MUSCAT OTTONEL

1.SINONIME

Romania: Muscat Ottonel (1),(18),(24),(28),(30),(67),Ottonel(24),(28),(30), Tamaioasa Ottonel 1,Mottonel(30), Muscats(16),muscat de Craciunel Tarnave

U.R.S.S.: Muskat Ottonel(54)

Franta: Muscat Ottonel(125)

Italia: Muscato Ottonel,Ottonel,Ottonel Frontignan,Muscat Ottonel Blanc(78)

Republica Ungara: Ottonel Muskotaly(40),Muscat Ottonel (40),(62)

Republica Cehoslovaca: Muskat Ottonel,Otonel(13),(127)

Germania: Muskat Ottonel Weiss(6),(50)

Anglia: Ottonel(55)

ORIGINE

Muscat Ottonel este un soi originar din Franţa, obţinut în anul 1852 de către Robert Moreau, un horticultor din Angers. După ultimele cercetări se pare că soiul Muscat Ottonel este rezultatul hibridării dintre Chasselas doré şi Muscat de Saumur.Face parte din Proles orientalis,subproles caspica.

AREALUL DE CULTURĂ

Soiul Muscat Ottonel are o largă răspândire în cultură, fiind cultivat aproape în toate ţările viticole din Europa.

În România este răspândit în majoritatea podgoriilor, cu deosebire în Transilvania, Muntenia şi Moldova, în special în podgoriile Dealu Mare, Odobeşti şi Drăgăşani.

2.CARACTERE AMPELOGRAFICE

În faza de dezmugurire

La deschiderea mugurilor rozeta este scămoasă, de culoare verde-roşiatică, mai pronunţat colorată spre margini.

În faza de înfrunzire şi creştere a lăstarului

Vârful lăstarului şi prima frunză sunt scămoase, verzi, cu marginile roşcate. Frunzele a doua - patru sunt roşii-arămii, lucioase, cu nervurile şi dinţii verzi, prezentând urme de scame. Frunza a cincea este verde, cu slabe nuanţe arămii, cu liziera roşie şi mucronii gălbui, având urme de scame şi perişori scurţi pe partea

inferioară. În general, frunzele au 3 sau 5 lobi, sunt gofrate, iar pe masură ce cresc devin netede. Dinţii lobului terminal sunt simpli şi ascuţiţi, iar cei ai lobilor inferiori sunt neuniformi şi rotunjiţi. Lăstarul este glabru, verde-castaniu, colorat mai intens la noduri.

Inserţia ciorchinilor se face mai frecvent pe nodurile 4/5 sau 5/6.

Inflorescenţa este uniaxială, uneori aripată, de formă cilindrică sau cilindro-conică, având 7-10 cm lungime.

În faza de înflorire

Soiul Muscat Ottonel înfloreşte normal; nu manifestă fenomenul de cleistogamie, frecvent întalnit la soiurile tămâioase.

Floarea este hermafrodită normală, pe tipul 5 sau 6, cu staminele înclinate normal, mai lungi decât pistilul. Ovarul este verde, cu 2-3 loji şi respectiv 4-6 ovule. Lungimea staminelor este de 3,5 mm, cea a pistilului de 2 mm si diametrul ovarului de 1,5 mm. Glandele nectarifere sunt de culoare portocalie.

Polenul are conformaţie normală şi este fertil, soiul fiind autofertil.

În faza de creştere a bobului

Lăstarul în iunie-iulie este glabru, verde-castaniu, cu primele trei frunze verzi-arămii, uşor scămoase, care, pe măsură ce cresc, devin verzi şi glabre. Cârceii sunt bi- si trifurcaţi, verzi, cu urme de scame.

Frunza normală are în general dimensiuni cuprinse între 14-18 cm lungime si 14-16 cm lăţime, fiind glabră şi netedă, în mod frecvent cu 3 sau 5 lobi. Marginea frunzei prezintă dinţi mărunţi, rotunjiţi şi mucronaţi, asezaţi de regulă alternativ, un dinte mare şi unu-doi mici.

Dinţii terminali ai lobilor sunt usor alungiţi şi ascuţiţi. Nervurile, de culoare verde-deschis, sunt proeminente, mai ales pe partea inferioară, pe care prezintă peri scurţi. Sinusurile laterale superioare sunt adânci, de cele mai multe ori închise, elipsoidale, uneori deschise, liriforme, înguste şi ascuţite la bază. Sinusul peţiolar este închis complet, elipsoidal şi mai rar deschis în formă de liră sau V. Peţiolul este verde, cu dungi roşcate, glabru, cu lungimea destul de variabilă.

În faza de maturare a strugurilor

Strugurii sunt de formă cilindrică, uniaxiali, uneori aripaţi, cu boabele dese sau batuţi, având în medie 12-14 cm lungime. Pedunculul este verde, subţire, incomplet lignificat, de 5-6 cm lungime.

Bobul este sferic, de culoare galbenă-aurie, cu diametrul mediu de 12-14 mm, având miezul zemos, cu gust discret de muscat şi caracteristic, foarte plăcut şi mustul necolorat. Pedicelul are în medie 5 mm lungime. Pensula este incoloră de 4 mm lungime. Pieliţa este potrivit de subţire, elastică, rezistentă.

Sămânţa este de 5-6 mm lungime şi 4 mm lăţime, de culoare cafenie, cu chalaza ovală, fosetele mici şi ciocul ascuţit, verde-gălbui.

În faza de maturaţie a lemnului şi de cădere a frunzelor

Spre sfarşitul toamnei, pe frunze apar pete galbene neuniforme, iar dinţii se ingălbenesc.

Coarda este striată, cu caneluri superficiale, rotundă sau uşor turtită în secţiune, de culoare roşie-cafenie, cu nodurile vineţii. Culoarea roşie a coardei este

caracteristică pentru acest soi. Internodiile au lungimea medie de 6,5-11,5 cm, cu diametrele de 6,5/7,5-8/9 mm. Ochii au forma conică cu vârful ascuţit, sunt turtiţi lateral, bine inveliţi în solzi de culoare castanie; prin poziţia lor faţă de coardă, formează un unghi ascuţit. Scoarţa lignificată se exfoliază în fâşii.

CARACTERIZARE AGROBIOLOGICĂ

Soiul Muscat Ottonel se adaptează bine la climatul temperat. Pentru încheierea ciclului de vegetaţie activă necesită 2250-3650° temperatură, pe care o poate acumula în decurs de 166-210 zile.

Fazele de vegetaţie. Dezmugurirea are loc în decursul lunii aprilie la Valea Calugarească şi Drăgăşani iar la Bucureşti, Odobeşti şi Murfatlar poate întârzia până în prima decadă a lunii mai.

Înflorirea se desfaşoară în general, la sfarşitul lunii mai şi în prima jumatate a lunii iunie. În podgoria Dealul Mare, la Valea Calugarească, aceasta are loc de regulă, la sfarşitul lunii mai, iar la Murfatlar în prima jumatate a lunii iunie.

Pârga începe în a doua jumatate a lunii iulie sau în prima jumatate a lunii august.

Coacerea strugurilor se desăvârşeşte de obicei în cursul lunii septembrie sau în prima decadă a lunii octombrie; la Bucureşti şi Valea Calugarească poate avea loc în unii ani, chiar în ultima decadă a lunii august.

Soiul Muscat Ottonel are vigoare mijlocie. În condiţiile de la Bucureşti, lăstarii înaintaşi pot ajunge la înflorire la lungimea de 1,5 m, cu 18-21 frunze, iar până la pargă pot atinge sau depăşi 2,5-3 m lungime. Coarda rămâne relativ subţire.

Afinitate faţă de portaltoi. În general, soiul Muscat Ottonel are afinitate mica faţă de portaltoi. În condiţiile de la Drăgăşani procentul mediu de prindere la altoire este de 24,1, variind între 16,9 pe portaltoiul Riparia Gloire şi 28,1 pe Berlandieri x Riparia Teleki selecţia Buftea. În condiţiile de la Crăciunel, procentul mediu de prindere la altoire este de 34,6, variind între 24,7 pe portaltoiul Chasselas x Berlandieri 41 B si 45,7 pe Berlandieri x Riparia Kober 5 BB selecţia Crăciunel 2.

În plantaţii, pe soluri lipsite de calcar, se comportă bine pe Riparia Gloire, procentul butucilor productivi fiind de 68,4 la Istriţa şi de 82,0 la Valea Calugarescă. Pe solurile care conţin mai mult calcar se comportă bine pe hibrizii Berlandieri x Riparia, Chasselas x Berlandieri 41 B şi Rupestris du Lot.

Scuturarea florilor şi gradul de meiere-mărgeluire. La inflorescenţele în aer liber se înregistrează până la 76,1% flori scuturate, iar la inflorescenţele izolate în pungi, florile scuturate sunt numai de 22,3%. În condiţii de seră, inflorescenţele lăsate liber au 58,1% flori scuturate, iar cele ţinute în pungi 66,8%.

Strugurii de Muscat Ottonel în general, nu meiază şi nu mărgeluiesc.

Polenizatori. Soiul Muscat Ottonel este autofertil şi se cultivă în plantaţii pure, fără să necesite o fecundaţie încrucişată.

Fertilitate şi productivitate. Procentul de lăstari fertili variază între 83 la Bucureşti şi 75,7 la Odobeşti.

Valoarea coeficientului de fertilitate absolut la soiul Muscat Ottonel, altoit pe diferiţi portaltoi, în conditiile de la Murfatlar şi Odobeşti, variaza între 1,6 si 2,1, iar a celui relativ între 1,1 şi 1,7. Indicele de productivitate absolut variază între 92 şi 279, iar cel relativ între 66 şi 211.

Maturarea lemnului. Fiind un soi cu coacere mai timpurie, procesul de maturare a lemnului are loc în bune condiţii, ceea ce îi asigură un grad de fertilitate mai mare şi o rezistenţă relativ bună la ger.

Relaţiile cu factorii ecologici. Cultura soiului Muscat Ottonel reuşeşte în general bine pe toate terenurile. În regiunile secetoase suferă mai ales când este altoit pe portaltoi necorespunzători. În podgoria Murfatlar, în anii cu zile caniculare, işi pierde frunzişul încă din vară. Pe dealuri cu expoziţii favorabile, strugurii acumulează cantităţi însemnate de zaharuri şi au aroma deosebit de pronunţată. În podgoriile aşezate mai la nord, cu temperaturi mai scăzute, strugurii sunt foarte armonic constituiţi, fapt care influenţează în bine calitatea vinurilor.

Rezistenţa la intemperii, boli şi dăunători. Soiul Muscat Ottonel rezistă în general bine la ger şi brumă, dar suferă din cauza secetei. Strugurii nu rezistă la

oidium, însa rezistă la putregaiul cenuşiu şi sunt puţin atacaţi de Cochilis, Eudemis şi Tetranychus.

CARACTERISTICI AGROTEHNICE

Sistemul de tăiere care se aplică soiului Muscat Ottonel este cel mixt, cu coardele la 10-14 ochi lungime.

În condiţiile unui agrofond obişnuit, în podgoria Valea Calugarească, cea mai potrivită sarcină este de 40-50 ochi la butuc, respectiv 225000 ochi la hectar; pe agrofond îmbunătăţit, sarcina poate fi marită.

Producţia soiului Muscat Ottonel se mareşte şi prin aplicarea raţionala a lucrărilor solului. Astfel, în condiţiile de la Crăciunel, două lucrări adânci ale solului executate la 15-20cm, una primavara şi alta toamna şi cinci lucrări superficiale executate la 5-8 cm au dus la obţinerea unui spor de producţie de 1745 kg struguri la hectar.

Operaţiile în verde aplicate raţional contribuie de asemenea la mărirea productivităţii.

Distanţa de plantare recomandată pentru soiul Muscat Ottonel este de 1,60-1,80 m între rânduri pe dealuri, până la 2 m la şes şi de 1,40-1,60 m între butuci pe rând.

CARACTERIZARE TEHNOLOGICĂ

Epoca de coacere. Strugurii soiului Muscat Ottonel intră în pârgă în a doua jumatate a lunii iulie sau în primele zile ale lunii august. Procesul de maturare evoluează rapid, strugurii ajungând la maturitatea deplină aproape o data cu soiurile Chasselas, adică în epocile a III-a – a IV-a, atât în regiunile de stepă şi silvostepă asemănătoare Murfatlarului şi Bucureştiului, cât şi în podgoriile Valea Calugarească, Pietroasa şi Silagiu. În celelalte podgorii strugurii ajung la maturitatea deplină în epocile a IV-a – a V-a, mai rar a VI-a. În anii deosebiţi de reci şi nefavorabili, maturitatea deplină a soiului Muscat Ottonel poate întârzia până în epocile a V-a – a VII-a.

Datorită gustului şi aromei deosebit de plăcute a strugurilor, cât şi faptului că aceştia ajung la maturitate destul de timpuriu, soiul Muscat Ottonel se foloseşte şi pentru consumul în stare proaspătă.

Structura strugurilor. Soiul Muscat Ottonel are strugurii mici,rareori mijlocii, greutatea lor variind între 60 şi 150 g, iar volumul între 55 şi 140 cm3.

Pe categorii, 75 % din recolta acestui soi sunt struguri cu greutate medie de 132 g, iar 255 au greutatea medie de 65 g.

Compoziţie mecanică şi însuşiri tehnologice. Muscat Ottonel are insuşiri caracteristice soiurilor de vin. Greutatea medie a unui bob la cules variază între 0,86 si 2,7 g.

Ciorchinii reprezintă în medie 2,4-5,8 % , iar boabele 94,2-97,6 % din greutatea strugurilor.

Randamentul mediu în must variază între 60,2 % la Huşi şi 83,7 % la Crăciunel. Indicele de randament are valori medii de 1,5-1,7 la Huşi, Teremia şi Silagiu, fiind caracteristic soiurilor de masă, ca de exemplu la Crăciunel.

Compoziţia chimică a mustului. La maturitatea deplină, strugurii soiului Muscat Ottonel conţin în medie 182-230 g/l zaharuri, echivalent cu 10°7 - 13°5 alcool potenţial, iar aciditatea totală este cuprinsă între 2,2 si 5,0 g/l. Cel mai ridicat conţinut în zaharuri, de 271 g/l, s-a înregistrat în anul 1950 la Drăgăşani. Aceste valori sunt caracteristice vinurilor superioare seci sau demiseci.

Creşterea conţinutului în zaharuri după coacerea deplină, se datoreaza supramaturării strugurilor, aceştia pretându-se, în unii ani cu toamne lungi şi uscate, la putrezirea nobilă, care este însoţită în general şi de o scădere pronunţată a aciditaţii în struguri respectiv în must.

Vinul rezultat din strugurii soiului Muscat Ottonel este un vin de calitate superioară, sec sau dulce, chiar licoros, mai ales în anii când acumularea zaharurilor depaşeşte 300 g/l, ca de exemplu la Drăgăşani în anul 1950. Aciditatea însă, destul de scazută la maturitatea deplină, devine prin supracoacere deficitară, trebuind să fie corectată pentru a se asigura un vin echilibrat, în cazul când se vinifică ca soi pur.

Vinul are culoare galben-verzuie ce evoluează spre galben-pai cu gust plăcut, fructuos şi un buchet deosebit la învechire. Muscatul Ottonel obţinut în zonele mai răcoroase este de înaltă calitate, cu aroma placută de muscat.

Soiul Muscat Ottonel se vinifică mai mult în amestec cu alte soiuri care au o aciditate mai ridicată, imprimându-le aromă placută de muscat.

PRODUCŢIA

Soiul Muscat Ottonel dă producţii variate. În condiţiile de la Odobeşti, producţia medie la butuc este de 4,890 kg, iar cea maximă de 5,780 kg, respectiv 15092 şi 17848 kg struguri la hectar. În condiţiile de la Murfatlar, producţia medie la butuc este de 0,556 kg iar cea maximă de 0,680 kg, respectiv 2470 şi 3024 kg struguri la hectar.

În aceleaşi condiţii de mediu, dar altoit pe diverşi portaltoi, producţia soiului Muscat Ottonel înregistrează diferenţe însemnate. Astfel la Pietroasa diferenţa este de 2776 kg struguri, la Odobeşti de 5528 kg struguri, iar la Murfatlar de 1083 kg struguri la hectar.

VARIAŢIUNI ŞI CLONI

În cadrul soiului Muscat Ottonel se întâlnesc variaţiuni care au fost fixate prin selecţie clonală la Staţiunea Crăciunel şi înmulţite în cultură. Dintre acestea cea mai reprezentativă este Muscat Ottonel 12 Blaj, care dă producţii mai mari şi cu concentraţii superioare de zaharuri.

3.PREOCUPARI SI REZULTATE OBTINUTE DIN SOIUL MUSCAT OTTONEL DINTR-O PERSPECTIVA EUROPEANA SI NATIONALA.

RAPORTUL ȘTIINțIFIC ȘI TEHNIC

RST etapa 3/2009

ETAPA DE EXECUȚIE NR. III

CU TITLUL: Monitorizarea evoluției factorilor climatici viticoli cu influentă majoră în viticultură, a resurselor agro-pedo-climatice și a agenților patogeni ai bolilor și dăunatorilor din zona colinară.

OBIECTIVUL GENERAL:

Creşterea competitivităţii cercetării-dezvoltăriiprin stimularea parteneriatelor în vederea reaizării unui serviciu inovativ EXPERT privind impactul schimbărilor climatice globale asupra ecosistemului viticol din zona colinară.

OBIECTIVELE FAZEI DE EXECUȚIE:

Monitorizarea evoluţiei factorilor climatici viticoli şi a resurselor eco-pedo-climatice în scopul optimizarii zonării viţei de vie;

Monitorizarea evolutiei agenţilor patogeni ai bolilor şi dăunătorilor la vița de vie în contextul schimbărilor climatice globale;

Diseminare rezultate privind impactul schimbărilor climatice globale asupra ecosistemului viticol din zona colinară.

ACTIVITĂȚI:

Activitatea III.1

Monitorizarea datelor climatice și agro-pedologice zonale pe o perioadă de cel puţin 20 ani.

Activitatea III. 2

Stabilirea factorilor climatici viticoli anuali.Activitatea III. 3

Observaţii şi determinări privind frecvenţa, intensitatea şi gradul de atac al agenţilor patogeni.

Activitatea III. 4

Studiul dinamicii, răspândirii şi dezvoltării principalelor populaţii de dăunători şi prădători ai acestora în funcţie de tendinţele în evoluţie a factorilor ecologici zonali.Activitatea III. 5 Modelarea sistemului de avertizare şi prognoză a bolilor şi dăunătorilor în contextul schimbărilor climatice globale.Activitatea III. 6Adaptarea metodelor de luptă împotriva bolilor şi dăunătorilor în contextul schimbărilor climatice globale.Activitatea III. 7 Elaborarea documentaţiei de analiză tehnico-economică.Activitate III.8

Realizarea unui model și a unui program de simulare pentru determinarea eficienței energetice a producției viticole în functie de factorii climatici.

Activitate III.9

Organizare sesiune de comunicări.

Activitatea III. 10Participare la manifestări tehnico-ştiinţifice naţionale şi internaţionale specifice domeniului țărilor europene.

1.Observaţiile şi determinările s-au continuat în cele două puncte de lucru, SCDVV Bujoru şi SCDVV Iaşi.

Soiurile de viţă de vie luate în observaţie pentru podgoria Dealu Bujorului sunt: Fetească albă, Fetească regală, Aligoté, Chasselas'dore, Şarba, Cabernet Souvignion, Merlot, Băbească neagră, Fetească neagră, Muscat de Hamburg, Coarnă neagră.

Soiurile de viţă de vie luate în observaţie pentru podgoria Iaşi sunt: Aligoté, Chardonnay, Muscat Ottonel, Fetească albă, Fetească regală, Cabernet Souvignion, Souvignion blank, Chasselas'dore.

S-au continuat obsevaţiile efectuate în etapele anterioare, s-a continuat completarea bazei de date ce vor folosi în elaborarea sistemului EXPERT.

Observaţiile efectuate cu privire la succesiunea şi evoluţia fiziologică a fenofazelor de vegetaţie, parcurse de principalele soiuri din sortiment, în relaţie cu factorii ecologici specifici evidenţiază faptul că acestea au fost condiţionate complex de nivelul şi acţiunea cumulativă a factorilor climatici şi de specificul ereditar al soiurilor.

Analizând condiţiile climatice şi agropedologice specifice din perioada studiată comparativ cu valorile multianuale se constată o sporire a regimul termic şi de insolaţie şi o diminuare a regimului hidric. Precipitaţiile sunt repartizate neuniform, de obicei fiind ploi torenţiale ce alternează cu perioade lungi de secetă. Ne confruntăm în unii ani cu o maturarea forţată a strugurilor, fapt ce are repercusiuni nedorite asupra calităţii produselor viticole obţinute. Stresul hidric atmosferic şi pedologic din perioada de vegertaţie afectează producţia atât cantitativ, cât şi calitativ.

Dintre dăunătorii prezenţi şi periculoşi întâlniţi în plantaţiile de viţă de vie din Podgoria Bujoru şi Podgoria Iaşi – centrul viticol Copou menţionăm: molia strugurilor (Lobesia botrana Den et Schiff, Eupoecilia ambiguella Hb., Sparganotis pilleriana Den et Schiff), acarienii eriofizi şi tetranichizi (Acarianul galicol al viţei – Eriophyes vitis Nal şi acarianul roşu comun (Tetranychus urticae Koch), care au prezentat cele mai ridicate valori ale

gradului de atac.

Populaţiile de acarieni şi molii la viţa de vie au variat în funcţie de rezerva biologică, condiţiile climatice şi de tratamentele efectuate în anii anteriori.

S-a evaluat impactului factorilor cliamatici asupra performantelor bioproductive și economico-financiare în producția de struguri pentru vin și masă (roșii și albi ) din 11 soiuri experimentate în condițiile SCDVV Bujoru Galați și 8 soiuri experimentate în condițiile SCDVV Iași în anul climatic 2007, Martor și anul climatic 2008, Experimental. Metodele de lucru au fost: Metoda indicilor, sporurilor și ponderilor pentru ierarhizarea factorilor climatici în funcție de importanța lor; Metoda punctelor pentru ierarhizarea soiurilor studiate în funcție de performanțele biofiziologice, producția cantitativă și calitativă de struguri; Metoda comparației în timp pentru analiza tehnico-economică în producția de struguri privind: caracteristicile biofiziologice și biologice nemăsurabile, performanțele cantitative și calitative în producția de struguri, costul de producție la hectar, cheltuielile totale de producție, prețul de piață al strugurilor, venitul la hectar și total, rata profitului și rata profitului marginal.

2. Pentru diseminarea rezultatelor obţinute prin derularea proiectului, echipa de lucru implicată a participat în octombrie 2008 la Simpozionul ştiinţific internaţional cu titlul „Agricultura modernă – realizări şi perspective”, dedicat aniversării a 75 ani ai Universităţii Agrare de Stat din Moldova, cu lucrarile ştiinţifice:

-„Cercetări privind consumul mediu diurn în plantaţiile viticole din zona colinară în condiţii de stres hidric”;

-„Schimbările climatice şi influenţa acestora asupra ecosistemului viticol din podgoria Iaşi”.

În luna ianuarie 2009 s-a participat cu lucrarea ştiinţifica Research concerning the global climatic changes and their influence on viticultural ecosystem în Dealu Bujorului vineyard la Worksopul organizat de Balkan Environmental Association la Universitatea Dunărea de jos Galaţi. În perioada 12-14 noiembrie 2008 s-a participat la Salonul Regional de Cercetare HERVEX de la Călimăneşti.

Pe fondul unor rezerve biologice reduse şi a condiţiilor climatice foarte oscilante (temperaturi scăzute, precipitaţii abundente, umiditatea atmosferică ridicată) s-au înregistrat următoarele rezultate:

la mană, frecvenţa de atac pe frunze a variat între 46 şi 89%, iar pe struguri între 52 şi 86%, gradul de atac al manei pe frunze a înregistrat valori între 10 şi 26, iar pe struguri valori de 4 până la 16%;

la făinare, frecvenţa şi gradul de atac pe frunze au avut valori apropiate; la soiurile Fetească regală şi Muscat Ottonel s-a înregistrat un grad de atac de făinare pe mai mare comparativ cu celelalte soiuri;

la putregaiul cenuşiu pe struguri s-a înregistrat o frecvenţă de 11 – 51 % şi un grad de atac între 0,6 şi 4,6 %.

3. Dezvoltarea viticulturii din Transilvania a necesitat în primul rând cunoaşterea şi stabilirea sistemului de bază specific acestei zone.

              Activitatea de cercetare ştiinţifică s-a orientat spre trei direcţii principale :

           1.Studiul soiurilor din sortimentul local, a celor noi şi a celor introduse din sortimentul mondial în scopul stabilirii capacităţii de adaptare în arealul de cultură din podgoriile situate în zona viticolă şi a valorii lor ameliorative.

           2.Redresarea şi îmbunătăţirea patrimoniului productiv al plantaţiilor prin selecţie clonală,.

           3.Crearea de soiri noi restructurate genetic, pentru vinuri albe de calitate superioară caracterizate prin potenţial ridicat de producţie şi de calitate, epoci de maturare diferite, adaptabilitate bună la condiţiile de mediu, rezistente la boli, ger şi dăunători.

Rezultatele obţinute cu privire la comportarea soiurilor vinifera în diferite areale de cultură stau la baza lucrărilor de raionare (1954 – 1956), microraionare (1962) şi la elaborarea listei soiurilor de viţă de vie recomandate şi autorizate pentru plantare în arealele viticole delimitate (1979).

Pe Târnave, soiul Fetească regală (Dănăşană) a înlocuit vechile soiuri din sortimentul viticol local şi s-a extins şi în celelalte podgorii fiind astăzi unul dintre soiurile cu arealul cel mai extins de cultură; vinurile din soiul Muscat Ottonel acumulează un delicat buchet dearome care le face să rivalizeze cu vinurile Sauterne; soiul Traminer roz ale cărui vinuri semiaromate au câştigat numeroase medalii de aur la concursurile internaţionale, şi-a găsit pe Târnave o a doua patrie.

Odată stabilit sortimentul de bază, activitatea de selecţie şi ameliorare a fost orientată în direcţia creării de clone şi soiuri noi cu potenţial de producţie ridicat şi superioare calitativ. În urma unei îndelungate şi perseverente munci de selecţie au fost obţinute şi omologate clonele Pinot gris 34 Bl, Sauvignon 9 Bl, Traminer roz 60 Bl, Fetească regală 21 Bl, Riesling italian 3 Bl, Neuburger 10 Bl şi Muscat Ottonel 12 Bl. Aceste clone se caracterizează prin producţii de struguri mai mari comparativ cu soiurile mamă din care provin, cu constantă în timp şi calitate superioară. Însuşirile, unanim recunoscute, ale acestor selecţii clonale au contribuit la răspândirea lor în cultură, pe suprafeţe tot mai mari, în podgoriile din Transilvania şi din întreaga ţară.

4. Obiectivul fazei:

Documentare privind îmbunătăţirea bazei genetice viticole a materialului iniţial de înmulţire; Instruire personal implicat; Reabilitarea a două sere nucleu; Producerea materialului pentru înfiinţarea parcelei de verificare

Plantele din sera nucleu de preînmulţire au fost obţinute prin tehnologia devirozării (termoterapie - cultură in vitro - aclimatizare - sera nucleu de preînmulţire), în perioada anilor 1989- 2000.

Transferul plantelor în sera nucleu izolator creează posibilitatea observării acestora în condiţii normale, în scopul evaluării gradului de stabilitate genetică a materialului obţinut prin tehnologia devirozării sau înmulţite rapid prin cultură in vitro.

Plantarea a fost efectuată pe destinaţii de cultură (soiuri de masă, de vinuri albe şi vinuri roşii), câte 12 viţe / soi, la distanţe de 50 cm între rânduri şi 40 cm între plante pe rând.

Sistemul de conducere în timpul vegetaţiei a fost pe verticală, fiind obligatorie normarea lăstarilor /plantă câte 2 - 3 lăstari, în funcţie de vigoarea de creştere. Copilitul, suprimarea cârceilor şi legatul lăstarilor s-au executat până la sfârşitul lunii august, când s-a înregistrat o încetinire a ritmului de creştere a lăstarilor. Pentru o maturare uniformă a coardelor, la

începutul lunii septembrie se aplică cârnitul lăstarilor, la nivelul ultimei sârme a sistemului de susţinere, asigurându-se astfel un număr de 25 –30 de ochi / coardă. Pe întreaga perioadă de vegetaţie, în fiecare an, s-au aplicat lucrări de îngrijire cu privire la întreţinerea solului, asigurarea umidităţii şi aplicarea tratamentelor fitosanitare pentru prevenirea apariţiei infecţiilor criptogamice.

Cele 190 soiuri de Vitis sp care constituie colecţia de germoplasmă existentă la INCDBH Ştefăneşti, au fost testate serologic (ELISA), anual pentru principalele boli virale (GFLV; ArMV; GRRaV 1+3, GFkV).

Conform tehnologiei de înmulţire vegetativă prin altoire, în prima etapă s-a recoltat materialul biologic, coardele, de la cele 20 soiuri/clone: Sauvignon petit 111Şt, Sauvignon petit 62Dg, Chardonnay 15 Şt, Chardonnay 25 Şt, Pinot gris 13 Mf, Pinot gris 34 Bl, Fetească regală 21 Bl, Riesling italian 3Bl, Riesling italian Şt, Muscat Ottonel, Tămâioasă românească 5 Pt, Cabernet Sauvignon 7Dg, Cabernet Sauvignon 33 Vl, Cabernet Sauvignon 131 Şt, Merlot 8 Vl, Merlot Şt, Merlot 17 Od, Fetească neagră, Pinot noir 5Vl, Pinot noir 3Şt şi de la cei trei portaltoi. După dimensionarea butaşilor portaltoi şi altoi conform legislaţiei în vigoare cu privire la materialul săditor viticol, s-au parcurs etapizat toate treptele tehnologiei de înmulţire prin altoire (umectare, dezinfectare, altoire propriu-zisă, stratificare, forţare, aclimatizare şi plantare în şcoala de viţe). Metoda de altoire folosită a fost în copulaţie ameliorată.

Rezultate preconizate pentru atingerea obiectivului fazei: Reabilitarea serelor nucleu

Reabilitarea a două sere pentru menţinerea Materialului Iniţial de înmulţire prin asigurarea unei protecţii anticorozive a scheletului metalic şi schimbarea sticlei cu policarbonat transparent tip CLEAR. Confecţionarea sistemului de ventilaţie naturală pentru controlul condiţiilor de mciroclimat din interiorul serei. Montarea plasei cu ochiuri fine pentru asigurarea sistemului 2 de protecţie împotriva vectorilor insecte.

Montarea unor conducte din polipropilenă pentru aducerea apei necesară irigării şi fertirigării.

Reabilitarea a două sere înmulţitor pentru producerea pe sol a materialului de înmulţire bază destinat înfiiinţării plantaţiilor mamă şi a parcelei de verificare.

4.DETERMINAREA FERTILITATII SOIULUI

4.1 Modul de inflorire si desprindere a corolei

-de jos in sus,in floreste normal,aruncand corola cu usurinta.

4.2 Forma butonului floral

-cilindrica

4.3 Numarul, lungimea si gradul de inclinare a staminelor

-florile prezinta 5 stamine

Gradul de inclinare a staminelor este de 45°,dupa deschiderea corolei.

4.4 Forma si dimensiunile stilului si stigmatului

-stilul este lung si gros

4.5 Culoarea glandelor nectarifere

-la baza gineceului se insera glandele nectarifere, care reprezinta cel de al doilea rand de stamina atrofiate in cursul evolutiei florilor. Glandele nectalifere sunt de culoare galbena.

Cod O.I.V Semnificatie Referinta Muscat Ottonel

151 Tipul forii 4 Hermafrodit functional normala

152 Insertia primei inflorescente

3 De la al 5-lea in sus

153 Numarul inflorescentelor pe lastar

4 Peste 3 inflorescente

154 Lungimea primei inflorescente

2 11 cm

Legenda:

+ lastar steril

1 lastar cu o inflorescenta

2 lastar cu doua inflorescente

1/+ lastari gemeni

Nr butuc

Pozitia ochilor pe coarda Lastari lacomi1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

B1 - 1 3 +,+,2,+,

+,3+ 1 2

- 2 2 2 2 3 3 3 2 3 3 3 + + 4

B2 - 2 2 +,1,2,2

,2,1,1,2

+,+

2 2 - 2/2 3

- 1 2

2 2 2

1 2 2

- - 1 1 1

- - 1 2 1 2 2 2 1 1 1

2 2 +

1 2 2

+ 2 2

2 1 2 2 3 2

B3 - 2 2 1,+,+,+

- 1 2

- - 1 2 + 2 2 2

+ + 1 + 2 2 2 2

- 1 2

2 2 2 2 +

2 2 2 2 2 2 2 1

B4 2 2 3 1,+,+

- - 1 2 2 2 - 3 - 2 2/3 - - 2 2

- 1 1

- - - - 2 + 2 2 -

B5 - 3 + +,1,1

+,1,1/11 + 1 2 2

- 1 1 2

- 2 2

1 1 1

- 2 2 1

- + 1

- - 2

- 1/1 2

Calcularea corficientilor si a indicilor de productivitate:

a)pentru fiecare butuc in parte:

B1

c.f.a = 44/19=2.31

c.f.r = 44/26=1.69

i.p.a = 2.31 x 80 = 184.8

i.p.r = 1.69 x 80 = 135.2

B2

c.f.a = 81/47 = 1.72

c.f.r = 81/53 = 1.52

i.p.a = 1.72 x 80 =137.6

i.p.r = 1.52 x 80 = 121.6

B3

c.f.a = 52/29 = 1.79

c.f.r = 52/37 = 1.40

i.p.a = 1.79 x 80 = 143.2

i.p.r = 1.40 x 80 = 112

B4

c.f.a = 37/19 = 1.94

c.f.r = 37/22 = 1.68

i.p.a = 1.94 x 80 = 155.2

i.p.r = 1.68 x 80 = 134.4

B5

c.f.a = 37/26 = 1.42

c.f.r. = 37/31 = 1.19

i.p.a =1.42 x 80 = 113.6

i.p.r = 1.19 x 80 = 95.2

b) medie totala

c.f.a = 9.18

c.f.r = 7.48

i.p.a = 734.4

i.p.r = 598.4

5.CODIFICAREA INFLORESCENTEI,FLORII,CU PRIVIRE SPECIALA ASUPRA MODULUI DE INFLORIRE

Pentru a se stabili caracterele ampleografice la soiului Muscat Ottonel ,s-au recolta 2 frunze din cadrul colectie ampelografice a U.S.A.M.V Bucuresti.

Frunzele au fost recoltate pe data de 01 – 08 iunie 2011 in faza de crestere intensa a lastarilor.

Valoarea rapoartelor Codul atribuitA = 0,809 2B = 0,552 4C = 0,380 6

Codificarea sume dintri unghiurilor dintre nervuri

Suma α+β Codul atribuit Suma α+β+γ Codul atribuit115° 4 155° 6

Coeficientul profunzimi sinusurilor laterale superioare si inferioare

Valoare rapoartelor Codul atribuit Gradul de sectare ale frunzei

0.560.82

2-3 Sinusurile slab schitate(frunza palmat-lobate)

In urma masuratorilor directe asupra frunzei a fost realizat urmatorul tabel:

Cod O.I.V. Semnificatie Referinta Muscat Ottonel065 Marimea frunzei

prin metoda caroiajului

5 Mijlocie 188 cm²

601

Marimea frunzei prin metoda KiskiLungimea nervurii principale N13

7 Lung 165 mm

602 Lungimea nervurii secundare superioara N2

7 Lung 125 mm

603 Lungimea nervurii tertiare N3

5 Mediu 75mm

604 Lungimea mucronului lui N4

5 Mediu 35mm

612 Inaltimea mucronului N2

3 Scurt 10mm

613 Lungimea mucronului lui N2

5 Mediu 14 mm

614 Inaltimea mucronului lui N2

3 Scurt 10 mm

615 Latimea mucronului lui N4

5 Mediu 14 mm

067 Forma frunzei 3 Pentagonala068 Lobia frunzei 2-3 3-5 lobi069 Culoarea fetei

superioare a limbului

5 verde

070 Culoarea cu antociani pe partea superioara

2 Rosie la punctul petiolar

071 Culoarea cu antociani pe partea superioara

3 Rosie in partea inferioara a nervurilor

072 Gofrarea limbului 1 Foarte slaba073 Ondularea

limbului1 Absenta

074 Profilul limbului 3 Involut 075 Unflarea pe pareta

superioara a 1 Absente sau foarte

putine

limbului076 Forma dintilor 4 Cu o margine

concava si una convexa

078 Lungimea dintilor 5 mijlocii079 Forma sinusului

petiolar4 Lobi usor

suprapusi-avoidal080 Forma bazei

sinusului petiolar1 In forma de U(baza

dreapta)081-1 Particularitati ale

sinusului petiolar3 Dinte pe margine

081-2 Conturul sinusului petiolar

2 Cu un pinten

082 Forma sinusurilor lateral superioare

4 Inchis cu lobii puternic suprapusi

083-1 Forma bazei sinusurilor laterale

2 Forma de acolada (baza rotunjita)

083-2 Prezenta dintilor pe conturul sinusurilor

1 absent

084 Peri orizontali intre nervurile principale pe fata inferioara a limbului

1 Absenti sau foarte rari

085 Peri erecti intre nervurile principale pe fata inferioara a limbului

1 Absenti sau foarte rari

086 Peri orizontali pe nervurile principale pe fata inferioara a limbului

3 rari

087 Peri erecti pe nervurile

3 rari

principale pefata inferioara a limbului

088 Peri orizontali pe nervurile principale pe fata superioara a limbului

1 absenti

089 Peri erecti pe nervurile principale pe fata superioara a limbului

9 prezenti

090 Peri erecti pe petiol

3 rari

Caractere ampelografice ale strugurelui si boabelor

Forma strugurelui – cilindro-conica

Marime strugurelui 6 cm

Greutatea 60 -80 g

Forma bobului L/l = cilindric-obovoid

Cod O.I.V. Semnificatie Referinta Gamay Beaujolais201 Numarul de

struguri pe lastar3 2.1-3

202 Lungimea strugurelui

3 10cm Scurt

203 Latimea strugurelui

3 5,5 cm Ingust

204 Compactitate strugurelui

9 Foarte compact(boabe presate,deformate)

205 Numar de boabe pe struguri

1 33 foarte putine

206 Lungimea 5 Mijlociu 4cm

pedunculului207 Lemnificarea

pedunculului5 Medie(semnilemnificat)

208 Lungimea bobului 5 Mijlociu 17 mm221 Latimea bobului 5 Mijlociu 14 mm222 Uniformitatea

marimii3 uniforma

223 Forma bobului 6 obovoid 224 Sectiune

tranversala2 Circulara

225 Culoarea pielitei boabelor

1 Verde-galbui

226 Uniformitatea culoarii pielitei

3 Uniforma

227 Pruina 5 Mijlocie 228 Grosimea pielitei 3 subtire229 Punctul pistilar 2 aparent230 Culoarea pulpei 1 necolorata231 Intensitatea

coloranta a pielitei

1 Foarte slab colorata si necolorata

232 Suculenta pulpei 2 Suculenta235 Consistenta

pulpei5 Mijlocie semi-zemoasa

236 Gust si aroma 2 muscat240 Separarea de

peduncul 7 usoara

238 Lungimea pedicelului

3 Scurt 5mm

Caracterele ampelografice ale semintelor

Forma semintelor - ovala

Culoarea semintelor – cafenie

Numar de seminte in bob 1-3

Cod O.I.V. Semnificatia Referinta Muscat Ottonel242 Lungime

semintelor3 scurta

243 Marimea semintelor

3 20 mg/samanta-mica

241 Prezenta in bob a semintelor

5 Prezente (seminte complet dezvoltate)

244 Crestaturi transversale pe margini

1 Vitis vinifera

229 rostrul 9 Vitis vinifera

Caractere ampelografice ale coardei

Forma sectiuni tranversale

d1 =0,6mm

d2=0,6mm

d1/ d2=0,6/0,6 =1 de unde rezulta ca coarda forma sectiuni este circulara

Culoarea coarde: cafenie

Grosimea scoartei:subtire si se exfoliaza in fasii

Carcei: sunt bifurcati,limnificati sau uscati usor ,caduci

Cod O.I.V. Semnificatia Referinta Muscat Ottonel101 Forma sectiuni

tranversale1 Circulara

102 Suprafata coardei 1 Neteda 103 Culoarea

dominanta4 Cafenie

104 Prezenta lenticelelor

1 Absenta

105 Peri erecti pe noduri

1 Absenta sau foarte rari

106 Peri erecti pe internoduri

1 Absenta sau foarte rari

354 Diametrul internodurilor

5 70 mm mijlociu

016 Distributia carceilor

1 Discontinua

006 Pozitia lastarilor (coarda) pe butuc

3 Semierect

353 Lungimea internodurilor

1 foarte scurte

6.ZONAREA SOIULUI MUSCAT OTTONEL,ANEXAREA UNEI HARTI COLOR,CU HASURAREA CENTRELOR VITICOLE UNDE ESTE CULTIVAT.

Acest soi realizeaza insusire calitative deosebite,care se regasesc in vin mai ales prin intermediul unor alese caracteristici de aroma,atunci cand este cultivat in conditiile unor zone mai racoroase,asa cum sunt cele din regiunea Podisului Transilvaniei. In schimb,soiul Muscat Ottonel nu se cultiva cu bune rezultate in zonele mai sudice.

Soiul este inclus in sortimentul a 83 de centre viticole,figurand ca „soi recomandat” in 63 de centre. Cea mai mare frecventa a arealelor in care soiul Muscat Ottonel ocupa pozitia de „soi recomandat” se intalneste in judetele Alba, Salaj, Satu Mare si Constanta.

Soiul are aptitudinea de a produce,intr-un mare numar de areale,vinuri cu denumire de origine(VSO). Exista,la fel,cateva centre viticole in care,in anii favorabili, pot fi obtinute vinuri aromate de Muscat Ottonel,demidulci sau dulci, care se incadreaza in categoria vinurilor de calitate superioara cu denumire de origine si trepte de calitate(VSOC). Printre acestea se numara centrele Blaj,Jidvei,Alba Iulia,Ighiu,Aiud din judetul Alba;Medias si Tarnaveni din judetul Mures;Silagiu din judetul Timis;Murfatlar,Medgidia si Cernavoda din judetul Constanta.

Vinurile de Muscat Ottonel obtinute in arealele viticole din Moldova si din alte zone pot fi folosite cu bune rezultate ca elemente de cuplaj in alcatuirea unor valoroase vinuri de calitate superioara.

LEGENDA: • centre viticole in care se cultiva soiul Muscat Ottonel.

Bibliografie:

1. Oşlobeanu, M. şi colab., Zonarea soiurilor de viţă de vie în România, Editura Ceres, Bucureşti,1991

2. www.vitis-vea

3. www.oiv.com

4. Adler M. J., A.Busuioc, S. Ștefan, 1999: Atmospheric processes

leading to droughty periods in Romania, International Association of

Hydrological Sciences Publication, No. 255, p. 48-60.

5. Bogdan, Octavia, Niculescu, Elena,1999: Riscurile climatice din

România, Academia Română, Inst. Geogr., Compania Sega –

International.

6. Carter T. R., Parry M. L., Porter J. H., 1991: – Climatic change and

future agroclimatic potential in Europe, International Journal of

Climatology, 11, p. 251-269.