Page 1
ScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalSingur împotriva tuturor
• Anul IV•Numarul 222 (293) • 8 - 14 decembrie • 12 pagini• 70 bani (7000 lei) • Apare lunide Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorj
Evaziune fiscalã în Imperiul RodnaEvaziune fiscalã în Imperiul RodnaEvaziune fiscalã în Imperiul RodnaEvaziune fiscalã în Imperiul RodnaEvaziune fiscalã în Imperiul RodnaEvaziune fiscalã în Imperiul RodnaEvaziune fiscalã în Imperiul RodnaEvaziune fiscalã în Imperiul RodnaEvaziune fiscalã în Imperiul RodnaEvaziune fiscalã în Imperiul Rodna
Un imperiu financiar careproduce zeci de miliarde de lei
vechi anual s-a dezvoltat decâþiva ani în Piaþa Centralã dinTârgu-Jiu patronat fiind de doi
oameni de afaceri, NicolaeBîlteanu ºi Liviu Diaconu, ce se
îmbogãþesc pe zi ce treceprofitând de ignoranþa organelor
fiscale ºi acordul tacit almunicipalitãþii.
SC Rodna SRL este dejaomniprezentã în lumea
comercialã din piaþa amintitãdeþinând Complexul Rodna ºi
imensa parcare din faþa acestuiacare, dacã ar fi rãmas în
administrarea Primãriei Târgu-Jiuar fi adus la bugetul local sume
însemnate.
Cãlinoiu ºi Cristea i-au bãgat alte 24de miliarde în cont lui Surupãceanu
p a g
3
Page 2
Scandal de Gorj8 decembrie2
SCANDAL DE GORJ
Responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilor
publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004
Director
Redactor ºef
TehnoredactareClaudiu Rada
[email protected]
Redactori
www.scandaldegorj.ro
Adresa : Târgu Jiu, Calea Eroilor - Hotel Gorj, et.11, cam 1101-1102Tel: 0253-222010; 0723779723; E-mail:[email protected]
ISSN1584-2630
Adrian [email protected]
Mihai [email protected]
Daniel [email protected]
Neli [email protected]
Claudiu [email protected]
Tiparul executat de SilPacino Râmnicu Vâlcea
Claudiu [email protected]
Rezultatul recentelor alegeri parlamentare mi-a produs o greaþãcare cred cã mã va încerca ori de câte ori o sã-mi aduc amintecare sunt trimiºii noºtri în Parlament pentru urmãtorii patru ani, darºi de modul în care aceºtia au ajuns acolo. Nu ºtiu cum se face cãîn aceastã þarã orice mãsurã care pãrea iniþial bunã se dovedeºtea fi o proastã alegere pânã la urmã. Ca uninominalul de exemplu.Parcã niciodatã n-au intrat în Parlament atâtea fufe, atâþia hoþi ºianalfabeþi ca ºi acum. Ceea ce e consfinþit prin Constituþie ca oalegere liberã a reprezentanþilor norodului nu mai e decât oîntrecere a bogãtaºilor pentru a se pune la adãpostul imunitãþii câtmai repede posibil pentru cã majoritatea aud deja zornãit decãtuºe dupã ce au furat pe sãturate, paradoxal, tocmai dinbuzunarul statului în al cãrui for legislativ superior au ajuns acum.
Ce vor înþelege oare alde Ruºeþ ºi Militaru din formulãri degenul: „act normativ”, „propunere legislativã”? În Parlament nu seva vorbi despre haldãri ºi tone de cãrbune ori ºmenuri sindicale,aºa cã cineva ar face un bine judeþului ºi þãrii sã le angajeze untranslator din românã în românã sã ºtie ºi ei despre ce e vorba ºisã nu creadã cã s-a schimbat limba oficialã ºi parlamentarii auajuns sã vorbeascã chineza. Primul a ajuns senator, iar cel de-aldoilea deputat ºi nici mãcar nu i-a vrut lumea. Cotracandidaþii lorau primit mai multe voturi, se pare însã cã gãleþile ºi pelerinele pecare le-au împãrþit poporului au fost mai frumoase decât vestelepedeliste cadonate de cei doi proaspãt parlamentari. Dar sfântaredistribuire i-a eliminat fãcându-le loc tocmai lui Ruºeþ ºi Militaru.Suntem însã obiºnuiþi sã fim reprezentaþi de astfel de indivizi, celmai bun exemplu fiind al viitorului fost senator Ilie Petrescu care n-a învãþat cum stã treaba nici dupã o eternitate petrecutã înParlament.
Dacã unii au avut noroc cu redistribuirea, alþii nu s-au lãsat lamâna prostului sistem electoral din România ºi au pompat îndisperare bani în campania ce a precedat alegerile. De exemplu,Surupãceanu, parlamentarul cârnãþar. Convins fiind cã nimeni nu-lalege pentru calitãþile sale de viitor deputat, Surupãceanu acumpãrat bunãvoinþa electoratului cu cârnaþi, kilograme întregi decârnaþi, distribuiþi în funcþie de numãrul de persoane dintr-ofamilie. Acolo unde s-a terminat pãpica, a bãgat mâna în buzunarºi a compensat cu bani, iar omul de la þarã l-a votat pentru cã esigur cã ceea ce a primit în campanie e singurul lui beneficiu de peurma candidatului care ajunge în Parlament. Patru ani nu-i maivede nici pe Surupãceanu, nici pe alþii pe care i-au ales.Parlamentarii vor fi prea ocupaþi sã profite la maxim de pe urmafuncþiei pe care au obþinut-o, iar omul de rând sã-ºi târascãsãrãcia de pe o zi pe alta. Dupã ce mandatul se terminã,alegãtorul aºteaptã din nou mila aspiranþilor la un fotoliu deparlamentar ºi când o primeºte alege din nou greºit. ªi uite aºapovestea se repetã la nesfârºit ºi ne învârtim într-un cerc viciosdin care cred cã nu vom ieºi niciodatã pentru cã omului nu-i pasãde viitorul lui, ci de o pelerinã de ploaie, o gãleatã, un kil decârnaþi ºi 100 de lei, primite în schimbul unui vot o datã la patruani . Dar cel mai ruºinos mandat l-a obþinut smecheraºul dã„bucale” Victor Ponta care a ajuns deputat cu ajutorul coloraþilordin Obreja fiind botezat de colegii din presã drept „deputatulþiganilor”. De râsul curcilor!
Avem un judeþ frumos,pãcat cã-i locuit!
O stradă din municipiul
Câmpulung Moldovenesc, localitatea
unde s-a născut Anca Parghel, va
purta numele artistei, a anunţat,
duminică, primarul oraşului, Gabriel
Constantin Şerban, care a deplâns
moartea cântăreţei.
Şerban a declarat că Anca Parghel
a fost “un ambasador cultural al
Bucovinei” şi că nu a uitat niciodată
locurile unde s-a născut şi că
întotdeauna vorbea cu pasiune
despre Bucovina şi de zona
Câmpulung Moldovenesc.
“Este trist că o artistă desăvârşită
ne-a părăsit atât de repede”, a
afirmat Şerban.
El a mai spus că, pentru a cinsti
memoria artistei, în prima şedinţă a
Consiliului Municipal Câmpulung
Moldovenesc, va propune dezbaterii
un proiect de hotărâre prin care
numele străzii unde a locuit Anca
Parghel în oraş să poarte numele
cântăreţei.
Anca Parghel, care suferea de
cancer ovarian, cu care a fost
diagnosticată în iunie 2008, a murit
vineri dimineaţă, la vârsta de 51 de
ani, la Spitalul Judeţean din
Timişoara, unde era internată la
Secţia de terapie intensivă.
O stradã din CâmpulungMoldovenesc se va numi"Anca Parghel"
Page 3
Scandal de Gorj8 decembrie 3
În atenþia DNA!
Cãlinoiu ºi Cristea i-au bãgat alte 24 demiliarde în cont lui Surupãceanu“Scandal de Gorj” a intrat în posesia mai multor
documente care probeazã în detaliu mecanismulprin care firmele lui Mugurel Surupãceanu au
câºtigat sume uriaºe din contractele oneroasecu Complexul Energetic Turceni (CET).
Dupã plasarea unui utilaj vechi, de peste 27 deani, la EM Jilþ, pentru care CE Turceni a plãtit 8miliarde de lei vechi firmei VORON TRANS dinMediaº, afacere care l-a trimis pe ex-directorul
Cristea în arest ºi pe Surupãceanu direct la DNAca învinuit, noi tranzacþii incredibile ale
proaspãtului deputat ies la suprafaþã: peste 3,5miliarde de lei vechi a câºtigat o altã firmã a
acestuia, TUTTO MOBILI Tg-Jiu, într-o singurã zi,din douã contracte la fel de ilegale cu CET ºi alte13,5 miliarde au fost dirijate, în numai opt luni de
zile, în contul altei societãþi controlate deSurupãceanu, SC UNIFLEX SRL
Claudiu [email protected]
Alte 17 miliarde dela CET în conturile lui
SurupãceanuŞmenurile penale ale lui
Surupăceanu la CE Turceni
au început în iulie 2007 cu
plasarea deja celebrului
buldotanc defect care a
ajuns acum obiect de muzeu
şi de dosar penal. 8 miliarde
de lei vechi a plătit CET
pentru mormanul de fiare
vechi, de altfel, aceasta e şi
valoarea prejudiciului
constatată de procurorii
DNA în februarie a.c. când
au demarat cercetarea
penală.
Ce nu ştiu procurorii
anticorupţie este că alte
două firme controlate de
Surupăceanu au primit
contracte, prin încredinţare
directă, de la CET, în
perioada aprilie-noiembrie
a.c., în valoare de 17 miliarde
de lei vechi.
În data de 22 aprilie, una
din firmele controlate de
Surupăceanu, SC UNIFLEX
SRL Tg-Jiu, în asociaţie cu
PENALCO SRL, primeşte de
la CET unele lucrări pentru
montarea de geam securizat,
valoarea contractului fiind
de 420 de milioane de lei
vechi. Aceeaşi asociaţie, cu
UNIFLEX lider, încheie, după
numai o lună, un alt
contract, pentru lucrări de
tâmplărie şi dulgherie
necesare „închiderii faţadei
sală de maşini bloc 2 şi 8” ,
în valoare de 6,9 miliarde de
lei vechi. După alte câteva
săptămâni, CET îi atribuie
firmei lui Surupăceanu şi
lucrările de amenajare a sălii
operative din corpul
administrativ, pentru 950 de
milioane de lei vechi.
Şi dacă tot fusese
amenajată sala, aceasta
trebuia şi mobilată astfel,
unei alte firme a lui
Surupăceanu, TUTTO
MOBILI SRL Tg-Jiu, i-au fost
încredinţate direct, în data
de 14 iulie a.c., două
contracte pentru furnizarea
de accesorii de mobilier.
Pentru dulapuri şi
accesorii pentru birouri CET
a plătit peste 1,5 miliarde de
lei vechi, iar pentru piese de
mobilier alte 2,1 miliarde,
ignorâd total legea privind
achiziţiile publice.
Muncitorii de la firmele
lui Surupăceanu au avut de
lucru continuu opt luni de
zile în incinta CET, pentru
că, după asamblarea
tâmplăriei la faţada sălii de
maşini a blocurilor
energetice 2 şi 8, a urmat
montarea geamurilor.
Lucrările au fost încredinţate
direct tot firmei UNIFLEX, în
26 septembrie, pentru suma
de 4,5 miliarde de lei vechi,
iar justificarea pentru modul
de atribuire a fost aceea că
„lucrările pot fi furnizate
numai de un anumit ofertant
din motive tehnice”, ca şi
cum numai firma lui
Surupăceanu deţinea şi
putea monta astfel de
geamuri.
Prietenia pe mulţi bani
dintre Surupăceanu şi fostul
director al CET şi-a
consumat ultimul episod cu
doar două săptămâni înainte
ca Dumitru Cristea să fie
arestat: în 5 noiembrie
UNIFLEX mai primeşte 580
de milioane de lei, prin
încredinţare directă, pentru
„montare geamuri
antiefracţie la cabinele de pe
utilajele miniere din
carierele EM Jilţ”.
Cãlinoiu a cotizat ºiel în contul firmei lui
SurupãceanuCum a reuşit firma lui
Surupăceanu să facă faţă
atâtor lucrări cu doar doi
angajaţi, câţi are declaraţi la
finele anului trecut nu se
ştie. Cert este că pe când
presta din greu, pe multe
miliarde, în bătătura CET,
UNIFLEX a primit o lucrare
şi din partea Consiliului
Judeţean Gorj. În 29 august,
firma controlată de
Surupăceanu a câştigat
execuţia unor marcaje
rutiere, în valoare de 6,5
miliarde de lei vechi,
lucrările fiind contractate de
Consiliul Judeţean Gorj al
cărui preşedinte, Ion
Călinoiu, este coleg de partid
şi apropiat al proaspătului
deputat PSD.
Firma UNIFLEX a fost
înfiinţată în iunie anul trecut
şi a avut o cifră de afaceri de
aproape 6 miliarde de lei
vechi şi un profit de 2,6
miliarde. Societatea îşi
desfăşoară activitatea în
acelaşi spaţiu cu TUTTO
MOBILI, de altfel, ambele
firme au acelaşi număr de
telefon.
Dacă procurorii
anticorupţie vor lua la
purecat aceste contracte şi
vor descoperi ilegalităţi în
atribuirea sau derularea lor
le va fi destul de greu acum
să-l incrimineze pe
Surupăceanu având în
vedere că afaceristul penal
se bucură de imunitate
parlamentară.
Page 4
Scandal de Gorj8 decembrie4
Eliberarea din arest afostului diector al
Complexului EnergeticTurceni (CET), DumitruCristea, a aruncat, din
nou, o mare patã peroba judecãtorilor de la
Tribunalul Gorj ºi, celpuþin în derizoriu
ancheta DNA în acestcaz.
S-a invocat, de cãtrepãrþile din proces
partizane lui Cristea,impactul mediatic al
acestui caz în rândulopiniei publice, iar aºa
ziºii magistraþi auînghiþit gãluºca fãrã sã
gândeascã, ºiîmpiedicaþi sã
priveascã un pic maideparte, chiar de
ochelarii de cal pecare-i poartã, la locul
pe care, aceeaºi opiniepublicã plaseazã
justiþia într-un top alîncrederii în instituþiile
statului. Magistraþiigorjeni au reinventat
Codul Penal fãcând dindosarul „Cristea” un
caz unic în þarã odatãcu reducerea duratei
mãsurii de arestpreventiv la„7 zile”(?!).
Acei magistraþi auconfirmat încã odatã cã
gãinarii sunt cei careumplu puºcãriile în
timp ce adevãraþiiinfractori nu suportã
regimul de detenþie cu„fasole, cartofi ºi
biscuiþi”.
Judecãtorii gorjeni
Page 5
Scandal de Gorj8 decembrie 5
Presa, ca deobicei, folositã
Fostul director al
Complexului Energetic
Turceni, Dumitru Cristea, a
fost eliberat joi, 4 decembrie,
din arestul IPJ Gorj, după ce
un complet de judecători de
la Tribunalul Gorj a decis să
caseze sentinţa prin care
mandatul de arestare al
acestuia fusese prelungit la 20
de zile. Cristea a fost reţinut,
iniţial, pe 18 noiembrie, fiind
acuzat, de către procurorii
DNA, de comiterea unor
infracţiuni asimilate celor de
corupţie, iar de atunci
instanţele de judecată
gorjene au cântărit cu balanţe
diferite motivele pentru care
acesta trebuia, sau nu, să fie
arestat pe perioada cercetării
penale.
În două rânduri,
judecătorul Toma Popescu,
de la Judecătoria Tg-Jiu, a
considerat că Dumitru Cristea
poate fi cercetat în stare de
libertate şi de fiecare dată
magistraţii Trbunalului Gorj
au trimis cauza spre
rejudecare după analizarea
recursului declarat de către
DNA. Tot de două ori, la
rejudecare, judecătorul
Claudiu Mărgulescu a
prelungit mandatul de
arestare al fostului director al
CET, cu 29 de zile, respectiv
cu 20, perioada fiind redusă
la tribunal, după ce Cristea a
declarat recurs, la ambele
sentinţe, la 7 zile, iar mai apoi
a fost pus în libertate. Aşadar,
plimbarea acestuia între cele
două instanţe şi arest a fost
impusă de judecarea
dosarului la instanţa de fond
sau la cea de recurs, aceasta
fiind procedura în oricare altă
cauză, iar afirmaţiile
apărătorilor lui Cristea cum
că i s-au încălcat nu’ş ce
drepturi, ori că „s-a făcut o
pasiune din acest caz” şi vor
reclama la CEDO sunt doar
nişte aberaţii aruncate pentru
a da bine în media.
De altfel, o parte a presei l-
a transformat pe Cristea într-o
victimă a justiţiei, iar
imaginile cu fostul director
plimbat cu cătuşe la mâini
surprinse de camerele de
luat vederi veneau să
întărească acest lucru.
Manipularea de către media
nu este deloc dezinteresată,
ba din contră şi asta se va
putea vedea în scurt timp
către cine va fi direcţionată
reclama unei firme de
componente IT.
Pericol publicsau îngeraº?
De fiecare dată, pe
parcursul audierilor, Cristea a
încercat să-i convingă pe
magistraţii din completele de
judecată că el nu este un
pericol public pentru că
faptele pentru care este
anchetat, mai exact achiziţia
buldotancului nefuncţional
pentru care CET a plătit 8
miliarde de lei vechi, s-au
produs în urmă cu mai bine
de un an de zile şi nu se mai
impune arestarea sa. Cristea
a invocat şi faptul că utilajul a
fost cumpărat la solicitarea
conducerii EM Jilţ şi tot la
cererea directorilor de acolo
a semnat şi notele de
recepţie.
Fostul director a uitat să
spună însă că referatul de
necesitate a fost întocmit la
cererea sa, iar imediat după
ce procurorii DNA au
demarat cercetările a propus
Consiliului de Administraţie
al CET înlocuirea din funcţii a
directorilor Predoiu şi
Paraschiv de la EM Jilţ.
Procurorul Cristian Berta
din cadrul Biroului Teritorial
Tg-Jiu al DNA l-a acuzat pe
Cristea că a încercat să
ascundă probe, dispariţia
primului proces verbal de
recepţie, cel care concluziona
că utilajul este defect, fiind
doar un exemplu. Fostul
director a fost acuzat şi de
faptul că a încercat să
influenţeze martori şi alţi
învinuiţi din dosar, iar prin
intermediul unor apropiaţi
de-ai săi chiar magistraţi din
cadrul instanţelor de
judecată gorjene.
La rândul lor, avocaţii lui
Cristea l-au acuzat şi ei pe
procuror că ascunde probe în
acest caz invocând un
document emis de AVAS care
nu a fost depus de
reprezentantul DNA la dosar.
Incompatibilisau nu?
Procurorul DNA le-a
solicitat în scris la doi dintre
magistraţii completului de
judecată să precizeze dacă
sunt incompatibili în acest
caz. Mai exact, procurorul
anticorupţie a invocat faptul
că Elvira Şarapatin, soţia
judecătorului Şerban
Şarapatin, este preşedinta
organizaţiei de femei a PSD
Gorj şi colegă de partid cu
Mugurel Surupăceanu, unul
dintre învinuiţi în acest dosar,
iar magistratul mai judecase
acest caz, fiind preşedintele
completului de judecată care
îi redusese lui Cristea
mandatul de arestare de la 29
la 7 zile.
Lui Ion Duguleanu,
preşedintele completului, i s-
a imputat de asemenea faptul
că a mai făcut parte din alt
complet de judecată care s-a
pronunţat în cazul Cristea.
Ambii judecători au
considerat că sunt
compatibili pentru a judeca
încă odată dosarul conştienţi
de faptul că apărătorii lui
Cristea nu aveau interesul să-i
recuze, iar procurorul nu
avea acest drept.
Deşi Codul de Procedură
Penală precizează foarte clar
că „judecătorul care a luat
parte la soluţionarea unei
cauze nu mai poate participa
la judecarea aceleiaşi cauze
într-o instanţă superioară, sau
la judecarea cauzei după
desfiinţarea hotărârii cu
trimitere în apel sau după
casarea cu trimitere în
recurs”, niciunul dintre cei
doi nu s-au abţinut de la a
judeca, cu toate că aveau
această obligaţie.
Cu siguranţă despre acest
dosar se va mai scrie mult,
mai ales că există destule
suspiciuni asupra
imparţialităţii unor judecători
care vor fi verificate,
probabil, de către inspectorii
Consiliului Superior al
Magistraturii.
au înclinat balanþa înfavoarea lui Cristea
Liber, deocamdatãApărătorii lui Cristea au
invocat în repetate rânduri că
ex-directorul a făcut
demersuri pentru recuperarea
prejudiciului deşi cunoşteau
că acest lucru nu-l absolvă pe
clientul lor de răspunderea
penală. Dumitru Cristea a
solicitat Tribunalului Gorj -
Secţia Comercială, rezilierea
contractului cu Voron Trans
SRL Mediaş, firma care livrase
CET utilajul defect, abia pe 24
martie, după vizita
procurorilor DNA la EM Jilţ
care avusese loc în urmă cu o
lună de zile. Acţiunea a fost
admisă în data de 11 iunie, iar
CET a urmat procedura
pentru recuperarea
prejudiciului de 8 miliarde de
lei vechi de la firma din
Mediaş, urmând să-i returneze
acesteia utilajul nefuncţional.
Tranzacţia pentru
achiziţionarea acestuia
avusese loc în iulie 2007, iar
inutilitatea lui din cauza
defecţiunilor tehnice fusese
constatată de mai mult timp
însă, până la sosirea
procurorilor DNA, Cristea nu
depusese niciun efort pentru
recuperarea celor 8 miliarde
de lei.
Cu toate astea, Dumitru
Cristea a reuşit să-i convingă
pe magistraţi de faptul că este
bolnav şi nu poate trăi în arest
cu fasole, cartofi şi biscuiţi.
Dacă vor fi găsiţi vinovaţi,
sau nu, Dumitru Cristea şi
ceilalţi învinuiţi în acest caz
vom afla abia peste câţiva ani,
atunci când se va da o soluţie
definitivă în acest dosar
extrem de controversat.
Adrian [email protected]
Benzi de transportpentru minerit
Page 6
Scandal de Gorj8 decembrie6
Poliţiştii Biroul de arme,
explozivi şi substanţe toxice
au derulat în cursul zilei de
vineri, pe raza municipiului
Tg. Jiu, o acţiune în vederea
identificării agenţilor
economici, persoane juridice
şi fizice, care efectuează
operaţiuni, fără drept, cu
obiecte artizanale şi de
distracţie pe bază de
amestecuri pirotehnice.
Cu această ocazie a fost
depistată V.E.A., din Tg.Jiu,
care deţinea o cutie de
carton inscripţionată ,,30
BALLS MAGICAL SHOTS’’, în
care se aflau artificii.
Fiind audiată, persoana în
cauză a declarat că artificiile
le achiziţionase din
municipiul Bucureşti pentru
a le folosi pe timpul
sărbătorilor de iarnă.
Cu această ocazie,
poliţiştii au procedat la
ridicarea în vederea
confiscării a 432 bucăţi
artificii din clasa a II-a,
interzise la comercializare
de către persoane fizice.
În cauză, se efectuează
cercetări pentru săvârşirea
infracţiunii prevăzute de art.
Artificii interzise prin lege31 din Legea nr. 126/1995,
privind regimul materiilor
explozive.
IJP reaminteşte faptul că,
prin modificările aduse
legislaţiei în domeniu în anul
2006, s-a interzis
comercializarea către
persoanele fizice a
obiectelor artizanale şi de
distracţie pe bază de
amestecuri pirotehnice din
clasele II - IV, T.1, T.2,
precum şi a artificiilor din
categoria “obiecte
zburătoare luminoase” şi a
pocnitorilor din clasa I.
Persoanele juridice
autorizate în condiţiile legii
pot folosi aceste obiecte
artizanale şi de distracţie pe
bază de amestecuri
pirotehnice numai în interes
propriu şi numai în locurile
autorizate.
De asemenea,
persoanelor fizice li se
interzice confecţionarea,
deţinerea, comercializarea,
importul, folosirea sau orice
altă operaţiune cu obiecte
artizanale şi de distracţie pe
bază de amestecuri
pirotehnice din categoriile
sus menţionate.
Obiectele artizanale şi de
distracţie pe bază de
amestecuri pirotehnice ce
pot fi comercializate de către
persoanele juridice
autorizate către populaţie,
din clasa I, trebuie să
îndeplinească condiţiile
prevăzute în Secţiunea II, art.
5, din Hotărârea Guvernului
536/2002, pentru aprobarea
Normelor tehnice privind
operaţiile cu materii
explozive.
În această clasă I sunt
incluse numai obiectele
pirotehnice de distracţie
foarte mici, de tipul
artificiilor, cu o masă
maximă de amestec
pirotehnic de trei grame (de
exemplu: Steluţe, Lumânări
scânteietoare, Jerbe cu
scântei, Minifacle, Minisori,
Inele de foc, Sateliţi).
Inspectoratul de Poliţie
asigură cetăţenii că vor fi
dispuse toate măsurile
necesare pentru prevenirea
şi combaterea, cu fermitate,
atât a comerţului ilegal cu
obiecte artizanale şi de
distracţie pe bază de
amestecuri pirotehnice, cât
şi a folosirii ilegale a
acestora.
Daniel [email protected]
Alexandru Bâzgã, învârstã de ºase ani, dinsatul Peºteana, trãieºteimobilizat la pat din cauzabolii.
Boala s-a abãtut asupralui Alexandru Bâzgã, încãdin prima clipã a vieþii.Micutul s-a nascut cu omalformatie la inima. Dardrama în familia Bâzgã,din satul Peºteana, s-aaccentuat cand bãieþetul afost diagnosticat cucriptohidie bilaterala, oboalã rarã. Mobilizat la patsi cu ochii mereu in
Ajutaþi-l pe Alexandrusã trãiascã!
lacrimi, Alexandru, învârstã de ºase ani,supravietuieste cu ajutorulunei sonde care-i permitesa se alimenteze pe calenazalã. Nu vorbeste si nicinu vede.
Singurul venit de carebeneficiaza este pensia deinsotitor si alocatiabaiatului. Alexandru nu arenici tatã. Singura sperantã,pentru ca Alexandru sa fiesalvat si sa se bucure de ocopilarie fericita, constãintr-o operatie efectuata inAnglia, care costa 5.000
de euro. Pentru casarbatorile se apropie,gorjenii cu suflet bun, careau fost impresionati decazul lui Alexandru, potsa-l ajute in lupta lui cuviata. Pretul acesteidorinte de supravietuireeste insa de cinci mii deeuro. Banii pot fi donati inconturile.RO43BRDE200sv17615992000in leiRO93BRDE200sv26666062000in euro
Campania umanitarã afost iniþiatã de AccesTv.
Page 7
Scandal de Gorj8 decembrie 7
Evaziune fiscalã înparcarea Rodna
Un imperiu financiarcare produce zeci demiliarde de lei vechi
anual s-a dezvoltat decâþiva ani în Piaþa
Centralã din Târgu-Jiupatronat fiind de doi
oameni de afaceri,Nicolae Bîlteanu ºi
Liviu Diaconu, ce seîmbogãþesc pe zi ce
trece profitând deignoranþa organelor
fiscale ºi acordul tacital municipalitãþii.
SC Rodna SRL estedeja omniprezentã înlumea comercialã din
piaþa amintitã deþinândComplexul Rodna ºiimensa parcare dinfaþa acestuia care,dacã ar fi rãmas în
administrareaPrimãriei Târgu-Jiu ar
fi adus la bugetul localsume însemnate. Baniimerg însã în conturile
celor doi afaceriºticare practicã
evaziunea fiscalã „pefaþã” pentru a-ºi
înmulþi considerabilveniturile.
Daniel [email protected]
SC Rodna SRL a fost
înfiinţată în anul 1997, având
ca obiect de activitate
închirierea şi subînchirierea
bunurilor imobile. Are în
prezent 20 de angajaţi, iar
anul trecut a avut o cifră de
afaceri de 12 miliarde de lei
vechi şi un profit de 3,3
miliarde.
Închirierea la diferite
firme a spaţiilor din
Complexul Rodna aduce
venituri lunare
considerabile care,
însumate cu cele realizate
de către parcarea din faţa
complexului rotunjesc
profitul celor doi şmecheri
de Tg-Jiu. Zilnic, sute şoferi
îşi parchează maşinile aici,
obligaţi fiind de lipsa
locurilor libere în parcările
neîncăpătoare ale primăriei.
Dacă la intrare, angajatul
Rodna nu uită niciodată să-ţi
înmâneze tichetul de plată,
la ieşire nu vrei primi niciun
bon fiscal odată ce îţi sunt
încasaţi banii. Bonul fiscal
se dă doar la cerere şi nu cu
foarte multă tragere de
inimă din partea celui care
ţi-l înmânează. De fiecare
dată numărul bonului are
un număr de ordine
exagerat de mic în
comparaţie cu
autoturismele parcate în
spaţiul privat al celor doi
barosani, ca şi când în
parcare intră foarte puţine
maşini. De exemplu, vineri,
5 decembrie, ora 15.42, când
cu greu găseai un loc liber
în parcarea Complexului
Rodna, angajatul care
încasează banii la ieşire ne-a
înmânat, bineînţeles la
cerere, bonul cu numărul
22. Asta poate însemna
două lucruri: ori firma nu
scoate în fiecare seară
„zetul”, adică totalul
bonurilor înregistrate pe
casa de marcat fiscală, ceea
ce face ca a doua zi
numerotarea acestora să fie
reluată de unde a rămas cu
o zi înainte, ori chiar dacă
se reia în fiecare dimineaţă
de la zero se dau foarte
puţine bonuri şi doar atunci
când e neaparat nevoie.
Oricum ar fi, metoda
practicată de către SC
Rodna SRL este una ilegală
menită să înşele statul la
care plăteşte impozite
pentru sume mult mai mici
decât cele încasate în mod
real. Evaziunea fiscală de
care pot fi făcuţi vinovaţi
Bîlteanu şi Diaconu nu a
fost sesizată până acum de
către niciun organ de
control, de o astfel de
învinure având parte doar
comercianţii mici care nu au
suficiente „argumente”
pentru a câştiga bunăvoinţa
unor personaje importante.
În timp ce oamenii de
afaceri neînsemnaţi dau
aproape tot ceea ce câştigă
statului sub formă de taxe şi
impozite, indivizi ca
Diaconu şi Bîlteanu
prosperă din ce în ce mai
mult şi capătătă influenţă tot
mai mare.
De câteva luni trotuarul
care traversa parcarea
Rodna a fost defiinţat pentru
a face loc altor spaţii de
garare, mărind astfel
încăsările celor doi. Dacă
există sau nu o hotărâre a
Consiliului Local Târgu-Jiu
pentru a permite acest lucru
doar municipalitatea,
extrem de permisivă când
vine vorba de Diaconu şi
Bîlteanu, ştie. Cert este că
acum pietonii care străbat
parcarea sunt nevoiţi să facă
jaloane printre maşinile
care se îngrămădesc să
prindă un loc cât mai bun.
Cum business-ul merge
strună, patronii
Complexului Rodna îşi
permit să se ocupe şi de
altfel de afaceri, de exemplu
cu peşte. Cei doi deţin două
păstrăvării, una pe râul
Jaleş, în Arcani, şi cealaltă
în comuna Isverna.
Ajuns în stadiul în care
îşi poate satisface orice
moft, Nicolae Bîlteanu a
investit şi într-o afacere mai
neobişnuită pe plaiurile
gorjene – caii de rasă,
ajungând să dea doar
pentru un singur exemplar
aproape 10.000 de euro.
Page 8
Scandal de Gorj8 decembrie8
prof. Vasile [email protected]
În vâltoarea vremurilor în care
trăim, în succesiunea amneziilor
programate în care ne zbatem clipă de
clipă şi ceas de ceas, în condiţiile în
care mai deschidem o carte şi vedem
că “omul este o trestie gânditoare”,
pentru fiecare dintre noi, stimaţi
cititori, în loc de a repeat banalul “a fi
sau a nu fi”, în mod fireasc, ne
întrebăm adeseori, dacă mai suntem şi
ceea ce gândim, atâta timp cât nu vom
afla un răspuns la marea dilemă, dacă
mai gândim ceea ce suntem! Oricum,
gândirea este sursa de origine a
tuturor bogăţiilor, a tuturor succeselor,
a câştigului material, a tuturor
descoperirilor şi invenţiilor şi a
tuturor realizărilor care au marcat
evoluţia omului ca specie, dezvoltarea
societăţii ca o realitate complexă şi
contradictorie, pentru a sublinia că
gândirea de sine este o parte din viaţa
noastră unică şi irepetabilă.
Se vorbeşte tot mai insistent despre
faptul că secretul unui manager de
succes ţine de modul de a-şi înţelege
propriul stil de gândire, actele de
gândire convertite în lecţii “sui
generis” dovedindu-se probe prin care
putem face acest lucru, fiindcă sunt
special concepute pentru predarea
gândirii ca abilitate de bază, iar
derularea lor ne permite să fie folosite
cu persoane de la 6 ani, până la
maturitate, cu IQ între 75 şi 140, în
şcoli pentru copii cu dizabilităţi, cât şi
în şcoli pentru copii supradotaţi, fie şi
numai pentru că procesele de bază
ale gândirii sunt aceleaşi la orice
vârstă, pentru a confirma ceea ce
specialiştii numesc astăzi metoda
“Whole Brain Thinking”, mai pe
înţeles, cum să-ţi foloseşti tot creierul
ca să fii un lider de succes, prin care
se demonstrează că protagoniştii
învaţă că oamenii constituţi în echipă
dezvoltă comportamente
contradictorii, în aşa fel încât
obiectivele companiei pentru care
lucrează să fie îndeplinite cu succes.
Campania electorală care s-a încheiat
recent este un exemplu sugestiv în
această direcţie, scopul fiind
înţelegerea celor patru stiluri de
gândire ale minţii umane şi
cunoaşterea felului în care oamenii
sunt afectaţi de munca în echipă, de
luarea deciziilor, de rezolvarea
problemelor şi de comunicarea cu
ceilalţi. Cred că sunteţi de acord că în
chip de repetiţie, într-un fel de
exerciţiu, putem aprecia că din multe
puncte de vedere, gândirea reprezintă
nivelul cel mai înalt de prelucrare şi
de integrare a informaţiei despre
lumea externă şi despre propriul
nostru EU, deoarece prin ea se
realizează saltul calitativ al activităţii
de cunoaştere de la particular la
general, de la accidental la necesar, de
la simpla constatare a existenţei
obiectului la interpretarea şi
explicarea lui legic-cauzală, pentru a
se face trecerea de la procesele
psihice cognitiv senzoriale la cele
cognitiv superioare. Poate aţi
observat, iar dacă nu aţi făcut-o
dumneavoastră, cu siguranţă au
constatat-o specialiştii, că
mecanismele cerebrale îi fac pe unii
oameni să ia hotărâri fără ezitare, în
timp ce alţii sunt incapabili să se
decidă chiar şi în cele mai banale
situaţii, iar atunci când iei o decizie
fundamentală, autoevaluarea va
consta în realizarea unui profil
personal complex, bazat pe analiză şi
feedback, pentru a ajuta persoana în
cauză să-şi înţeleagă propriul stil de
gândire şi să devină mai eficient ca
manager, să spunem, într-o activitate
profitabilă!
Personal, consider că un asemenea
vector al vieţii noastre cotidiene
merită analizat şi mai cred că în
present, capacitatea de gândire a
omului nu este pe deplin
satisfăcătoare, iar dacă în vechile şcoli
de mistere a fost dezvoltată o gândire
care a condus omul la priceperea
cunoaşterii despre creator şi creaţia
sa, trebuie să recunoaştem că această
modalitate de gândire nu s-a
româneşti, cât şi din altă limbă, însă,
fără a le folosi, nu pot gândi nimic, nu
pot exprima nici o idee, şi-atunci mă
întreb, cum vor putea gândi cei ce nu
ştiu nici o limbă, iar cei ce se nasc
surzi la strigătele disperate ale
semenilor lor, oare, cum gândesc? Aş
completa întrebarea, stimaţi cititori,
oare, cum gândesc acum, cei care s-au
întrecut în promisiuni electorale, iar
după ce s-au văzut cu sacii în căruţă,
pur şi simplu vor da uitării
promisiunile deşarte? De multe ori,
dacă nu chiar întotdeauna, trebuie să
acceptăm faptul că o cunoaştere
amănunţită a unui limbaj, presupune
şi posibilitatea gândirii unor idei mai
complexe, iar în subsidiar, deşi
elaborarea gândirii este precedată de
formarea experienţei şi schemelor
perceptive, a sistemului de
reprezentări, ea nu este o continuare
în linie dreaptă a acestora, ci apare ca
un moment de discontinuitate, de salt,
de restructurare calitativă a mecanis-
melor şi principiilor comunicării
informaţionale a omului cu lumea
externă, cu ceilalţi oameni. Caracterul
general-abstract al gândirii rezidă în
aceea că ea se desfăşoară permanent
în direcţia evidenţierii însuşirilor
generale şi esenţiale ale obiectelor şi
fenomenelor, a subordonării
diversităţii cazurilor particulare unor
modele ideale privitoare la noţiuni,
principii, legi, iar în măsura în care
gândirea se organizează ca un sistem
multifazic, întinzându-se pe toate cele
trei coordonate temporale, trecut,
prezent şi viitor, ea realizează şi o
corelare între diversele momente şi
stări ale obiectului.
Dacă vom accepta supoziţia că tu,
omule, mai eşti ceea ce gândeşti, în
tumultul vieţii acesteia şi în starea
frisonantă de criză care ne siderează
existenţa cotidiană, va trebui să
accepţi că gândirea este aceea care se
dovedeşte capabilă să realizeze o
reflectare de tip predictiv, anticipativ,
pe lângă funcţia interpretativ-
explicativă dobândind şi o funcţie
creatoare, prin elaborarea de modele,
proiecte şi planuri ideale pe baza
cărora, în cursul activităţii practice, se
realizează noi obiecte, noi configuraţii
ale mediului social, politic şi
economic în care trăim, iar în afară de
umila noastră gândire, banală şi
limitată, critică şi obsesivă, nu există,
probabil, o altă abilitate care să fie mai
importantă şi care să pară a se
dezvolta de la sine!
direcţionat doar asupra materiei, ci, în
primul rând asupra sufletului şi a
spiritului omului. Fără pretenţia de a
vă ţine o lecţie de psihologie, putem
sublinia că gândirea este procesul
psihic de reflectare mijlocită şi
generalizat-abstractă, sub forma
noţiunilor, judecăţilor şi
raţionamentelor, a însuşirilor comune,
esenţiale şi necesare ale obiectelor şi
a relaţiilor legice, cauzale între ele.
Văzută şi ca o nevoie stringentă de
interrelaţionare, întotdeauna
caracterul mijlocit al gândirii constă în
aceea că ea operează, nu direct
asupra realităţii, ci asupra informaţiei
furnizate de percepţii şi reprezentări,
că întreaga ei desfăşurare presupune
fie existenţa unei informaţii care se
extrage în prezent în cadrul
contactului senzorial cu obiectul, fie a
unei informaţii evocate din tezaurul
memoriei, pentru că în acest fel, chiar
produsele unei activităţi a gândirii
devin, la rândul lor, obiect al unui
proces ulterior de gândire.
Fiind procesul de cunoaştere de
rangul cel mai înalt, care asigură
pătrunderea în esenţa lucrurilor,
înţelegerea relaţiilor logice dintre
acestea, explicarea şi interpretarea lor,
şi care face posibilă rezolvarea
problemelor complexe, de ordin
teoretic şi practic, gândirea ocupă un
loc central în sistemul psihicului
uman. Să nu uităm că psihologia
defineşte gândirea ca o deprindere de
operare cu care inteligenţa acţionează
asupra experienţei, iar dacă vom
considera că inteligenţa este puterea
motorului unei maşini, atunci
gândirea este similară abilităţilor de a
şofa în mod civilizat pe şosea, pentru
că dacă se spune în mod obişnuit că o
persoană cu un IQ ridicat este
automat şi un bun gânditor, poate nu
am înţelege mai bine cauza pentru
care multe şcoli pentru copii
supradotaţi ajung să folosească
metode dintre cele mai simple, teste
dintre cele mai banale, pentru a evita
„capcana inteligenţei” care se
produce atunci când un coeficient
mare de inteligenţă nu este însoţit de
deprinderi efective de gândire,
singurele criterii care conduc la o
concluzie relevantă.
Trebuie să recunosc faptul că
observând reacţia unor tineri din
liceu, de multe ori mi-am dat seama că
gândirea noastră este dependentă de
cuvinte, deoarece nu pot gândi decât
folosind cuvinte, ele putând fi atât
OARE, MAI PUTEM SPUNE ASTÃZI,CÃ EªTI ªI CEEA CE GÂNDEªTI?
Page 9
Scandal de Gorj8 decembrie 9
Morega: Liberalii trãdãtorivor fi sancþionaþi!
Liderul PNL Gorj, Dan Ilie Morega, vapropune retragerea susþinerii politice apartidului edililor care nu au muncit în
campania electoralã. Nemulþumiþi derezultatele obþinute la alegerile
parlamentare, liberalii sunt hotãrâþi sãtreacã la mãsuri drastice împotriva
primarilor ºi consilierilor locali care nu s-auimplicat suficient în campania electoralã.
Deputatul Dan Ilie Morega
a precizat, în cadrul unei
conferinţe de presă, că se va
analiza, în parte, modul în
care primarii liberali şi
preşedinţii organizaţiilor
locale au ajutat partidul la
alegerile generale din 30
noiembrie. Liderul PNL Gorj,
Dan Ilie Morega, este decis
ca doi consilieri locali de la
Bărbăteşti sa nu mai aiba
sprijin politic pentru că au
ajutat PSD-ul şi PD-L-ul.
Morega spune că şi în oraşul
Bumbeşti-Jiu scorul obţinut
a fost dezamăgitor.
Chiar dacă este singurul
liberal de la Gorj care a
reuşit să ajungă în
Parlamentul României, Dan
Ilie Morega, liderul PNL
Gorj, este nemulţumit de
votul politic obţinut de
partidul pe care-l conduce la
Gorj. PNL a scos la Gorj 15%
pentru Camera Deputaţilor şi
13,11% la Senat, mai puţin
decât a scos la alegerile
locale din 1 iunie.
Dar pe Morega îl bucură
faptul că gruparea sa politică
a obţinut mai multe voturi, la
parlamentare, decât a
obţinut PNL în Dolj şi Argeş,
judeţe mult mai mari decât
Gorjul. Cât priveşte faptul că
Dan Ilie Morega ar fi făcut
blat cu alte partide politice,
dând contracandidaţi slabi
celor din PD-L şi PSD,
preşedintele liberalilor
gorjeni infirmă aceste
zvonuri apărute în presa
scrisă. Deputatul Morega a
precizat că preşedintele de
partid care n-ar vrut să
obţină doi deputaţi şi un
senator ar fi un nebun.
Legat de blaturi, Morega
spune că la aşa ceva se
pricepe de minune liderul
USMO, Marin Condescu, ce
deţine funcţia de preşedinte
al Clubului de Fotbal
Pandurii Târgu-Jiu.
Nici vicepreşedintele PNL
Gorj, Gheorghe Orzan, nu
este mulţumit de munca
unor liberali din teritoriu.
Daniel [email protected]
11 copii cudizabililãþi vorprimi cadouri dela femeile liberale
Femeile liberale din Gorj au
demarat acţiunile cu scop
umanitar. 11 copii de la Centrul
de Plasament de pe strada
Petreşti vor primi, pe lângă
dulciuri şi fructe, produse
alimentare pentru Crăciun, din
partea organizaţiei de femei din
cadrul PNL Gorj.
Reprezentanta organizaţiei de
femei a PNL Gorj, Daniela
Dulamă a declarat că o echipă
de la Tineretul Naţional Liberal
va merge cu cadouri la copiii
orfani aflati in Centrul de
Plasament de pe strada Petresti
iar femeile liberale se vor ocupa
şi de o altă acţiune umanitară,
mai exact, branşarea la
electricitate a unei locuinţe ANL
din Târgu-Jiu, care aparţine unui
tânăr cu probleme de sănătate.
Daniela Dulamă, preşedinta
organizaţiei de femei PNL Gorj, a
precizat că Mitică Zahiu a primit
locuinţă socială însă, aceasta nu
este branşată la energie electrică
şi gaze. Dulamă spune că a
reuşit să-i convingă pe cei de la
CEZ Electrica să sponsorizeze
racordarea la curent electric,
pentru ca de sărbători, Mitică
Zahiu să aibă lumină în casă. Cât
priveşte căldura pe timp de
iarnă, tânărul cu probleme
medicale va avea, deocamdată,
ca sursă de încălzire un reşou.
Mihai [email protected]
Page 10
Scandal de Gorj8 decembrie10
Sorin Cârþu: Am avut 11 meciuri, cucele din Cupa României, în care amavut doar o singurã înfrângere
Antrenorul echipei
Pandurii, Sorin Cârţu, este
mulţumit de parcursul
echipei sale în cele 11
partide disputate în
campionat şi cupă de la
venirea sa la Târgu Jiu: „Am
avut 11 meciuri, dacă punem
şi cele din Cupa României, în
care am avut doar o singură
înfrângere. Una peste alta, eu
zic că este un parcurs bun,
poate se putea chiar şi mai
fericit pentru că au fost nişte
partide de la care nu am
avut şansa să luăm mai
multe puncte. Eu sunt
mulţumit de cum s-a
prezentat echipa, deşi cel
mai mare adversar al nostru
a fost tot la noi, pentru că
am avut tot timpul
accidentaţi sau suspendaţi.
Niciodată nu am putut folosi
întreg lotul pentru o
anumită partidă.” Numit la
Pandurii după primele opt
etape, Sorin Cârţu a făcut
doar un bilanţ al perioadei
petrecute de el pe banca
echipei gorjene,
concluzionând că Pandurii
au o medie de 1,8 puncte pe
meci: „Eu acum nu pot să
fac un bilanţ pentru toate
cele 17 meciuri pentru că
am venit la Pandurii când
mai erau doar 9 partide de
jucat din tur. În aceste nouă
meciuri am făcut 16 puncte
şi de aceea cred este un
procentaj bun: cam 1,8
puncte pe meci. Poate se
putea şi mai mult, dacă am
fi exploatat cum trebuie
partida de la Constanţa, dar
la fel de bine chiar nu ne
gândeam că luăm toate
punctele în jocurile cu
Rapid şi CFR.”
Preşedintele PSD Mircea Geoană
a declarat duminică, după discuţiile
cu PDL, că între cele două partide
există divergenţe în privinţa
structurii Guvernului, fiecare partid
revendicându-şi funcţia de premier.
Geoană a spus că între cele două
formaţiuni există puncte comune, în
ceea ce priveşte necesitatea unui
guvern bazat pe o amplă majoritate
parlamentară, în ceea ce priveşte
dezvoltarea infastructurii,
continuarea descentralizării şi
absorbţia de fonduri europene.
El a spus că această discuţie a
fost “o premieră istorică”, fiind
prima întâlnire oficială între PSD şi
PDL.
Liderul social-democrat a mai
spus că, dincolo de punctele
comune în ceea ce priveşte
programele de guvernare
Geoanã: Avem divergenþe cuPDL la structura guvernului
identificate în timpul negocierilor,
atât PSD, cât şi PDL, şi-au menţinut
poziţia iniţială, ambele pretinzând
dreptul de a propune premierul.
Geoană a calificat drept
“încurajatoare” discuţiile avute, în
cursul dimineţii, între liderii PSD şi
cei ai PNL, şi a spus că în cadrul
discuţiilor PSD-PDL au fost găsite
“elemente de deschidere”.
El a spus că în ceea ce priveşte
punctele divergente între PSD şi
PDL, respectiv PSD şi PNL,
elemente suplimentare ar putea
apare după discuţiile interne din
cele trei partide, urmate, eventual,
de noi discuţii bilaterale, chiar dacă
nu într-un format “atât de amplu”.
Geoană a mai apreciat că după
aceste runde de discuţii ipoteza
validării unui Guvern înainte de
Crăciun devine “mai concretă”, însă
nu a furnizat alte amănunte în acest
sens.
Întrebat dacă se conturează deja
o preferinţă pentru o majoritate sau
alta, Geoană a evitat să răspundă,
menţionând doar că, din punctul de
vedere al social-democraţilor, o
majoritate PDL-PSD este
“suficientă”, însă dacă se va merge
pe altă “formulă” de majoritate
parlamentară se poate “completa”
cu UDMR.
Întrebat despre disponibilitatea
PSD de a renunţa la ideea
introducerii şi a unei cote de 10% de
impozit pentru veniturile mici,
Geoană a spus că PSD nu renunţă la
ideea sprijinirii celor cu venituri
mici, chiar dacă acest sprijin ar
putea fi “amenajat” şi prin alte
metode fiscale, cum ar fi majorări
salariale sau alte stimulente fiscale.
Geoană a precizat că acest
principiu nu a fost respins de PDL şi
a amintit că PNL “a început deja”,
prin măsurile luate de Guvern, să
stopeze creşterea pensiilor.
“Ambele discuţii au arătat şi
elemente pozitive şi elemente
negative. Lucrurile se vor tranşa
prin vot în partid”, a declarat liderul
PSD.
Geoană a mai spus, întrebat dacă
desemnarea candidatului la funcţia
de premier de către preşedintele
Traian Băsescu ar putea debloca
negocierile între partide, că o astfel
de intervenţie a preşedintelui ar fi
legitimă, fiind dreptul lui
constituţional, însă a precizat că,
dacă se doreşte “o majoritate
solidă”, atunci aceasta se poate face
“doar cu PSD”.
Mediafax
Page 11
Scandal de Gorj8 decembrie 11
Preşedintele PDL Emil Boc a
declarat duminică, după întâlnirea
cu PSD, că democrat-liberalii şi
social-democraţii au păreri diferite în
privinţa formării Guvernului, fiecare
dorind ca Executivul să se
“coaguleze” în jurul său şi să
primească, în consecinţă, poziţia de
premier
“Rămânem pe poziţii diferite în
cee ce priveşte poziţia de guvernare.
Ambele partide şi-au păstrat punctul
de vedere potrivit căruia fiecare se
consideră îndreptăţit să coaguleze în
jurul premierului de la o formaţiune
sau alta nucleul viitoarei guvernări”,
a anunţat Emil Boc.
Boc a avertizat, însă, că, deşi PDL
şi PSD vor fiecare să desemneze
premierul viitorului guvern, această
decizie o are doar preşedintele
României.
“Probabil va mai fi nevoie de o
nouă intervenţie a şefului statului
pentru a putea să coagulăm în jurul
factorului constituţional, care este
preşedintele României, necesitatea
unei majorităţi”, a explicat liderul
PDL.
Emil Boc a spus că a convocat,
luni, o şedinţă a Biroului Permanent
Naţional, pentru a se discuta
problema negocierii cu PNL şi PSD,
Boc: Fiecare dintre noi vrea sãcoaguleze guvernul în jurul sãu
pentru formarea unei noi majorităţi
parlamentare, care să susţină viitorul
Guvern.
“Vom lua o decizie politică, dar va
avea un rol extrem de important
şeful statului în coalgularea acestor
negocieri”, a spus Boc.
El a completat că negocierile
pentru Guvern nu implică şi
problema alegerilor prezidenţiale de
anul viitor: “În această ecuaţie nu
intră preşedintele României. El va
trebui să îşi exprime o opţiune, care
este foarte largă în acest moment,
dat fiind că niciun partid nu are
majoritate în Parlament”.
Preşedintele PDL a susţinut că, în
acest moment, democrat-liberalii cer
să aibă premierul, dar că nu sunt
absurzi, realizând că nu îşi pot
impune toate punctele prevăzute de
programul de guvernare al PDL.
Întrebat dacă este posibilă o
guvernare împărţită în câte doi ani,
Boc a răspuns: “Opţiunea noastră
este pentru o guvernare consistentă
de patru ani, nu de partajări ale
ciolanului. Vrem un Guvern cât mai
apropiat, nu mai departe de
sărbătorile Crăciunului”.
“Şeful statului are cheile viitoarei
guvernări”, a conchis Boc.
Mediafax
Preşedintele PNL Călin Popescu
Tăriceanu a declarat, duminică, după
negocierile cu PSD, că este posibilă
compatibilizarea programelor celor
două partide, însă cota unică de
impozitare este "nediscutabilă".
"Am discutat pe baza programelor
de guvernare ale noastre, şi ceea ce
putem spune după această fază
preliminară este că se poate
considera că este posibilă o
compatibilizare a acestora, sigur în
condiţiile în care cota unică nu este
discutabilă", a susţinut Călin Popescu
Tăriceanu.
Liderul PNL a informat că liberalii
au discutat cu social-democraţii şi
despre schimbarea Legii electorale,
PNL menţionând că trebuie păstrat
votul proporţional.
"Pentru noi foarte importante sunt
şi alte elemente: actualul sistem
electoral şi-a demonstrat neajunsurile
pe care presa le-a comentat îndelung.
Tãriceanu: Este posibilã compatibilizarea programelor PSD ºi PNLSuntem de acord să facem o
modificare, să rectificăm aceste erori
ale ale Legii electorale, dar păstrând
un element fundamental, acela al
reprezentării proporţionale a
voturilor cetăţenilor în viitorul
Parlament, în aşa fel încât
Parlamentul să redevină o instituţie
credibilă, în care să putem spune că
avem o totală reprezentativitate a
tuturor opţiunilor politice din
România, deci pe baza unui vot
proporţional", a mai declarat
Tăriceanu.
El a informat că în întâlnirea cu
liderii PSD, "delegaţia PNL a avut
posibilitatea să prezinte punctul de
vedere al liberalilor" şi să asculte
punctul de vedere al PSD-ului.
"Noi am insistat foarte mult pe
elementele definitorii ale programului
nostru şi ale elementelor cu care ne-
am prezentat în faţa alegătorilor în
campania electorală. Aş vrea să mă
refer la elementele de program
economic, la ceea ce înseamnă o
condiţie nediscutabilă din punctul
nostru de vedere, care este cota
unică de impozitare. Am discutat
foarte mult pe programul nostru de
combatrere a efectelor crizei
economice globale, planul de
creştere economică şi creare de
locuri de muncă, care a fost pus în
aplicare", a apreciat liderul PNL.
El a menţionat că s-au mai discutat
şi chestiuni ce ţin de "viitorul politic
al României" şi de "posibilele
derapaje".
"România este o ţară membră a
UE, dar nu trebuie să scăpăm din
vedere că există întotdeauna posibile
derapaje în ceea ce înseamnă
garantarea drepturilor şi libertăţilor
individuale, garantarea unei Justiţii
independente, fără interferenţe
politice, elemente care în final
definesc statul de drept. Pentru noi
aceste lucruri dar şi altele precum
economia de piaţă, sunt elemente pe
care nu le putem exclude dintr-o
discuţie şi constituie repere
fundamentale a participării PNL într-o
formulă care să guverneze România".
Premierul nu a vrut să răspundă la
nicio întrebare a jurnaliştilor şi s-a
arătat deranjat de intervenţia unei
ziariste, spunându-i: "Domnişoară, vă
rog frumos!".
A fost aşadar o discuţie cu cei de
la PSD în care şi ei şi-au prezentat
punctul de vedere. Pentru această
discuţie de început este tot ceea ce vă
pot spune în acest moment.
Probabil că vom mai avea în
continuare întâlniri atât cu PD cât şi
cu PSD-ul pentru a ajunge la o
concluzie finală în perspectiva
alcătuirii unei majorităţi parlamentare
care să degaje un guvern şi după acea
o formulă de prim-ministru.
Mediafax
Page 12
Scandal de Gorj8 decembrie12
S.C. COMPLEX HOTELIER GORJUL S.A.CALEA EROILOR, NR. 6, TG-JIU, GORJ
TELEFON: 0253/214815
Hotel Gorj**Hotel Gorj**Hotel Gorj**Hotel Gorj**Hotel Gorj**
Masaj – anticelulitic- relaxare- terapeutic- reflexoterapieKinetoterapie –
gimnasticã recuperatorieFizioterapie –
electrostimulareSalã fitnessSaunã
Str. General Tell, nr. 27Tel: 0724-589987
Sărbătoarea
Sfântului
Nicolae îmi
oferă plăcutul
prilej de a vă
transmite
urări de
sănătate,
succese în plan
profesional şi
personal,
precum şi un
sincer şi din
inimă
La Mulţi Ani!
Cu aleasă preţuire,
Primar, Dr. Ing Florin Cârciumaru
