În 2015 PIB-ul Romaniei a atins nivelul de 10.000 USD per capita. Tarile dezvoltate precum si tarile care s-au integrat in UE in primul val au atins acest prag acum 8 – 35 de ani. In momentul de fata PIB/ per capita in aceste tari este intre 1.4x si 6.2x mai ridicat decat in Romania.
In medie, dupa atingerea acestui prag tarile au avut nevoie de putin sub 10 ani pentru a isi dubla nivelul PIB-ului. Pentru a creste nivelul de bunastare precum si pentru a reduce decalajul dintre Romania si tarile din Europa de Vest / dezvoltate, Romania are nevoie de rate de crestere mai ridicate si sustenabile pe termen mediu si lung.
Pentru a reduce decalajul intre RO si aceste tari este necesar un model de crestere accelerata si eficienta. Ceea ce am observat in studiile noastre este ca, cresterea economica evolueaza, cu exceptia tarilor foarte bogate in resurse energetice, in tandem cu intermedierea financiara iar cele 2 sunt puternic influentate de nivelul educatiei in general, si a educatiei financiare in particular.
Cresterea bunastarii fara cresterea intermedierii financiare este greu de obtinut. In prezent, nivelul intermedierii financiare in Romania este substantial mai scazut decat era in alte tari in momentul in care au atins un nivel al PIB-ului de 10.000 USD per capita iar nivelul educatiei financiare este relativ scazut.
3
5 5
7 8 8
9 9 10 10
11
15
16
19
21 22
24
25 25 26
28 28 28
29 30
34 34 35 35
36 36 37 37 37
39
10
15
20
25
30
35
40
3
Romania Ch
ile
Po
lon
ia
Leto
nia
Litu
ania
Esto
nia
Cro
atia
Slo
vaci
a
Un
gari
a
Ce
hia
Ko
rea
Mal
ta
Slo
ven
ia
Cip
ru
Po
rtu
galia
Gre
cia
Span
ia
Isra
el
Irla
nd
a
Ital
ia
Be
lgia
Ge
rman
ia
Au
stri
a
Jap
on
ia
Au
stra
lia
UK
Fran
ta
Fin
lan
da
SUA
Ola
nd
a
Dan
em
arca
Luxe
mb
urg
Isla
nd
a
Sue
dia
An
i de
can
d a
fo
st a
tin
s p
ragu
l de
$1
0 m
ii p
er
cap
ita
Mal
aezi
a
Noua Europa
Sudul UE
Centrul UE
Nordul UE
Sursa: World Bank
1.1
1.4 1.4
1.7 1.6
2.0
1.3
1.8
1.4
2.0
2.8
2.3 2.2
2.7
2.4
2.1
3.0
3.7
5.3
3.5
4.8 4.8
5.1
3.6
6.2
4.6
4.3
4.9
5.5
5.2
11
6.0
5.2
5.9
Marime PIB / capita comparativ cu Romania
0
50
100
150
200
250
5,000 10,000 20,000 30,000 40,000 50,000
Nord UE Centru UE Sud UE Noua UE Romania
4 Sursa: World Bank
PIB per capita ($)
Credit per PIB (%)
5 Sursa: World Bank
NE: 47 tari PIB / CAP > $ 10mii & Credit / PIB > 48% NV: 12 tari PIB / CAP > $ 10mii & Credit / PIB < 48%
SV: 53 tari PIB / CAP < $ 10mii & Credit / PIB < 48%
SE: 39 tari PIB / CAP < $ 10mii & Credit / PIB > 48%
60,000
50,000
40,000
30,000
20,000
10,000
50 100 150 200 250 300 350 400
PIB / capita
Credit intern / PIB
IRAK Angola
Namibia
Muntenegru Bulgaria
Columbia
Albania Maroc
Iordania
Thailanda
China
Sudan
Gabon
Oman
Arabia Saudita
Brunei
Letonia
Ungaria
Cehia
Estonia
Slovenia
Polonia Chile
Portugalia
Italia
Franta
Germania
Austria
Suedia
Irlanda Olanda
SUA
Danemarca
Japonia
Grecia
Spania
UK
Belgia
Cipru
6
Reglementarea
Rezolvarea stocului de
credite neperformante
Digitalizare si schimbarea asteptarilor
consumatorului
Presiunea competitiei din sectorul nereglementat (financiar si nefinanciar), datorita reducerii barierelor de intrare (operatiuni, plati, finantare, etc)
Constructia pietei unice de capital
in UE
Trend-ul catre cresterea ponderii finantarii prin piata de capital sprijinit de initiativa formarii pietei unice de capital la nivelul UE… …pune presiune pe performanta financiara bancara… …pune sub semnul intrebarii viabilitatea modelului de business... …cere adaptari care sa permita revenirea pe profit si implicit remunerarea suficienta a capitalului astfel incat bancile sa fie o optiune atragatoare pentru investitori Actualmente atractivitatea sectorului bancar din Romania pentru un investitor global este depasita atat de alte sectoare de activitate cat si de alte sectoare bancare din regiune
Noul context, determinat de un cumul de factori
7
În 2009, circa unul din cinci romȃni avea ȋncredere ȋn sistemul bancar, ȋn 2014 doar un romȃn din 12 mai avea o părere bună despre bănci (Households Trust and Expectations, Banca Naţională a Austriei).
În 2015, probabil, ȋncrederea a coborât și mai jos.
Menţinerea ȋncrederii scăzute a populaţiei poate conduce la eroziunea fundaţiei sistemului financiar.
Sursa: ARB
8
Consolidarea relaţiei industriei bancare cu mass media • Abordare integrată prin conferinţe, seminarii, întâlniri,
implementarea pe scară largă a proiectelor de relaţionare individuală
• Proiecte integrate la nivelul pieţei bancare de training pentru mass media economică
• Parteneriate cu mass media în vederea organizării de conferinţe/ seminarii/ dezbateri
Comunicarea integrată a priorităţilor industriei bancare: Finanțarea creșterii, reputaţie,
transpunere legislaţie, reglementare și supraveghere, tehnologie bancară, trenduri eruopene, pozitionare sistem față de UE
Implementarea proiectelor de comunicare (soluţionarea litigiilor pe cale extrajudiciară, insolvenţa persoanelor fizice, prezentarea rolului băncilor în economie şi în societate etc.)
Creşterea importanţei "vocii a treia“
Audiatur et altera pars
Creşterea implicării stakeholderilor calificaţi
Rolul Codului de Etică al ARB ȋn recȃștigarea ȋncrederii și sancționarea derapajelor
Dezvoltarea unei culturi noi de interacţiune ȋntre bancă și client prin formarea continuă a lucrătorului bancar
Informarea continuă a clienţilor cu privire la rolul băncilor
Standardizarea și simplificarea mesajelor pentru clienţi şi a documentaţiei contractuale în masura în care legislaţia o permite
Acţiuni care să conducă și să ȋntărească “responsible lending policy”
Soluţionarea litigiilor pe cale extrajudiciară, Centrul
SAL va conduce la creşterea încrederii consumatorilor în sistemul bancar
Proactivitate în creşterea comparabilităţii produselor şi transparenţei costurilor
Nevoie crescută pentru realizarea unei educaţii financiare accesibile, profesioniste și cu impact pe termen lung Formare profesională a angajaţilor din instituţiile de credit Lansarea unei platforme naționale de educaţie financiară Dezvoltarea și implementarea unor proiecte comune de educaţie financiară prin utilizarea infrastructurii existente a sistemului bancar Identificarea nevoilor și canalelor de comunicare, precum și o matrice de proiecte priorități pentru industria financiară.
Comunicare Transparență Educaţie financiară
Sursa: ARB
9
Dobânda compusă este cea de-a opta minune a lumii. Cine o înțelege o câștigă, cine nu...o plătește”
(“Compound interest is the eighth wonder of the world. He who understands it, earns it ... he who doesn't ... pays it.”),
Albert Einstein
“Nimic nu costă mai mult decât neștiinţa”,
Grigore Moisil
În 2015 McGraw Hill Financial (compania mamă a Standard & Poor’s Ratings Services) ȋn colaborare cu Banca Mondială, George Washington University și Gallup au publicat un studiu cu privire la nivelul educaţiei financiare la nivel global.
Studiul a inclus peste 150,000 de persoane din 148 de ţări. Din cele 148 de ţări, 143 au ȋndeplinit standardele de calitate Gallup și au fost prezentate ȋn acest studiu. Grupul ţintă a fost format din populaţia ȋn vȃrstă de peste 15 ani.
Studiul a constat ȋn adresarea a 5 ȋntrebări, ȋn limba locală, cu 3 răspunsuri predefinite, ȋn vederea testării abilităţii unei persoane de a ȋnțelege 4 concepte financiare de bază – diversificarea riscului, inflaţie, dobȃndă, dobȃndă compusă
Sursa: McGraw Hill Financial Global FinLit Survey data, https://www.finlit.mhfi.com
10
Unul dintre cele mai scăzute niveluri de educaţie financiară din lume și ultimul din Uniunea Europeană
Sursa: McGraw Hill Financial Global FinLit Survey data; https://www.finlit.mhfi.com
11
Max: Norvegia 71%
Min: Romȃnia 22%
22%
35%
27%
49% 26%
52%
55%
37%
45%
67%
66%
71%
66%
55%
57%
53%
58%
42%
71%
70% 63%
38% 54%
48%
39%
38%
40%
48%
54%
38%
44% 44%
27%
48%
Media Europeana: 52%
Sursa: McGraw Hill Financial Global FinLit Survey data; https://www.finlit.mhfi.com , Banca Mondială
12 Sursa: McGraw Hill Financial Global FinLit Survey data; https://www.finlit.mhfi.com ,
Banca Mondială
55% - 65%
45% - 54%
35% - 44%
25% - 34%
0% - 24%
Nu exista date
65% - 75%
Procent din numarul adultilor educati financiar
28 de tari 40 de tari 42 de tari 15 tari 9 tari 8 tari Numar tari
Nivel de trai
Ridicat
Mediu spre ridicat
Mediu spre scazut
Scazut
2,014 mil 3,077 mil 1,080 mil 223 mil 393 mil 226 mil Populatie
In 122 de tari, 93% din populatia globului, nivelul de educatie financiara este mai ridicat decat in Romania
Distributia educatiei financiare in functie de tari, populatie, si calitatea nivelului de trai
23
10
6
7
15
14
9
12
13
6
9
12
7
Conform clasificarii Bancii Mondiale nivelul de trai din RO este considerat mediu spre ridicat.
Nu exista nici o tara cu un nivel de trai ridicat si un grad de educatie financiara mai mic decat cel din RO.
Exista 39 de tari (21% din populatia globala) cu un nivel de trai mai scazut dar cu grad de educatie financiara mai ridicat decat in RO
Exista doar 4 tari cu un nivel de trai mediu spre ridicat (similar cu cel din RO) si un grad de educatie financiara sub RO.
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
0 10,000 20,000 30,000 40,000 50,000 60,000 70,000
Grad de educație financiară
PIB /capita (USD)
13 Sursa: McGraw Hill Financial Global FinLit Survey data, https://www.finlit.mhfi.com ,Banca Mondială. Nota: dimensiunea elementelor din grafic
este raportata la PIB per capita
PIB > 70k per capita
Nu există nici o ţară cu un nivel al educaţiei financiare mai mic ca al Romȃniei, dar cu un PIB per capita mai mare
Nivelul scăzut al educaţiei financiare nu este neapărat generat de lipsa fondurilor, existȃnd ~60 ţări (din 143 analizate) cu un nivel al PIB-ului pe cap de locuitor mai mic decȃt al Romȃniei și un nivel al educaţiei mai mare ca procent alocat din PNB
Multe ţări Africane (cu acces mult mai limitat la anumite utilităţi de bază) au un nivel de educaţie financiară mult mai ridicat
20 state au un nivel al educaţiei financiare mai scăzut decât al Romȃniei, din care doar 1 stat din Europa
Romania: Locul 123 din 143
Romania: Locul 57 din 143
20,000
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
0% 1% 2% 3% 4% 5% 6% 7% 8% 9% 10%
Grad de educație financiară
Cheltuieli totale educație % PNB
14 Sursa: McGraw Hill Financial Global FinLit Survey data; https://www.finlit.mhfi.com, Banca Mondială. Nota: dimensiunea elementelor din grafic este raportata la PIB per capita
Raportat la sumele pe care România le alocă pentru educație, nivelul educației financiare ar trebui să fie cu ~50% mai ridicat (asumând o distribuție liniară).
Pe cât de eficiente sunt Singapore și China în privința educaţiei financiare (luând în considerare un nivel asemănător al cheltuielilor alocate educației ca % din PNB) pe atât de ineficiente sunt România și Albania
Există ţări care deși alocă mai puțin pentru educație au un grad de educație financiară mai ridicat decât România
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Africa
Asia
Romania
Dobanda compusa / reinvestita
America Centrala si de Sud
Europa, SUA, UK, Australia, Canada,
Japonia, Noua Zeelanda
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Asia
Africa
Romania
Rata dobanzii
America Centrala si de Sud
Europa, SUA, UK, Australia, Canada, Japonia,
Noua Zeelanda
15 Sursa: McGraw Hill Financial Global FinLit Survey data, https://www.finlit.mhfi.com, Banca Mondială
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Africa
Asia
Romania
Diversificarea riscului
Europa, SUA, UK, Australia, Canada, Japonia,
Noua Zeelanda
America Centrala si de Sud
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Romania
Asia
Africa
Inflatie
America Centrala si de Sud
Europa, SUA, UK, Australia, Canada, Japonia,
Noua Zeelanda
Diversificarea riscului este un concept puțin înțeles în România (22%), RO ocupând locul 127 din 143
Românii au cunoștințe minime referitoare la rata dobânzii și implicit referitoare la credite (România locul 124 din 143)
Dintre ţările mai puțin dezvoltate, inflația este mai cunoscută în ţările cu experiență recentă de inflație ridicată
Lipsă cunoștințe privind acest concept în România
(locul 140 din 143, urmată doar de Zimbabwe, Armenia si Bosnia Hertegovina)
70% 80%
16 Sursa: ARB
17
[
Ministerul Educaţiei /
BNR
Piața de capital
Fonduri de pensii
…alți stakeholderi Asigurări Bănci
Vârsta 15-25
Vârsta 36-45
Vârsta 55+
Adulți în școlarizare
Adulți cu studii liceale
Adulți cu studii
superioare
Stabilirea priorităților de dezvoltare a educaţiei financiare prin implicarea mai multor stakeholderi
Scop & obiectiv:
O întelegere mai bună a nevoii
/necesității actuale (credite,
investiții, asigurări) dar și
satisfacerea necesitățiilor
viitoare (credite, asigurări de
viață/sănătate, pensii)
Creșterea penetrării serviciilor
financiare
Curriculum:
Concepte, definiții, principii:
dobândă, dobândă reinvestită, risc,
diversificare etc.
Explicarea nevoii de a investi
Instrumente de investiții
Canale de Comunicare:
Online/Offline
Cursuri interactive
Seminarii, tutoriale online
Pagini de socializare
Implementare:
Consultanți
Întâlniri de lucru
Analize și Rapoarte
Monitorizare – dezvoltare:
Indicatori de performantă, MIS
Pagina următoare
…
…
…
Sursa: ARB
18
Curriculum
Canal de comunicare
Definirea obiectivelor proiectului
Clienți
Arie de acoperire
Stakeholderi
Resurse interne / externe
(consultanți, firme de training, canale media)
Obiectiv și scop
Structura organizatorică
Livrabile Implementare Monitorizare și
dezvoltare
Strategie Comitet de coordonare
Beneficiar Proprietar proiect
Finanțare proiect
Sponsor
Responsabil implementare
Manager proiect
Echipă proiect
Manager proiect
Echipă proiect
Beneficiar
Etapa 1 proiect Etapa 2 proiect
Monitorizare
Indicatori de performanță
Analiză
Măsuri de dezvoltare
Perioada 1 Perioada 4 Perioada 2 Perioada 3 Perioada 5
Sursa: ARB
19
- Deturnarea relației client – bancă
- Deteriorarea accentuată a imaginii industriei bancare prin transferul de imagine negativă
- Diminuarea capacității sistemului bancar pentru intermediere financiară cu implicații economice și sociale
- Scăderea încrederii deponenților
- Creșterea segmentului nereglementat, shadow banking, în contextul liberei circulații a capitalului
Sursa: ARB
Pentru mai multe informații privind studiul referitor la nivelul global al educației financiare:
McGraw Hill Financial Global FinLit Survey data; https://www.finlit.mhfi.com/