Munţii Făgăraş

Ina Mateiu

Colegiul Tehnic Energetic “Dragomir Hurmuzescu”

CUPRINS

Geografie

Climă

Floră

Faună

Sursă

Altitudine

Masivul Făgăraș, de la est la vest măsoară în linie dreaptă, aproximativ 70 de km iar de la nord la sud circa 45 km. Munții Făgărașului seamănă cu o imensă coloană vertebrală orientată de la est la vest având „coastele” (culmile) orientate către nord și respectiv, sud. Culmile din partea nordică sunt cu mult mai scurte și mai abrupte decât cele din partea sudică, care sunt foarte lungi și domoale.

Geografie

Inapoi la cuprins

Suprafața totală acoperită de munții Făgărașului este peste 2.400 km², fiind, spre comparație, de circa 7,5 ori mai mare decât a munţilor Bucegi. Pe cuprinsul întinderii masivului Făgărașului se găsesc 8 vârfuri de peste 2.500 de metri: Moldoveanu cu 2.544 m, Negoiu cu 2.535 m, Viştea Mare cu 2.527 m, Călțun-Lespezi cu 2.522 m, Vânătoarea lui Buteanu cu 2.507 m, Cornu Calțunului cu 2.510 m, Hârtopu cu 2.506 m, Dara cu 2.501 m. Există, de asemenea, 42 de vârfuri având peste 2.400 m și mai mult de 150 de vârfuri de peste 2.300 m. Inapoi la cuprins

Masivul are o climă aspră, cu caracteristici subpolare. Temperatura scade cu creșterea altitudinii. Valoarea medie anuală a crestei atinge -2 grade Celsius. Temperatura variază între +20 și -38 grade Celsius. Sunt rare zilele când deasupra Făgărașului cerul este complet senin. Masivul își formează și nori proprii! Aici sunt înregistrate cele mai mari valori ale precipitației, ajungând la 1400 mm/an. Iarna se produc multe avalanșe, care facimposibilă inclusiv circulația pe drumul alpin, Transfăgărășanul, care din 1974 traversează masivul.

ClimaInapoi la cuprins

Dincolo de regiunea fânețelor începe pădurea de fag, care acoperă în mare parte poalele masivului. În luminișurile pădurilor de fag ca și pe malurile apelor se întâlnește salcia căprească, mesteacănul, plopul tremurător, aninul, zmeură, mure. În partea superioară a pădurii, fagul se amestecă cu bradul, ce apare destul de rar. În schimb, locul său este luat de molid, care ocupă toată regiunea păduroasă, de la 1.100 până la aproape 1.700 m altitudine. Dintre florile ocrotite prin lege menționăm: Floarea-reginei, cunoscută și sub denumirea de „floarea de colț”, sângele voinicului, iedera albă. La jumătatea lunii iunie, sus în golul alpin înflorește bujorul de munte, care se prezintă sub forma unei inflorescențe parfumate, de un roșu aprins, care îmbracă muntele precum o pătură ce se vede la mare distanță, iar când adie vântul dă senzația că arde muntele.

Floră

Inapoi la cuprins

Fauna

Dintre mamifere ursul carpatic este cel mai reprezentativ. În pădurile de altitudine mai joasă, mistreții oferă un vânat prețios. Jderul și râsul se întâlnesc mai rar. În schimb, veverița apare mai pretutindeni în calea drumețului, în regiunile forestiere, unde nelipsită este și vulpea . Cerbi și căprioare dau farmec pădurilor de la poale.Lupul este prezent și el în aceste locuri. Multe păsări înfrumusețeză viața pădurii: se întâlnesc forfecuțe, cintezoi, cojoaice de munte, ciocănitoare, sturzi, codobaturi de pădure, mierle. Cocoși de munte. Dintre păsările răpitoare trăiesc în masiv: ulii, șoimi, acvile de pădure sau pajure, vânturei, și mai rar vulturi de stâncă. Numeroase reptile, unele inofensive ca șopârlele de munte. În unele locuri viețuiesc și vipere. Pe culmi trăiește capra neagră, ocrotită prin lege.

Inapoi la cuprins

Sursa:

http://ro.wikipedia.orghttp://www.amiciimuntilor.ro/muntii-fagarashttp://www.photomaniacs.ro/muntii-fagarashttp://theo.webgarden.ro/

Inapoi la cuprins

Denumire Altitudine (în metri)

Bâlea Lac 2034Zârna 1923Scara 2146Portiţa Vistei

2310

Bâlea Lac Zârna Scara Portiţa Vistei0

500

1000

1500

2000

2500

Altitudine

Altitudine

Înapoi la cuprins

Bâlea Lac Zârna

Scara

Portiţa Vistei