n 1939. Serie nou`. Anul XXII 24Ianuarie1859 ... · 5 dacă lideri politici importanţi ai vremii...

22

20

Ianuarie

12

36pagini

3lei

De la poliţiştii români,daruri pentru copiii lumii

www.po l i t i a r omana . r o / r e v i s t a _po l i t i e i /

Pub l i c a ] i e f onda t` \ n 1939 . S e r i e nou` . Anu l XX I I

24 Ianuarie 1859 -Unirea Principatelor Române

“Cine uit`, nu merit`!“Nicolae Iorga

În ultimele 48 de ore, 2.698 de poliţişti români au acţionat în237 de puncte de control pentru coordonarea şi restricţionareatraficului rutier, pe 68 de sectoare de drumuri naţionale, 171 dedrumuri judeţene, autostrăzile A1 şi A2. Ofiţerii şi agenţii PoliţieiRomâne au participat alături de celelalte structuri ale Ministeru-lui Administraţiei şi Internelor şi alte instituţii abilitate ale statu-lui, pentru salvarea a 2.506 persoane, cărora li s-au oferit alimenteşi ceaiuri calde şi care au fost transportate în adăposturi organi-zate de autorităţile publice locale (primării, biserici, şcoli ş.a.). Aufost constituite echipe comune poliţie — I.S.C.T.R., astfel încâtparticipanţii la trafic să fie în permanenţă informaţi cu privire lastarea drumurilor şi rutele ocolitoare. La această oră, 32 de dru-muri naţionale, precum şi autostrăzile A1 şi A2 sunt blocate. Înaceste locuri acţionează efective al Poliţie Rutiere, de ordine pu-blică şi intervenţie rapidă. Din dispoziţia prefecţilor judeţelor Tul-cea şi Constanţa, în aceste judeţe drumurile sunt blocate pentru

deszăpezire. Codul galben de ninsoare şi viscol se menţine încăîn cinci judeţe (Ialomiţa, Călăraşi, Buzău, Brăila şi Galaţi). Con-

ducerea Poliţiei Române a participat şi va participa 24 de ore din24 în Centrul Operaţional de Conducere a Acţiunilor de OrdinePublică organizat la nivelul M.A.I., pentru gestionarea în timpreal a situaţiilor generate de condiţiile meteo deosebite. Ca ur-mare, ofiţerii şi agenţii Poliţiei Române sunt la dispoziţia comu-nităţii pentru participarea la acţiuni de salvare şi sprijin pentrucetăţeni, până când codurile de ninsoare şi viscol vor fi ridicate.

�

Un echipaj al Poliţiei Române care acţiona în teren pentru sal-varea persoanelor blocate a fost de asemenea imobilizat ca ur-mare a viscolului, peste 30 de ore pe Autostrada A1. După de-blocarea drumului, ofiţerii de poliţie s-au reîntors la subunitateadin care fac parte, fără a fi înregistrate urmări deosebite faţă destarea de sănătate a acestora.

�

La Centrul Operaţional al IPJ Buzău s-au semnalat trei cazurimedicale în comuna Ruşeţu: o bătrână suferise un accident vas-cular, o tânără care urma să nască şi un bărbat cu dureri abdo-minale insuportabile. Pentru ca intervenţia să se realizeze în celmai scurt timp posibil, având în vedere traficul blocat din cauzaviscolului, a fost solicitat sprijinul unui echipaj din cadrul Servi-ciului Judeţean de Ambulanţă Brăila. Concomitent, poliţistul dincomuna Ruşeţu a contactat reprezentanţii administraţiei publicelocale, care au pus la dispoziţie un utilaj de deszăpezire pentru de-gajarea părţii carosabile, asigurându-se astfel accesul ambulanţei.Tânăra şi bărbatul au fost preluaţi de la dispensarul comunal, iarbătrâna de la domiciliu, şi transportaţi la un spital din judeţulBrăila.

Misiunea poliţistului din comuna Ruşeţu s-a încheiat abia înmomentul în care ambulanţa, cu cele trei persoane, a avut drumsigur către destinaţie.

C.I.R.P.

Al`turi de oameni,pentru oameni

32

Director Onorific

Chestor dr. Liviu Popa

Colegiul [tiin]ific

Chestor Ioan Lucian Muntean

Chestor Gabriel }îru

Comisar-[ef Ion Pantilie

Roxana GHEORGHIU-PAP,Lena MITROI, Marius TOMA,

(redactori);Marius POPESCU (tehnoredactor);

Viorica MARTIN, Elena ISPAS (operatori PC);Mihai DOROBANŢU (marketing)

Reproducerea integral` sau par] ia l`a mater ia le lor , f`r` acordul prealabi la l conducer i i redac] ie i , este interz is`!

TELEFONTELEFON: 311.15.75, 311.27.45, 311.07.29DIFUZAREDIFUZARE: 311.09.02 sau int. 12562CENTRALACENTRALA: 303.70.80INTERIOAREINTERIOARE 12601, 12502, 12569, 12570

PPUUBBLLIICCAAŢIIEE ÎÎNNRREEGGIISSTTRRAATTĂ LLAA OO..SS..II..MM.. SSUUBBNNRR.. RR2233992255//22000055;;

TTiippaarr <<<<CCOONNPPHHYYSS>>>> RRââmmnniiccuu VVââllcceeaa

Adresa redacţiei: George Georgescu nr. 1, Sector 4, Bucureşti.

Responsabil de număr

Roxana GHEORGHIU-PAP

E - m a i l : p o l r o m @ m a i . g o v . r o

C o n t : D . T. C . P. - M . B .R087TREZ70020360150XXXXX

C o d f i s c a l : 8609468

Redactor - [ef Nicu[or DULGHERU

Iată că nici nu s-au estompat urărilede bine, pe care oamenii şi le-au adresatcu ocazia noului an, nici nu au dispărutde pe feţe liniştea şi fericirea sărbătorilorde iarnă, şi încrâncenarea, forţa brută,neliniştea au început să muşte din su-flete.

Iar ca şi când toate acestea nu ar fifost suficiente, ca şi când răul pe careni-l producem unii altora sau nouă înşinenu ne-ar fi fost de ajuns, ca şi cândstarea de nemulţumire, firească sau in-dusă, nu ne-ar fi încovoiat până la insu-portabil, trebuia să ne izbească, aşteptat

sau surprinzător, şi o iarnă cum nu a maifost pe la noi de zeci de ani. Zăpadă spul-berată, viscol năprasnic, şosele acoperitede nămeţi, drumuri închise, ţipăt dedurere, moarte şi gheaţă afară şi în noi.Geruri cumplite, demonstraţii, duritate,dar şi luptă pentru ajutorarea ori salvareaaproapelui. Sunt numai câteva imaginiale începutului de an 2012.

Un an pe care îl aşteptam cu opti-mism şi speranţă. Un an cu un debutneaşteptat de dur. Un început ce nici nune-a mai lăsat să vărsăm o lacrimă lamormântul poetului nostru, Eminescu.

O primă lună în care până nu de-mult ni se încălzeau sufletele, prinse înHora Unirii noastre. Un gerar în carene-au îngheţat sufletele a uitare derepere. A uitare de valori, de uman, deînălţător, de pur. Iată doar secvenţe şi as-pecte ale unui peisaj social din care nulipsesc, şi nici nu au cum, poliţiştii. Cuaşteptările lor, cu speranţele lor, cuneîmplinirile şi neajunsurile lor, cudurerile şi cu nemulţumirile lor.

Tuşe ale unui tablou în care, pestetoate, el, Poliţistul român, trebuie să îşifacă datoria. Pentru el, pentru cei apropi-aţi lui, pentru toţi ceilalţi.

Nicuşor DULGHERU

Încrâncen`ri [i datorie

5

dacă lideri politici importanţi ai vremii stri-gau “Ia mai opriţi-l pe Eminescu ăsta!”,Eminescu a continuat să ardă întru români-tate, pentru el unitatea culturală şi inde-pendenţa naţională fiind primordiale. Emi - nescu creează adevărate campanii de presă,abordând subiecte atât de dureroase, pre-cum cel al cotropirii Bucovinei, cât şi ne-fasta influenţă a Imperiului austro-ungarasupra românilor din Principate.

De neo prit,considerând călegea supremăîn politică tre-buie să fie con-servarea na -ţionalităţii şiîntărirea statu-lui naţional,Eminescu afost silit să

trăiască deziluzia, catalogări nemiloase,halucinante prin monstruozitatea lor. Operasa, în majoritate, a fost sechestrată, abia în1902 Titu Maiorescu donând AcademieiRomâne manuscrisele eminesciene, 46 devolume, aproximativ 14.000 de file. Răs-foirea acestor manuscrise ne dezvăluie unalt Eminescu, plănuind imense compoziţiilirice şi dramatice, pasiunea pentru istorianaţională în special sisteme filosofice dis-ecate, de la filosofia antică până laSchopenhauer, Kant, Hegel, studii deeconomie, fizică, matematică, filologie, un

arabesc al limbilor străine, trascriere îngreacă, latină, traduceri din sanscrită,raporturi constante între finit şi infinit,un întreg cosmos cultural, sensul uni-versalului. Conştiinţa unei culturicomplete, un creator absolut, reinven-tând, prin cărţi şi hrisoave, limbaromână.

Constantin Noica îl socotea omuldeplin al culturii româneşti, un dar ceni s-a făcut, pentru că “a apărut înlumea noastră un om care a înţeles săfie om deplin. Cineva care n-a vroit săfie al doilea”.

Patriotism sau acceptarea

martirajului

Jurnalistul Eminescu, prin activi-tatea sa protestatar — publicistică,

dezvăluind con-tradicţiile cronicesociale, s-a aflatîntr-o continuăpolemică, în specialcu ziarele reprezen-tând puterea, remar-cându-se prin verbesculptate în stâncă,de o ironie necruţă-toare, de un realismtragic. A scris de-spre Războiul de In-dependenţă, despreproclamarea indepen-denţei, abordând toateproblemele societăţii

româneşti din acel timp: noua Constituţie,legea electorală, problemele politicii ex-terne, tot ceea ce era esenţial pentruromâni, realizând acide radiografii. Şi, maiales, deranjante. De aceea, patriotismuleminescian este sinonim cu acceptareamartirajului. A suferit, fiind acuzat de ne bu -nie, a fost internat cu forţa, otrăvit cu mer-cur, lovit, hăituit. Pentru că ideile lui dina-mitau alianţe nefaste României.

De undeva, din ceruri, acolo unde sesimte nemuritor şi rece, impasibil la tot

ceea ce înseamnă malefic, Eminescu neveghează, ne apără. De tot ceea ceînseamnă antiromânism. De aceea,stârneşte controverse în continuare, totfelul de “specialişti” încearcă şi în acestsecol să scape de Eminescu, pentru că setem.

Dar Eminescu „îşi întinde împărăţiasufletului său asupra românimii întregi”,Eminescu înseamnă dăinuirea noastră princultură.

Pagini realizate deRoxana GHEORGHIU PAP

4

Ianuarie este luna în care Dumnezeune-a binecuvântat, dăruindu-ne icoanasfântă a unei stele, Eminescu. 162 de aniau trecut de la naşterea sa, de la naştereaRomânului Absolut, cel care „ne-a luminatînţelesul şi bucuria nenorocului de a firomân… Eminescu este întruparea însăşi aacestui cer şi a acestui pământ, cu toate fru-museţile, durerile şi nădejdea crescute dinele… Întreg Universul nostru îl avem înopera sa” - scriaMircea Eliade în1949, la Paris.

Fără Eminescurespiraţia noastră estefrântă, el este Dai-monul care întrupeazăcuvântul, „Domnulneînţeles al ţării noas-tre”: „De Eminescu,scria Nichita, ţi sepoate face dor şifoame. El este cel maidificil poet român şicel mai de neînţeles.Este poetul care asupravieţuit cel maiintens în literaturanoastră, pentru că aexprimat cel mai acut pricina şi sensul li tera - turii: a fi”. „Nu credeam să-nvăţ a muri vre-odată” este versul unui învingător, nes-fârşită revelaţie, nemurire, simbolulmetafizic al armoniei universale.. Eminescueste o hartă a sentimentelor, „el era în inte-

riorul lui ca o inimă”. Poporului român îi este menit a se îm-

părtăşi în cultură şi în viaţa spirituală de osoartă cu mult deasupra mediocrităţii prinEminescu, definit de Petre Ţuţea „sumă lir-ică de voievozi”, Românul Absolut, iar înconcepţia lui Iorga, expresia integrală a su-fletului românesc.

Versul lui „cel atât de viu şi cel atât deproaspăt, cel pe care creierul nostru îl vede

şi-l visează”, în seam năreinventarea poeticii,metalimbaj, viziunecosmică.

În poemul săudespre Eminescu, în19 cânturi, dupăstructura acatistu-lui, Valeriu Ana-nia îl numea,printre altele, NouVoievod, Vis deTaină, Zbor Nes-pus, Dulce Chin,Poezie. Poezie se-lenară, a mării, ateiului sfânt, aspaţiului concret,vizibil, prelun gin -

du-şi şi amplificându-şi conotaţiile în fan-tastice oglinzi interioare. Natura, universulîn sine se metamorfozează sistematic încomponente ale sufletului. Astralulînseamnă metafore obsesive, revelând olume în care pateticul şi tragicul devin

frescă. “În accepţiune simbolică, principi-ile cosmogonice ale mitologiilor arhaice se în-trepătrund, traducând armonia universală”.

Visând la Dacia Mare

Departe de a fi doar un poet romantic,aşa cum s-a încercat şi se încearcă în modconstant minimalizarea sistematică a opereisale, Eminescu este omul universal. Avândo luciditate excepţională, vibrând în reali-tatea unei societăţi convulsionate, dar maiales în sfera politică, militant activ pentrudrepturile românilor din Ardeal şi pentruunitatea naţională, Eminescu este un jur-nalist de excepţie, care luptă pentru li ber -tatea presei, este un vizionar, un reforma-tor. “Pentru persoana jurnalistului, hârşit înluptă şi îndărătnic în profesarea principi-ilor…, armele contra lui, corupţia, fraudaşi ameninţarea sunt custure fără tăiş… Câtdespre presă, am putea să-l asi gurăm peRegim că oricât de cumplite ar fi actelesale de resbunare nu va fi în stare nici (cu)ele a abate caractere tari…” (scria în ul-timul său articol publicat în “Timpul” înziua arestării şi internării sale forţate, 28iunie 1883).

Visa refacerea Daciei Mari. În istoriapoporului nostru, spunea Eminescu, “tot,tot este un şir neîntrerupt de martiri”. Lafel ca Eminescu. Pentru că dorea unirea

tuturor românilor, emanci-parea economică şi intelectuală a în-tegului popor român. Tocmai din acestmotiv, mulţi au vrut ca Eminescu să fieperceput numai ca un poet visător, ruptde realitate, geniu lovit de nebunie, are-stat şi internat cu forţa în ospicii. Şi chiar

„Eminescu î[i întinde împqrq]ia sufletului squ asupra românimii întregi”Odă

(în metru antic)

Nu credeam să-nvăţ a muri vreodată;Pururi tânăr, înfăşurat în manta-mi,Ochii mei ‘nălţam visători la steauaSingurătăţii.

Când deodată tu răsărişi în cale-mi,Suferinţă tu, dureros de dulce…Până-n fund băui voluptatea morţiiNe-ndurătoare.

Jalnic ard de viu chinuit ca Nessus,Ori ca Hercul înveninat de haina-i;Focul meu a-l stinge nu pot cu toateApele mării.

De-al meu propriu vis mistuit mă vaiet,Pe-al meu propriu rug, mă topesc în flăcări…Pot să mai renviu luminos din el caPasărea Phoenix?

Piară-mi ochii tulburători din cale,Vino iar în sân, nepăsare tristă;Ca să pot muri linişitit, pe mineMie redă-mă!

În data de 16.01.2012, aflaţi în teren, lu-crătorii echipajului de la Biroul Rutier alPoliţiei municipiului Drobeta Turnu Severin

au oprit pentru control un autoturism, peb-dul Splai Mihai Viteazul, din municipiu,condus de I. Constantin, de 54 ani, din co-muna mehedinţeană Şişeşti. Şoferul era în-soţit de către G. Cătălina, de 19 ani, din co-muna Floreşti. În urma verificărilor derutină, a reieşit că bărbatul nu poseda per-mis de conducere pentru nicio categorie deautovehicule.

La controlul maşinii, însă, surpriză!Oamenii legii au descoperit 10 buteliiaragaz, un cleşte tip gură de lup şi un lacăttăiat în zona sistemului de închidere. Înportbagajul autovehiculului a fost găsit unobiect improvizat, înţepător, utilizat, îngeneral, pentru deteriorarea anvelopelor.

Extinzând cercetările, s-a stabilit căbuteliile de aragaz au fost furate, pe timpulnopţii, din rastelul unei societăţi comer-ciale, din municipiul de reşedinţă.

Prin intermediul activităţilor specifice,lucrătorii mehedinţeni au stabilit faptul că,la comiterea faptei, împreună cu I. Cons -tantin, la sustragerea celor 10 butelii au

mai participat tânăra sa însoţitoare G.Cătălina şi A. Vasile, de 40 ani, din comunaŞimian.

Fapte la indigo

Ulterior, poliţiştii au aflat că, în perioadanoiembrie 2011- ianuarie 2012, cei trei je-fuiseră diverse societăţi comerciale de peraza municipiului Drobeta Turnu Severin,

urmărind acelaşi tip de marfă. Faptelerămăseseră însă cu autori neidentificaţi.

Faţă de I. Constantin, s-a declanşatrapid urmărirea penală pentru săvârşireainfracţiunilor de furt calificat, în formăcontinuată, faptă prevăzută şi pedepsităde art. 208 — 209, cu aplicarea art.41, dinCodul Penal şi conducere pe drumurilepublice a unui autovehicul fără a posedapermis, faptă prevăzută şi pedepsită deart.86 alin. 1 din O.U.G.195/2002.

În privinţa lui Vasile şi a Cătălineia început urmărirea penală pentru in-fracţiunea de furt calificat, în formă con-tinuată, faptă prevăzută şi pedepsită deart. 208 — 209, cu aplicarea art.41, dinCodul Penal.

Prejudiciul în valoare de 6.000lei a fost recuperat deocamdată înproporţie de 60 %. Împotriva lui I. Constantin şi A. Vasile,s-a luat măsura reţinerii pe bază de or-donanţă de reţinere pe o perioadă de 24ore, în arestul I.P.J. Mehedinţi, a doua zifiind prezentaţi Parchetului de pe lângăJudecătoria Drobeta Turnu Severin cu

propunere de arestare preventivă. Ulterior,pe numele acestora, instanţa de judecată adispus emiterea de mandate de arestare pen-tru 29 de zile.

Nicolae LOHONLena MITROI

Prinşi în trafic

76

Poliţiştii de combatere a criminalităţii organizate şi procuroriiD.I.I.C.O.T. au percheziţionat 14 locuinţe ale unor specialişti înskimming. Concret membrii grupării retrăgeau frudulos bani,folosindu-se de instrumente de plată electronică falsificate. Pre ju-diciul produs prin această activitate infracţională este de ordinulmilioanelor de euro.

Poliţişti din cadrul B.C.C.O. Bacău şi procurori D.I.I.C.O.T.— Serviciul Teritorial Bacău, cu sprijinul ofiţerilor Direcţiei deOperaţiuni Speciale — I.G.P.R. şi D.G.I.P.I., au scotocit 14 domi-cilii pe raza judeţelor Bacău, Neamţ, Vâlcea, Suceava, Harghitaşi în municipiul Bucureşti, acţiunea vizând destructurarea unuigrup infracţional organizat transfrontalier, specializat însăvârşirea de infracţiuni prin intermediul sistemelor şi reţelelorinformatice, respectiv deţinere de echipamente în vederea falsi-ficării instrumentelor de plată electronică, falsificarea acestora şiefectuarea unor operaţiuni financiare în mod fraudulos.

La acţiune au participat şi ofiţeri din cadrul B.C.C.O. Iaşi,B.C.C.O. Piteşti, B.C.C.O. Suceava, B.C.C.O. Braşov, poliţiştidin cadrul I.P.J. Bacău şi I.P.J. Neamţ, precum şi jandarmi dincadrul Grupării Mobile de Jandarmi.

Membrii grupării acţionau pe teritoriul Olandei, metoda uti-lizată fiind skimming-ul, pentru copierea datelor titularilor deconturi de card şi falsificarea instrumentelor de plată electronică.

Milioane de euro, retrase fraudulosDupă aceste operaţiuni, făceau retrageri frauduloase de pe te ri -

toriul Republicii Dominicane, prejudiciul produs fiind de ordinulmilioanelor de euro. Astfel, numai în trei luni, a fost retrasă sumade 500.000 de euro.

La sediul D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Bacău au fost dusecele 15 persoane, urmând ca după finalizarea audierilor să fie dis-puse măsurile legale în cauză.

Poliţiştii de combatere a criminalităţii organizate şi procuroriiD.I.I.C.O.T. au colaborat în această cauză cu autorităţile judiciareolandeze, iar cercetările continuă în scopul documentării întregiiactivităţi infracţionale şi tragerii la răspundere penală a tuturorparticipanţilor.

Roxana GHEORGHIU PAP

Timp de şase luni, poliţiştii Serviciuluide Investigaţii Criminale - Poliţia Sectoru-lui 5 au desfăşurat activităţi în vederea do -cumentării şi probării activităţii in-fracţionale a membrilor unei grupărispecializată în înşelăciuniasupra cetăţenilor străini.

În ziua de 12 ianuarie a.c.,în jurul orei două noaptea,poliţiştii au oprit pe autostradaBucureşti-Piteşti două autotu -risme în care i-au depistat pe D.Niculae, de 61 de ani, din Bucureşti, G.Aurelia, de 41 de ani, din judeţulGiurgiu, G. Nicuşor, de 24 de ani, dinjudeţul Giurgiu, C. Marius, de 33 de ani,P. Cătălin, de 25 de ani, şi R. Gheorghe,de 42 de ani, din Bucureşti.

În urma controlului autovehiculelor,poliţiştii au găsit 105 lingouri din aur,fiecare cântărind 50 de grame, din metal deculoare galbenă, iar la controlul corporal,

asupra lui P. Cătălin s-au mai găsit cincilingouri cu aceeaşi greutate.

În urma cercetărilor, poliţiştii audescoperit că, în ziua de 22august

2011, membrii gru -pării, respectiv P. Cătălin, C. Marius,

G. Aurelia şi D. Niculae, au plecat cu douăautoturisme la Cluj-Napoca, cu scopul dea induce în eroare un cetăţean de naţional-itate turcă, căruia intenţionau să-i vândă

patru kg de aur în lingouri a câte 50 degrame. În schimbul acestora, urmau să

primească 100.000 de euro. În momen-t ul în care a solicitat suma de banipentru a o verifica, profitând deneatenţia cumpărătorului, C. Ma ri usa înlocuit suma de 100.000 de euroreală, cu 200 de copii din hârtie

ale unor bancnote de 500 de euro, copi-i le având prima şi ultima bancnotăreale. Acest fapt a fost constatat departea vătămată după ce Marius C. aplecat, motivând faptul că vinepoliţia. Astfel încât amatorul de li n-gouri a rămas şi fără aur, dar şi fără

bani.Cercetările sunt continuate de poliţiştii

Serviciului de Investigaţii Criminale -Poliţia Sectorului 5, sub aspectul săvârşiriiinfracţiunii de înşelăciune, cu D. Niculae,G. Aurelia, C. Marius şi P. Cătălin în starede reţinere.

Skimming – o metodq de a „curq]a” carduri

Cătălin. Cei doi au dat buzna în lo-calul în care se aflau două angajate.

Fără să piardă vremea, indiviziile-au ameninţat pe femei, cerându-lebanii. Într-o fracţiune de secundă, B.Nicolae i-a smuls borseta cu în-casările de peste zi. Pentru că nu i-afost de-ajuns a mai luat în fugă cincipachete de ţigări, aflate la îndemână.Au părăsit localul, Cătălin demarândîn trombă.

Sosiţi la locuinţa lui Nicolae ceipatru au împărţit frăţeşte banii şi pa-chetele de ţigări sustrase. Apoi,Nicolae şi Cătălin s-au deplasat cuautoturismul închiriat spre domiciliulcelui din urmă. Pe drum au abando-nat maşina şi s-au îndreptat spre pă-durea din apropiere. Acolo s-au de-scotorosit de lucrurile folosite lacomiterea infracţiunii,. Bunurile aufost identificate, ulterior, la reconsti-tuirea efectuată de către poliţişti îm-preună cu Cătălin.

După gratii

La data de 26.05.2011, a fost pus înexecutare mandatul de arestare preven-

tivă pe numele lui H. Alexe Cătălin, caurmare a revocării măsurii interzicerii

de a nu părăsi localitatea de domiciliu,ce fusese dispusă în alt dosar penal.

Cătălin a fost descoperit de către oa-menii legii într-un apartament situat peraza municipiului Petroşani, împreunăcu tovarăşul său, Nicolae Marius. Înlocuinţă s-au identificat şi cele douăpistoale marca Grizzly folosite de cătrefăptaşi la săvârşirea infracţiunii de lacafe-barul din comuna Plopşoru, pre-cum şi 33 cartuşe modificate artizanalprin aplicarea unei bile metalice, aşacum rezultă din expertiza balistică re-alizată ulterior.

Poliţiştii au finalizat cercetările înluna august 2011- inculpaţii fiind cer -cetaţi în stare de arest preventiv- dupăcare au înaintat dosarul Parchetului depe lângă Judecătoria Tg. Jiu, cu pro pu -nere de trimitere în judecată.

Ajuns pe rolul Judecătoriei Tg. Jiu,judecătorul a dispus condamnareacelor patru, la pedepse între 5 ani şi 6luni şi trei ani de închisoare, pentru

comiterea infracţiunilor de tâlhărie şicomplicitate la tâlhărie.

Daniel TICĂLena MITROI

Unul dintre cele mai complexecazuri instrumentate de către poliţiştiigorjeni, pe parcursul anului trecut, s-a întâmplat cam pe la jumătatea luniimai. Totul a început de la semnalultras de către administratorul unui bardin comuna Plopşoru, care, speriatdin cale afară, le-a spus agenţilor dela dispeceratul Inspectoratuluijudeţean că doi indivizi violenţi audat buzna în localul său. Cu figurileacoperite de cagule, atacatorii auameninţat cu pistolul personalul deserviciu, apoi au sustras o borsetă încare era suma de aproximativ 300 leişi 4-5 pachete ţigări. După incident,au dispărut în ceaţă, cu un autoturism.

Investigaţiile efectuate de cătreofiţeri ai Serviciului de InvestigaţiiCriminale-IPJ Gorj, cu sprijinulstructurilor specializate din cadrulI.G.P.R., au condus la patru persoanesuspecte - H. Alexe Cătălin, de 29ani, B.Răzvan Ionuţ, de 20 ani, B.Nicolae Marius, de 22 ani, T. Ştefan-Adrian, de 22 ani. Faptele celorasupra cărora planau suspiciunilefăceau parte dintr-un scenariu inge-nios ale cărui secvenţe au fost pusecap la cap de către judiciarişti, crimi-nalişti, magistraţi.

De ceva vreme gândul îmbogăţiriirapide încolţise în mintea lui Cătălinfără să-i dea pace. Pusese ochii pe unlocal cochet şi mai tot timpul plin,

unde, în schimbulatmosferei primi-toare şi a bău-turilor fine, clien-tela dornică deloisir „cotiza” zil-nic cu sume fru-muşele. Individulavea şi câţiva pri-eteni de nădejdecare ar fi pusumărul la nevoie.

Primul pas a fost să-i telefonezeunui tip, G.G., pe care l-a rugat să îiînchirieze un autoturism, motivând căel nu poate face acest lucru, neavândpermis de conducere. Respectivul afost de acord aşa că, ulterior, s-a în-tâlnit cu Cătălin, însoţit de Ştefan şiRăzvan. S-au deplasat toţi cu taxiul lapunctul de lucru al unei firme de pro-

fil şi, în baza unui contract deînchiriere, G.G. i-a făcut rost de unautoturism pe cinste.

Grăbiţi Cătălin, Ştefan şi Răzvanau demarat în trombă, la volan aven-turându-se chiar „creierul operaţiu-nii”, Cătălin, se înţelege, fără a

poseda permis de conducere.Prima destinaţie: comuna Făr-

căşeşti, judeţul Gorj, de unde l-auracolat şi pe Nicolae, amicul lor.

La miez de noapte, tipii au ajunspe raza comunei Plopşoru, sat Olari,oprind în apropierea localului.Cătălin a avut ideea să acţioneze caun adevărat grup de comando. Drepturmare, împricinaţii au luat hotărâreade a le intimida pe angajatele unităţii,urmând să le jefuiască de bunuri şibanii din casierie. Erau convinşi că„afacerea-tun” îi va scăpa de grijazilei de mâine.

Ameninţări, arme...mărunţiş

Cu luminile autoturismului stinse,cei patru au ajuns în apropierea res -

pectivului cafe-bar. Cătălin şi Ştefanau rămas în maşină pentru asigurarearetragerii rapide.

Nicolae şi Răzvan şi-au acoperitfeţele cu cagule fiecare având asupralui un pistol. Armele îi aparţineau lui

Magistraţi, judiciarişti, criminalişti, în ofensivă împotriva tâlharilor98

În flagrant

Ziua de 11 ianuarie a.c. s-a dovedit nefastăpentru afacerilor unor tineri din Mehedinţi, sur-prinşi de poliţiştii de combatere a criminalităţiiorganizate şi de procurorii D.I.I.C.O.T. în timpce încercau să vândă cannabis. Povestea con-

tinuă cu percheziţii şi alte descoperiri.Concret, poliţiştii Brigăzii de Combatere a

Criminalităţii Organizate Craiova — S.C.C.O.

Mehedinţi şi procurorii D.I.I.C.O.T. — BiroulTeritorial Drobeta Turnu Severin, cu sprijinulServiciului de Intervenţie Rapidă din cadrulI.P.J. Mehedinţi, al jandarmilor de la I.J.J.Mehedinţi şi al ofiţerilor D.G.I.P.I., au organi-zat şi desfăşurat o acţiune pe linia prevenirii şicombaterii traficului ilicit de droguri, pe razamunicipiului Drobeta Turnu Severin. Astfel,în jurul orei 17.45, poliţiştii i-au prins în fla-grant pe Cătălin P., de 28 de ani, din DrobetaTurnu Severin, Sorin S., de 21 de ani, NinelE., de 23 de ani, şi Vasile T., de 21 ani, toţi dincomuna Brezniţa de Ocol, judeţul Mehedinţi,în timp ce încercau să vândă unei persoaneaproximativ trei gr. de cannabis, cu suma de100 de lei.

Asupra lui Cătălin P., poliţiştii au descoperitalte două pliculeţe, conţinând trei grame decannabis. Au fost percheziţionate locuinţelesuspecţilor: Cătălin P., Viorel P., de 36 de ani,Florin B., de 31 de ani, Paul P., de 24 de ani, şiEmilia I., de 43 de ani, toţi din Drobeta Turnu

Severin, poliţiştii descoperind alte cantităţi decannabis, 25 grame, două săbii, o râşniţă pen-tru tocat cannabis, două carduri blank şi unhard-disk.

În aceeaşi zi de 11 ianuarie a.c., CătălinP. a fost reţinut pentru 24 de ore de cătreprocurorii D.I.I.C.O.T. — Biroul TeritorialMehedinţi, pentru trafic de droguri de risc,consum de droguri de risc şi punerea la dis-poziţie a locuinţei în vederea consumului dedroguri de risc, după care, instanţa de jude-cată a dispus arestarea preventivă a acestuiapentru o perioadă de 29 de zile.

Cercetările continuă pentru stabilirea în-tregii activităţi infracţionale şi pentru identifi-carea tuturor persoanelor implicate.

�12 ianuarie a.c. Poliţişti ai Serviciului

de Combatere a Criminalităţii Organizate,Ialomiţa şi procurori D.I.I.C.O.T.- BiroulTeritorial Ialomiţa, împreună cu poliţiştiai Inspectoratului de Poliţie ale JudeţuluiIalomiţa, au percheziţionat locuinţelecelor doi tineri, din comuna Ion Roată pe

care, anterior, i-au prins în fla-grant, având asupra lor 66,75grame de cannabis.

Cinci persoane din antura-jul, mai precis din filiera acestora, aufost cercetate la sediul D.I.I.C.O.T.-Biroul Teritorial Ialomiţa.

În urma audierilor, pentru cei doitineri de 21, respectiv 31 de ani, s-adispus punerea în mişcare a acţiuniipenale şi reţinerea lor pentrusăvârşirea infracţiunilor de trafic şiconsum ilicit de droguri de risc, fapteprevăzute şi pedepsite de art. 2 alin.1

si 4 alin.1 din Legea nr.143/2000, fiind încarceraţi înCentrul de Reţinere şiArestare Preventivă al Inspectoratului dePoliţie al Judeţului Ialomiţa.

La data de 13 ianuarie a.c., Tribunalul

Ialomiţa a emis pe numele lor mandate dearestare preventivă pentru o perioadă de 29 dezile.

Cei doi tineri riscă o pedeapsă cu în-chisoarea cuprinsă între 3 şi 15 ani.

Droguri şi arme

Ofiţerii de poliţie judiciară din cadrulBrigăzii de Combatere a Criminalităţii Orga-nizate Bucureşti, împreună cu procuroriiD.I.I.C.O.T. — Serviciul Teritorial Bucureşti, cusprijinul jandarmilor, au făcut 14 percheziţiidomiciliare pe raza municipiului Bucureşti şiîn judeţul Teleorman, vizând destructurareaunui grup infracţional organizat specializat însăvârşirea infracţiunii de trafic de droguri demare risc.

La locuinţele suspecţilor, oamenii legii audescoperit importante cantităţi de droguri demare risc - cocaină, dar şi mai multe arme de foc

în stare de func -ţionare, împreună cumuniţia aferentă -pistoale Glock, Be -retta, Colt 45.

La sediul D.I. -I.C.O.T. au fost au-diate zece persoane,urmând a fi dispusemăsurile legale du -pă finalizarea a ces-tui caz complex.

Pagină realizată de Roxana GHEORGHIU PAP

Ac]iuni-[oc în lumea trafican]ilorLyon - Franţa - intensificarea coo pe -rării poliţieneşti internaţionale în com-baterea infracţionalităţii transfrontalierea reprezentat punctul principal al reuni-unii, care s-a desfăşurat la data de 13

ianuarie a.c., între inspectorul general alPoliţiei Române, chestor de poliţie LiviuPopa, şi secretarul general al Organiza-ţiei Internaţionale a Poliţiei Criminale,domnul Ronald Noble, la sediul generalal OIPC.

Intensificarea iniţiativelor legislativeîn lupta împotriva infracţionalităţiitransfrontaliere, traficul de persoane,imigraţia ilegală, traficul de droguri şifrauda financiară, precum şi cooperareaprivind identificarea în vederea loca -lizării urmăriţilor la nivel internaţionalau reprezentat principalele puncte de peagenda de lucru a domnului Popa.Această vizită a oferit, de asemenea,oportunitatea revizuirii şi îmbunătăţiriiinstrumentelor globale şi a serviciilorInterpol oferite tuturor celor 190 de ţărimembre.

“Cooperarea cu Interpol reprezintăpreocuparea prioritară a Poliţiei

Române. Întâlnirea cu secretarul generalNoble mi-a oferit ocazia de a reafirmanecesitatea cooperării internaţionale cu

Interpol şi de a identifica domeniile destrânsă colaborare, în folosul cetăţenilorşi al Poliţiei din România şi din afaraacesteia”, a declarat inspectorul generalal Poliţiei Române, Liviu Popa.

România este cea de-al treilea mareutilizator printre ţările din Spaţiul

Schengen care foloseşte baza de datea Interpolului privind furtul saupierderea documentelor de călătorie.Aceasta conţine 31,3 milioane de im-plementări provenite de la 161 de ţărimembre. Secretarul General Noble aţinut să sublinieze acest aspect şi toto-dată să-l felicite pe domnul Popa pen-tru colaborarea“exemplară şi activă”cu Interpolul şi ansamblul serviciilorspecializate în aplicarea legii.

În cadrul aceleiaşi reuniuni, dom-nul Noble a apreciat rolul deosebit alRomâniei în recenta arestare în Spaniaa unuia dintre cei mai căutaţi cetăţeniromâni la nivel internaţional. Strânsacolaborare a Birourilor Naţionale Cen-trale din România şi Spania cu Uni-tatea Specializată în Investigarea Per-soanelor Urmărite din cadrul Secre-tariatului Central Interpol a condus laarestarea în Spania, în luna octombrie

2011, a celui care a constituit obiectulnotiţei roşii, respectiv Ioan Clămparu.

Acesta a părăsit România, unde

fu se se condamnat la executarea uneipedepse de 13 ani închisoare pentrutrafic de droguri şi trafic de persoane,fiind urmărit la nivel internaţional în ul-timii opt ani. Clămparu a reprezentatuna din cele 450 de persoane urmărite lanivel internaţional în cadrul operaţiuniiINFR-Red din iulie 2010, cu scopul lo-calizării persoanelor condamnate pentrusăvârşirea de infracţiuni deosebit degrave.

“Decizia României de a face schimbde informaţii cu structurile poliţieneştiinternaţionale, precum şi cooperareadintre Birourile Naţionale Centrale dinBucureşti şi Madrid şi Unitatea Specia -lizată în Investigarea Persoanelor Ur-mărite din cadrul Secretariatului CentralInterpol, au fost cruciale în acest caz” adeclarat domnul Noble.

“În consecinţă, colaborarea la nivelinternaţional în materie de aplicare alegii dintre Interpol şi România este vi-tală atât în interiorul regiunii, cât şi înafara acesteia. Demersul global pentrusecuritate care implică colaborareaţărilor prin schimbul de informaţii şi uti-lizarea cu maximă eficienţă a tuturor in-strumentelor de care beneficiază Inter-pol constituie în prezent factorul cheiemenit să asigure protecţia efectivă acetăţenilor, nu doar în România, ci şi înîntreaga regiune şi la nivel internaţional”a mai adăugat secretarul general Noble.

C.I.R.P.

Cooperare internaţională

1110

Deşi unii spun că miracolul nu există,noi spunem că există — există precumdragostea, credinţa, generozitatea şi spe ran -ţa. Ele nu se văd, dar există în sufletul

nostru. Dovada existenţei acestora suntpoliţiştii harghiteni. Aceste persoane mi-nunate sunt alături de noi în momenteimportante din an, participând alături de

noi la activităţi şi eveni-mente.

Reprezentantul lor,doamna inspector de poliţieEmilia Moldovan, a reuşitsă şteargă lacrimile din ochiinoştri şi a făcut ca raza iu-birii şi a speranţei săstrălucească pentru noi toţi.A simţit că avem nevoie,mai mult decât orice dar, dedragoste şi mângâiere.

Pentru toate aceste bu-curii, noi le mulţumim.

Director,Teodora Vodă

Poliţiştii bucureşteni au reuşit destruc-turarea unei grupări cu un mod de operare

deosebit. Mai precis, membrii acesteia sus-trăgeau autovehicule pe care le foloseau lacomiterea unor spargeri de locuinţe şi so-cietăţi comerciale. După ce îşi transportauprada, incendiau autoturismele furate, de-sigur pentru a nu lăsa urme.

Serviciul Furturi Auto din cadrulD.G.P.M.B., împreună cu poliţişti aiSecţiei 21, cu sprijinul Serviciului dePoliţie Canină, al Direcţiei de OperaţiuniSpeciale — I.G.P.R. şi al echipelor S.P.I.R.— Poliţia Capitalei, au percheziţionat nouălocuinţe din Bucureşti şi judeţul Ilfov,scopul fiind destructurarea unei grupări in-fracţionale specializată în furturile de au-toturisme.

Începând cu luna noiembrie a anuluitrecut, poliţiştii au identificat şi suprave -gheat o grupare infracţională ai căreimembri comiteau furturi de autovehiculeşi, cu ajutorul acestora ajungeau rapid la“destinaţie” de unde sustrăgeau diversebunuri din locuinţe şi societăţi comercialesituate atât pe raza capitalei, cât şi a

judeţului Ilfov. După comiterea faptelor,membrii grupării valorificau bunurile,

unele dintre autoturismele sustrase fiindincendiate în scopul ascunderii urmelor.

Membrii grupării se deplasau cu auto-

turisme diferite şi acţionau cu precăderenoaptea, la ore cu trafic auto şi pietonal re-strâns, incendiind unele dintre autoturis-

mele furate. De asemenea, sunt suspectaţică au pătruns, în luna decembrie a anuluitrecut, într-o locuinţă din Bucureşti, deunde au furat cam tot ce li s-a părut devaloare, dar şi cheile unui autoturism delux. Desigur, nu au depus vreun efort în afura maşina, mai mult, şi-au transportatşi prada. În urma percheziţiilor au fostidentificaţi opt „specialişti” ai grupării,cu vârste între 29 şi 62 de ani, din Chiaj -na, Bucureşti şi Teleorman.

Totodată, la una din locuinţelepercheziţionate, poliţiştii au găsit kilo-grame de bijuterii, pentru care nu au pututfi prezentate documente justificative, pre-cum şi două pistoale deţinute în modlegal.

Prejudiciul a fost recuperat în totalitate şirestituit părţilor vătămate.

Patru dintre membrii grupării au fost reţi -nuţi şi prezentaţi Judecătoriei Sectorului 6,care a emis pe numele acestora mandate de

arestare preventivă pe o perioadă de 29 de zile.


Filiera incendiatorilor

Cel mai bunproiect

Remarcabil este faptul că la alVI-lea Forum Regional al Poliţieide Proximitate din ţările membreSEPCA, în cadrul concursu lui orga-nizat de Agenţia Elveţiană PentruDezvoltare şi Cooperare (S.D.C.)privind cele mai bune practici şiproiecte ale Poliţiei de proximitate,Proiectul de Security Marketing„Primăvara Romilor” iniţiat şi coor-donat de ofiţerul instructor coordo-nator al Poliţiei de pro xi mitate IPJHarghita — inspector principalEmilia Moldovan, a obţinut locul I.

În semn de apreciere, o dele-gaţie a IPJ Harghita, formată dincinci membri, condusă de şeful ins -pectoratului, domnul comisar-şefRadu — Sandu Moldovan, a fost in-vitată, la Skopje Macedonia, unde aavut loc un important schimb de ex-perienţă.

Pagină realizată deRoxana GHEORGHIU PAP

CătreRedacţia Revistei „Poliţia Română”

1312

Scrisoare de mulţumire

1514

PPe plan naţ ional exis tă ovastă preocupare din parteadiverselor organisme abil i-

ta te pentru a cont inua per-fecţ ionarea reglementări lor, pro-gramelor ş i procedur i lor de pre-venire a del incvenţe i juveni le .Delincvenţa juvenilă este un seg-ment a l cr iminal i tă ţ i i care nece-si tă o atenţie deosebită, având învedere faptul că t ineri i pot cădeacu uşurinţă în capcana infracţ io -nal i tăţ i i , luând în considerare ca -rac ter is t ic i le vârs te i - ter ibi l ismîn or ice domeniu ş i dorinţa de a„experimenta” noul la orice pas.

La nivelul judeţului Mureş ,aces t t ip de cr iminal i t a t e nurep rez in t ă un domen iu p rob le -mat ic , însă demersur i l e p reven-t ive v izează în permanenţă in-fo rmarea t i ne r i lo r î n ceea cep r iveş t e r ă spunderea pe -na lă , cauze le ş ie fec t e l e f e no -me nulu iin-

f rac -ţ i ona l , p re -

cum ş i f ac to r i if avor izan ţ i cu ro l de -

terminant în geneza acestuit ip de de l incvenţă .

Po l i ţ i a mureşeană de ru -l ează în pa r t ene r i a t cu Pen i -t enc ia ru l Tâ rgu Mureş ş i nouăco leg i i / g rupur i ş co la re d inTârgu-Mureş (Colegiu l Naţ iona lUn i rea , Co leg iu l Na ţ iona l A l .Pap iu I l a r i an , Co leg iu l Agr i co lT. Săvu lescu , Grupu l Şco la r A .Iancu, Grupul Şcolar Gh. Şincai ,Grupu l Şco la r E . Dandea ,Co leg iu l Economic Trans i lva -n ia , Grupu l Şco la r I . V las iu ş iGrupu l Şco la r C- t in Brâncuş i )un p ro iec t de p reven i r e ade l incven ţe i j uven i l e i n t i t u l a t„Desch ide - ţ i min tea , nu f i i î n -ch is !” .

Pro iec tu l v izează anul şco lar2011-2012 ş i cons tă în o rgan i-

za rea de în t â ln i r i î n t r e g rupur ide e l ev i de l i ceu ş i pe r soanet ine re a f l a t e î n s t a re p r iva t ivăde l i be r t a t e , având ca scop in -fo rmarea e l ev i lo r a supra a s -pec te lo r l ega le ce ţ i n de in -f rac ţ ional i ta te ş i conşt ient izareaconsec in ţe lor pe care le impl icăaceas t a , î n s ensu l descu ra j ă r i icompor tamentu lu i in f rac ţ iona l .

Prima activitate

Pr ima în t â ln i r e d in cad ru lpro iec tu lu i a avut loc în z iua de25 i anuar ie a . c . , l a Inspec-to ra tu l de Po l i ţ i eJude ţean Mureş ,având capar t i -

c ipan ţ i ap rox imat iv 50 de e lev ide l a Grupu l Şco la r E . Dandea ,d in c lase le X-XII , care au mani -f e s t a t un in t e re s deoseb i t î nceea ce p r iveş t e a spec te l eprezenta te .

Act iv i ta tea a fos t coordonatăde o f i ţ e r i d in cad ru l Compar t i -mentului de Anal iză ş i Prevenirea Cr iminal i tă ţ i i , par t ic ipând co-labora to r i i d in cadru l Pen i ten-c iarului Târgu-Mureş , precum ş ireprezen tan ţ i a i Inspec to ra tu lu iJudeţean de Jandarmi ş i Grupări iMobile de Jandarmi „Regele Fer-dinand” Târgu Mureş .

Prag delincvenţial

Mai bine de o oră , e levi i auaflat o mulţime de informaţii . Ceitrei t iner i pr ivaţ i de l ibertate auînceput prin a-şi spune „povestealor”, iar auditoriul a fost îndem-nat să-i privească ca şi cum ar f icolegi de dezbatere , fără ajudeca fapte le sau expe-r ienţe le negat ivecare i -au adusîn s i tu-aţ ia

dea f i pr i -

vaţ i de l iber-

tate. În acest fel , a fost lansată odezbatere interesantă referi toarela pragul del incvenţial , etapeleactului infracţ ional , factori i fa-vorizanţi etc.

Cel mai important mesaj des -prins din această discuţie s-areferit la fragilitatea graniţei din-tre lege şi fărădelege, cât de uşorpoate f i t recută într-un anumitcontext . De asemenea, deţ inuţi iau subliniat rolul familiei în viaţaunui adolescent , sfaturi lepărinţ i lor care, din păcate, dese-ori sunt conştientizate prea târziu.


„Deschide-ţi mintea, nu fi închis!”

L-a]i v`zut?Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti — Compartimentul Urmăriri al Servi-

ciului de Investigaţii Criminale - Poliţia Sectorului 2, efectuează verificări în vederea depistăriiunui minor.

Minorul, COCAN LUIS - ALEXANDRU, de 12 ani, la data de 01.01.2012, în jurul orei14.30, a plecat de la domiciliul mătuşii sale şi nu a revenit până în prezent.

Minorul are următoarele semnalmente: - Înălţime 1,50 m, greutate 45 kg; ten închis; păr negru cu fir drept, ochi căprui, faţă

ovală;- La data dispariţiei era îmbrăcat cu geacă albastră, blugi albaştri, bocanci de culoare

neagră.Persoanele care l-au văzut sau pot oferi detalii cu privire la minorul dispărut, sunt rugate să

anunţe Serviciul Dispecerat din cadrul Poliţiei Capitalei, apelând numărul de urgenţă 112, ori116.000, sau să sune la numărul de telefon 021.311.20.21/ int. 22268; 28821.

În ultima perioadă, pe fondul apariţieifenomenelor specifice anotimpului rece auapărut evenimente rutiere nedorite. Con-ducătorii auto sunt sfătuiţi să adopte o con-duită preventivă în trafic şi să respecte in-dicaţiile poliţiştilor rutieri

Având în vedere riscul crescut deapariţie a poleiului şi gheţii pe drumurilepublice, Poliţia Română recomandă tu-turor participanţilor la trafic şi în specialoperatorilor de transport:

- evitarea, pe cât posibil, a tranzităriizonelor afectate de fenomene meteorolo -gice intense în perioada manifestării lor;

- solicitarea de informaţii la Dispece -ratul Comandamentului Central de Iarnădin cadrul Ministerului Transporturilor şiInfrastructurii, privind situaţia drumurilornaţionale (telefon 021/264.33.33;021/9360);

- pregătirea corespunzătoare a ve-hiculelor pentru circulaţia pe timp deiarnă, inclusiv dotarea cu anvelope deiarnă pentru parcurgerea sectoarelor dedrum acoperite cu zăpadă, gheaţă saupolei;

- respectareasemnalizării ru-tiere, precum şi adispoziţiilor datede poliţiştii rutieri;

- adaptareavitezei de circu-laţie a vehicululuila condiţiilemeteo-rutiere;

- păstrarea uneidistanţe corespun-zătoare faţă de ve-hiculele care cir-culă în faţă;

- verificareafuncţionării cores -

punzătoare a sistemelor care concură lasiguranţa rutieră în sezonul rece, pre-cum şi curăţarea vehiculelor de ză-padă şi gheaţă;

- când vă deplasaţi în coloană, evi-taţi să depăşiţi. Această manevră nuvă scurtează semnificativ timpul dedeplasare, însă vă poate pune viaţa înpericol. Totuşi, când depăşirea esteabsolut necesară, asiguraţi-vătemeinic înaintea efectuării acesteimanevre şi semnalizaţi din timp in-tenţia dumneavoastră;

- în zilele cu ploi, lapoviţă, nin-soare şi temperaturi scăzute, fiţi maiatenţi la pietoni. Aceştia sunt maipuţin prudenţi, circulă zgribuliţi, seascund sub umbrele, privesc maipuţin în jur şi se asigură mai puţin la tra-versare!

Totodată, pietonilor le recomandăm săevite pe cât posibil folosirea părţii caro sa -bile, mai ales după lăsarea întunericului şiîn condiţii de vizibilitate redusă.

De asemenea, pietonii vor trebui să se

asigure temeinic înaintea traversării dru-murilor şi să procedeze la efectuarea aces-tora numai după ce sunt siguri că traver-sarea se poate face în condiţii de siguranţă,ţinând cont de faptul că în condiţii decarosabil umed sau alunecos, spaţiul defrânare al autovehiculelor creşte simţitor.

�La data de 22 ianuarie a.c., pe D.N. 65,

în judeţul Argeş, s-a produs un accident încare a fost implicat un autovehicul destinattransportului de mărfuri, de pe plafonulcăruia au căzut mai multe bucăţi de gheaţăcare au lovit parbrizul unui autoturism şipe conducătorul acestuia, care ulterior adecedat.

Un alt accident a avut loc la data de 23ianuarie a.c., pe D.N. 64, pe raza judeţu-

lui Vâlcea. În evenimentul rutier a fost im-plicat un autobuz al cărui conducător autonu a adaptat viteza de mers la condiţiileunui drum alunecos şi s-a răsturnat în afarapărţii carosabile. Din accident a rezultatvătămărea corporală a 11 persoane.

C.I.R.P.

Sfaturi utile pentru o c`l`torie sigur` în condi]ii de iarn`

În opt luni de la demararea unei acţiunide control în vederea reducerii incidenţeimuncii nedeclarate şi a combaterii evaziuniifiscale rezultată din munca la negru, poliţiştiiformaţiunilor de investigarea fraudelor auconstatat 1.152 de infracţiuni specifice le gis-laţiei care reglementează utilizarea forţei demuncă.

Inspectoratul General al PoliţieiRomâne, în colaborare cu JandarmeriaRomână, Inspecţia Muncii şi Garda Finan-ciară a iniţiat, la data de 27 aprilie 2011,Planul comun de acţiune având ca obiectdesfăşurarea, în perioada 3 - 31 mai 2011, deacţiuni de control în vederea reducerii inci-denţei muncii nedeclarate şi a combateriievaziunii fiscale rezultată din munca la

negru. Având în vedere rezultatele pozitiveobţinute în acţiunile de control desfăşurate

în luna mai, perioada de aplicabilitate a Pla -nului a fost prelungită. Astfel, în opt luni dela demararea acţiunilor, respectiv 2 mai — 22decembrie 2011, au fost efectuate 7.323 acţi-uni de control, în vederea identificării şicercetării faptelor ce sunt incriminate ca in-fracţiuni în materia angajării şi utilizăriiforţei de muncă. Urmare a acţiunilor la careau participat poliţişti, jandarmi, inspectori demuncă şi comisari ai Gărzii Financiare, aufost înregistrate 2.014 dosare penale referi-toare la fapte comise în legătură cu utilizareaforţei de muncă, au fost soluţionate 1.157 dedosare penale, în 989 fiind dispusă începereaurmăririi penale, iar în 168 fiind propuse altesoluţii. În dosarele penale în care s-a dispusînceperea urmăririi penale s-au constatat1.152 de infracţiuni, dintre care 141 pre-văzute în Legea nr. 53/2003 (Codul Muncii)modificată şi completată prin Legea nr.40/2011(primirea la muncă a mai mult de

cinci persoane, indiferentde cetăţenia acestora, fărăîncheierea unui contractindividual de muncă) şi1.011 alte infracţiunispecifice legislaţiei carereglementează utilizareaforţei de muncă. Din to-talul dosarelor în care s-aînceput urmărirea penală, 171 au fost înain-tate parchetului competent, cu propunere depunere în mişcare a acţiunii penale şi tri mi -tere în judecată.

Ofiţerii Serviciului de InvestigareaFraudelor Cluj au întocmit dosar penal subaspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute deart. 279 din Legea 53/2003 republicată, în

urma unor verificări efectuate împreună cuinspectori din cadrul ITM Cluj, la o societatecomercială din judeţ. În fapt, oamenii legiiau depistat că 24 de persoane prestau di-verse activităţi, neavând încheiate contracteindividuale de muncă. S-a dispus începereaurmării penale într-un dosar instrumentat depoliţiştii Serviciului de Investigare aFraudelor din cadrul I.P.J. Mureş, faţă de treipersoane, pentru săvârşirea infracţiunii pre-văzută şi pedepsită de art. 264 din Legea53/2003 republicată. Suspecţii, în perioadaiunie-iulie 2011, în calitate de consilieri încadrul unei instituţii publice din judeţulMureş, ar fi primit la muncă 25 de persoaneneînregistrate la ITM Mureş.

Munca nedeclarată cunoscută şi sub de-numirea generică de muncă la negru esteuna din abaterile grave întâlnite de oameniilegii în cadrul controalelor efectuate ladiferitele tipuri de angajatori. Urmare aMemorandum-ului de Înţelegere întreComisia Europeană şi România, semnat ladata de 23 iunie 2009, a fost asumată decătre autorităţi ca măsură primordială inten-sificarea activităţilor de identificare şi com-batere a cazurilor de muncă nedeclarate.

În acest sens, Inspecţia Muncii a elabo-rat Strategia Naţională privind reducerea in-cidenţei muncii nedeclarate pentru perioada2010-2012, aprobată prin H.G.nr. 1024/2010şi Planul naţional de mărire a intensităţii con-troalelor privind identificarea şi combatereacazurilor de muncă nedeclarate, context încare a fost încheiat Protocolul de cooperareinterministerial între Ministerul Muncii,Familiei şi Protecţiei Sociale, Ministerul Ad-

ministraţiei şi Internelor, Agenţia Naţionalăde Administrare Fiscală şi alte instituţii cuatribuţii în domeniu.

Cazuistica înregistrată permite contu-rarea următoarelor concluzii privind formelede manifestare a muncii nedeclarate: - toatăactivitatea salariatului este nedeclarată cătreautorităţi sau o parte din activitatea salaria tu-lui este nedeclarată către autorităţi; - angaja-torul declară doar o parte din numărul realde salariaţi care prestează munca pentru şisub autoritatea sa; angajatorul nu declarăcătre autorităţile publice nici un salariat, fiepentru că nu doreşte, fie pentru că îi inter zicelegea (construcţiile în regie proprie, per-soanele fizice autorizate, întreprinderile fa-miliale); - activitatea este sezonieră sau tem-porară, sau este desfăşurată în serviciiprestate către beneficiari, ceea ce determinăo flexibilitate a locului de muncă (sunt maigreu de prins, de găsit, de identificat şi decontactat bazându-se practic pe acest aspect);- activitatea se desfăşoară la domiciliulsalariatului sau activitatea se desfăşoară încadrul dezmembrămintelor angajatorului(sediu, filială, sucursală, punct de lucru) şiangajatorul, având control asupra accesuluiîn întreprindere, utilizează munca fără forme

legale până când apar autorităţile statului; -angajaţii cu mai multe slujbe sau cei careprestează munca flexibilă sau suplimentară,precum şi cea prestată în cadrul repausuluisăptămânal; persoanele fizice autorizate(reprezintă o formă principală de exercitarea muncii la negru: agricultură, artizanat,comerţ en—detail, servicii casnice sau îndomenii în care raportul de muncă este as-cuns sub raportul civil al P.F.A.: construcţi-ile, serviciile).

C.I.R.P.

“Munca la negru”, în aten]ia poli]iei

1716

Bucurie, joc, educaţie. În prezenţa apeste 350 de elevi ai claselor V-VIII de laşcolile bucureştene, însoţiţi de cadre di-dactice, părinţi şi bunici, spectacolulsusţinut luna trecută la Palatul Naţional

al Copiilor a încheiat Campania „Tu cuidai accept?” S-au adresat publicului dom-nii comisar şef Constantin Stroescu, şefulInstitutului de Cercetare şi Prevenire aCriminalităţii din IGPR şi Florin Grozea,de la trupa HI-Q, purtătorul de mesaj aldemersului preventiv. Apoi, pe scenă auevoluat cunoscutele ansambluri Adagio,Meloritm, Arabesque, Dinamic, Româ-naşul.

La eveniment, au fost distribuite ma-teriale informative, fiind susţinute mini-

concursuri având ca subiect navigarea înspaţiul virtual.

Dincolo de sfaturile şi informărilenecesare, participanţii s-au bucurat dinplin de atmosferă, de la cei mai mici din-tre beneficiari, până la seniori.

În parteneriatCampania „Tu cui dai accept?”, derulată

în perioada februarie - noiembrie 2011, a pre-supus două componente: mediatică şi pre-ventivă directă.

Din perspectivă mediatică, a fost ales unpurtător de mesaj, îndrăgit de tânăra gene raţie,Florin Grozea de la trupa HI-Q, promovareaulterioară realizându-se prin: conferinţe depresă; difuzarea spoturilor Tv şi radio; ela bo -rarea unei subpagini web pe site-ulwww.politiaromana.ro şi pe facebook (Pre-venire Poliţia Română), twitter şi hi5 (Pre-venire ICPC). La finalul acţiunilor de gen, afost organizat un seminar de analiză a efor-turilor pe care Poliţia Română şi alte ONG-urile-au depus în domeniul siguranţei pe Internet.

Componenta exclusiv preventivă a cam-

paniei s-a desfăşurat în perioada octombrie-noiembrie 2011 şi a inclus întâlniri punctualeale specialiştilor cu copii din categoria pu bli -cului ţintă, astfel de iniţiative având loc înpeste 100 de şcoli.

Obiectivul iniţial rezidă în vizitarea a 50de unităţi de învăţământ şi 600 de clase,12.000 de elevi fiind informaţi referitor la uti-lizarea Internetului în siguranţă. Structurile lo-cale de profil au promovat astfel de reco-mandări, nemijlocit, către 32.038 elevi din ci-clul gimnazial, în acest sens fiind organizate864 de activităţi de gen.

Evaluare calitativăÎn legătură cu performanţele campaniei,

domnul comisar şef Marius Tache, de laICPC, ne-a spus: „Urmărindu-se dinamicaanumitor indicatori comportamentali, la fi-nalul anului trecut, a fost realizată o cercetare

pe bază de chestionar aplicat la 900 de copii,pentru efectuarea unei evaluări calitative acampaniei. În acest mod, s-au înregistratcâteva rezultate pozitive remarcabile cuprivire la mediul online. Astfel, în 2010,12,7% dintre copii ar fi oferit fără nicioreţinere informaţii despre ei şi familia lor peinternet, în 2011, procentul fiind de numai5,6%. Aceeaşi scădere se remarcă şi la nivelulpercepţiei referitoare la siguranţa jocului peInternet, de la 36,4% dintre copii, în 2010, ladoar 25,1%. De asemenea, dacă în urmă cudoi ani, peste 50% dintre copii se aşteptau capersoanele cu care relaţionează în reţea să-şiofere datele reale, în prezent procentul aces-tora este de 41,8%. O altă componentă astudiului arată că a crescut de la 62,9% la84,3% procentul celor cărora le-ar fi teamăsă se întâlnească singuri cu o persoanăcunoscută pe Internet. Dinamica pozitivă a

acestor tipuri de comportamente poate fi şi orezultantă a acţiunilor desfăşurate.

Un punct slab al activităţilor de gen îlreprezintă procentul redus al celor care auaflat despre mesajele noastre utilizând Inter-netul-doar 16% , în condiţiile în care 84%sunt navigatori. De altfel, cu excepţia situaţi-ilor de informare preventivă în cadrul întâl-nirilor din şcoli, principalele medii de infor-mare fac trimitere la: distribuirea materi-alelor promoţionale pe print (41,7%), în massmedia (32,1%) şi la panourile publicitare(19,6%).

În aceste condiţii, este necesară identifi-carea unor forme eficiente de promovare înmediul online, aflat într-o extraordinară dez-voltare, fie şi numai prin prisma număruluide persoane care utilizează spaţiul virtual sauau conturi pe reţelele de socializare.”

Lena MITROI

Protec]ie în spa]iul virtual

AMENINŢĂRI + VULNERABI -LITĂŢI = RISCURI SPECIFICE

şi din care vor fi deduse solicitările deinformaţii necesare elaborării politicilor şistrategiilor de prevenire şi combatere aameninţărilor asimetrice.

Este vitală identificarea corectă a în-tregului tablou, de multe ori cu conexiunicare se întind pe mai multe continente şi de-a lungul a mai multor zeci de ani, pentru căîn momentul în care cunoşti cauza unuifenomen, atunci şi poţi interveni eficient.

Exploatarea întregului complex desurse pentru obţinerea informaţiilor ge ne -rale cu privire la fenomenele ţintă con-duce la o corectă şi reală diagnosticare a

fenomenului sau a actului respectiv, pen-tru că, şi aici e evidentă aplicabilitateaunui principiu al medicinei, “înainte de a

face bine, trebuie să nu faci rău !”.Inspector de poliţie,

dr. Radu Popescu

Fenomenul terorismului este foarteamplu, în ansamblul său şi ar fi o greşealăsă-l tratăm într-un mod simplist, doar cudefiniţii şi exemplificări.

Acţiunile teroriste au motivaţii carepleacă de la obiective politice, sociale,naţionale şi ajung până la cele religioase.

Graham Fuller- în Lucrarea „O lumefără islam”, 2008 - susţine că, dacă vomelimina orice religie din cursul istoriei,lumea va rămâne aceeaşi.

În accepţiunea sa, religia este doar unfenomen secundar, o mască iluzorie careacoperă realităţile culturii şi economiei cealcătuiesc forţele reale ale istoriei; astfel,toate religiile, inclusiv creştinismul, suntirelevante.

La sfârşitul eseului, Fuller îşi schimbăradical opinia, scriind că „într-o lume fărăIslam, imperialismului occidental i-ar fifost mult mai uşor să dividă, să cucereascăOrientul Mijlociu şi Asia”.

Faţă de ambiţiile globale ale imperial-ismului occidental, obstacolul este aceaunică legătură religioasă, prin intermediulcăreia Mecca, într-o accepţiune de simbolal Islamului, strânge laolaltă, în acelaşifront, toate grupările etnice din zona re-spectivă.

Religiile dau formă istoriei şi o modi-fică într-o manieră decisivă faţă de cauzelesociale şi economice care au captivat înmod exagerat atenţia istoricilor moderni.

În 2005 şi 2006, Gallup World Pollsconfirmă concluzia lui Fuller şi anume că,problemele democratizării, violenţei,terorismului şi cele legate de sexe suntmotivate de forţe politice, economice şisociale - dar şi de religie.

Istoria ne arată că locuitorii spaţiuluigeografic al Arabiei, dinainte de existenţaIslamului, aveau parte de o mai mare tol-eranţă religioasă decât au avut parte dupăadoptarea acestei religii.

Fără ideologia militantă şi politică asalafismului cu siguranţă nu am fi fostmartorii insurgenţei sunnite din Irak, aiterorismului declanşat de Hamas în FâşiaGaza ori ai politicii terorismului de statpropagate de Siria şi Iran.

Extrăgând islamul militant din toateaceste zone, popoarele respective s-ar bu-

cura de fructele coapte oferite de cătredemocraţie.

O altă dovadă, în acest sens, este inca-pacitatea analiştilor de a explica de cecreştinii arabi de azi comit mult mai puţineacte de terorism decât musulmanii arabi,chiar dacă ei trăiesc în aceleaşi condiţiisocio-economice şi politice.

Cu siguranţă, religia este mai multdecât un fenomen marxist, utopic - aceastareflectă demersurile umane în căutareasensului.

În absenţa Islamului, Biserica Catolicăoccidentală ar fi avut un rival mult mai im-portant în Biserica Ortodoxă răsăriteană,iar şansele unui conflict religios pe termenlung dintre cele două ar fi fost mult maimari.

Teroristul este un om simplu, disperatsă atingă Paradisul personal sau un mili-tant activ pentru „ein man, ein volk, einland” ... sună cunoscut, nu ?

Este credinciosul martir sau răzbună-torul victimelor familiei sale ori alepoporului său, este intelectualul ce cautăuşa altor realităţi sau văduva, recăsătorităcu moartea.

Este manipulatul de serviciu, este indi-vidul cu grave afecţiuni psihiatrice, dar, decele mai multe ori, este doar infractorul laorigini, care şi-a găsit „calea” prin care îşiplăteşte păcatele, dar, într-un fel pervers,poate continua să ucidă.

Consider că aici se află cheia căutatăde mulţi analişti internaţionali aifenomenului terorist şi ai teroristului pro-priu-zis şi anume în latura infracţională, încreuzetul străzilor de periferie, unde secreionează personalitatea multiplă, undese naşte cruzimea necesară supravieţuirii

şi se învaţă căile de a face bani ... de a pro-duce mijloacele financiare puse în slujbacampaniilor jihadiste şi de a recruta to-varăşi transformaţi apoi în camarazi aiBrigăzilor Morţii.

Finanţările organizaţiilor teroriste îşiau rădăcina în legătura insolubilă cumediul criminalităţii organizate.

Chiar statele exportatoare de revoluţieşi de terorism trebuie să îşi alimenteze deundeva conturile secrete de unde pleacăbani spre acest război murdar şi de undedacă nu din acceptarea sau chiar încura-jarea şi colectarea profiturilor rezultate dintraficul de fiinţe umane, de armament detoate categoriile ( nuclear, bacteriologic,chimic şi clasic ), de droguri, de forţă demuncă ilegală, din şantaj şi crimă, deci dinreţetarul standard al grupărilor de crimăorganizată.

Cheia- activitatea informativ-operativăDintre toate căile şi metodele de a

lupta cu terorismul singura care se evi-denţiază cu rezultate pozitive este activi-tatea informativ-operativă, adică culegereade date şi informaţii necesare documen-tării activităţilor teroriste sau adiacentefenomenului terorist (finanţare, racolare,identităţi conspirate, căi de retragere), în-treprinderea de mijloace antiteroristeşi/sau contrateroriste şi ceea ce este celmai important prevenirea îndeplinirii aten-tatelor teroriste soldate cu victime umanesau pagube materiale.

Grupăm toate aceste activităţi infor-mativ-operative în termenul de “criminalintelligence”, care vizează în primă fazăanaliza fenomenologică generală pornindde la formula

Intelligence judiciar

De curând, cotidianul britanic“The Guardian” a publicat o ştire con-

form căreia opt femei au depus plân-geri în justiţie, solicitând despăgubiri,

după ce au aflat că prietenii lorerau agenţi sub acoperire, uniidintre ei fiind chiar căsătoriţi şicu copii.

Ele se consideră abuzate“fizic şi psihic” de cei care şi-auascuns foarte bine identitateapentru a obţine informaţii despreunele acţiuni ce vizau protejareamediului. Faţă de aceste acuzaţiirăspunsul din partea autorităţilora fost foarte clar, agenţii nu aufost autorizaţi “în nicio situaţie”

să aibă relaţii intime cu persoanele pecare le aveau sub observaţie.

Culegerea de informaţii s-a extinspe o perioadă destul de lungă, dinanul 1987 până în 2010. Poliţia estecriticată pentru “cheltuirea banilorpublici în operaţiuni de monitorizarea unor militanţi implicaţi în demon-straţii paşnice şi autorizate”.

Aceeaşi publicaţie reaminteşte fap-tul că în anul 2010 “şefii poliţiei aumai fost acuzaţi de acte de corupţieprin autorizarea furnizării de probe înjustiţie prin ascultarea discuţiilor par-ticulare dintre inculpaţi şi avocaţiilor”.

Viorica MARTIN

Agenţii

chemaţi în justiţie

1918

Reglementată de art. 116-125Cod de Procedură Penală, expertizareprezintă o probă esenţială, însoluţionarea unor cauze, unde, pen-tru stabilirea unui prejudiciu (laturacivilă), se apelează la aceasta.

Deci, în mod obligatoriu, înfaptele penale, de natură econo mi -co-financiară, expertiza financiar-contabilă este obligatorie (înşelăciu -ne, evaziune fiscală, delapidare),dar şi în fapte reglementate de legispeciale (deturnare de fonduri).

Această ultimă categorie de fapteeste de competenţa D.N.A.- ului.

În cercetările întreprinse de acestparchet specializat, pentru evaluareaunor pagube produse prin infracţi-uni, se apelează, în mod nelegal, laexperţi (specialişti) aflaţi în rapor-turi de subordonare, adică angajaţiai D.N.A. - ului.

În general, instanţele adoptăaceste „expertize” (intitulate „ra-portul specialistului”), fără a maiface verificări cu privire la obiec-tivitatea acestor lucrări, întocmite încondiţii de prepuşenie de către spe-cialişti (deci nu experţi autorizaţi).

Evident că lucrările suferă foartemult din punct de vedere al calităţii

întocmirii, dar şi a îngrădirii unordrepturi.Astfel, raportul specialistului nu eîntocmit de un expert autorizat, aşacum aminteam anterior, ci de o per-soană aflată la dispoziţia procuroru-lui anchetator. Pe de altă parteaceastă persoană nici nu are califi-carea şi autorizările necesare unuiexpert judiciar.

În realizarea raportului, nu se iauîn considerare modalităţile deapărare ale învinuitului, cum ar fi:obiective formulate de către acestasau numirea unui consilier expertcare să-i reprezinte interesele (insti-tuţie reglementată de art. 118, alin3, Cod de Procedură Penală).

În aceste condiţii, învinuituluisau inculpatului (după caz) îi esteafectat inclusiv dreptul la apărare.

Instanţele de fond, de regulă,preiau acest probatoriu, folosit îninstrumentarea dosarelor de ur-mărire penală, fără a-l mai cenzura.

Înalta Curte de Casaţie şiJustiţie, în mod curent, s-a pro-nunţat şi în sensul unei practiceunitare, adoptând soluţii de casarecu rejudecare, pe motivul nulităţiiunor acte de procedură întocmite în

faza de urmărire penală, în instru-mentarea dosarului.

Nulitatea unei expertize, numităraportul specialistului, pleacă de laraţionamentul expus anterior adicălipsa de obiectivitate şi implicitîncălcarea dreptului la apărare.

Din practica Î.C.C.J., cităm:“Reţinând în stabilirea vinovăţieiinculpaţilor probe administrate ex-clusive în cursul urmăririi penale,instanţa de fond, pe lângă încălcareacelor două principii menţionate,aduce o vătămare dreptului laapărare pe care inculpaţii îl au peparcursul cercetării judecătoreşti,vătămare ce nu poate fi înlăturatădecât prin anularea actului întocmitcu nerespectarea dispoziţiilorlegale...”.

Cu privire la cele două expertizejudiciare întocmite în faza de ur-mărire penală, instanţa de fond aconstatat că în momentul întocmiriiacestora s-a încălcat art. 6 din Con-stituţie, cu privire la un procesechitabil.

S-a reţinut că la data efectuăriiexpertizei contabile, inculpaţii nuau avut posibilitatea să propunăobiective de expertiză, ori de aprezenta înscrisuri sau alte acte con-tabile, sau de a fi citate de către ex-perţi.

Se arată că potrivit jurispru-denţei C.E.D.O., principiul egali -tăţii armelor cere ca „fiecare partesă beneficieze de posibilitatea dea-şi expune cauza în faţa instanţeisau la urmărire penală în condiţiicare să nu o dezavantajeze în modsemnificativ faţă de partea adversă”.

Avocat Valentina GAVRILĂAvocat Sorin ARDELEANU

2120

TEZE [I ANTITEZEJURIDICE

Expertiza financiar-contabil`, ca prob`

Vasile cel Mare s-a născut în Ceza-reea, Asia Mică, în anul 330. Este unuldintre cei mai importanţi părinţi ai Bi se -ricii Ortodoxe şi, totodată, unul dintre ceimai mari teologi creştini. A studiat înmarile centre culturale ale vremii, Cons -tantinopol şi Atena. Prin talentul oratoric,cât şi prin numeroasele volume pe carele-a scris, a devenit cea mai cunoscutăvoce a creştinătăţii. A vizitat multe mănă-stiri din Egipt, Siria, Palestina şiMesopotamia. Scrierile sale din aceastăperioadă au pus bazele vieţii monahalesistematice şi de aceea Sf. Vasile este con-siderat părintele monahismului oriental.A declanşat, de asemenea, o polemicăaprigă împotriva arianismului şi a altormişcări eretice. Sfântul Vasile a apăratdogma de căpetenie a creştinătăţii, şianume Sfânta Treime. Devine Arhiepis-cop al Cezareei la 14 iunie, în anul 370, înmomente dificile pentru Biserică. Dinaceastă nouă poziţie va acorda o mareatenţie păturii sărace şi a celor oprimaţi,

iniţiind nenumărate acte de caritate.A depus un enorm efort în organi-

zarea bisericii şi a luptat pentru drepturileclerului, punând accent asupra pregătiriicanonice şi spirituale temeinice a pre-oţilor. A scris cărţi împotriva ideilor luiEunomius şi a arianismului, în general,în care apără teza Trinităţii. A scris lu-crări exegetice despre Psalmi, Isaia şiIov, 24 de predici, 366 epistole, multe cucaracter dogmatic, iar altele apologeticeşi multe discursuri. Alte scrieri impor-tante sunt: „Regulile Monahale”,„Moralele”, „Despre Judecata lui Dum-nezeu”, „Despre Religie”. O altă scriereimportantă este şi liturghia care îi poartănumele.

Moare, destul de tânăr, în anul 379.În semn de apreciere şi respect, SfântulVasile este sărbătorit atât pe ziua de întâiianuarie, cât şi pe data de 30 ianuarie îm-preună cu Sf. Ioan Gură de Aur şi Sf.Grigore Nazianzus (Sfinţii Trei Ierarhi -sărbătoare stabilită în 1081 de către IoanPatriarhul Constantinopolului în memo-

ria acestor trei mari sfinţi şi teologiortodocşi). Este şi unul dintre "Cei TreiCapadocieni", alături de Grigore dinNyssa şi Grigore Nazianzus, fiind, toto-dată, şi cel mai important dintre ei.

Pentru realizările şi consecvenţa sa încredinţă i-a fost adăugată numelui, însemn de respect, şi particula „cel mare”,acordată doar celor care şi-au marcat tre-cerea prin lume prin fapte demne, ex-cepţionale.

�Potrivit datelor Direcţiei pentru Evi-

denţa Persoanelor şi AdministrareaBazelor de Date din cadrul MinisteruluiAdministraţiei şi Internelor, 601.821 deromâni poartă numele Sfântului Vasile celMare, dintre care 512.757 bărbaţi şi89.064 femei. Din totalul de 89.064femei, 85.518 se numesc Vasilica, 1.996 -Vasilca, 587 - Vasila, iar 963 — Sica. Labărbaţi, în majoritate se numesc Vasile(491.463), Vasilică (20.164), Sile (436),Sică (393), Silică (228) sau Vasi (73).

Sfântul Ierarh Vasile cel Mare - un erudit al sfintei treimi

1 ianuarie, într-un alt timp

Începutul de an nu a fost dintot-deauna pe data de 1 ianuarie. În EvulMediu, Anul Nou era sărbătorit pe 25martie, datorită modului de calcul altimpului. În anul 46 î.Hr. are loc oschimbare majoră a calendarului, cândîmpăratul Iuliu Cezar adoptă sistemulde 365 de zile, cunoscut sub numele de„calendarul iulian”, folosit timp de 15secole.

La 24 februarie 1587, papa Grigorieal XIII-lea a iniţiat o reformă prin caresunt eliminate 10 zile din calendar, ast-fel încât data de 5 octombrie devine 14octombrie. De atunci, calendarul s-anumit „gregorian” sau pe „stil nou”.

În anul 1923, la Constantinopol,majoritatea Bisericilor Ortodoxe auhotărât să renunţe la calendarul iulian şisă adopte calendarul gregorian. Calen-darul de la Constantinopol îl va corectape cel gregorian prin adoptarea unui nousistem al anilor bisecţi, adăugând o zi înplus din patru în patru ani, când lunafebruarie va avea 29 de zile în loc de 28zile. Calendarul întrebuinţat se va numineo-iulian sau constantinopolitan.

Data echinocţiului de primăvară dela 8 martie, la care ajunsese calendaruliulian, este adusă la 21 martie, cores -punzând mai mult calendarului solar.

Câteva Biserici Ortodoxe au păstratstilul vechi şi prăznuiesc toate sărbăto-rile după vechiul calendar, motiv pentrucare unele sărbători religioase au datediferite în calendar.

Pagină realizată deViorica MARTIN

Cu gândul la propriile familii, poliţiştiiromâni aflaţi în teatrele de război din Afganistanşi Haiti s-au transformat, pentru câteva ore, înbinefăcătorii copiilor săraci şi familiilor aces-tora.

În Afganistan, de pildă, colegii noştri s-aualăturat iniţiativei reprezentanţilor misiuniiEUPOL, sub egida căreia îşi desfăşoară activi-

tatea, şi au participat la un eveniment caritabilavând ca scop strângerea de fonduri pentru or-felinatul şi şcoala în care sunt crescuţi şi învaţăfiii şi fiicele poliţiştilor afgani, căzuţi la datorie.

"Pentru a strânge fonduri, oamenii legii auorganizat un stand cu specific românesc undeau oferit invitaţilor - poliţişti şi jandarmi dintoate ţările care participă la misiunea inter-naţională de menţinere şi asigurare a păcii -preparate culinare tradiţionale româneşti,pregătite chiar de către organizatori.", se aratăîntr-un comunicat de presă al MAI.

Sumele strânse, alături de donaţiile proprii,

au fost dăruite de către efectivele noastre, pen-tru consolidarea orfelinatului şi a şcolii unde în-vaţă copii ai poliţiştilor afgani căzuţi la datorie.

La eveniment au participat reprezentanţi aiNATO Training Mission în Afghanistan, ISAF,ai corpului diplomatic din Kabul, precum şimembri ai contingentului român de jandarmi.

La finalul lunii decembrie, într-un alt tărâmsfâşiat de conflicte, în Haiti, doi poliţiştiiromâni, participanţi la misiuni, au adusbucurie în sufletele celor de la orfelinatuldin Port-au-Prince, cărora le-au oferit.

Cadourile au fost cumpărate din con-tribuţiile benevole ale membrilor contin-gentului românesc.

În numele democraţiei

Cei nouă poliţişti aflaţi în misiune în

Afganistan ocupă poziţii de îndrumători şi con-silieri pe lângă oficialii afgani, fiind responsabilide implementarea proiectelor care sprijină de-mocratizarea şi reformarea sistemului din

această ţară, a precizat MAI.Misiunea de poliţie a Uniunii Europene în

Afganistan (EUPOL) a fost inaugurată la datade 17 iunie 2007 ca urmare a Conferinţei de laBonn din decembrie 2001 şi a Conferinţei de laLondra din 31 Ianuarie 2006, cât şi a invitaţieiadresate Uniunii Europene de către GuvernulRepublicii Islamice Afganistan de a deschide omisiune de poliţie civilă în această ţară.

Totodată, din luna aprilie 2011, 66 de jan-darmi participă la misiunea de instruire NATOTraining Mission a forţelor de ordine publicădin Afganistan, care se înscrie în responsabi -lităţile ce revin României ca urmare a aderării laAlianţa Nord-Atlantică.

În Misiunea ONU din Haiti - MINUSTAH,24 de poliţiştii români, mulţi dintre ei aflaţi la adoua misiune sub egida ONU, desfăşoară ac-tivităţi de prevenire şi combatere a criminalităţii,

precum şi de pregătire specifică a PoliţieiNaţionale din Haiti.

Lena MITROI

De la poliţiştii români, daruri pentru copiii lumii

Acţiunile preventive reprezintă, în acest an, pentru Poliţia mehe -dinţeană şi numai un instrument de lucru din perspectiva schimbăriipercepţiei cetăţenilor în privinţa protejării vieţii, integrităţii şibunurilor personale.

De pildă, la producerea accidentelor rutiere, specialiştii au con-

statat că una dintre cauzele generatoare de incidente pe carosabil,soldate cu rănirea gravă sau chiar decesul unor persoane, estedeterminată de indisciplina pietonilor-traversarea neregulamen-tară şi circulaţia acestora prin locuri neadecvate. Pornind de laacest considerent, peste 25 de poliţişti cu atribuţii pe linie ru-tieră, coordonaţi de către şeful serviciului de profil din IPJMehedinţi, domnul comisar Gabriel Lică, au participat la o acţi-une de gen pe principalele artere intens circulate din municipiulDrobeta Turnu Severin. Drept urmare, efectivele au susţinut oacţiune pentru impunerea legislaţiei şi disciplinarea acestei ca te -gorii de participanţi la traficul rutier.

Astfel, în intervalul orar 14.30 - 16.30, oamenii legii aflaţiîn teren au constatat 79 abateri, 27 dintre acestea fiind comisede pietoni, restul aparţinând şoferilor. Acestora din urmă le-aufost aplicate 22 de sancţiuni contravenţionale, din cauza neu-tilizării centurii de siguranţă pe timpul deplasării, trei sancţiuni

pentru folosirea telefonului mobil la volan, cinci pentru defecţiunitehnice constatate, fiind, de asemenea, reţinut în vederea suspendăriisau anulării un permis de conducere şi retrase două certificate deînmatriculare.

23

Turn, prăbuşit de hoţiÎn ziua de 12 ianuarie a.c., în jurul orei 17.57, P. C., administrator al unei

societăţi comerciale, a sesizat Poliţia municipiului Orşova cu privire la faptulcă, în zona Poiana Stelei, de pe raza municipiului Orşova, persoane necunos-cute au sustras diverse componente din metal care susţineau turnul de apă alsocietăţii respective.

La faţa locului s-a deplasat echipa operativă, care a constatat că, din cauzafurtului componentelor metalice, turnul de apă s-a prăbuşit.

Drept urmare, alimentarea cu apă potabilă a fost întreruptă pentru cartierulPoiana Stelei, locuit de aproximativ 150 familii, operatorul încercând din răs-puteri o soluţie tehnică în vederea remedierii situaţiei.

Cercetările efectuate cu operativitate de către oamenii legii orşoveni audus la descoperirea suspecţilor în caz: S.Pavel, de 21 ani, R. Nicolae, de 20 ani

şi S. Ion, de 23 ani, toţi trei fiind localnici. Faţă de aceştia s-au întocmit actepremergătoare sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de furt calificat şi dis-trugere din culpă, fapte prevăzute şi pedepsite de art. 208, alin. 1 combinat cuart. 209, alin. 1, lit. a şi art. 219, alin. 2, din Codul Penal.

Cei în cauză au fost reţinuţi.Pagină realizată de

Nicolae LOHONLena MITROI

În teren, alături de semeni

Compartimentul de Analiză şi Prevenire aCriminalităţii, împreună cu Serviciul de OrdinePublică şi Compartimentul Proximitate din IPJMehedinţi, au desfăşurat o campanie stradală deprevenire a furturilor din locuinţe, derulată în mu-nicipiul reşedinţă de judeţ. Demersul se aliniazăCampaniei naţionale “Fii precaut. Hoţii nudorm!“ lansată de către Poliţia Română, înparteneriat cu societatea GRUPAMA Asigurări.

Scopul intervenţiei în stradă rezidă în infor-marea populaţiei cu privire la modalităţile decomitere a furturilor din locuinţe. Oamenii legiiopinează că marea majoritate a infracţiunilor con-tra patrimoniului este determinată de neatenţia şineglijenţa propietarilor. Lucrătorii aflaţi în terenau lipit postere în zonele unităţilor de învăţământ,au discutat cu trecătorii, recomandându-le aces-tora diverse modalităţi de protejare a patrimoniu-lui propriu. La activitate au participat şi elevi aiColegiului Naţional “Gheorghe Ţiţeica” din Dro-beta Turnu Severin, aceştia oferind peste 700 pli-ante cu sfaturi de gen.

22

Prevenţie pentru toţi

25

DE FACTO:

Ofiţerul de poliţie judiciară M.C.era obligat să efectueze cercetări cuprivire la o plîngere penală formulatăde partea vătămată Damian Marina.

Competenţa în această cauzăaparţinea formaţiunii (serviciului) deinvestigare a fraudelor al I.P.J. deoareceofiţerul M.C. lucra în cadrul unei struc-turi din cadrul poliţiei oraşului G.

Ofiţerul M.C. l-a consiliat pe mar-torul denunţător (calitate dobândită înurma denunţului penal formulat îm-potriva ofiţerului de poliţie) DamianMarina cum trebuie să formuleze plân-gerea penală pentru infracţiunea deînşelăciune, prevăzută la art. 215 CodPenal, asigurându-l totodată că îl vaajuta în rezolvarea dosarului.

Ulterior, ofiţerul M.C. i-a luat de-claraţie de parte vătămată lui DamianMarina şi verificându-şi competenţa însoluţionare, a declinat cauza la Servi-ciul de Investigare a Fraudelor dincadrul I.P.J. În acest răstimp, i-a solici-tat împrumut lui Damian Marina, sumade 500 de euro, asigurându-l că va facetot posibilul în soluţionarea dosaruluide înşelăciune.

Dosarul şi-a continuat parcursulprocedural la S.I.F., iar la finalulcercetărilor s-a dispus de către Parchetneînceperea urmăririi penale faţă defăptuitorul din dosarul de înşelăciune.

Întrucât nu i s-a soluţionat dosarulîn sensul dorit, Damian Marina i-a so-licitat restituirea împrumutului de 500de euro poliţistului M.C. Acesta nu aputut să restituie împrumutul, iar, înaceste condiţii martorul denunţătorDamian Marina a formulat plângere pe-nală ofiţerului, pentru infracţiunea deluare de mită, faptă prevăzută şisancţionată de art. 254, alin 1, CodPenal, raportat la art. 7, alin 1, dinLegea 78/2000.

D.N.A.- ul a apreciat că sunt probesuficiente care atestă faptul că ofiţerulde poliţie - inculpat de data aceasta — se

face vinovat de infracţiunea de corupţiede mai sus şi a dispus trimiterea aces-tuia în judecată.

DE JURE:

Instanţa Curţii de Apel constată căactivitatea desfăşurată de inculpatulM.C., astfel cum a fost reţinută şi ex-pusă anterior nu îmbracă forma uneifapte penale, cu atât mai mult nu poatefi considerată infracţiune, ci ea se cir-cumscrie sferei civilului, în speţă fiindvorba despre un contract de împrumut,valabil încheiat între denunţător şi in-culpat, iar nerestituirea împrumutuluicontractat nu poate face decât obiectulunei acţiuni civile, adresate unei in-stanţe civile.

Este adevărat că în momentul soli -citării şi primirii împrumutului incul-patul M.C. avea repartizat spre instru-mentare dosarul penal înregistrat subnr. 272039/02.06.2006 în care împru-mutătorul său avea calitatea de partevătămată şi este tot atât de adevărat căun împrumut poate constitui un folos însensul dispoziţiilor art. 254 Cod Penal,însă pentru că acest împrumut consti-tuie un folos, obiect al infracţiunii deluare de mită, este necesar ca el să fiesolicitat şi acordat în scopul de a în-deplini, a nu îndeplini ori a întârzia în-deplinirea unui act privitor la îndatori -rile sale de serviciu sau în scopul de aface un act contrar acestor îndatoriri,altfel împrumutul rămâne un act juridiccare intră în sfera civilului, acest scoptrebuie să rezulte fără nici o îndoialădin materialul probator administrat încauză şi nu doar presupus prin prismafaptului că împrumutatul are calitateade lucrător de poliţie, în speţă existenţaunui asemenea scop nu a fost doveditădin materialul probator administrat.

Nu se poate reţine în speţă că acestîmprumut solicitat de inculpat şi acor-dat de către denunţător ar reprezenta uncontraechivalent al unei conduite pecare inculpatul s-ar fi angajat sa o aibă

şi nici că acest contract ar fi încheiat înmod fraudulos.

Este fără îndoială, contrară deon-tologiei profesionale atitudinea incul-patului de a se folosi de informaţiile pecare le deţinea (cunoştea din dosar îm-prejurarea că denunţătorul fiind pa-tronul unei societăţi comerciale areposibilităţi financiare) şi de poziţia sa(de lucrător de poliţie care instru-mentează cazul în care împrumutătorulavea calitatea de parte vătămată) pen-tru a solicita un împrumut, însă aceastăatitudine doar prin ea însăşi nu se cir-cumscrie sferei de cuprindere a laturiiobiective a infracţiunii de luare de mităşi nici nu conduce la concluzia că actuljuridic „contractul de împrumut”încheiat în atari condiţii este fraudulos.

De altfel martorul denunţător nu aavut niciodată reprezentarea faptului cădă banii unui funcţionar al statului pen-tru că acesta să aibă o anumită conduităfaţă de plângerea formulată.

În considerarea celor exprimate, in-stanţa constată că fapta inculpatuluiM.C. de a pretinde şi primi suma de500 de euro de la martorul denunţător,Damian Marina, cu titlul de împrumut,în lipsa scopului de îndeplinit, a nu în-deplini ori a întârzia îndeplinirea unuiact privitor la îndatoririle sale de servi-ciu sau a scopului de a face un act con-trar acestor îndatoriri nu este prevăzutăde legea penală, ci reprezintă un act ju-ridic de natură civilă care atragerăspunderea contractuală a părţilor, înconsecinţă urmează a se dispune înbaza art. 11, pct. 2, lit. a, Cod Proce-dură Penală raportat la art. 10, lit. b,Cod Procedură Penală achitarea incul-patului M.C. relativ la săvârşirea in-fracţiuni de luare de mită prevăzută deart. 254 alin. 1 Cod Penal raportat laart. 7, alin. 1, din Legea 78/2000.

Avocat Valentina GAVRILĂAvocat Sorin ARDELEANU

24

Mai multe tinere, inclusiv mi-nore, din judeţele Bacău, Neamţ,Vaslui, Giurgiu şi Bucureşti aucrezut că sărăcia, timpul lorcenuşiu, posomorât s-au sfărşit. Căvor începe o altă viaţă, fericită, înGermania. Acolo unde, le promi se -se C.D., cel care le racolase, voravea locuri de muncă super, iardes pre bani nici nu mai avea rostvreo discuţie. Se înţelegea că nimicnu le va lipsi. Au căzut în labirintulcuvintelor mincinoase, s-au trezit îninfern.

„Mentorul” C.D., în care găsi -seră atâta speranţă, nu era altcevadecâr liderul unei reţele trans-frontaliere care, după ce racolatinere din toată ţara, le exploata,obligându-le să devină prostituate.În acest caz, victimele au ajuns lamai multe cluburi din Germania.Acest „comerţ” cu suflete a însem-nat un profit de un milion de euro.

Poliţiştii B.C.C.O. Bacău şiprocurorii D.I.I.C.O.T. — ServiciulTeritorial Bacău, împreună cupoliţişti ai B.C.C.O. Bucureşti şiB.C.C.O. Iaşi, cu sprijinul colegilordin cadrul I.P.J. Bacău şi GrupăriiMobile de Jandarmi şi cu suportulde specialitate al Direcţiei de Ope -raţiuni Speciale au reuşit să de-structureze acest grup infracţionalorganizat transfrontalier ce ex-ploata victime majore şi minoreprin obligarea la practicarea prosti-tuţiei.

În urma celor opt percheziţiidomiciliare, poliţiştii au descoperitimportante sume de bani, arme şimuniţia aferentă, iar şase persoane aufost reţinute pentru trafic de persoane,trafic de minori şi spălare de bani.

Concret, C.D., în vârstă de 26de ani, din Bucureşti, împreună cualte cinci persoane, a constituit ungrup infracţional organizat înscopul racolării prin înşelăciune aunor tinere şi exploatării sexuale aacestora prin obligarea la practi-carea prostituţiei.

Membrii grupării au obţinut înacest mod peste 1.000.000 de euro.Cu aceşti bani proveniţi din in-fracţiuni membrii grupării şi-aucumpărat imobile şi autoturisme delux.

În acest caz s-a dispus insti-tuirea sechestrului asigurător

asupra mai multor autoturisme delux în vederea recuperării prejudi-ciului. În instrumentarea cauzei au-torităţile judiciare române au coo -pe rat cu autorităţile judiciare dinGermania, iar membrii acesteireţele au fost arestaţi preventiv.

Traficanţii de minorePatru persoane suspectate că au

racolat o minoră pe care au ex-ploatat-o sexual au fost depistate depoliţiştii şi procurorii din Argeş, înurma a trei percheziţii efectuate peraza judeţului.

În ziua de 26 ianuarie a.c.,poliţişti ai B.C.C.O. Piteşti şiprocurori D.I.I.C.O.T. - S.T. Piteştiau organizat o acţiune pentru iden-tificarea şi prinderea membrilorunei grupări de trafic de persoanece avea ca principală activitatetraficul de minore. Victimele erauexploatate sexual pe raza judeţuluiArgeş, clienţii fiind racolaţi în spe-cial din rândul cunoscuţilor sau alpersoanelor din restaurante şibaruri cu program de noapte.

În cadrul acţiunii poliţiştii aupercheziţionat trei domicilii,reuşind identificarea celor patrutraficanţi de minore, cu vârstecuprinse între 18 şi 36 de ani, toţidin judeţul Argeş.

Din cercetările poliţiştilorrezultă că I.C, I.E.L şi N.L.M, încursul anului 2011, au racolat o mi-noră, de 14 ani, ce provenea dintr-ofamilie dezorganizată, pe care auexploatat-o sexual pe raza judeţu-lui Argeş prin ameninţări şi vio-lenţe, desigur ei însuşindu-şi baniicâştigaţi în totalitate.

Faţă de I.C. procuroriiD.I.I.C.OT.-S.T. Piteşti au luat mă-sura reţinerii, acesta fiind prezentatTribunalului Argeş cu propunere dearestare preventivă pentru trafic deminori. Instanţa de judecată aadmis propunerea de arestare pre-ventivă formulată în cauză.

Ceilalţi trei suspecţi sunt cer ce -taîi în stare de libertate pentruaceeaşi infracţiune, urmând cadupă administarea probatoriului săse facă propuneri corespunzătoareinstanţei de judecată.


Studiu de caz:

ÎMPRUMUT SAU CORUPŢIE?„Comer]ul” cu suflete – o afacere de un milion de euro

Urmăriţi pentru tâlhării sau tenta-tive de omor, se credeau la adă-post. Iluzie spulberată de

poliţiştii care i-au descoperit. Doarcâteva exemple:� Un bărbat de 35 de ani, din

comuna Jorăşti, judeţul Galaţi, ur-mărit din 14 noiembrie 2011, carese sustrăgea executării uneipedepse de şapte ani şi şase luniînchisoare pentru comiterea in-fracţiunii de tâlhărie, a fost depis-tat de poliţişti din cadrul S.I.C. —I.P.J. Galaţi, în ziua de 5 ianuariea.c.. Acesta a fost încarcerat înarestul I.P.J. Galaţi. � Urmărit din 23 decembrie

2011, un tânăr de 23 de ani, dincomuna Miheşul de Câmpie,judeţul Mureş, care se sustrăgeaarestării preventive pentrucomiterea unei tentative de omor,la 29 decembrie a.c. a fost depis-tat de poliţişti din cadrul S.I.C. —I.P.J. Mureş, pe raza municipiuluiTârgu Mureş, judeţul Mureş, şi în-carcerat în arestul I.P.J. Mureş. � Un tulcean de 21 de ani,

urmărit din 29 noiembrie 2011,

care se sustrăgea executării uneipedepse de 6 ani închisoare pentrucomiterea infracţiunii de tâlhărie, a fostdepistat, la 3 ianuarie a.c., de poliţiştidin cadrul S.I.C.- I.P.J. Tulcea pe raza

de competenţă şi încarcerat în Peniten-ciarul Tulcea.

Fără supraveghere

O fetiţă de 3 ani, din comuna Reme-tea Chioarului, judeţul Maramureş, carela data de 28 decembrie 2011, în jurulorei 10.00, a dispărut de la domiciliu,în cursul aceleiaşi zile, în jurul orei17.00, a fost găsită de poliţişti dincadrul Serviciului de Investigaţii Cri mi -nale Maramureş, în pădurea dinapropierea localităţii, la aproximativ1,5 km de locuinţă. � Un băieţel de nouă ani, din mu-

nicipiul Brăila, a fugit de la domiciliuchiar în ziua de Crăciun, la 25 decem-brie 2011, în jurul orei 23.00. A doua zi,a fost găsit de poliţişti ai S.I.C. — I.P.J.Brăila, pe raza municipiului Brăila. � O minoră de 11 ani, din mu-

nicipiul Bucureşti, care la 28 decembrie2011 a plecat de la domiciliu, a fostidentificată de poliţiştii S.I.C. — PoliţiaSector 2, a doua zi, în zona CaleaMoşilor, Bucureşti.

Foarte important, minorii depistaţiau fost încredinţaţi familiilor sau inter-naţi în centre pentru minori şi nu aufost victime ale vreunei infracţiuni.


Pe urmele disp`ru]ilor

În două săptămâni, poliţiştii structurilor de investigaţii criminale, des-făşurând ample activităţi de căutare şi identificare, au descoperit 288 de per-soane semnalate ca fiind dispărute, dintre care 100 minori. Restul, persoaneurmărite pentru comiterea de infracţiuni. De asemenea, în aceeaşi perioadă,poliţiştii au depistat 127 de persoane urmărite la nivel naţional, 111 dintreacestea având mandate de executare a pedepsei cu închisoarea, 11 cu mandatede arestare preventivă, iar patru având mandate europene de arestare.

În urma colaborării cu autorităţile altor state, prin intermediul Centruluide Cooperare Poliţienească Internaţională — Biroul Naţional Interpol, au fostlocalizaţi şi arestaţi pe teritoriul altor state 35 de persoane urmărite de au-

torităţile române.

2726

A doua zi după Botezul Dom-nului (Boboteaza) este sărbătoritSfântul Ioan, Înaintemergătorul care,bo tezându-l pe Iisus în Iordan, amărturisit cel dintâi lumii că Iisuseste cu adevărat Mesia.

Botezul lui Ioan nu era botezulcreştinilor. El însuşi făcea deosebireaîntre cele două botezuri: "Eu văbotez cu apă spre pocăinţă. Mesia văbotează cu Duh Sfânt şi cu foc, spremântuire" (Matei 3,11). Momentulcel mai important din viaţa SfântuluiIoan a fost, fără îndoială momentulcând, botezând, îl descoperă peHristos-Mesia, după semnul ce i s-aîncredinţat: "Am văzut Duhulpogorându-se, din cer, ca un porum-bel şi a rămas peste El. Şi eu nu-Lcunoşteam pe El, dar Cel ce m-atrimis să botez cu apă, Acela mi-azis: «Peste Care vei vedea Duhulpogorându-se şi rămânând peste El,Acela este Cel ce botează cu DuhSfânt». Şi eu am văzut şi am măr-turisit că Acesta este Fiul lui Dum-nezeu." (Ioan, 1, 32-34).

Este momentul pe care-l prăznuim, la 7 ianuarie, când Ioan înţelege căHristos era, de fapt, "Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatele lumii."(Ioan. 1, 29). Însăşi slujirea Sfântului Ioan faţă de Mântuitorul, din clipaaceasta, se schimbă într-o dăruire dusă până la jertfă. Pe doi dintre cei maibuni ucenici ai săi chiar îi îndeamnă să-l urmeze pe Iisus (Ioan, 1, 35-40).Despre sine, spune că: "Nu sunt vrednic, ca plecându-mă, să-I dezleg

cureaua încălţămintei.” (Ioan 1, 27). Mântuitorul, vorbind despre Ioan, îlprezintă ca pe: "Un prooroc? Da, vă spun, dar şi mai mult decât un prooroc.Adevăr vă spun că, între cei născuţi din femeie, nu s-a sculat unul maimare decât Ioan Botezătorul" (Matei 11, 7-11).

Aflăm din Evanghelia lui Luca mesajul principal al predicilor Sfân-tului Ioan: "Pocăiţi-vă, că s-a apropiat împărăţia cerurilor!" (Matei 3, 2).Din Evanghelia după Marcu cunoaştem că, în pustia Iordanului unde s-adus să predice, Ioan Botezătorul ducea o viaţă aspră, ca un adevărat îngerîn trup, cum este reprezentat în iconografia creştină, fiind îmbrăcat doar cuo haină din păr de cămilă, încins cu o curea de piele şi se hrănea cu lăcusteşi miere sălbatică. Prin acest mod de viaţă devine primul dintre cei caretrăiesc în consonanţă cu predicile.

Biserica, în semn de preţuire, i-a închinat şase sărbători: zămislireaSfântului Ioan Botezătorul (23 septembrie), naşterea Sfântului (24 iunie),soborul (7 ianuarie), tăierea capului Îna in temergătorului (29 august), primaşi a doua aflare a capului (24 februarie) şi a treia aflare a capului (25 mai).

Prin modul de înfrânare, de po căinţă, de curăţire a patimilor prin as-ceză şi rugăciune, cât şi ca iniţiator al vieţii monastice şi pustnice, SfântulProoroc Ioan Bo tezătorul continuă să rămână pentru creştini, în sensduhovnicesc, Înainte-mergătorul Domnului.

Aproape 2.000.000 de români poartă numele Sfântului Ioan

Potrivit statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Adminis-trarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor1.988.021 de cetăţeni români, dintre care 1.442.563 bărbaţi şi 545.458femei, poartă numele Sfântului Ioan Botezătorul. Astfel, 368.361 senumesc Ioana, 138.962 - Ionela, 20.085 - Ionica, 11.365 - Nela, iar 6.685- Ionelia. Majoritatea bărbaţilor poartă numele Ioan (530.110), Ion(427.297), Ionuţ (311.563), Ionel (146.885), Nelu (21.961) sau Ionică(4.747).

Sf. Prooroc Ioan Botezătorul, Înaintemergătorul Domnului

Boboteaza - botezul lui Iisus Hristos în apaIordanului de către Sfântul Ioan Botezătorul, ţi nu -tă în fiecare an în ziua a şasea a lunii ianuarie,încheie ciclul sărbătorilor de iarnă. Boboteaza (6Ianuarie) şi Sf. Ioan (7 Ianuarie) aproape căformează una şi aceeaşi sărbătoare. În practicaBisericii Ortodoxe ruse, a Bisericii Armene şi acelorlalte biserici necalcedoniene este sărbătorităîmpreună cu Crăciunul.

În această zi, în toate bisericile, în cadrul unuiritual religios, apa este sfinţită, transformată înagheasmă. Apa, cu aceste noi calităţi, poate fi luatăde credincioşi în diverse vase, cu aceasta, la rân-dul lor, vor sfinţi casa şi interiorul ei. Ea are pu tereade a purifica atât spaţiul, cât şi trupul, de a înlăturaduhurile rele din locuinţe şi gospodării. În zonelerurale sunt sfinţite şi grajdurile, animalele, pomiietc.

În unele zone ale ţării preotul, împreună cucredincioşii, după Sfânta Li turghie, porneşte într-oprocesiune spre o apă curgătoare, pentru slujba desfinţire a apelor. Ca în fiecare an, în anumite loca -lităţi riverane Dunării, unii localnici, mai tineri şisănătoşi, se aruncă în apa aproape îngheţată pen-tru a prinde crucea şi a avea, astfel, noroc tot anul.

Credinţe populare

� Ploaia la Bobotează prevesteşte o iarnălungă; timpul frumos - o vară deosebită; dacă batecrivăţul este semn că vor fi roade bogate.�Se spune că este păcat să arunci sau să verşi

voluntar agheasma, dar şi să o bei după ce ai mân-cat; �Atunci când preotul sfinţeşte apele curgă-

toare, aruncând crucea, diavolii ies din acele apeşi o iau la fugă pe cîmp.�Agheasma se păstrează în casă şi se poate

bea în momente dificile, în posturi şi la marile săr-bători ortodoxe. �Dacă în dimineaţa Ajunului de Bobotează

pomii sunt încărcaţi cu promoroacă, este semnulunui rod bogat. De asemenea, se crede că ani-malele din grajd vorbesc la miezul nopţii dinspreziua de Bobotează despre locurile unde sunt as-cunse comorile.� În această zi nu este bine să te cerţi sau să

dai cu împrumut foc.

Viorica MARTIN

Botezul Mântuitorului - Boboteaza

Unirea Principatelor, înfăptuită prin dublaalegere a colonelului Alexandru Ioan Cuza la24 ianuarie 1859, a reprezentat încă din primajumătate a secolului al XIX-lea, cunoscut înistoriografie ca fiind „secolul naţiunilor“, unideal pentru românii de la est şi sud deCarpaţi.

Realizată sub semnul ideilor Revoluţieipaşoptiste, Unirea Moldovei şi aŢării Româneşti a reprezentatun prim obiectiv comun în-deplinit al elitei de peambele maluri ale Mil-covului.

Declanşarearăzboiului Crimeii înanul 1853 a con-tribuit la sporireapreocupărilor ma ri -lor cancelarii occi-dentale pentru ceea cese petrecea în răsăritulcontinentului european,mişcarea unionistă dinModova şi Ţara Româneascăprofitând de cadrul favorizant de-terminat de interesul marilor puteri refor-matoare europene pentru aspiraţiile est-eu-ropenilor pentru constituirea unor statenaţionale.

Tratatul de pace de la Paris din 1856, carea pus capăt războiului Crimeii, a înlăturat pro-tectoratul exclusiv al Rusiei asupra Ţării

Româneşti şi Moldovei, înlocuindu-l pringaranţia colectivă a marilor puteri europene.

Cu acest prilej, Congresul unionist alromânilor din emigraţie a prezentat marilorputeri (Franţa, Marea Britanie, Austria, Rusia,Imperiul Otoman, Prusia şi Regatul Sar-diniei), un memoriu însoţit de 119 semnături,prin care se exprima dorinţa de unire a

românilor. În ceea ce priveşte Princi-patele Române, tratatul prevedea

crearea unei comisii europenecare să cerceteze situaţia din

principate, înlăturarea pro-tectoratului rus şi insti-tuirea garanţiei colectivea Marilor Puteri,menţinându-se însă su -zeranitatea otomană.Poarta se obliga să res -pecte administraţia inde-

pendentă şi naţională aPrincipatelor, precum şi

deplina libertate religioasă, alegislaţiei, a comerţului şi na vi -

gaţiei. S-a hotărât convocareaAdunărilor ad-hoc care urmau să de-

cidă organizarea viitoare a Moldovei şi ŢăriiRomâneşti, potrivit dorinţelor românilor.Tratatul încheiat în capitala Franţei stabilearetrocedarea de către Rusia a sudului Basara-biei (judeţele Cahul, Ismail şi Bolgrad).

În acel context de la jumătatea secoluluial XIX-lea Franţa era sprijinitoarea cea mai

ferventă a unirii Principatelor Române, elitaunionistă de la sud şi est de Carpaţi profitândde puternica susţinere oferită de amintita pu -te re europeană.

Astfel, în februarie 1857 s-a constituit laIaşi „Comitetul Electoral al Unirii“, al căruiprogram avea ca obiective primordiale unireaPrincipatelor, obţinerea neutralităţii noului statşi respectarea autonomiei sale.

O lună mai târziu s-a format la Bucureşti„Comitetul Central al Unirii“, organ de con-ducere al Partidei naţionale muntene. Progra-mul era asemănător celui din Moldova, avândca obiective unirea, autonomia şi neutralitateaPrincipatelor.

În calitatea sa de putere suzerană, Im-periul Otoman a prezentat pe 11 martie 1857firmanul (decretul) pentru convocareaAdunărilor ad-hoc. În aceeaşi zi, unioniştiimunteni au trimis o scrisoare unioniştilor dedincolo de Milcov, în care enunţau că “ideeaprincipală, ideea care predomină în fiecare şicare ne însufleţeşte pe toţi, este aceea a uniriicu fraţii noştri de peste Milcov”.

Vara anului 1857 a reprezentat momentuldesfăşurării în Moldova a alegerilor pentruAdunarea ad-hoc, acestea fiind falsificate decaimacamul Nicolae Vogoride, ostil uniriiMoldovei cu Ţara Românească. Acesta a în-tocmit în mod abuziv listele electorale, ex-cluzând pe unii dintre cei mai importanţi li -de ri unionişti.

Falsificarea alegerilor din 19 iulie 1857 a

29

determinat protestul reprezentanţilor diplo-matici ai Franţei, Rusiei, Regatului Sardinieişi Prusiei, adresat Porţii otomane, marile pu -teri europene solicitând imperativ anulareascrutinului. În nota de protest se spunea:“Reprezentanţii Franţei, Rusiei, Prusiei şi Sar-diniei nu se pot opri de a nu exprima SublimeiPorţi surprinderea cu care au aflat în ce modse continuă în Moldova executarea firmanu-lui, întrebuinţându-se necontenit acelaşi sis-tem de intimidare făţişă şi de presiune vio-lentă. De aceea nu este de demnitatea Comi-siunii, ea însăşi emanaţiunea Congresului dela Paris, să ia contact cu un divan care nu vafi alcătuit astfel ca să poată reprezenta ade-vărata expresiune a dorinţelor şi trebuinţelorţării şi care va răspunde atât de puţin intenţi-unilor Congresului de la Paris în această pri -vinţă.” În urma refuzului Porţii de a anulaalegerile falsificate, Franţa, Rusia, Prusia şiRegatul Sardiniei au hotărât ruperea legă-turilor diplomatice cu Imperiul Otoman.

Pe 25 iulie 1857 a fost organizată o în-trevedere între regina Victoria a Marii Britaniişi împăratul Napoleon al III-lea al Franţei,cunoscută sub denumirea de “Compromisulde la Osborne”, luându-se în discuţie situaţiadin Principate. S-a ajuns la o soluţie de com-promis, potrivit căreia, Marea Britanie era deacord cu anularea alegerilor falsificate dinMoldova, iar Franţa se declara de acord cu ounire parţială, Ţara Românească şi Moldovaurmând să aibă instituţii similare, renunţândînsă la proiectul privind unirea Principatelorsub un principe străin. Sub presiunea diplo-matică a celorlalte puteri europene. PoartaOtomană a ordonat anularea alegerilor pentruAdunarea ad-hoc a Moldovei şi organizareade noi alegeri. Listele electorale au fost refă-cute, pe acestea fiind adăugate foarte multenume noi. Din totalul deputaţilor aleşi, doarşase erau din rândul separatiştilor, restul fiindunionişti sau simpatizanţi ai unirii, des -chizându-se astfel calea spre înfăptuirea ide-alului românilor de pe maluri ale Milcovului.

Toamna anului 1857 a reprezentat un noumoment în procesul de unificare al Princi-patelor, pe 7 septembrie fiind organizatealegerile pentru Adunarea ad-hoc a ŢăriiRomâneşti, câştigate de unionişti.

În Moldova, în urma organizării noiloralegeri, în ziua de 22 septembrie 1857 s-audeschis lucrările Adunării ad-hoc, cu partici-parea a 34 de mari proprietari, 17 mici pro-prietari, 31 de deputaţi orăşeni şi 17 deputaţiţărani. Preşedinţia era încredinţată mitropoli-tului, vicepreşedinte fiind ales CostacheNegri, în timp ce secretariatul era format dinAtanase Panu, Constantin Hurmuzaki,Costache Rolla, Dimitrie Rallet şi PetreMavrogheni. Cu acest prilej Mihail Kogăl-niceanu a prezentat un proiect de rezoluţie

care cuprindea “dorinţele fundamentale” aleromânilor moldoveni, arătând că “dorinţa ceamai mare, cea mai generală, aceea hrănită detoate generaţiile trecute, aceea care este sufle-tul generaţiei actuale, aceea care, împlinită, vaface fericirea generaţiilor viitoare, este UnireaPrincipatelor într-un singur stat, o unire careeste firească, legiuită şi neapărată, pentru căîn Moldova şi în Valahia suntem acelaşipopor, omogen, identic ca nici unul altul, pen-tru că avem acelaşi început, acelaşinume, aceeaşi limbă, aceeaşi re-ligie, aceeaşi istorie, aceeaşicivilizaţie, aceleaşi insti-tuţii, aceleaşi legi şiobiceiuri, aceleaşitemeri şi aceleaşispe ran ţe, ace-leaşi trebuinţede în destulat,aceleaşi ho -tare de păzit,aceleaşi du -reri în trecut,acelaşi viitorde asigurat şi,în sfârşit, a -ceeaşi misiede împlinit”.Singurul care aţinut un discursîmpotriva unirii afost boierul AlecuBalş, dar intervenţiasa nu a avut nici un efect.Rezoluţia, care a fost votatăcu 81 de voturi pentru şi doardouă contra, a cerut unirea Principatelorîntr-un singur stat cu numele de România, au-tonomia şi neutralitatea acestora, neutralitateaşi inviolabilitatea statului nou format, guvernreprezentativ şi constituţional, prinţ străin,ereditar, dintr-o familie domnitoare euro-peană, încredinţarea puterii legislative uneiAdunări Obşteşti. Adunarea ad-hoc aMoldovei a votat şi o rezoluţie prin care Pu te -rile garante erau rugate să prevadă şi să sta-bilească “calea prin care Principatele Unite,la orice călcare a drepturilor lor, de orice partear proveni, să poată cere şi dobândi puterniculsprijin al marelui Areopagiu”.

În paralel, pe 30 septembrie 1857 au fostinaugurate lucrările Adunării ad-hoc a ŢăriiRomâneşti, cu participarea a 28 de mari pro-prietari, 14 mici proprietari, 20 de deputaţiorăşeni şi 15 deputaţi ţărani. Ca şi în Moldova,preşedinţia a fost încredinţată mitropolitului,vicepreşedinte devenind Nicolae Golescu, iarsecretari Constantin A. Rosetti, Ştefan Go-lescu, Dimitrie Brătianu, Constantin A.Creţulescu şi Scarlat Turnavitu. Pe 8 oc-tombrie, Constantin A. Creţulescu a prezentat

o rezoluţie care cuprindea cereri asemănătoarerezoluţiei moldovene. Rezoluţia a fost votatăa doua zi în unanimitate, iar în raportulcomisiei se spunea: “Această dorinţă a unirii,ce în timpii trecuţi numai luminele o insu-flau românilor, a devenit astăzi, prin lungilesufe rinţe, un simţământ tare, care domneşteîn inimile tuturor, fără deosebire de clasă, devârstă sau de sex”.

Anul 1858 a însemnat noi paşi înfăptuiţipe drumul desăvârşirii Unirii Principatelor.

Între 10 mai şi 7 august 1858 s-adesfăşurat Conferinţa reprezen-

tanţilor celor şapte pu teri(Marea Britanie, Franţa,

Austria, Regatul Sar-diniei, Prusia, Rusia,Imperiul Otoman)de la Paris pri vindorganizarea Prin-cipatelor. Alexan-der Florian Io -seph, duce deColonna Wa lew -ski, ministrul deexterne al Fran -ţei, a depus ra-portul Comisiei

de informare, de-clarându-se pentru

unirea Principatelorsub un prinţ străin, ca

şi delegaţii Prusiei şiSardiniei. Delegatul en-

glez a solicitat să fie ascul-tate Imperiul Otoman şi puterile

vecine, de le gaţii otoman şi a us triacopunându-se categoric unirii. După discuţii

prelungite, după ce s-au ţinut 19 şedinţe, a fostelaborată Convenţia de la Paris, cu privire laorganizarea definitivă a Principatelor. Con-venţia hotăra că cele două ţări vor purta nu-mele de “Principatele Unite ale Moldovei şiValahiei”. Acestea urmau să rămână subsuzeranitatea Imperiului Otoman şi subgaranţia colectivă a celor şapte mari puteri. Sestabilea înfiinţarea la Focşani a unei ComisiiCentrale pentru elaborarea legilor de interescomun şi a unei Curţi de casaţie comune; celedouă armate urmau a fi comandate de un şefsuprem, desemnat pe rând dintre moldoveni şimunteni. În acelaşi timp însă, domnia,reprezentanţa naţională, rămâneau separate.Convenţia mai stabilea egalitatea în faţalegilor, dreptul fiecărui cetăţean de a fi ales înfuncţii publice, desfiinţarea privilegiilor şimonopolurilor şi recomanda revizuirea legiiprivind relaţiile dintre proprietari şi ţărani.Convenţia de la Paris devenea legea funda-mentală a ţării (rămânând în vigoare până în1864), în timp ce Regulamentele Organice îşi

28

Unirea de la 24 Ianuarie 1859- de la ideal la împliniri –

-continuare în pagina 30-

încetau, pe plan juridic, valabilitatea. Dar Convenţia de la Paris din 7 au-

gust 1858 a puterilor garante nu a satisfăcutdecât în parte dorinţele românilor. Celor douăstate li s-a dat denumirea “unificatoare” dePrincipatele Unite, dar separaţia lor a fostmenţinută, neţinându-se seama nici de dorinţaexprimată de cei consultaţi pentru venirea lacârma noului stat a unui principe străin. Înaceastă situaţie a revenit românilor înşişi mi-siunea împlinirii idealului de unire a celordouă Principate.

În octombrie 1858 au fost numiţi câte treicaimacani în fiecare Principat: în Moldova,Ştefan Catargiu (înlocuit apoi cu Ioan A. Can-tacuzino), Vasile Sturdza şi Anastase Panu, iarîn Ţara Românească, Emanoil Băleanu, IonManu şi Ioan Al. Filipescu. Căimăcămiamoldoveană a numit în guvern şi în adminis-traţie susţinători ai unirii: Vasile Alecsandri,Panait Donici, Alexandru Ioan Cuza şi a resta-bilit libertatea presei.

Debutul anului 1859 avea să aducă îm-plinirea idealului românilor de pe cele douămaluri ale Milcovului. Încă din 3 ianuarie1859, deputaţii Partidei Naţionale dinMoldova s-au întrunit şi au luat hotărâreaunanimă a susţinerii candidaturii coloneluluiAlexandru Ioan Cuza la tronul PrincipatuluiMoldova, acesta devenind domn două zilemai târziu.

În şedinţa Adunării Elective a Moldoveinoul domnitor a rostit următorul jurământ:„Jur în faţa ţărei mele că voi păzi cu sfinţeniedrepturile şi interesele patriei, că voi fi cre din-cios Constituţiei în textul şi spiritul ei, că toatădomnia mea voi priveghea la respectarealegilor pentru toţi şi în toate, uitând toatăprigonirea şi toată ura, iubind deopotrivă pecei ce m-au iubit şi pe cei ce m-au urât,neavând înaintea ochilor mei decât binele şifericirea naţiei române“.

Reacţia opiniei publice a fost impresio -nantă, aspect evocat de Vasile Alecsandri într-oscrisoare adresată fratelui său: „Îmi e cuneputinţă să-ţi redau entuziasmul pe care l-astârnit această alegere. Mulţimi de oameni,purtând torţe şi pancarte alegorice, străbăteaustrăzile strigând: Trăiască domnitorul! Tră iascădeputaţii!“.

Îndreptându-se atenţia la sud de Carpaţi,menţionam că situaţia era oarecum diferită. Înurma alegerilor desfăşurate, adversarii Unirii,beneficiind de sprijinul căimăcămiei, deţineaumajoritatea mandatelor.

Lucrările Adunării Elective a Ţării

Româneşti au în-ceput în ziua de 22ianuarie 1859, clădi-rea în care se des-făşura şedinţa fiindînconjurată, în urmaapelului unio niş tilor,

de câteva mii de oameni susţinători ai înfăp-tuirii Unirii Principatelor.

Pe 23 ianuarie 1859 situaţia politică eraextrem de tensionată. Întruniţi la hotelul„Concordia“ - pe actuala stradă Smârdan dincentrul istoric al Bucureştiului - deputaţiiunionişti au hotărât să susţină alegerea dom-nitorului Moldovei pe tronul Ţării Româneşti.Astfel, în după-amiaza zilei de 24 ianuarie1859 domnitorul Moldovei, Alexandru IoanCuza, a fost ales de către Adunarea Electivă aŢării Româneşti cu unanimitatea voturilor caprincipe, dubla sa alegere semnificând îm-plinirea unui ideal care se regăsise în docu-mentele programatice ale revoluţionarilorpaşoptişti din Moldova şi Ţara Românească.

În cei şapte ani de domnie care au urmat,Alexandru Ioan Cuza, prin politica sa refor-matoare a contribuit la înfăptuirea practică aUnirii celor două Principate, la recunoaştereaîn plan internaţional a actului de la 24 Ianuarie1859.

Consecventa acţiune a tinerei diplomaţiiromâneşti a determinat Imperiul Otoman şiputerile garante să accepte cele petrecute lasfârşitul lunii ianuarie a anului 1859.

După trei ani de la dubla alegere acolonelului Alexandru Ioan Cuza,pe 22 ianuarie 1862 s-a constituitprimul guvern al României, douăzile mai târziu deputaţii munteni şimoldoveni constituind un unic forlegislativ.

Unirea a reprezentat, atât pen-tru ţară, cât şi pentru locuitorii aces-teia, prilejul iniţierii unor procesereformatoare fundamentale, alcăror iniţiator şi promotor a fostCuza, secondat de sfetnici de năde-jde, precum: Mihail Kogălniceanu,Vasile Alecsandri, Costache Negri,Vasile Boerescu, Dimitrie Bolin-tineanu.

Reforma administrativă, mo der -nizarea instituţiei justiţiei, a struc-turilor finanţelor pu bli ce, emanciparea locuito-rilor satelor, înnoirea corpului militar, a Bis-ericii, dezvoltarea instituţiilor de cultură şi în-văţământ au contribuit fundamental la con-solidarea tânărului stat unificat.

Un an mai târziu, în august 1864, a fostadoptată reforma agrară care a recunoscutdreptul de proprietate al ţăranilor asuprapământului. Secularizarea averilor mănă-stireşti în anul 1863 a readus în administrarea

statului a unui sfert din teritoriul naţional.Cultura şi sistemul de învăţământ, cu

precădere superior, au cunoscut de asemeneaun proces de modernizare.

Astfel, la un an după Unire, în 1860, s-aupus bazele Universităţii ieşene, pentru ca patruani mai târziu, să se inaugureze Universitateadin Bucureşti. În acelaşi an 1864, domnitorulAlexandru Ioan Cuza a semnat Decretul defuncţionare a Muzeului Naţional de Anti-chităţi şi a fost adoptată o nouă lege a in-strucţiunii publice.

Structurile militare ale noului stat aucunoscut un proces de dezvoltare şi organi-zare modernă, acestea fiind pregătite pentruurmătorul pas pe calea afirmării României înplan european şi internaţional, mai exact pen-tru obţinerea Independenţei de Stat.

Unirea Principatelor Române a reprezen-tat un act de curaj şi de demnitate naţională,dispariţia graniţei artificiale care separasevremelnic pe românii de pe cele două maluriale Milcovului constituind un exemplu pen-tru generaţia al cărei ideal a fost acela al con-stituirii statului naţional unitar român, idealînfăptuit la 1 Decembrie 1918 în inima Tran-silvaniei, la Alba Iulia, şi care poatereprezenta, de ce nu, un model demn de urmatşi la începutul secolului XXI pentru refacereaunităţii românilor.

Bibliografie:� Berindei, Dan — “Epoca Unirii”, Edi-

tura Academiei, Bucureşti, 1979.� Cernea, Emil; Molcuţ, Emil — “Istoria

statului şi dreptului românesc”, Casa de Edi-tură şi Presă “Şansa”, Bucureşti, 1994.� Giurescu, Dinu C. (coord.) — “ Istoria

României în date”, Editura Enciclopedică,Bucureşti, 2003.� “Unirea Principatelor Române. 150 de

ani”, Muzeul Naţional de Istorie a României,Bucureşti, 2009.

Florin GEORGESCU

Obţinerea titlului de “Şcoală Euro-peană” - o premieră pentru instituţiile deînvăţământ ale Ministerului Adminsitraţieişi Internelor; schimburile de experienţă custructuri europene similare, concretizateprin două proiecte cu finanţare neram-bursabilă; buna pregătire practică a absol-venţilor şcolii, rezultat al parteneriatuluicu Inspectoratul de Poliţie al JudeţuluiCluj; rezultatele sportive de excepţie, atâtîn rândul elevilor, cât şi al cadrelor(medalii de aur la competiţii naţionale şieuropene) - iată doar câteva dintre rezul-tatele de excepţie obţinute în anul 2010-2011 de către personalul şi elevii Şcolii de

Agenţi de Poliţie “Septi-miu Mureşan” Cluj-Napoca.

Eforturile depuse de-alungul anului trecut decătre întreaga echipă a in-stituţiei clujene au stat încentrul atenţiei la întâl-nirea de bilanţ când a fostprezentat Raportul de stareal Şcolii de Agenţi de Poliţie “SeptimiuMureşan” Cluj-Napoca pentru anul şcolar2010-2011.

Directorului unităţii, domnul comisarşef Laurenţiu Stoica, i s-au alăturat laprezidiu: din partea Ministerului Admin-istraţiei şi Internelor - directorul generaladjunct al Direcţiei Generale ManagementResurse Umane, domnul chestor generalCostică Silion, directorul DirecţieiResurse Umane din IGPR, domnulcomisar şef Marcel Simion, prefectuljudeţului Cluj, domnul prof. univ. dr.Florin Stamatian, precum şi numeroşireprezentanţi ai structurilor teritoriale clu-

jene. În deschiderea evenimentului, a fost

prezentată organizarea internă a unităţii deînvăţământ, cu trimiteri la modernizarea şidezvoltarea managementului instituţional,asigurarea condiţiilor necesare derulăriiprocesului de învăţământ şi a activităţiişcolii în condiţiile respectării legislaţiei învigoare.

Alocuţiunea directorului unităţii a fosturmată de primirea “Diplomei de Onoare”oferită de Inspectoratul şcolar judeţean, însemn de apreciere a rezultatelor deosebiteînregistrate pe parcursul anului.

Lena MITROI

31

Colaborarea dintre instituţiile de în-văţământ ale Ministerului Administraţieişi Internelor reprezintă, înainte de toate, unschimb util de experienţă didactică întreprofesori, dar şi un excelent prilej decunoaştere reciprocă între elevii Armelor.

Iniţiativa a prins rapid la nivelul în-văţământului din sistem, profesorii şi ele-vii de la „Septimiu Mureşan” vizitând înprima etapă Şcoala Militară de SubofiţeriJandarmi „Grigore Alexandru Ghica”Drăgăşani.

Colegii gorjeni le-au întors recentvizita clujenilor, oaspeţii fiind întâmpinaţicu bucurie de către conducerea unităţii,care le-au expus câteva repere din istoriculinstituţiei şi curricula educaţională.

Prezentarea elegantului sediu a fost ur-

mată de participareainvitaţilor la ore deteorie şi la şedinţepractice, destinateelevilor de anul I. Peagenda întâlnirii aumai figurat o vizită lacentrul istoric al Clu-jului, iar spreîncântarea micro-biştilor s-a luat pulsulcelor două stadioane moderne ce găzdu -iesc meciurile din Liga 1.Următoareaseară a aparţinut folkului, pe scena am-fiteatrului urcând - alături de Emeric Imreşi prietenii săi - profesori şi elevi ai ambe-lor unităţi educaţionale.

La scurtă vreme de la eveniment, o

delegaţie a Şcolii de Poliţie din Szeged-Ungaria a călcat pragul clujenilor, acţiuneaderulându-se în cadrul un proiect europeandesfăşurat în colaborare cu Şcoala dePregătire a Agenţilor Poliţiei de Frontieră“Avram Iancu” Oradea. Aceasta este ceade-a şasea activitate de acest gen organi-zată anul trecut, elevilor şi profesorilormaghiari fiindu-le oferite informaţiiprivind curricula şi infrastructura unităţii„Septimiu Mureşan”.

Obiectivul comun al proiectelor de co-laborare interinstituţională rezidă în păs-trarea unui contact permanent întreunităţile de învăţământ ale ministerului,prin transferul de bune practici profesio -nale în zona didactică şi o mai bunăcunoaştere de către elevi a specificuluifiecărei Arme.

30

Diplomă de onoare pentru Şcoala clujeană

Cu porţile deschise, pentru prieteni

În iarna lui 2011, politiştii bistriţeni aufost sesizaţi că, în satul Perişor din co-muna Zagra, pe un teren viran la margineadrumului, localnicii l-au descoperit dece-dat pe vecinul lor V.Teodor.

Echipa operativă, constituită lanivelul Inspectoratului judeţean şi coor-donată de procuror, a ajuns rapid în zonă,iar din primele investigaţii s-a stabilit căvictima locuia împreună cu părinţii săi şilucra ca zilier pe la diferite persoane dinsat. Un obicei ştiut de toată lumea era ca,pe înserat, bărbatul să-şi viziteze rudele,mai ales pe unchiul său, M. Ioan, carelocuia la o aruncătură de băţ de el.

Cercetările au scos la iveală faptul că,doar cu o seară înaintea nenorocirii, dupăora 20,30, când şi-a terminat ce avea delucru, Teodor şi-a urmat traseul direct launchiul său. Îl ştia pe bătrânmare pasionat de şah şivoia să-i ţină deurât

cu...câteva mutări

de maestru. Acolo l-agăsit şi pe minorul B. A., prins,

deja, în toiul unei partide cu propri-etarul.

De cum a intrat pe uşă, unchiul aşuierat peste umăr către nepot să-icumpere doi litri de vin, convins fiindcă-l va face şah mat pe tânărul său adver-sar. Teodor n-a stat pe gânduri şi a făcutstânga împrejur, îndreptându-se spre sin-gurul local din sat.

Patimi însângerate

Soţia lui M. Ioan lucrează la o pensi-une turistică pe Valea Măriilor încomuna Şanţ. Fiindfoarte departede

domi-ciliu, femeia nu

obişnuia să ajungă acasădecât la un interval de câteva zile.

Bărbatul, angajat în acelaşi loc, se ocupacu treburile gospodăreşti, cu creşterea şi îngri-jirea animalelor aflate în anexele complexului.

Omul nu avea telefon mobil, dar hotărât să-ispună ceva consoartei, M. Ioan şi-a rugat nepo-tul să o contacteze. Prima încercare a eşuat dincauza lipsei de reţea, aşa că în căutarea sem-nalului, cei doi au făcut câţiva paşi oprindu-se,

undeva, în spatele casei pe o movilă. Abia acoloau reuşit să refacă legătura telefonică.

Teodor nu ştia ce gânduri aveaunchiul său, care, auzind vocea soţiei a începutsă răcnească din toţi rărunchii. La ceas de beţiemai ales şi cu orgoliul rănit, bărbatul îşi înjurajumătatea de mama focului, chipurile, din pri ci -na infidelităţii acesteia. Nepotului nu i-a venit

să creadă versiuneabătrânului

şi i-a bătutobrazul în timp ce

reveneau în locuinţă. Profitând de faptul că tânărul era

cu spatele şi supărat fiind că tocmai Teodor,sânge din sângele lui, nu dă doi bani pe durereaşi patimile ce-l răscoleau de-atâta vreme, M.Ioan a luat un cuţit şi după ce l-a lovit cu mânastângă peste ceafă pe băiat, din lateral, cucealaltă mână, i-a înfipt acestuia cuţitul în zonatoracică.

Aburii alcoolului nu l-au împiedicat să re-alizeze nenorocirea, aşa că individul şi-a târâtvictima în stradă. Acoperit cu un strat de zăpadă,spre dimineaţă, cadavrul era lesne descoperit detrecători. La doar 120 metri de casa criminalu-lui.

Prin Raportul de expertiză Medico-legalăal Serviciului de Medicină-Legală Bistriţa-Năsăud, specialiştii au concluzionat că moarteavictimei a fost violentă. Cauza: insuficienţa cir-culatorie acută consecutivă unei hemoragii in-terne. Lovitură în cord.

Poliţiştii care l-au testat la poligraf pe M.Ioan spun că acesta a avut un comportamentsimulat, la întrebările relevante ale specialiştilorrăspunzând nesincer.

Martorii audiaţi au susţinut în unanimitatecă individul este cel mai agresiv localnic, pefondul consumului de băuturi alcoolice de-venind practic o fiară în stare să atace pe oricineîi iese în cale.

Inculpatul a fost reţinut, apoi arestat dejudecători din cadrul Tribunalului Bistriţa-Năsăud pentru comiterea infracţiunii de omor,însă ulterior, Curtea de Apel Cluj a hotărât cer -cetarea în libertate.

În prezent, dosarul se află pe rol, fiind emisrechizitoriul de trimitere în judecată.

Lena MITROI

3332

Poliţiştii bistriţeni au dat...

Şah mat criminalului

110 infracţiuni economico - financiare au fost depistate, în doar câtevazile, de către poliţiştii de profil, sub coordonarea Direcţiei de Investigare aFraudelor din cadrul I.G.P.R.

Concret, în perioada 7— 12 ianuarie a.c., poliţiştii din cadrul formaţiunilorde investigare a fraudelor au constatat 110 infracţiuni pentru săvârşirea cărorasunt suspectate 105 persoane, cinci dintre acestea fiind reţinute sau arestate.

Majoritatea infracţiunilor investigate de poliţişti vizează fapte de evazi-une fiscală şi de fals în înscrisuri. Poliţiştii au mai descoperit 15 infracţiuni dedelapidare, cinci înşelăciuni în relaţiile comerciale, opt la Legea nr. 571/2003privind codul fiscal, cinci de abuz în serviciu.

Din totalul persoanelor suspectate de comiterea acestor infracţiuni eco-nomice, opt sunt cercetate în cinci dosare complexe, întrucât faptele comise auprodus urmări deosebit de grave prin cuantumul prejudiciului produs sau alnumărului mare de persoane implicate.

La Giurgiu, poliţiştii au probat şi documentat activitatea infracţională a

unui administrator la o societate comercială din judeţul Giurgiu, M.C., care, aînregistrat în evidenţa contabilă a societăţii facturi de aprovizionare cu deşeuridin alamă şi cupru, de la furnizori declaraţi inactivi, neplătitori de TVA sau cuun alt obiect de activitate şi care au sediile declarate pe raza judeţelor Ilfov,Călăraşi, Dâmboviţa şi Bucureşti, prejudiciind bugetul de stat cu suma totalăde 507.918 lei.

Totodată, la Iaşi, a fost dispusă începerea urmăririi penale împotriva sus-pectei M.L., pentru comiterea infracţiunilor de bancrută frauduloasă şi eva zi -une fiscală.

Aceasta, în calitate de unic reprezentant legal al unei societăţi din mu-nicipiul Iaşi, societate cu privire la care a fost dispusă de către judecătorulsindic prin sentinţă deschiderea procedurii de insolvenţă, pe parcursul des-făşurării acestei proceduri, a demarat, în frauda creditorilor societăţii, vânzareacu 200.000 de lei a unui apartament aparţinând societăţii comerciale aflate înlitigiu. De asemenea, în calitate de reprezentant legal al altor două societăţicomerciale din Iaşi, a derulat operaţiuni comerciale profitabile şi nu a înregis-trat în contabilitate operaţiunile respective, cauzând un prejudiciu total buge-tului de stat de 533.091lei.

Evaziune fiscală şi spălare de baniÎn urma a 15 percheziţii la domiciliile membrilor unui grup organizat din

judeţul Galaţi au fost depistate mai multe persoane suspectate că au desfăşu-rat activităţi comerciale ilicite prin care au produs un prejudiciu de aproxima-tiv 1.500.000 de euro.

Recent, poliţişti din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Orga-nizate Galaţi şi procurori D.I.I.C.O.T Serviciul Teritorial Galaţi, împreună cupoliţişti din cadrul inspectoratelor de poliţie ale judeţelor Galaţi şi Brăila şi cusprijinul Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Galaţi, au făcut 15 percheziţiidomiciliare în localităţile Iveşti, Lieşti, Griviţa şi în municipiul Galaţi.

Acţiunile poliţiştilor au vizat destructurarea unui grup infracţional organi-zat care a înfiinţat mai multe societăţi comerciale pe numele unor persoane in-terpuse, prin intermediul cărora se desfăşurau activităţi comerciale, fără caacestea să fie evidenţiate în contabilitate.

În urma descinderilor, 21 de persoane au fost conduse la sediul poliţieipentru cercetări, iar după audieri şapte dintre acestea au fost reţinute pe bazăde ordonanţă, urmând să fie prezentate Tribunalului Galaţi cu propunere dearestare preventivă pentru constituire şi aderare la un grup infracţional orga-nizat, evaziune fiscală şi spălare de bani.

Prejudiciul cauzat este de aproximativ 1.500.000 euro, iar pentru recu-perarea acestuia s-a aplicat sechestru asigurator pe patru imobile şi opt auto-mobile de lux.

Cercetările continuă pentru documentarea întregii activităţi infracţionalea membrilor grupării.


FFqqrrqq ssccqqppaarree

Duminică, 22 ianuarie 2012, Caravana„Profesor Garfield te învaţă” a poposit laCluj-Napoca.

Direcţia Rutieră din Inspectoratul Ge ne -ral al Poliţiei Române partener al genero-

sului proiect educativ, continuă astfel edu-carea tinerei generaţii în domeniul rutier.

Acţiunile tematice pregătite au fostgestionate de poliţiştii rutieri şi de cei dincadrul Compartimentului de Analiză şiPrevenire a Criminalităţii din Inspectoratuljudeţean, fiind destinate elevilor din ciclulprimar sau preşcolarilor.

Sub sloganul “Alege Viaţa”, oameniilegii i-au îndrumat pe cei mici şi, în egalămăsură, pe părinţi şi bunici să respecte re -gulile specifice.

La finalul concursului,copiii au primit o legitimaţie de„Poliţist rutier pentru o zi” şi ocarte de colorat cu teme degen.

O altă activitate, spri-jinită de către voluntariiPoliţiei clujene, a vizat pre-venirea conducerii autove-

hiculelor sub influenţa băuturilor alcoolice. În parcare şi pe culoarele unui centru

comercial, vizitatorii au primit raclete pen-tru parbriz inscripţionate cu mesaje tema -tice.

Voluntariatul -tradiţie în bunele

practici

Începând cu anul 2006, la IPJCluj, activează un grup de volun-tari constituit din elevi şistudenţi care desfăşoară ac-tivităţi cu caracter preven-tiv.

Cu ocazia împliniri a cinciani de la constituirea primu-lui corp activ al voluntarilor

clujeni, prin finanţarea ConsiliuluiJudeţean Cluj-Autoritatea Teritorialăde Ordine Publică, în cadrul Proiec-tului de dezvoltare aconceptului de volun-tariat în rândul tinerilor,la finalul anului trecut,în Staţiunea Sângeorz-Băi, a fost organizat uncurs de instruire pentru60 de voluntari. Nou-tatea acţiunii a constatatât în numărul mare departicipanţi instruiţi,precum şi în derulareacomună a cursului cu25 de tineri bistriţeni.

Programul a foststructurat pe mai multemodule de lucru,temele referindu-se la:”Traficul de fiinţeumane-forme de manifestare şi modalităţide intervenţie”, siguranţa rutieră, iarcomisarul şef Iosif Marcu, din cadrul Ser-viciului de Investigaţii Criminale, aprezentat principalele măsuri de autopro-

tecţie în cazulinfracţiunilorju diciare. Altesubiecte abor-date au făcuttrimitere la sig-uranţa navigato-rilor pe internetşi prevenireaimplicării tine ri -lor în fapte anti-sociale.

O abordareinedită a vizattransmitereaele mentelor debază în elaborarea de proiecte.

În acest context, după prezentarea noţi-unilor teoretice, cei implicaţi în această ac-tivitate au avut ocazia să lucreze în echipeîn cadrul secţiunii de profil.

Capitolele incluse în proiecte s-aureferit la prevenirea furturilor din autove-hicule, a discriminării tinerilor cu dizabi -lităţi, prevenirea faptelor încadrate în sferaviolenţei în familie, în şcoală şi protecţia

socială a tinerilor care seaflă în penitenciare sau încentre de reeducare.Festivitatea s-a încheiat

cu premierea la nivelulunei unei competiţiilansate între voluntari, peurmătoarele secţiuni: celmai implicat voluntar(locul I, II,III), cel maisimpatic voluntar (loculI, II,III), supervoluntarul

anului 2011 şi cea şi cel mai frumos vo lun-tar- câştigătorii fiind stabiliţi prin “vot se-cret”.

Lena MITROI

Profesorul Garfield, la Cluj-Napoca

3534

O femeie caută o carte în bibliotecă.Soţul o întreabă:- Ce cauţi dragă?- Ştii unde-i cartea aia "Cum să trăieşti

până la 140 de ani" ? - Da, tocmai am aruncat-o...- De ce ?- Începuse mă-ta s-o citească!

�Un puşti spiona o pereche de

amorezaţi într-un parc. După un timppuştiul se duce după bărbat şi îi spune:

- Nene, acum ştiu unde stai, am văzutce ai făcut în parc şi dacă nu-mi dai 200lei îi spun soţiei tale. De voie, de nevoie,omul îi dă banii şi scapă de puşti. După ceajunge acasă, puştiul îi povesteşte mameicele întâmplate care îl ceartă şi îl ia cu eala biserică să se spovedească. Aici îl în-tampină preotul:

- Ei puştiule, care-i treaba?- Hopa, acum ştiu şi unde lucrezi!

�- Se vede că te-ai însurat: ai hainele

călcate impecabil!- Da... primul lucru învăţat de la ne -

vastă-mea a fost să calc…�

Un poliţist găseşte un pinguin şi îl ducela secţie la care şeful:

-Ce faci cu pinguinul ăsta, du-l la gră-dina zoologică.

A doua zi apare din nou cu pinguinul. -Mă ţi-am spus să-l duci la grădina zo-

ologică. -Am fost ieri la grădina zoologică. Azi

mergem la cinema.�

Proverb canibal: Toţi oamenii sunt lafel de buni.

�Un bărbat stătea pe verandă cu soţia sa.

La un moment dat, spune: - Te iubesc!

Soţia raspunde: - Vorbesti tu sau berea din tine? Bărbatul: - Vorbesc eu. Cu berea.

�- Doriţi să vedeţi zâmbetul enigmatic

al Monei Lisa, fără să vizitaţi Louvre-ul? - ...?!- Întrebaţi-vă soţia, pe ce a cheltuit

salariul...�

La om, moartea vine în mantou negruşi cu coasa în mână.

La ţânţari - în chiloţi, maiou şi cu unziar în mâna...

�Femeile se îndrăgostesc de ce aud, băr-

baţii de ce vad... de aceea femeile semachiază şi barbaţii mint...

Police magazin � Police magazin � Police magazin � Police magazin

Adev`ruri· Fluierul piciorului este un dispozitiv de găsire a mobileipe întuneric.· Cine zâmbeşte atunci când lucrurile merg prost s-a gân-dit deja pe cine să dea vina.· Probabilitatea să întâlneşti pe cineva cunoscut creşteatunci când eşti cu cineva cu care nu trebuie să fii văzut.· O concluzie marchează întotdeauna momentul în care aiobosit să gândeşti.· Stresul înseamnă să te trezeşti urlând, apoi să-ţi dai seamaca nu dormeai.· Verighetele: cele mai mici cătuşe din lume.· Există unele femei care în loc să-i facă să sufere pe maimulţi bărbaţi, aşa cum e firesc, se concentrează asupra unuiapână îl extermină. Ele se numesc "soţii fidele".· Cea mai bună metodă de a ţine minte ziua soţiei tale estesă o uiţi o singură dată.

· Trăieşte fiecare zi, ca şi cum ar fi ultima. Apoi, într-o zi,aşa se va şi întâmpla.· Timpul vindecă orice, însă nu e un bun chirurg plastician.· Dacă ajuţi pe cineva, ai să vezi că îşi va aminti de tine şidata viitoare, când are nevoie de ajutor.

Pagină realizată deMarius Popescu

Porni Luceafărul. CreşteauÎn cer a lui aripe,Şi căi de mii de ani treceauÎn tot atîtea clipe.

Date post:	03-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	6 times
Download:	0 times

n 1939. Serie nou`. Anul XXII 24Ianuarie1859 ... · 5 dacă lideri politici importanţi ai vremii...

Documents