cel-Mare ar fi facut ca Henric

1

4L1

4.

-

- -

i,

-tyiasul

Jo

-

-

V

-

,

42

al IV-lea i ar fi zis ca domnia asupra Räsaritului facecit o liturghie.. Niciodata chestia polond nu s'ar fi pus;Slavii rdsdriteni s'ar fi unit, si eine oare i-ar mai fi pu-

' tut opri in mersul lor spre Vest?

Religia a dat un caracter deosebit ideii de Retietonsacrind-o, trecind-o intre sfintele taine indata cen'a putut intra in realitatile pipaite. 0 puteti vedeaoriunde. Am asistat la o represintatie a Teatrului o-rdsenesc". Mai acum citeva zile se jucase Kosciuszkola Raslawice". Acuma venise rindul trilogiei" luiIuliu Slovacki, Kordjan". Veche drama romantic& cubizare, impresionante si adesea marete tablouri: Alpii,Vaticanul, vedenia Varsoviei, scene de strada din 1826,incoronarea Tarului Nicolae I-iu, asupra earorase, revarsd retorica, de o ametitoare filosofie, a poe-tului. Sala era arhiplinA, i mari manifestdri se pro-duceau una dupd alta innaintea acestor scene, foarteluidase i aranjate cu un gust perfect. Era unisonulabsolut al sentimentelor la un public in care nu lip-siau muncitorii. Visitatorii din provincie se imbulzisera.Scoli intregi asistau. Simtiai cum in suflete pleura. uleiulärWintelor care nu se mai pot pierde. Actorii aveaugravitatea unor oficianti, si directorul, in acelasi timp

regisor, caldura unui propagandist.

1 doua zi, si aici Museul era plin de lume, cu platain cea mai mare parte, cu o destul de grea plata.Compunerea lui era lama anume in vederea influen-lei de exercitat. Pretutindeni scoala polona dominamAruntisurile, intre care colectia iaponesa strinsa deun mare binefacator, inca in yield. Si aceasta scoalada sau spectacolele cele mai pure ale vietii rurale sau,

-

1I

I

,

ai

43

din penelul lui Matejko mai ales, momente mari dintrecutul independent: Stenco Razin visind, in Ucrainalui, o räscoalt pentru coroana regatului, Sigismund I-iuprimind omagiul Hohenzollernului din Konigsberg, Kos-ciuszko intre terani inarmati. Copii cu sutele ascultauexplicatii menite a li rambler, totdeauna in minte, sicite o femeie, vre-o invdtatoare, vorbia cu aceiasi no-bird vervA cetelor de terani i erance adusi din satullor pentru a se imptrttsi astfel cu patria

Nu departe, casa maretui Matejko e un Museu. Nunumai schitele lucrdrilor sale, represintind cea mai de-votatd ucenicie de fiecare clipt a unui foarte mare ma-estru, dar si culegerea nesfirsitelor lui mijloace de in-formatie, un adevArat museu de istorie, in trei caturipline. De aici, si din marele lui suflet, a tras aceIacare si-a isprAvit viata la cincizeci i apte de ani in-spiratia pentru tablourile care dau pe toti regii,toate clasele, toate momentele istorice ale POloniei,pind la infatisarea simbolica a schimbdrilor culturale.Lupta de la Varna, cu asaltul furios al nenorocitului ti-när rege Vladislav, lupta lui Dimitrie eel fals purtindcusma ma. rilor cneji din Moscova, truda i biruinta luiSobieski la Viena, Poniatowski proclamind constitutiadupd modelul frances.

Pe o vreme cind nu mai era o patrie afar& dar otart In inimi, acest om vrtjia i rdspindia larg unintreg trecut de glorie, vorbind si celui fart intelegerepentru carte si sfidind in voie pe strainul stapinitor.Proportiile trebuiau sa fie uriase ca amintirea lor si casperantele lui. $i ceva din secant& mindrie a trecut lacontemporanii si la urmasii lui: Siemieradzki, cu spec-tacolele lui romane i alegoriile lui, Kossak cu visiu-nile lui nemargenite. Se lain astfel in arta lumii hartaPoloniei, care era sa fie, care trebuia st fie.

-

Centrul acestei luerari de o nesfirsitA rAbdare a fostCracovia, unde peste cetatea germanica se asternuserdmult timp, si nu intr'un singur rind, splendorile rega-litdtii. De aici casele mari, solide, cu portale impodo-bite in toate .stilurile, rosete, flori, ingeri. De aicizidirile oficiale ca Palatul monetariei. De aici maiales, pe colinä, pe acropole, Wavelul, biserica, trium-furilor si a cimitirului regal.

DacA o nobletd pe care o retin interese si obisnuintinu e aici, ea a lAsat une ori cea mmai frumoasa amin-tire a propriului ei trecut si a trecutului terii.

Astfel la Museul Czartoryski, in care, de la mamavestitului conte Adam, mort abia in 1861, s'a strinsuna din cele mai superbe colectii. ToatA mindriamagnatilor poloni e represintatA aici, in armele demare pret, in hangerele inflorite cu aur, in largilevesminte de brocard, in selele i friele de metal pre-tios sAmAnate cu turcoase palide, in cingAtorile deSluck, cusute usor in aur strdlucitor, in covoarele orien-tale, persane, de un pret incalculabil, si de dibace imi-tatie, in mobilele secolullui al XVIII-lea. Arhive pentrucloud veacuri sint strinse in fatd, pline de stiri desprenoi. lar galeria de tablouri, in care se vAd, din penelulunui Norblin si al urmasilor sdi poloni, scenele detirg in margenea Varsoviei, cu nobili burtosi si Evreila, pindd in mijlocul poporului, portretele membrilor fa-miliei, castelele de modd francesd, insirind coloanesuptiratece innaintea catifelei pajistilor, se poate mindri

_ cu un Rembrandt, cu un furtunos Ruysdael si cu eelemai mari din lucrurile de pret pAstrate aici: un chip dedulce femeie a Renasterii mingiind o hermind vie siun cavaler cu pana in vint de insusi Rafael.

I.

,

.

t

.

-Zos

--6) 44

Museul e asezat in ingura parte, afara de cloudporti, care s'a pastrat din vechile ziduri, distruse pevremea Republicei .cracoviene acum o surd de ani.Mari plantatii li tin locul. Suburbiile none s'au unitcu vechea cetate germanica, 4 numai grelele lanturide fier ruginit prinse linga biserica Sfintului Marcuarata cit de ingusta era odata cetatea .burghesilor pri-vilegiati.

Cind Casimir-cel-Mare a intemeiat prin decret mari-rea Cracoviei, dindu-i locuitori hrisovuliti", intre cari,de jur imprejurul bisericutii Sf. Ecaterina si a vechiiPrimarii, pe Evreii din Kazimierz, cetatea sa (ca Ro-man al lui Roman-VodA), el n'a uitat, :dind i aiciun exemplu ceva mai tirziilor Domni ai Moldovei,atraga pe calugarii legiuniior care in secolul al XIV-learaspindiau, mai aspru sau mai blind, catolicismul in-tre necredinciosi i eretici: Dominicanii si Franciscanii.

Find astAzi fratii din cele doua ordine fac slujba incuprinsul zidurilor casimiriene si pasul lor lunecã suptboltile claustrului medieval. La Dominicani marele Ideasa ramas neatins de vremuri i, daca din frumosul pa-lat italian, vecin, care serveste astazi de local Pri-mariei, s'ar cobori Liubomirskii ea sa cerceteze loculde inmormintare al familiei lor, n'ar gasi nimic schim-bat innauntru.

Picturi italiene de o coloare intunecata, datorite unuiexilat in aceasta tara departata, acopar largii pareti.In stinga altarului principal plaCa de bronz, cu multelegende latine supt chipul celui odihnit, secretar a doiregi, plins de toata. Curtea regal& in ceasul mortiisale, 1496, e a lui Filip Buonaccorsi Callimachus, si a-cesta e omul care a bAgat in ucigasele adineuri alecodrilor Cosminului oastea lui loan Albert, domnulispitit a juca pe pamint moldovenesc, de o aspra pri-

I

sa

sau,

.

ow

.15

46

mire, rolul principelui" Renasterii. AlAturi o piatrapurtind vechi litere gotice arata C aici si-a aflat o-dihna din urmA cutare din mai vechii stapinitori aiPoloniei retinute inca in Apus.

La Franciscani acum trei sferturi de veac focul atrecut mistuitor, i pretutindeni se vede lustrul nou alrestauratorilor, in florile moderne de pe pareti, inchipurile cu tile de pe vitraliul lui Wespianski, cdrorali-ar trebui altd simplicitate decit a creatiunilor uneivremi de zbucium si zvicnire. Numai in claustru'unde,

si dincolo, se insira morminte de Campo Santo,cu piaci negre si albe, pline de inscriptii pentru cle-Hell, invatatii, doctorii din vremea veche, fresce pe

.un albastru .sters inseamna, nu numai chipurile vechi-lor episcopi, ci si scene, adesea de o naiva duiosie, dinScripturd sau din poesia ce se naste din credinta. Ast-fel o BunA-Vestire de un deosebit farmec. Un Hristosenorm si greoiu trece peste struguri siisingele jertfeise scurge aprins in.po tirul care-i asteapta binecuvinta-rea. Si nu sint fAra legatura cif aceasta inchipuire de osenina copilarie steagurile confratiilor gramadite intrescaune a doua zi dupa Corpus Domini si petalele deflori pe care le strivesti la fiecare pas.

Casimir n'a lucrat Vara innaintasi in aceasta. Craco-vie, devenita leagAnul unei regalitati noua, in care la1365 se adunau, intimpinati de soltuzul Nicolae Wieriy-nek, regii erticiatei contra Musulmanilor si a Litvei pa-gine, el, Casimir, Ludovic de Anjou al Ungariei, ne-potul de sofa, i aventurosul viteaz oriental Petru Lu-signan, regele Ciprului.

Piticul Vladislav, tat:al säu, i-a deschis calea. De lainnaintasii lui Inca orasul are o biserica mare suptcetatuie i o alta, marunta, in coltul Rynekului, cu

'Ca

ea

I.

--.

47

poarta de intrare infundata de cresterea solului i cor-pul gramadit de adausuri felurite supt greoaia cupolatirzie. Sus pe deal s'au gasit chiar..ziduri vechi, dincare s'a desgropat o zidire cu patru sinuri, acoperitacu o cupola bizantina, ale carii rinduri de piatra surdarata o foarte veche data de fundatie. Invatatul pro-fesor Mycielski, bunatatii caruia-i datoresc explicatiamaretiilor infinite ale acestui Wave!, ar vedea chiarin aceste ziduri opera regilor moravi adusi la credintade Chiril i Metodiu. Oricum, mai tirziu- era alta pu-tere si alta bogatie decit ce vadesc aceste pietresaracacioase. Alaturi vechi ziduri arata Inca locul in-tiii catedrale romane. 0 a doua a fost cladita dupao navalire distrugatoare, atribuita intoarcerii paginis-mului stramosesc si unui iurus tataresc. Pe urma nu-mai, in momentul cind curentul frances dadea pin&in. aceasta departata margene 'de Orient forme noilacasului lui Dumnezeu i aCtitmea italiana se a-dause indatd in aceiasi directie s'au ridicat stras-nicele ziduri ale catedralei gotice. In umbra lor istetulpitic" alcatuitor de tall si-a gasit odihna, si,mesterulnecunoscut care i-a sapat statute culcata, sprijinindu-ipicioarele pe un postament ca al sfintilor din usoriicatedralelor francese, 1-a redat realist, cu fata adincframintatA in dirzul- ei patrat, cu maruntul nas de vi-clenie supt ochii cari se ascund in dosul pleoapelorbblbucate, acum linistiti.

Casimir insusi, marele creator, zace supt un balda-chin ca l Papilor de ia Avignon, intr'un sicriu de por-fir. Parul in bucle, barba frisata sint ca ale lui Si-gismUnd de Luxemburg in tabloul lui Darer. Dar asu-pra regelui ctitor de Orli e intinsa o calma seninatate.De cingAtoarea cu crenele,Zpare samana cu a lui Ba-sarab in mormintul de la Arges, 'atirna sabia acum

- a

48

odihnitA. E ceva imperial si sacru in aspectul celuimare".

Hedviga, Jadviga Polonilor, nu s'a Impartasit de unastfel de adapost al oaselor sale. Regii singuri aveaudreptul de a rasari in chip de piatrA de=asupra oase-lor lor. Mai tirziu numai s'a intors catre dinsa sen-timentul de cavalereascd pietate a unui nobil contem-poran, i azi o tindrA femeie simpla i ubree4 infati-scaza in marmurà pe aceia care prin sotul t a datPoloniei sufletul pAgin litvan.-El, lagello, botezat Vladislav, Pupa numel piticu-

lui", neuitat pentru ai sdi, se vede pe un mormintde o nobild simplicitate, executat cu o surprinzdtoaretehnica, piatra avind suprafata netedd si lucitoare ametalului. Curioasa figura aceasta a paginului, a bar-barului care se vede, de altfel, si in cutare picturi.Fata spina, cu ochii mici bulbucati, cu nasul prelungit

rotunjit asupra gurii fine, asupra hArbiei modelatecu }aceiasi extrema delicateta feminina. Nu se poate ziceca e o imitatie a a'Aor modee din Apus, un Carol deAnjou de pilda, din patina artistului anonim, cad si pic-torii ii iinfatisau in acela3i chip. Rasa aceasta litua-niand inchide Inca multe secrete.

Contemporanul lui Stefan-eel-Mare, Casimir, se in-fatiseaza, poate si din causa procedeelor nouA, ie-site din scoala flamando-burgunda, care ni-a dat mor-mintul admirabil al Ilui Carol Cutezdtorul, altfel:si compunerea marmurei cu puncte alba ajutà la im-presia dramatica a capului uscat, incruntat, dureros.

Mai multe femei au stat lingd acest rage. Cea dinurma, aceia care i-a dat urmasul, Sofia, era o prin-cesa ruseasca. Precum Ringala, sotia lui Alexandru-cel-Bun, a carat de la venirea ei in Moldova sa i sedea läca de inchinare in legea el, tot asa Sofia,

=

-

.

- -

si

49

Sobta, a voit sa se poata inchina dupa legea Rasa-ritului. I s'a facut deci o capela a rugaciunilor ei, i oinscriptie, refacuta, dar nu prefacutd, da la capatul e-numerarii titlurilor sotului o data care nu poate fi ce-titä altfel decit 1459. Mesterul care a lucrat acesteciudate infatisari stingace pe fond albastru ters cufiguri de o expresie cautatd, adesea ori, nu poate fi, inniciun chip, Rasariteanul .initiat in datini occidentale,ci, din potriva, un Apusean care a fost pus sa imite,cu alta conceptie §i alta tehnica, modele ale unei artedeosebite. Rasariteanul n'avea, de altfel, de unde veni,Moscova neposedind atunci valoarea cultural& ChievulOlelcovicilor fiind asa de mult decazut incit n'a pututda artisti nici lui 5tefan-cel-Mare, cumnatul cnejilor deacolo, iar Moldova, care a trebuit aduca de de-parte pictorul, lucrind cu colori intunecate i dupA ostricta datina bizantina, neincepind inca miscarea ei ar-tistica.

N'am vazut mormintul lui loan Albert, nici al luiAlexandru, fratele situ. Cind insa Italia RenaVerii apatruns prin atitea, chiar i innainte de cdsatoriacu Bona Sforza a fratelui lor, Sigismund, menit o clipasa fie Domn in Moldova, unde ar fi adus poate i oviata de cultura superioara, Polonia a fost legata pen-tru totdeauna de arta Apusului. Un Italian a inchipuit,intr'un nobil avint de creatiune, pe niormintul acestuiSigismund statuia regal& de marmura care, sprijinitAin cot, pare a visa mai ,mult de glorii dorite, decitdormi moartea. Capela intreaga e de o nespusa gratie,unita cu o infinitA Varietate in detalii. i de-acuma in-nainte, in mormintul, de un gust .mai realist, al luiSigismund August, slab, cu lungile mite de par alebarbii lui despicate, in alte capele, unde episcopii se o-dihnesc in cele mai lini*tit marete din atitudini, incun-

4

,

sA-si

cal,

au. .

o

,

50

jurati de saltareata inseilare a gratiilor inspirate deantichitate, serbeazd triumfurile, Urmasii dinvremea suedesã vor lase aici, ca si loan Sobieski in-susi, numai sicrie de bronz si de cositor in criptelebatrinei biserici care-i va addposti fArA a li, datorirecunostintd.

Dar acorn nu mai poate fi vorba de a impodobi nu-mai o biserica goticA, plinA de urmele altui trecut. Re-galitatea Renasterii adauga aici o capela exterioarAin gustul ei, asteptind ca o epoca mai putin respec-tuoasd de trecut sa bruscheze insAsi fatada venerabileicladiri cu liniile reci de arhitecturd matematica a se-colului al XVII-lea. Mindria acestor suverani din alXVI-lea se manifesta in alt domeniu. Ei vor o Curte,o mare si frumoasa. Curte, si apelul lor la Italia Tiuputea sa ramiie fAra resultat.

0 minune rdsOri aici pe acest virf de deal galitian,o minune ca pentru soarele dulce al patriei celleilalte.Din marmura nobila s'au ridicat intr'o desfdsurarefantastic de 'sprintend sari de o evolutie fugare, usoa.rearcaturi, stilpi innalti legati intre dinii printr'un ca-racteristic si original nod. Fatadele par coborite dininchipuirea binecuvintata a lui Veronese visind de pa-latele armonioasei lui dorinti. Chipuri entice se ur-meazd usor delineate pe pareti. Si superbe apartamenteasteaptA, o, de mull,' caci Austria a fOcut aici oRaft de ani casarme! pe regii i reginele, voevozii

castelanii, clericii si ambasadorii, cari au fost aiciin zilele cele mari peste care s'a intins nenorocirea.

Din turnurile Sf. Marii trimbitile suna la fiecareceas cintecul vechii liberari de nAvAlirea Tatarilor;in salile Renasterii italiene nu vor suna niciodatOmusicile restaurarilor monarhice?

I aa

,

gi

VI. Liovul

Un mare ores european, o adevarata capitala deStat a rasarit aici in Lwow, in Liovul nostru, undedupä un sfert de veac mi-ar fi greu sa mai gasesco orientare, asa de mult si asa de bine s'a lucratpentru a da vechiului cuib de exploatare evreiasca.un aspect de sdnatate si de veselie. De aici se poateinVata de orice municipalitate ce trebuie sa se facapentru a tinea un mare centru in curent cu innain-tArile vremii.

Departe, intr'un fund, se prindea de colina inverzitãorasul de odinioard, modesta asezare din veacul alXIII-lea. La citiva pasi au inceput a se tot aduna ca-sele cetatii privilegiate, din ale careia ziduri n'a ramasnicio unit Din pietrele celor cloud bisericute arme-nesti, imi spune acela care dupa doudzeci si cincide ani, imi deschide din nou adincurile istorice ale o-rasului pe care-I iubeste atita si care-i datoreste asade mult, d. Alexandru Czolowski, s'a facut cutare cA-surd din colt, in suburbia de astazi, navalita de opopulatie muncitoare i saraca, locuind in mari depo-site oarecare de umanitate si de o Evreime foarte ha-botnica, expunindu-si cu o asiatica indiferenta toate a-mAnuntele gospoddriei si ale imbracamintii. Cu tichiutape cap, cu barba rAsfiratA pe cAmasa murder& cupicioarele in papuci tiriiti, pater familias, solemn, pre-

-..

.11*.

'

52

sideaza in balcon, privind cu un mic aier de biruintala crucile vechilor biserici.

Cele mai insemnate de aici apartin lumii rutene dela margine. Nu e una care sa nu fie bogat feluritamestecata cu viata poporului nostru (insusi, care,cum se va vedea, s'a intins indata, si mai departe,pind in apropierea pieta centrale. Zidurile lungi, deo surd monotonie degrade* ale rnanastirii calugarilorSf. Vasile, J3asilitanti", sint acelea in cuprinsul caroras'au tipdrit acele carti liovene cu caracterele &dentatecare au pdtruns ici si colo si la noi si a caror slova mas-catd a servit de model mesterilor ieseni ai Mitropoli-!ului Varlaam si ai lui Vasile Lupu. Trecind pragulportii joase, ai in feta o cladire prefacutA si adttu-gitd pe margini cu capele, care intr'o critica maipompoasa decit a noastrd presinta date de la incepu-tul secolului al XVII-Iea. Interiorul e intreg transfor-mat si cu totul fard interes. Impresionanta e numaiclara voace caldd a preotului care oficiazd dupd ri-tul rasAritean, de si, dupd obiceial unitilor de aici,intr'o capeld lateral& i cintarea entusiastd, de o lim-peziciune de cristal si de o absolutd puritate, a mul-timii. E alcAtuitA tot din terani i oameni de rind, cariIrbeazA acea octavA" a Corpului lui Hristos", strd-

mutate apoi supt steaguri albe-rosii, in sunetul imnu-lui Poloniei eterne, pe strdzile centrale.

Cind s'a facut marea reparatie fundamental& sutede pietre de mormint au fost aruncate i distruse,dupd stiinta prietenului mieu polon. Altele vor fi za-zind ascunse supt lespedea goalA de astAzi Care safi fost soarta celei ce acoperia bietul trup decapitatal Aelia Tomsa care indrAznise, pe ruinele tronuluilui Heraclide Despotul, a lua numele de Domnie al

53

lui tefan-eel-Mare? In duiosul lui testament din 1564nenorocitul stapinitor de o clipa, urmarit de ura luiLapusneanu si de prigonirea turceasca, aibtputernicaatunci in Po Ionia, orinduise ca trupul sa i se asezein aceasta biserica a Sfintei Marl, singur Ideas, peatunci, al legii sale, caci biserica dusmanului sau nupare a fi fost gata i nu era poate dispusA a-i primiramasitele. Tot acolo se vor fi coborit sicriele celor-lalti osinditi, Motoc i Spancioc, credinciosi pina lasfirsit Domnului lor.

Ioan-Voda Potcoavd, alta jertfa a unei aspre politieede realism fara scrupule, va fi fost coborit in aceiasigropnita. Dar tinarul istoric P. Panaitescu imi spune,pe temeiul unei Vieti contemporane a Voevodului, calancu Sasul, ucis tot asa, din ordinul regelui, ca uncriminal de Stat, a fost dus de calugarii catolici, cari

recunoscusera in clipa ultimelor dorinti, la Ber-nardini, in marea biserica prefacutd din cetate.

Dar, incunjurindaceasta cladire greoaie, o mica pinedde piatra pare a chema cu un stins glas din altevremuri. E pomenirea Omelianei, fiica acestui decapitat,pentru pacate reale sau inchipuite, a lui Iancu-VodA,fiul lui Petru Rares, lath care, traind, aici, in piata,chiar in dreptul locului unde perise tatal ei, a fost ma-ritata de Ianculina", vaduva Maria Paleologa din Ro-dos, cu un Ponetowski si s'a sfirsit tot in Liov la 1598.Cuvinte de calda amintire ale sotului amintesc pe acea-sta nenorocita odrasla a lui Stefan-cel-Mare el insusi,fetita fara noroc culcata linga trupurile insingerateale mortilor tragici.

De altA parte formidabilele ziduri de piatra, incunu-nate cu un mai nou turn de cArdmida, .ale SfinteiParaschive, unde alta lume teraneasca, supt steaguri

si-I

*.w

-7-

:

,

54

multicolore, ascultA predica preotului rutean, unitacesta, oferd de la prima vedere sterna puternicaa Moldovei, Mina dirz in lespedea surd. Vasile Lupua cheltuit aice, si versuri rutenesti stingace, intr'o seri-soare chirilica plina de litere latine, cuprind ruga-ciunea lui de ctitor. In interior, iconostasul innAditurit in partea de jos are chipuri de sfinti extraordi-nar de fine, care nu pot veni decit din aceiasi muni-ficentd de la 1644. Cred chiar cã mesterii cari au lu-crat aici sint cei de la Trei lerarhi, adusi, cu mull&cheltuialà, anume din Rusia muscaleased.

Spre centrul orasului aceste amintiri dispar. Renas-terea a lasat admirabila capeld a familiei Bojm, nisteUnguri veniti cu Stefan Bathory, cari, la inceputul vea-cului al XVII-lea, au dat Liovului acest admirabilmic laces, pe fatada cdruia apare ziditorul in mijlo-cul ornamentelor de gust italian.

lesuitii au impus centrului stilul lor monumental sirece. El domind la Bernardini si se desfAsurd mare(in catedrala, care, lipsita de plAcile si inscriptiile SfinteiMarii cracoviene, goala i asprd, uirneste prin avin-tul coloanelor uriase.

Acest stil, stdpin pe oras Inca din acel secol alXVII-lea, a strivit pe acel primitiv al bisericilor a-partinind negustorilor strAini de altA confesiune. LaArmeni se pastreazd, totusi, aspectul cel vechiu, cuclaustrul umbros, cu micul cortile rasdritean acoperitou lespezi pe care pier amintirile scrise ale mortilor.0 lucrare de pioasd reconstruire arheologicd a inceputin interior', si marii stilpi poartd linii de un stil ab-

solut exotic, arce de acelasi caracter boltindu-se de-asupra cuprinsului, desbrdcat de podoabe.

Altfel cu biserica moldoveneased", pentru care Alle---

wilw

si

55

xandru-Vodd cel crunt cheltuise, ajutind obstea ru-seascA, Inca din 1558 grosi moldovenesti i poloni,Wind a se vinde in tirg boi, oi, cearA, dar cu ho-tArita recomandatie de a tinea femeile in pridvor, dea hrani bine pe preot, de a cinta ea la el si ca laPrzemysl, unde-si trimesese oamenii, de a nu se truficu scumpe ziduri imprejur si de a face ca din sune-tul clopotului sa iasA numele lui: Alexandru. Aici nuse mai vede urmA din biserica primitivA. Zidurile aufost rase de pictura lor, nu Lana a se ilua pepinzA chipurile lui Constantin Corniact, alt ctitor, va-mes al Moldovei si apoi al Poloniei, si ale celor doifii ai lui. Inscriptia inca unui cheltuitor pentru innalta-rea clAdirii, Miron Barnovschi, mostenitor prin mamaal Movilestilor, foarte frumoasa rugaciune in mari li-tere slavone, e prinsa de-asupra corului. Cine a Meatmarile jertfe, platind trei Italieni ca sa innalte mindraconstructie apuseand de azi, e mar.Ja negustor moldo-vean de aici, asociatul lui Duca-Voda, care si acelaera sa aware, ca prisonier, aici, Alexe Balaban, dea cArui -familie veche vorbesc si scrisorile lui Lapus-neanu. Inscriptia lui din 1672 aminteste crestineascafapta intr'o greceasca strain& de orice ortografie.

Casa lui Corniact, a influentului Cretan, e neatinskDona capete rotunde margenesc frumosul portal. In

interiorul curtii coloane si arce imita modest pe aceleade la Wavel. Mici scAri de piatra leaga cele trei rin-duri. Pastrata, dupA ce a trecut in posesiunea maimultor familii, ca Museu Sobieski, ea merita, nu nu-mai un interes de curiositate, ci si un gind pios.

Poate prin staruintile acestui om dibaciu i cu atitatrecere la rege s'o fi jertfit asa de usor eapetelelfugarilor din 1564. In coltul din dreapta al ratosului",

56

al Rathausului, prefacut, innaintea Prangerului" pas-trat in bucali, au suferit Ward eel rdzboinic si cei doisfetnici al lui. Si rupatorul de potcoave, despre cares'a spus pe urind Ca opria pieptis coda cu sase cal§i spargea lemnul cu o aruncatura de fier, loan-Voda,a suferit aceiasi teribild moarte, nu insa fard a fi vor-bit multimii adunate, care-I plingea cu lacrimi, des-pre datoria de crestin i viteaz pe care a calcat-o re-gele de singe unguresc, Stefan Bathory, si de a fi

incercat el insusi sabia care era sa-i cada pe git. Lu-mea de pe lurne alerga sa-i vada trupul frumos cul-cat in sicriu cu capul prins in fire de matgisa.

Zece ani au trecut i, cum se Meuse crudul obiceiu,Iancu-Voda, invinuit ca n'a facut omagiul si a suparatpe negustorii poloni, cules in high de Hutulii din Car-pati, suferia aceiasi soarta fard a da acelasi exemplude fade sufleteasca, rämas in amintirea tuturora.

$i ca o chemare vine catre noi din aceasta sufe-hula, insultata de cei de sus, plinsa de cei de jos. Incurind o cruce se va ridica in acest loc, cufundindu-se in pdmintul stropit cu singe romanesc, pentru apomeni si in limba ultimelor cuvinte de despartire aleexecutatilor tragedia lor in locul de exil.

Nego i culturd, afaceri si scoala s'au facut ani in-delungati de ai nostri aici. Cdräusii veniau cu pesteleDunarii, cu vinul Cotnarilor, Bancheri" greco-rominischimbau galbenii de aur. Pribegi incasau mile regilor.Relatiile au fost insa cu Nemtii si Polonii si, afardde milele Lapusneanului si ale Movilestilor, nu cu sa-racimea ruseascd.

Totusi aceasta ne-a mostenit la biserica moldove-neasca. Supt obladuirea austriacd, aici ca si in Bu-covina, rutenismul a facut mari progrese. Un mare cas-

-

-

,

37

tel a fost cumpdrat pentru Museul ucrainian", alunei arte de imitatie absolut degradata, in icoane

chiar in portul popular. Scoli i societati, rdsar pre-tutindeni. S'a volt, innainte de rdzboiu si in cursullui, ceva mai mult: regatul Rusiei Mici supt Habsbur-gul Wilhelm, avindu-si capitala in locul unde profeso-rul Mihail Hrusevschi, acum ministru ucrainian laChiev, predicase multi ani crezul cel mai aprins al ru-sismului, la Lviv".

Orasul era plin de palate, de cel mai bun gust,ale acelei aristocratii polone, din care au rdmas pu-tine ramasite, ca Lubomirskii, cu atit de primitoareacasA. Nationalismul polon, care a expus aici minu-nea de exactitate si perspectivA a lui Kossak, luptalui Koszciusko la Raslavice, Meuse opere mari, vechifundatii daduserA comorile de la Ossolineum,_ de laMuseul i biblioteca Baworowski. Zelul nesfirsit al d-luiCzolowski asezase in casa lui Corniact si in altd marezidire, cu frumoase porti de marmurd neagra, admira-bile colectii, in care se vede toata desfAsurarea nobi-limii polone, din veacul al XV-lea, pind la acel loanal III-lea, rege al Poloniilor", cdruia mai ales ii econsacratd partea istoricd. Prin daruri mdrinimoases'a putut alcAtui, intr'o tarA unde nobilimea cultivacele mai nobile gusturi, o frumoasd galerie de portreteapartinind scoalelor apusene.

Impotriva acestei opere, Rusii au vrut sa se Impuiecu forta. Asteptind legiunile bolsevice care veriird,noi Tatari, filfiindu-si enormele cirpe roii, ei ocupardLiovul si se incepu astfel acea strasnicA lupta de maimulte zile care a ciuruit de gloante i fatada Uni-versitatii.

si

4

si

58

AceastA Universitate e una din cele mai mari a Po-loniei; forte -nouA s'au adaus la vechii maestri vane-rati. Si multi Evrei, citiva Ruteni cresc in spiritul la-tin traditional al Poloniei. 0 conferinta de românestes'a adaus in ultimul timp la un invAtAmint variatsi solid, care da., in Seminariile bine inzestrate,roade pentru stint&

Ca si aiurea museele-si indeplinesc rolul de mareswell i pentru adulti i pentru necarturari. Ur Tea-trul se consacrA ,unei innalte misiuni de educatie. AmvAzut acolo, cu un mare si dureros artist, un Iuda"in care un poet de frunte a incercat sa dea interestragic nemerniciei apostolului tradator. Aceiasi atentierespectuoasA pentru o lucrare de ideologie rafinatA, deforma aleasa, in care nu se zgindAria nimic din pasiu-nile si modele zilei. 0 mare fapta de consolidare mo-relit prin educatie se face in Polonia.

Trebuie s'o stim, si mai ales trebuie s'o imitäm.

.4

--

1.

$i

CUPRINSUL

CUPRINSULPagina.

I. Spre Varsovia 3II. Varsovia 9III. Un colt de Lituanie 23IV. Prin Varsovia la Poznan 31V. Cracovia 39VI. Llovul

.

51

. . . . . .

. ...