MULTIMEDIA

Universitatea din Bucureşti

FACULTATEA DE JURNALISM ŞI ŞTIINŢELE COMUNICĂRII

Domeniul Ştiinţele Comunicării

Specializarea JURNALISM / RELAŢII PUBLICE / PUBLICITATE

MULTIMEDIA

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE nr. 1

TITULAR: Conf. dr. Georgeta DRULĂ

1

MULTIMEDIA

Acest material este protejat prin Legea dreptului de autor şi a drepturilor conexe nr. 8 din 1996, cu modificările ulterioare.

Dreptul de autor îi aparţine autorului de la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, Universitatea din Bucureşti, are dreptul de utilizare a acestui material.

Nici o parte a acestui material nu poate fi copiată, multiplicată, stocată pe orice suport sau distribuită unor terţe persoane, fără acordul scris al deţinătorului dreptului de autor.

Citarea se face numai cu precizarea sursei.

2

MULTIMEDIA

CUPRINS

INTRODUCERE

Unitatea de învăţare 1DOCUMENTUL MULTIMEDIA

Obiectivele unităţii de învăţare nr.1 1.1 Definiţii. Concepte. Aplicaţii.1.2 Caracteristici ale documentului multimedia1.3 Etape în realizarea documentului multimedia 1.4 Echipa de realizatori1.5 Structura, layout şi design pentru documentul multimedia online 1.6 Lucrare de verificare pentru Unitatea de învăţare nr. 11.7 Bibliografie pentru Unitatea de învăţare nr. 1

Unitatea de învăţare 2COMPONENTE MULTIMEDIA

Obiectivele unităţii de învăţare nr.2 2.1 Imaginea fixă2.2 Animaţia2.2.1 Lucrare de verificare 1 pentru Unitatea de învăţare nr. 22.3 Sunetul2.3.1 Lucrare de verificare 2 pentru Unitatea de învăţare nr. 22.4 Video2.4.1 Lucrare de verificare 3 pentru Unitatea de învăţare nr. 22.5 Lucrare de verificare pentru Unitatea de învăţare nr. 22.6 Bibliografie pentru Unitatea de învăţare nr. 2

Unitatea de învăţare 3REALIZAREA DOCUMENTELOR MULTIMEDIA ONLINE: SITE-URILE WEB

Obiectivele unităţii de învăţare nr.3 3.1 Tipuri de site-uri Web 3.2 Tehnologii de realizare a site-ului Web: noţiuni de limbaj HTML3.3 Alte tehnologii de de realizare a site-ului Web3.4 Software pentru realizarea site-ului Web3.5 Organizarea conţinutului site-ului3.6 Crearea de pagini simple în limbajul HTML3.7 Publicarea şi promovarea site-ului.3.8 Lucrare de verificare pentru Unitatea de învăţare nr. 3

3

MULTIMEDIA

3.9 Bibliografie pentru Unitatea de învăţare nr.3

BIBLIOGRAFIE GENERALĂ

INTRODUCERE

Prezentarea cursului Cursul MULTIMEDIA propune prezentarea unor tehnici şi modalităţi

practice de obţinere a componentelor multimedia digitale şi de realizare a documentelor multimedia în tehnologiile de bază CD şi Internet. Studenţiilor li se vor transmite cunoştinţe privind digitizarea, prelucrarea şi salvarea componentelor multimedia şi apoi cunoştinţe privind asamblarea, salvarea şi difuzarea unui document multimedia.

Cursul prezintă caracteristicile diferitelor tipuri de componente multimedia, a documentelor multimedia, cu accent pe site-urile Web, tehnologiile, tehnicile şi modalităţi practice de realizarea a lor, modalităţi de layout a paginilor în funcţie de tipul de site.

Cursul prezintă componentele multimedia digitale, modalităţile practice de lucru cu acestea, elemente de bază privind documentul multimedia de pe Internet. Studenţiilor li se vor transmite cunoştinţe privind digitizarea, prelucrarea şi salvarea componentelor multimedia cât şi cunoştinţe privind asamblarea, salvarea şi difuzarea unui document multimedia online. Studenţii vor avea la sfărşitul cursului competenţe legate de alegerea, folosirea şi crearea de caracteristici pentru componentele multimedia digitale, individuale.- În cadrul cursului se prezintă tipuri de site-uri Web, caracteristicile lor, modalităţi de implementare, tehnicile de realizarea a lor, modele de layout şi design a paginilor Web. Studenţii vor avea la sfărşitul cursului competenţe legate de alegerea, folosirea, combinarea de componente pentru un document multimedia, alegerea şi implementarea a diferite tipuri de site-uri, parcurgerea etapelor de realizare a lor, alegerea obiectivelor, condiţiilor şi tehnologiilor de realizarea a site-urilor, alegerea metodelor de promovarea pe Web.- Însuşirea corectă a terminologiei de specialitate.

Obiectivele generale- Însuşirea corectă a terminologiei de specialitate;- Obţinerea de competenţe şi abilităţi privind lucrul cu mediile digitale.- Obţinerea de competenţe şi abilităţi privind realizarea de documente multimedia.- Înşuşirea cunoştinţelor de multimedia cu aplicaţii în jurnalism şi comunicare.- Prezentarea facilităţilor oferite de evoluţia Web-ului în comunicare şi informare.

4

MULTIMEDIA

Unitatea de învăţare nr. 1DOCUMENTUL MULTIMEDIA

Obiectivele unităţii de învăţare nr. 1

- Însuşirea corectă a terminologiei şi conceptelor de specialitate din domeniu:

Multimedia / new media / medii digitale

- Destructurarea unui site web. Cunoaşterea elementelor ce ţin de analiza,

realizarea sau folosirea unui site.

- Cunoaşterea caracteristicilor şi structurii unui document multimedia,

- Însuşirea terminologiei, priincipiilor de navigare hypertext / hypermedia.

- Cunoaşterea principiilor de layout şi design pentru un site Web. Specificul

pentru site-uri de news, pentru site-uri corporative, pentru site-uri de tip portal.

1.1Definiţii. Concepte. Aplicaţii.

Diferenţe între etapele de dezvoltare ale Web-ului.Web 1.0 - Informaţia este găsită de către utilizatori din

aproape în aproape prin metoda de navigare (“browsing”); Pagina web leagă prezentarea şi logica dintre date.; Organizarea sa se bazează pe ierarhii de informaţii, taxonomii.

Web 2.0 - Informaţiile găsite de către utilizatori pot să fie structurate şi selectate de către aceştia. Utilizatorii trec de la "navigare/surfing" la căutarea propriu-zisă prin servicii specifice. Logica paginii Web este separată de prezentarea sa. Web 2.0 este Web 1.0 + social, comunitate. El este în principal colaborativ şi participativ. Spre deosebire de Web 1.0, Web 2.0 este lipsit de o ierarhie, el se bazeză pe organizarea de tip „cloud”, denumită folksonomie.

În Web 3.0 denumit şi Web-ul semantic se identifică autorii, informaţiile şi conceptele pe baza unor metadate. El funcţionează pe baza limbajul său RDF (Resource Description Framework). Pagina Web permite înregistrarea tuturor urmelor lăsate de utilizatori la efectuarea unui click. Acest nivel de dezvoltare face tranziţia de la paginile Web la datele WebAplicaţii şi servicii Web 2.0:Bloguri

– Blogspot– Wordpress

Wikis– Wikipedia– Wikiversity

Site-uri Social Networking – Facebook– Myspace– Orkut

5

Multimedia, new media sau media digitală pe Web

MULTIMEDIA

Site-uri digital media sharing – Youtube– Flickr

Social Tagging– Del.icio.us

Fiind o noţiune la intersecţia mai multor domenii, multimedia cunoaşte o mare varietate de definiţii şi criterii de clasificare.

Cea mai generală definiţie ne arată că aceasta este ansamblul mijloacelor şi mediilor de comunicare prin care informaţiile pot fi percepute vizual şi auditiv, în diferite forme de prezentare prin intermediul calculatorului şi dă individului capacitatea de cunoaştere şi informare în mod rapid şi facil.

►Cartea Albă elaborată de Interactive Multimedia Association arată că o aplicaţie multimedia interactivă este definită ca o aplicaţie ce permite utilizatorului să reacţioneze “în propriul ritm” şi combină textul cu sunetul, imaginea fotografică, animaţia sau video. Această definiţie urmăreşte criteriul interactivităţii.

► Din punct de vedere informatic, multimedia este o combinaţie de medii de natură diferită şi de elemente de interacţiune ce sunt accesibile omului prin intermediul calculatorului. Combinarea acestor elemente este făcută de un software author sau de un limbaj de programare.

►După modul în care organizează informaţia, multimedia este considerată un mediu “n-dimensional”, ce se bazează pe tehnici de structurare şi distribuire a informaţiei cunoscute sub denumirea de hipertext şi hipermedia. Aceste tehnici au determinat un mod specific de parcurgere sau navigare a documentului multimedia ce se desfăşoară după un scenariu sau storyboard.

► După tehnologia ce asigură distribuţiea informaţiilor către utilizatori, multimedia este on-line şi off-line. Tehnologia pe care se bazează multimedia on-line este reţeaua Internet şi tehnologia pe care se bazează multimedia off-line este suportul de mare capacitate CD-ul sau DVD-ul.Termenul de multimedia este deseori înlocuit cu NEW MEDIA sau MEDIA DIGITALĂ.

New media este o altă denumire a multimediei care ia în considerare şi aspectele Web 2.0 legate de comunitate, participare.

Iată spre exemplu câteva dintre definiţiile date conceptului de multimedia:

6

Definiţiile pentru MULTIMEDIA

MULTIMEDIA

• “transmission that combine media of communication (text and graphics and sound etc.)” wordnetweb.princeton.edu/perl/webwn

• “Multimedia is media and content that uses a combination of different content forms. The term can be used as a noun (a medium with multiple content forms) or as an adjective describing a medium as having multiple content forms. ...”en.wikipedia.org/wiki/Multimedia

• “the use of different media to convey information; text together with audio, graphics and animation, often packaged on CD-ROM with links to the Internet; of, or relating to this combined use of media; of, or relating to an application that can combine such media into an integrated package”en.wiktionary.org/wiki/multimedia

• “A combination of several media types in a single digital object or collection, eg, images, audio, video.”www.cs.cornell.edu/wya/DigLib/MS1999/Glossary.html

Pentru că acest termen de multimedia / new media / digital media este unul în continuă transformare, Jim Macnamara propune 35 de termeni pentru descrierea acestui domeniu şi asocierea dintre ei: (http://www.uts.edu.au/new/speaks/2008/June/resources/1106-talk.pdf)

– Presa (Books, Newspapers, Magazines)– Cinema, (Movies, Film, Video)– Television / TV <-> Radio– Broadcast media <-> Mass media– Mainstream media <-> Traditional media– Alternative media <-> ‘Indy’ media– New media <-> Digital media– Community media <-> Social media– Citizen media <-> Peer-to-peer sau peer media, de

asemenea P2P– Participatory media <-> User-generated media– Interactive media <-> Network media– Internet media <-> Online media– Multimedia <-> Public media– Web media <-> Web 2.0 <-> Web 3.0

7

MULTIMEDIA

Documentul multimedia este acel document ce conţine medii de natură diferită, elemente de interacţiune cu utilizatorul între care se stabilesc relaţii de sevenţiere şi prezentare, bazate pe anumite specificaţii temporale, spaţiale sau de condiţionare şi cu o structură hipertext/hipermedia.

Structura hipertext/hipermedia este compusă din pagini (pentru documentele online cunoscute şi ca site-uri Web) sau din scene (pentru documentele multimedia off-line) şi din legături între informaţiile acestor componente.

Principiile structurii hipertext/hipermedia stau la baza construirii/realizării site-urilor Web sau a documentelor pe CD sau DVD şi la baza citirii/navigării acestora de către utilizatori.

Princincipiile hipertext/hipermedia sunt: topologic, eterogenităţii, mobilităţii centrelor şi deplasării pas cu pas, exteriorităţii.

1.2 Caracteristici ale documentului multimedia

Documentul multimedia are o serie de caracteristici generale. Acestea sunt:

- este descris prin interactivitate, distributivitate şi deschidere,

- are o structură hipertext / hipermedia, formată din informaţii şi legături dintre aceste informaţii,

- componentele sale sunt elemente media digitale de natură diferită, elementele necesare pentru structurarea, sincronizarea sau prezentarea documentului şi elementele de interactivitate ce asigură interacţiunea cu utilizatorul,

- dinamicitatea, facilitatea de a “reacţiona”,

- “navigarea”, citirea lui se face din aproape în aproape pe un traseu definit de către utilizator.

- Prezentarea, redarea, vizualizarea documentului se face prin interfaţe interactive, intuitive, uşor manevrat de către utilizator (user-friendly);

- Are trei dimensiuni: logică, temporală şi spaţială:

- Dimensiunea logică vizează structurarea şi organizarea documentului multimedia cu mai multe componente logice ce se includ unele pe altele, de obicei într-o formă ierarhică. În acest fel, crearea şi prezentarea documentului, la un anumit moment dat se concentrează doar asupra unei singure componente, cum

8

Definiţia pentru DOCUMENTUL MULTIMEDIA

Caracteristici generale

MULTIMEDIA

ar fi de exemplu o scenă dintr-un scenariu multimedia sau o pagină web.

- Timpul este o dimensiune şi o caracteristică specială a documentului multimedia, el derulându-se în timp.

- Organizarea spaţială a componentelor media şi de interacţiune cu utilizatorul se realizează pe suprafaţa ecranului şi crează ceea ce se numeşte interfaţa cu utilizatorul.

- Organizarea logică precizează legăturile între componentele documentului (pagini sau scene) în cadrul structurii hypertext/hypermedia.

- Combinarea mediilor şi informaţiilor cu un anumit înţeles, cu un anumit scop. Acest criteriu nu ia în considerare doar utilizatorul, ca şi consumator final al informaţiei, ci şi pe cel care care lansează acest tip de document. La ce foloseşte un document multimedia? De ce este necesar să-l creez şi unde trebuie să pun informaţia pentru a putea fi accesată? De ce să aleg Web-ul ca suport de stocare şi nu CD sau DVD? Răspunzând la aceste întrebări mă asigur că voi alege acel tip de document în concordanţă cu necesităţile reale, că voi crea un conţinut care să aibă un anumit înţeles şi o valoare în sine, mă asigur că documentul multimedia nu este doar o colecţie de medii, care se derulează pe ecranul utilizatorului.

- Pentru că în special secvenţele video şi audio sunt mari consumatoare de resurse, este foarte important suportul de stocare, server sau CD/DVD. În plus, trebuie să ţinem cont de faptul că cele două suporturi interacţioneză şi sunt complementare. Însă facilităţile oferite de dezvoltarea 2.0 a Web-ului ca dus la constuirea de documente cu caracteristici offline pe Internet, cum ar fi site-urile d etip wiki, enciclopedii.

- Cunoaşterea utilizatorului, a audienţei ajută la alegerea şi asamblarea de informaţii multimedia după criterii potrivite.

Un document multimedia offline pe CD sau DVD este definit şi de alte caracteristici speciale:

- are o structură hipermedia cu legături ce se stabilesc între anumite obiecte şi într-un anumit context. Această structură permite crearea de versiuni diferite ale aceluiaşi document, vizualizări multiple cu subseturi sau căi de navigare numeroase.

9

Caracteristici offline

MULTIMEDIA

- deţine o sincronizare inter-medii obţinută ca legătură între componentele dependente sau independente şi o sincronizare intra-mediu stocată în procesul de captare a acestuia;

- este un document dinamic datorită dependenţei de timp. Crearea şi parcurgerea sa este dată de contextul de derulare.

- derularea sa se bazează pe un storyboard, cel mai adesea organizat pe o axă a timpului,

- are o dimensiune spaţială obţinută prin relaţiile de prezentare a componentelor media pe suprafaţa ecranului;

- este portabil şi are diferite formate de transfer (fişiere) între platformele calculator sau între diferite suporturi de difuzare.

- stochează într-un format unitar diferite componente media interdependende, în mişcare;

- datorită complexităţii sale, la redarea şi distribuţia documentului multimedia se impun operaţii de împachetare şi de compactare a resurselor media componente, dar şi a unor resurse ale aplicaţiilor authoring sau ale limbajelor de programare.

- Documentul multimedia nu poate fi creat şi prezentat asemănător celui tradiţional. Datorită complexităţii sale documentul multimedia se mai numeşte şi proiect. Paradigma WYSIWYG (What You See Is What You Get) este foarte folositoare pentru editarea de documente tradiţionale, dar nu mai este aplicabilă şi pentru documentele multimedia datorită dinamicităţii sale şi a obiectelor componente, dependente în principal de factorul temporal, precum şi din necesitatea de a le organiza în conformitate cu anumite relaţii şi condiţii. Acest document se realizează mult mai complex folosindu-se software authoring.

- Durata de viaţă a informaţiei multimedia. Valoarea informaţiei variază în mod semnificativ de la un domeniu la altul, ceea ce înseamnă că gestiunea duratei de viaţă a informaţiei poate avea implicaţii diferite. Educaţia, medicina, cercetarea, mass-media sunt domenii care cer un conţinut fix ce trebuie păstrat o perioadă mare de timp. Conţinutul fix crează suport pentru realizarea de materiale noi, pentru luarea de decizii, stabilirea de diagnostice, evaluarea de situaţii. Gestiunea duratei de viaţă a informaţiei începe chiar din momentul captării acesteia, creării ei, urmând fazele de producţie, compresie, analiză şi indexare, apoi citire şi consumare propriu-zisă. Durata de viaţă a informaţiei se încheie atunci când aceasta nu mai este utilă, valabilă pentru utilizator. Toate aceste faze înseamnă un timp

10

MULTIMEDIA

relativ mare. Dar, informaţiile digitale care urmeză să compună documentul multimedia trebuie alese în concordanţă cu caracteristicile tipului de suport şi cu posibilitatea acestuia de a permite actualizarea informaţiei. Astfel, pentru un document multimedia pe CD şi DVD informaţia trebuie să aibă o durată de viaţă relativ mare, actualizarea sa nefăcându-se uşor şi în plus şi cu cheltuieli mari de resurse umane şi financiare. La polul opus sunt informaţiile selectate pentru un document multimedia - site Web. Acestea se pot actualiza rapid, fără cheltuieli mari, deci pot fi utile un tip scurt.

Caracteristicile site-urilor ca documente multimedia online. Datorită noilor tehnologii complexitatea aplicaţiilor web a crescut semnificativ şi se reflectă în folosirea de medii de cele mai diferite feluri, în folosirea de imagini hartă, formulare de interacţiune, de limbaje de programe, de scripturi sau foi de stil. În consecinţă, documentele multimedia online deţin atribute de calitate cum ar fi:

- uşurinţa în navigare,

- accesibilitate,

- scalabilitate,

- mentenanţă,

- usabilitate,

- compatibilitate,

- interoperabilitate.Obţinerea calităţii site-urilor este obligatoriu legată de

respectarea tuturor cerinţelor etapelor şi activităţilor de realizare a site-urilor, de la faza de proiectare până la cea de publicare pe un server Web şi de promovare.

După interesul manifestat de către utilizator şi după tipul de informaţie furnizat, site-ul web este considerat de specialişti ca:

- Site promoţional ce promovează servicii, produse, instituţii, companii indiferent de profilul sau activităţile desfăşurate.

- Site informaţional, de news ce publică permanent actualităţi sau informaţii de diferite categorii. Scopul său este informarea sau divertismentul. Acesta este site-ul de tip jurnal electronic sau site-ul ce conţine lucrări, cercetări, informări de specialitate, programe de actualitate, biblioteci virtuale sau jocuri.

- Site tranzacţional sau comercial ce oferă servicii şi produse şi face din utilizatorii de Internet, consumatori de produse şi servicii. Scopul acestuia este de a vinde. Acest site urmăreşte să crească

11

Caracteristici online

MULTIMEDIA

profiturile companiei care l-a lansat, prin vânzarea unor produse sau servicii.

Aceste tipuri de siteuri sunt destinate unui public diferit şi se realizează cu costuri şi timp de lansare diferite. Indiferent de tipul site-ului, este absolut necesar să se cunoască caracteristicile publicului căruia îi este destinat, mărimea şi complexitatea sa.

Caracteristici ale site-urilor web simple

Caracteristici ale site-urilor web avansate

Conţin pagini web simple cu conţinut mai ales text şi imagine fixă.

Sunt pagini web însoţite şi de baze de date gestionate prin sisteme specializate, CMS.

Conţinutul lor informaţional nu se schimbă, este static.

Informaţia de conţinut este dinamică, se modifică în timp şi după necesităţile utilizatorului;

Sunt caracterizate de o navigaţie simplă;

Navigarea şi regăsirea informaţiei este realizată prin metode complexe de căutare.

Sunt sisteme independente, stand-alone;

Sunt integrate cu baze de date şi alte sisteme de planificare, programare şi testare.

Sunt folosite pentru diseminarea informaţiei

Apar ca aplicaţii complexe.

1.3 Etape în realizarea documentului multimediaPrin dimensiunea şi dificultatea pe care o prezintă, aplicaţiile

multimedia sunt activităţi de grup, implicând numeroase cunoştinţe specializate.

Procesul de realizare a unui site Web începe prin a defini strategia şi scopul site-ului, apoi acesta se proiectează prin stabilirea modului în care el arată şi funcţionează. Până la scrierea şi editarea efectivă a paginilor Web cu ajutorul softului specific HTML, realizarea site-ului este un proces complex de analiză a condiţiilor şi datelor necesare. Faza de producţie sau dezvoltare propriu-zisă constă în construcţia site-ului şi codificarea HTML a paginilor. Site-ul realizat este testat pentru funcţionalitate, verificat pentru a regăsi obiectivele definite şi apoi, publicat.

Aceleaşi etape trebuie parcurse şi pentru documentul offline, numai că se lucrează cu un soft authoring.

12

I. Planificarea şi identificarea necesităţilor şi costurilor.

MULTIMEDIA

Etapele de bază ce trebuie parcurse în construirea unui document multimedia sunt:

Această etapă cuprinde activităţi de tipul:

- identificarea tipului de soft authoring (de realizare a documentului multimedia) care să corespundă mesajului şi obiectivelor de realizat;

- stabilirea instrumentelor de scriere, a elementelor grafice, muzicale, video necesare;

- dezvoltarea unui scenariu grafic de desfăşurare a documentului;

- dezvoltarea unei structuri şi a unui sistem de navigare care să permită utilizatorului să viziteze conţinutul şi să recepţioneze corect mesajul;

- estimarea timpului necesar pentru pregătirea tuturor elementelor;

- crearea unui mic prototip care să dovedească conceptul. Documentul multimedia indiferent de tipul său se realizează

prin metode diferite având însă, un plan, un scenariu şi o structură ce permit ca mesajul documentului să ajungă nealterat la utilizatorii finali. O altă componentă importantă a unui document multimedia este creativitatea. Un obiectiv foarte important este ca documentul să realizeze necesităţile utilizatorului final şi să fie puternic interactiv. Pentru o bună organizare a documentului şi a activităţilor ce ţin de realizarea lui, se obişnuieşte să se traseze schema generală a ideilor incluse. Apoi, se analizează fiecare componentă multimedia a documentului şi se generează un plan de acţiune ce va deveni o hartă a traseului ce trebuie parcurs în producţie.

Această etapă este crucială în dezvoltarea efectivă a unui site web. Planificarea şi organizarea corespunzătoare a unui site asigură îndeplinirea condiţiilor de timp, de calitate şi a obiectivelor acestuia. În această fază se examinează cerinţele site-ului, profilul audienţei şi obiectivele sale, trebuie construită harta navigaţională,. Se iau în considerare şi cerinţele tehnice, cum ar fi: accesul utilizator, browser-i necesari, plug-inuri, restricţii la descărcare (download). Numai după organizarea informaţiei şi determinarea structurii operaţionale se poate crea efectiv site-ul. Argumentul acestei etape este cel al înţelegerii comparaţiei dintre un site Web şi o pagină web. Principalele probleme de rezolvat în această etapă sunt:

- Alegerea tipului de site (informaţional, comercial), a temei şi dimensiunii sale;

- Determinarea obiectivelor site-ului.

13

MULTIMEDIA

Întotdeauna trebuie să existe o motivaţie pentru realizarea site-ului, despre ce urmează să se realizeze cu acest site. Aceste obiective trebuie să fie, în permanenţă, în atenţia Web masterului, în toate fazele de realizare a site-ului. Obiectivele sunt importante în a focaliza şi ţinti site-ul către anumite necesităţi particulare. Astfel, site-urile care furnizează informaţii despre anumite subiecte specifice ar trebui să aibă un mod de prezentare şi de navigare diferit în comparaţie cu un site care urmează să vândă produse. Complexitatea obiectivelor propuse vor afecta modul în care va fi navigat site-ul, conţinutul acestuia, modul său de prezentare.

- Stabilirea audinţei.După stabilirea obiectivelor site-ul Web, trebuie văzut care

este publicul căruia i se adresează acesta, cine ar fi interesat de citirea lui şi în ce condiţii. Utilizatorii folosesc browseri diferiţi, sunt conectaţi la viteze diferite, au sisteme de operare şi monitoare diferite şi au nevoie de plug-inuri pentru redarea de conţinuturi diverse. Toţi aceşti factori pot afecta redarea site-ului. Apoi, în funcţie de publicul ales, trebuie determinate elementele de interes pentru acesta.

- Cercetarea condiţiilor tehnice de derulare a siteului (tipuri de reţele, browsere, editoare).

Alegerea browserului este o problemă foarte importantă când se proiectează paginile web, deoarece informaţia din paginile web poate avea de suferit la vizualizarea în condiţii diferite, la clienţii potenţiali. În plus, vizualizarea corectă a paginii atât la autor cât şi la utilizator nu depinde numai de browseri, ci şi de sistemul de operare, de rezoluţia monitorului, de capacităţile lor grafice. Pentru a ne asigura că siteul va fi consultat în condiţii bune, de cât mai mulţi utilizatori, el se va verifica pe mai mult decât un browser. Alegerea browserului şi a facilităţilor lui este foarte importantă pentru vizualizarea site-ului.

- Crearea site-ului trebuie să asigure şi compatibilitatea browserilor.

Ideal este să se construiască site-ul pentru cât mai mulţi browseri, îndeplinind condiţiile întâlnite la cei mai mulţi dintre ei. Chiar dacă se au în vedere doar browserii cei mai folosiţi de către utişizatori, sunt implementaţi în versiuni diferite. De aceea, trebuie creată o bază minimă de compatibilitate a site-ului din punct de vedere al browserilor. Este bine dacă Web masterul poate obţine un feedback de la audienţă, pentru aceasta furnizând, de obicei, o adresă de email. Site-urile mai complexe din punctul de vedere al prezentării, ce folosesc animaţie, conţinut multimedia şi interacţiune

14

MULTIMEDIA

respectă mai puţin criteriul de compatibilitate între browseri. Astfel, nu toţi browserii pot executa JavaScript, dar toţi pot citi text fără probleme. Pe de altă parte, un site numai de text este puţin atractiv şi mai puţin eficient în transmiterea informaţiei. De aceea, trebuie asigurat un balans între compatibilitatea browserilor şi eficienţa prezentării informaţiei. O idee ar fi să se creeze versiuni multiple pentru aceeaşi pagină, în funcţie de browserul regăsit la utilizator.

- Alegerea serverului pe care se va face stocarea. Spaţiul disponibil pe care ni-l oferă serverul poate condiţiona

dimensiunea şi calitatea site-ului. Astfel, pe un server propriu, spaţiul nu este practic limitat, în timp ce pentru un server oferit prin serviciile Web, spaţiul de stocare este limitat la un număr de MB (poate fi 6, 10, 20 MB sau mai mult).

- Obţinerea unui feedback (prin e-mail sau prin formular) al modului în care a fost percepută informaţia, adică despre publicul care contactează site-ul.

- Organizarea structurii site-ului.Documentul Web este constituit din numeroase fişiere între

care se stabilesc legături. De aceea, este foarte important să se stabilească de la început ierarhia de foldere şi poziţiile fişierelor în aceste foldere. În mod obişnuit, se crează un folder unde se pun toate fişierele site-ului local. Aceste fişiere sunt apoi copiate pe un server Web, pentru a putea fi văzute şi citite de utilizatorii reţelei Internet. În cadrul folderului site-ului se pot crea subfoldere pe criterii de conţinut unde sunt puse toate paginile create pe acelaşi subiect, pe criterii de medii pentru sunete, secvenţe video sau imagini. Folosirea subfolderelor se face numai când este necesar, mai ales atunci, când se lucrează cu un număr mare de fişiere în cadrul site-urilor complexe. Această organizare face site-ul mai uşor de întreţinut şi de navigat. Structura site-ului pe staţia client şi la server trebuie să fie aceeaşi (fig.).

15

MULTIMEDIA

Informaţii generale Informaţii generale

Catalog

Catalog Medii diferite

Medii diferite

Medii diferite

Fig. Organizarea site-ului pe structura de foldere şi fişiere

Această etapă în realizarea documentelor multimedia este legată de definirea structurii şi conţinutului scenelor (pentru documentele offline) sau paginilor sale (pentru documentele online).

- Se întocmeşte un plan al structurii de scene şi conţinutul documentului multimedia. Definirea structurii se face pornind de la obiectele sau elementele multimedia componente. Planul de structură al documentului multimedia se numeşte hartă navigaţională şi el stabileşte conexiunile şi legăturile dintre diferitele componente ale documentului şi ajută la organizarea conţinutului pe baza unui scenariu ce se parcurge la nivelul interfeţei interactive cu utilizatorul. Cele mai frecvente structuri de documente multimedia sunt cele de tip liniar, ierarhic sau graf. Modalitatea de navigare aleasă va determina parcurgerea documentului prin interfaţa utilizator şi desemnează structura navigaţională a acestuia.

16

II. Proiectarea

MULTIMEDIA

c) Structura graf de legare a sce-nelor din documentul multimedia

scena1 scena2 scena4 scena3

scena3

Scena3

Scena1

Scena22

Scena2

scena31 Scena23

Scena5

Scena2

Scena7 Scena1

Scena3

Scena4

a) Structura liniară cu succesiune de scene

b) Structura ierarhică de scene a documentului multimedia

- Harta navigaţională urmăreşte scenariul sau storyboardul documentului. Scenariul este prezentat prin descrierea în mare detaliu a fiecărei componente de conţinut a documentului (scenă sau pagină web). La rândul lor, scenele conţin imagini, animaţii, secvenţe video, sunete şi texte.

- Desenarea interfeţei utilizator este o altă etapă a fazei a II-a de realizare a unui document multimedia. Interfaţa multimedia trebuie să se bucure de maximum de interactivitate, furnizând acces la conţinut şi utilizare uşoară pe diferite nivele de cunoaştere. Este important să se menţină uşor de înţeles structurile şi conceptele documentului. Interfaţa cu utilizatorul trebuie să fie consistentă ca aspect şi comportament, trebuie să ia în considerare folosirea contrastelor, folosirea corespunzătoare a spaţiului alb de pe ecran, a culorilor şi a scărilor de gri, a umbrelor şi nuanţelor, a diferitelor forme, a textului invers pentru accentuarea textului şi graficii, folosirea obiectelor cu umbră 2D şi 3D.

Site-ul, ca document multimedia online, începe cu construirea unei hărţi navigaţionale care arată modalităţile de legare şi de prezentare a site-ului, de navigare a acestuia, componentele de conţinut (elementele grafice, media, textele), temele, culorile din

17

MULTIMEDIA

fiecare pagină a site-ului. Harta navigaţională poate fi desenată manual sau cu un soft de desenare specializat. Această etapă presupune pregătirea conţinutului paginilor, stabilirea elementelor comune tuturor paginilor web şi modul lor de prezentare (logosul firmei, al instituţiei, produsului sau serviciului prezentat, data actualizării şi autorul paginii). De asemenea, sunt luate în considerare modalităţile de feedback ale paginilor şi elementele de prezentare. Feedbackul furnizează o modalitate pe care vizitatorii o au pentru a contacta web masterul.

Harta navigaţională asigură menţinerea consistenţei în prezentarea şi proiectarea site-ului. Utilizatorul ar putea fi derutat dacă la deschiderea fiecărei pagini din site-ul Web va regăsi o prezentare diferită sau dacă elementele de navigare se regăsesc în locuri diferite pe fiecare pagină. Pentru aceasta este necesară harta navigaţională. Ea va urmări traseele posibile pe care utilizatorul le poate parcurge la deschiderea site-ului. Pe această hartă se vor însemna modalităţile oferite utilizatorului de a afla unde se regăseşte în site şi cum să se întoarcă la nivelurile superioare. Astfel, se poate furniza un index care ar ajuta vizitatorii să regăsească rapid informaţia pe care o caută.

Titlu1 Titlu2 Titlu3

Titlu4 Conţinut

multimedia temă subiect 4

Titlu1 Conţinut

multimedia subiect 1

Titlu3 Conţinut

multimedia subiect 3

Titlu2 Conţinut

multimedia subiect 2

Imagine – detaliu subiect

3

Index.html (homepage) Exemplu de întocmire a unei hărţi navigaţionale

Captarea conţinutului site-ului. După crearea hărţii navigaţionale, se poate trece la captarea conţinutului multimedia al site-ului: imagini, texte, animaţii Flash, Shockwave, grafică, video, sunete, elemente de dinamicitate (scripturi Java, JavaScript, PERL, CGI). Aceste componente se realizează prin programe specializate

18

MULTIMEDIA

şi se salvează în fişiere ce sunt apelate de codul HTML. Ele trebuie să fie deja create când site-ul începe să fie realizat. Toate aceste fişiere se organizează în structura de foldere a site-ului înainte de dezvoltarea propriu-zisă a acestuia.

Această etapă presupune realizarea propriu-zisă a documentului pe baza unei bune organizări în timp şi spaţiu a componentelor media şi de interacţiune cu utilizatorul în cadrul scenelor.

În această etapă se colectează sub formă de fişiere toate componentele multimedia. Crearea conţinutului multimedia este etapa cu cel mai mare consum de timp în organizarea documentului. Captarea şi editarea diferitelor medii presupune lucrul cu un număr mare de echipamente, de soft-uri specializate, de tipuri şi formate de fişiere. Producţia – asamblarea documentului multimedia offline se face cu un soft author, cum ar fi Adobe Director sau Authorware. Documentul realizat va fi difuzat pe un suport optic de mare capacitate.

Dezvoltarea site-ului constă în adăugarea şi organizarea de conţinut variat în paginile Web folosind un soft de editare HTML specializat. Adăugarea de componente multimedia şi de elemente de design va genera codul HTML al fiecărei pagini a site-ului. Suplimentar, sunt adăugate elemente de formatare a componentelor şi a paginilor, imagini hartă sau rollover, imagini animate în diferite formate, elemente de programare (applete şi scripturi), elemente de legare şi structurare. Elementele de conţinut stabilesc legături de navigare. La dezvoltarea site-ului pot fi luate în considerare template-uri şi biblioteci de elemente. Template-urile sunt folosite pentru caracteristicile de prezentare comune ale paginilor site-ului Web. Crearea şi aplicarea template-ului pe pagină sunt urmate de realizarea acesteia.

Conţinutul unei pagini este inclus direct în editorul HTML, aşa cum este cazul textului sau a elementelor de interacţiune (butoane de comandă, butoane radio sau checkbox, zone de text sau de opţiune) sau prin legarea fişierelor ce conţin componente multimedia. Imaginea, sunetul sau video sunt captate prin programe software specializate, capabile să scoată un format de fişier media, recunoscut pe reţeaua de calculatoare.

Multe dintre paginile Web sunt statice, conţinând doar text şi imagini. Creşterea atractivităţii şi eficienţei unui site este asigurată însă, prin introducerea de elemente de interactivitate şi dinamism

19

III. Producţia sau realizarea propriu-zisă a documentulu

MULTIMEDIA

care au ca scop captarea interesului utilizatorului. În plus, vizitatorilor li se pot furniza elemente de feedback, li se poate da posibilitatea de a demonstra concepte, de a valida date din formulare electronice fără a contacta serverul. Interactivitatea şi animaţia este inclusă în paginile Web apelând la tehnica layer-elor, la scripturi şi applete. Acestea sunt aplicate sub formă de comportamente elementelor paginii Web, ce răspund la anumite evenimente.

Un site bine realizat şi calitativ trebuie să răspundă întotdeauna criteriilor: informative, de atractivitate şi efectivitate. Atractivitatea site-ului are în vedere respectarea principiilor de design ale interfeţei acestuia. Criteriul informativ se bazează pe principiul “say what need to say”, adică concizia şi claritatea informaţiei, dar şi menţinerea unor pagini distincte ale documentului, legate în primul rând de conţinut. Efectivitatea siteului se referă la modificările care se fac în cadrul acestuia, atâta timp cât există un anumit scop, adică să se folosească pagini separate pentru subiecte sau capitole separate, să se menţină validitatea legăturilor între pagini, să se folosească grafică în măsura în care este necesar.

Această etapă constă în verificarea funcţionării corecte a documentului şi verificarea îndeplinirii obiectivelor pentru care s-a realizat acest document.

Înainte de a publica site-ul pe un server Web, el este testat local. Testarea se face în diferiţi browseri şi urmăreşte aspectul şi conţinutul paginilor, legăturile dintre acestea. Testarea site-ului mai urmăreşte compatibilitatea dintre browseri, reglementarea condiţiilor de formatare a elementelor paginilor, verificarea legăturilor din pagini şi între pagini, verificarea timpului de descărcare a site-ului.

Înainte de distribuţia efectivă a documentului offline pe un anumit suport se execută împachetarea componentelor sale şi crearea unui format executabil. În această etapă se construieşte un prototip care se testează, după care se înregistrează un CD master care va fi multiplicat. Se folosesc diferiţi termeni care indică starea curentă a documentului multimedia pe un CD. Astfel, “ediţia de bronz” indică faptul că produsul este aproape terminat, “ediţia de aur” este cea care nu mai trebuie modificată sau corectată după

20

IV. Testarea documentului multimedia

V. Distribuţia documentului pe un suport de mare capacitate sau publicarea lui pe Internet

MULTIMEDIA

care se reproduc celelate copii. Ea se mai numeşte şi ediţie „master gold”.

Documentul multimedia final va fi instalat pe diferite calculatoare, de aceea trebuie pregătite acele fişiere ce permit transferul rapid al documentului de pe CD pe platforma utilizatorului. Simpla copiere a fişierelor documentului pe hard discul utilizatorului nu este suficientă pentru o instalare corespunzătoare. De obicei, în această fază sunt instalate şi fişiere ce aparţin programului author, fişiere de sistem speciale sau fişiere de execuţie. De aceea, este furnizată o singură unitate de program care acţionează ca o rutină astfel, încât utilizatorii vor asista la instalarea automată a documentului pe propriul calculator. Această unitate de program este un fişier INSTALL.EXE ce creează directoare şi icon-urile potrivite, copiază fişierele de instalat. Pentru lansarea automată a unui CD se foloseşte fişierul AUTORUN.INF.

Această etapă poate fi consultată şi în documentaţia de instalare a produsului, în care utilizatorii au descrierea pas cu pas a procedurii ce trebuie urmată. Sunt supuse atenţiei şi eventualele probleme ce se pot ivi în acest proces ca şi modul lor de soluţionare. Toate acestea se regăsesc într-un fişier README.TXT sau ReadMeFirst se va include pe discul de distribuţie a documentului.

Derularea documentelor multimedia offline este susţinută de numeroase platforme software ce pot include extensii QuickTime pentru filme, extensii pentru muzică MIDI, fonturi speciale, biblioteci cu legături dinamice, drivere pentru diferite medii.

Spre deosebire de alte documente, documentul multimedia offline nu are nevoie de instalarea iniţială a unui soft care să îl poată deschide şi citi. Versiunea executabilă a documentului este cea care se va instalata pe calculatorul utilizatorului final.

Distribuirea online constă în publicarea site-ului şi se referă la:

- Transferarea paginilor pe serverul Web astfel, încât utilizatorii pot consulta informaţia acestora. Această operaţie este executată de un program FTP. Cel mai eficient mod este de a pune site-ul pe serverul cel mai apropiat. Alegerea serverului Web pentru stocarea informaţiilor site-ului are în vedere şi criteriile fizice legate de: tipul de conexiune Internet, lăţimea de bandă furnizată, gradul de utilizare a serverului, diferite alte servicii oferite de furnizorul de acces Internet (zone CGI, serveri securizaţi);

- Testarea finală a paginilor web pe server;

21

MULTIMEDIA

- Adăugarea de materialele ajutătoare sau de referinţă pentru subiectul tratat de site.

Promovarea este etapa care face cunoscută adresa site-ul la utilizatori prin maşini de căutare, prin mijloace scrise sau audio-video. Pentru ca site-ul să fie găsit pe Web prin intermediul cuvintelor cheie şi a motoarelor de căutare, el trebuie încărcat în baza de date a acestora. Aceeaşi operaţie se cere şi pentru directoarele online de căutare, unde audienţa este mult mai ţintită. De asemenea, se mai practică ca formă de promovare a site-urilor, punerea de legături către site-urile înrudite informaţional.

Această etapă constă în menţinerea informaţiei în formă actualizată şi corectă. Pe structura de foldere şi fişiere existentă a site-ului se poate face actualizarea folosind un program de tip FTP. Acesta va suprascrie fişierele şi legăturile site-ului aflat pe serverul Web. Această etapă este specifică pentru documentul multimedia online, site-ul web.

1.4 Echipa de realizatori, profesiile domeniului

Echipa de realizatori a unui document multimedia este una mare şi foarte specializată. Pentru cele mai multe dintre documente, de dimensiune şi complexitate medie, doi membrii ai echipei complete sunt suficienţi. Aceştia sunt designerul multimedia care este şi project managerul (managerul de proeict) şi programatorul multimedia (Web). O echipă completă de realizatori multimedia include: project manager sau producătorul, designerul multimedia, scenaristul, specialistul video, specialistul audio şi programatorul multimedia. În funcţie de amploarea documentului, echipa multimedia poate fi şi mai consistentă, incluzând desenatori de animaţie, compozitori, ingineri de efecte speciale, editori, fotografi, etc.. Fiecare membru din echipa de realizare a unui document Web are de îndeplinit obligaţii specifice.

Managerul de proiect răspunde de dezvoltarea şi implementarea întregului document, ţine evidenţa întregului, a părţilor lucrate individual de specialişti şi poate fi specialistul în interfeţe cu utilizatorul.

Designerul multimedia sau designerul interfeţei, chiar şi producătorul, menţine consistenţa vizuală, folosind numai acele

22

VI. Întreţinerea site-ului

MULTIMEDIA

elemente ce suportă întregul mesaj al programului, asigură căile de navigare, icon-uri cu un înţeles, elementele de pe ecran, se asigură că subiectul tratat este clar şi bine prezentat. El are în grijă conţinutul documentului, crează structura, determină elementele de design şi decide mediile cele mai potrivite pentru prezentarea fiecărei părţi de conţinut, analizează conţinutul structural şi îl combină cu cele mai potrivite metode de prezentare. El asigură acces la mediile componente, organizează conţinutul multimedia, permite utilizatorului să acceseze sau să modifice conţinutul, prezintă conţinutul pe ecran, asigură documentarea informaţiei, a interacţiunilor şi a mediilor.

Scriitorul multimedia sau scenaristul scrie propuneri, naraţiunile, textul ecran, dezvoltă caractere documentate pentru un mediu interactiv, crează caracterul, acţinea, punctul de vedere al scenariului şi interactivitatea.

Programatorul multimedia este denumit şi inginer software şi răspunde de integrarea tuturor elementelor multimedia ale unui document într-o unitate folosind un sistem authoring sau un limbaj de programare.

Alte profesii mai sunt: Web designerulWeb EditorSpecialist SEOProgramatorul WebWeb developer

1.5 Structură, layout şi design pentru documentul multimedia online

Interfaţa om - calculator este definită de limbajul de comunicare reprezentat de un set de simboluri, convenţii şi semnale vizualizate pe suprafaţa ecranului şi de perifericele de intrare - ieşire manevrate în această comunicare.

Elementele limbajului de comunicare au un rol important în determinarea expresivităţii şi aspectului interfeţei. Prin interfaţa cu utilizatorul trebuie asigurate caracteristicile de utilizabilitate şi accesibilitate ale documentului multimedia.

Tendinţa introdusă de multimedia în această privinţă este aceea de a comunica cu calculatorul într-un mod cât mai divers şi mai natural.

23

Definiţia interfaţei om – calculator sau interfaţa cu utilizatorul

Funcţionarea interfeţei om – calculator sau interfaţa cu utilizatorul

MULTIMEDIA

Un aspect important al documentui multimedia este acela că el este legat de numeroasele periferice de captare şi redare de medii, de numeroase metode prin care se poate realiza comunicarea cu utilizatorul.

Multimedia furnizează interfeţelor cu utilizatorul caracteristici speciale care asigură modalităţi convenabile şi multiple de acces, navigare şi vizualizare a documentelor construite după diferite structuri şi, în plus, redarea în condiţii de afişare în timp real. Pe acest considerent, interfeţele multimedia sunt interfeţe multimodale.

O categorie de interfeţe şi mai specială apare în mediul virtual, unde aplicaţiile de simulare sunt eliberate de separarea în ferestre a spaţiului ecran, cer afişarea informaţiilor în timp real şi furnizează mişcare prin manevrarea datelor tri-dimensionale.

O interfaţă utilizator pentru un document multimedia este caracterizată ca interfaţă multimodală, în ideea acceptării şi folosirii de către aceasta a diferite metafore exprimate prin instrumente specifice, cum ar fi: palete (ferestrele şi evenimentele), meniuri, butoane de diferite feluri, icon-uri sau liste.

Denumirea de “multi - modală” a interfeţei multimedia arată combinarea mai multor modalităţi pe care aceasta le poate susţine. Conform fiziologiei simţurilor se disting trei categorii de modalităţi: vizuale, auditive şi tactile.

Modalităţile de intrare şi de ieşire a datelor sunt legate de periferice noi, cu funcţii deosebite, necesare documentelor multimedia.

Este un termen care se referă la aşezarea pe ecran a conţinutului Web, înseamnă a face un plan de aşezare a acestui conţinut, maniera în care va fi aşezat conţinutul pe ecran. Este macheta paginilor Web.

Layoutul trebuie să asigure ordonarea, ierarhizarea şi prezentare estetică a informaţiei.

Un layout poate fi prezentat cu mai multe tipuri de design şi un design poate fi atribuit mai multor layouturi.

Termenii de pagină statică şi dinamică leagă layoutul de un anumit conţinut. Astfel paginile statice sunt cele în care nu se modifică conţinutul sau layoutul decât cu ajutorul realizatorului. Paginile dinamice însă adaptează conţinutul sau layoutul în funcţie de interacţiunea cu utilizatorul sau de interacţiunea cu mediul.

24

Interfeţe multimodale

Multimodalitatea şi multimedia

Layout-ul paginii Web

MULTIMEDIA

Se referă la selectarea şi coordonarea componentelor necesare pentru crearea layoutului şi structurii site-ului şi paginilor Web. Are în vedere crearea componentelor, a produsului web în ansamblu şi ţine cont de mai multe principii şi criterii. Designul Web este procesul de planificare şi creare a unui site web, dar şi ale interfeţei . Principiile de bază ale designului Web, conform Interactive Media Center sunt:

• Proximitatea, adică distanţa dintre elementele de pe o pagină Web.

• Alinierea sau aliniamentul - aceasta poate afecta în mod semnificativ lizibilitatea de pe o pagină.

• Repetiţia - În paginile unui site trebuie să fie suficiente similarităţi pentru a crea un aspect consecvent al site-ului.

• Contrastul - Contrastul lucrează în diferite moduri, între diferite elementele. Este utilizat pentru a face ceva diferit, de pus în evidenţă.

Designul Web cuprinde mai multe aspecte şi procese legate de:• Vizibilitatea site-ului pe Internet, în special în motoarele de

căutare,• Valoarea informaţională din punctul de vedere al

utilizatorului,• Aspectul estetic al paginii.

Elemente ale designului Web pot fi: dimensiunea paginii Web, navigarea sau caracteristicile textului (Font, corp, culoare)

Designul Web 2.0 se supune criteriilor şi standardele de proiectare ale interfeţei cu utilizatorul Web 2.0. Iată câteva dintre acestea, aplicate de către Vinfotech: Designul Web 2.0 poate presupune astfel:

• Folosirea tehnologiei AJAX pentru dezvoltarea paginilor şi aplicaţiilor cu un aspect unitar,• Folosirea unui număr redus de coloane, de obicei trei. În coloana principală se pun informaţiile, în coloanele laterale se afişează detalii.• Diferenţierea vizuală a diferitelor entităţi şi elemente prin aplicarea unui cod de culoare.• Folosirea butoanelor de help pentru începători. • Simplitate în concept şi realizare ce asigură funcţionalitatea şi transmite mesajul site-ului în mod corect.• Fundal simplu.• Fonturi mari.• Elemente vizuale minimale.

25

Designul Web

MULTIMEDIA

• Culori puternice.

User Interface Design nu este acelaşi cu Web Design.User Interface Design. Se referă la selectarea şi coordonarea componentelor necesare pentru realizarea unui layout şi unei structuri relevante pentru interfaţa cu utilizatorul. El este construit în concordanţă cu principiile de utilizabilitate şi accesibilitate.Web Design este despre prezentarea conţinutului şi structurii paginii sau site-ului Web.

Respectarea principiilor de design ale interfeţei utilizator pentru pagina Web asigură atractivitatea şi eficienţa acesteia, apreciate prin uşurinţa de a o citi şi a o folosi. Aceste principii sunt enunţate de diferiţi autori, de diferite organizaţii şi organisme, care recomandă:

folosirea de linii orizontale pentru separarea conţinutul paginii Web;

- crearea de pagini multicoloană ce asigură acoperirea cu un conţinut variat şi o organizare uşoară a paginii;

- alegerea unui format de coloană de dimensiunea conţinutului său;

- controlul curgerii informaţiei prin definirea lăţimii paginii şi a coloanei;

- alegerea unor culori ce fac pagina mai atractivă şi mai uşor de citit;

- folosirea unui corp moderat de caracter care să asigure un text citibil;

- folosirea mai multor pagini, de dimensiune mai mică, legate, în locul unei pagini foarte lungi;

- folosirea de imagini fixe sau animate, în format mic, care să se încarce repede;

- folosirea de exemple de siteuri pentru pagini personale, business, site-uri ale comunităţilor, pentru organizaţii;

- folosirea unui contor utilizator;

- folosirea de elemente care dau dinamicitate site-ului: scripturi JavaScript care asigură schimbarea de aspect şi culoare a paginii, imagini fixe şi animate în acelaşi format de fişier şi afişate în aceeaşi manieră, componente ActiveX sau applete Java, tabele pentru aliniamente şi efecte de multicolonaj, legarea spre baze de date.

26

Elemente pentru proiectarea interfeţei cu utilizatorul a paginilor Web şi de utilizabilitate

MULTIMEDIA

- Aspectul şi conţinutul site-ului trebuie să fie în concordanţă cu scopul său (informativ, divertisment, comercial) şi cu publicul căruia îi este destinat;

- În mod obişnuit, informaţia este structurată pe cel puţin două nivele ierarhice, pagina index sau homepage şi pagini de nivel 2. De asemenea, se obişnuieşte să se pună cât mai multă informaţie la începutul ierarhiei pentru ca cititorul să poată sorta rapid informaţia primită. O bună prezentare a informaţiei este legată de separarea ei în subiecte, tematici, capitole şi subcapitole, iar subiectele de mică întindere se pun de obicei în aceiaşi pagină Web. Pagina trebuie să includă întotdeauna o legătură de întoarcere la nivelul superior al site-ului prin care cititorul poate ajunge rapid la început. Trebuie puse toate legăturile care pot ajuta la construirea unui tabel de conţinut ce duc cititorul către alte secţiuni, către paginile următoare sau precedente. Acest tabel este pus la începutul paginii astfel, încât cititorii să ştie, în permanenţă, unde anume se găsesc în site. În construirea legăturilor, cel mai potrivit mod este de a folosi ca ancore cuvinte sau fraze care au un anumit înţeles pentru parcurgerea în continuare a informaţiei.

- Trebuie avut în vedere că utilizatorul poate începe parcurgerea site-ul pornind din orice pagină şi poate urmări diferite trasee în funcţie de contextul dorit. În aceste condiţii, pentru navigarea eficientă a siteului este necesară planificarea numărului de linkuri şi validarea acestora conform unor reguli de bază.

- Complexitatea paginii este direct proporţională cu timpul necesar creării şi încărcării elementelor ei. De aceea, este important să se aleagă un număr potrivit de imagini, sunete şi filme în pagini.

- Este recomandat să nu se creeze documente Web cu caracteristici de conţinut şi aspect ce nu pot fi vizualizate de majoritatea browserilor. Pentru acele elemente ce nu pot fi vizualizate de anumiţi browseri să se folosească întotdeauna text alternativ, explicativ. În plus, trebuie să se ţină seama de faptul că utilizatorii pot ignora o serie de setări pe care autorii paginilor Web le-au stabilit, cum ar fi: modificarea şi dimensiunilor fonturilor, culorile şi backgroundurile paginii.

- Trebuie luat în considerare întotdeauna faptul că dimensiunea ecranului utilizatorului, rezoluţia, numărul de culori admise sunt

27

Recomandări privind modul în care este proiectat site-ul şi este construită harta navigaţională a acestuia.

MULTIMEDIA

diferite de cele ale ecranului pe care s-a realizat siteul, chiar dacă browserul folosit este acelaşi. De aceea, ar trebui alese caracteristicile întâlnite la majoritatea monitoarelor.

- Pagina siteului trebuie dimensionată în funcţie de dimensiunea ecranului. Astfel, informaţia poate fi prezentată pe scurt, segmentată în părţi bine delimitate care fac mai uşoară concizia paginilor. O regulă pentru scrierea unei pagini este aceea că ea nu trebuie să depăşească 2 - 3 ecrane, inclusiv legăturile locale de la începutul sau de la sfârşitul său. La o pagină mai mare decât o fereastră, cititorul trebuie să-şi amintească prea multă informaţie care a fost deja afişată pe ecran. În plus, citirea pe verticală a paginilor lungi este însoţită de procesul de defilare care schimbă conţinutul ecranului, lăsându-l pe cititor inundat de o informaţie nestructurată.

- Este recomandat ca informaţia de aceeaşi natură sau apropiată să fie inclusă în aceeaşi pagină, mai ales dacă această pagină ar putea fi şi imprimată sau salvată ca text de către cititor. Pentru a asigura o bună interfaţă a pagini în citirea pe ecran, imprimare şi salvare în fişiere este recomandat ca pagina electronică să nu depăşească 2 - 3 pagini imprimate. Această regulă este valabilă şi pentru graficele sau figurile inline. O soluţie la o pagină ecran mai lungă de 2 – 3 pagini imprimate este să se furnizeze un link către un fişier separat ce conţine numai textul în lungimea sa totală, într-o singură pagină.

- Aspectul paginii este influenţat şi îmbunătăţit prin folosirea graficii şi a culorii, de variaţiile dimensiunii fontului, de folosirea textului alternativ pentru elementele grafice neafişabile, de ţinerea textului cât mai scurt fără defilare. S-a constatat că cititorii evită textul lung considerându-l neesenţial şi se limitează de cele mai multe ori la citirea textului care face legăturile, chiar înainte de a-şi alege destinaţia.

- Pentru păstrarea consistenţei site-ului este recomandat să se folosească doar câteva stiluri de titluri şi subtitluri necesare pentru a organiza conţinutul în toate paginile sale. Editoarele HTML permit aplicarea a şase niveluri de titluri, dar care nu trebuie folosite toate într-o pagină. De asemenea, aceste stiluri de titluri trebuie folosite în ordine, cu un nivel titlu la început şi, eventual, urmat de alte două subtitluri. În plus, browserele folosesc diferit spaţierea şi fonturile, iar nivelurile titlu trebuie folosite pentru a indica structura.

- Trebuie evitată folosirea excesivă a caracterelor îngroşate, a textelor scrise numai cu majusculă, înclinate şi a fonturi multiple.

28

MULTIMEDIA

Aceste caracteristici se aplică doar pentru a întrerupe monotonia şi pentru a crea un aspect vizual care să-l ajute pe cititor în parcurgerea textului pe ecran. Ele se pot înlocui de cele mai multe ori cu liste ordonate sau neordonate sau cu paragrafe bloc care micşorează lăţimea rândului text, menţine marginile textului mai clar, face pagina mai uşor de parcurs.

- Se pot insera linii orizontale pentru separarea vizuală a secţiunilor documentului, dar nu se folosesc linii albe sau rigle orizontale peste tot în pagină. Ideea este de a menţine lungimea paginii la minimum.

- Este foarte tentant să se includă numeroase fonturi şi stiluri în paginile web dar, scopul lor este de a face o pagină mai uşor de citit, cu un conţinut focalizat pe un anumit public. Astfel, anumiţi browseri permit folosirea de opţiuni configurabile de către utilizatori, printre care şi alegerea unui font pentru a-şi vizualiza pagina. O bună tipografie ţine de contrastul vizual dintre un font şi un altul şi de contrastul dintre blocurile text şi spaţiul alb înconjurător. Există câteva principii tipografice de bază ce fac pagina uşor de citit: evitarea folosirii de stiluri în exces, folosirea de corpuri diferite, folosirea moderată a contrastelor, dar nu eliminarea lor. De aceea, este bine să se aleagă câteva stiluri de titluri pentru organizarea conţinutului şi apoi, folosirea lor în mod consistent. Folosirea uniformă, regulată a unor forme ajută cititorii să identifice rapid locaţia şi organizarea informaţiei şi creşte legibilitatea paginilor.

- Se folosesc elementele tipografice deosebite pentru a trasa diferite căi de navigare în pagină. Astfel, cititorul va remarca mai întâi aceste căi şi contrastele paginii şi nu titlurile sau alte detalii, deoarece el scanează pagina din punct de vedere grafic, identificându-i formele apoi, începe că parcurgă şi să decodifice tipul şi elementele paginii.

- Spre deosebire de o carte care este proiectată liniar în conţinut, un autor Web nu poate fi niciodată sigur care sunt paginile pe care cititorul le vede înainte de pagina curentă. De aceea, o titulatură consistentă pusă la partea superioară a paginii Web permite utilizatorilor să cunoască imediat care este scopul principal al documentului şi care este relaţia paginii în legătură cu altele. În plus, grafica plasată deasupra titulaturii principale nu trebuie să fie prea mare pentru a nu forţa ieşirea titlului paginii din dimensiunea unui ecran standard.

- Folosirea de grafice în pagină aduce multă atractivitate vizuală, conţinut informaţional, şi determină înţelegerea în mod mai dificil

29

MULTIMEDIA

a mesajului transmis. Ideea este de a ţine imaginile în dimensiune cât mai mică. Astfel, ar trebui ca dimensiunea tuturor fişierelor de imagini folosite pe o pagină Web să nu depăşească 30K. Pentru afişarea imaginilor de dimensiune mare este recomandată folosirea unei legături de la o imagine de dimensiune mică la o copie a aceleiaşi imagini, dar la dimensiunea completă. Reducerea dimensiunii fişierelor imagine se poate face prin tratarea lor de către programe ce elimină culorile nefolosite.

- Folosirea backgroundurilor trebuie făcută astfel, încât textul, informaţiile să rămână citibile. Nu este permis ca backgroundul să interfere cu mesajul transmis către cititor. În plus, contrastul culorii nu este totdeauna suficient (background deschis pentru text închis şi invers). Un background imagine ar trebui să aibă un contrast mic, dar această soluţie nu oferă un efect prea folositor. Backgroundurile color sunt foarte avantajoase pentru a pune paginile într-o prezentare, în coeziune, cele pastel fiind cele mai bune pentru citirea unei cantităţi mari de text. Dacă se vizualizează mai multe imagini, backgroundul negru va avea un efect mai mare, asemănător unei galerii. Folosirea de backgrounduri din piese texturate generează un efect de mişcare, de “curgere”, făcând textul mai greu de citit. Backgroundul alb poate face textul să arate bine şi documentul curat, dar nu este recomandat pentru un număr mai mare de pagini, fiind obositor pentru ochi.

- Să se folosească imaginile recunoscute de cei mai mulţi dintre browseri, cu formatele GIF (CompuServe Graphics Interchange Format) cu extensie .GIF şi JPEG (Joint Photographic Experts Group) cu extensie .JPG. Ambele formate imagine ar trebui să folosească harta de culoare RGB (red-green-blue). Pentru situaţiile în care browserul nu le poate afişa sau când imaginile nu se pot încărca din diferite motive, este bine să se folosească textul alternativ. Se recomandă folosirea formatului GIF pentru imaginile inline, desene line art, logo-uri şi backgrounduri ecran. Pentru minimizarea timpului de descărcare a imaginilor se pot folosi fişiere GIF suprapuse. În situaţia în care o imagine se repetă de mai multe ori în pagină, este mai bine ca ea să fie inclusă printr-o legătură altfel, browserul o va reîncărca de câte ori este folosită. Prin specificarea în pixeli a spaţiului pe care trebuie să îl ocupe o imagine (folosind opţiunea Image Properties) va creşte viteza sa de descărcare, întrucât serverul

30

MULTIMEDIA

nu trebuie să mai ceară dimensiunea imaginii pentru a o transmite clientului.

- Ideal ar fi ca fiecare pagină să conţină numele autorului, organizaţiei, elementele de navigaţie (link-uri sau icon-uri), informaţii de copyright şi data de modificare / actualizare. De asemenea, o pagină Web bine proiectată trebuie să conţină informaţii de contact. Astfel, se poate furniza o legătură către o adresă email la care cititorii pot trimite comentarii, feedback-uri despre site.

1.6 Lucrare de verificare Unitatea de învăţare 1

1. Alege un site web Analizează caracteristicile, structura, layoutul şi designul lui. Propuneţi două subiecte care se pretează a fi stocate ca aplicaţii multimedia pe CD-ROM şi alte două pentru Web.2. Alege o pagină Web. Verifică şi întocmeşte un raport privind îndeplinirea criteriilor de utilizabilitate în cadrul acesteia.3. Construieşte harta navigaţională a unuia dintre site-uri www.fjsc.ro, www.unibuc.ro, www.evz.ro, www.adevarul.ro4. Propuneţi un model de layout şi de design pentru un site de news.5. Propuneţi un model de layout şi de design pentru un site corporativ.

1.7 Bibliografie pentru Unitatea de învăţare 1- Drulă, G, (coordonator), Weblog – platformă de publicare online, Ed. Universităţii din Bucureşti, 2007- Drulă, G, Site-uri Web – Metode şi tehnici de realizare, Ed. Semne 2002- Drulă, G, Modelarea, stocarea şi accesul la documentele multimedia, Ed. Semne 2000- Garrand, Timothy, Writing for multimedia and the Web - a practical guide to content development for interactive media, Amsterdam Boston Heidelberg: Elsevier, 2006, JUR- Haig, Matt, Manual de e-marketing,; trad.: Mihaela State, Rentrop and Straton, 2005- Pearrow, Mark, Web usability handbook, Boston, MA: Charles River Media, 2007,

31

MULTIMEDIA

Introduction to usability, p. 1-28 Human factors, p. 29-58 User-Centered Design (UCD), p. 59-90 Usability aware design, p. 91-116 Accessibility, p. 117-148 Understanding your users and goals, p. 149-174 Usability metrics, p. 175-192 Heuristic evaluation, p. 193-228 Usability testing, p. 229-258 Other tools and techniques, p. 259-286 Transforming data into change, p. 287-310

32