+ All Categories
Home > Documents > Munca prestata de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate

Munca prestata de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate

Date post: 08-Aug-2015
Category:
Upload: knopkasuper
View: 219 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
Description:
referat
39
UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA FACULTATEA DREPT CATEDRA DE DREPT PENAL ȘI CRIMINOLOGIE LUCRUL INDIVIDUAL la tema: „ MUNCA PRESTATĂ DE PERSOANELE CONDAMNATE LA PEDEPSE PRIVATIVE DE LIBERTATE„ 1
Transcript
Page 1: Munca prestata de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA FACULTATEA DREPT CATEDRA DE DREPT PENAL ȘI CRIMINOLOGIE

LUCRUL INDIVIDUAL la tema: „ MUNCA PRESTATĂ DE PERSOANELE CONDAMNATE LA PEDEPSE PRIVATIVE DE LIBERTATE„

2011

1

Page 2: Munca prestata de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate

1. Dispoziții generale privind munca prestată de persoanele conddamnate la pedepse privative de libertate în Republica Moldova

Dispoziții generale privind munca prestatăMunca prestată de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate este remunerată, cu excepţia activităţilor cu caracter gospodăresc necesare penitenciarului şi a celor desfăşurate în caz de calamitate.Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate care sunt apte de a munci, cu acordul lor, pot presta o muncă în raport cu calificarea şi aptitudinile lor, precum şi activităţi necalificate.Minorii condamnaţi la pedepse privative de libertate, care au împlinit vârsta de 15 ani, pot presta o muncă potrivită cu dezvoltarea fizică, aptitudinile şi cunoştinţele lor, numai la cererea acestora şi cu acordul părinţilor sau al reprezentanţilor legali, dacă nu le este periclitată sănătatea.Minorii condamnaţi la pedepse privative de libertate, care au împlinit vârsta de 16 ani, pot presta o muncă numai la cererea acestora.Persoanele condamnate care au împlinit vârsta de 60 de ani pentru bărbaţi şi 55 de ani pentru femei pot presta o muncă numai la cererea acestora.Folosirea la muncă a fiecărei persoane condamnate se face numai cu avizul medicului penitenciarului. Dispoziţiile legale referitoare la protecţia muncii se aplică în modcorespunzător.Persoana condamnată care, în timpul executării pedepsei, a devenit incapabilă de muncă în urma unui accident sau a unei boli profesionale beneficiază de pensie de invaliditate, în condiţiile legii.Diplomele, certificatele sau orice alte documente care atestă însuşirea unei meserii, calificarea sau recalificarea profesională în cursul executării pedepsei sunt recunoscute, în condiţiile legii, de Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei sau de Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Este asimilată muncii prestate de persoanele condamnate participarea acestora la activităţi de instruire şcolară şi formare profesională.

Munca prestată în cazuri specialeFemeile condamnate la pedepse privative de libertate care sunt însărcinate, cele care au născut în perioada detenţiei şi au în îngrijire copii în vârstă de până la un an, precum şi minorii condamnaţi la pedepse privative de libertate nu pot presta munca în timpul nopţii sau în locuri vătămătoare, periculoase ori care prezintă un grad de risc pentru sănătatea sau integritatea persoanelor condamnate ori pentru dezvoltarea minorilor condamnaţi.

Durata muncii prestate

2

Page 3: Munca prestata de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate

Durata muncii prestate de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate este de 8 ore pe zi şi nu mai mult de 40 de ore pe săptămână. Pentru persoanele prevăzute în art. 58, durata zilei de muncă nu poate depăşi 6 ore pe zi şi 30 de ore pe săptămână.Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate, pe baza acordului scris al acestora, pot presta munca în program de 10 ore pe zi şi nu mai mult de 50 de ore pe săptămână, acordându-li-se drepturile băneşti cuvenite pentru acest program de muncă.Munca în timpul nopţii poate fi prestată cu acordul scris al persoanelor condamnate, dar nu mai mult de 7 ore pe noapte şi 35 de ore pe săptămână. Persoanele condamnate beneficiază de cel puţin o zi pe săptămână pentru odihnă.

Regimul de prestare a munciiMunca persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate în penitenciare se realizează:- în regim de prestări de servicii pentru operatorii economici, persoane fizice sau persoane juridice, în interiorul ori exteriorul penitenciarului;- în regie proprie;- în interesul penitenciarului, pentru activităţi cu caracter gospodăresc necesare penitenciarului;- în caz de calamitate.Administraţia penitenciarului poate încheia contracte de prestări de servicii cu operatori economici, persoane fizice sau persoane juridice, interesaţi în folosirea la muncă a persoanelor condamnate.

Plata muncii prestateVeniturile realizate de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate pentru munca prestată :- nu constituie venituri salariale şi se impozitează potrivit prevederilor legale care reglementează impunerea veniturilor realizate de persoanele fizice.- nu pot fi mai mici decât salariul minim pe economie, în raport cu programul de muncă.Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate care participă la cursuri de şcolarizare sau de calificare ori recalificare profesională primesc lunar, pe durata cursurilor, o remuneraţie egală cu salariul minim pe economie.

Repartizarea veniturilorVeniturile prevăzute mai sus se încasează de către administraţia penitenciarului în care persoana condamnată execută pedeapsa privativă de libertate şi se repartizează după cum urmează:- 30% din venit revin persoanei condamnate, care poate folosi pe durata executării pedepsei 90% din acesta, iar 10% se consemnează pe numele său, urmând să fie încasat, împreună cu dobânda aferentă, în momentul punerii în libertate;

3

Page 4: Munca prestata de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate

- 70% din venit revin Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, constituind venituri proprii care se încasează, se contabilizează şi se utilizează potrivit dispoziţiilor legale privind finanţele publice. În cazul în care persoana condamnată la o pedeapsă privativă de libertate a fost obligată la plata de despăgubiri civile, care nu au fost achitate până la data primirii în penitenciar, o cotă de 50% din procentul prevăzut la alin. (1) lit. a) se utilizează pentru repararea prejudiciului cauzat părţii civile. Recuperarea pagubelorPersoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate răspund pentru prejudiciile cauzate din vina lor la locul de detenţie sau la locul de muncă.Prejudiciul cauzat la locul de detenţie se repară pe baza ordinului de imputare emis de către directorul penitenciarului. Ordinul constituie titlu executoriu.Împotriva ordinului de imputare persoana condamnată poate face contestaţie în termen de 30 de zile de la data primirii acestuia, la judecătoria în circumscripţia căreia este situat penitenciarul.Persoanele condamnate nu răspund pentru pagubele provocate de uzul normal al bunurilor încredinţate spre folosinţă sau pentru cele provenite din riscul normal al muncii.

4

Page 5: Munca prestata de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate

2. Reglementările naționale a Republicii Moldova privind munca prestată de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate

Republica Moldova prin intermediul Parlamentului, Guvernului, Ministerului Justiţiei reglementează cele mai importante prevederi ce ţin de antrenarea condamnaţilor la muncă. Per ansamblu, Serviciul penitenciar supraveghează executarea corespunzătoare a acestor reglemenţări prin o multitudine de controale, care permite ducerea evidenţei în ceea ce ţine de legalitatea, egalitatea, nedescriminarea principiilor fundamentale atît a condamnaţilor, căt şi a personalului care conduce cu aceşti condamnaţi. Articolul 43 ”Dreptul la muncă şi la protecţia muncii” a Constituţiei Rm prevede că orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiţii echitabile şi satisfăcătoare de muncă, precum şi la protecţa împotriva şomajului. Munca oricărui salariat este protejată în ce priveşte securitatea şi igiena muncii, regimul de muncă a femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repaosul săptămînal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii grele, precum şi alte situaţii specifice. În vederea eliminării oricăror neclarităţi în ce priveşte prestarea muncii de condamnaţi articolul 44 ”interzicerea muncii forţate” stipulează prevederea legală conform căreia nu va constitui ca muncă forţaţă munca unie persoane condamnate, prestată în condiţii normale, în perioada de detenţie sau de eliberare condiţionată. Altfel spus, condamnatul are dreptul de a presta o muncă decentă, în condiţii legale şi normale cu un cuantum de remunerare, cu excepţia activităţilor cu caracte gospodăresc necesare penitenciarului şi a celor în caz de calamitate. Codul Muncii al Republicii Moldova reglementează condiţiile normale de prestare a muncii, prevederile protecţiei muncii, remunerarea acestora şi alte condiţii şi reglementări care poziţionează legalitatea muncii prestate indiferent ar fi aceasta o persoana libera sau o persoană condamnată. Totuşi, nu putem vorbi de o egalitate totală în ce priveşte prestarea muncii de către un om liber şi unul condamnat. Întru îndreptarea situaţiei şi legalităţii acesteia legiuitorul moldav într-un şir de legi, hotărîri şi ordine reglementează linia de diferenţiere a muncii prestate de către un om liber şi unul condamnat. În continuare vom încrimina prevederile acetor acte legislative, care prin reglementările sale permit unui condamnat să activeze o muncă în termenul ispăşirii pedepsei privative de libertate.

Legea nr. 1036 din 17 decembrie 1996 cu privire la sistemul penitenciar reglementează un capitol aparte, şi anume Capitolul IV ”Utilizarea forţei de muncă a deţinuţilor” în vederea acestor prevederi. Articolul 12 a Legii respective prevede că deţinuţii, în funcţie de calitatea lor procesuală, detipul penitenciarului şi de regimul de detenţie, sînt antrenaţi la muncă în penitenciare sau în afara acestora, în atelierele şi sectoarele auxiliare, la lucrarile de deservire a instituţiilor penitenciare, la întreprinderile din cadrul sistemului penitenciar, precul şi la persoanele fizice sau persoanele juridice de orice tip de proprietate. Reglementările acestui articol permit condamnatului să facă o alegere, în caz de necesiate, a locului unde îşi va presta munca proprie. Însă, tot aici, legiuitorul delimitează

5

Page 6: Munca prestata de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate

condamnaţii prin calitatea lor procesuală, prin tipul de penitenciar şi de regimul de detenţie ( deschis, semiînchis, închis, de detenţie pe viaţă). Astfel, locurile şi posibilităţile care vor apărea în faţa unui condamnat vor diferenţia de la un condamnat la altul prin prisma calităţii sale procesuale, tipului de penitenciar şi regimului de deţinere. În funcţie de aceste condiţii condamnatul va avea posibilitatea alegerii între anumite ateliere şi sectoare auxiliare, va putea activa în cadrul întreprinderilor sau instituţiilor din cadrul sistemului penitenciar, dar va putea face alegerea şi în folosul unor persoane juridice sau fizice cu roice tip de proprietate. La momentul respectiv observăm o altă calificare nu mai puţin importanţă:

- Prestarea muncii în interiorul penitenciarului;- Prestarea muncii în afara penitenciarului.

Articolul 13 a aceleiaşi Legi ne dă o caracterstică a întreprinderilor din cadrul sistemului penitenciar şi asociaţiile acestora. Atfel, după forma lor organizatorico- juridică, întreprinderile din cadrul sistemului penitenciar sînt întreprinderi de stat. Acestea au personalitate juridică, şi îşi pot desfăşura activitatea atît pe lîngă instituţiile penitenciare, cît şi de sine stătător. Or, întreprinderile din cadrul instituţiilor penitecnciare sînt în drept să constituie asociaţii cu personalitate juridică. Departementul instituţiilor penitenciare exercită atribuţile de fondator pentru întredrinderile de stat din cadrul sistemului penitenciar şi stabileşte anual modaliattea de repartizare şi utilizare a veniturilor acestor întreprinderi. O prevedere detul de importantă este faptul că, la întreprinderile din cadrul sistemului penitenciar nu se creează consilii de administraţie. Desfăşurarea se exercită în conformitate cu legislaţia. Nomenclatorul funcţiilor din statele de personal ale întreprinderilor din cadrul sistemului penitenciar, în care sînt încadrate persoane cu grade speciale din trupele şi corpul de comandă ale sistemului penitenciar, este aprobat de către mintrul justiţiei. O particulariate esenţială a antrenării deţinuţilor la muncă la întreprinderile cu orice forma juridică de organizare ce nu fac parte din sistemul penitenciar se va face în temeiul contractului încheiat între administraţia instituţiei penitenciare şi cea a întreprinderii respective. La elaborarea contractului se va lua în consideraţie recomandările Departamentului instituţiilor penitenciare. Legea privind sistemul penitenciar în articolul 15 reglementează particularităţile executăţii lucrărilor de deservire a instituţiilor penitenciare. Or, personalul care execută lucrările de deservire a instituţiilor penitenciare este aprobat de şefii instituţiilor penitenciare, în limitele alocaţiilor de la bugetul de stat şi în conformitate cu normativele aprobate de Departamentul instituţiilor penitenciare. Aceste lucrări pot fi executate atît de către muncitorii acestor instituţii, cît şi de către condamnaţi. Alinneatul (3) articolul 15 a Legii respective prevede o limitare, o interdicţie în ce priveşte executarea lucrărilor de deservire şi anume: în instituţiile destinate pentru deţinerea condamnaţilor minori, persoanele care nu au atins virsta de 18 ani pot fi antrenate numai la axecutarea unor lucrari de deservire a căror listă este aprobată de Guvern. O altă limitare prevăzută de acest articlo este faptul că condamnaţii la pedeapsa închisorii cu executarea pedepsei în penitenciare de tip semiînchis, cu excepţia persoanelor prevăzute în art.235 alin. (5) din Codul de executare, (şi anume: a condamnaţilor care au săvîrşit infracţiuni ce constituie recidivă periculoasă sau deosebit de periculoasa, condamnaţilor care au săvîrşit infracţiuni deosebit de grave sau excepţional de grave, a condamnaţilor care se

6

Page 7: Munca prestata de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate

află în penitenciarul respectiv mai puţin de 6 luni, condamnaţilor care au sancţiuni disciplinare nestinse, condamnaţilor care au săvîrşit infracţiuni intenţionate, în timpul executării pedepsei, condamnaţilor bolnavi de tuberculoză în formă activă. Condamnaţilor care nu au urmat tratamentul complet al bolilor venerice, alcoolismului, toxicomaniei, narcomaniei, condamnaţilor care suferă de tulburări psihice, ce nu exclud responsabilitatea) pot fi lăsaţi, cu consimţămîntul acestora, în penitenciare de tip închis, izolatoare de urmărire penală, case de arest şi spitale penitenciare, pentru executarea lucrarilor de deservire gospodărească.

O altă reglementarea nu mai puţin importantă în vederea prevederilor ce ţin de munca condamnaţilor este Hotărîrea Guvernului nr. 583 din 26 mai 2006 cu privire la Statutul executării pedepsei de către condamnați. Hotărîrea respectivă prevede în Secţiunea 46 ”munca deţinuţilor”, secţiunea 47 ”lucrările de deservire gospodărească a penitenciarului”, secţiunea 48 ” remunerarea muncii deţinuţilor”, secţiunea 49 ”modul de compensare privilegiaţă a zilelor de muncă„, secţiunea 50 ”concediile deţinuţilor”. Reglementările hotărîrii stipulează clar faptul menţionat mai sus, şi anume articolul 43 a Constituţiei despre dreptul la muncă şi libera alegere a muncii. Or, secţiunea 46 a hotărîrii respective încriminează că deţinutul, cu acordul astetuia doar şi obligator în formă scrisă, poate fi antrenat la muncă, ţinîndu-se seama de stare lui fizică şi psihică, aptitudinile lui, specialitatea şi dacă este recunoscut apt de a efectula munca respecitvă în baza examenului medical. Prevederile date prevăd anumite condiţii în care deţinutul poate fi antrenat la o muncă sau alta şi anume:

1. Să existe acordul lui scris;2. Să fie în stare fizică şi psihică corespunzătoare;3. Să deţină aptitudinile necesare;4. Să fie recunoscut apt de efectuare a muncii respective5. Să treacă examenul medical

Deţinuţii pot fi antrenaţi la: munca social-utilă în unităţle de producere; munci neremunerate de îngrijire şi amenajare a penitenciarului şi a teritotiului, îmbunătăţire a condiţiilor de trai şi medico-sanitare de deţinere etc. Ce ţine de durata muncii neremunerate Hotărîrea respectivă a Guvernului prevede că, de regulă, condamnatul este antrenat în afara orelor de lucru, p o durată de cel mult 2 ore pe zi, însă nu mai mult de 10 ore pe săptămînă (preveniţii – 6 ore pe săptămînă). Punctul 549 prevede o interdicţie, o limitare a virstei în care munca respecitvă este obligatorie. Astfel, bărbaţii care au depăşit vîrsta de 62 de ani şi femeile care au depăşit virsta de 57 de ani, precum şi invalizii de gradul I şi II vor fi antrenaţi la muncă numai la dorinţa acestora, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Condamnaţii aflaţi în regim iniţial şi comun în penitenciare de tip închis, semiînchis, aflaţi în regim de resocializare în penitenciare de tip închis şi preveniţii pot fi antrenaţi la munci ce nu necesită ieşire din penitenciar. Deţinuţii sînt antrenaţi la muncă în întreprinderile, atelierele şi gospodăriile auxiliare ale sistemului penitenciar. Condamnaţii, în baza contractului în cheiat între administraţia penitenciarului şi diverse persoane fizice sau juridice, pot fi antrenaţi la munca în afara penitenciarului.

7

Page 8: Munca prestata de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate

Pesoanele fizice şi juridice care utilizează munca deţinuţilor sînt obligate să transfere penitenciarului suma de retribuire a muncii deţinuţilor, precum şi o sumă echivalentă cu cota contribuţiilor la asigurările sociale şi asigurarea medicală obligatorie. Sumele ecivalente cotelor respective sint utilizate pentru ameliorarea condiţiilor de deţinere a deţinuţilor, asigurarea cu utilaj medical şi îmbunătăţirea bazei tehnico-materiale a penitenciarului. Însă aceste prevederi nu vor fi aplicate în cazul deţinuţilor antrenaţi la lucrari de deservire gospodărească a penitenciarelor. Totuşi, lgiuitorul ţine să prevadă prin reglementarea prevăzută în punctul 555 a hotărîrii respective că munca prestată de deţinut nu constituie relaţii de muncă în sensul legislaţiei muncii. Totuşi, timpul de lucru, odihna acestuia, normarea muncii, respectarea regulilor de protecţie, securitate şi iginenă a muncii sînt stabilite în conformitate cu legislaţia muncii. Condamnaţii care sînt antrenaţi la munci în zonele de producere sau în afara penitenciarului, la ora stabilită de programul zilei, se alinează pe detaşamente şi brigăzi, în locurile determinate în acest scop, pentru a pleca la lucru. În atribuţiilor şefilor instituţiilor intră determinarea condiţiilor locale, a modului de scoatere a condamnaţilor la obiectele de producere, care prevede sosirea condamnaţilor la obiecte în coloană, instructajul lor de către şefii de ateliere, efectuarea bilanţului muncii, oridnea de predare a locurilor de muncă etc. O categorie de muncă menţionată mai sus, reprezintă lucrările de deservire gospodărească a penitenciarului, care constituie munci remunerate exercitate de deţinuţi în vederea asigurării deservirii comunal-tehnice, aprovizionării materiale, amenajării şi dereticării teritoriului, precum şi menţinerii imobilelor şi construcţiilor în stare tehnică şi sanitară adecvată. În vederea posibilităţii de exercitare efectivă a acestor lucrări legiuitorul moldav a ataşat următoarele condiţii:

1. Numărul condamnaţilor lăsaţi în penitenciar pentru deserviare gospodărească nu trebuie să depăşească şapte la sută din limita de locuri de detenţie stabilită pentru penitenciarul respectiv

2. Selectarea condamnaţilor pentru executarea lucrărilor de deservire gospodărească a penitenciarelor, precum şi pentru ocuparea funcţiilor de maistru brigadier, distribuitor al comenzilor de lucru, planton, planton superior, paznic se efectuează de către şefii serviciilor respecitve, în coordonare cu serviciile de securitate şi regim.

3. La desemnarea condamnaţilor pentru deservirea gospodărească a penitenciarelor este necesar acordul lor în scris.

4. Desemnarea condamnaţilor se efectuează în baza ordinului şefului penitenciarului, iar extrasele din acestea se anexează la dosarele personale ale condamnaţilor.

Condamnaţii repartizaţi la executarea lucrărilor de deservire gospodărească formează, de regulă. Un sector separat. Obligaţiile lor de serviciu se stabilesc de şefii serviciilor respctive şi sînt aprobate de şeful penitenciarului.

Conform prevederilor articolului 255 Cod de executare retribuirea muncii condamnaţilor la pedeapsa închisorii se face în conformitate cu legislaţia muncii. Prin rumare, salariul lunar

8

Page 9: Munca prestata de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate

al condamnaţilor nu poate fi mai mic decît salariul minim pe ţară, luîndu-se în consideraţie indezările şi majorările stabilite. Cuantumul minim al salariaţilor este garantat condamnaţilor numai cu condiţia executării de către ei a obligaţiilor (normelor) de muncă în orele de program stabilite de legislaţie şi de contract. În cuantumul minim nu se va include suplimentele, sporurile la salariu, premiile, precum şi celelalte recompense. O condiţie estimativă este faptul că salariul condamnatului se va transfera în contul lui de peculiu. Reţinerile din salariul condamnatului în temeiul documentelor executorii nu pot depăşi 75 la sută din cîştigul lunar, astfel indiferent de mărimea reţinerilor, la contul peculiu al condamnatului se transferă cel puţin 25 la sută din salariul său lunar. Din salariul condamnatului nu se vor reţine cheltuieli pentru întreţinerea lui în decursul executării pedepsei, inclusiv pentru alimentaţie, îmbrăcăminte şi asistenţă medicală. Ca excepţie se prezintă în articolul 521 alineat (6) cheltuielile legate de tratamentul automutilării intenţionate. Condamnaţii nu vor răspunde pentru pagubele provocate de uzul normal al bunurilor predate în folosinţă sau pentru cele provenite din riscul normal al muncii. Demn de menţionat că condamnatul poate expedia mijloacele sale baneşti din contul peculiu soţului, unei rude apropiate sau unei alte persoane. Condamnaţilor sosiţi din izolatoarele de urmărire penală sau din alte instituţii penitenciare li se permite îm prima lună de lucru, pînă şa calcularea salariului, cu condiţia că au o atitudine conştiincioasă faţă de muncă şi nu încalcă regimul de deţinere, să procure la magazinele instituţiei produse alimentare şi obiecte de primă necesitate din contul avansurilor acordate în contul cîştigului viitor. La fel, în caz de necesiate, administraţia penitenciarului acorda condamnaţilor un avans în mărime de 50 la sută din remunerarea medie lunară. Dreptul de a utiliza mijloacele de pe conturile de peculiu şi de atribuire a avansului se acorda de şeful penitenciarului, la cererea, în scris, a deţnuţilor.

În conformitate cu Ordinul Ministerului Justiței nr. 298 din 08 august 2007 privind aprobarea Instrucțiunii cu privire la procedura compenasării privilegiate a zilelor de munca din contul duratei pedepsei prevede că în vederea executarii prevederilor articol 257 al Codului de executare al Republicii Moldova numarul 443–XV din 24 – 12 – 2004 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, numarul 34–35, articol 112), in temeiul punct 13 al Regulamentului Ministerului Justitiei al Republicii Moldova, aprobat prin Hotarirea Guvernul Republicii Moldovaui numarul 129 din 15 – 02 – 2000 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, numarul 19–20, articol 210) : Se aproba Instructiunea cu privire la procedura compensarii privilegiate a zilelor de munca din contul duratei pedepsei, conform anexei. Administratia fiecarei institutii penitenciare va efectua testarea lucrarilor si locurilor de munca, conform Listei–tip, aprobate prin Hotarirea Guvernul Republicii Moldovaui numarul 1487 din 31 – 12 – 2004 cu privire la aprobarea Listei – tip a lucrarilor si locurilor de munca cu conditii grele si deosebit de grele, vatamatoare si deosebit de vatamatoare pentru care salariatilor li se stabilesc sporuri de compensare. In baza rezultatelor atestarii prevazute la punctul 2 al prezentului Ordin, comisiile penitenciarelor vor elabora listele locurilor de munca si ale lucrarilor concrete la

9

Page 10: Munca prestata de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate

care se presteaza munca in conditii nefavorabile, care urmeaza a fi aprobate prin Ordinul Sefului penitenciarului, dupa coordonarea cu Departamentul Institutiilor Penitenciare. Din momentul intrarii in vigoare a prezentului Ordin se abroga Ordinele ministruui justitiei numarul 98 din 19 – 03 – 2001 despre aprobarea Instructiunii cu privire la ordinea compensarii privilegiate a zilelor de munca condamnatilor din contul duratei pedepsei si numarul 270 din 30 – 07 – 2002 despre modificarea Instructiunii cu privire la ordinea compensarii privilegiate a zilelor de munca condamnatilor din contul duratei pedepsei. In conformitate cu prevederile articol 257 Cod de executare numarul 443–XV din 24 – 12 – 2004 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, numarul 34–35, articol 112), condamnatilor, care executa o pedeapsa penala privativa de libertate, li se poate stabili compensarea privilegiata a zilelor de munca din contul duratei pedepsei Compensarea privilegiata a zilelor de munca constituie calcularea cu inlesniri a scurgerii termenului de executare a pedepsei si se extinde asupra condamnatilor care nu incalca regimul de detentie si indeplinesc constiincios sarcinile de producere. Compensarea privilegiata a zilelor de munca poate fi aplicata condamnatilor in privinta carora a ramas definitiva si irevocabila sentinta de condamnare la pedeapsa inchisorii sau detentiunii pe viata. Compensarea privilegiata a zilelor de munca se efectueaza doar pentru prestarea unor munci remunerate indiferent de modalitatea de retribuire a muncii prin acord sau pe unitate de timp. Executarea muncilor neremunerate (lucrari de ingrijire si amenajare a penitenciarului si a teritoriului, de imbunatatire a conditiilor de trai si medico–sanitare de detentie), prestate in conformitate cu prevederile aliniat (3) articol 253 Cod de executare, nu constituie temei pentru aplicarea compensarii privilegiate a zilelor de munca. Refuzul condamnatilor de a presta munci neremunerate in conformitate cu prevederile aliniat (3) articol 253 Cod de executare, indiferent de faptul daca el presteaza munci remunerate, constituie o incalcare a regimului de detentie, si are ca efect imposibilitatea aplicarii compensarii privilegiate a zilelor de munca. Condamnatii sint antrenati la munca cu conditia existentei locurilor de munca la care pot fi antrenati acestia, cu respectarea cerintelor regimului de detentie, daca este depusa cererea in scris de a presta munca la care sint repartizati si nu exista impedimente de ordin medical pentru a presta munca respectiva. Aplicarea compensarii privilegiate a zilelor de munca are ca efect reducerea termenelor calendaristice, la expirarea carora condamnatii pot beneficia de anumite drepturi. Drepturile de care pot beneficia condamnatii prin aplicarea compensarii privilegiate a zilelor de munca se extind exclusiv la: – eliberarea din detentie in legatura cu executarea integrala a termenului pedepsei (cu exceptia condamnatilor la detentiune pe viata); – eliberarea conditionata de pedeapsa inainte de termen; – inlocuirea partii neexecutate din pedeapsa cu o pedeapsa mai blinda (cu exceptia condamnatilor la detentiune pe viata). In cazul, cind pe perioada executarii pedepsei in privinta condamnatului va fi pronuntata o noua hotarire judecatoreasca, cu stabilirea pedepsei pentru concurs de infractiuni sau prin cumul de sentinte, in baza articolelor 84 sau 85 Cod penal al Republicii Moldova, atunci compensarea privilegiata a zilelor de munca calculata in cadrul executarii pedepsei in baza primei sentinte nu poate fi aplicata la pedeapsa stabilita prin noua sentinta. Administratia penitenciarului este obligata sa prezinte instantei de judecata, in procedura careia se afla la examinare cauza penala privind invinuirea persoanei, care executa deja pedeapsa inchisorii, in comiterea altei infractiuni, informatiile privind compensarea privilegiata a zilelor de

10

Page 11: Munca prestata de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate

munca, care pot fi luate in calcul la stabilirea pedepsei definitive prin concurs de infractiuni sau prin cumul de sentinte. Calcularea zilelor de munca se efectueaza pentru perioada efectiv lucrata de catre condamnat in care acesta a realizat sarcinile de producere stabilite in conformitate cu reglementarile in vigoare in domeniul normarii muncii. Compensarea privilegiata a zilelor de munca se aplica doar pentru zilele de lucru in care condamnatul a prestat un program complet, durata zilei de munca fiind stabilita pentru fiecare munca in parte conform regulilor de normare a muncii, insa nu poate depasi 8 ore pe zi. Prestarea muncii peste program (suplimentare) nu se ia in calcul la compensarea privilegiata a zilelor de munca, daca ziua respectiva deja este inclusa pentru ai fi aplicat calculul privilegiat, insa munca exercitata peste program urmeaza a fi remunerata conform regulilor prevazute la articolul 157 al Codului muncii. Normarea muncii unor categorii de detinuti se efectueaza reiesind din programul (durata redusa a timpului) de munca determinat in conformitate cu prevederile articol 96 Codul muncii. La calcularea termenelor de executare cu aplicarea compensarii privilegiate a zilelor de munca nu se iau in considerare zilele de repaus, sarbatorile legale, concediile anuale, suplimentare sau concediile sociale, cu exceptia cazurilor cind detinutul a prestat efectiv in zilele respective un program normal de lucru in conformitate cu regulile de normare a muncii pentru munca (lucrul) respectiva. Zilele mentionate la prezentul punct, in care detinutul nu a lucrat, urmeaza a fi incluse in termenul de executare a pedepsei conform normelor generale. Compensarea privilegiata a zilelor de munca se aplica doar persoanelor care nu au sanctiuni disciplinare, respecta regimul de detentie, regulile de ordine interioara a institutiei penitenciare, disciplina muncii determinata atit in institutia penitenciara cit si in unitatea care a solicitat forta de munca. In cazul aplicarii fata de condamnat a sanctiunii disciplinare, compensarea privilegiata a zilelor de munca nu se efectueaza pina la momentul stingerii sau anularii sanctiunii disciplinare. Compensarea privilegiata a zilelor de munca nu se aplica condamnatilor care se eschiveaza de la executarea muncilor (lucrarilor) la care au fost repartizati, in cazul neindeplinirii sau indeplinirii necorespunzatoare a sarcinilor ce le revin, precum si in cazul producerii rebutului. Compensarea privilegiata a zilelor de munca se efectueaza reiesind din caracterul muncii (lucrarilor) prestate, astfel pentru condamnatii antrenati la lucrari cu conditii normale de munca se aplica raportul de doua zile de munca pentru trei zile de detentie, iar pentru condamnatii antrenati la lucrari in subteran sau la lucrari cu conditii grele si nocive (vatamatoare), deosebit de grele si deosebit de vatamatoare, se aplica raportul o zi de munca pentru trei zile de detentie. La determinarea raportului aplicabil pentru compensarea privilegiata a zilelor de munca, in mod obligatoriu, pentru toate tipurile de munci/lucrari, la care sint antrenati detinutii, urmeaza a fi apreciate conditiile de munca in conformitate cu prevederile Hotaririi Guvernul Republicii Moldovaui numarul 1487 din 31.12.2004 cu privire la aprobarea Listei – tip a lucrarilor si locurilor de munca cu conditii grele si deosebit de grele, vatamatoare si deosebit de vatamatoare pentru care salariatilor li se stabilesc sporuri de compensare. Numarul zilelor de detentie, suplimentare la numarul zilelor calendaristice a lunii respective, determinate in urma compensarii privilegiate a zilelor de munca efectiv lucrate, se stabilesc, reiesind din prevederile articol 257 Cod de executare, in conformitate cu calculul termenului compensat de executare al pedepsei prevazut de anexa numarul 1 la prezenta Instructiune. In cazul condamnatilor care presteaza munci pentru care, conform schemelor de incadrare, nu este prevazuta o norma (unitate) de munca completa, la determinarea termenului pentru care are loc compensarea privilegiata a zilelor de munca se va aplica

11

Page 12: Munca prestata de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate

coeficientul 1/2. Se interzice de a antrena detinutii la munci/lucrari unde norma de munca (unitate) constituie mai putin de 1/2. Determinarea gradului (nivelului) de executare a normei de producere pentru detinutii antrenati la lucrari cu remunerarea muncii prin acord, se efectueaza de catre normatori, economisti, sau alte persoane care ii inlocuiesc, in baza dispozitiilor de lucru si tabelelor de evidenta a timpului de lucru, prezentate de sefii de sectii (sectoare) si/sau maistri. Compensarea privilegiata a zilelor de munca pentru condamnatii antrenati la munca cu plata pe unitate de timp se efectueaza in baza tabelelor de evidenta a timpului de munca, cu conditia executarii sarcinilor de producere. In conditiile organizarii formei de munca de tip brigada (grupa, echipaj), unde calcularea salariului se efectueaza in baza rezultatelor finale obtinute de brigada (grupa, echipaj), procentul executarii normelor de producere de catre fiecare condamnat se determina conform procentului corespunzator de executare a normelor de producere a brigazii (grupului, echipajului) in total cu respectarea normelor de timp. Condamnatilor, antrenati la munci in baza de contract incheiat intre administratia penitenciarului cu diverse persoane fizice sau juridice, compensarea privilegiata a zilelor de munca se efectueaza prin calcularea retributiei muncii conform contractului, raportata la numarul de zile efectiv lucrate. Marimea retributiei muncii nu poate fi mai mica decit norma tarifara ce corespunde categoriei I de calificare, stabilita prin Legea numarul 355–XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar. Compensarea privilegiata a zilelor de munca a condamnatilor se efectueaza lunar in cadrul comisiei penitenciarului, cu participarea procurorului, in baza certificatului intocmit de contabilitatea institutiei, pentru fiecare condamnat in parte, semnat de seful sectorului de detentie, contabilul–sef, precum si de catre: – seful sectiei (sectorului) de munca, maistrul condamnatilor antrenati la lucrari de producere proprie; – agronom, brigadier – pentru condamnatii antrenati la munci agricole; – sefii serviciilor de logistica (intendenta) – pentru condamnatii antrenati la lucrari de deservire a institutiilor. In privinta condamnatilor, antrenati la munci pe baza de contract, certificatul se indeplineste de catre contabilitate, in baza tabelului de evidenta a zilelor de munca, intocmit si prezentat lunar de catre persoana fizica sau juridica care a contractat serviciile respective, si salariului de facto primit. Certificatul este semnat de catre seful sectiei (sectorului) si contabilul–sef. Hotarirea comisiei este aprobata prin Ordonanta privind compensarea privilegiata a zilelor de munca din contul duratei pedepsei , emisa de catre seful penitenciarului. Hotarirea cu privire la compensarea privilegiata a zilelor de munca se anunta lunar condamnatilor sub semnatura, si nu mai tirziu de data de 15 a fiecarei luni se transmite serviciului evidenta speciala al penitenciarului, pentru a fi anexata la dosarul personal al condamnatului. In cazul cind detinutul in decursul unei luni a lucrat la diverse lucrari, calcularea privilegiata a zilelor de munca se efectueaza separat pentru fiecare tip de munca efectuata. Serviciul evidenta speciala al penitenciarului, pentru fiecare condamnat, tine fisa de evidenta a termenului de detentie cu compensarea privilegiata a zilelor de munca, in care lunar se noteaza numarul zilelor de munca calculate privilegiat. In calculul privilegiat, efectuat lunar, se include doar perioada calculata in zile intregi, pentru perioada fractionata va fi tinuta evidenta ca fiind un rest executat, care urmeaza a fi sumat ulterior cu un alt rest calculat. Se interzice de a admite rotunjirea termenului executat al pedepsei in favoarea numarului mai

12

Page 13: Munca prestata de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate

mare de zile executate. Administratia penitenciarului, la aplicarea compensarii privilegiate a zilelor de munca, este obligata sa respecte termenele de detentie stabilite prin hotarirea instantei de judecata. Eliberarea condamnatului de la executarea pedepsei la expirarea termenului de pedeapsa, luind in consideratie micsorarea acesteia in rezultatul compensarii privilegiate a zilelor de munca, in temeiul prevederilor articol 257 Cod de executare, se dispune de catre seful penitenciarului. Cu cel putin 15 zile inainte de data la care condamnatul urmeaza sa fie eliberat, seful serviciului evidenta speciala informeaza despre acest fapt seful penitenciarului. Seful penitenciarului convoaca comisia, in cadrul careia, conform procedurii generale, se efectueaza compensarea privilegiata a zilelor de munca pentru perioada de lucru care anterior nu a fost calculata. In baza hotaririi comisiei seful penitenciarului pronunta hotarirea privind eliberarea condamnatului. Hotarirea privind eliberarea de la executarea pedepsei conform compensarii privilegiate a zilelor de munca se anunta condamnatului sub semnatura. Examinarea materialelor privind liberarea conditionata de pedeapsa inainte de termen sau inlocuirea partii neexecutate din pedeapsa cu o pedeapsa mai blinda, se efectueaza dupa executarea, tinind cont de compensarea privilegiata a zilelor de munca, a unei parti din termenul de pedeapsa stabilite in conformitate cu prevederile articol 91 si 92 Cod penal. Eliberarea condamnatului la expirarea duratei pedepsei, luindu–se in consideratie compensarea privilegiata a zilelor de munca, se efectueaza in modul prevazut de articol 297 Cod de executare. Dupa eliberarea condamnatului din penitenciar, seful serviciului evidenta speciala completeaza hotarirea privind eliberarea acestuia cu mentiunile corespunzatoare, hotarirea fiind anexata in partea I a dosarului personal al condamnatului. Mentiunile privind eliberarea condamnatului cu indicarea numarului zilelor privilegiate, incluse in durata termenului de pedeapsa executat, se inscriu in fisa de evidenta a formei numarul 4 si in adeverinta de eliberare a condamnatului. Informatiile privind compensarea privilegiata a zilelor de munca sint prezentate, in mod obligatoriu, instantei de judecata la examinarea chestiunilor prevazute de punct 1) si 2) aliniat (1) articol 469 Cod de procedura penal. F I Ş A

calculului termenului compensat de executare a pedepsei 

1. O zi de lucru, pentru trei zile din durata pedepseiNumărul zilelor de

muncă depline1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26

Zile incluse suplimentar în termenul de executare a

pedepsei

2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28 30 32 34 36 38 40 42 44 46 48 50 52

 2. Două zile de lucru, pentru trei zile din durata pedepsei

Numărul zilelor de

muncă depline2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26

Zile incluse suplimentar în termenul de executare a

pedepsei

1 1,5 2 2,5 3 3,5 4 4,5 5 5,5 6 6,5 7 7,5 8 8,5 9 9,5 10 10,5 11 11,5 12 12,5 13

13

Page 14: Munca prestata de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate

Prin Hotărîrea Guvernului nr. 472 din 11 iulie 1994 cu privire la stabilirea mărimei suplimentului de plată la remunerarea muncii condamnaților și persoanelor deținute în instituțiile de reabilitare socială Guvernul a hotărît că se va stabili mărimea suplimentului de plată la remunerarea muncii condamnaților și persoanelor deținute în instituțiile de reabilitare la nivelul tarifelor cotelor de asigurări sociale de stat, iar suplimentele de plată la remunerarea muncii vot fi utilizate pentru compensarea parțială a cheltuielilor de întreținere în penitenciare.

Anterior, legiuitorul moldav, pînă la abrogarea Hotărîrii Guvenului nr.103 din 04 februarie 2004 prin Hotărîrea Guvernului nr. 749 din 07 august 1997 privind aprobarea listei muncilor și profesiilor angajaților civili ai instituțiilor penitenciare, ocupați la munci cu condamnații și deținuții prevedea următoarea listă de munci și profesii:

1. Specialiști principali: energetician, mecanic, geolog, thenolog, topograf minier.

2. Șefii și locțuitorii șefilor de unități, secții, servicii: de producție, tehnice de producție. Producție și dispecerat, tehnice, mecano- energetice, control tehnic, organizarea muncii și salarizare, protecția muncii și tehnica securității, de intendență, ai serviciului mecanicului, energeticinul principal, geologul principal, topograful minier principal și ai laboratorului central de producție.

3. Specialiși coordonatori (superiori) și spcialiști ai unităților, secțiilor, serviciilor: de producție, tehnice de producție, producție și dispecerat, tehnice, mecanoenergetice, contabilitate, protecția muncii și tehnica securității, intendența, ai serviciului mecanicului principal, geologului principal, topografului minier principal și ai laboratorului central de producție.

4. Personalul atelierelor și sectoarelor de producție și reparație – construcție ce utilizează munca contingentului special, indiferent de funcția deținută.

5. Șeful: depositului central, cantinei pentru contingentul special, al băii-spălătorie, gospodăriei agricole auxiliare, biblioteci, cluburi.

6. Personalul din școlile și instituțiile preșcolare pentru copiii condamnaților aflați în statele instituțiilor penitenciare.

7. Personalul medical al spitalelor, punctelor medicale și unităților medicale pentru tratamentul contingentului special.

8. Lucrătorii farmaceuteci ai farmaciilor amplasate în zonele locative ale instituțiilor penitenciare.

9. Personalul medical inferior și personalul desrrvent al spitalelor, punctelor medicale, unităților medicale, staționarelor în care se tratează contingentul special.

10. Funcționarii: inspector superior, inspector pentru evidența specială, inspectorul unității (secței) speciale, agentul unității de intendeță, inspectorul unității de sprovizionare tehnico-materială, comandant cumulînd și funcția de tehnician-electromecanic, funcționar însărcinat cu repartizarea lucrătorilor, megazionier, bibliotecar, metodist, conducător de cercuri.

11. Muncitori ocupați în zonele locative și de producție ale instituțiilor penitenciare: operator de cinema-radiotelegrafist, montor-electrician, electrician, lăcătuș, instalator la apeducte, tehnician sanitar, reparator, ajustor,timplar, hamal, mecanic la stația de pompe, vînzător la gheretă.

14

Page 15: Munca prestata de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate

3. Reglementările internaționale privind munca prestată de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate.

Avem o numeroasă şi varietate de reglementări internaţionale, atît cu caracter european, cît şi global în ceea ce ţine problemele de apărare a condamnatului şi a drepturilor acestuia la munca pe care o prestează fiind deţinut. Astfel, Partea a doua ”reguli aplicabile la categorii speciale” a Ansamblului de reguli minime pentru tratamentul deținuților și recomandărilor referitoare la acesta, prin rezoluţia adoptată la 30 august 1955, prevede un articol aparte care se intitulează „munca”.Reglementările din acest articol încep cu regula principală şi anume că munca în penitenciare nu trebuie să aibă un caracter degradant. Necătînd la faptul că persoana este exclusă din societate şi pedepsită pentru anumite fapte infracţionale aceasta nu este motiv pentru a nu vedea în condamnat un om şi faţă de care nu este oricum permis de folosit un comportament altul decît ca şi cu ceilalţi oameni liberi. Ansamblul de reguli prevede că deţinuţii condamnaţi sunt supuşi obligaţiei de a munci, ţinîndu-se seama de aptitudinile lor fizice şi mintale, astfel cum acestea vor fi determinate de către medic. Sarcina acestor munci ţine atît de productivitate, de a da posibilitate condamnaţilor să îşi cîştige resurse materiale, dar şi de a-i ocupa pe durata normală a zilei de lucru. Munca pe care o vor presta trebuie să fie, pe cît posibil, de natură a menţine sau a mări capacitatea lor de a-şi cîştiga în mod cinstit existenţa după punerea în libertate. Dacă va fi nevoie va trebui să li se dea deţinuţilor o pregătire profesională folositoare de pe urma căreia să poată cîştiga şi aceasta mai ales pentru cei tineri. Prin prisma principiului libertăţii de a fi liber în alegerea profesiei, în limitele compatibile cu o selecţie profesională raţională şi exigenţele administraţiei şi ale disciplinei de penitenciar, deţinuţii trebuie să-şi poată alege genul de muncă pe care s-o îndeplinească. Organizarea şi metodele muncii penale trebuie să se apropie pe cît posibil de acelea care se aplică unei munci asemanătoare în exteriorul aşezămîntului, în vederea pregătirii deţinuţilor pentru condiţiile normale ale muncii. Totuşi interesarea deţinuţilor şi pregătirea lor profesională nu trebuie să fie subordonate dorinţei de a se realiza un beneficiu prin munca penală. Întreprinderile industriale şi fermele penitenciarelor trebuie să fie conduse de preferinţă de către administraţie şi nu de către persoane particulare. În caz că se folosesc deţinuţi pentru munci care nu sunt controlate de către administraţie, ei trebuie totuşi puşi sub supravegherea personalului de penitenciar. Afară de cazul cînd munca trebuie îndeplinită pentru alte departamente de stat, persoanele cărora li se execută această muncă treubuie să-i plaătească administraţiei salariul normal datorat pentru această muncă, ţînînd cont totodată de randamentul deţinuţilor. Măsurile prescrise pentru a proteja securitatea şi sănătatea muncitorilor liberi trebuie luate în egală măsură şi în aşezămintele de penitenciare. Trebuie să se dea dispoziţii privind despăgubirile ce se cuvin deţinuţilor accidentaţi prin muncă sau boli profesionale, condiţiile fiind aceleaşi ca pentru muncitorii liberi. Numărul maxim zilnic şi săptămînal al orelor de muncă pentru deţinuţi trebuie sa fie fixat prin lege sau prin regulament administrativ, ţinîndu-se seama de reglementările sau uzanţele localeaplicate muncitorilor liberi.

15

Page 16: Munca prestata de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate

Orele astfel stabilite trebuie să îngăduie o zi de repaos pe săptămînă şi suficient timp pentru instruire şi celelalte activităţi prevăzute de tratamentul şi readaptarea deţinuţilor. Munca deţinuţilor trebuie să fie remunerată într-o formă echitabilă. Astfel, regulamentul trebuie să permită deţinuţilor să folosească cel puţin o parte din remuneraţia lor pentru cumpărarea obiectelor ingăduite care sunt destinate uzului personal şi de a trimite o altă parte familiei lor. Regulamentul ar trebui să prevadă de asemenea o parte a remuneraţiei să fie rezervată de către administraţie pentru a constitui un peculiu care va fi remis deţinutului în momentul punerii sale în libertate. În ceea ce ţine despre reglamentările prevăzute pentru deţinuţii aflaţi în detenţie pe viaţă aceaştia faţă de ceilalţi deţinuţi pot munci, însă pentru acest tip de deţinuţi munca nu va fi ca o obligaţie, ci mai curînd ca o dorinţă. În caz de dorinţă a unui deţinut pe detenţie pe viaţă de a munci acesta va fi condus de aceleaşi reglemnetări ca şi ceilalţi deţinuţi, iar munca acestuia va fi remunerată.

În vederea minorilor Organizaţia Naţiunilor Unite a adoptat în 14 decembrie 1990 Normele Organizației Națiunilor Unite pentru protecția minorilor privați de libertate. Astfel, Capitolul 4 „Conducerea instituţiilor pentru minori” prevede la lit.E „educaţia, pregătirea profesională şi munca”. În ceea ce ţine de minori este mult mai importantă educaţia acestora, ca ulterior eliberaţi aceştia să poată avea posibilitatea de găsire a unui loc de muncă. Litera respectivă prevede că fiecare minor aflat la vîrsta şcolarizării obligatorii are dreptul la educaţia corespunzătoare nevoilor şi abilitărţilor sale şi destinată să-l pregătească pentru întoarcerea în societate. Această educaţie trebuie asigurată în afara instituţiei de detenţiune, în şcoli publice atunci cînd acest lucru este posibil şi, în orice caz, de către profesori calificaţi prin programe integrate în sistemul educaţional al ţării respective astfel încît, după eliberare, minorii să îşi poate continua studiile fără dificultăţi. Administraţia instituţiilor de detenţiune trebuie să acorde o atenţie specială educaţiei minorilor străini sau cu necesităţi culturale sau etnice speciale. Minorii care au depăşit vîrsta şcolarizării obligatorii şi care doresc sp-şi continue studiile trebuie să aibă permisiunea şi să fie încurajaţi să o facă, şi trebuie depuse toate eforturile pentru a le facilita accesul la programe educaţionale adecvate. Diplomele sau certificatele educaţionale conferite minorilor în timpul detenţiunii nu trebuie să indice în nici un fel că minorul a fost instituţionalizat. Fiecare instituţie de detenţiune trebuie să asigure accesul la o bibliotecă corespunzător dotată cu cărţi şi reviste atît pentru învăţaţ, cît şi pentru recreere şi adecvate pentru minori, care trebuie încurajaţi şi ajtaţi să le folosească. Toţi minorii trebuie să aibă dreptul de a beneficia de pregătire profesională pentru meserii care îi pot pregăti pentru angajare în viitor. Ținînd cont de o selecţie vocaţională corespunzătoare şi de condiţiile administraţiei instituţionale, minorii trebuie să aibă posibilitatea de a alege tipul de muncă pe care doresc să o presteze. Toate standartele de protecţie naţionale şi internaţionale privind munca prestată de copii şi tineri trebuie să se aplice şi pentru minorii privaţi de libertate. Atunci cînd este posibil, minorilor trebuie să li se ofere ocazia de a presta muncă remunerată, preferabil în cadrul comunităţii locale, ca o completare a pregătirii rpofesionale, oferită pentru a spori posibilitatea de a găsi un loc de muncă potrivit atunci cînd de întorc în comunitate. Tipul de muncă trebuie să fie de natură să asigure o pregătire corespunzătoare, care să-i ajute pe minori după eliberare. Organizare şi metodele de muncă oferite de

16

Page 17: Munca prestata de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate

instituţiile de detenţiune trebuie să fie cît mai asemănătoare posibil cu cele ale activităţilor similare în cadrul comunităţii, astfel să îi pregătească pe minori pentru condiţiile unei vieţi normale. Fiecare minor care prestează o muncă trebuie să aibă dreptul la o remuneraţie echitabilă. Interesele minorilor şi ale pregătirii lor profesionale nu trebuie subordonate scopului de a aduce profituri instituţiei de detenţiune sau unei terţe persoane. În mod normal o parte din căştigurile minorului trebuie reţinută pentru a constitui un fond de economii care i se înmîna minorului la eliberare. Minorul trebuie să aibă dreptul de a folosi restul acestor cîştiguri pentru a cumpăra articole de uz personal sau pentru a despăgubi victima afectată de delictul pe care l-a comis sau pentru a le trimite familiei sale sau altor persoane din afara instituţiei penitenciare.

O ultimă reglementare în ce ţine de munca persoanelor aflate în penitenciare vine de la Consiliul Europei, şi anume Comitetul de Miniştri printr-o Recomandare REC (2006)2 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre cu privire la regulile penitenciare europene adoptată la 11 ianuarie 2006 la cea de-a 952-a întrunire a Vice-miniştrilor. Comitetul de miniştri recomandă următoarele reguli de ţine munca deţinuţilor în penitenciare :

- Munca în penitenciar trebuie să fie considerată ca un element pozitiv al regimului penitenciar şi niciodată nu trebuie impusă ca pedeapsă;

- Autorităţile penitenciare trebuie să depună eforturi de a oferi deţinuţilor o muncă;

- Această muncă trebuie să permită, pe cît posibil, menţinerea sau creşterea capacităţii deţinutului de a-şi căştiga existenţa după eliberare;

- Nici o discriminare de ipt sexual nu trebuie să fie exercitată la atribuirea unui tip de muncă ( regula 13 aceaşi recomandare);

- Deţinuţilor, în special, minorilor trebuie să li se propună activitatea productivă de formare profesională în mîsură să profite de aceasta;

- Pe cît de posibil, deţinuţii trebuie să poată alege tipul de muncă pe care doresc să-l presteze, în limitele unei selectări profesionale adecvate şi ale cerinţelor de oridne şi disciplină;

- Organizarea şi metodele de lucru din penitenciare trebuie să corespundă cît mai mult posibil cu cele din comunitate, în vederea pregătirii deţinuţilor pentru o viaţă profesională normală;

- Deşi venitul financiar adus instituţiei poate contribui la ridicarea standartelor şi îmbunătăţirea calităţii pregătirii profesionale, interesele deţinuţilor nu trebuie să fie subordonate în acest sens;

- Munca deţinuţilor trebuie să fie asigurată de către autorităţile penitenciare, cu sau fără concursul firmelor private, în interiorul sau exteriorul penitenciarului;

- În orice caz, munca prestată de deţinuţi trebuie să fie remunerată în mod echitabil;

17

Page 18: Munca prestata de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate

- Deţinuţilor trebuie să li se permită să cheltuiască cel puţin o parte din cîştigurile pentru procurarea obiectelor autorizate de uz personal şi să trimită o parte din căştiguri familiei;

- Deţinuţii trebuie să fie încurajaţi să economisească o parte din cîştigurile lor pe care o pot recupera la ieşirea din penitenciar sau o pot folosi în alte scopuri permise;

- Măsurile aplicate în domeniul sănătăţii şi siguranţei trebuie să asigure o protecţie eficientă a deţinuţilor şi nu pot fi mai puţin riguroase decît cele aplicate muncitorilor din comunitate;

- Trebuie să existe prevederi pentru asigurarea deţinuţilor împotriva accidentelor de muncă, inclusiv a bolilor profesionale, la fel de favorabile ca cele menţionate în egislaţia pentru muncitorii din societate;

- Numărul maxim ale orelor de lucru, pe zi şi pe săptămînă, pentru deţinuţi trebuie să fie stabilit în conformitate cu normale locale sau cu uzanţa care reglementează angajarea muncitorilor liberi;

- Deţinuţii trebuie să aibă cel puţin o zi de odihnă pe săptămînă şi timp suficient pentru educaţie şi alte activităţi;

- În măsura în care este posibi, deţinuţii care muncesc trebuie să fie incluşi în sistemele naţionale de asigurări sociale.

18

Page 19: Munca prestata de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate

4. Reglementările altor țări privind munca prestată de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate (Romania)

I. AVANTAJE ALE MUNCII PERSOANELOR CONDAMNATE PENAL Dacă persoanelor condamnate li se oferă posibilitatea de a se califica şi de a munci încă de la începutul executării sentinţei, apar o serie de avantaje:

Persoanele aflate în detenţie1. Se perfecţionează, câştigă experienţă şi chiar bani care le vor fi utili la liberare.

Diplomele,

certificatele sau orice alte documente care atestă însuşirea unei meserii, calificarea sau recalificarea profesională în cursul executării pedepsei sunt recunoscute, în condiţiile legii, de Ministerul Muncii Solidarităţii Sociale şi Familiei sau de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

2. La liberare ştiu şi pot să facă gratuit diferite lucruri utile familiei şi în gospodărie, (reparaţii electrice, pus faianţă, etc.)

3. Faptul că lucrează pe timpul detenţiei poate fi o recomandare pozitivă şi ar trebui să aibă un impact pozitiv asupra încrederii comunităţii şi angajatorilor la liberarea din penitenciar

4. La punctele de lucru exterioare penitenciarului, deţinuţii:

– se pot acomoda cu viaţa în comunitate, dobândind şi exersând abilităţi şi cunoştinţe diferite de cele necesare supravieţuirii în mediul penitenciar– dobândesc experienţă şi cunoştinţe legate de integrarea întrun loc de muncă şi de relaţia cu angajatorul– pot folosi telefonul mobil şi bani (numai deţinuţii aflaţi în regimul deschis de detenţie)

5. Reducerea pedepsei privative de libertate

Persoanele care execută sentinţe în comunitate1. Se perfecţionează, câştigă experienţă şi bani care le sunt utili pentru întreţinerea

personală şi pentru susţinerea familiei2. Faptul că lucrează pe timpul executări pedepsei este o recomandare pozitivă şi

are un impact pozitiv asupra încrederii comunităţii şi angajatorilor în cazul încercării de a găsi un loc de muncă mai bun

3. Prin implicarea în muncă exersează un stil de viaţă noninfracţional, dobândesc şi practică abilităţi şi cunoştinţe specifice unui comportament pro-social

II. CĂUTAREA UNUI LOC DE MUNCĂ Conform experţilor, integrarea în munca este unul dintre factorii principali care contribuie la reducerea recidivei şi reintegrarea socială a persoanelor condamnate. Prin integrarea în munca şi în alte activităţi din comunitate, persoanele condamnate îşi exersează şi dezvoltă abilităţi şi calificări profesionale, roluri şi responsabilităţi sociale.

19

Page 20: Munca prestata de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate

Persoanele care execută sentințe penale în comunitate nu pierd legăturile cu familia şi prietenii şi sunt obligate să aibă o sursă legală de venit.Executarea în comunitate a unei sentinţe penale presupune:

1. restricţionarea libertăţii prin interdicţii sau obligaţii ca cea referitoare la prestarea unei munci în folosul comunităţii

2. implicarea în programe de consiliere şi asistenţă socială sau în programe terapeutice

Persoanele private de libertate pot presta o munca în raport cu calificarea şi aptitudinile lor, precum şi activităţi necalificate.În perioada imediată liberării din penitenciar, persoanele anterior aflate în detenţie sunt deosebit de vulnerabile. Ele se pot confruntă cu:

a. probleme de adaptare la viaţa din comunitateb. stigmatizarea din partea celor din jurc. dificultăţi în găsirea unei locuinţe şi a unui loc de muncă (o sursă de venit

legală)d. dificultăţi în reintegrarea în familie

Pentru a putea face faţă acestor probleme astfel încât ele să nu se agraveze, persoanele anterior aflate în detenţie au nevoie de:

a. condiţii locative decenteb. consiliere socială şi psihologică facilităţi ce pot fi oferite de serviciile publice

de asistenţă socială sau de ONG.

Daca vă aflaţi în căutarea unui loc de munca, vă puteţi adresa agenţiilor judeţene sau municipale de ocupare a forţei de muncă sau firmelor private de recrutare şi plasare a forţei de muncă. Agenţiile judeţene şi municipale de ocupare a forţei de muncă (AJOFM şi AMOFM) – la sfârşitul acestui material găsiţi o listă a agenţiilor cu datele lor de contact.Pe pagina de Internet a fiecărei agenţii găsiţi informaţii privind:

1. punctele de lucru existente în teritoriu2. oferta de locuri de muncă vacante existente la momentul respectiv3. cursurile de calificare/recalificare profesională care sunt organizate de

agenţie4. informaţii privind bursele locurilor de muncă ce urmează a fi organizate

(periodic, AJOFM organizează burse ale locurilor de muncă, evenimente în cadrul cărora puteţi discuta cu angajatorii în vederea identificării unor locuri de muncă)

5. alte tipuri de servicii oferite de agenţie

Firmele private de recrutare și plasare a forței de muncă (autorizate) au baze de date în care vă puteţi înscrie. Astfel, vă creşteţi şansele de a vă găsi un loc de muncă cât mai apropiat de pregătirea şi experienţa pe care o aveţi. Firmele de recrutare de personal pot să aibă oferte de locuri de muncă variate, de la cele care implică munci necalificate, meserii

20

Page 21: Munca prestata de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate

care solicită un anumit tip de formare profesională, cât şi specializări, până la oferte de locuri de muncă ce se adresează absolvenţilor de instituţii de învăţământ superior.

III. ANGAJAREA PERSOANELOR CARE AU FOST CONDAMNATE PENAL Contractul de solidaritate Conform Legii nr. 116/2002, în scopul integrării sau reintegrării în muncă, tinerii cu vârste între 16 şi 25 de ani aflaţi în dificultate şi confruntaţi cu riscul excluderii profesionale, pot beneficia de plasare în muncă la un angajator avizat de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, în baza unui contract de solidaritate.Contractul de solidaritate poate fi încheiat între tânărul beneficiar şi Agenţie pe o durată de până la 2 ani, dar nu mai puţin de un an. În baza contractului de solidaritate Agenţia sprijină tânărul în calificare şi găsirea unui loc de muncă, iar angajatorul va încheia cu tânărul un contract individual de muncă pe durată deter minată, egală cu cea a contractului de solidaritate. Agenţia încheie contracte de solidaritate cu tinerii, potrivit următoarelor priorităţi: tineri proveniţi din centrele de plasament şi centrele de primire a copilului din cadrul serviciilor publice specializate şi al organismelor private autorizate în domeniul protecţiei copiilor; tineri singuri cu copii în întreţinere; tineri familişti cu copii în întreţinere; tineri familişti fără copii în întreţinere; tineri familişti care au executat pedepse privative de libertate; alte categorii de tineri aflaţi în dificultate (în cadrul acestei categorii pot fi incluşi tineri care execută sentinţe penale sub supraveghere în comunitate, precum şi alte categorii de tineri care au executat pedepse privative de libertate) Dacă Agenţia a încheiat contracte de solidaritate pentru toate persoanele aflate în evidenta acesteia în ultimele două luni ale anului bugetar, în limita sumelor disponibile din bugetul asigurărilor pentru şomaj, poate încheia suplimentar contracte de solidaritate şi pentru alte persoane în vârsta de până la 35 de ani, cu respectarea priorităţilor.

Contractul de muncă În Codul Muncii sunt specificate condiţiile în care trebuie încheiat contractul individual de muncă. În primul rând, trebuie să ţineţi minte că acesta poate fi de două feluri: contract individual de muncă încheiat pe durată nedeterminată; contract individual de muncă încheiat pe perioadă determinată. În mod obişnuit, contractele încheiate de angajatori sunt pe perioadă nedeterminată. Pentru acestea, angajatorul poate să stabilească o perioadă de probă (maximum 30 de zile calendaristice pentru funcţiile de execuţie şi cel mult 90 de zile calendaristice pentru funcţiile de conducere). Pentru muncitorii necalificaţi, perioada de probă are caracter excepţional şi nu poate depăşi 5 zile lucrătoare. În schimb, în cazul absolvenţilor de unităţi de învăţământ care se află la debutul în profesie, perioada de probă este de cel mult 6 luni. În cazul în care contractul va fi pe perioadă determinată, atunci poate fi încheiat numai în formă scrisă, precizânduse clar durata. Acest tip de contract poate fi prelungit de cel mult două ori consecutiv. Trebuie să reţineţi faptul că un astfel de contract nu poate fi încheiat pe o perioada mai mare de 24 de luni. Se poate stabili o perioadă de probă a cărei durată depinde de perioada pe care este încheiat contractul: 5 zile lucrătoare pentru un contract cu o durată mai mică de trei luni; 15 zile lucrătoare dacă durata este cuprinsă între 3–6 luni; 30 zile lucrătoare pentru o durată mai mare de 6 luni; 45 zile lucrătoare pentru cei încadraţi în funcţii de conducere pe o durată mai mare de 6 luni.

21

Page 22: Munca prestata de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate

IV. MUNCA PRESTATĂ DE PERSOANELE PRIVATE DE LIBERTATE Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate care sunt apte de a munci, pot presta cu acordul lor, o muncă în raport cu calificarea şi aptitudinile lor, precum şi activităţi necalificate.

1. Tipuri de activităţi Munca prestată de persoanele private de libertate se realizează: în regim de prestări de servicii pentru operatorii economici, persoane fizice sau persoane juridice, în interiorul sau exteriorul penitenciarului; în regie proprie; în interesul penitenciarului, pentru activităţi cu caracter gospodăresc necesare penitenciarului; în caz de calamitate. Este asimilata muncii prestate de persoanele condamnate participarea acestora la activităţi de instruire şcolară şi formare profesională.

2. Selecţionarea şi repartizarea la muncă Selecţionarea şi repartizarea persoanelor private de libertate la activităţi productive se fac în funcţie de regimul de executare, cu aprobarea directorului locului de deţinere, la propunerea unei comisii formate din reprezentanţii sectoarelor de educaţie şi intervenţie psihosocială, regim penitenciar, evidenţă, organizarea muncii şi medical, sub conducerea directorului adjunct pentru siguranţă şi regim. Comisia se completează cu personal de specialitate, care verifică deprinderile profesionale ale persoanelor private de libertate. Participarea la muncă a fiecărei persoane condamnate se face numai cu avizul medicului penitenciarului. În măsura posibilităţilor, a cerinţelor de disciplină din locurile de deţinere şi în limite rezonabile, persoanele private de libertate pot:

a. opta pentru un anumit loc de muncăb. schimba locul de muncă dacă nu sunt folosite la prestarea altei munci şi

dacă posedă calificarea sau deprinderile necesare noului loc de muncă

3. Veniturile obţinute prin munca persoanelor private de libertate Munca prestată de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate este remunerată, cu excepţia activităţilor cu caracter gospodăresc necesare penitenciarului şi a celor desfăşurate în caz de calamitate. Veniturile realizate nu pot fi mai mici decât salariul minim pe economie, în raport cu programul de muncă. Veniturile realizate de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate pentru munca prestată nu constituie venituri salariale şi se impozitează potrivit prevederilor legale care reglementează impunerea veniturilor realizate de persoanele fizice. Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate care participă la cursuri de şcolarizare sau de calificare ori recalificare profesională primesc lunar, pe durata cursurilor, o remuneraţie egală cu salariul minim pe economie. 4. Repartizarea veniturilor realizate de persoanele condamnate Veniturile realizate de persoanele condamnate ca urmare a muncii prestate, a frecventării unor cursuri de şcolarizare, calificare ori recalificare profesională se încasează de către administraţia penitenciarului în care persoana condamnată execută pedeapsa privativă de libertate şi se repartizează după cum urmează:a) 30% din venit revine persoanei condamnate, care poate folosi pe durata executării pedepsei 90% din acesta, iar 10% se consemnează pe numele sau, urmând să fie încasat, împreună cu dobânda aferentă, în momentul punerii în libertate. În cazul în care persoana condamnată la o pedeapsă privativă de libertate a fost obligată la plata de despăgubiri civile, care nu au fost achitate până la data primirii în penitenciar, o cota de 50% din suma care revine persoanei condamnate se utilizează pentru repararea prejudiciului cauzat părţii civile.

22

Page 23: Munca prestata de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate

b) 70% din venit revine Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, constituind venituri proprii care se încasează, se contabilizează şi se utilizează potrivit dispoziţiilor legale privind finanţele publice.

5. Durata muncii Durata muncii prestate de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate este de 8 ore pe zi şi nu mai mult de 40 de ore pe săptămâna. Pe baza acordului scris al persoanei, se poate presta munca în program de 10 ore pe zi şi nu mai mult de 50 de ore pe săptămâna, acordândulise drepturile băneşti cuvenite pentru acest program de muncă. Munca în timpul nopţii poate fi prestata cu acordul scris, dar nu mai mult de 7 ore pe noapte şi 35 de ore pe săptămână. Persoanele condamnate beneficiază de cel puţin o zi pe săptămână pentru odihnă.

6. Protecţia muncii Reglementările legale referitoare la organizarea şi desfăşurarea muncii sunt aplicabile şi persoanelor private de libertate, inclusiv cele referitoare la prevenirea accidentelor de muncă, bolilor profesionale şi a altor situaţii de risc. Beneficiarii muncii prestate de persoanele private de libertate au obligaţia de a asigura acestora măsurile de protecţie a muncii, echipamentul adecvat şi alimentaţia de protecţie. Persoana condamnată care, în timpul executării pedepsei, a devenit incapabilă de muncă în urma unui accident sau a unei boli profesionale beneficiază de pensie de invaliditate, în condiţiile legii.

7. Răspunderea persoanelor private de libertate Persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate răspund pentru prejudiciile cauzate din vina lor la locul de detenţie sau la locul de muncă. Persoanele condamnate nu răspund pentru pagubele provocate de uzul normal al bunurilor încredinţate spre folosinţă şi nici pentru cele provenite din riscul normal al muncii. În situaţia în care persoanele condamnate participă la cursuri de şcolarizare, calificare ori recalificare profesională şi nu promovează anul de studiu sau examenul final din cauze imputabile acestora, sumele obţinute ca venit se recuperează în baza unui ordin de imputare, care constituie titlu executoriu.

V. MĂSURILE DE SUPRAVEGHERE ȘI OBLIGAŢIILE CONDAMNATULUI ÎN CAZUL SUSPENDĂRII EXECUTĂRII PEDEPSEI SUB SUPRAVEGHERE Pe durata termenului de încercare, condamnatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte, la datele fixate, la judecătorul desemnat cu supravegherea lui sau la serviciul de probaţiune; să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea; să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă. Instanţa poate să impună condamnatului respectarea uneia sau a mai multora din următoarele obligaţii: să desfăşoare o activitate sau să urmeze un curs de învăţământ ori de calificare; să nu schimbe domiciliul sau reşedinţa avută ori să nu depăşească limita teritorială stabilită, decât în condiţiile fixate de instanţă; să nu frecventeze anumite locuri stabilite; să nu intre în legătură cu anumite persoane; să nu conducă nici un vehicul sau anumite vehicule; să se supună măsurilor de control, tratament sau îngrijire, în special în scopul dezintoxicării.

23

Page 24: Munca prestata de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate

VI. REGIMURILE DE EXECUTARE A PEDEPSELOR PRIVATIVE DE LIBERTATE În raport de tipul regimului de executare, persoanele private de libertate pot participa la muncă. În acest sens, se ţine seama de calificarea, deprinderile şi aptitudinile fiecărei persoane private de libertate, de vârstă, starea de sănătate, precum şi de programele destinate sprijinirii formării profesionale a acestora. Regimul deschis – persoanele din acest regim pot presta muncă în afara penitenciarului, fără supraveghere, având obligaţia de a reveni la locul de deţinere după terminarea programului. Regimul semideschis – munca prestată se desfăşoară în interiorul sau în afara locului de deţinere, supravegherea fiind asigurată de personal neînarmat. Regimul închis – persoanele private de libertate pot presta muncă sub pază şi supraveghere continuă, în interiorul sau exteriorul locului de deţinere. Regimul de maximă siguranţă – persoanele private de libertate care au o comportare bună şi respectă regulile de ordine interioară pot presta o muncă dacă sunt apte, în grupuri mici, în interiorul locului de deţinere în spaţii prevăzute cu dispozitive de închidere sigure şi sub supraveghere permanentă.

24

Page 25: Munca prestata de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate

Bibliografie1. Constituţia RM2. Codul Penal RM3. Codul de executare RM4. Legea nr. 1036- XII din 17.12.1996 cu privire la sistemul penitenciar5. Ordinul nr.298 din 08.08.2007 privind aprobarea Instrucţiunii cu privire la

procedura compensării privilegiate a zilelor de muncă din contul duratei pedepsei

6. Hotărîrea Guvernului nr. 749 din 07.08.1997 privind aprobarea listei muncilor şi profesiilor angajaţilor civili ai instituţiilor penitenciare, ocupaţi la munci cu condamnaţii şi deţinuţii ( abrogat prin Hotărîrea Guvernului nr. 103 din 04.02.2004)

7. Hotărîrea Guvernului nr. 583 din 26.05.2006 cu privire la aprobarea Statutului executării pedepsei de către condamnaţi

8. Hotărîrea Guvernului nr. 472 din 11.07.1994 cu privire la stabilirea mărimii suplimentului de plată la remunerarea muncii condamnaţilor şi persoanelor deţinute în reabilitatea socială

9. Ansamblul de reguli minime pentru tratamentul deţinuţilor şi recomandările referitoare la aceasta din 30.08.1955

10.Normele Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru protecţia minorilor privaţi de libertate, Rezoluţia 45/113 din 14.12.1990

11.Recomandarea REC(2006)2 a Comitetului de Miniştri către Statele membre cu privire la regulile penitenciare europene din 11.01.2006

25


Recommended