Tabără Rotary la Lugoj Personalităţi lugojene: Maestrul balerin Gelu Barbu pag. 4 pag. 5 Podul Pietonal peste Timiş, tot mai aproape de realizare pag. 3 Nr. 50, iulie 2013 „A fost o mare surpriză pentru noi să aflăm că excelenta colabo- rare dintre municipalitate şi firma Codproiect din Cluj, mate- rializată prin proiectul de reabi- litare a faţadei clădirii Primăriei Municipiului Lugoj, a fost răs- plătită de juriul concursului cu Locul 1 la secţiunea Restaurare, reabilitare, conversie. Este o do- vadă în plus că ceea ce am reali- zat este un lucru bun, apreciat de arhitecţi de mare valoare din ţara noastră”, a declarat prima- rul Francisc Boldea. Juriul a avut în componenţă trei cadre di- dactice ale Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” din Bucureşti – Conf. dr. arh. Marian Moiceanu, Decanul Facultăţii de Arhitectură, Conf. dr. arh. Ge- orgică Mitrache, Director al Departamen- tului „Sinteza Proiectării de Arhitectură” din cadrul Facultăţii de Arhitectură, şi Prof. dr. arh. Constantin Enache, de la Catedra de Proiectare Urbană şi Peisagistică din ca- drul Facultăţii de Urbanism - precum şi pe Directorul General al Baumit România, Ing. Laurenţiu Lupuşor. Aurel Jurubiţă Proiectul de reabilitare a clădirii Primăriei a câştigat concursul „Faţada anului 2012” P restigioasa firma Baumit România a organizat con- cursul „Faţada anului 2012”, având în juriu arhi- tecţi români de prestigiu, cadre didactice ale Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” Bu- cureşti. Concursul, la care au fost înscrise 64 de proiecte, s-a desfăşurat pe trei secţiuni, respectiv: l Clădiri de locuit l Clădiri comunale l Restaurare, reabilitare, conversie Vizita efectuată la Jena cu prilejul aniversării a 30 de ani de parteneriat între cele două oraşe nu a însemnat pentru cele două municipalităţi doar un moment de sărbătoare şi de bilanţ privind activităţile comune şi proiectele desfăşurate de-a lungul timpu- lui. Păstrând tradiţia de prieten de nădejde pentru municipiul nostru, care de-a lungul acestor ani şi-a dovedit disponibilitatea de a ne ajuta în mod concret în cele mai diverse domenii, auto- rităţile din Jena au sprijinit punerea în practică a unei idei a spe- cialiştilor de la întreprinderea comunală de apă-canal Stadtwerke, ei înşişi prieteni şi cunoscători ai Lugojului şi a pro- blemelor cu care se confruntă oraşul nostru. „În urma unei discuţii de două ore pe care am avut-o cu dr. Albrecht Schröter, primarul general din Jena, am reuşit să rezolvăm o problemă deosebit de importantă pentru Mu- nicipiul Lugoj. Este vorba de utilajele pentru desfundarea canalizării prin absorbţie. Astfel, Primăria Municipiului Lugoj, prin intermediul Meridian 22 SA, va aloca în acest sens doar suma de 5 mii de euro, restul fiind suportat de Consiliul Local din Jena şi operatorul de apă-canal de acolo, Stadtwerke Jena. O maşină nouă de acest tip costă circa 400 mii de euro. Pe această cale doresc să exprim pu- blic mulţumirile mele către Municipiul Jena şi primarul Al- brecht Schröter pentru sprijinul acordat în soluţionarea rapidă a unei probleme atât de importante pentru noi. Aceasta este o nouă dovadă că pentru municipiul Lugoj par- teneriatul cu Jena este cel mai important şi fructuos. Mul- ţumim încă o dată Jena!”, a declarat primarul Francisc Boldea. Aurel Jurubiţă Mulţumim Jena!
„A fost o mare surpriză pentrunoi să aflăm că excelenta colabo-rare dintre municipalitate şifirma Codproiect din Cluj, mate-rializată prin proiectul de reabi-litare a faţadei clădirii PrimărieiMunicipiului Lugoj, a fost răs-plătită de juriul concursului cuLocul 1 la secţiunea Restaurare,reabilitare, conversie. Este o do-vadă în plus că ceea ce am reali-zat este un lucru bun, apreciat dearhitecţi de mare valoare dinţara noastră”, a declarat prima-rul Francisc Boldea.
Juriul a avut în componenţă trei cadre di-dactice ale Universităţii de Arhitectură şi
Urbanism „Ion Mincu” din Bucureşti –Conf. dr. arh. Marian Moiceanu, DecanulFacultăţii de Arhitectură, Conf. dr. arh. Ge-orgică Mitrache, Director al Departamen-tului „Sinteza Proiectării de Arhitectură”din cadrul Facultăţii de Arhitectură, şi Prof.dr. arh. Constantin Enache, de la Catedrade Proiectare Urbană şi Peisagistică din ca-drul Facultăţii de Urbanism - precum şi peDirectorul General al Baumit România,Ing. Laurenţiu Lupuşor.
Aurel Jurubiţă
Proiectul de reabilitare a clădirii Primărieia câştigat concursul „Faţada anului 2012”
Prestigioasa firma Baumit România a organizat con-cursul „Faţada anului 2012”, având în juriu arhi-tecţi români de prestigiu, cadre didactice ale
Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” Bu-cureşti. Concursul, la care au fost înscrise 64 de proiecte,s-a desfăşurat pe trei secţiuni, respectiv:l Clădiri de locuitl Clădiri comunalel Restaurare, reabilitare, conversie
Vizita efectuată la Jena cu prilejul aniversării a 30 de ani departeneriat între cele două oraşe nu a însemnat pentru cele douămunicipalităţi doar un moment de sărbătoare şi de bilanţ privindactivităţile comune şi proiectele desfăşurate de-a lungul timpu-lui. Păstrând tradiţia de prieten de nădejde pentru municipiulnostru, care de-a lungul acestor ani şi-a dovedit disponibilitateade a ne ajuta în mod concret în cele mai diverse domenii, auto-rităţile din Jena au sprijinit punerea în practică a unei idei a spe-cialiştilor de la întreprinderea comunală de apă-canalStadtwerke, ei înşişi prieteni şi cunoscători ai Lugojului şi a pro-blemelor cu care se confruntă oraşul nostru.
„În urma unei discuţii de două ore pe care am avut-o cudr. Albrecht Schröter, primarul general din Jena, am reuşitsă rezolvăm o problemă deosebit de importantă pentru Mu-nicipiul Lugoj. Este vorba de utilajele pentru desfundareacanalizării prin absorbţie. Astfel, Primăria MunicipiuluiLugoj, prin intermediul Meridian 22 SA, va aloca în acestsens doar suma de 5 mii de euro, restul fiind suportat deConsiliul Local din Jena şi operatorul de apă-canal deacolo, Stadtwerke Jena. O maşină nouă de acest tip costăcirca 400 mii de euro. Pe această cale doresc să exprim pu-blic mulţumirile mele către Municipiul Jena şi primarul Al-brecht Schröter pentru sprijinul acordat în soluţionarearapidă a unei probleme atât de importante pentru noi.Aceasta este o nouă dovadă că pentru municipiul Lugoj par-teneriatul cu Jena este cel mai important şi fructuos. Mul-ţumim încă o dată Jena!”, a declarat primarul FranciscBoldea. Aurel Jurubiţă
MulţumimJena!
iulie 2013
Coline Bouloy (din Orléans) şiMarthe Ravaut (studentă în Paris),două tinere din Franţa, au parcurs,
timp de două săptămâni, 1.000 dekilometri până în România pe o bi-cicletă tandem – cu două locuri,
pentru a prezenta publicului dinLugoj spectacolul lor de marionete„Trio Tango” – “Marionnette ettandem, voyage le long du Da-nube” („Marionetă şi tandem, că-lătorie de-a lungul Dunării”).
Din pricina mai multor condiţiinefavorabile călătoriei cu bicicleta,o parte din drum au făcut-o cu tre-nul. Referindu-se la această inedităcălătorie, Coline Bouloy mărturi-seşte: „Am urmat cursul Dunării,pornind din Germania până în Ro-mânia. Am ajuns în Lugoj miercuri,am făcut un mic tur prin centruloraşului, unde am văzut cum douăgeneraţii distincte coabitează. Sim-ţim din plin importanţa păstrăriitradiţiei, ceea ce, din păcate, înFranţa începe să dispară”; iarMarthe Ravaut o completează:„Am constatat că românii sunt pri-mitori şi calmi, lucru care nu s-aîntâmplat în fiecare loc de pe par-cursul călătoriei noastre. Spectaco-lul realizat de noi se numeşte „TrioTango” şi îl jucăm în fiecare oraşpe care îl traversăm, cu tot ceea ce
e frumos şi mai puţin frumos înoraşul respectiv, cu tot ce întâlnimneaşteptat”.
Această întâlnire neobişnuită cupublicul lugojean a fost organizatăde Asociaţia Francofilă Lugoj şi deAsociaţia de Prietenie Orléans –Lugoj.
La Lugoj, prima reprezentaţie aspectacolului de marionete „TrioTango” jucat de Coline Bouloy şiMarthe Ravaut a avut loc joi, 11iulie, de la ora 11.00, la Centrulpentru Persoane Vârstnice „SfântulNicolae”, unde a fost extrem debine primit de publicul vârstnic alcentrului; păpuşa Paulette – mario-neta – a fost „vedeta” cu care auvrut toţi să se fotografieze. În acestcontext, preşedinta Asociaţiei Fran-cofile Lugoj, prof. Daciana Arde-lean, a spus: „Asociaţia FrancofilăLugoj găzduieşte, pe durata a treizile, două tinere care vin dinFranţa. Pe parcursul călătoriei auavut diferite spectacole, împreunăcu o marionetă pe nume Paulette,marionetă care simbolizează gene-
raţia mai puţin tânără. Fetele suntreprezentantele generaţiei tinere,pline de viaţă, care trăiesc într-oagitaţie continuă, iar momentul în-tâlnirii cu această marionetă lepune, atât pe ele, cât şi pe specta-tori, în faţa unei reflecţii în ceea cepriveşte importanţa de a înţelegece ne oferă viaţa”.
A doua reprezentaţie a spectaco-lului de marionete „Trio Tango” laLugoj a avut loc vineri, 12 iulie –cu ocazia apropierii Zilei Naţionalea Franţei (14 iulie) –, de la ora17.30, în Parcul Prefecturii – ParculCopiilor din Lugoj, unde, deaceastă dată, s-a adresat unui publictânăr. Copiii de la şcolile gimna-ziale lugojene, însoţiţi de prof. Da-ciana Ardelean, Claudia Popescu(vicepreşedinta Asociaţiei Franco-file Lugoj, Biblioteca MunicipalăLugoj), prof. Marcela Balint, prof.Judit Schropp, prof. Liliana Korber,prof. Loredana Ciucure, prof. Co-rina Căprariu, Adriana Weimer (Bi-blioteca Municipală Lugoj) – dar şi
de părinţi, au fost extrem de încân-taţi şi de curioşi, punându-le celordouă fete – Coline Bouloy şi Mar-the Ravaut – nenumărate întrebărilegate de bicicleta tandem – rar vă-zută în realitate – şi de deja celebraPaulette – marioneta spectacolului,realizată integral de cele două fran-ţuzoaice.
Joi, după reprezentaţia dată laCentrul pentru Persoane Vârstnice„Sf. Nicolae” din Lugoj, fetele auprezentat spectacolul de marionete„Trio Tango” şi persoanelor vâr-stnice de la Azilul din Găvojdia.
Călătoria celor două fete dinFranţa va continua, ele propu-nându-şi să vadă şi Constanţa. Dincele declarate de ele, până la Roşio-rii de Vede vor călători cu trenul,iar mai departe, până la Constanţa,vor mai parcurge încă 400 de kmcu bicicleta lor tandem; din Con-stanţa vor pleca spre Bucureşti, deunde vor lua avionul către Franţa.Curajos intinerariu! Le dorim ta-lentatelor fete drum bun!
Adriana Weimer
Modificări legislative cu privire la majorarea cuantumului venitului minim garantat,
precum şi a alocaţiei pentru susţinerea familiei
A fost aprobat� Ordonan�a de urgen�� a Guvernului nr. 42/2013, publicat� în MO, Partea I nr. 284 din 21 mai 2013, pentru modificarea Legii nr. 416/ 2001 � i a Legii nr. 277/ 2010. Reglement� rile cuprinse în actul normativ privesc urm� toarele:
- Majorarea nivelului venitului minim garantat cu 8,5% începând cu drepturile aferente lunii iulie 2013 � i cu 4,5% începând cu drepturile aferente lunii ianuarie 2014
- Majorarea limitei de venituri pân� la care se acord� aloca�ia pentru sus�inerea familiei de la 370 lei/membru de familie la 530 lei/membru de familie, cu men�inerea a dou� intervale de venituri 0 – 200 lei/persoan� � i 201 lei/persoan� – 530 lei/persoan� � i a cuantumului aloca�iei cu 30%, începând cu drepturile aferente lunii iulie 2013
- Pentru persoanele/familiile cu drepturi de ajutor social stabilite anterior lunii iulie 2013, respectiv lunii decembrie 2013 au fost prev� zute m� suri tranzitorii constând în acordarea � i a diferen�ei de sume dintre noul nivel al venitului minim garantat � i nivelul prev� zut anterior.
Cuantumurile exprimate în ISR (indicatorul social de referinta) ale beneficiilor men�ionate sunt: Pentru VMG(venitul minim garantat) Faza 1 de la 1 iulie, majorare 8,5%
pers. singura
fam.2 pers fam.3 pers fam.4 pers fam.5 pers
0,271 0,488 0,684 0,846 1,009 Faza 2 de la 1 ianuarie 2014
pers. singura
fam.2 pers fam.3 pers fam.4 pers fam.5 pers
0,283 0,510 0,714 0,884 1,054 Pentru ASF (aloca�ie pentru sus�inerea familiei) De la 1 iulie 2013 familii bi-parentale
Venituri (lei)
Familii cu 1 copil
2 copii 3 copii 4 � i mai mul�i
copii 0- 200 0,080 0,160 0,240 0,320
201 – 530 0,066 0,132 0,198 0,264 De la 1 iulie 2013 familii mono-parentale
Venituri (lei)
Familii cu 1 copil
2 copii 3 copii 4 � i mai mul i
copii 0- 200 0,130 0,260 0,390 0,520
201 – 530 0,120 0,240 0,360 0,480 Cuantumurile exprimate în lei ale beneficiilor de asisten� � social� , prezentate comparativ sunt urm� toarele: VMG
La nivelul municipiului Lugoj de aceste major� ri vor beneficia aproximativ 140 de persoane beneficiare de
venit minim garantat, respectiv aproximativ 250 de persoane beneficiare de aloca�ie pentru sus�inerea familiei. C� lin Glad Bublea
În data de 19 iunie, Comple-xul de servicii pentru persoanevârstnice „Sf. Nicolae” dinLugoj a organizat o sărbătoareplină de cântec şi culoare, mar-când în avans Ziua Universală aIei. Astfel, persoanele vârstniceasistate în cadrul Centrului de zişi Căminului pentru persoanevârstnice au îmbrăcat costumetradiţionale într-o superbă pa-radă a portului popular, recreândatmosfera rustică tipic româ-nească şi readucând în atenţiacelor prezenţi la eveniment fru-museţea inconfundabilă a uneivalori autentice naţionale: costu-mul popular.
Gheorghe Trif, beneficiar alserviciilor sociale prestate în ca-drul Centrului de zi pentru per-soane vârstnice, participant lasărbătoarea iei, a explicat: „Cos-tumul pe care îl port are o marevechime, peste 150 de ani. Estedin zona Gruni şi este compusdin: izmană, chimeşă (cămaşă),care este făcută din cânepă şicusută în casă, brâu, laibăr, iarpe cap port o pălărie, pe care opurtau vânătorii. Sunt foartemândru de costumul meu şi, decâte ori am ocazia, îl port cudrag”.
„Costumul meu este din zonaBelinţului şi reprezintă o ie, cu-sută cu paiete pe deasupra, o fotăşi un opreg. Consider că acţiu-nea de astăzi este una minunatăşi ne bucurăm că suntem admi-raţi”, a remarcat şi Ileana Arde-lean.
Cu ocazia sărbătorii popularea Sânzienelor, o parte dintre pro-tagoniştii serbării de la Comple-xul de servicii pentru persoanevârstnice „Sf. Nicolae” au parti-cipat la Universitatea Drăgan,petrecând alături de mai mulţivoluntari, într-un spectacol cu
muzică şi dans, într-o atmosferăplină de voie bună şi motive tra-diţionale româneşti. Mesajulcentral al evenimentului a fosttransmis de către voluntarii carei-au invitat pe lugojeni să scoto-cească prin cufărul cu zestre albunicii, simbolul unei comoriinestimabile, să îmbrace ia şi săîi însoţească la sărbătoarea uni-versală a iei.
Mergând puţin pe firul isto-riei, din perspectivă lingvistică,termenul „ie” este derivat din la-tinescul „tunicae lineae” (tunicăsubţire purtată pe piele), fiindcunoscută, conform scrierilorlatineşti ale vremii, încă din se-colul al VI- lea, chiar şi din„Glossarium mediae et infimaeLatinitatis” al lui Du Cange. Sepresupune, fără a se putea pre-ciza cu exactitate data apariţieiiei, că ar fi fost purtată de cătrepopulaţia din cultura Cucuteni.
Etnologii vorbesc despre „în-semne magice cusute cu grijă,care aveau menirea de a protejapurtătorul de spiritele rele” şidespre faptul că tinerele moşte-neau de la bunicile lor sau de lamamele lor nu doar arta meşte-
şugului popular, ci şi rugăciu-nile potrivite care se spuneauobligatoriu înaintea începeriitorsului lânii, a ţesutului sau aîmpletitului firelor. În partea desud a ţării iile erau ţesute cu bo-rangic, iar în toate regiunile erauaccesorizate cu broderii la gât şimâneci şi cu mărgele.
„Iile brodate cu „spic” fă-ceau parte din costumul denuntă din Moldova. Culorile fo-losite la broderie erau în două-trei nuanţe cromatice, deregulă, dar se broda şi cu o sin-gură culoare, de obicei negru.Femeile căsătorite şi cele învârstă respectau anumite prin-cipii în realizarea costumului,preferând culori mai reţinute,modele de croială mai modesteşi un material ţesut mai simplu,în timp ce la fetele tinere culo-rile sunt deschise şi aprinse.Acestea din urmă nu-şi acope-reau capul cu ştergarul de îm-brobodit (privilegiu rezervatnevestelor) şi nu purtau nicişorţ de protecţie din acelaşimotiv”, după cum consemneazăhistoria.ro.
Maria Elena Stămurean
Ziua Universală a ieiA fost aprobată Ordonanţa deurgenţă a Guvernului nr. 42/2013,publicată în MO, Partea I nr. 284 din21 mai 2013, pentru modificareaLegii nr. 416/ 2001 şi a Legii nr. 277/2010. Reglementările cuprinse în actul nor-mativ privesc următoarele:- Majorarea nivelului venituluiminim garantat cu 8,5% începând cudrepturile aferente lunii iulie 2013 şicu 4,5% începând cu drepturile afer-ente lunii ianuarie 2014- Majorarea limitei de venituripână la care se acordă alocaţia pen-tru susţinerea familiei de la 370lei/membru de familie la 530lei/membru de familie, cu menţinereaa două intervale de venituri 0 – 200lei/persoană şi 201 lei/persoană –530 lei/persoană şi a cuantumuluialocaţiei cu 30%, începând cu drep-turile aferente lunii iulie 2013- Pentru persoanele/familiilecu drepturi de ajutor social stabiliteanterior lunii iulie 2013, respectiv luniidecembrie 2013 au fost prevăzutemăsuri tranzitorii constând în acor-darea şi a diferenţei de sume dintrenoul nivel al venitului minim garantatşi nivelul prevăzut anterior.
Coline Bouloy şi Marthe Ravaut din Franţa au prezentat publicului din Lugoj spectacolul lor de marionete „Trio Tango”
iulie 2013
Vineri, 28 iunie, au continuat lucrările la noul pod pietonal dinZona Pieţei Agroalimentare „George Coşbuc” cu una din cele maiimportante operaţiuni. A fost montat peste albia râului tablierulmetalic care este de fapt grinda cea mai lungă a podului. Pentrubuna desfăşurare a acestei activităţi au fost utilizate macarale demare capacitate, operaţiunea defăşurându-se pe parcursul a pesteopt ore. Înainte de a fi amplasat pe piloni, tablierul a fost pus cuunul din capete pe un ponton şi tras cu troliul până pe malul cela-lalt. A fost apoi ridicat cu macaralele şi prins pe cei doi piloni desusţinere. „În urma montării cu succes a tablierului metalic pepiloni, lucrările la Podul Pietonal se încadrează în grafic, astfelîncât, la 1 octombrie, acesta să poată fi dat în folosinţă. În pe-rioada următoare se va turna un strat de beton de 15 cm pe ta-blierul metalic, urmând apoi o pauză obligatorie de 28 de zilepentru întărirea betonului. Doar după acest timp se va putea rea-liza tensionarea tablierului şi montarea celorlalte două grinzi.Balustradele sunt deja asigurate de către o firmă din Timişoara”,a declarat şeful executivului.
În continuare, începând de luni, 1 iulie, s-au montat pe tablierarmături şi cofraje pentru a fi turnat un strat de beton de 20 de cmgrosime. Va urma apoi pretensionarea tablierului, după care vorputea fi montate şi ultimele 2 grinzi de beton.
La final se vor turna celelalte straturi de asfalt pe întreaga lun-gime a podului, apoi se vor monta balustradele.
Aurel Jurubiţă
Podul Pietonal peste Timiş, tot mai aproape de realizare
Din data de 8 iulie a demarat activi-tatea de dalare a trotuarelor, începândcu aleea de la Şcoala Gimnazială deMuzică „Filaret Barbu”. Urmează apoiSplaiul Tinereţii de la Podul de Beton,str. Victor Vlad Delamarina de la Şcoala4 şi până la intersecţia cu str. TimoteiPopovici pe ambele părţi. Vor fi moder-nizate apoi în întregime Parcul Poştei şiParcul Copiilor. În Cimitirul Ortodox vafi dalată aleea de la intrarea dinsprestrada Făgetului până la Cimitirul Eroi-lor. Lucrările de dalare vor continuaapoi pe str. A. C. Popovici şi ştrandului,
malul Timişului între OMV şi PodulCFR şi trotuarul din dreptul Parcului„George Enescu” de pe str. ColomanWallisch de la restaurantul Acapulcopână la strada Bucegi. În total, va fi da-lată o suprafaţă de 7.000 mp, la lucrărifiind utilizaţi 900 metri liniari de bor-duri mari şi 3.500 metri liniari de bor-duri mici. Termenul de finalizare alucrărilor este luna septembrie.
Tot în această perioadă demarează ţimodernizarea trotuarelor prin asfaltare.Lucrările încep cu trotuarul de pe parteastângă a str. Tudor Vladimirescu dins-
pre strada Bocşei spre strada Panselelor.Vor urma apoi: trotuarul care a mairămas de pe str. Cotul Mic, pe str. Făge-tului de la str. Timotei Popovici pânădupă Cimitirul Ortodox, str. VasileAlecsandri pe ambele părţi, str. Brându-şelor, str. Paul Chinezu partea dreaptă,str. 13 Decembrie partea dreaptă, str.Cernei partea rămasă şi str. Viorelelor.În total, vor fi asfaltaţi 15.000 mp detrotuare, fiind utilizaţi 1.500 metri li-niari de borduri mari şi 3.150 metri li-niari de borduri mici.
Raoul Rusalin
A început o nouă etapă de reabilitare a trotuarelor în oraş
S-au finalizat lucrările de reabilitare la trecerea de nivel la caleaferată de pe strada Bocşei. Astfel, Primăria Municipiului Lugoj acontribuit la lucrare cu partea de asfalt, iar SNCFR cu partea deplăci de beton dintre linii. „Consider că am găsit o soluţie bună,chiar dacă între linii s-au folosit plăci de beton. Cealaltă soluţie, cufolosirea materialului plastic special, ar fi implicat costuri foartemari. Se poate observa că lucrarea este de calitate şi acum se poatecircula în condiţii foarte bune”, a precizat primarul Francisc Bol-dea.
Aurel Jurubiţă
A fost reabilitată trecereade nivel de la calea ferată
de pe strada Bocşei
La finele lunii iunie, primarul Francisc Boldea a avut o şe-dinţă de analiză cu conducerea Salprest SA, privind curăţeniaîn oraş şi curăţarea plajelor. Cu acest prilej, au fost abordate şiproblemele care au apărut în urma rezilierii, începând cu datade 21 iunie, a contractului de unic operator al Deponeului dela Ghizela deţinut de Salprest SA. Preluarea operării deponeu-lui de către RETIM Timişoara va genera probleme unităţiloradministrativ-teritoriale din judeţ. SC Salprest SA presta toatecele trei tipuri de servicii la costuri mai mici decât RETIM.Astfel, costurile de operare erau 9,97 euro/tonă la Salprest, laRETIM fiind 12,58 euro/tonă, costurile de tratare microbiolo-gică erau de 12,72 euro/tonă la Salprest şi de 14,85 euro/tonăla RETIM, iar costurile de sortare erau de 9,02 euro/tonă laSalprest şi de 10,4 euro/tonă la RETIM. „Din acest motiv, întimp se vor înregistra consecinţe asupra preţului de preluarea deşeurilor în toare unităţile administrativ-teritoriale dinjudeţ. Am cerut o dispensă de la Asociaţia de Dezvoltare In-tercomunitară Deşeuri Timiş pentru a beneficia în continuare,până la sfârşitul anului, de gratuitate la depunerea deşeurilorîn deponeu pentru Salprest, pentru că am pus în funcţiune sta-ţia de la Ghizela şi o perioadă Salprest a lucrat pe pierdere.Sperăm să găsim înţelegere în acest sens”, a declarat şeful exe-cutivului.
Aurel Jurubiţă
Municipalitatea facedemersuri pentru
menţinerea actualelortarife la salubritate
Referindu-se la problemele semnalate pe str. Tudor Vladimi-rescu, primarul Francisc Boldea a precizat că la fel ca în cazulstrăzii Romanilor toate lucrările şi reparaţiile care au loc acolo seexecută pe cheltuiala firmei constructoare. „Nici pe strada TudorVladimirescu, nici pe strada Romanilor nu s-a făcut recepţia lu-crărilor şi, în consecinţă, nu s-au plătit sumele aferente, respectivcei circa 700 mii de lei. Până nu se face recepţia, contravaloarealucrărilor nu se achită, iar lucrarea nu se consideră finalizată.Când vor fi gata lucrările, toate gurile de canal vor fi ridicate lanivelul străzii şi vor fi executate şi marcajele rutiere. De altfel,nicio firmă executantă nu şi-a primit înapoi garanţia de bună exe-cuţie”, a declarat edilul şef.
Aurel Jurubiţă
Problemele la unele străzi asfaltate se rezolvă pe
cheltuiala firmelor executante
iulie 2013
Personalităţi lugojeneMaestrul balerin Gelu Barbu
Maestrul balerin Gelu Barbu s-anăscut pe 14 aprilie 1932 în familiacompozitorului şi dirijorului lugojeanFilaret Barbu.
Începe cursurile de balet în oraşulnatal, avându-le ca profesoare peDelia Bârlea şi Mica Bugarin (vii-toare balerină a Operei Române dinTimişoara).
Pentru a-şi desăvârşi studiilepleacă la Bucureşti, unde va începecariera artistică în anul 1949. Ur-mează cursurile prestigioasei Acade-mii de balet Vaganova din SanktPetersburg, perioadă în care a avutşansa să evolueze pe scena legenda-rului teatru Kirov.
În anul 1955 Gelu Barbu devineprim balerin al Operei Române dinBucureşti, evoluând cu succes înaceastă calitate în numeroase turneepe marile scene ale lumii (Suedia,Germania, Rusia), alături de nume so-nore ale baletului românesc şi inter-naţional – Irinel Liciu, Simona
Ştefănescu, Ileana Iliescu, MagdalenaPopa, Anne Borg, Beryl Grey.
Resimţind din plin constrângeriledin domeniul artistic ale perioadei co-muniste, Gelu Barbu decide să pără-sească ţara în 1961, stabilindu-seiniţial la Oslo, iar mai apoi în InsuleleCanare, unde reuşeşte printr-o verita-bilă muncă de pionierat să pună ba-zele unei prestigioase şcoli de balet înLas Palmas. Mulţi dintre elevii maes-trului rămân dansatori în companiasa, Baletul Gelu Barbu, alţii devenindnume de primă mărime pe scenele eu-ropene.
Revine cu plăcere şi nostalgie înLugojul tinereţii sale, unde, în 1995,alături de trupa sa de balet, susţine unspectacol pe scena Teatrului TraianGrozăvescu, spectacol reluat ulteriorla Timişoara şi Bucureşti. De altfel,cu un an înainte, Gelu Barbu a fostsărbătorit la Lugoj, într-un spectacolaniversar, prilejuit de împlinirea a 45de ani de activitate artistică.
În ideea sprijinirii vieţii culturalelugojene, donează Muzeului de Isto-rie, Etnografie şi Artă Plastică unnumăr important de obiecte memo-riale şi documente ce au aparţinut fa-miliei Barbu.
Ca o recunoaştere a profesionalis-mului său, a rolului pe care l-a jucatîn viaţa artistică a Spaniei, GeluBarbu este numit cetăţean de onoareal oraşului Las Palmas, titlu ce i-a fostînmânat personal de regele Spaniei,Juan Carlos. În anul 2000, G. Barbudevine Cetăţean de Onoare al Muni-cipiului Lugoj, iar în 2002, i s-a con-ferit Ordinul Naţional SteauaRomâniei, în grad de Cavaler.
Coregraf de renume – creator apeste 300 de coregrafii pe muzică di-versă (clasică sau modernă), lugojea-nul Gelu Barbu reprezintă un numede referinţă al artei coregrafice româ-neşti şi, în egală măsură, al lumii dan-sului internaţional.
Daciana Vuia
Ditta (Edith) Pásztory (31 oc-tombrie 1903, Rimaszombat,sudul Slovaciei – 21 noiembrie1982, Budapesta), cea de-a douasoţie a lui Béla Bartók, avea, pelinie maternă, o ascendenţă lugo-jeană, mama sa, Gabriela-Iova,fiind fiica lui Emil Petrovici, fostsubprefect al Lugojului în timpulcelui de-al Doilea Război Mon-dial.
Emil Petrovici, ofiţer de ca-rieră, a jucat un rol major în izo-larea participanţilor la RebeliuneaLegionară (ianuarie 1941), când,datorită prestigiului de care se bu-cura şi a talentului său diplomatic,i-a determinat pe legionarii care sebaricadaseră în incinta Prefecturiilugojene să capituleze fără săopună rezistenţă, evitându-se, ast-fel, vărsarea de sânge şi posibiladistrugere a istoricului edificiu,care era asediat de militari.
Una din mătuşile Dittei, Aure-lia Petrovici, mama vitregă a ac-torului lugojean Ştefan TiberiusCiorogariu, a studiat pianul, sub
supravegherea lui Béla Bartók, laAcademia Regală de Muzică dinBudapesta.
Ditta Pásztory s-a căsătorit cuBéla Bartók în anul 1923, în tim-pul studiilor la Academia de Mu-zică din Budapesta (marelemuzician, care era căsătorit cuMarta Ziegler, se îndrăgostise destudenta sa, o eminentă pianistă,deşi între ei era o diferenţă de 22de ani!).
Ditta Pásztory i-a dăruit luiBartók un fiu, Peter, căruia com-pozitorul i-a dedicat cele şase vo-lume din Microcosmos(Microcosmos. Muzică de pian dela începutul începutului. 1926,1932-1937 – potrivit titlului origi-nal). Ulterior, Béla Bartók a ela-borat Şapte piese dinMicrocosmos, pentru două piane,transcripţii ale pieselor 107/113,69, 135, 123, 127, 145 şi 146.
Béla Bartók a poposit concer-tistic o singură dată la Lugoj, în 24martie 1924, pe scena TeatruluiComunal, la invitaţia lui Iosif Wil-ler. Repertoriul, identic cu cel pre-zentat la Timişoara, în 21 martie,la Cazinoul Militar, şi Oradea (22martie), a cuprins trei sonate deScarlatti, opusuri de Beethoven,Brahms, Chopin, Debussy şi câ-teva lucrări din propria creaţie(pentru detalii, vezi Francisc Lás-zló, Béla Bartók şi lumea noastră.Aşa cum a fost, Editura Dacia,Cluj-Napoca, 1995, p. 84-85).
Potrivit mărturiei lui I. Willer(vezi „Muzica”, Bucureşti, V, 5,1955, 48-49), Béla Bartók ar ficoncertat la Lugoj şi în noiembrie1923, fiind chiar oaspetele muzi-cianului lugojean, timp de o săp-tămână, după un turneu efectuat înmai multe localităţi din România.
Dr. Constantin-Tufan Stan
Pianista Ditta Pásztory-Bartókşi ascendenţa sa lugojeană Primăria Municipiului Lugoj, în colaborare
cu Clubul motociclistic Road Patrol MC, filialaLugoj, organizează în perioada 2-4 august, laLugoj, a doua ediţie a festivalului în aer liber„Rock pe două roţi”, cu participarea mai multorformaţii de renume din ţară şi din străinătate.
După succesul înregistrat anul trecut laspectacolele care au constituit o premierăpentru oraşul Lugoj, Road Patrol MC Lugojinvită toţi iubitorii de muzică bună la o nouăediţie „Rock pe două roţi” la baza sportivă afostului Liceu Agricol de pe Calea Timişoarei– km 3. Participanşii, indiferent că sosesc pemotociclete, biciclete sau scutere, sunt aştep-taţi cu un program atractiv cu multe surprize,locuri de campare decente şi, bineînţeles,multă bere rece.
Atmosfera va fi încinsă de formaţiile AB/CD(Ungaria), Gothic (Petroşani), Vespera (Cluj),Pandora (Timişoara), Dirty Shirt (Seini), Guer-rillas (Cluj), Untold Faith (Carei), Addiction(Brăila), Harmony (Petroşani), Grave for sale(Timişoara) si Reversed (Lugoj). Surpriza festi-valului va fi come-back-ul, după mulţi ani, altrupei locale Anarhia.
Clubul Road Patrol MC este o asociaţie fărăscop lucrativ, cu personalitate juridică, apolitică,înfiinţată oficial în anul 2001, cu filiale în Timi-soara, Lugoj şi Hunedoara. Precizăm că RoadPatrol MC Timişoara organizează de 11 ani în-truniri motociclistice cu participarea unor for-maţii rock autohtone, care s-au dovedit desucces şi care atrag anual mii de participanţi.
Patricia Ghemeş
Festivalul „Rock pe două roţi” la a doua ediţie
Aura Twarowska şi Franz Metz
vor susţine unconcert de muzică
sacră la Lugoj
Asociaţia Muzicienilor Bănă-ţeni din Germania (preşedinte:Franz Metz) şi Asociaţia BanatArt (vicepreşedinte: SimonaAvram) organizează vineri, 2august, la Biserica Romano-Ca-tolică „Sfânta Treime” dinLugoj, un concert de muzicăsacră susţinut de Aura Twarow-ska (voce) – mezzosoprană ori-ginară din Lugoj, solistă aOperei de Stat din Viena – şiFranz Metz (orgă) – muzicolog,istoriograf, dirijor, organist, cri-tic muzical, originar tot dinLugoj. Adriana Weimer
Analiza situaţiei promovării culturale prinmass media a scos în evidenţă importanţa prezentăriipe film / televiziune a patrimoniului cultural şi istorical Municipiului Lugoj. Este necesar să fie făcută dife-renţa între emisiunile culturale ale televiziunii şi pro-ducţiile de film documentar sau artistic care acoperăacest necesar.
Cea mai frumoasă carte de vizită pentruconceptul: “Lugojul cultural european” o pot repre-zenta producţiile de film / televiziune. În acest mo-ment, cele 12 emisiuni efectuate la TEN TV Lugoj, înanul 2012, cu prezentarea misterelor Lugojului şi isto-ria Familiei Mocsonyi şi a palatelor acestora, au fostdeosebit de apreciate de public, ceea ce ne-a motivatîn continuarea demersului început. Filmul “The Shadow “ reprezintă primul produs alStudioului de Film / Casă de producţie „TU şi EUPICTURES”, realizat cu sprijinul Primăriei Muni-cipiului Lugoj şi al familiei Dr. Brazdă, proprietariiPalatului de la Herendeşti, jud. Timiş.
Cu acest film de scurt metraj, echipa de crea-ţie artistică va participa la festivalele de film interna-ţionale: “Full Moon” de la TIFF şi FestivalulInternaţional de Film de la Sf. Gheorghe. Spre deose-bire de o producţie de televiziune, “The Shadow” nuva fi difuzat decât la festivaluri, premiera va avea locîn data de 26 iulie, începând cu ora 20.00, la TeatrulTraian Grozăvescu, în exclusivitate pentru lugo-jeni!
Scenariul acestui film are la bază o amplădocumentare ştiinţifică, datele istorice şi etnograficeau fost puse la dispoziţie de colectivul de specialiştidin cadrul Muzeului de Istorie şi Etnografie Lugoj.Coordonator Proiect artistic: Patricia Ghemeş - Con-silier personal al Primarului Municipiului Lugoj îndomeniul patrimoniu-cultură.
Patricia Ghemeş
„The Shadow” - Film realizat în exclusivitate de lugojeni
iulie 2013
Municipiul Lugoj a fostgazda unei tabere pe teme deprotejarea mediului, organi-zată de Clubul Rotary. Eveni-ment devenit deja tradiţional,care se desfăşoară la începu-tul lunii iulie, tabăra din acestan a adus laolaltă 20 de copiicu rezultate foarte bune la în-văţătură, având vârsta cu-prinsă între 11 şi 14 ani dinoraşele: Debrecen (Ungaria),Oradea, Huedin, Marghita şiLugoj, invitaţi de CluburileRotary din aceste localităţi.Grupul de copii este coordo-nat de trei însoţitori.
Tabăra s-a desfăşurat în pe-rioada 8-14 iulie, în Lugoj ca-zarea fiind asigurată la ClubulCopiilor. Primăria Municipiu-
lui Lugoj împreună cu ClubulRotary Lugoj, club gazdă, aupregătit pentru copii un pro-gram diversificat, recreativ,dar deopotrivă instructiv. Ast-fel, marţi, 9 iulie, grupul decopii împreună cu însoţitoriiau fost primiţi la sediul Pri-măriei de către Francisc Bol-dea, primarul municipiului.Edilul şef le-a urat bun venitîn Lugoj şi a făcut şi o prezen-tare succintă a oraşului. Deasemenea, vizitatorii au pri-mit materiale de prezentare şiharta municipiului. La întâl-nire a participat şi doamnaOana Ploscaru, preşedinte alRotary Lugoj, precum şi alţimembri ai Clubului Rotarydin oraşul nostru.
În continuare, copiii au vizi-tat oraşul, fiind însoţiţi de Răz-van Pinca, Director al Muzeuluide Istorie şi Etnografie. Dupăvizitarea Bisericii ortodoxe„Adormirea Maicii Domnului”şi a Universităţii Europene Dră-gan, grupul de copii s-a deplasatla Traian Vuia, unde a vizitatmuzeul din localitate dedicatmarelui inventator român, şi laSurduc, unde au vizitat Centrulcreştin „Precept Ministries” şiîmprejurimile. După prânz, co-piii s-au destins la „Space Bow-ling” din Lugoj.
În următoarele patru zile gru-pul de copii s-a aflat la Haţeg,unde a vizitat atracţiile turisticedin zonă.
Liviu Savescu
În fiecare primă duminică a luniiiulie, la Biserica Ortodoxă „ÎnviereaDomnului” din Lugoj se desfăşoarăFestivalul Coral de Cântări Reli-gioase „Pe Tine, Doamne, Te lău-dăm”, ajuns anul acesta, la iniţiativaşi prin grija preotului iconom stavro-for Mihai Sidei – parohul bisericii,la ediţia a IV-a.
Astfel, la această ediţie a Festiva-lului, desfăşurată duminică, 7 iulie,de la ora 14:30, au cântat opt forma-ţii şi grupuri corale din judeţeleTimiş (Lugoj, Timişoara şi Buziaş),Arad, Satu Mare şi Caraş-Severin(Caransebeş şi Glimboca), care au
oferit lugojenilor prezenţi în numărmare la Biserica Ortodoxă „ÎnviereaDomnului” un adevărat regal demuzică sacră.
Festivalul Coral de Cântări Reli-gioase „Pe Tine, Doamne, Te lău-dăm” (denumit, la prima ediţie,Festivalul de Cântare Religioasă„Oppidus”) este organizat de Aso-ciaţia Culturală „Oppidus”, în cola-borare cu Parohia Ortodoxă„Învierea Domnului” Lugoj şi Pri-măria Municipiului Lugoj, eveni-ment iniţiat în anul târnosirii acestuiimpunător lăcaş de cult – „a douaCatedrală a Lugojului”, în 2010, de
către Prea Fericitul Părinte Daniel,Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ro-mâne.
Ca în fiecare an, cuvântul de des-chidere a festivalului a fost rostit depreotul paroh Mihai Sidei, împreunăcu deputatul lugojean Sorin Strageaşi consilierul municipal Nicu Bă-dina, care a transmis salutul Prima-rului Lugojului, prof. ing. FranciscBoldea.
Încă de la prima ediţie, organiza-torii acestui festival şi-au propus caprincipal scop promovarea valorilorcultural-religioase; în plus, preotuliconom stavrofor Mihai Sidei şi-a
propus să marcheze momentul târ-nosirii Bisericii „Învierea Domnu-lui” din Lugoj de către Prea FericitulPărinte Patriarh Daniel. În acestsens, consilierul Nicu Bădina amenţionat: „Aşa cum se observă,preotul Mihai Sidei s-a ostenit şi areuşit ca totul să fie la un înalt nivel,din punct de vedere spiritual, săcreeze un moment liturgic deosebit,să aducă în prim-plan şi să ne arateforţa expresivă a muzicii corale or-todoxe româneşti”.
În deschiderea propriu-zisă a fes-tivalului a cântat Corul „Armonii” alŞcolii Gimnaziale de Muzică „Fila-ret Barbu” din Lugoj (dirijat de prof.Katy-Gianina Strugaru); apoi aucântat: Corul „Osana” al Ligii Tine-retului Creştin Ortodox RomânLugoj (dirijat de prof. Alina Mari-nela Bogoevici), Corul „Solemnis”din Satu Mare (dirijat de prof. MariaChiş), Grupul Vocal „Sfinţii Adrianşi Natalia” din Arad (dirijat deAdrian Ştefan Bugyi), Corul Biseri-cesc din comuna Glimboca (dirijatde ing. Ioan Gaşpar), Corul „Tibis-cum” al studenţilor din Caransebeş(dirijat de preot Gheorghe Tistu),Corul „Învierea Domnului” al Cate-dralei Episcopiei Caransebeş (dirijatde preot Gheorghe Tistu) şi CorulPreoţilor Protopopiatului Lugoj (di-
rijat de preot Cristian Cerbu).Programul muzical al festivalului
s-a încheiat cu două recitaluri: reci-talul cunoscutei soliste de muzicăpopulară Liliana Savu Badea (dinBuziaş) şi recitalul preotului MarianMărcuş (din Caransebeş).
La finalul programului muzical,preşedintele juriului festivalului –prof. univ. dr. Dumitru Jompan – afăcut un rezumat valoric al formaţii-lor şi grupurilor corale care au în-cântat auditoriul, concluzionând: „Afost un festival cu înaltă ţinută artis-tică, aproape de porţile măiestriei”.
În acest an, din juriu au făcutparte: prof. univ. dr. Dumitru Jom-pan (preşedinte), P. On. prof. univ.dr. Vasile Petrica, muzicologul prof.dr. Constantin-Tufan Stan (membrual Uniunii Compozitorilor şi Muzi-cologilor din România; revista„Banat” din Lugoj), diaconul dr.Ionuţ Arderean, jurnalistul ToniBoldureanu (ziarul „Ziua de Vest”din Timişoara), poeta şi jurnalistaAdriana Weimer (revista „Banat”din Lugoj). Din partea CentruluiEparhial, la festival a participat pă-rintele consilier cultural ZahariaPereş, care a transmis binecuvânta-rea ÎPSS Nicolae Corneanu – mitro-politul Banatului – şi gândurile debine ale PS Paisie Lugojanul – epis-
copul vicar al Arhiepiscopiei Timi-şoarei. De la Parohia Bisericii Orto-doxe „Învierea Domnului” dinLugoj au participat preoţii Ioan Co-vaci şi Iosif David şi diaconul Da-niel Andriescu.
Prestaţia tuturor formaţiilor şigrupurilor corale care au evoluat atâtde frumos la această ediţie a festiva-lului a fost răsplătită cu aplauzele tu-turor celor prezenţi şi, din parteaorganizatorilor, cu flori, trofee şi di-plome de participare.
În încheiere, preotul iconom sta-vrofor Mihai Sidei – parohul Bise-ricii Ortodoxe „Învierea Domnului”din Lugoj – a mulţumit tuturor par-ticipanţilor pentru excelenta presta-ţie artistică, manifestându-şisperanţa că iniţiativa de a reuni va-loroase formaţii şi grupuri coralespre a dărui credincioşilor frumuse-ţea cântărilor duhovniceşti în acestsfânt lăcaş va continua.
Aşa cum Festivalul Coral de Cân-tări Religioase „Pe Tine, Doamne,Te lăudăm” debutează de fiecaredată cu imnul liturgic „Pe Tine,Doamne, Te lăudăm” (pe care îlcântă toţi ce prezenţi), tot astfel fes-tivalul se încheie de fiecare dată cuimnul „Cuvine-se cu adevărat”.
Adriana Weimer
Festivalul Coral „Pe Tine, Doamne, Te lăudăm”de la Lugoj
Transportul în comun gratuit la prima analizăMarţi, 9 iulie, a avut loc la sediul Primăriei Municipiului Lugoj o analiză privind primele cinci
zile de transport gratuit în municipiul Lugoj. Astfel, în primele cinci zile au circulat cu mijloacelede transport în comun un număr de2.416 călători. Cele mai utilizate tra-see s-au dovedit a fi cel de la Liliaculla Măguri şi cel de la Tirol în cartie-rul Josif Constantin Drăgan. „Esteîmbucurător pentru noi să constatămcă cetăţenii utilizează mijloacele detransport în comun, chiar dacă acti-vitatea este abia la început. În modsigur, din toamnă, odată cu începereaanului şcolar, numărul călătorilor vaspori. Aceste analize vor continua,ajutându-ne la optimizarea traseelorşi la stabilirea numărului de auto-buze”, a precizat primarul FranciscBoldea.
Aurel Jurubiţă
În urma vizitei la faţa locului a experţilor şi proiectan-ţilor la Piaţa Agroalimentară „George Coşbuc” au fost sta-bilite modalităţile de acţiune în ceea ce priveşte execuţiafundaţiei pentru stâlpii de susţinere. „În urma sondărilorfăcute după demolarea clădirilor din piaţă s-a constatat căstratul de fundare nu este stabil, iar piaţa veche s-a sprijinitpe piloni care puteau ceda oricând. Ca atare, împreună cuexperţii şi proiectanţii s-a stabilit excavarea pâmântuluidin întreaga piaţă pe o adâncime de 3 m, introducerea unuistrat de fundare stabil din balast de 2 m şi apoi executareafundaţiilor pentru stâlpii de susţinere. În paralel, am mutatmagistrala de apă pentru a ocoli piaţa”, a precizat edilulşef. Lucrarea a demarat şi se execută pe două porţiuniegale. După finalizarea primei porţiuni se vor putea exe-cuta deja paharele de fundaţie în zona respectivă.
În altă ordine de idei, în piaţa provizorie s-au respec-tat contractele cu cetăţenii care au închiriat mese. Astfel,în perioada 20 aprilie – 30 iunie, în urma contractelorpentru 196 de mese s-a încasat suma de 72.910 lei, iardin celelalte activităţi, respectiv obor şi de la persoanele
care nu au avut închiriate mese, s-a încasat suma de14.596 lei. „Suma încasată este mult mai mare decâtcea de anul trecut când se vindeau bilete zilnic. Acestfapt ne întăreşte convingerea că sistemul cu contractepe care l-am introdus începând cu acest an este mai efi-cient pentru municipalitate, drept pentru care îl vomaplica şi după construcţia noii pieţe”, a declarat primarulFrancisc Boldea. Raoul Rusalin
Se pregăteşte fundaţia pentrunoua Piaţă Agroalimentară
Tabără Rotary la Lugoj
iulie 2013
HOTĂRÂREAprivind stabilirea impozitelor şi taxelor locale în municipiul Lugoj aplica-
bile începând cu anul fiscal 2014
Consiliul Local al Municipiului Lugoj;
H O T Ă R Ă Ş T E:Art.1. Se stabilesc impozitele şi taxele locale începând cu anul 2014, după cum urmează:a) nivelurile stabilite în sume fixe, sunt prevăzute în Anexa nr. 1 la prezenta hotărâre,
care cuprinde impozitele şi taxele locale începând cu anul 2014;b) cota de impozitare care se aplică valorii de inventar a clădirii, în cazul unei clădiri care
a fost reevaluată în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinţă, prevăzută la art. 253 alin. (2)din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, modificată şi completată, se stabileşte la 1,5%;
c) – cota de impozitare care se aplică la valoarea de inventar a clădirii înregistrată în con-tabilitatea persoanelor juridice, până la sfârşitul lunii în care s-a efectuat prima reevaluare, se sta-bileşte la 12% pentru clădirile care nu au fost reevaluate în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal dereferinţă;
- cota de impozitare care se aplică la valoare de inventar a clădirii înregistrată în conta-bilitatea persoanelor juridice, până la sfârşitul lunii în care s-a efectuat prima reevaluare, se stabi-leşte la 35% pentru clădirile care nu au fost reevaluate în ultimii 5 ani anteriori anului fiscal dereferinţă.
d) cota taxei pentru servicii de reclamă şi publicitate, prevăzută la art. 270 alin. (4) dinLegea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, modificată şi completată, se stabileşte la 2,8%;
e) cota taxei hoteliere, prevăzută la art. 279 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codulfiscal, modificată şi completată, se stabileşte la 1%, fiind aplicată asupra tarifului de cazare practicatde unităţile de profil. Numărul de zile pentru care se datorează taxa hotelieră este egal cu numărulzilelor de cazare.
Art.2. (1) Bonificaţia pentru persoanele fizice prevăzută la art. 255 alin. (2), art. 260alin. (2) şi art. 265 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, modificată şi completată,se stabileşte după cum urmează:
a) în cazul impozitului pe clădiri, 10%;b) în cazul impozitului pe teren, 10%;c) în cazul impozitului pe mijloacele de transport, 10%.(2) Bonificaţia pentru persoanele juridice prevăzută la art. 255 alin. (2), art. 260 alin. (2)
şi art. 265 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind codul fiscal, modificată şi completată, se sta-bileşte după cum urmează:
a) în cazul impozitului pe clădiri, 10%;b) în cazul impozitului pe teren, 10%;c) în cazul impozitului pe mijloacele de transport, 10%.Art.3. (1) Orice persoană care utilizează un panou, afişaj sau structură de afişaj pentru
reclamă şi publicitate într-un loc public, amplasate în cursul anului, are obligaţia să depună o de-claraţie fiscală la compartimentul de specialitate în termen de 30 de zile de la data instalării acestorasau, după caz, de la data modificării ori desfiinţării acestora.
(2) Nerespectarea prevederilor alin. (1) constituie contravenţie şi se sancţionează astfel:a) depunerea peste termen a declaraţiilor fiscale se sancţionează cu amendă de la 70 lei
la 279 lei în cazul persoanelor fizice şi de la 280 lei la 1.116 lei în cazul persoanelor juridice;b) nedepunerea declaraţiilor de impunere se sancţionează cu amendă de la 279 lei la 696
lei în cazul persoanelor fizice şi de la 1.116 la 2.784 lei în cazul persoanelor juridice.Art.4. (1) Procedura de acordare a facilitaţilor fiscale categoriilor de persoane fizice pre-
văzute la art. 286 alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, modificată şi completată,este prevăzută în Anexa nr. 2.
(2) Procedura, criteriile şi condiţiile de acordare a scutirii la plata impozitului pe clădiredatorat de către persoanele fizice pentru locuinţa de domiciliu este prevăzută în Anexa nr. 3.
Art.5. Taxele speciale sunt prevăzute în Anexa nr. 4.Art.6. Procedura de eliberare a autorizaţiei privind desfăşurarea activităţii de alimentaţie
publică este prevăzută în Anexa nr. 5.Art.7. Lista care cuprinde actele normative prin care s-au instituit impozitele şi taxele
locale şi Hotărârile Consiliului Local al Municipiului Lugoj prin care s-au instituit/stabilit impoziteşi taxe este prevăzută în Anexa nr. 6.
Art.8. Lista care cuprinde actele normative şi Hotărârile Consiliului Local al MunicipiuluiLugoj în temeiul cărora s-au acordat facilităţi fiscale este prevăzută în Anexa nr.7.
Art.9. (1) Prezenta hotărâre intră în vigoare începând cu anul 2014.(2) La data aplicării prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Consiliului Local nr. 131 din
28.12.2012 privind stabilirea impozitelor şi taxelor locale în municipiul Lugoj pentru anul fiscal2013.
Art.10. Îndeplinirea prevederilor prezentei hotărâri se încredinţează Serviciului impoziteşi taxe.
Nr. 95 din 27.06.2013
HOTĂRÂREAprivind aprobarea Procedurii de acordare a înlesnirilor la plata accesorii-lor datorate bugetului local pentru neplata la termen a impozitelor, taxelor
şi a altor venituri ale bugetului
Consiliul Local al Municipiului Lugoj;
H O T Ă R Ă Ş T E :Art.1. – Se aprobă Procedura de acordare a înlesnirilor la plata accesoriilor
datorate bugetului local pentru neplata la termen a impozitelor şi taxelor locale şia altor venituri ale bugetului local la 31.12.2012, conform anexei, care face parteintegrantă din prezenta hotărâre.
Art.2. - Îndeplinirea prevederilor prezentei hotărâri se încredinţează Di-recţiei economice.
Nr. 96 din 27.06.2013
ANEXĂla HCL nr. 96 din 27.06.2013
PROCEDURA DE ACORDARE A ÎNLESNIRILORLA PLATA ACCESORIILOR DATORATE BUGETULUI LOCAL PEN-
TRU NEPLATA LA TERMEN A IMPOZITELOR, TAXELOR ŞI ALTORVENITURI ALE BUGETULUI LOCAL
La cererea temeinic justificată a contribuabililor persoane fizice, careînregistrează restanţe la plata veniturilor datorate bugetului local, pen-tru care s-au calculat accesorii, se acordă înlesniri la plata acestora.Creanţele bugetare accesorii pentru debitele înregistrate la 31.12.2012vor fi scutite la plată, dacă debitorii persoane fizice, care au depus ce-rerea, au plătit integral până la data depunerii cererii, debitele restante,inclusiv amenzile (obligaţii + accesorii pentru anul 2013).Cererea motivată va fi depusă la Serviciul impozite şi taxe sau Biroulautorizaţii, liberă iniţiativă, comercial, contracte, după caz.La aceasta se vor anexa:
- dovada achitării impozitelor, taxelor şi altor venituri restante- copie după actul de identitate
În urma analizei se va întocmi un referat care va fi supus aprobării Di-recţiei Economice a Primăriei Municipiului Lugoj.În baza deciziei Direcţiei Economice a Primăriei Municipiului Lugojde aprobare a scutirii la plata accesoriilor aferente debitelor restante,Serviciul impozite şi taxe sau Biroul autorizaţii, liberă iniţiativă, co-mercial, contracte vor proceda la scăderea din evidenţele fiscale a aces-tora şi înştiinţarea contribuabilului.Perioada de aplicare a prezentei proceduri de acordare a înlesnirilor laplata accesoriilor este de la 01.07.2013 până la 30.10.2013.
iulie 2013
În sprijinul fermierilor interesaţiPentru a veni în sprijinul fermierilor interesaţi să acceseze
Măsura 121 „Modernizarea Exploataţiilor Agricole” din ProgramulNaţional de Dezvoltare Rurală, adresată celor care vor să dezvoltefermele de familie, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale(M.A.D.R) pune la dispoziţia potenţialilor beneficiari, cu titlu gratuit,proiecte model şi informaţii documentate tehnic.
Proiectele model au fost realizate ținând cont de anumiți para-metri aferenți următoarelor tipuri de investiții:
1. Fermă de legume în câmp (maxim 2 ha).2. Fermă de legume în spații protejate (maxim 1.000 mp).3. Livadă de pomi și arbuști fructiferi (maxim 5 ha).4. Fermă de vaci destinată producției de lapte (maxim 20 decapete).5. Fermă pentru creșterea păsărilor – găini ouătoare (maxim4.000 de capete).6. Fermă de creștere și îngrășare porci – ferma în circuit închis(maxim 100 de capete).Aceste informaţii sunt disponibile pe pagina de internet a
M.A.D.R, www.madr.ro, pe cea a Agenţiei de Plăţi pentru DezvoltareRurală şi Pescuit, www.adrp.ro, şi la sediile Centrelor Regionale dePlăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, precum şi Oficiilor Judeţenede Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit. Ghidul Solicitantului şitoate celelalte informaţii necesare potenţialilor beneficiari sunt postatepe site-urile www.madr.ro si www.adrp.ro.
Aurel Jurubiţă
Transcrierea certificatelor de divorţÎn scopul aplicării prevederilor Regulamentului Parlamentului Eu-
ropean și al Consiliului Europei (CE) nr. 2201/2003 privindcompetența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești înmaterie matrimonială și în materia răspunderii părintești, este necesarca, în situația în care se impune transcrierea certificatelor de divorțale cetățenilor români cărora li se eliberează aceste documente, con-form Codului civil, în registrele de stare civilă din alte state membreale Uniunii Europene, ele trebuie să fie însoțite de certificatul prevă-zut în art. 39 din Regulamentul mai sus menționat.
În conformitate cu prevederile art. 2 ale O.U.G. nr. 119/2006 pri-vind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente comu-nitare de la data aderării României la Uniunea Europeană, cumodificările și completările ulterioare, pentru certificatul de divorțemis de ofițerul de stare civilă, competența de a emite certificatul pre-văzut la art.39 din Regulamentul privind hotărârile în materie matri-monială aparține instanței care ar fi fost competentă să judece cerereade divorț în primă instanță, în lipsa acordului părților.
Monica Otilia David
Alegeri la F.A.P. LugojÎn data de 12.06.2013 a avut loc Adunarea Generală, de dare de seamăşi alegeri, a Federaţiei Asociaţiilor de Proprietari Lugoj.În urma alegerilor a rezultat următoarea componenţă a Consiliului Di-rector:
Vă asigurăm că vom face tot ceea ce este posibil pentru interesul tu-turor proprietarilor din condominii printr-o colaborare cât mai fruc-tuoasă cu administraţia locală.
Preşedinte F.A.P. LugojCol.(r) Vasile LAZĂR
De la Federaţia Asociaţiilor de ProprietariLugoj - Drepturile proprietarilor de locuinţe
Membrii asociaţiilor de proprietari au dreptul să participe şi să voteze la adunarea ge-nerală şi pot să candideze, să aleagă şi să fie aleşi (dacă au capacitatea deplină de exerciţiu)în structura organizatorică a asociaţiei. Proprietarii au dreptul să primească explicaţii cuprivire la calculul cotei de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de proprietari şi, eventual,să o conteste la preşedintele asociaţiei în 10 zile de la afişarea listei de plată. Preşedinteleeste obligat să răspundă la contestaţie în termen de şapte zile. Drepturile proprietarilorsunt prevăzute în Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea aso-ciaţiilor de proprietari şi în Hotărârea de Guvern nr. 1588/2007 pentru aprobarea Normelormetodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007. Structura de rezistenţă nu trebuie modifi-cată.
Potrivit legii, proprietarii pot efectua, fără autorizaţie de construcţie, lucrări pentru mo-dernizarea locuinţei care nu modifică structura de rezistenţă sau aspectul arhitectural. Suntpermise, printre altele, reparaţiile la acoperişuri sau terase (fără a se schimba forma şi ma-terialele din care sunt executate), reparaţii şi înlocuiri de tâmplărie interioară şi exterioară(păstrându-se forma şi dimensiunile), zugrăveli interioare, dar şi exterioare (doar dacă nuse modifică elementele de faţadă şi culorile clădirilor) şi înlocuiri de pardoseli. Se pot facereparaţii la instalaţiile interioare, la branşamentele şi racordurile exterioare, dar şi lucrăride compartimentare provizorie nestructurală.
Potrivit Legii 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, mai potfi făcute, fără autorizaţie de construcţie, reparaţii la împrejmuiri şi învelitori (atunci cândnu se schimbă forma acestora şi materialele din care sunt executate), reparaţii şi înlocuiride sobe de încălzit, montarea sistemelor locale de încălzire şi de preparare a apei caldemenajere cu cazane omologate, precum şi montarea aparatelor individuale de climatizaresau de contorizare a consumurilor de utilităţi. De asemenea, se pot realiza reparaţii, înlo-cuiri ori reabilitări fără modificarea calităţii şi a formei arhitecturale a elementelor de fa-ţadă, dacă acestea nu se execută la finisaje interioare şi exterioare - tencuieli, placaje, alteleasemenea, trotuare, ziduri de sprijin ori scări de acces, sau la lucrări de reabilitare energe-tică a anvelopei sau a acoperişului. Totodată, fără autorizaţie de construcţie, sunt permiselucrări de întreţinere la căile de comunicaţie şi la instalaţiile aferente, lucrări de foraje şisondaje geotehnice pentru construcţii de importanţă normală sau redusă, situate în afarazonelor de protecţie instituite pentru zăcăminte acvifere, precum şi lucrări de construcţiifunerare subterane şi supraterane, cu avizul administraţiei cimitirului.
Proprietarii au dreptul să cunoască toate aspectele ce ţin de activitatea asociaţiei şi auacces, la cerere, la orice document al acesteia. Proprietarul poate aduce îmbunătăţiri saumodificări proprietăţii sale, cu respectarea prevederilor legale, fără a pune în pericol inte-gritatea structurală a clădirii sau a altor proprietăţi individuale.
Vasile Lazăr, Preşedintele F.A.P. Lugoj
Spitalul Municipal „Dr. Teodor Andrei” a fostfinanţat de la bugetul local cu suma de 200.000lei pentru achiziţionarea unei unităţi energeticeelectrochirurgicale performante. Această finan-ţare se face în paralel cu cofinanţarea pe care mu-nicipalitatea o asigură proiectului transfrontalierderulat de spitalul lugojean în colaborare cu spi-
talul din Mako, Ungaria. Solicitarea pentru finan-ţarea acestui echipament a fost facută de Dr.Erwin Floroni, ţeful secţiei de chirurgie a spita-lului, banii fiind alocaţi, iar licitaţia fiind deja fi-nalizată. În prezent unitatea achiziţionată a intratdeja în dotarea secţiei.
Liviu Savescu
Dotări noi la Spitalul Municipal „Dr. Teodor Andrei”
La invitaţia Primăriei Jena din Germania prin inter-mediul Internationaler Bund, grupa de juniori D, năs-cuţi în anul 2000, a participat la o tabără internaţionalăpentru integrare europeană finalizată cu un turneu in-ternaţional de fotbal. La activităţile care au avut loc înperioada 25.06. - 01.07.2013 la sediul InternationalerBund din Jena au participat următoarele cluburi:
FC Jeunesse d`Aubervilliers - FranţaCSS Lugoj – RomâniaFSV Erlangen – GermaniaSV Schott Jena – GermaniaFC Carl Zeiss Jena – GermaniaSV Jena Zwatzen – GermaniaFC Thuringen – GermaniaSV Lobeda – GermaniaTabăra internaţională pentru integrare europeană a
avut activităţi de socializare şi cultură generală pe di-ferite teme, inclusiv sport, în cadrul cărora s-a urmăritrealizarea unor legături de prietenie şi schimb de ex-perienţă atât între elevii sportivi, cât şi între cadrele di-dactice care i-au însoţit.
A fost o experienţă inedită pentru delegaţia oraşuluinostru, iar rezultatele obţinute ne-au făcut să fimmândri că suntem români. Totodată, am putut să pre-
zentăm lucruri şi activităţi din bogatul tezaur al neamu-lui românesc şi al zonei Lugojului. Comunicarea s-arealizat în limbile engleză şi germană, elevii nostri ară-tând competenţe deosebite la nivel de bine şi foartebine.
Pe plan sportiv, s-a desfăşurat un turneu pe parcursula două zile între echipele participante după sistemulfiecare cu fiecare, jocul desfăşurându-se pe jumătatede teren în două reprize a câte 10 minute. Lotul echipeiCSS Lugoj a fost alcătuit din urmatorii sportivi: BeluAlexandru, Beres Marian, Cardos Calin, FrumuşescuVladuţ, Gîrleanu Petru, Marin Denis, MărgineanţuRăzvan, Mihoc Giani, Mot Bogdan, Nicola Fabian,Siskovits Alex şi Szabo Roberto, avându-l ca antrenorpe prof. Simion Moatăr. Echipele participante au primitdiplome şi premii în materiale sportive în mod egal,fiind astfel evidenţiat caracterul de fair-play şi prietenieîntre naţiuni şi oraşele înfrăţite cu Jena.
Colectivul de sportivi şi cadrele didactice mulţu-mesc pe această cale Primăriilor Lugoj şi Jena, precumşi domnului manager de la Internationaler Bund pentrusprijinul material acordat în vederea participării la acesteveniment.
Prof. Simion Moatăr
Integrarea europeană se realizează şi prin sport
Ceea ce lugojenii numescastazi Palatul Bejan1 esteo construcţie impunătoare
şi enigmatică, situată pe actualastradă Unirii din localitate.
Palatul Bejan a fost construit de notarul pu-blic regesc Mihai Bejan pentru soţia sa Livia.2
În şedinţa reprezentanţei oraşului din 12 iunie1901 s-a discutat problema sistematizării linieide edificare a malului drept al Timişului, pre-cum şi cererea Liviei Bejan pentru a începe con-strucţia palatului. Demolarea edificiilorexistente pe Strada Podului în partea stângă s-aînceput la sfârşitul lunii iulie. S-au demolat treiclădiri: veche casă a familiei Athanasievici,unde a funcţionat berăria, casa Eckhard şi casavăduvei Hirth de pe colţ din piaţă (casă în stilbaroc). Vechea străduţă a podului era mult maiîngustă. Pentru asigurarea unei circulaţii adec-
vate Podului de Fier, strada a fost mărită. Înfinal, Mihai Bejan a lăsat o arie de 1,6 metri dinterenul său Primăriei pentru suma de 4.000 ko-roane pentru lărgirea străzii.
Lucrarea a fost executată de arhitectul KarlHart, al cărui nume se regăseşte alături de celeale familiei nobiliare Bejan în inscripţiile ce
flanchează impunătoarea intrare a palatului.Construcţia palatului se finalizează în anul1902. Edificiul de mari proporţii se întinde pedouă străzi având faţada secundară mai scurtăspre actuala piaţă J. C. Drăgan.
Deasupra balconului situat oblic pe axa clă-dirii pe colţul dinspre Podul de Fier se află mo-nograma cu litere L.B. (Livia Bejan), anulconstrucţiei, precum si deviza„Labore”(muncă).
În luna august 1902, la parterul imobiluluispre Timiş se inaugurează sub conducerea în-treprinzătorului Miksa Sugar din Seghed cafe-neaua “Grand Caffe Corso”. Interiorul localuluiera decorat în stil Art Nouveau.
Constantin Athanasievici, protopop, este în-nobilat în anul 1804 de împăratul Francisc al II-lea (împărat cunoscut drept Francisc I alAustriei, din dinastia de Habsburg-Lothringen,primul împărat al Imperiului Austriac şi, înaintede aceasta, ultimul împărat romano-german alSfântului Imperiu Roman de Naţiune Germană.Nepotul lui Constantin, pe nume Alexandru, aretrei fete, una dintre acestea, Livia, se căsătoreştecu notarul Mihail Bejan.
au purtat în suflet faptele de onoare ale prede-cesorilor, acestea erau cunoscute, încât nu eranecesar să se vorbească de ele”.
Vom vorbi în următoarele numere despreaceastă familie care şi-a lăsat amprenta în Mu-nicipiul Lugoj şi despre decriparea simbolisticiiacestui palat, un adevărat Atlas de GeometrieSacră. Patricia Ghemeş
Palatul Bejan – Un palat almisterelor - Partea I
1 E curios faptul că se numeşte astfel, dinmoment ce documentele parcurse de noi pre-zintă numele de Besan şi pe al Liviei Athana-sievici, după căsătorie, la fel.
2 Personalitatea notarului Mihai Bejan afost una complexă, atât prin pasiunea sa pen-tru datinile şi obiceiurile poporului român, câtşi pentru istoria românilor. Autor al mai mul-tor articole şi cărţi, Mihai Bejan, originar dinBihor, a făcut prima traducere românească atextului latin al Cronicii notarului anonim alregelui Bela al III-lea (Gesta Hungarorum),pe care a publicat-o în 1899. A avut birou no-tarial în Lugoj timp de 45 de ani. Căsătorit cuLivia Atanasievici, a avut 6 copii. A decedatla 19 martie 1908 (Drapelul, an VIII, 1908,nr.34, joi 20 martie, pag.3)
Luptătorul Ştefan Gheor-ghiţă, component al echipei delupte libere a C.S.M. Lugoj, acucerit pentru România meda-lia de aur la categoria 84 kg aconcursului din cadrul Univer-siadei de vară de la Kazan,Rusia.
În finală, sportivul nostru l-aînvins cu 3-1 pe reprezentantulţării gazdă, Şamil Kudiyama-gomedov, după ce a avut unparcurs încununat de victorii.Astfel, Ştefan Gheorghiţă a tre-
cut pe rând de francezul Step-hane Marczinski (4-0) şi bela-rusul Amarhadshi Magomedov(4-1), apoi în sferturi l-a învinscu 3-1 pe Piotr Ianulov (Repu-blica Moldova), iar în semifi-nale pe uzbekul UnidjonIsmailov cu acelaşi scor 3-1.
Această medalie vine să în-cununeze munca sportivilor şiantrenorilor de la Clubul Spor-tiv Municipal Lugoj şi valoareaşcolii lugojene de lupte.
Aurel Jurubiţă
Luptătorul lugojean Ştefan Gheorghiţă– medalie de aur pentru România
Efes Center - Centrul de Limbi Străine Lugoj, în co-laborare cu Primăria Municipiului Lugoj şi CentrulCultural German Timişoara, Goethe Institut, Auswaer-tiges Amt, vă invită sâmbătă, 20 iulie, începând cuorele 19.00, în sala Bella Lugosi a Clubului Copiilorla vizionarea filmului german „Goethe!”.
Inspirat din fapte reale, filmul prezintă un episoddin viaţa tânărului Johann Wolfang Goethe – episodprelucrat în romanul epistolar „Suferinţele tânăruluiWerther”. Acest film a fost realizat în anul 2010 înregia lui Philipp Stölzl şi este subtitrat în limba en-gleză.
Proiecţia acestui film reprezintă inaugurarea unuiproiect mai elaborat al Centrului de Limbi StrăineLugoj, Efes Center, centru în cadrul căruia se va pro-mova multiculturalitatea şi multilingvismul european.
Patricia Ghemeş
Filmul „Goethe!” va fi proiectatla Clubul Copiilor
