105 CAPITOLUL 4. HABITATUL UMAN SĂNĂTOS Programele locale de promovare a sănătă- ţii prin utilizarea măsurilor de protecţie a ha- bitatului uman includ următoarele obiective/ aspecte: • Curte curată; • Casă curată; • Fântână amenajată şi bine protejată; • Gestionarea corectă a deşeurilor – utilizare/ evacuare. • Promovarea comportamentului ecologic: satul meu – sănătatea mea; • Lacul satului – grija mea; • Spaţiile verzi dau sănătate etc. Locuinţa apără omul de influenţa factorilor nefavorabili ai mediului extern, în ea omul îşi restabileşte forţele sale, ea trebuie să fie încă- pătoare, comodă, curată, uscată, luminoasă, cu o temperatură lejeră şi cu un aer sănătos. Dacă apartamentul este supraîncărcat cu mo- bilă, atunci curăţarea lui este problematică şi se adună praful. În locuinţa umedă apare mu- cegaiul, care uneori poate provoca alergie ce- lor ce locuiesc în ea. Geamurile murdare reţin lumina solară, care posedă proprietăţi bacte- ricide – de a nimici microbii. În aerul locuinţei, în afară de praf, se pot afla atât microbi pa- togeni, ce transmit infecţia pe cale aerogenă (gripa, infecţii acute ale căilor respiratorii, dif- teria, scarlatina etc.), cât şi diferite gaze dău- Ca rezultat al vieţii şi activităţii oamenilor, în centrele populate se formează diferite deşeuri (reziduuri): excremente, lături, rămăşiţe de la bu- cătărie, gunoaie menajere, de stradă, reziduuri lichide, moloz de construcţie, diferite deşeuri so- lide de la întreprinderi etc. Gunoaiele poluează solul, încăperile, curţile şi străzile, pe vreme cu vânt, din ele se formează praful, care pătrunde în încăperi, murdărindu-le. Excrementele, bălegarul şi urina emană gaze fe- tide, ce poluează aerul. Deşeurile pot să conţi- nă ouă de helminţi şi germeni care produc boli intestinale. În caz de insalubrizare, deşeurile, în special excrementele, contaminează solul, apele subterane şi pe cele de suprafaţă. Important! Nu se dă foc la gunoişte – fumul care apare este toxic (extrem de toxic este plasticul). nătoare pentru sănătate (gazele ce apar ca urmare a procesului de respiraţie la om, a arderii cărbune- lui în sobă sau a gazului natural la aragaz). În caz de pericol de contaminare chimică sau radiologică, limitaţi la maximum aflarea pe teritoriu deschis. CAPITOLUL 4. HABITATUL UMAN SĂNĂTOS
Transcript
105
Capitolul 4. HABITATUL UMAN SĂNĂTOS
Programele locale de promovare a sănătă-ţii prin utilizarea măsurilor de protecţie a ha-bitatului uman includ următoarele obiective/aspecte:• Curte curată;• Casă curată;• Fântână amenajată şi bine protejată;• Gestionarea corectă a deşeurilor – utilizare/
evacuare. • Promovarea comportamentului ecologic:
satul meu – sănătatea mea;• Lacul satului – grija mea;• Spaţiile verzi dau sănătate etc.
Locuinţa apără omul de influenţa factorilor nefavorabili ai mediului extern, în ea omul îşi restabileşte forţele sale, ea trebuie să fie încă-pătoare, comodă, curată, uscată, luminoasă, cu o temperatură lejeră şi cu un aer sănătos. Dacă apartamentul este supraîncărcat cu mo-bilă, atunci curăţarea lui este problematică şi se adună praful. În locuinţa umedă apare mu-cegaiul, care uneori poate provoca alergie ce-lor ce locuiesc în ea. Geamurile murdare reţin lumina solară, care posedă proprietăţi bacte-ricide – de a nimici microbii. În aerul locuinţei, în afară de praf, se pot afla atât microbi pa-togeni, ce transmit infecţia pe cale aerogenă (gripa, infecţii acute ale căilor respiratorii, dif-teria, scarlatina etc.), cât şi diferite gaze dău-
Ca rezultat al vieţii şi activităţii oamenilor, în centrele populate se formează diferite deşeuri (reziduuri): excremente, lături, rămăşiţe de la bu-cătărie, gunoaie menajere, de stradă, reziduuri lichide, moloz de construcţie, diferite deşeuri so-lide de la întreprinderi etc.
Gunoaiele poluează solul, încăperile, curţile şi străzile, pe vreme cu vânt, din ele se formează praful, care pătrunde în încăperi, murdărindu-le.
Excrementele, bălegarul şi urina emană gaze fe-tide, ce poluează aerul. Deşeurile pot să conţi-nă ouă de helminţi şi germeni care produc boli intestinale. În caz de insalubrizare, deşeurile, în special excrementele, contaminează solul, apele subterane şi pe cele de suprafaţă.
Important! Nu se dă foc la gunoişte – fumul care apare este toxic (extrem de toxic este plasticul).
nătoare pentru sănătate (gazele ce apar ca urmare a procesului de respiraţie la om, a arderii cărbune-lui în sobă sau a gazului natural la aragaz).
Curăţenia în încăperi trebuieefectuatăzilnicşicalitativpentruaprevenimurdăriaşirăspândireaepidemiilor.
De ce oamenii au nevoie de lo-cuinţă ?
Ce include în sine o locuinţă co-modă ?EV
OCAR
EIm
PORt
Ant:
• Canalizare –ansamblul lucrărilor tehnice executate pentru colecta-rea, epurarea şi evacuarea apelor uzate dintr-o localitate, clădire etc.
• Mop –obiect de uz gospodăresc pentru spălat duşumelele, con-stând dintr-un mănunchi de sfori răsucite sau de fâşii de material absorbant, montat pe o coadă lun-gă ca de mătură.
DICŢ
IOnA
R
Camerele locuinţei nu trebuie sa fie prea mici sau supraaglomerate.
Locuinţa reprezintă spaţiul în care omul se odihneşte şi îşi reface forţele de muncă, se distrează şi lucrează cu vigoa-re şi eficacitate.
E BINE SĂ ŞTII:
• Organismul uman se află în condiţii de
confort termic în limitele de temperatu-
ră cuprinsă între 18 şi 220 C, admiţân-
du-se vara până la 260 C.
CERInŢE FAŢĂ DE O LOCUInŢĂ SĂnĂtOASĂBlocurile locative se înzestrează cu apeduct, reţea
de canalizare, alimentare cu apă fierbinte, încălzire cen-tralizată sau autonomă, ventilare, iluminare electrică şi instalaţii de mică tensiune (radio, telefon, televiziune, in-ternet etc.), iar în raioanele gazeificate şi cu alimentare cu gaz.
O locuinţă va include următoarele încăperi: locativă, comună, dormitoare şi auxiliare (bucătărie; antreu – ves-tibul, hol; grup sanitar: baie sau duş, WC; cămară sau dulap de uz casnic; balcoane; terase; loje) şi altele.
O locuinţă sănătoasă va cuprinde toate cerinţele de mai jos:• Să fie stabilă structural;• Să nu prezinte defecţiuni de construcţie;• Să nu prezinte igrasie care să prejudicieze sănătatea
locatarilor;• Să fie încălzită corespunzător;• Să aibă un iluminat corespunzător;• Să aibă o ventilaţie corespunzătoare;• Să aibă un sistem de aprovizionare cu apă adecvat;• Să aibă facilităţi corespunzătoare pentru prepararea şi
gătirea alimentelor;• Să aibă un grup sanitar;• Să aibă un sistem adecvat pentru eliminarea reziduuri-
APLICAŢII Culoarea pereţilor – un factor important al ambianţei şi lumino-zităţii încăperilor:
• Culorile deschise dau senzaţie de lărgime, nu ne simţim înghesuiţi şi ne dau o stare psihică agreabilă.
• În camera de zi şi în camerele cu însorire mai redusă, mai întune-coase se recomandă culori calde, mai deschise şi mai luminoase ca portocaliu, galben şi rozul foarte pal.
• În dormitoare se preferă diferite nuanţe de verde sau albastru.
Efectele psihice ale culorilor pereţilor asupra noastră sunt ur-mătoarele:
• Roşu – dă senzaţia de căldură, excită, stimulează intelectul.
• Portocaliu – dă senzaţia de opti-mism, veselie, stimulator emoţio-nal.
• Galben – exprimă satisfacţie, ad-miraţie, căldură, dinamism. Este cea mai veselă culoare.
• Verde – dă senzaţia de linişte, îndeamnă la contemplare, favo-rizează asociaţiile de idei. Este o culoare rece, plăcută, calmantă, dă impresia de prospeţime.
• Albastru – este cea mai rece cu-loare. Dă senzaţia de linişte inte-rioară, de calm – este o culoare odihnitoare.
• Culoarea albă reflectă cel mai bine lumina (80%), dar nu este indicată, deoarece nu dă o stare psihică agreabilă. Este o culoare obositoare.
CERInŢELE IGIEnICE CĂtRE PLAnIFICAREA LOCUInŢEI:
• Numărul încăperilor de locuit este recomandabil să co-respundă numărului de locatari;
• Vor avea orientare obligatorie către soare dormitorul şi camera de zi, orientare ferită de soare – bucătăria şi cămara, şi încăperi indiferente ca orientare, ca anexele sanitare şi altele;
• Bucătăria, baia şi WC-ul necesită obligatoriu o bună ventilaţie.
CASA – LOC SIGUR PEntRU FAmILIA tA
Atunci când spui ,,acasă” te gândeşti la un spaţiu re-laxant, unde te întorci cu plăcere după o zi aglomerată de muncă sau studii. În multe cazuri, însă, casa poate reprezenta o sursă de boli, care afectează sănătatea ta şi a întregii familii.
O mare parte din zi este petrecută în interiorul casei, iar dacă sunt şi copii mici, atunci cu siguranţă devine locaţia principală de petrecere a timpului, chiar şi ziua. De ace-ea, ea trebuie să fie pusa la punct până la cele mai mici detalii, pentru a fi un mediu sigur pentru tine şi familia ta!
Astfel, aspectul casei în care locuim este foarte impor-tant pentru sănătatea fizică şi mintală a tuturor membrilor familiei. Toate obiectele din locuinţă, inclusiv luminile şi culorile alese au o influenţă majoră asupra somnului, ni-velului de energie şi sănătăţii, în general.
• Temperatura interioară extremă – excesiv de scăzută sau ridicată;
• Căderea de pe scări, fereastră, balcon, rampă, căderile în baie;
• Incendiul;• Suprafeţele şi materialele fierbinţi;• Creşterea umezelii şi a mucegaiurilor;• Monoxidul de carbon de la ardere;• Electricitatea; • Zgomotul;• Iluminatul neadecvat;• Aglomerarea locuinţei;• Dăunătorii domestici (insecte, rozătoare);• Apă potabilă poluată;• Grupul sanitar neadecvat;• Colectarea şi evacuarea incorectă a deşe-
urilor.
măsuri de prevenire şi combatere a zgo-motului în locuinţă:
• vorbirea pe o tonalitate moderată;• folosirea căştilor la ascultarea muzicii;• efectuarea reparaţiilor în apartament în
orele de zi;• organizarea festivităţilor în afara locuinţei,
cerând în prealabil acordul vecinilor etc.
AU
tOEV
ALU
AR
EA
LEG
E SĂ
nĂ
tAtE
A
• Ce schimbări în comportament ar trebui să întreprinzi pentru ca să ai o locuinţă sănătoasă?
ştiu?
• Analizează factorii de risc din locuinţă şi propune modalităţi de prevenire.
ştiu să fiu?
• Propune un proiect al locuinţei sănătoase pe care ai dori să-l realizezi în următorii ani. De care cerinţe igienice vei avea ne-voie pentru a planifica locuinţa?
acţionez
• Explică cum ar trebui să fie repartizate responsabilităţile între membrii familiei pentru ca locuinţa să se păstreze în ordi-ne şi siguranţă.
ştiu să fac?
Jocuri didactice
Este important pentru sănătate!• Evitaţi folosirea de alimente rafinate,
pregătite cu multă sare, zahăr, îndulci-tori chimici, aditivi (E-uri), coloranţi etc., substanţe extrem de dăunătoare pentru sănătatea noastră şi, de multe ori, chiar cancerigene.
• Evitaţi alimentele afumate şi gătite la grătar. Produşii de ardere rezultaţi sunt cancerigeni. Gătiţi bucatele prin fierbere, înnăbuşire sau coacere.
Probleme de logicăFolosind 9 chibrituri construieşte următorul
desen, apoi înlătură:
• 3 chibrituri pentru a obţine 1 triunghi;• 2 chibrituri pentru a obţine 3 triunghiuri;• 4 chibrituri pentru a obţine 2 triunghiuri;• 3 chibrituri pentru a obţine 2 triunghiuri. ATENŢIE!
•Pentrudereticareserecomandăfolosireamopurilorcugăleatăşistorcător.Depre-ferinţă ar fimopul din fibre de bumbac.SeinterzicefolosireainventaruluidinWCpentrudereticareaaltorcamere.•Omarepartedinarticoleleindustrieichi-mice,utilizateînmenaj(detergenţi,dez-infectanţi,vopsele,solvenţietc.)nusuntinofensivepentrusănătateaomului–potprovocaalergii,ointoxicaţieslabă,potfiinflamabile etc. De aceea, utilizându-le,se iaumăsuri deprecauţie: se folosesc
mănuşi de cauciuc, sedeschid ferestrele, pen-tru a provoca curent înîncăpereetc.
109
ATENŢIE!
•Păstraţicurăţeniaîncasă,pestradă,înparcuri!•Nimiciţi muştele peste tot şi întot-
4.2. COMBATEREA INSECTELOR ŞI A ROZĂTOARELOR
Insecteleşirozătoarelesuntdes-tuldegreudecontrolat.Elesunttransmiţătorii diferitelor boli in-fecţioase,a infestăriicuhelminţi,altereazăproduselealimentareşidistrugunelebunurimaterialecamobila,vestimentaţiaetc.
deauna! Astfel, veţicontribui la combate-rea bolilor infecţioaseintestinale.
110
APLICAŢII
CUm EVItĂm CĂPUŞELE?
Căpuşele se înmulţesc primăvara şi la începutul verii şi se întâlnesc în ierburile înalte, în păduri, în locurile cu multă vegetaţie.
Cum ne protejăm împotriva căpuşelor?• Îmbrăcaţi cămăşi cu mânica lungă şi pantaloni lungi. • Purtaţi haine de culori deschise, pentru a putea ve-
dea uşor căpuşele.• Acoperiţi părul cu o şapcă sau cu un batic.• Purtaţi pantofi sau ghete închise. Băgaţi pantalonii în
ghete, pentru a împiedica căpuşele să se urce pe pi-cioare.
• Când sunteţi în aer liber, nu şedeţi pe pământ.• La întoarcerea acasă inspectaţi-vă personal pielea şi
obligatoriu inspectaţi copiii dacă nu au căpuşe.• Inspectaţi animalele de companie şi nimiciţi căpuşele
depistate.• Faceţi baie şi spălaţi părul cu atenţie, pentru a elimina
căpuşele pe care, eventual, nu le-aţi observat.
Cum procedăm în cazul unei muşcături de căpu-şă?• Îndepărtaţi căpuşa de pe piele imediat ce o observaţi,
utilizând în acest scop o pinsetă cu braţe fine, pentru a putea apuca căpuşa cât mai aproape de cap.
• Trageţi în sus căpuşa cu o mişcare sigură.• După ce aţi îndepărtat căpuşa, curăţaţi pielea cu apă
caldă şi săpun.• Nu zdrobiţi corpul căpuşei. Evitaţi ca capul ei să ră-
mână sub piele, întrucât pot apărea iritaţii locale şi infecţii secundare.
• Dacă, accidental, aţi zdrobit corpul căpuşei, curăţaţi zona dată cu apă caldă şi săpun, dez-infectând-o ulterior cu alcool etilic 70 % sau tinctură de iod de 5 %.
Căpuşele pot fi periculoase pentru om.
ATENŢIE!
•Locul muşcăturii de căpuşă trebuie supravegheattimpde1-2săptămâni.Laapariţiasemnelordeboa-
Ploşniţele se pot ascunde aproape ori-unde. Îşi pot găsi adăpost în saltele de pat, în mobilier, în prize sau chiar în telefon. De aceea trebuie de verificat atent aceste locuri. Insectele înţeapă cu trompa pielea victimelor în timp ce acestea dorm. Înţepăturile lor produc mâncărimi şi mici umflături, iar unora le provoacă un mare disconfort emoţional. O ploşniţă adultă nu are mai mult de 5 mm lungime.
Verificaţi-vă bagajele.Verificaţi-vă mobila, plintele şi bagajele pen-
tru a vedea dacă sunt prezente ouă mici, de mărimea seminţelor de mac sau pete de sân-ge. Cu ajutorul unei lanterne, le veţi detecta mai uşor.
Astupaţi crăpăturile şi îmbinările din lo-cuinţă. Astupaţi crăpăturile din pereţi şi din tocurile uşilor, precum şi îmbinările dintre su-prafeţe.
Aspiraţi cu regularitate şi menţineţi cură-ţenia. Într-o cameră de hotel, reduceţi şansele de a lua ploşniţe cu voi dacă nu vă ţineţi valize-le pe podea sau pe pat.
COmBAtEREA GÂnDACILORSoluţii pentru combaterea gândacilor
de bucătărie. Trebuie astupate minuţios toa-te crăpăturile în pereţi şi duşumea, lângă ţe-vile apeductului şi încălzirea centrală.
Folosirea diferitor momeli. Momeala se aranjează pe noapte sub la-
voar, lângă coşul de gunoi, în WC, baie:• Acţiune insecticidă are şi săpunul de casă.
Fiind un biodăunător cu miros puternic, el se dizolvă în apă şi se aplică la balcon, la geamuri, sub şi după aragaz, frigider, la gurile de aerisire de la bucătărie şi de la baie. Se lasă ferestrele închise până când lichidul se usucă, după care se aeri seşte. Câteva luni de zile s-ar putea să nu mai vedeţi gândaci.
• Cel mai des întâlnit în practica tradiţiona-lă este amestecul de acid boric cu ou şi cartof. După fierbere oul şi cartoful se ter-ciuiesc şi se ames tecă cu acidul boric. Din această pastă se for mează gogoaşe şi se pun în locurile preferate de gândaci, dar in-accesibile copiilor.
LUPtA CU FURnICELE ŞI mOLIILEÎn cazul apariţiei în casă a furnicilor se
recomandă:• produsele alimentare să se păstreze în cutii
ermetice, borcane cu capac etc;• fisurile, găurile de la geamuri, parchet, pereţi,
duşumea etc. să fie astupate cu tencuială;• folosirea momelelor (borax – 3,5 %, apă –
64,5 %, zahăr – 25 %, miere – 7 %), Un tampon de vată înmuiat cu momeală se pune într-un pahar în locurile vizitate de furnici.
moliile se hrănesc cu păr, blană, lână, piele etc. Pentru lupta cu moliile este necesar ca pernele, oghealurile, covoarele, cuşmele, blănile etc.:• de 2-3 ori pe an să fie scuturate şi curăţate cu
aspiratorul;• să fie uscate vara la soare, iar pe timp de iarnă
să fie aerisite la ger;• să fie nimiciţi mecanic fluturii de molii;• să se pună sub covoare, în blănuri etc. flori şi
Şoarecii şi şobolanii sunt frecvent întâl-niţi în încăperile unde se păstrează produse-le cerealiere în condiţii improprii. De aceea este necesar:• De a păstra produsele alimentare, în deo-
sebi cerealele în ambalaje de lemn, metal, sticlă care sunt inaccesibile şoarecilor şi şobolanilor. Uneori produsele pot fi păs-trate în saci, cutii suspendate în aer;
• De a folosi capcane în magazii, depozitele de cereale;
• De a astupa cu tencuială găurile din pe-reţi, duşumea;
• De a nu se lăsa resturi de hrană în vasele animalelor domestice;
• De a păstra containerele pentru colectarea deşeurilor cu capac şi permanent închise;
• De a avea în permanenţă la casă o pisică.Pentru a evita insectele şi rozătoarele în
• hrana gata se va păstra acoperită cu unprosopcurat,ceaalterabilă–înfrigider.
Uleiul de măslineFolosit din cele mai vechi timpuri, uleiul de
măsline se consideră şi azi un adevarat izvor de sănătate.
Dintre toate grăsimi le, uleiul de măsline este cea mai sănătoasă şi cea mai recoman-dată din punct de vedere nutriţional. Uleiul extravirgin de măsline este una dintre cele mai bune surse de grăsimi sănătoase.
Amestec de litereRearanjează literele din aceste cuvinte şi
vei obţine denumirea produselor alimentare bogate în Fe: llrceeeea (upclree ed şrchiă,zro, ăozv, emi), uimnlseelgoae (nitlae, ofla-esa, aosi, ăazraem), elftucer seignleaaoo(daamlig, uacn, eelluan), trlueefc (riicsulpe,aorlncee,uuulitg),eaarcnişlivrtadeeeie.
Jocuri didactice
ATENŢIE!
•Menta datorită mirosului săuputernic, foarteparfumat,alun-gă insectele,gândacii,muşteleşi,fiindşibactericidă,apărădevirusurişidemicrobi.
• Care sunt cauzele principale ale apariţiei insectelor şi a rozătoarelor în casă şi în locurile habitate de om?
ştiu?
• Determină principalele metode eficiente de combatere a insectelor şi a rozătoarelor.
ştiu să fiu?
• Discută cu părinţii şi rudele apropiate şi luaţi măsuri pentru a avea un mod de viaţă curat.
acţionez
• Explică de ce este important să menţinem locurile din jurul nostru în curăţenie şi ordine.
Cum apreciezi nivelul de igienă în familia, şcoala ta?EV
OCAR
EIm
PORt
Ant:
• Igienă – ansamblu de reguli şi de măsuri practicate pe care cineva le respectă pentru a-şi păstra sănătatea.
• Latrină – încăpere specială pentru satisfacerea nevoilor fi-ziologice; closet.
DICŢ
IOnA
R
nivelul de igienă al oricărei comunităţi este reflectat de ca-litatea apei folosită pentru băut şi în scopuri gospodăreşti, precum şi de modul în care se asigură colectarea şi înlătu-rarea reziduurilor, în primul rând a celor fecale.
multe se poate de spus despre igiena omului începând de la starea în care se află veceul.
RESPECtAREA REGULILOR IGIEnEI
Greşelile comise în amplasarea şi amenajarea latri-neidevinfrecventcauzăamultorsituaţiidedisconfortînviaţacotidiană:mirosulneplăcutînvecinătatealocuinţei,numărulmaredeinsecteîntimpulverii,chiartransmite-rea agenţilor patogeni (ai dizenteriei, febrei tifoide, sal-monelozei,helmintiazelor)atâtlamembriifamiliei,câtşilavecini.
Prevenirea îmbolnăvirilor transmise pe cale fecal – orală.• Spălarea mâinilor cu apă şi săpun după contactul cu
fecalele, vizitarea WC-ului şi înaintea manevrării ali-mentelor, după curăţirea şezutului unui copil care a defecat. Mâinile copiilor mici trebuie spălate cât mai des, mai ales, înainte de a mânca.
• Existenţa şi folosirea latrinelor şi a canalizării pot pre-veni apariţia îmbolnăvirilor, deoarece asigură depo-zitarea corectă a fecalelor şi, prin aceasta, împiedică difuzarea microorganismelor excretate prin fecale.
• Dacă nu există latrină, defecarea se face cât mai de-parte de locuinţă, surse de apă sau locuri de joacă şi fecalele vor fi îngropate imediat.
• Trebuie de evitat contaminarea locuinţei şi a surse-lor de apă prin fecalele animalelor. Animalele nu vor avea acces în casă sau la sursa de apă.
• Ideal este aprovizionarea cu apă potabilă prin reţea de conducte de la sursa centrală.
• Se recomandă protecţia faţă de orice poluare (cu fe-cale sau cu ape reziduale) a apei folosită pentru gătit, băut, îmbăiere sau spălare.
• Vasele în care se transportă sau se păstrează apa, vor fi cât mai curate şi acoperite. Apa se ia din vase cu o cană curată. Nu se introduce mâna în apa din recipient şi nu se bea apa direct din recipient.
• Colectarea şi depozitarea igienică a reziduurilor (gu-noişti amenajate).
E BINE SĂ ŞTII:
• Din cauza nerespectării regulilor ele-
mentare de igienă mii de persoane se
îmbolnăvesc de diferite maladii.
ATENŢIE!
•În lipsa unei surse de apă potabilă,pentruprevenireabolilorinfecţioasecutransmiterehidrică,estenecesardea
fierbe apa înainte dea fi consumată, chiardacăe limpedeşinupareaficontaminată.
114
APLICAŢII
mEnŢInEREA În ORDInE A LAtRInEI• Se recomandă latrina cu groapă impermeabilizată – be-
tonată. Pe măsura acumulării maselor fecale ele sunt eli-minate de către serviciul de salubrizare.
• Amplasarea latrinei se face la distanţa de minimum 50 m de la sursa de aprovizionare cu apă.
• Cabina latrinei poate fi construită din lemn sau cărămi-dă. Acoperişul trebuie să fie uşor înclinat spre posterior, pentru a permite scurgerea apei meteorice la exterior şi la oarecare distanţă de groapă.
• Latrina este prevăzută cu un tub de ventilaţie care por-neşte de sub scaunul latrinei, pentru îndepărtarea gaze-lor reziduale din procesele de fermentaţie şi putrefacţie; la capăt tubul trebuie prevăzut cu o plasă de sârmă sau plastic pentru a nu permite pătrunderea insectelor.
• Întreaga cabină trebuie cât mai bine închisă, pentru a nu permite accesul insectelor, rozătoarelor, păsărilor sau animalelor domestice etc.
• Latrina trebuie menţinută în perfectă stare de curăţenie. Astfel, cabina trebuie bine întreţinută şi reparată la orice defecţiune, văruită cel puţin de 2 ori pe an şi stropită per-manent cu substanţe insecticide.
• Latrinele, closetele (WC-urile) trebuie dotate cu hârtie igi-enică.
• Fântâna trebuie amplasată pe punctul cel mai înalt al terenului gospodăriei ca să se evite scurgerea apelor meteorice, la o distanţă de cel puţin 50 metri de toaletă, de gropile de gunoi, de sistemele de ca-nalizare, de grajduri, depozite de îngrăşă-minte minerale şi toxine chimice şi de alte surse de poluare.
• Adâncimea să atingă cel puţin al doilea strat acvifer orizontal (nu mai puţin de 4 m).
• Pereţii fântânii trebuie să fie construiţi din cărămidă, piatră sau beton.
• Pentru a proteja fântâna de poluările cu apă de la suprafaţa solului, se constru-iesc şanţuri de scurgere de la fântână în direcţia opusă.
• Pentru a proteja fântâna de căderea di-feritor obiecte se construiesc capace şi acoperişuri.
• Apa din fântâni se murdăreşte în cazul în care fiecare persoană ia apă cu gă-leata sa. De aceea, se recomandă folo-sirea unei găleţi comune sau a pompei manuale (mecanice) sau electrice.
• Nu trebuie să se spele rufele în apropie-rea fântânii. Este necesar să se respec-te distanţa de cel puţin 50 m.
• Apa menajeră uzată trebuie să fie elimi-nată prin sistemul de canalizare, iar în absenţa canalizării se colectează în haz-nale ermetice cu evacuarea ulterioară.
• Locurile pentru adăparea animalelor tre-buie să se afle la o distanţă de cel puţin 25 m, chiar şi mai departe de fântână. Nu permiteţi păsărilor şi animalelor să
se afle aproape de fântână. În acest scop în jurul fântânii tre-buie să fie con-struit un gard.• Cel puţin o dată în an este necesar de a curăţa şi dezin-fecta fântâna cu soluţii ce con-ţin clor (100 – 150 g clor activ la 1 m³ de apă din fântână). • În măsura ne-cesităţii, fântâna trebuie reparată periodic.
170
70
60
17
51
00
10
10
0-1
20
Nisip Pietriş
Colmatajde argilă
Plasă pentru insecte
Ţeavă de ventilare
Aerul şi mirosurile se înalţă prin conducta de aerisire aju-tate de acţiunea vântului do-minant şi căldura de la soare
Closet comod
Gulerul groapei (poate fi ex-tins la baza groapei în condiţii de sol sărace)
Latrina (poate fi săpată cu mâna sau forată mecanic)
Acestea trebuiesăfiecomode,caldeşiluminoase,construcţialortrebuiesăex-cludăpoluareaaerului,solului,apelorfre-atice,accesulmuştelor.
115
SALUBRIZAREA LOCALItĂŢILOR
Reziduurile (deşeurile) solide rezultate din activitatea omului sunt următoarele:• menajere: resturi care rezultă din activita-
tea de toate zilele în gospodărie, în casă; rămăşiţe alimentare de la bucătărie, cenu-şă, sticlă, ambalaje, mase plastice etc;
• de stradă: resturile care se găsesc pe străzi, în parcuri, în pieţe etc;
• industriale: moloz de construcţie, rume-guş, mase plastice etc. Colectarea deşeurilor solide se referă la
adunarea lor în diferite recipiente: coşuri de gunoi, pubele (pentru deşeurile menajere) şi containere (pentru deşeurile stradale şi cele produse de agenţii economici). Culorile reco-mandate pentru recipientele destinate diferi-telor tipuri de deşeuri sunt: roşu (portocaliu) – materiale plastice, galben – metale, ver-de – biodegradabile, albastru – hârtie, car-ton şi sticlă, maro – electrice şi electronice, negru – nereciclabile. Pe recipiente există eti-chete care precizează exact ce fel de deşeuri se pot pune în recipientul respectiv.
Există diferite metode de eliminare a de-şeurilor solide: • prin depozitare în rampe (gropi) de gunoi;• incinerarea este o metodă de eliminare a
deşeurilor prin arderea lor; • deşeurile organice, cum ar fi resturile vege-
tale, resturile alimentare, pot fi valorificate prin compostare, care implică un proces de descompunere a materiei organice.
ATENŢIE!
•Prin recuperare se înţelegeextragerea din deşeuri a re-surselorcarepotfirefolosite.
Laborator
de creaţie
Deşeurile menajere se stochează în containere speciale şi se sortează conform destinaţiei.
REZIDUURILE LICHIDE SUnt URmĂtOARELE:
• apele reziduale comunale: conţin dejec-tele (masele fecale de la WC), substanţele rezultate de la pregătirea alimentelor, cură-ţarea locuinţei, îmbăierea, spălarea rufelor (detergenţi etc.);
• apele reziduale zootehnice: conţin un nu-măr mare de germeni patogeni, substanţe toxice etc;
• apele reziduale meteorice: conţin sub-stanţe nocive, care se află pe suprafaţa so-lului, în aer;Eliminarea apelor reziduale de pe teritoriul
pe care s-au produs se realizează prin inter-mediul reţelelordecanalizare.
O canalizare este un sistem de canale care colectează apele uzate din casele de locuit sau din unităţi industriale, transportă aceste ape până la un punct central – staţie de epu-rare, unde sunt epurate şi apoi evacuate într-un emisar.
• Care sunt regulile elementare de respectare a igienei?
ştiu?
• Analizează nivelurile de igienă, făcând referire la situaţia reală din mediul în care trăieşti.
ştiu să fiu?
• Elaborează un pliant sau poster cu genericul: „Igiena depinde de cultura oamenilor. Nu fiţiindiferenţi!”.
acţionez
• Alcătuieşte 5 reguli cu referire la igienă, în baza lucrurilor pe care le respecţi cel mai puţin.
ştiu să fac?
Cerinţele faţă de amenajarea lotului de compostare:
Fiecare gospodărie de la ţară trebuie să dispună de un loc anumit pentru stocarea şi compostarea deşeurilor zootehnice (băle-garul etc.), conţinutului din latrine, resturilor menajere organice etc., care după putrezire se reîntorc în sol ca îngrăşăminte.• În condiţii obişnuite este suficientă o
suprafaţă de 1×2 m amplasată într-un colţ de grădină la o distanţă de cel puţin 50 metri de la sursa de apă potabilă.
• Solul de pe suprafaţa dată se înlătură până la o adâncime de 20-25 cm şi se betonează sau se aşterne un strat tot atât de gros de argilă bine bătătorită.
• Deşeurile menajere biodegradabile, bă-legarul etc., se împrăştie pe suprafaţa pregătită într-un strat de cca 20 cm gro-sime şi imediat se acoperă cu un strat de cel puţin 10 cm pământ. După ce primul strat a fost completat pe toată suprafaţa, se aşterne al doilea, apoi al treilea etc. până la o înălţime de ≈ 1,5 m.
• Pentru a asigura o putrefacţie mai timpu-rie compostul trebuie să fie menţinut în stare umedă, în acest scop se stropeş-te regulat cu apă menajeră sau cu apă obişnuită.
• De două ori pe an compostul se răsco-leşte, se bătătoreşte şi se îngrămădeşte din nou.
• Conţinutul lui poate fi folosit ca îngrăşă-mânt după un an de fermentare.
Gropile de gunoi (gunoiştele) per-fecţionate sunt situate în afara centrelor populate, la distanţa de cel puţin 0,5 km de zona locativă, pe un lot cu ape freatice adânci. Pentru gropile de gunoi pot servi mine părăsite, cotloane, râpă sau şanţuri cu adâncimea de 0,5-0,7 m săpate speci-al. Gunoaiele transportate în aceste locuri imediat se acoperă cu un strat de sol, apoi se presează cu vălătucul. Dacă râpa este adâncă, ea poate fi gunoiată şi acoperită cu sol în câteva rânduri. Nu se dă foc la guno-işte – fumul care apare este toxic.Teritoriul gropilor de gunoi va fi salubrizat, înverzit, înconjurat de gard. Acolo nu se vor face nici un fel de lucrări de construcţie, până nu se va termina procesul de mineralizare.
Ouăle şi sănătateaAlbuşul de ou este o sursă
bogată de proteine pentru or-ganism, însă gălbenuşul lor este bogat în colesterol şi tre-buie limitat în consum.
Consumaţinumaimultde2-3ouă însăptă-mână.Consumaţi ouă de găină şi nu de gâscă sau
raţă.Procuraţiouăştampilateşiconsumaţilebine
fierteşiniciîntr-uncaznubeţiouăcrude.
Câte configuraţii diferite se pot realiza pe o suprafaţă plană, folosind un număr dat de chibrituri?
În imagine sunt prezentate toate configuraţiile posibile formate cu unul, două sau trei chibrituri.Câte configuraţii diferite se pot realiza cu patru şi cinci chibrituri? Se va ţine seama de următoarele considerente:O margine este formată dintr-un singur chibrit.Chibriturile nu se pot atinge decât la capete.
1 chibrit 2 chibrituri
3 chibrituri
REŢINE!
•Orice localitate este necesar să fie înzestratăcu: apeduct – pentru aprovizionarea populaţi-
Care este pericolul poluării ae-rului, apei şi solului?
Cum putem asigura menţine-rea unui mediu curat?EV
OCAR
EIm
PORt
Ant:
• Poluarea – contaminarea me-diului înconjurător cu materiale care interferează cu sănăta-tea umană, calitatea vieţii sau funcţia naturală a ecosisteme-lor.
• Epidemiologie – ramură a medicinii şi a igienei care studi-ază cauzele şi natura epidemi-ilor, precum şi măsurile menite a le preveni şi combate.
DICŢ
IOnA
R
Cea mai mare parte a substanţelor poluante provine din activităţile umane.
SEmnIFICAŢIA IGIEnICĂ A AERULUI
În centrele populate, mai ales în oraşele industriale, aerul poate fi poluat cu praf, fum, microorganisme, sub-stanţe radioactive, substanţe gazoase. Poluanţii atmo-sferici provoacă intoxicaţii acute, creşterea semnificati-vă a mortalităţii preponderent prin bolile cardiovasculare ale celor vârstnici, agravarea bronşitei cronice, frecven-ţa crescută a bolilor respiratorii (bronşita cronică, astmul bronşic ş.a.).
Aerul joacă un rol epidemiologic important, consti-tuind calea de transmitere pentru un număr mare de agenţi patogeni. Astfel, avem bolile infecţioase ale copi-lăriei (rujeola, rubeola, scarlatina, varicela etc.), gripa şi celelalte viroze respiratorii, difteria, variola, tuberculoza şi altele. Agenţii patogeni se răspândesc prin aer atât de la bolnavi în momentul actelor obişnuite de strănut, tuşit sau vorbit, cât şi prin praful din încăpere.
Puritatea aerului în încăpere se realizează prin:• aerisirea sistematică a odăii, biroului sau prin prezen-
ţa ventilaţiei în încăpere;
• dereticarea zilnică a încăperilor cu înlăturarea me-ticuloasă a prafului (spălarea duşumelelor cu cârpa umedă, ştergerea prafului de pe mobilier, aspirarea lui regulată etc.);
• folosirea încălţămintei şi a îmbrăcămintei de cameră, de schimb;
• amenajarea locului pentru spălarea încălţămintei la intrare în localuri, amplasarea ştergătoarelor la intra-re în locuinţă, a răzătoarei la intrare în bloc etc.
Planeta este în pericol.
E BINE SĂ ŞTII:
• Apa de mare reprezintă 97 % din re-
sursele totale, în timp ce apele de su-
prafaţă – fluvii, râuri, lacuri – ori sub-
terane reprezintă mai puţin de 1 %.
ATENŢIE!
•Poluareamediuluiadevenitunadintrecelemaidiscutateproblemealecontempora-neităţiişiunadeprimordinpentruconducereasocietăţii.•Omulşimediulsuntentităţiinseparabile,existenţaomuluifiinddependentademe-diu, iar factoriidemediu(aerul,apa,solul)sepotmodifica, înurmafolosirii lordecătreom.
La nivel de ţară sau comunitate cele mai radica-le măsuri de luptă împotriva impurificării aerului atmosferic cuprind:
• Organizarea producţiei industriale conform princi-piului tehnologiei fără deşeuri; recuperarea reziduu-rilor industriale; construirea instalaţiilor de epurare.
• Industriilor li se rezervă o anumită zonă din oraş, zona industrială, amplasată la o distanţă suficient de mare de cartierele de locuit.
• Gazeificarea termoelectrocentralelor, cazangerii-lor, întreprinderilor industriale ce utilizează cărbu-nele ca sursă de energie sau implementarea sur-selor alternative mai puţin poluante etc.
• Electrificarea transportului feroviar. Gările, depou-rile de locomotive să fie amplasate corect în oraşe, la distanţe suficiente de cartierele de locuit.
• Electrificarea transportului urban (troleibuze). • Lupta cu gazele de eşapament ale transportului
auto – admiterea utilizării motoarelor cu ardere in-ternă, ce elimină gaze cu nivel scăzut de toxicitate, reducerea poluării mediului cu plumb, inclusiv prin interzicerea treptată a utilizării compuşilor lui ca parte componentă a combustibilului.
• Construirea autostrăzilor cu evitarea localităţilor; menţinerea în stare bună a părţii carosabile a străzi-lor; construirea pasajelor subterane pentru pietoni.
• Crearea de spaţii verzi în localităţile urbane (par-curi, fâşii forestiere etc.), de-a lungul magistralelor auto etc.
• Menţinerea în curăţenie a străzilor, trotuarelor, ogrăzilor cu ajutorul tehnicilor speciale, măturarea regulată, stropitul lor, evacuarea regulată a deşeu-rilor manajere etc.
Poluarea aerului poate să afecteze regiunea superioară a atmosferei numită stratosferă.
Poluarea apei este o pro-blemă serioasă pentru ecologia Pământului.
BOLILE tRAnSmISE PRIn COnSUmUL APEI
Numărul bolilor transmise sau posibile de transmis prin apă este destul de mare, acestea sunt: holera, febra tifoidă, dizente-ria, poliomielita, hepatita virală, amibiaza, tricomoniaza şi altele. Apa poate constitui o cale de transmitere a diferitelor substanţe chimice cu acţiune toxică asupra organis-mului. Acestea pot fi intoxicaţiile cu nitraţi, plumb, pesticide, detergenţi etc.Apapotabilătrebuiesăîndeplineascăur-
• Utilizaţi pentru băut şi gătit apa provenită din surse autorizate. Se interzice categoric de a bea apă din râu, lacuri, sisteme de irigare etc.
• În absenţa unor surse sigure de apă, sau în caz de lipsă de informaţii privind calitatea apei, utilizaţi pentru alimentare apa îmbutelia-tă sau fierbeţi apa utilizată pentru băut.
• Nu instalaţi în apropierea fântânilor toalete, clădiri agricole, rampe de colectare a guno-iului, depozite de păstrare a pesticidelor şi în-grăşămintelor minerale.
• Echipaţi toaletele cu hazna ermetică (imper-meabilizată) pentru evitarea poluării apelor subterane.
• În absenţa unei canalizări centralizate echipaţi fosele septice ermetice pentru apele uzate.
• Când vă scăldaţi în bazine deschise evitaţi in-trarea apei în gură.
• Întotdeauna spălaţi-vă pe mâini cu săpun îna-inte de a mânca, după folosirea toaletei, lucrul în grădină (grădinărit), călătorie în mijloacele de transport public.
POLUAREA SOLULUI CA FACtOR DE RISC PEntRU SĂnĂtAtE
Poluarea solului este cauzată de depărtarea şi depozitarea neigienică a reziduurilor lichide şi solide rezultate din activitatea omului: a dejecţii-lor animalelor şi cadavrelor acestora, a deşeuri-lor industriale, a utilizării necorespunzătoare în practica agricolă a unor substanţe chimice sau a reziduurilor menajere. Principalele elemente poluante sunt: microorganismele patogene, in-clusiv paraziţii intestinali, substanţele organice diverse, substanţele chimice potenţial toxice şi substanţele radioactive.
Contaminarea cu sol a produselor de origine animală şi vegetală poate fi cauza unei grave toxiinfecţii alimentare – botulismul. Este deo-sebit de important rolul solului în răspândirea ascarizilor, tricocefalilor şi alţii.
Incorporarea în sol a unor mari cantităţi de în-grăşăminte minerale, pesticide, reziduuri indus-triale duce la degradarea solului, iar o poluare mai intensă şi de durată duce la acumularea în sol a substanţelor nocive pentru sănătate (ni-traţi, mercur, plumb, radionuclizi etc.).
SECURItAtEA ECOLOGICĂÎn scopul protejării sănătăţii noastre,
se recomandă:• Să filtrăm apa pe care o bem, utilizând
diferite filtre, pe care le conectăm la ro-binetul de la apeduct. În lipsa acestei posibilităţi, se supune decantării timp de câteva ore apa potabilă;
• Să nu consumăm atât produsele agri-cole cultivate în apropiere de întreprin-derile industriale cu pericol ecologic, cât şi cele recoltate lângă autostrăzi cu circulaţie rutieră intensă;
• Pentru a căpăta recolte mai mari, să administrăm substanţe minerale, pesti-cide şi erbicide recomandate de către specialişti şi în doze inofensive pentru om;
• Să colectăm reziduurile menajere în lăzi (containere) ermetic închise şi în locuri special amenajate;
• Să nu vărsăm uleiurile tehnice, produ-sele de petrol în râuri, pâraie sau în sol;
• Să nu dăm foc la gunoiştile publice căci fumul care apare este toxic;
• Să nu ne scăldăm în bazinele de apă impurificate, chiar dacă aparent apa este curată.Participaţi în activitatea organizaţii-
lor ecologice:• Controlaţi calitatea produselor alimen-
tare comercializate în scopul protejării sănătăţii cumpărătorului;
• Protestaţi împotriva activităţii întreprin-derilor ce poluează mediul înconjurător din zona în care locuiţi;
• Opuneţi rezistenţă la proiectele de con-struire a întreprinderilor cu tehnologii depăşite şi poluante;
• Daţi publicitate cazurilor atât de degaja-re, evacuare a deşeurilor toxice în aer, apă şi sol, cât şi depozitării lor;
• Protestaţi împotriva activităţii întreprinde-rilor ce utilizează substanţe radioactive.
Fibrele vegetale şi sănătateaEle se găsesc numai în alimentele vegetale –
bace, cereale, leguminoase, legume, fructe etc. Fibrele vegetale absorb toxinele şi duc la elimina-rea lor, previn constipaţia şi prin asta joacă un rol anticancerigen.
Enecesarsăfieinclusezilnicînraţiaalimentară.
Colesterolul şi sănătateaProdusele alimentare, bogate în colesterol, sunt:
gălbenuşul de ou, untul, smântâna, carnea de vită şi de porc, ficatul, rinichii etc. Consumul exagerat al acestor produse poate provoca ateroscleroza – in-filtrarea in pereţii vaselor sangivne şi formarea plă-cilor aterosclerotice pe peretele intern al vaselor. Urmările nefaste ale aterosclerozei sunt: infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral, care sunt cauza numărul unu a mortalităţii populaţiei.
Jocuri didactice
Acestui câine jucăuş îi place să fie scărpinat pe burtă. mu-tând doar două chibrituri poţi să obţii ima-ginea câinelui care stă culcat pe spate.
REŢINE!
•Nu se consumă atât pro-dusele agricole cultivate înapropiere de întreprinderileindustriale cu pericol eco-logic, cât şi cele recoltatelângăautostrăzicucirculaţierutierăintensă.
• Care sunt cauzele principale ale poluării mediului ambiant? În ce măsură este vinovat omul?
ştiu?
• Realizează un desen cu genericul:„OmultrebuiesăfieresponsabilpentrupoluareaTerrei”.
ştiu să fiu?
• Propune acţiuni concrete în comunitate pentru bi-lunarul ecologic din lunile martie-aprilie.
acţionez
• Realizează un interviu cu membrii comunităţii şi află opinia lor despre măsurile de prevenire a po-luării.
O casă sănătoasă este cea care este proiectată, construită şi menţinută cu scopul de a promova sănătatea. Una din funcţiile vitale ale locuinţei sau adăpostului este protejarea împotriva facto-rilor externi şi oferirea posibilităţii de restabilire a forţelor. O casă sănătoasă înseamnă o locuinţă în care să ai parte de tot confortul, fără a dăuna mediului înconjurător.
2. COmBAtEREA InSECtELOR ŞI A ROZĂ-tOARELOR
Combaterea insectelor şi a rozătoarelor este o activitate ce trebuie permanent avută în vedere, deoarece, pe lângă pagubele materiale conside-rabile pe care le pot produce (distrugerea ca-blurilor de comunicaţii, a rezervelor de alimente ş.a.), acestea se constituie în vectori purtători ai unor boli foarte periculoase pentru oameni, punând astfel în pericol sănătatea noastră. În combaterea insectelor şi a rozătoarelor trebuie folosite metodele ecologice, adică utilizarea unor produse netoxice pentru capturarea şi îndepăr-tarea lor.
3. nIVELUL DE IGIEnĂ
Igiena joacă un rol deosebit de important pentru sănătatea noastră. Nivelul de igienă al oricărei comunităţi este reflectat de calitatea apei folosită pentru băut şi în scopuri gospodăreşti. Spălarea mâinilor cu apă şi săpun trebuie să fie o deprin-dere zilnică a fiecărei persoane, pentru a pre-veni apariţia anumitor maladii. Igiena personală înseamnă că fiecare persoană trebuie să aibă grijă de sine în fiecare zi. Cu cât este păstrată la un nivel ridicat igiena personală, cu atât vizitele la medic vor fi mai rare.
4. POLUAREA mEDIULUI AmBIAnt
Poluarea mediului a devenit o problemă globală a umanităţii. Ca rezultat se înrăutăţeşte starea apei, aerului, solului, de care depinde şi sănă-tatea oamenilor. Poluanţii atmosferici provoacă intoxicaţii acute, creşterea semnificativă a mor-talităţii preponderent prin bolile cardiovasculare ale celor vârstnici, agravarea bronşitei cronice, frecvenţa crescută a bolilor respiratorii.
A avea o casă sănătoasă, relaxantă şi plină de energie pozitivă este visul oricărei per-soane.
În prezent există numeroase metode de luptă cu insectele şi rozătoarele.
Să încercăm să fim prieteni cu apa şi săpu-nul pentru a preveni apariţia anumitor boli.
Carosabilulstrăziinuestelocpentrujoacă.
Sin
teză
la c
apit
olul
IV.
HA
BIT
AT
UL
UM
AN
SĂ
NĂ
TOS
122
Evaluarea nr. 4
Evaluarea competenţei: Utilizarea unor metode eficiente de protecţie a sănătăţii prin organizarea unui stil sănătos de viaţă.
EXERCIŢII DE ÎnVĂŢARE ŞI EVALUARE
1. COmUnICAREa) Cum putem singuri să ne protejăm sănătatea?b) De ce factori depinde ca locuinţa şi mediul de trai
al omului să corespundă unor norme care să nu permită răspândirea unor paraziţi sau boli?
c) Descrie avantajele respectării zilnice a igienei personale.
2. GÂNDIRE CRITICĂ
În ce măsură eşti de acord cu spusele marelui gânditor Albert Einstein? „Grijapentruomşidestinulsăutrebuiesăconstituie întotdeauna interesulprincipalal tuturoreforturilor tehnice:nu-luitaţiniciodatăpeom,printrediagrameleşiecuaţiilevoastre.”
Formulează un argument pro sau contra.
3. PROIECTARE
Realizează o schiţă schematică a locuinţei în care ai dori să locuieşti în viitor. Ce condiţii ar trebui respectate pentru a asigura o locuinţă sănătoasă şi ecologică, în care să existe condiţii pentru a nu permite răspândirea unor maladii.
4. VOLUNTARIAT
Organizează o acţiune de voluntariat în comunitate prin care se va schimba atitudinea unor persoane din jur care nu respectă regulile elementare de igienă şi care pot influenţa starea dumneavoastră de sănătate şi mediul înconjurător.
5. PARTICIPARE
Elaborează în colaborare cu colegii de clasă, membrii familiei sau prietenii din grupurile de interese un poster în care vor fi reflectate condiţiile şi regulile unui habitat sănătos. Meditaţi unde ar putea fi amplasat acest poster. Argumentează cum informaţia de pe poster va putea influenţa stilul de viaţă al oamenilor.
A U t O E V A L U A R E
Ai un stil de viaţă sănătos?
Eşti de acord cu apre-cierile indicate? Schimbă situ-aţia dacă nu eşti de acord.
1. O locuinţă sănătoasă este locul unde:• mă izolez de oamenii din jur
pentru a fi singur;• mă protejez împotriva unor
factori externi şi pot să-mi re-stabilesc forţele;
• fiecare persoană face ce vrea.
2. Insectele şi rozătoarele sunt:• fiinţe mici şi nu prezintă peri-
col pentru sănătatea omului;• purtători ai unor boli foarte
periculoase pentru oameni, punând astfel în pericol sănă-tatea noastră;
• nu prezintă pericol pentru să-nătate dacă locuinţa este păs-trată în curăţenie.
3. Regulile de igienă de bază, care trebuie respectate zilnic sunt: • mă spăl pe mâini cu săpun
doar înainte de masă;• mă spăl pe mâni o dată în zi;• mă spăl pe mâini după cum-
părături, după ce am mângâ-iat animale, după ce am folosit toaleta, după ce am dus guno-iul etc.
