1
18 ❘ Mar]i, 15 ianuarie 2008 ❘ Evenimentul zilei EVZ SPECIAL Evenimentul zilei Dragostea \n literatura romån` Simona Chi]an [email protected] E VZ \ncearc` s` readuc` \n aten]ie cele mai frumoase pove[ti de dragoste din literatura romån` a tutu- ror timpurilor. Din voturile celor 11 speciali[ti, c`rora EVZ le-a cerut op]iunile, a reie[it c` cele mai apreciate romane de dragoste au fost scrise \n anul 1933: „Creanga de aur“, de Mihail Sadoveanu, „Ru- soaica“, de Gib I. Mih`escu, „Mai- treyi“, de Mircea Eliade, „Adela“, de Garabet Ibr`ileanu, „Patul lui Procust“, de Camil Petrescu. „Ciudat, literatura romån` nu con]ine foarte multe romane de dragoste de mare for]`. {i, chiar mai ciudat, pentru mine cele mai frumoase romane de dragoste sunt publicate, toate, \n anul 1933“, spune scriitoarea Ioana Pårvulescu. Criticii [i scriitorii Nicolae Ma- nolescu, Dan C. Mih`ilescu, Mircea C`rt`rescu, Mircea Mih`ie[, Radu Paraschivescu, Daniel Cristea- Enache, Emil Brumaru, Nora Iuga, Simona Sora, Paul Cernat [i Simo- na Popescu prefer`, pe lång` volu- mele din 1933, [i alte titluri din pe- rioada interbelic`: „Ultima noapte de dragoste, \ntåia noapte de r`z- boi“, de Camil Petrescu, „La Me- deleni“, de Ionel Teodoreanu, „Fe- mei“, de Mihail Sebastian, „Crean- ga de aur“, de Mihail Sadoveanu, [i „Ioana“, de Anton Holban. Dragostea ca pasiune Scriitorii romåni „nu sunt mari mae[tri cånd e vorba s` scrie despre dragoste. |n marea majori- tate a romanelor acestora exist` o abordare candid` a sentimentului respectiv“, consider` criticul Ni- colae Manolescu. „Noi avem tot felul de pove[ti \n care dragostea e \nlocuit` cu dispre]ul [i dorin]a de dominare; la Sadoveanu pove[tile sunt tragice: femeile fie \[i ucid b`rba]ii, fie «se sinucid», omoråte de b`rba]i. |n afar` de «Maitreyi», unde apare dragostea ca pasiune, restul sunt pove[ti frumoase [i atåt.“ |n topul s`u, Nicolae Mano- lescu include romanele „Adela“, „Creanga de aur“ [i „Maitreyi“. Dispre] pentru „c`ldura animal`“ Scriitorul Mircea C`rt`rescu afirm` c` „romanul romånesc a fost fie social, cu pove[ti de dra- goste pres`rate mai mult ca ingrediente ale unei psihologii primitiv-gregare, fie modernist, interesat mai mult de tehnici na- rative decåt de subiect [i dispre- ]uind «c`ldura animal`». Doar \n destul de sub]irea sa zon` psihologic` [i subiectivist` din interbelic exist` cåteva pove[ti memorabile de amor [i, sporadic, \n prelungirea ei dup` r`zboi (bine\n]eles, romane de dragoste siropoase, kitsch, de consum au existat dintru-nceput)“. Dup` povestea din nuvela „Haia Sanis“, de Sadoveanu, scri- s` \n 1908, scriitorul prefer` pe cele din „Maitreyi“, „Adela“, „Ultima noapte de dragoste, \ntåia noapte de r`zboi“ [i „Ioana“. MÅINE |N Evenimentul zilei V` prezent`m pove[tile de dragoste din proza modern`. Dan C. Mih`ilescu va scrie despre tinere]ea literaturii de amor. 1933, anul \n care s-au scris cele mai frumoase romane de iubire BELLE EPOQUE. Mircea Eliade, Camil Petrescu, Mihail Sadoveanu, Gib Mih`escu [i Garabet Ibr`ileanu au d`ruit literaturii romåne c`r]i de aur \n perioada interbelic` „ADELA“. Marina Procopie a \ntruchipat-o pe eroina romanului lui Garabet Ibr`ileanu \ntr-un film realizat de Mircea Veroiu \n anul 1984 LECTUR~. C`r]ile de dragoste ap`rute \n perioada interbelic` suscit` [i acum interesul cititorilor de toate vårstele FEMEILE TARI DIN LITERATUR~ Maitreyi, Adela [i Lorelei, cele mai apreciate V` prezent`m cele mai fru- moase romane, care au fost scrise \ntre anii 1924-1935, \n ordinea cronologic` apari]iei lor. Cele mai apreciate poart` nume de femei: „Maitreyi“, „Adela“, „Ioana“ [i „Lorelei“. 1. „La Medeleni“, de Ionel Te- odoreanu (1924). Nu e propriu- zis un roman de dragoste. „Pro- babil c` tocmai asta m-a atras la el. Iar episodul care m-a marcat a fost sinuciderea Olgu]ei, un per- sonaj tulbur`tor cu mult \nainte de a-[i curma via]a printr-un foc de revolver. De altfel, cred c` Ol- gu]a Deleanu e personajul femi- nin cel mai bine conturat - nu [tiu dac` din toat` literatura ro- mån`, dar cu siguran]` din opera lui Teodoreanu“, spune scriito- rul Radu Paraschivescu. 2. „Ultima noapte de dragos- te, \ntåia noapte de r`zboi“, de Camil Petrescu (1930). Romanul poate cel mai cunoscut al lui Ca- mil Petrescu se afl` pe locul \ntåi al`turi de „Patul lui Procust“ \n ierarhia realizat` de poetul Emil Brumaru [i pe locul al patrulea \n clasamentul scriitorului Mircea C`rt`rescu. 2. „Femei“, de Mihail Sebasti- an (1932). „Femeile lui Sebastian marcheaz` o epoc` [i o concep]ie \n care diferen]ele «de corp» sunt mai importante decåt au fost vreodat`, \n care scenele alcovu- lui sunt \nc` evazive, dar sugesti- ve, iar iluzia amorului reciproc deconstruit` pån` la anulare“, spune criticul Simona Sora, care a clasat volumul de povestiri pe locul al patrulea \n op]iunile ei. 4. „Maitreyi“, de Mircea Eli- ade (1933). Romanul este „po- vestea unui tragic malentendu \n care concep]ia occidental` [i cea extrem-oriental` despre iubire se ciocnesc tangibil (corporal) [i intangibil (spiritual)“, spune cri- ticul Simona Sora. |ntålnim „dra- gostea ca str`in`tate [i stranieta- te“, adaug` Ioana Pårvulescu, care a a[ezat romanul pe locul al treilea \n preferin]ele ei. Scriito- rul Radu Paraschivescu, care l-a plasat pe locul al patrulea \n ierarhia sa, a fost impresionat de „fiorul mistic al pove[tii, numele [i aerul cosmopolit al anumitor personaje, contactul cu o lume despre care [tiam pe atunci foarte pu]in“. |n topul s`u, Mir- cea C`rt`rescu pune romanul pe locul al doilea, iar Nicolae Mano- lescu - pe locul al [aptelea. 5. „Patul lui Procust“ , de Ca- mil Petrescu (1933). „Patul...“ lui Camil Petrescu este considerat cel mai bun roman de dragoste din literatura romån` de c`tre criticul Paul Cernat. „Cuplurile Allan-Maitreyi [i Ladima-Emilia ]in de categoria imposibilului“, spune Daniel Cristea-Enache. Ioana Pårvules- cu, care a ales „Patul lui Procust“ pe locul cinci \n topul s`u, con- sider` c`, „la urma urmei, \n dra- goste ar trebui s` r`mån`, \ntot- deauna, un mister nerezolvat“. 6. „Adela“, de Garabet Ibr`i- leanu (1933). „Un roman despre o dragoste imposibil`, mult mai «carnal» (vezi secven]a s`rut`rii måinii) decåt \[i imagineaz` cei care au v`zut doar filmul lui Ve- roiu“, spune criticul Simona Sora, care a plasat acest roman pe locul \ntåi \n clasamentul s`u. Nicolae Manolescu pune pe locul patru acest roman. „Dragostea \n belle epoque. M`car pentru recuperarea pudorii [i a ezit`rilor \ntr-o epoc` impudic` merit` s` fie \n top“, afirm` scriitoarea Ioana Pårvulescu. C`rt`rescu o plaseaz` pe locul al treilea \n topul s`u, iar Nicolae Manolescu pe locul al patrulea. 7. „Creanga de aur“, de Mihail Sadoveanu (1933). Romanul lui Sadoveanu este pe locul al cinci- lea \n ierahia lui Nicolae Manoles- cu. „O dragoste interzis`, \ntre doi «ale[i», conturat` mai mult din sugestii [i pe pu]ine pagini, dar care lumineaz` \ntreg roma- nul. O dragoste-basm, o dragoste platonic`, o dragoste distrug`toa- re, totu[i, pentru ambii parte- neri“, apreciaz` Ioana Pårvulescu. 8. „Rusoaica“, de Gib I. Mih`- escu (1933). „Romanul con]ine toate treptele dragostei, de la scenele erotice cele mai carnale pån` la dragostea-fantasm`. B`r- batul e real, femeia un vis care din cånd \n cånd devine realitate, adic` imperfec]iune“, consider` Ioana Pårvulescu. 9. „Ioana“, de Anton Holban (1934). „Povestea a doi oameni care nu pot tr`i nici \mpreun`, nici separat, reluat` \n decorul unei Cavarne estivale, mai pu]in cosmpolite decåt Balcicul vecin“, spune criticul Simona Sora, care a[az` pe locul al doilea romanul. 10. „Lorelei“, de Ionel Teodo- reanu (1935). Romanul e pe locul al cincilea \n topul lui Radu Paraschivescu. „De ce? Fiindc` dragostea e deconstruit` cu armele scriitoru- lui de c`tre un protagonist (Catul Bogdan) care e la råndul lui scri- itor. Fiindc` Ionel Teodoreanu [i Mateiu Caragiale mi se par auto- rii cu cel mai mult parfum \n fraz`. Fiindc` e \nduio[`toare råvna cu care un b`rbat pretinde c` \n]elege femeia. Fiindc` nu- mele eroinei are muzicalitatea unei lacrimi c`zute pe o petal`“. A FOST ODAT~. Fiorii dragostei platonice au inspirat mul]i scriitori REGRET N-avem nici m`car o Lolit` Scotocesc \n amintire [i nu g`sesc mare lucru. Dragos- tea la romåni nu exceleaz` \n c`r]ile lor. N-avem un Tristan [i o Isolda, n-avem un Romeo [i o Julieta, n-avem nici m`car o Lolit` sau ni[te „Leg`turi periculoase“, n-avem o Giamilia de Aitmatov, n-avem o Anna Karenina sau, de ce nu, un „Amantul doamnei Chaterley“. De la Costachi Conachi [i Alecsandri, cuplurile amoroase n-au pregnan]` \n literatura romån`, r`mån doar scene care se pulverizeaz` de cum dai pagina. Cånd au cåt de cåt substan]`, n-au contur, cånd au contur, n-au ecou. Sunt comune [i plicticoase, ca o alee nesfår[it` de bloc f`r` so]. Dup` o asemenea afirma]ie, m` tem c` pierd [i ultima brum` de simpatie din partea confra]ilor. De aceea intru [i eu \n joc cu cåteva c`r]i, care, ce-i drept, nu impun cupluri de \ndr`gosti]i pentru eternitate, dar ne induc \n noi starea de \ndr`gostire care persist` \n noi \nc` [i \nc`. „Din perioada interbelic` prefer «Patul lui Procust», «Maitreyi», «Ioana» [i «Adam [i Eva»“. EXERCI}IU |ntoarcere la „Adam [i Eva“ N-am fost ni- ciodat` un devorator de romane de dragoste. Pe vremea cånd mai citeam din pl`cere, c`u- tam un alt tip de c`r]i, ba chiar nu- tream un soi de mefien]` fa]` de tot ce putea fi b`nuit de sentimentalism sau melodram`. Prin urmare, fac „contre coeur“ acest exerci]iu de clasificare, fiindc` nici memoria mea nu mai e ce-a fost, nici lecturile de care vorbesc nu sunt foarte proaspete. Dintre roma- nele interbelice aleg: „La Mede- leni“, de Ionel Teodoreanu, „Adam [i Eva“, de Liviu Rebrea- nu, „Maitreyi“, de Mircea Elia- de, „Lorelei“, de Ionel Teodo- reanu. Prefer „Adam [i Eva“, scris` \n 1925. |ntoarcerea \n timp, tema jum`t`]ii care \[i cau- t` perechea, paginile cu iz me- tempsihotic, cele [apte re\ntru- p`ri ale lui Toma Novac [i geo- grafia lui afectiv` - iat` de ce cred c` romanul acesta r`måne o born` \n a[a-numita literatur` de dragoste (scriu anevoie termenul, mi se pare vag stånjenitor). N-am inclus pe list` „Patul lui Procust“ [i „Enigma Otiliei“. Recunosc, dar nu regret. Am f`cut-o dintr- un singur motiv: m-am referit doar la c`r]i pe care le-am citit fiindc` am vrut, nu din obliga]ie [col`reasc` (liste de lecturi obligatorii, tez` etc.). NORA IUGA, poet` RADU PARASCHIVESCU, scriitor Foto: Hepta
