Tema 1: Impozitul pe venit. Particularităţile impunerii veniturilor persoanelor

fizice.

Curs teoretic –4 ore.

1. Impozit pe venit – noţiuni generale.

2. Determinarea facilităţilor impozabile acordate de patron.

3. Modul de acordare a scutirilor fiscale angajaţilor.

4. Modul de calcul al impozitului pe venit din plăţile salariale.

5. Determinarea venitului supus impozitării din creşterea de capital.

6. Reţinerea impozitului din surse de venit altele decît plăţile salariale.

7. Prezentarea declaraţiei fiscale cu privire la venit de către persoanele fizice şi calcularea

impozitului din venitul global.

Surse bibliografice:

1. Codul Fiscal al RM, Titlu I şi Titlu II. www.fisc.md, www.lex.md

2. Lege pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale CF nr. 1164-XIII din

24.04.1997. MO al RM ediţie specială din 08.02.2007 în redacţia existentă la data

de 01.05.2015

3. Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi

efectuate de către patron în foloful angajatului. Anexa nr. l la Hotărîrea Guvernului

nr. 10 din 19 ianuarie 2010

4. Instrucţiunea cu privire la modul de prezentare de către persoanele fizice a

Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit nr. 04 din 29.01.2001

1. Impozit pe venit – noţiuni generale.

Subiecţii impozitului pe venit sînt persoanele fizice rezidente şi nerezidente care obţin venituri

din categoria celor impozabile.

Persoana fizică este considerata:

- cetăţean al Republicii Moldova

- cetăţean străin

- apatrid

- întreprindere cu statut de persoană fizică (întreprinderi individuale(I.I.) şi

gospodăriile ţărăneşti (G.T.).

1

Rezident al Republicii Moldova este orice persoana fizica care corespunde uneia din cerinţele de

mai jos:

- are domiciliul permanent in Republica Moldova, inclusiv :

se afla la tratament sau la odihna, sau la învăţătură, sau în deplasare peste hotare;

este persoana cu funcţii de răspundere a Republicii Moldova, aflată în exerciţiul funcţiunii

peste hotare;

- se afla în Republica Moldova cel puţin 183 de zile pe parcursul anului fiscal;

Nerezident al Republicii Moldova este orice persoana fizică care nu corespunde cerinţelor stabilite

pentru determinarea ei ca rezident ori, deşi corespunde acestor cerinţe, se afla in Republica

Moldova:

în calitate de persoana cu statut diplomatic sau consular ori în calitate de membru al familiei

unei asemenea persoane;

în calitate de colaborator al unei organizaţii internaţionale, create în baza acordului

interstatal la care Republica Moldova este parte, sau în calitate de membru al familiei unui

asemenea colaborator;

la tratament sau la odihna, sau la învăţătură, sau în deplasare, daca aceasta persoana fizica s-

a aflat in Republica Moldova exclusiv in aceste scopuri;

exclusiv in scopul trecerii dintr-un stat străin în alt stat străin prin teritoriul Republicii

Moldova (trecere tranzit);

Obiectul impunerii al impozitului pe venit pentru persoanele fizice rezidente îl constituie:

a) toate veniturile (din categoria celor impozabile) obţinute din surse aflate pe teritoriul RM,

b) veniturile obţinute din surse de peste hotare pentru munca efectuată în RM,

c) veniturile financiare şi investiţionale din surse aflate în străinătate.

Obiectul impunerii al impozitului pe venit pentru persoanele fizice nerezidente îl constituie:

a) toate veniturile (din categoria celor impozabile) obţinute din surse aflate pe teritoriul RM.

În scopul determinării impozitului pe venit conform CF al RM se dă următoarele explicaţii privind

unele venituri:

Venit financiar este considerat venit obţinut din: royalty, anuităţi, de la darea bunurilor în arendă,

locaţiune, uzufruct, diferenţe de curs valutar, activele primite gratuit, dobândă alte venituri din

activitatea financiară, dacă participarea contribuabilului la aceasta activitate nu este regulată,

permanentă şi substanţială.

2

Royalty (redevenţă) este recompensa regulată obţinută de la darea în folosinţă a activelor

nemateriale sau din dreptul de folosinţă a lor, precum şi din dreptul de folosinţă a resurselor

naturale.

Anuitate este plata regulată a sumelor de asigurare, ale pensiilor sau îndemnizaţiilor (cu excepţia

prestaţiilor de asigurări sociale).

Dobîndă este orice venit obţinut conform creanţelor de orice fel (indiferent de modul întocmirii),

inclusiv de la depunerile băneşti, veniturile obţinute în baza unui contract de leasing financiar.

Venit investiţional este considerat venit obţinut din investiţiile de capital şi din investiţiile în

activele financiare (dividende), dacă participarea contribuabilului la aceste activităţi nu este

regulată, permanentă şi substanţială.

Dividend este venitul rezultat din repartizarea venitului net între acţionari (asociaţi) în

conformitate cu cota de participaţie depusă în capitalul social.

În funcţie de metoda înglobării a veniturilor pentru determinarea impozitului se utilizează atît

impunerea globală cît şi impunerea separată.

Global se impozitează:

1. plăţile pentru munca efectuată şi serviciile prestate

2. facilităţile acordate de patron

3. onorarii

4. comisioane

5. venitul din activitatea de întreprinzător sau profesională

6. creşterea de capital

7. dobînzile

8. anuităţi

9. primele şi premiile care nu sînt specificate ca neimpozabile în legile prin care se stabilesc

aceste plăţi

10. dividendele obţinute de la agenţii economici nerezidenţi

11. alte venituri conform art. 18 al CF al RM.

Separat se impozitează:

1. dividendele obţinute de la agenţi economici rezidenţi

2. veniturile de la jocurile de noroc

3. cîştigurile de la acţiunile de publicitate

4. royalty (redevenţe)

3

5. veniturile persoanelor fizice, care nu desfăşoară activitate de întreprinzător obţinute de la

transmiterea în posesie sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) a proprietăţii mobiliare şi

imobiliare(cu excepţia veniturilor de la arenda terenurilor cu destinaţie agricolă).

Pentru veniturile ce se impozitează global se utilizează sistemul cotelor progresive compuse.

Conform art. 15 al CF avem:

Tabelul nr. 1

Cotele progresive compuse ale impozitului pe venit pentru personele fizice

Tranşa de venit impozabil Cotele stabilite pentru2013 2014

anual lunar anual lunar anual lunarpînă la 27852 lei inclusiv

pînă la 2321 lei inclusiv

7% 7%X X

mai mult de 27852 lei

mai mult de 2321 lei

7% 7%X X

pînă la 29640 lei inclusiv

pînă la 2470 lei inclusiv

X X7% 7%

mai mult de 29640 lei

mai mult de 2470 lei

X X

2074.80 lei + 18% de la suma ce depăşeşte 29640 lei

172.90 lei + 18% de la suma ce depăşeşte 2470lei

Venit impozabil este mărimea venitului la care se aplică cotele pentru a determina cuantumul

impozitului pe venit.

Pentru veniturile ce se impozitează separat se utilizează sistemul cotelor proporţionale.

Tabelul nr.2

Cotele proporţionale ale impozitului pe venit pentru personele fizice

N/o Tipul venitului 2009 2010-

2011

2012-

2013

2014 2015

1. dividendele obţinute de la

agenţi economici rezidenţi

15% 15% 6% 6% 6%

2. veniturile de la jocurile de

noroc

10% 18% 18% 18% 18%

3. cîştigurile de la campaniile

promotionale de la 951.60 (10

% din scutirea personală) pînă

10% 10% 10% 18% 18%

4

la 50 000 lei

4. cîştigurile de la campaniile

promotionale in suma mai

mult de 50 000 lei

25% 25%

5. veniturile obţinute de la

transmiterea în posesie sau

folosinţă (locaţiune, arendă,

uzufruct) a proprietăţii

mobiliare şi imobiliare

agentilor economici.

10% 10% 10% 10% 10%

6. veniturile obţinute de la

transmiterea în posesie sau

folosinţă (locaţiune, arendă,

uzufruct) a proprietăţii

mobiliare şi imobiliare

persoanelor fizice

5% 5% 5% 5% 5%

7. Royalty achitate în folosul

persoanelor fizice

x x x 12% 12%

Pentru notarii publici cota este stabilită în mărime de 18% -2015 (art 695 pct 2 al CF).

Perioada fiscală (perioada pentru care se determină obligaţiunea fiscală) la impozitul pe venit

este:

- pentru persoane fizice – an calendaristic.

- pentru notari privaţi – luna calendaristică.

Conform art. 20 al CF sînt prevăzute un şir de venituri care nu se supun impozitării. Unele din ele

sînt:

1. anuităţi sub forma prestaţiilor de asigurări sociale şi îndemnizaţiile

2. despăgubirile primite, conform legislaţiei, în urma unui accident de muncă, unei boli

profesionale

3. plăţile şi compensaţiile acordate în cazuri de incapacitate de muncă, conform contractelor

de asigurare de sănătate

4. compensarea cheltuielilor salariaţilor legate de îndeplinirea obligaţiunilor de serviciu în

limitele stabilite de actele normative

5. sumele primite de proprietari sau deţinători pentru bunurile rechiziţionate în interes public

5

6. bursele elevilor, studenţilor şi persoanelor aflate la învăţămînt post universitar, cu excepţia

retribuţiei pentru activitatea didactică sau de cercetare

7. pensiile alimentare şi îndemnizaţiile pentru copii

8. îndemnizaţiile de concediere stabilite conform legislaţiei

9. patrimoniul primit de către persoanele fizice cetăţeni ai RM cu titlu de donaţie sau

moştenire

10. sumele pe care le primesc donatorii de sînge de la instituţiile medicale de stat.

11. cîştigurile de la acţiunile de publicitate

12. altele.

În cazurile cînd veniturile sînt obţinute în valută străină ele se recalculează în valută naţională

conform cursului oficial stabilit de Banca Naţională a Moldovei (BNM).

În cazurile cînd veniturile sînt obţinute în formă nemonetară ele se recalculează în unităţi

monetare.

2. Determinarea facilităţilor impozabile acordate de patron.

În RM la determinarea impozitului pe venit se i-au în considerare unele plăţi sau beneficii care sînt

acordate de patron în favoarea angajaţilor săi. Aceste plăţi şi beneficii sînt numite de legislaţia

fiscală ca facilităţi acordate de patron.

In componenta facilităţilor acordate angajatului de câtre patron se includ:

a) plăţile acordate angajatului de către patron pentru recuperarea cheltuielilor personale, precum si

plăţile in favoarea lucrătorului, efectuate altor persoane, inclusiv și plaţile în bugetul asigurărilor

sociale de stat și primele de asigurare obligatorie de stat.

Ca plaţi acordate angajatului de către patron pentru recuperarea cheltuielilor personale sînt

considerate plăţile pentru achitarea din contul patronului a plăţii pentru învăţătura, tratamentul

salariatului sau a unei rude a lui, întreţinerea copiilor salariatului intr-o instituţie preşcolară (sau

şcolară), compensarea cheltuielilor pentru procurarea sau întreţinerea de către lucrător a locuinţei,

automobilului, altor bunuri etc. (vezi exemplul 1).

Exemplul 1. In anul curent întreprinderea a transferat instituţii superioare de învăţămînt pentru

studiile angajatului sau în baza contractului 6500 lei: in luna septembrie 3 000 lei şi în luna

decembrie - 3 500 lei. Astfel, aceste plăţi se includ de către patron în componenta venitului brut al

angajatului respectiv în lunile septembrie şi decembrie a anului curent.

In cazul când patronul efectuează plăţile menţionate în favoarea unei persoane, ce nu este angajat

al lui, în baza unui contract civil sau altui acord (înţelegere), impozitul se retine în modul prevăzut

6

de pct.61 al Instrucţiunii nr. 14 din 19.12.2001 cu privire la reţinerea impozitului la sursa de plată ,

adică 7%.

b) suma anulată a datoriei salariatului faţă de patron. La aceste venituri se atribuie anularea

sumelor nerambursate de salariat ale creditelor sau împrumuturilor rambursabile, a procentelor

pentru credite si împrumuturi, altor datorii ale lucrătorului sub forma materială sau băneasca;

c) suma plătită suplimentar de patron la orice plata a salariatului pentru locuinţa acordata de către

patron;

d) suma dobânzii, obţinută ca rezultat al depăşirii ratei de baza (majorata sau diminuata cu o

marja) stabilita de BNM in luna noiembrie a anului ce precede anul fiscal de gestiune la creditele

pe termen scurt, mediu si lung (rotunjite pînă la următorul procent întreg), faţă de rata dobînzii

calculata pentru împrumuturile acordate de către patron salariatului, în funcţie de termenul lor de

acordare (vezi exemplul 2).

Venitul de la acordarea creditului sau împrumutului se calculează conform următoarei formule:

F = S x((Rb-Rp)/100)/365zile* N,

unde F - suma facilitaţii, acordate de către patron;

S - suma împrumutului;

N - numărul de zile în luna pe parcursul cărora lucrătorul s-a folosit de împrumut;

R b - rata dobânzii aplicată de BNM la operaţiunile de politică monetară pe termen scurt (pentru

împrumuturile acordate pe un termen de pînă la 5 ani) şi lung (pentru împrumuturile acordate pe

un termen de peste 5 ani) stabilită în luna noiembrie a anului calendaristic precedent anului fiscal

de gestiune (rotunjite pînă la următorul procent întreg);

R p - rata dobânzii calculata pentru împrumutul acordat de către patron.

Exemplul 2. D-l Vasilachi S este angajat al unei bănci comerciale. În baza unui contract de

împrumut încheiat între banca comercială D-l Vasilachi la data de 15 ianuarie a anului curent i s-

a acordat un împrumut fără dobândă în suma de 48000 lei, pe un termen de 24 luni.

Rambursarea împrumutului se va efectua lunar în ultima zi a lunii în mărime de 2000 lei. Rata

dobânzii la creditele pe termen scurt stabilită de BNM în luna noiembrie a anului precedent,

constituie 12,3 % (rotunjită pînă la următorul procent întreg – 13 %).

În acest caz suma facilităţii acordate de patron lucrătorului, care se include în componenţa

venitului brut, se calculează în modul următor:

- pentru luna ianuarie (15.01.-31.01.) –16 zile :

(48000 x (13 - 0)/100) /365 zile*16zile = 273,53 lei ;

- pentru februarie :

((48000-2000) x (13 - 0)/100) /365 zile*28zile = 458,74 lei ;

7

În scopul calculării integrale a impozitului pe venit sumele de 273,53 lei si 458,74 lei se includ în

venitul brut al lucrătorului respectiv în lunile ianuarie şi februarie a anului curent.

În lunile ulterioare suma facilităţii se calculează în mod analogic ţinând cont de sumele

rambursate în contul stingerii împrumutului;

e) cheltuielile patronului pentru darea proprietăţii în folosinţă salariatului în scopuri personale:

- în cazul în care bunurile sînt proprietate a patronului, cheltuielile acestuia, determinate in

procente din baza valorica, pentru fiecare bun dat în folosinţă, în funcţie de categoria de

proprietate prevăzută la alin.(6) al art.26 din CF: I categorie - 0,0082% , II - 0,0137% , III -

0,0274% , IV - 0,0548% si categoria V - 0,0822% , pentru fiecare zi de folosinţă

Exemplul 3. In baza cererii lucrătorului patronul pune la dispoziţia lui pe o perioada de 4 zile,

autocamionul, care se află la bilanţul întreprinderii pentru a transporta piatră de construcţie.

Valoarea autocamionului la începutul anului fiscal este de 125 500 lei. Autocamionulse referăla

categoria IV de proprietate. Suma facilităţii, care se include in venitul salariatului, constituie:

(125 500 x 0,0548 / 100)*4=275,10 lei.

- în cazul în care bunurile nu sânt proprietate a patronului - cheltuielile acestuia pentru obţinerea

dreptului de folosinţa asupra bunurilor, pentru fiecare zi de folosinţa.

Exemplul 4. În baza cererii angajatului patronul pune la dispoziţia angajatului în luna iunie pe o

perioada de 10 zile un autoturism, arendat de la un alt agent economic. Suma lunară a plăţii

pentru arenda constituie 3 000 lei. În cazul dat suma facilităţii, care se include în venitul brut al

angajatului constituie:

(3 000 lei / 30 zile)*10 zile= 1 000 lei.

În cazul în care patronul dă în folosinţă angajaţilor săi proprietatea întreprinderii contra plată, care

este mai mică decât suma cheltuielilor patronului de la dare în folosinţă a acesteia, atunci diferenţa

dintre suma plăţii şi suma cheltuielilor de asemenea se considera facilitate acordată de patron;

Exemplul 5 . În baza cererii angajatului patronul pune la dispoziţia angajatului contra plată de

600 lei în luna iunie pe o perioada de 10 zile un autoturism, arendat de la un alt agent economic.

Suma lunară a plăţii pentru arenda constituie 3 000 lei. In cazul dat suma facilităţii, care se

include în venitul brut al angajatului constituie

(3 000lei : 30 zile x10 zile)-600 lei = 400 lei

f) vărsămintele in fondurile de pensii, cu excepţia celor efectuate în fondurile de pensii calificate,

prevăzute la articolele 64 al.1 si 69 ale Codului.

3. Modul de acordare a scutirilor fiscale angajaţilor.

În RM conform CF art. 33,34,35 se acordă un minim neimpozabil, care este diferit de la o

persoană la alta în funcţie de sarcina sa socială.

8

Fiecare contribuabil poate avea dreptul la următoarele scutiri:

Tabelul nr. 3

Scutirile privind impozitul pe venit pentru persoanele fizice

Codul

scutiri

i

Denumirea scutirii Anul

2014 2015

anual, lei anual, lei anual, lei lunar, lei

P personală 9516 9516 10128 844

M personală majoră 14148 14148 15060 1255

S scutire matrimonială (pentru soţ/soţie)

9516 9516 10128 844

Sm personală majoră cedată în favoarea soţului/soţiei)

14148 14148 15060 1255

N pentru persoane întreţinute 2124 2124 2256 188

H scutirea pentru persoanele intretinute-invalizii din copilarie

9516 9516 10128 844

Dreptul la scutirea personală majoră le aparţine următorilor contribuabili:

1. care s-au îmbolnăvit şi au suferit de boală actinică provocata de consecinţele avariei de la

C.A.E. Cernobîl;

2. care sînt invalizi şi s-a stabilit ca invaliditatea lor este în legătură cauzală cu avaria de la C.A.E.

Cernobîl;

3. este părintele sau soţia (soţul) unui participant căzut sau dat dispărut in acţiunile de lupta pentru

apărarea integrităţii teritoriale si independentei Republicii Moldova, cît si în acţiunile de lupta din

Republica Afghanistan;

4. este invalid ca urmare a participării la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi

independenţei Republicii Moldova, precum şi în acţiunile de luptă din Republica Afghanistan;

5. este invalid de război, invalid din copilărie, invalid de gradul I si II

6. este pensionar-victimă a represiunilor politice, ulterior reabilitată.

Persoana întreţinută este un ascendent sau descendent al contribuabilului sau al şotiei (soţului)

lui (părinţii sau copiii, inclusiv înfietorii si înfiaţii);

In scopul beneficierii de scutirea menţionată, persoana întreţinută trebuie să corespundă

următoarelor cerinţe:

- locuieşte împreună cu contribuabilul sau nu locuieşte cu acesta, dar îşi face studiile la secţia cu

frecvenţa la zi a unei instituţii de învăţămînt mai mult de 5 luni pe parcursul anului fiscal;

- este întreţinută de contribuabil;

9

- are un venit anual ce nu depăşeşte suma scutirii personale simple: 10128 lei pentru anul 2015

Categoria scutirii la care are dreptul contribuabilul se obţine prin îmbinarea tuturor codurilor

scutirilor acordate.

N se înlocuieşte cu - numărul de persoane întreţinute, cu excepţia persoanelor întreţinute – invalizi

din copilărie;

H se indica de atâtea ori cîte persoane – invalizi din copilărie se află la întreţinerea

contribuabilului.

Exemplul 6. D-l G. Enache are venituri din munca efectuată în cadrul unui agent economic.

Soţia D-lui nu este angajată în cîmpul muncii, deoarece are grijă de o persoană întreţinută, care

este invalid din copilărie. D-lui are la întreţinere 2 copii, unul din care este invalid. Prin urmare

D-l G. Enache are dreptul la următoarele scutiri:

Pentru anul 2015 va fi egală cu 32640 lei: PS1H= 10128+10128+2256+10128

Respectiv, literele categoriei vor indica scutirea personală, scutirea pentru soţ (soţie), scutirea

pentru persoana întreţinuta-invalid din copilărie, iar cifra “1” - numărul de persoane întreţinute,

cu excepţia persoanei întreţinute – invalid din copilărie.

În cazul în care contribuabilul este angajat în cîmpul muncii şi obţine venit din salariu el poate

beneficia de scutiri la care are dreptul pe parcursul anului fiscal la locul de munca de baza.

Locul de muncă de bază se consideră întreprinderea (inclusiv întreprinderea individuală şi

gospodăria ţărănească (de fermier)), instituţia, organizaţia la care, conform legislaţiei în vigoare,

se ţine evidenţa carnetului de muncă al contribuabilului.

Scutirile la locul de bază de muncă se acordă numai în baza Cererii privind acordarea scutirilor

la impozitul pe venit depusă de contribuabil patronului. În scopul determinării mărimii si

categoriei scutirii, care urmează a fi acordată contribuabilul trebuie să anexeze la cerere

documentele ce certifică dreptul la scutiri.

Tabelul nr.4

Actele ce confirmă dreptul la scutire

Tipul scutirii Categoriile contribuabililor care au dreptul la scutire

Documentele care servesc drept temei pentru acordarea scutiri

Organele care eliberează documentele respective

10

P Toţi cetăţenii 1. extrasul sau copia buletinului de identitate sau paşaportului, care confirma faptul că el are domiciliul permanent în RM, sau

autentificat de patron (se verifica de către patron viza de domiciliu a contribuabilului) sau autentificat de notari în cazul în care nu se prezintă patronului originalul documentului pentru a verifica copiile

2. certificatul care confirma faptul, că contribuabilul s-a aflat pe teritoriul Republicii Moldova cel puţin 183 zile pe parcursul anului fiscal, pentru care se acorda scutirea.

autoritatea administraţiei publice locale ale RM, de organele MAI al RM, împuternicite cu funcţii de evidenţă a populaţiei şi de agenţii economici rezidenţi ai RM

1. S-a îmbolnăvit si a suferit de boala actinica provocata de consecinţele avariei de la C.A.E. Cernobil

Legitimaţia participantului la lichidarea consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobil şi certificatul Consiliului de Expertiza Medicală a Vitalităţii (CEMV)

Ministerele, departamentele, direcţiile (secţiile) militar-administrative, de către care au fost trimise aceste persoane pentru lichidarea avariei de la C.A.E. Cernobil, şi CEMV

2. Invalid şi s-a stabilit ca invaliditatea sa este în legătură cauzala cu avaria de la C.A.E. Cernobil

Legitimaţia de pensionar cu indicarea cauzei invalidităţii

Direcţiile teritoriale de asistenţă sociala si protecţia familiei, alte organe împuternicite

3. Părintele sau şotia (şotul) unui participant căzut in acţiunile de lupta pentru apărarea integrităţii teritoriale si independentei RM, cît şi în acţiunile de lupta din Republica Afghanistan

Legitimaţia care confirma dreptul la înlesniri

Direcţiile (secţiile) militar-administrative

4. Părintele sau şotia (soţul) unui participant dat dispărut în acţiunile de lupta pentru apărarea integrităţii teritoriale si independentei RM, cît şi în acţiunile de lupta din Republica Afghanistan

Legitimaţia care confirma dreptul la înlesniri

Direcţiile (secţiile) militar-administrative

11

5. Invalid ca urmare a participării la acţiunile de lupta pentru apărarea integrităţii teritoriale si independentei RM, precum şi în acţiunile de lupta din Republica Afghanistan

Legitimaţia de pensionar cu indicarea cauzei invalidităţii

Direcţiile teritoriale de asistenta sociala si protecţia familiei

6. Invalid de război Legitimaţia de pensionar cu indicarea cauzei invalidităţii

Direcţiile teritoriale de asistenta sociala si protecţia familiei

7. Invalid din copilărie Legitimaţia de pensionar cu indicarea gradului invalidităţii

Direcţiile teritoriale de asistenta sociala si protecţia familiei, sau alte organe de stat abilitate cu dreptul de a elibera legitimaţia respectiva

8. Invalid de gradul I sau II

Legitimaţia de pensionar cu indicarea gradului invalidităţii

Direcţiile teritoriale de asistenta sociala si protecţia familiei

9. Pensionar – victimă a represiunilor politice, ulterior reabilitată

Legitimaţia de pensionar şi certificatul de reabilitare

Primăriile municipiilor, oraşelor, comunelor, satelor, precum si alte organe împuternicite

S extrasul sau copia buletinului de identitate sau paşaportului soţului (soţiei)copia certificatului de căsătorie,

care confirma ca lucratorul se afla in relatii de casatorie, si

confirmarea sotiei (sotului) ca ea (el) nu cere scutirea personala (scutirea personala majora) in anul fiscal pentru care este ceruta scutirea pentru sot (sotie) (confirmarea se scrie in mod liber);

persoana întreţinută este un descendent al contribuabilului

copia sau extrasul din adeverinţa de naştere sau certificatul de înfiere a persoanei întreţinutecopia sau extrasul din buletinul de identitate sau paşaportul persoanei întreţinute sau certificatul care confirma ca ea locuieşte împreună cu contribuabilul;

autorităţii administraţiei publice locale ale RM,

certificatul care confirma instituţia de învăţămînt, în

12

ca persoana întreţinuta îşi face studiile cu frecventa la zi şi venitul anual nu depăşeşte 9516 lei pentru 2014

cazul în care descedentul nu locuieşte împreună cu contribuabilul

persoana întreţinută este un descendent al soţiei (soţului) contribuabilului:

suplimentar la documentele indicate în cazul cînd persoana întreţinută este descendentul contribuabilului se prezintă copia sau extrasul din certificatul de căsătorie al contribuabilului, care confirma ca el se afla in relaţii de căsătorie cu persoana care este ascendent al persoanei întreţinute

persoana întreţinuta este un ascendent al contribuabilului

copia sau extrasul din adeverinţa de naştere sau certificatul de înfiere a lucrătorului, care confirma ca persoana întreţinuta este un ascendent (înfietor) al lucrătorului;

- copia sau extrasul din buletinul de identitate sau paşaportul persoanei întreţinute

sau certificatul, care confirmă că ea locuieşte împreună cu lucrătorul;

autoritatea administraţiei publice locale ale RM

persoana întreţinuta este un ascendent al şotiei (soţului) contribuabilului

suplimentar la documentele indicate în cazul cînd persoana întreţinută este ascendentul contribuabilului se prezintă copia sau extrasul din certificatul de căsătorie al contribuabilului, care confirma ca el se afla in relaţii de căsătorie cu persoana care este ascendent al persoanei întreţinute

H suplimentar la documentele indicate pentru persoanele întreţinute în mod obişnuit se prezintă legitimatia de invalid a persoanei întreţinute,

Directiile teritoriale de asistenta sociala si protectia familiei.

13

Copiile documentelor sau extrasele din documentele originale, anexate la Cerere trebuie sa fie

autentificate obligatoriu de către patron sau organul notarial.

Scutirile se acordă începînd cu data de 1 a lunii următoare lunii în care a fost depusă Cererea.

Contribuabilul care nu-şi schimbă locul de muncă nu este obligat sa prezinte anual patronului

Cererea si copiile (extrasele) din documentele corespunzătoare, cu excepţia cazurilor când

angajatul obţine dreptul la scutiri suplimentare sau pierde dreptul la careva scutiri. Copiile

(extrasele) documentelor contribuabilului prezentate anterior se compară de către patron până la

începutul fiecărui an fiscal cu originalele, cu scopul de a verifica dacă nu au intervenit careva

schimbări în acestea.

Fără a depune Cererea, anual angajatul trebuie sa prezinte documentele ce sunt cu un termen de

valabilitate limitat, spre exemplu: certificatul de confirmare pentru persoanele care îşi fac studiile

la instituţiile de învăţământ, confirmarea sotiei (sotului) privind transmiterea scutirii etc.

In cazurile, cind:

a. contribuabilul n-a prezentat Cererea

b. n-a indicat corect în Cererea prezentata careva scutiri la care pretinde,

c. n-a anexat la Cerere documentele justificative,

d. îşi retrage Cererea,

el nu pretinde la scutiri, iar patronul calculează şi reţine impozitul din veniturile îndreptate spre

achitare fără acordarea scutirilor.

Dacă pe parcursul anului fiscal se schimbă suma scutirilor la care are dreptul contribuabilul sau

intervin careva modificări in datele generale privind angajatul (modificarea numelui, codului

fiscal, domiciliului permanent etc.), acesta este obligat să prezinte patronului, în termen de 10 zile

de la data când a avut loc schimbarea, o nouă Cerere semnată de el, anexând la ea documentele

justificative corespunzătoare.

Noua Cerere se prezintă pe parcursul anului fiscal în cazurile când contribuabilul:

- obţine dreptul la scutiri sau a decis sa beneficieze de scutirile la care are dreptul, însă de care nu

a beneficiat pînă la prezentarea Cererii noi;

- pierde dreptul (sau renunţă benevol) la scutirea pentru soţ (soţie) sau scutirile pentru persoanele

întreţinute;

- obţine (sau pierde) dreptul la scutirea personala majoră de 15060 lei;

- schimbă numele sau si/sau codul lui fiscal;

- schimbă domiciliul său permanent.

14

Noua Cerere depusă de contribuabil trebuie sa conţină informaţia referitoare numai la scutirile, la

care s-a păstrat dreptul, şi informaţia referitoare la scutirile suplimentare la care a obţinut dreptul.

În toate cazurile scutirile se acorda sau se anulează din luna următoare, după luna în care este

depusă sau retrasă Cererea

Exemplul 7. D-l E. Tătaru este angajat din anul precedent. Pâna la inceputul anului fiscal 2015

D-lui a depus Cererea privind acordarea scutirii personale(P). Pe data de 13 martie angajatul a

depus o nouă Cerere, în care a cerut scutirea personală şi scutirea pentru soţie(PS), iar pe data

de 20 august 2015 el a depus Cererea, în care a cerut scutirea personală, scutirea pentru soţie şi

scutirea pentru o persoană întrţtinuă (PS1).

Tabelul nr.5

Calculele scutirilor personale

Scutirile la locul de muncă vor fi acordate în modul următor:

Perioada Nr. de

luni

Scutirea lunară Scutirea pe perioada

menţionată

ianuarie – martie 3 844 844*3=2532

aprilie-august 5 844+844=1688 1688*5=8440

septembrie-

decembrie

4 844+844+188=1876 1876*4=7504

Total scutiri acordate 18476

Dacă contribuabilul pierde integral dreptul la scutiri, din motivul că a pierdut statutul de rezident,

el este obligat să prezinte patronului, în termen de 10 zile de la data când au avut loc aceste

schimbări, o cerere în forma liberă privind retragerea Cererii depuse anterior. Această cerere se

depune şi în cazurile, când contribuabilul renunţă benevol la toate scutirile.

Prezentarea conştientă de către contribuabil în Cerere şi în documentele care confirma dreptul la

scutiri a unor informaţii false sau care induc în eroare atrage după sine aplicarea amenzii şi

răspunderea penală în conformitate cu legislaţia.

Angajatul care nu şi-a folosit în anul fiscal precedent scutirile la care a avut dreptul, din cauza

neachitării de către patron a salariului, aceste scutiri se acorda la data achitării restanţelor la salariu

numai în baza Cererii depuse de el.

Suma scutirilor nefolosite pe parcursul anului fiscal se trec în contul scutirilor pentru următorul an

fiscal în cazurile cînd:

- suma scutirilor nefolosite este mai mare decât suma salariului calculat si neachitat - în limita, ce

nu depăşeşte mărimea salariului neachitat;

15

- suma scutirilor nefolosite este mai mica decât suma salariului calculat si neachitat – în limita

sumei totale a scutirilor nefolosite.

În cazul în care:

- suma totală a scutirilor folosite pe parcursul anului fiscal gestionar la locul de muncă de

bază şi celor trecute, în baza cererii angajatului, în contul anului fiscal următor celui de

gestiune este mai mică decât suma scutirilor la care contribuabilul (salariatul) are dreptul

conform legislaţiei şi persoana obţine alte venituri decât cele primite la locul de muncă de

bază,

- contribuabilul nu are venituri din plăţi salariale pe parcursul anului fiscal, însă obţine alte

venituri din categoria celor supuse impozitării

atunci el poate beneficia scutiri pe deplin în baza Declaraţiei persoanei fizice cu privire la

impozitul pe venit depuse pentru anul respectiv.

Memorează! În cazul în care contribuabilul nu are venituri din plăţi salariale pe parcursul anului fiscal, însă obţine alte venituri din categoria celor supuse impozitării el poate beneficia de scutiri la care are dreptul la momentul depunerii declaraţiei cu privire la impozitul pe venit.

4. Modul de calcul al impozitului pe venit din plăţile salariale.

Impozitul pe venit la sursa de plata se calculează şi se reţine la momentul îndreptării venitului spre

achitare. Aprecierea salariului (inclusiv primelor, facilitati etc.), venitului impozabil şi calcularea

impozitului pe venit ce urmează a fi reţinut la sursa de plata, se efectueaza prin metoda calculului

cumulativ de la începutul anului fiscal sau în cazurile cînd lucratorul s-a angajat pe parcursul

anului fiscal curent - de la data angajarii.

1) VIb = V br - CAS - CAM – SS,

unde VIb - Venitul impozabil loc de baza de munca;

V br- venitul brut;

CAM – contribuții de asigurari medicale;

CAS - contribuții de asigurari sociale;

SS - Suma totală a scutirilor.

2) VIs= Vbr - CAS – CAM,

unde VIs - Venitul impozabil loc suplimentar de munca;

V br- venitul brut;

CAM – contribuții de asigurari medicale;

CAS - contribuții de asigurari sociale.

3) CAM = V br*CotaCAM,

16

unde V br- venitul brut;

CotaCAM – cota contribuțiilor de asigurari medicale obligatorii( pentru anul 2015 – 4,5%).

4) CAS = V br*CotaCAS,

unde V br- venitul brut;

CotaCAS – cota contribuțiilor de asigurari sociale obligatorii ( pentru anul 2015 – 6%).

Aprecierea scutirilor, acordate lucratorului, se efectuează prin metoda calculului cumulativ din

luna urmatoare dupa luna în care a fost depusă Cererea privind acordarea scutirilor.

Numărul de luni în anul fiscal, pe parcursul cărora lucratorul se consideră angajat, în scopul

impozitarii, se determina:

- în cazurile cînd lucratorul este angajat din anul fiscal precedent - începind cu luna ianuarie;

- în cazurile cînd lucratorul s-a angajat pe parcursul anului fiscal - începind cu luna următoare

dupa luna în care el s-a angajat.

Luna pe parcursul careia lucratorul se elibereaza, se ia în considerare la determinarea

numarului de luni în anul fiscal pe parcursul carora lucratorul este angajat.

Memorează! În luna în care s-a angajat nu are drept la scutire (scutirea nu i se acordă).

În luna în care s-a eliberat de la serviciu are dreptul la scutire (scutirea i se acordă).

În scopul determinarii venitului impozabil, sumei scutirilor şi numarului de luni de la începutul

perioadei de cînd lucrătorul se consideră angajat, precum şi calculării impozitului pe venit ce

urmeaza a fi reţinut la sursă din plăţile salariale (inclusiv prime, facilitati etc.) patronul deschide

pentru fiecare lucrator angajat al său Fişa personala de evidenta a veniturilor sub forma de

salariu şi alte plati efectuate de catre patron în folosul angajatului pe anul gestionar, precum

şi a impozitului pe venit reţinut din aceste plăţi (în continuare – Fişa personala).

În cazul cînd pe parcursul lunii sau în aceeasi zi patronul achită angajatului cîteva tipuri de plăţi

salariale, inclusiv si plăţi în avans, în Fişa personala fiecare plata se indică separat cu acordarea

scutirii care revine lunii date, respectind metoda calculului cumulativ.

Exemplul 8 : D-l D. Vasilachi este angajat la Codru SRL din anul precedent. Are dreptul la scutire personală, şi pentru 2 persoane întreţinute (P2), care în anul 2015 va fi egală cu 844+188*2=1220 lei lunar.

Tabelul nr. 6Extras din fişa personala

de evidenta a veniturilor sub forma de salariu şi alte platiefectuate de catre patron în folosul angajatului

17

Data efectuarii platii in folosul angajatului

Suma venitului indreptat spre achitare sau platii efectuate in folosul angajatului

Numarul de luni

Suma scutirilor

Venitul de care se calculează CAM

Primele de asigu-rare medi-cală

CAM

(4,5%)

Venitul de care se calculează CAS

Contri-buţiile de asigurare socială

(6%)

Venit impo-zabil

Impozitul calculat din venitul impozabil

Impozitul pe venit aferent retinerii/restituirii (+/-)

curent total

8.1 8.2 8.3 8.4 8.5 8.6 8.7 8.8 8.9 8.10 8.11 8.12

31.01. 4900 4900 1 1220 4900 220.5 4900 294,0 3214.5 306.91 306.91

02.03. 4800 9700 3 3660 9700 436.5 9700 582,0 5118.5 358.30 51.39

06.04. 5700 15400 4 4880 15400 693.0 15400 924,0 9057 634.00 275.70

31.05. 7900 23300 5 6100 23300 1048.5 23300 1398,0 14986.5 1339.07 705.07

1. calculăm impozitul pe venit pentru data de 31 ianuarie

2470*7%+(3214.5-2470)*18%=172.90+134.01=306.91 lei care se indică în col 8.11 şi 8.12

2. calculăm impozitul pe venit pentru data de 02 martie (scutirile se acordă pentru 3 luni)

Pentru a determina tranşele şi cotele care trebuie aplicate împărţim venitul impozabil total la nr. de luni luate în calcul 5118.5 lei/ 3 luni=1706,17 lei/lună. Venitul mediu lunar este mai mic decit 2470 lei, prin urmare, aplicăm doar cota de 7% asupra întregului venit impozabil.

5118.5*7%=358.30 lei impozit din venit total (se indică în col 8.11)

358.30-306.91= 51.39 lei - impozit calculat pentru data 02 martie (se indică în col 8.12) .

3. calculăm impozitul pe venit pentru data de 06 aprilie

Din nou aplicăm doar o singură cotă, deoarece 9057 lei/4luni=2264.25 lei/lună, care este mai mică decît 2470 lei.

9057*7%=634.00 lei impozit din venit total

634.00-358.30 =275.70 – impozitul ce trebuie reţinut la data 06 aprilie.

4. calculăm impozitul pe venit pentru data de 31 mai

14986.5 lei/5luni=2997.30 lei/lună. Venitul este mai mare de 2470 lei, prin urmare se vor aplica cotele de 7% şi 18%.

2470*5*7%+(14986.5-2470*5)*18%=864.50+474.57= 1339.07 lei impozit din venit total

18

1339.07-634.00 = 705.07 lei – impozit reţinut la data de 31 mai.

NOTA: Conform legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2015 (MO al RM nr.

193-196 din 29.04.2015) art. 5 pct. 2 baza anuală de calcul al contribuţiei individuale de

asigurări sociale (CAS) nu va depăşi suma de 5 salarii medii pe economie înmulţită cu 12.

Salariul mediu prognozat pe economie pentru anul 2015 este de 4500 lei (HG nr. 974  din

04.12.2014 ) Adică, în mediu pe lună baza de calcul a CAS nu poate depăşi 22500 lei (4500*5

luni=2250 lei).

Scutirile la care are dreptul angajatul într-un an fiscal, dar care n-au fost acordate acestuia în urma

neachitarii de către patron a salariului, se acorda angajatului de către patron în prima luna a anului

fiscal următor celui de gestiune, la data achitării restantei la plăţile salariale.

La efectuarea plaţilor angajatului, după eliberarea lui din serviciu, pe parcursul anului fiscal în

care acesta a fost eliberat, indiferent de perioada de calculare a acestora (până sau după eliberare),

suma impozitului pe venit se calculeaza prin metoda calculului cumulativ, ţinind cont de numărul

de luni, pe parcursul cărora acesta s-a considerat angajat şi de suma totală a scutirilor, care urmau

a fi acordate pâna la eliberare

In cazul eliberarii angajatului din serviciu şi achitării restanţei la plăţile salariale în anul fiscal

urmator celui în care el a fost eliberat din serviciu, impozitul pe venit se calculeaza şi se reţine

ţinind cont de suma scutirilor nefolosite (daca acestea exista) pe parcursul perioadei în care el se

considera angajat. Scutirile nefolosite se trec in anul urmator numai în baza Cererii depuse de

angajat. Impozitul pe venit se calculeaza reieşind din cotele de impozitare stabilite pentru venitul

impozabil anual (fără repartizare la numarul de luni). În scopul determinarii venitului impozabil şi

respectiv impozitului pe venit ce urmeaza a fi reţinut la sursa de plata din plăţile salariale patronul

trebuie sa deschida la începutul anului, următor celui în care angajatul s-a eliberat din serviciu,

pentru acesta Fişa personala (vezi exemplul 13).

Exemplul 9 : Angajatul s-a eliberat din serviciu la 15 noiembrie anul precedent. Restanţa la

plăţile salariale în sumă de 8 000 lei a fost achitata de catre patron la 15.01.anul curent in suma

de 3 000 lei si la 21.02.anul curent – 5 000 lei. Suma scutirilor nefolosite în anul precedent

constituie 1940 lei (793+177=970 lei pentru noiembrie şi decembrie 2014 ).

In Fisa personala a angajatului pe anul 2015 patronul trebuie sa efectueze urmatoarele înscrieri

Extras din fişă

Tabelul nr. 7

19

Extras din fişa personalade evidenta a veniturilor sub forma de salariu şi alte plati

efectuate de catre patron în folosul angajatului

Data efectuarii platii in folosul angajatului

Suma venitului indreptat spre achitare sau platii efectuate in folosul angajatului

Numarul de luni

Suma scutirilor

Venitul de care se calculează CAM

Primele de asigu-rare medi-cală

CAM

(4.5%)

Venitul de care se calculează CAS

Contri-buţiile de asigurare socială

(6%)

Venit impo-zabil

Impozitul calculat din venitul impozabil

Impozitul pe venit aferent retinerii/restituirii (+/-)

curent total

8.1 8.2 8.3 8.4 8.5 8.6 8.7 8.8 8.9 8.10 8.11 8.12

15.01. 3000 3000 12 1940 3000 135 3000 180 775 54.25 54.25

21.02 5000 8000 12 1940 8000 360 8000 480 5300 371.00 316.75

5. Determinarea venitului supus impozitării din creşterea de capital.

Suma cresterii sau pierderilor de capital se determină de către contribuabili in cazurile vînzării,

schimbului sau altei forme de înstrăinare (scoatere din uz) a activelor de capital.

Active de capital pentru contribuabili se consideră:

a) acţiunile si alte tipuri de proprietate .Acţiunea poate fi sub formă de:

- certificat confecţionat prin metoda tipografică;

- înscriere in contul analitic deschis pe numele proprietarului ei sau deţinătorului nominal in

registrul deţinătorilor hîrtiilor de valoare ale societăţii.

Din categoria alte tipuri de proprietate fac parte orice documente, care certifică deţinerea de către

contribuabil a unei anumite cote-părţi in capitalul agentului economic;

b) proprietatea privată nefolosită in activitatea de întreprinzător (bunuri imobiliare şi mijloace de

transport)

c) terenurile de pămînt;

d) opţioanele la procurarea sau vînzarea activelor de capital. Opţionul este condiţia care prevede

dreptul la alegere. Ca activ de capital, opţionul reprezintă un document, in care este stabilit dreptul

la procurarea sau vвnzarea activelor de capital.

Crestere de capital se consideră excedentul sumei încasate in rezultatul vînzării, schimbului sau

altei forme de înstrăinare (scoatere din uz) a activului de capital în raport cu baza valorică a

acestui activ.

Suma încasată ca urmare a vînzării, schimbului sau altui mod de înstrăinare (scoatere din uz) a

activelor de capital se alcătuieste din mijloacele bănesti si valoarea, apreciată la preţurile de piaţă

ale activelor de capital, rezultate din înstrăinare.

Baza valorică a activului de capital este suma achitată de contribuabil pentru procurarea lui (este

identică cu suma încasată de proprietarul precedent al activului de capital ca urmare a înstrăinării

20

(scoatere din uz) a lui, corectată conform prevederilor pct.33) sau suma cheltuielilor suportate de

contribuabil pentru crearea acestui activ de capital.

În toate cazurile baza valorică a activului de capital se reduce cu mărimea uzurii, epuizării sau

altor modificări fizice ale activului de capital, care reduce preţul lui de piaţă si se majorează cu

mărimea recondiţionărilor sau altor modificări fizice, care majorează preţul lui de piaţă. Baza

valorică redusă sau majorată in acest mod se numeste bază valorică ajustată.

Sumele achitate pentru procurarea, cheltuielile suportate pentru crearea, precum si reducerile sau

majorările preţului de piaţă in rezultatul modificărilor fizice ale activelor de capital urmează a fi

confirmate documentar.

Activele de capital aflate in posesia contribuabilului la 1 ianuarie 1998 se consideră procurate la

preţurile de piaţă, in vigoare la această dată.

Baza valorică a activului de capital, obţinută de către contribuabil ca rezultat al unei donaţii după 1

ianuarie 1998 este preţul ce reprezintă mărimea maximă dintre baza valorică ajustată a activului de

capital ce s-a creat la donator sau preţul lui de piaţă la momentul donaţiei.

Baza valorică a activelor de capital sub formă de acţiuni sau alte titluri de proprietate in activitatea

de întreprinzător obţinută ca rezultat al contribuţiei la capitalul unui agent economic efectuate

după 1 ianuarie 1998 este valoarea contribuţiei exprimată in bani conform documentelor de

fondare a agentului economic.

Cresterea sau pierderile de capital nu se recunosc in cazul transmiterii (redistribuirii)

activelor de capital între:

a) soţi; sau

b) fostii soţi, in cazul cînd o astfel de redistribuire (transmitere) rezultă din necesitatea

împărţirii proprietăţii comune in caz de divorţ.

Mărimea cresterii de capital recunoscute, rezultată din înstrăinarea de către contribuabil a

locuinţei, se micsorează cu suma de 10 000 lei pentru fiecare din anii ce urmează după anul

1997, pe parcursul căruia (sau cărora) ea a fost in posesia cetăţeanului si s-a considerat ca locuinţă

de bază a lui.

Locuinţă de bază se consideră locuinţa care s-a aflat in posesia contribuabilului pe parcursul a nu

mai puţin de 3 ani, perioadă care expiră la data înstrăinării şi care pe tot parcursul ultimilor 3 ani,

i-a servit drept domiciliu de bază.

Domiciliu de bază se consideră locul de trai permanent al contribuabilului, unde are viză de

domiciliu (resedinţă).

21

Persoana care face o donaţie se consideră că a vîndut bunul donat la un preţ ce reprezintă mărimea

maximă dintre baza lui valorică ajustată sau valoarea lui estimată la preţuri de piaţă in momentul

donaţiei.

La data decesului contribuabilului, toată proprietatea acestuia (cu excepţia celei, venitul de pe

urma căreia este scutit de impozite) se consideră ca fiind vîndută mostenitorilor la preţul ei de

piaţă.

Pentru contribuabilul care a decedat baza valorică a activelor de capital ce se transmit prin

mostenire este egală cu valoarea lor estimată la preţurile de piaţă la data transmiterii.

Proprietatea, venitul de pe urma căreia este scutit de impozite, include:

a) locuinţa de bază a contribuabilului decedat;

b) proprietatea privată materială a contribuabilului decedat, care nu a fost utilizată in activitatea de

întreprinzător si nu a rezultat din activitatea de investiţii;

c) anuităţile si alt venit de pe urma utilizării proprietăţii, cu caracter de plăţi periodice, care sunt

impozabile pentru mostenitori.

Pentru mostenitori, baza valorică a activelor de capital, venitul de pe urma cărora este scutit de

impozite, este egală cu baza valorică ajustată a lor, care s-a creat la contribuabilul decedat.

Suma cresterii de capital in perioada declarată, care este inclusă in componenţa venitului brut,

este egală cu 50% din suma excedentară a cresterii de capital recunoscută in perioada declarată

asupra oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul acestei perioade.

Exemplul 10 : D-l Vlad Casraveţ în anul fiscal curent a vîndut un apartament cu două odai la

preţul de 353 000 lei, valoarea lui de bază fiind evoluată de 62 600 lei. Apartamentul

respectiv a fost locuinţa de bază a D-lui Casraveţ din 07.08.2004.

Rezolvare :

1. Creşterea de capital: 353 000 - 62 600=290 400 lei

2. Reduceri: 10 000 lei/an *11 ani =110 000lei

3. Venit supus impozitării: (290 400 – 110 000)*50% =90 200 lei

Acest venit se va impozita conform cotelor progresive compuse în cadrul venitului global.

6. Reţinerea impozitului din surse de venit altele decît plăţile salariale.

În toate cazurile achitării de către agenţii economici în favoarea persoanelor fizice (cu excepţia

Î.I. şi G.Ţ.) a unor tipuri de venit urmează să fie reţinut la sursa de plată în prealabil

impozit pe venit în mărime de:

a. 7% - de la toate procurările de bunuri şi servicii (art.90);

b. 15% - din dobînzi,

22

Reţinerea finală a impozitului pe venit (art. 901) se efectuează în mărime de:

a. 10% - din veniturile din darea în arendă (locaţiunii) a proprietăţii mobiliare şi

imobiliare

b. 10% - din cîştigurile de la acţiunile de publicitate

c. 15% - din dividende achitate de agenţii economici rezidenţi, inclusive sub formă de

acţiuni sau cote părţi, pentru perioada 2008-2011

d. 15% - din suma retrasă din capitalul social aferentă majorării capitalului social din

repartizarea profitului net în perioadele fiscal 2010-2011.

e. 6% - din dividende achitate de agenţii economici rezidenţi pentru anii, începînd cu

2012 şi ceilalţi, care urmează

f. 18% - din cîştigurile de la jocurile de noroc

g. 12% - royalty (art.89).

La expirarea anului fiscal de gestiune agenţii economici sînt obligaţi să declare inspectoratului

fiscal veniurile şi impozitul pe venit reţinut de la persoanele fizice (formulare tipizate:

forma IAL 09 şi forma IAS 09 ). Datele respective se acumulează pe contul personal al

fiecărui contribuabil conform codului personal şi servesc drept argument pentru urmărirea

plăţilor impozitelor şi prezentării declaraţiilor de către contribuabilii în cauză.

Impozitul pe venit reţinut la sursa de plată se recunoaşte totalmente şi se i-a în consideraţie la

prezentarea declaraţiei de către persoanele fizice.

7. Prezentarea declaraţiei fiscale cu privire la venit de către persoanele fizice şi

calcularea impozitului din venitul global.

Toţi contribuabilii beneficiază de dreptul de a prezenta Declaraţia cu privire la impozitul pe venit

(Forma CET 08).

Declaraţia se prezintă de orice contribuabil - persoană rezidentă (cetăţean al Republicii Moldova,

cetăţean străin, apatrid, inclusiv membrii societăţilor si acţionarii fondurilor de investiţii) care:

- are obligaţiunea de a achita impozitul pe venit. Acestia sunt contribuabilii la care suma

impozitului calculat din totalul veniturilor obţinute pe parcursul perioadei declarate este

mai mare decît suma impozitului pe venit, reţinut la sursa de plată pe parcursul acestei

perioade si/sau achitat de sine stătător.

- obţine venit impozabil din surse altele decît plăţile salariale care depăşeşte suma scutirii

personale simple 10128 lei - în 2015.

23

- obţine venit impozabil în formă de salariu de la mai multe locuri de muncă în mărime ce

depăşeşte tranşa maximă de venit impozabil 29640 lei – în 2015.

- obţine venituri din două şi mai multe surse, a căror sumă totală depăşeşte 29640 lei – în

2015.

- obţine venituri impozabil care sumă totală depăşeşte 29640 lei – în 2015, doar din plăţile

primite conform art.90.

- intenţionează să-si schimbe domiciliul permanent din Republica Moldova în altă ţară. În

acest caz contribuabilul prezintă Declaraţia pe întreaga perioadă a anului de gestiune cît a

fost rezident;

- administrează succesiunea contribuabilului decedat.

Contribuabilul are dreptul să depună Declaraţia în cazurile în care, suma impozitului pe venit

reţinut si/sau achitat de sine stătător depăseste suma impozitului pe venit calculat din venitul

total obţinut în perioada declarată. În astfel de cazuri, în baza Declaraţiei se efectuează

recalcularea impozitului pe venit şi suma plătită în plus poate fi trecută in contul achitării

datoriilor aferente altor impozite, iar în lipsa acestora se restituie.

În cazul în care contribuabilul a îndreptat suma impozitului reţinut şi/sau achitat în plus spre

achitarea datoriilor la alte impozite sau în contul achitării impozitului pe venit pe perioada

următoare, suma impozitului spre rambursare se micsorează cu sumele menţionate, iar spre

restituire se îndreaptă numai diferenţa pozitivă dintre sumele respective.

Termenul de prezentare a Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit şi achitare a

impozitului este perioada pînă la 25 martie a anului următor anului de gestiune.

Termenul limită de prezentare a Declaraţiei, care revine pe ziua de odihnă (nelucrătoare) sau

sărbătoare, se transferă pe prima zi de lucru, după ziua de odihnă sau sărbătoare.

În cazul schimbării domiciliului permanent al cetăţeanului din Republica Moldova în altă ţară,

Declaraţia se prezintă pînă in ultima zi de lucru ce precede ziua de plecare din Republica

Moldova.

Contribuabilul depune Declaraţia la Inspectoratul Fiscal de Stat teritorial, unde el îşi are domiciliul

de bază în momentul prezentării ei.

Impozitul pe venit se achită pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale, unde se depune

Declaraţia.

24

Tema 2: Impozitul pe venit. Particularităţile impunerii veniturilor agenţilor

economici.

Curs teoretic –6 ore.

1. Noţiunile principale privind impozitul pe venitul agenţilor economici.

2. Deducerile fiscale şi reglementarea cheltuielilor în scopuri fiscale.

3. Reportarea pierderilor fiscale din perioadele precedente.

4. Înlesnirile fiscale acordate la impozitul pe venit pentru agenţii economici.

5. Ajustarea veniturilor şi cheltuielilor în scopuri fiscale (în baza unui exemplu).

6. Determinarea impozitului pe venit achitat în străinătate şi recunoscut la plata impozitului

pe venit în RM.

7. Determinarea venitului impozabil şi a impozitului pe venit.

8. Depunerea declaraţiei fiscale cu privire la impozitul pe venit de către persoanele juridice.

9. Achitarea prealabilă a impozitului pe venit.

10. Obligaţiile agenţilor economici la reţinerea impozitului pe venit la sursă de la terţi.

11. Responsabilităţile contribuabilului aferente nerespectării legislaţiei privind impozitul pe

venit.

12. Studiu de caz. “ Determinarea venitului impozabil şi a impozitului pe venit pentru

agenţii economici”

25

Bibliografie:

1. Codul Fiscal al RM, Titlu I şi Titlu II. Monitorul Oficial Nr. 3-4 din  13.04.2015

2. Lege pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale CF nr. 1164-XIII din

24.04.1997. Monitorul Oficial Nr. 3-4 din  13.04.2015

3. Regulamentul cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente la impozitul

pe venit. Anexă nr. 1 la Hotărîrea Guvernului nr. 77 din 30.01.2008.

4. Regulament cu privire la modul de calculare a uzurii mijloacelor fixe în scopul

impozitării.

5. Regulamentului cu privire la delegarea salariaţilor entităţilor din Republica

Moldova aprobat de Hotărîrea Guvernului RM Nr. 10 din  05.01.2012 Monitorul

Oficial Nr. 7-12  13.01.2012.

6. Regulamentul cu privire la limitarea cheltuielilor de reprezentanţă permise spre

deducere din venitul brut, aprobat de Hotărîrea Guvernului RM nr. 130 din 6

februarie 1998.

7. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova „Cu privire la cheltuielile privind

asigurarea agenţilor economici şi persoanelor fizice, care desfăsoară activitate de

întreprinzător, permise spre deducere din veniturile obţinute din activitatea de

întreprinzător în scopuri fiscale” Nr. 484 din 4 mai 1998.

8. Regulamentul cu privire la modul de confirmare a donaţiilor pentru scopuri

filantropice aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 489 din 04 mai 1998.

9. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova "Cu privire la modul şi cuantumul de

deducere a cheltuielilor neconfirmate de contribuabil documentar”nr. 485 din 04

mai 1998.

1. Noţiunile principale privind impozitul pe venitul agenţilor economici.

Subiecţii şi obiectul impunerii

Subiecţi ai impunerii fiscale se consideră:

1. Agenţii economici-rezidenţi ce obţin venituri din Republica Moldova şi din străinătate;

2. Agenţii economici-nerezidenţi ce obţin venituri din Republica Moldova. (art. 13).

La impozitul pe venit pentru persoane juridice obiectul impunerii fiscale îl constituie venitul

brut, care cuprinde: (art. 14)

a) venitul obţinut din toate sursele de venit din Republica Moldova

26

b) venitul obţinut din orice sursă de venit de peste hotarele Republicii

Moldova (din străinătate).

Cotele impozitului pe venit pentru antreprenori sînt diferite:

1. pentru persoanelor juridice se utilizează sistemul cotelor proporţionale conform

tabelului nr. 1.

Tabelul nr. 1

Dinamica cotelor impozitului pe venit aplicate agenţilor economici

1998 1999-

2001

2002 2003 2004 2005 2006-2007 2008-

2011

2012-

2015

32% 28% 25% 22% 20% 18% 15% 0% 12%

2. pentru gospodăriile ţărăneşti se utilizează sistemul cotelor proporţionale- 7%.

3. pentru întreprinderile individuale se utilizează sistemul cotelor pregresive compuse:

7% de la venituil impozabil anual pînă la 29640 lei, şi 18% de la venitul impozabil

anual mai mare de 29640 lei.

4. pentru venituirile estimate prin metode indirecte conform art. 2251 al CF cota este

stabilită de 15%.

Venituri impozabile şi neimpozabile.

La venituri impozabile pentru rezidenţi se referă: (art. 18)

- venitul din activitatea de întreprinzător;

- venitul din chirie (arenda);

- creşterea de capital

- dobînda

Dobândă - orice venit obţinut conform creanţelor de orice tip (indiferent de modul întocmirii),

inclusiv veniturile din depunerile băneşti. Venitul sub formă de dobândă poate fi obţinut în urma:

- Acordării împrumuturilor

- Depunerii mijloacelor băneşti în conturile de depozit şi alte conturi bancare;

Venitul cuprinde toată suma dobânzilor primite, indiferent de forma primirii: au fost capitalizate

(de exemplu, la depozite) sau au fost îndreptate la achitarea unor datorii.

- venitul rezultat din neachitarea datoriei de către agentul economic după expirarea

termenului de prescripţie (obligaţiunile privind facturile comerciale), cu excepţia

cazurilor când formarea acestei datorii este o urmare a insolvabilităţii

contribuabilului, declarată prin decizia instanţei judecătoreşti

27

Exemplu: Caz în care agentul economic nu este plătitor al Taxei pe valoarea adăugată. SRL

Codru nu a achitat datoria faţă de SA „Globstar” în sumă de 15000 lei timp de 2 ani. Atunci

aceste 15000 lei urmează să fie trecute la venituri pentru a fi impozitate.

- Dividendele obţinute;

Dividend se consideră orice plată efectuată de o persoană juridică în folosul acţionarului acestei

persoane juridice, în conformitate cu cota sa de participate, cu excepţia dividendelor sub formă

de acţiuni şi a plăţilor efectuate în cazul lichidării complete a întreprinderii.

- Sumele obţinute din acordurile de neangajare în activitatea de concurenţă.

Exemplu: Acest tip de venit se obţine de către contribuabil de la concurenţii (partenerii) săi

pentru limitarea sau încetarea activităţii de întreprinzător (conform unui acord încheiat).

- Alte venituri

La venituri impozabile pentru nerezidenţi se referă: (art. 71)

- dobînzile pentru creanţele unui agent economic rezident;

- dividende achitate de un agent economic rezident

- venitul din chirie(arenda);

- creşterea de capital;

- royalty;

- alte venituri;

Reglementări privind veniturile:

La venituri neimpozabile pentru persoanele ce practică activitatea de antreprenor se referă:

- sumele şi despăgubirile de asigurare (art. 22 CF)

- contribuţiile la capitalul social al unui agent economic

- Dobînzile de la hirtiile de valoare de stat (HVS) emise în RM (art 24 Legea pentru

punerea în aplicare a titlurile I şi II ale CF)

- Penalitaţile si amenzile anulate calificate de actul legislativ drept neimpozabile

- Venitul obţinut din neachitarea datoriei de către agentul economic în cazul

insolvabilitaţii agentului economic. (art. 18 CF)

- altele

Particularităţi în determinarea unor venituri

Conform art. 21:

1. Veniturile obţinute sub formă nemonetară se evoluează la preţurile de piaţă.

2. Veniturile obţinute în valută străină se recalculează în valută naţională la cursul oficial de

schimb stabilit de BNM la data tranzacţiei.

28

3. În cazurile cînd există datorii sau creanţe în valută străină la sfîrşitul perioadei fiscale ele se

recalculează la cursul BNM la data de 31 decembrie şi se determină veniturile sau pierderile de la

tranzacţiile în valută, care se iau în consideraţie la determinarea impozitului.

4. Donaţiile făcute de contribuabil se consideră pentru el drept venit impozabil (art. 42) în

mărimea:

a. suma mijloacelor băneşti donate

b. valoarea bunului donat ce reprezintă mărimea maximă dintre baza valorică ajustată şi preţul de

piaţă la momentul donării.

5. Sumele restituite ale datoriilor compromise sau ale pierderilor fiscale deduse anterior din venit

se includ în venitul brut al contribuabilului în anul fiscal în care aceste sume au fost încasate. (art.

48).

2. Deducerile fiscale şi reglementarea cheltuielilor în scopuri fiscale.

Deducerile

Pentru determinarea venitului impozabil este necesar de a clarifica care dintre cheltuielile

efectuate de către persoana juridică se permit spre deducere din venitul brut.

Se deduc cheltuielile ordinare si necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul

anului fiscal, exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător (art. 24). Cheltuielile ordinare şi

necesare rezultă din profilul de activitate a agentului economic. Unele tipuri de cheltuieli pentru

unii agenţi economici pot fi determinate ca cheltuieli ordinare şi necesare, iar pentru alţi agenţi

economici cheltuieli, care nu sunt recunoscute în scopuri fiscale.

Se cunosc trei grupuri (convenţionale) de cheltuieli efectuate de agenţi economici:

1. cheltuieli care se permit spre deducere în cuantum total

a. salariu şi premii din fondul de salariu calculate personalului

b. contribuţii pentru asigurările sociale de stat

c. contribuţii pentru asigurarea obligatorie în medicină

d. cheltuieli pentru consumul de energie, combustibil, gaze, apă, etc.

e. cheltuieli privind chiria

f. cheltuieli administrative (poştale, telefonice, de birou etc.)

g. impozite şi taxe (cu excepţia impozitului pe venit

h. cheltuieli privind paza, tehnica securităţii, protecţia mediului înconjurător.

i. etc.

2. cheltuieli care se permit spre deducere în mărime limitată

29

a. uzura MF (diferenţa de metode de calculare a uzurii; autoturismele cu valoarea mai

mare de 200 mii lei) (art. 26,27)

b. cheltuielile de reparaţie a MF în mărime de 15% de la valoarea lor. ( art. 27 pct.8)

c. amortizarea activelor nemateriale; (art. 28)

d. cheltuieli de delegaţii, de reprezentanţă, de asigurare a persoanelor juridice în limita

normelor şi normativelor stabilite de Guvern

e. donaţiile făcute în scopuri filantropice în mărime de 10% din venitul impozabil (art.

36)

f. cheltuielile documentar neconfirmate în mărime de 0,2 % din venitul impozabil

g. datoriile dubioase, care şi-au pierdut valoarea, a devenit nerambursabilă şi s-a format în

cadrul activităţii de întreprinzător (art.31)

h. dobânzile (art 25)

i. pierderile fiscale ale anilor precedenţi art 32

3. cheltuieli care nu se permit spre deducere

a. cheltuieli personale şi familiale.

b. sumele achitate pentru terenuri şi proprietatea pe care se calculează uzura.

c. pierderile în urma vînzării sau schimbului proprietăţii efectuate între persoanele

interdependente.

d. cheltuielile ce ţin de procurarea, administrarea sau întreţinerea oricărei proprietăţi, venitul

de pe urma căreia este scutit de impozit.

e. impozitul pe venit.

f. penalităţile şi amenzile aferente tuturor impozitelor, taxelor şi altor plăţi obligatorii la

bugetul de stat şi a fondurilor extrabugetare.

g. impozitele achitate în numele altei persoane.

h. defalcările în fondurile de rezervă cu excepţia instituţiilor financiare.

i. pierderile de capital peste creşterile de capital.

În cazurile cînd în evidenţa financiară sînt înregistrate cheltuieli din cele menţionate mai sus,

atunci în scopuri fiscale ele totalmente se exclud din cheltuieli. Prin urmare se va majora venitul

impozabil şi impozitul pe venit.

Reglementarea cheltuielilor în scopuri fiscale.

Cheltuieli privind uzura mijloacelor fixe (MF)

Modul de determinare şi deducere a acestor cheltuieli este stipulat în "Regulamentul cu privire

la modul de evidenţă şi calculare a uzurii mijloacelor fixe în scopul impozitării".

30

Obiectul calculării uzurii în scopuri fiscale sunt mijloacele fixe folosite în activitatea de

întreprinzător şi supuse uzurii.

Nu se calculează uzura pentru:

- construcţiile capitale nefinisate;

- mijloacele fixe în timpul reconstrucţiei sau reutilării tehnice la suspendarea completă a

funcţionării întreprinderii;

- mijloacele fixe, care sunt conservate;

- mijloacele fixe lichidate;

- loturile de pământ;

- vitele productive şi de muncă (cu excepţia cailor de muncă);

- plantaţiile perene, care n-au intrat pe rod;

- valoarea autoturismelor mai mare de 200 000 lei. În acest caz deducerea uzurii se limitează la

suma de 200 000 lei.

Pentru calcularea uzurii toate mijloacele fixe se clasifică în cinci categorii. Fiecare categorie a

mijloacelor fixe reprezintă comasarea a mai multor grupe de mijloace fixe similare după termenul

de exploatare şi norma uzurii. Pentru fiecare categorie este stabilită norma de uzură, care se

calculează din valoarea mijlocului fix la începutul perioadei de gestiune.

Tabelul nr. 2

Clasificarea mijlocelor fixe conform perioadei de funcţionare utilă

Categoria Norma uzurii, %

Termenii de exploatare,

conform clasificatorului de

MF, ani

I categorie 5 Mai mult de 40 ani

II categorie 8 De la 25 pînă la 39 ani

III categorie 12.5 De la 20 pină la 24 ani

IV categorie 20 De la 10 pină la 19 ani

V categorie 30 De la 1 an pînă la 9 ani

Mărimea uzurii mijloacelor fixe ce urmează a fi dedusă se determină prin înmulţirea bazei valorice

a mijloacelor fixe la finele perioadei de gestiune cu norma de uzură respectivă.

Baza valorică a mijloacelor fixe la finele perioadei de gestiune se determină ca baza valorică a

mijloacelor fixe la începutul perioadei de gestiune, majorată cu valoarea de intrare a mijloacelor

fixe nou-procurate sau create cu forţe proprii, ajustată cu suma corectărilor şi micşorată cu suma

din comercializarea lor sau cu baza valorică ajustată în cazul donaţiei, ieşirii forţate sau lichidării.

31

Pentru proprietatea raportată la categoria I calcularea uzurii se efectuează pentru fiecare obiect.

Pentru proprietatea raportată la categoriile II-V calcularea uzurii se efectuează prin aplicarea

normei de uzură la baza valorică a categoriei respective (la totalul MF din categoria respectivă).

Tabelul nr. 3

Exemplu: Calculul uzurii în scopuri fiscale

Categoria MF

Norma uzurii

Valoarea rezidual

ă la începutul

anului fiscal

Întrări de MF pe

parcursul anului

Corec-tări

Ieşiri de MF

pe parcurs

ul anului

Valoarea reziduală la

sfîrşitul anului fiscal

Uzura MF

pentru anul fiscal

respectiv

Valoarea rezidual

ă la începutul

anului fiscal

următor1 2 3 4 5 6 7=3+4+5-

68=7*2 9=7-8

I 5% 250000 1700 251700 12585 239115II 8% 59000 59000 4720 54280III 12.5% 86000 33200 12500 106700 13338 93362IV 20% 118000 118000 23600 94400V 30% 96000 24000 72000 21600 50400Total 550000 92200 1700 36500 622700 75843 531557

Specific pentru metoda de calculare a uzurii în scopuri fiscale este, că nu se ţine cont de momentul

întrării sau a ieşirii mijloacelor fixe din uz.

Dacă la sfîrşitul anului fiscal la o categorie oarecare de mijloace fixe nu se află nici o proprietate

sau valoarea celor rămase este mai mică de 6000 lei, atunci valoarea restantă urmează a fi redusă.

Tabelul nr. 4

Exemplu: Ttrecerea valorii mijloacelor fixe totalmente la uzură

Categoria MF

Norma uzurii

Valoarea rezidual

ă la începutul

anului fiscal

Întrări de MF pe

parcursul anului

Corec-tări

Ieşiri de MF

pe parcurs

ul anului

Valoarea reziduală la

sfîrşitul anului fiscal

Uzura MF

pentru anul fiscal

respectiv

Valoarea rezidual

ă la începutul

anului fiscal

următor1 2 3 4 5 6 7=3+4+5-

68=7*2 9=7-8

V 30% 6640 1840 4800 4800 0

Cheltuielile de reparaţie a mijloacelor fixe reglementate conform art. 27 pct. 8, 9 al Codului

Fiscal.

32

Cheltuielile de reparaţie a MF se permit în limita de 15% de la baza valorică la începutul anului

fiscal pentru fiecare obiect din categoria I şi a grupului respectiv pentru categoriile II-V. În caz că

suma cheltuielilor de reparaţie depăşesc 15%, atunci suma depăşirii se reflectă la majorarea

valoarii MF pe obiectul sau grupul respectiv.

Exemplu: Din tabelul 3 avem: Valoarea oficiului a SRL Codru este de 250.000 lei. Pe parcursul

anului fiscal s-a efectuat reparaţie în mărime de 39.200 lei. Norma de cheltuieli constituie 37.500

= (250000*15%).

Depăşirea normei constituie 1.700 = (39200 – 37500). Cu suma depăşirii s-a majorat baza

valorică a mijloacelor fixe pe grupa respectivă (vezi tabelul nr. 3, col. nr. 5).

Dacă mijloacele fixe sînt arendate atunci se permite să fie deduse ca cheltuieli curente 15% din

plata pentru arendă (ce revine arendaşului conform contractului de arendă)

Cheltuielile de delegaţii.

Deducerea cheltuielilor de delegaţii se efectuează în conformitate cu normativele prevăzute

Regulamentul cu privire la delegarea salariaţilor entităţilor din Republica Moldova aprobat

de Hotărîrea Guvernului RM Nr. 10 din  05.01.2012.

Exemplu: S.R.L. Codru a delegat D-l Garştea in Germania pentru a încheia un contract de

colaborare cu furnizorii. Durata deplasării 4 zile. Normativele pentru cazare şi deurne constituie

160 şi 45 Euro în zi respectiv. La reîntoarcere în ţară D-l Garştea a prezentat decont de avans şi

nota de plată la hotel de 900 euro. Normativul fiind de 160 euro/zi*4zile=640 euro. Depăşirea

cheltuielilor de cazare constituie 260 euro. Cursul de schimb al BNM este 18,5500. Depăşirea

cheltuielilor de cazare în valută naţională constituie 4823 lei. Cu această sumă urmează să fie

diminuate cheltuielile întreprinderii în scopuri fiscale.

Cheltuielile de reprezentanţă.

Deducerea cheltuielilor de reprezentanţă se efectuează în conformitate cu Regulamentul cu

privire la limitarea cheltuielilor de reprezentanţă permise spre deducere din venitul brut,

aprobat de Hotărîrea Guvernului RM nr. 130 din 6 februarie 1998.

La aceste cheltuieli se atribuie:

• Cheltuielile de primire a delegaţiilor;

• Cheltuielile de încheiere a contractelor, etc.

Suma limită a cheltuielilor de reprezentanţă permise spre deducere din venitul brut reprezintă:

- 0,5% din venitul brut obţinut în urma realizării mărfurilor;

- l % din alte tipuri de venit brut fără TVA şi acci

33

Exemplu: Veniturile din vînzări ale S.R.L. Codru au costituit 4250 mii lei. Veniturile din darea

în chirie a proprietăţii 35 mii lei. Dividende de la agenţii economici nerezidenţi -14 mii lei.

Diferenţe de curs valutar 22 mii lei.

4250 mii lei*0,5%=21250 lei

(35+14+22)mii lei*1%= 710 lei

Limita cheltuielilor de reprezentanţă total 21250+710=21960lei.

Cheltuielile de asigurare a persoanelor juridice se efectuează în conformitate cu Hotărîrea

Guvernului Republicii Moldova „Cu privire la cheltuielile privind asigurarea agenţilor

economici şi persoanelor fizice, care desfăsoară activitate de întreprinzător, permise spre

deducere din veniturile obţinute din activitatea de întreprinzător în scopuri fiscale” Nr. 484

din 4 mai 1998.

Deducerea cheltuielilor de asigurare a persoanelor juridice se reglementează de Regulamentul cu

privire la cheltuielile de asigurare a persoanelor juridice, permise spre deducere din venitul brut

aferente activităţii de întreprinzător în scopul impozitării. Ele constituie 3% din venitul brut

obţinut de întreprindere.

Cheltuieli pentru donaţii în scopuri filantropice

Donaţiile în scopuri filantropice vor fi deduse numai în cazul în care ele pot fi confirmate în modul

stabilit prin "Regulamentul cu privire la modul de confirmare a donaţiilor pentru scopuri

filantropice" aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 489 din 04 mai 1998. Se permite de

a deduce nu mai mult de 10% din venitul impozabil.

Rez Financ Ajustat x 10 %

Limita permisă spre deducere = --------------------------------

100%

Cheltuielile neconfirmate documentar

Deducerea cheltuielilor neconfirmate documentar se efectuează conform Hotărârii Guvernului

Republicii Moldova "Cu privire la modul şi cuantumul de deducere a cheltuielilor

neconfirmate de contribuabil documentar”nr. 485 din 04 mai 1998

Se permite de a deduce nu mai mult de 0,2% din venitul după efectuarea ajustărilor.

Rez Financ Ajustat x 0,2 %

34

Limita permisă spre deducere = --------------------------------

100%

3. Reportarea pierderilor din perioadele fiscale precedente în viitor

Conform articolului 32 al Codului Fiscal, dacă pe parcursul anului fiscal cheltuielile aferente

activităţii de întreprinzător depăşesc venitul brut al contribuabilului în anul curent, atunci suma

pierderilor rezultate din această activitate va fi reportată eşalonat în mărimi în limita profitului

obţinut. În diferite perioade fiscale reportarea s-a efectuat diferit. Pierderile fiscale obţinute în

perioada 2003-2006 se reportau îm mărime de 1/3 din sumă pe următorii trei ani de gestiune. În

perioada 2007-2011 pierderile fiscale se reportează în mărimi egale pe următorii 5 ani, în limita

profitului obţinut. Începînd cu perioada 2012 se reportau îm mărime de 1/3 din sumă pe următorii

trei ani de gestiune în limita profitului obţinut.

Tabelul nr.5Modul de reportare a pierderilor fiscale în viitor

Anii cu pierderi fiscale

Perioadele fiscale în care se permit deducerea pirderilor fiscale ale anilor precedenţi2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

2004 1/3 1/3 1/32005 1/3 1/3 1/32006 1/3 1/3 1/32007 1/5 1/5 1/5 1/5 1/52008 1/5 1/5 1/5 1/5 1/5......................................................................................................................................................2012 1/3 1/3 1/32013 1/3 1/32014 1/3

Dacă contribuabilul a suportat pierderi pe parcursul a mai mulţi ani, atunci suma acestor pierderi

se reportează în ordinea în care au apărut.

Tabelul nr. 6

Exemplu: Reportarea pierderilor fiscale

Anul fiscalRezultat financiar

Perioada de reportare a pierderilor fiscale2011 2012 2013 2014 2015

2010 -30000 -6000 -6000 -6000 -6000 -60002011 -45000 -9000 -9000 -9000 -90002012 88000 880002013 -33000 -11000 -110002014 24000 240002015 120000

Total report 6000 17000 17000 0 24000

35

Venit spre impozitare 0 0 71000 0 0

4. Înlesniri fiscale acordate la impozitul pe venit pentru agenţii economici.

Prin acordarea înlesnirilor fiscale se urmăreşte scopul de a crea condiţii privilegiate de activitate

pentru unele categorii de contribuabili. În acest mod statul susţine rezidenţii Zonelor economice

libere şi agenţii din micul business.

Impozitarea rezidenţilor zonelor economice libere are următoarele particularităţi (art. 49 CF):

a) impozitul pe venitul rezidenţilor obţinut de la exportul mărfurilor (serviciilor) originare

din zona economică liberă în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova se percepe în

proporţie de 50% din cota stabilită în Republica Moldova, adică se impozitează cu 6%;

b) impozitul pe venitul de la activitatea rezidenţilor în zona economică liberă, cu excepţia

celei stabilite la lit.a), se percepe în proporţie de 75% din cota stabilită în Republica Moldova,

adică se impozitează cu 9%;

c) rezidenţii care au investit în fondurile fixe ale întreprinderilor lor şi/sau în dezvoltarea

infrastructurii zonei economice libere un capital echivalent cu cel puţin un milion de dolari SUA

sînt scutiţi de plata impozitului pe venitul de la exportul mărfurilor (serviciilor) originare

din zona economică liberă în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova pe o perioadă de

3 ani, începînd cu trimestrul imediat următor trimestrului în care a fost atins volumul indicat de

investiţii;

d) rezidenţii care au investit în fondurile fixe ale întreprinderilor lor şi/sau în dezvoltarea

infrastructurii zonei economice libere un capital echivalent cu cel puţin 5 milioane de dolari

SUA sînt scutiţi de plata impozitului pe venitul de la exportul mărfurilor (serviciilor)

originare din zona economică liberă în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova pe o

perioadă de 5 ani, începînd cu trimestrul imediat următor trimestrului în care a fost atins volumul

indicat de investiţii.

Impozitarea agenţilor economici din micul business (art.541, 542, 543, 544).

Persoanele juridice – agenţi ai micului business, cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) şi

întreprinzătorilor individuali, care nu sînt înregistraţi ca plătitori de T.V.A. vor plăti impozit pe

venit în mărime de 3% din venitul din activitatea operaţională. Calcularea impozitului se va

efectua trimestrial. Termenul de plată este o lună calendaristică după expirarea trimestrului de

gestiune. Declaraţia cu privire la impozitul pe venit se prezintă pină la 31 martie anului următor

perioadei fiscal de gestiune.

36

Conform art. 51 al Codului Fiscal sunt scutite de impozitul pe venit autorităţile şi instituţiile

publice finanţate din:

• Bugetul de stat;

• Bugetul unităţilor administrativ-teritoriale;

• Bugetul asigurărilor sociale de stat.

Conform art. 52 al Codului Fiscal organizaţiile necomerciale sunt scutite de

impozitul pe venit în cazul când activitatea lor corespunde următoarelor cerinţe:

• Sunt înregistrate în conformitate cu legislaţia;

• în documentele de constituire sunt indicate genurile de activitate concrete,

desfăşurate de această organizaţie necomercială;

• în documentele de constituire este indicată interdicţia privind distribuirea venitului sau

proprietăţii între membrii organizaţiei, între fondatori sau persoane particulare;

• întregul venit din activitatea prevăzută se foloseşte în scopul prevăzut de

documentele de constituire;

• Nu folosesc vreo parte din proprietate sau din venit în interesele vreunui membru al

organizaţiei, fondator sau persoane particulare;

• Nu susţin propaganda politică şi nu folosesc vreo parte din venit pentru finanţarea acesteia.

Organizaţiile necomerciale, pentru a obţine dreptul la scutire privind impozitul pe venit, trebuie să

depună o cerere laorganul teritorial al Serviciului Fiscal de Stat pînă la data de 31 decembrie a

anului de gestiune.

Organizaţiile necomerciale care utilizează contrar destinaţiei mijloacele cu destinaţie

specială sau folosesc proprietatea, alte mijloace şi venituri rezultate din activitatea statutară în

scopuri neprevăzute în statut, în regulament sau în alt document de constituire calculează şi achită

impozitul pe venit la cota de12% din suma utilizată contrar destinaţiei.

5. Ajustarea veniturilor şi cheltuielilor în scopuri fiscale (în baza unui exemplu. Vezi

studiul de caz).

6. Determinarea impozitului pe venit achitat în străinătate şi recunoscut la plata

impozitului pe venit în Republica Moldova.

Contribuabilul are dreptul de a trece în cont impozitul pe venit achitat în orice stat străin, în cazul

în care veniturile pentru care s-a achitat impozitul urmează a fi impozitat şi în Republica Moldova.

Impozitul achitat va fi recunoscut în Republica Moldova doar dacă contribuabilul deţine

37

documentul, care confirmă achitarea impozitului în ţara străină, certificat de organul competent al

statului străin respactiv. Acest document trebuie să fie tradus în limba de stat.

Mărimea trecerii în cont (recunoaşterii) a impozitului achitat în străinătate nu poate depăşi suma

impozitului, care ar fi fost calculată la cotele aplicate în Republica Moldova la acest venit.

Trecerea în cont a impozitului achitat în al stat se efectuează în anul în care venitul respectiv a fost

supus impozitării în Republica Moldova.

Exemplu: Codru SRL a obţinut dobîndă bancară pentru depunerile efectuate în Federaţia Rusă. Suma dobînzii constituie echivalent în lei 75 000 lei. Impozitul reţinut la sursă în Federaţia Rusă constituie 11 250 lei. Codru SRL deţine documentul, care confirmă achitarea impozitului în ţara străină. Venitul impozabil calculat la momentul depunerii declaraţiei constituie 5 270 000 lei. Cota impozitului este de 12%. Conform cotei suma impozitului calculat va fi de 630 400 lei=(5 270 000*12%)Calculăm ponderea venitului obţinut în străinătate în total venit impozabil 1,4231% =(75000/5270000)*100%Apoi suma impozitului calculat se înmulţeşte cu ponderea determinată pentru a obţine suma maximă a impozitul achitat în străinătate şi care este recunoscut în Republica Moldova 9 000 lei=(630 400*1,4231%).Deci, din suma impozitului reţinut în Federaţia Rusă 11 250 lei va fi recunoscut doar 9 000 lei.

7. Determinarea venitului impozabil şi a impozitului pe venit

Venitul impozabil reprezintă acea mărime a venitului asupra căreia se aplică cota impozitului

pentru a fi determinat cuantumul impozitului (suma impozitului).

Pentru determinarea venitului impozabil trebuie de respectat următoarea ordine de calcul:

1. Se determină rezultatul din activitatea economică-financiară (rezultat financiar - RF) pe

parcursul anului fiscal.

RF =Venituri totale

(Clasa a VI-a de conturi contabile)

-Cheltuieli totale

(clasa a VII –a de conturi contabile)

2. Se ajustează veniturile. Toate veniturile obţinute în evidenţa financiară sînt adaptate

prevederilor codului fiscal. Anexă nr. 1D la Declaraţia cu privire la impozitul pe venit.

3. Se ajustează cheltuielile. Toate cheltuielile obţinute în evidenţa financiară sînt adaptate

prevederilor codului fiscal. Anexă nr. 2D

4. Se determină rezultatul financiar ajustat (RFajust.), obţinut ca rezultat al modificării

profitului din activitatea economică-financiară cu ajustările veniturilor şi cheltuielilor.

38

RFajust =

Rezultatul din

activitatea economică-financiară

+Suma

ajustărilor veniturilor

-Suma

ajustărilor cheltuielilor

5. Se determină cheltuielile efective în limitele stabilite de Codul Fiscal de sponsorizare,

filantropice.

6. Se determină cheltuielile efective în limitele stabilite a cheltuielilor documentar

neconfirmate care se exclud din venitul ajustat.

7. Se determină trecerile în cont a pierderilor fiscale ale perioadelor precedente (dacă au avut

loc asemenea pierderi) permise pentru perioada fiscală curentă.

8. Se determină veniturile scutite de impozit (facilităţile acordate din venit). (Anexa 3.1 D).

9. Se determină venitul impozabil (Vimp)

Vimp = RFajust -

cheltuielile de

sponsorizare si

filantropice

-cheltuielile

documentar neconfirmate

-

perderile fiscale ale

anilor precedenţi

-facilitaţile acordate din venit

10. Se calculează impozitul pe venit

Impozit pe venit

= Vimp x Cota

11. Se calculează facilităţile acordate din suma impozitului pe venit (anexa 3.3).

12. Se determină sarcina fiscală a contribuabilului la impozitul pe venit.

Sarcina fiscală =Impozit pe

venit-

Facilităţile acordate din

impozit

13. Se determină trecerile în cont a impozitului pe venit reţinut la sursa de plată, dacă reţinerile

respective sunt confirmate prin documentele necesare. (anexele nr. 4D şi nr.5D). Impozitul pe

venit reţinut la sursa de plată cuprinde:

a. Impozitul reţinut la sursa de plată în Republica Moldova, care se trece în cont în

mărime deplină.

b. Impozitul reţinut la sursa de plată în străinătate, care se trece în cont în limita

ponderii venitului obţinut peste hotare în totalul venitului impozabil.

39

Exemplu: SRL Codru a obţinut venit investiţional în străinătate în mărime de 20 000 lei.

Venitul reţinut la sursă în ţara de origine a venitului este de 2 000 lei. Venitul impozabil este de

540 000 lei. Cota impozitului constituie 12%. Impozitul pe venit constituie 64 800 lei =(540 000

lei X 12%).

- Determinăm ponderea veniturilor obţinute în străinătate în totalul

venitului impozabil : 20000/540000 x 100%* =3,7037%

- Determinăm limita impozitului pe venit achitat în străinătate, care poate fi

trecut în cont la plata impozitului în RM: 64 800*3,7037%=2 400 lei

Prin urmare, suma impozitului pe venit achitată peste hotare 2000 lei va fi

recunoscută în Republica Moldova totalmente, deoarece se încadrează în limita de 2 400 lei.

14. Se i-a în calcule şi suma impozitului achitat în rate pe parcursul anului fiscal (conform art.84

al CF).

15. Se determină relaţiile contribuabilului cu bugetul la sfîrşitul anului fiscal prin diminuarea

sarcinii fiscale cu trecerile în cont a impozitului achitat pe parcursul anului fiscal.

Impozitul pe venit

spre plată (sau spre restituire)

=Sarcina fiscală

-

Impozitul achitat la sursa de

plată

-Impozitul achitat în

rate

8. Achitarea impozitului pe venit în rate

Conform articolului 84 al Codului Fiscal, contribuabilii care obţin venituri din activitatea de

întreprinzător sunt obligaţi să achite nu mai târziu de 25 martie, 25 iunie, 25 septembrie şi 25

decembrie ale anului fiscal impozitul pe venit în avans în mărimea:

1. sumei impozitului pe venit din anul precedent, în cazul cînd aceste obligaţiuni fiscale ale

contribuabilului depăşesc suma de 400 lei. Achitările se efectuează în rate în mărimi egale

cu din suma respectivă .

2. sumei impozitului pe venitul impozabil efectiv obţinut pentru fiecare perioadă de dare de

seamă statistică (I trimestru, II trimestru, III trimestru IV trimestru)

Întreprinderile agricole şi gospodăriile ţărăneşti (de fermier), care sunt obligate să achite

impozitul pe venit în rate, dispun de dreptul de a achita impozitul respectiv în două etape: 1/4 din

suma impozitului pe venit - până la 25 martie şi 3/4 din această sumă -până la 25 decembrie ale

anului fiscal.

40

9. Prezentarea Declaraţiei fiscale privind impozitul pe venit.

Prezentarea declaraţiei fiscale cu privire la impozitul pe venit forma VEN 12 se efectuează de

următorii contribuabili, indiferent de prezenţa obligaţiei fiscale privind achitarea impozitului:

1) persoane juridice rezidente

- societăţi pe acţiuni

- societăţi cu răspundere limitată

- cooperative

- întreprinderi de arendă

- întreprinderi de stat şi municipale

- fonduri de investiţii

- instituţii private din domeniul finanţelor, ocrotirii sănătăţii, învăţămîntului, ştiinţei

şi culturii

- asociaţii obşteşti

- asociaţii ale patronilor

- fundaţii

- organiţaţii social-politice

- organizaţii sindicale

- organizaţii religioase

- organizaţii şi uniuni ale avocaţilor şi notarilor

- alte organizaţii prevăzute de legislaţie

2) întreprinderile rezidente cu statut de persoană fizică

- întreprinderile individuale

- gospodăriile ţărăneşti

3) reprezentanţele permanente ale nerezidenţilor Republicii Moldova

4) socieăţile, care desfăşoară activitate de întreprinzător pe bază de parteneriat care are cel mult

20 de membri rezidenţi şi corepunde repartizării proporţionale ale veniturilor şi pierderilor

între proprietari.

Termenul de prezentare a declaraţiei fiscale cu privire la impozitul pe venit este stabilit

pînă la 25 martie a anului fiscal următor celui de gestiune.

În cazul depistării de către contribuabil, după 25 martie a unor informaţii sau a

greşelilor şi omisiunilor prezentate în declaraţie la organele fiscale, contribuabilul are

dreptul să prezinte o dare de seamă corectată nu mai tîrziu de data stabilită pentru darea

de seamă pentru perioada fiscală următoare.

41

Darea de seamă corectată nu poate fi prezentată după anunţarea unui control fiscal sau pe o

perioadă supusă unei verificări documentare sau după ea.

În cazul încetării activităţii de către contribuabil pe parcursul anului fiscal, peroana

responsabilă a contribuabilului este obligată să informeze în scris organele fiscale teritoriale

despre acest fapt în termen de 5 zile de la data încetării activităţii. În termen de 60 zile de la luarea

deciziei de încetare a activităţii, să prezinte declaraţia cu privire la impozitul pe venit.

10. Obligaţiile agenţilor economici la rezinerea impozitului pe venit la sursă de

la terţi

Orice peroană care desfăşoară activitate de întreprinzător este oblligat să efectueze reţineri ale

impozitului pe venit la sursa de plată ale următoarelor venituri achitate în favoarea persoanelor

fizice-rezidente, care nu desfăşoară activitate de antreprenoriat:

1. plăţi salariale (inclusiv facilităţi acordate), conform scutirilor solicitate de angajat şi cotelor

în vigoare stabilite pentru veniturile peroanelor fizice.

2. în mărime de 7 % din toate plăţile efectuate în folosul persoanelor fizice,

- în mărime de 15 % din dobînzi şi royalty,

3. în mărime de 10% din plata pentru:

- locaţiune, leasing, uzufruct, darea în arendă a proprietăţii mobilare şi imobiliare

- câştigurile de la acţiunile de publicitate.

4. în mărime de 18% din plata pentru cîştigurile de la jocurile de noroc.

Orice peroană care desfăşoară activitate de întreprinzător este oblligat să efectueze reţineri ale

impozitului pe venit la sursa de plată ale următoarelor venituri achitate în favoarea

rezidenţilor:

1. în mărime de 15% pentru dividendele distribuite aferent perioadei 2008-2011

2. în mărime de 6% pentru dividendele distribuite aferent perioadei de după 2012.

Orice peroană care desfăşoară activitate de întreprinzător este obligat să efectueze reţineri ale

impozitului pe venit la sursa de plată ale următoarelor venituri achitate în favoarea

nerezidenţilor:

1. în mărime de 12% - din plăţile direcţionate spre achitatre în formă monetară şi nemonetară

, a căror sumă nu este deductibilă în scopuri fiscale

2. în mărime de 15% pentru dividendele distribuite aferent perioadei 2008-2011

3. în mărime de 6% pentru dividendele distribuite aferent perioadei de după 2012.

42

Impozitul reţinut la sursa de plată de către agenţii economici se achită la buget în termen de o lună

de la încheierea lunii în care au fost efectuate plăţile

Agenţii economici, care efectuează reţinerea impozitului la sursa de plată prezintă dări de seamă

lunare şi anuale privind plăţile efctuate şi impozitul reţinut.

Lunar se prezintă darea de seamă privind suma venitului achitat şi impoitul pe venit reţinut din

acesta (forma IRV 09), unde se indică impozitul reţinut total pentru toate peroanele dintr-o

categorie de contribuabili (peroane fizice, persoane juridice, rezidenţi, nerezidenţi) pe tipuri de

plăţi efectuate (total din plăţile salariale, total din dobînzi, total din royalty) etc.

Darea de seamă lunară se prezintă în termen de o lună de la expirarea lunii de gestiune.

Anual se prezintă :

1. Nota de informare privind achitarea salariului şi alte plăţi , efectuate de

patron în folosul angajaţilor şi privind impozitul pe venit reţinut din aceste plăţi (Forma IAL

09)

2. Notă de informare privind plăţile achitate rezidenţilor din sursele de

venit, altele decât plăţile salariale şi impozitul pe venit reţinut din aceste plăţi (Forma IAS

09)

3. Notă de informare reţinut la sursele de venit, altele decât plăţile

salariale, achitate persoanelor nerezidente (Forma INR 09).

În dările de seamă anuale se prezintă informaţia în mod separat pentru fiecare persoană în

folosul căreia a fost efectuată o plată oarecare, care face obiectul stopajuli la sursă.

Dările de seamă anuale se prezintă în termen de o lună de la încheierea anului fiscal (31

ianuarie a anului următor).

11. Responsabilităţile contribuabilului aferente nerespectării legislaţiei privind impozitul pe venit.

Pentru încălcarea legislaţiei fiscale privind impozitul pe venit contribuabilii poartă răspundere conform prevederilor Codului fiscal.

Conform art 260 din Codul Fiscal neprezentarea Declaraţiei fiscale (Forma VEN08) şi a

dărilor de seamă (Formele IRV 09, IAL 09, IAS09, INR 09) se sancţionează cu o amenda în

mărime de 1000 lei pentru fiecare. Prezentarea tardivă a dărilor de seamă se sancţionează cu o

amenda în mărime de 200 lei pentru fiecare.

În cazul micsorarii (diminuarii) venitului impozabil declarat de catre contribuabilul care aplica

cota zero la impozitul pe venit pentru perioada 2008-2011, se aplica o amenda în marime de 15%

din suma nedeclarată (diminuată) a venitului impozabil.

43

În cazul micsorarii (diminuarii) venitului impozabil declarat de catre contribuabilul începînd cu

anul 2012 se aplica o amenda în marime de 30% din suma nedeclarată (diminuată) a venitului

impozabil.

Conform art. 261 din Codul Fiscal neplata sau plata incompletă a impozitului pe venit în rate se

sancţionează cu penalitate determinată în funcţie de rata de bază, rotunjită pînă la următorul

procent întreg, stabilită de Banca Naţionala A Moldovei în luna noiembrie a anului precedent

anului de gestiune, aplicată la politicile de politică monetară pe termen scurt, majorată cu 5

puncte. Penalitatea se determină pentru perioada cuprinsă între data stabilită pentru plata acestui

impozit şi data stabilită pentru prezentarea declaratiei fiscale. Suma neplatită a impozitului pe

venit se determina ca diferenţa dintre impozitul calculat şi plătit de contribuabil şi impozitul pe

care acesta era obligat să-l plătească. Impozitul pe venit care urmează a fi plătit reprezintă cea mai

mică mărime din impozitul calculat care urma să fie plătit în anul precedent sau 80% din suma

definitivă a impozitului din anul curent, scazîndu-se trecerile în cont (cu exceptia impozitului

platit în rate). Sancţiunea nu se aplică în cazul în care impozitul pe venit ce urmează a fi plătit este

mai mic de 1000 de lei.

12. Studiu de caz “ Determinarea venitului impozabil şi a impozitului pe venit pentru agenţii economici”.

SRL „Galactica” în anul 2015 a realizat următoarele venituri:Tabelul nr. 1

VenituriIndicatori Cont contabil Suma, mii leiVenit din vînzarea mărfurilorVenit din prestarea serviciilor

611611

10460,0830,0

Alte venituri operaţionale,Inclusiv din darea în chirie a patrimoniului

612 265,0240,0

Dividende de la agenţi economici rezidenţi

Venit din vinzarea terenului de pamintVenit din vinzarea actiunilor

621

621621

148,0

430,0550,0

Venituri financiare, Inclusiv:Diferenţe pozitive de curs valutarDobînzi de la depunerile bancare cu termen de 48 luniDobinzi de la valorile mobiliare de stat

622 470,0

202,0

214,054,0

Notă 1. S-au vindut 5000 acţiuni nominalul cărora constituia 100 lei/acţiunea. Valoarea de procurare 90 lei/actiunea. Valoarea de vinzare 110 lei/acţiunea.

Tabelul nr. 2Costuri si consumuri

44

Indicatori Cont contabil Suma, mii leiCostul mărfurilor vînduteCostul serviciilor prestate

711 7719,0645,0

Cheltuieli comerciale 712 403,0Cheltuieli generale si administrative 713 1424,0Alte cheltuieli operationale 714 115,4Valoarea de procurare a terenuluiValoarea acţiunilor vîndute

721721

180,0450,00

Diferente negative de curs valutar 722 192,7

Tabelul nr. 3Descifrarea unor cheltuieli curente

Indicatori Suma, mii leiCheltuieli calculate, dar neachitate pentru servicii acordate de o persoană interdependentă

88,0

Cheltuieli de delegaţii 325,0Cheltuieli de reprezentanţă 99,2Cheltuieli documentar neconfirmate 14,0Cheltuieli de sponsorizare şi binefacere 330,0Cheltuieli privind asigurarea benevolă a patrimoniului 240,6Reparaţia MF din categoria a II-adin categoria acV-a

18,236,4

Uzura MF pentru toate categoriile 654,0Servicii de audit 8,3Publicitate 12,4Cheltuieli personale ale directorului 25,0

Notă 2. Depăşirea cheltuielilor reglementate de delegaţii a constituit 104230 lei.

Întreprinderea are în proprietate următoarele mijloace fixe: Tabelul nr.4

Extras din registrulprivind evidenta mijloacelor fixe si calculul uzurii in scopuri fiscale

leiCategoria MF

Valoarea reziduală la începutul anului fiscal

Intrări de MF

Ajustarea valorii MF

Ieşiri de MF

Valoarea reziduală la sfîrşitul anului fiscale

Uzura MF

I 20144340IIIII 241500 66000IV 76800 76800V 89209Total

Notă 3 În anul curent s-au procurat următoarele mijloace fixe la categoria:- a II-a utilaj pentru procesul de ambalare a productiei – 534000 lei - a V-a autotuism de serviciu cu valoarea - 440000 lei.

În anul 2010 întreprinderea a înregistrat pierderi fiscale în sumă de 460 mii lei.

45

Se cere:1. De ajustat venturile conform prevederilor Codului fiscal.2. De ajustat cheltuielile conform prevederilor Codului fiscal.3. De determinat venitul impozabil.4. De calculat impozit pe venit5. De întocmit Declaraţia cu privire la impozitul pe venit.

Rezolvare.1. Total venituri =10460000+830000+265000+148000+430000+550000+470000=13153000

lei. (Declaratie P.1 rind 0101).2. Total cheltuieli = 7719000+645000+403000+1424000+115400+180000+450000+192700=

11129100 lei (Declaratie P.1 rind 0102)3. Rezultatul financiar al perioadei de gestiune

13153000-11129100=2023900 lei (Declaratie P.1 rind 010)4. Se ajustează veniturile

Extras din anexa 1D la Declaraţie forma VEN 12

N.0 Indicatori Cod rind din declaraţie

Conform evidenţei contabile

Conform codului fiscal

Abateri

1 2 3 4 5 6=5-41 Dobînzi de la depunerile

bancare pe un termen mai mare de 3 ani

0202 214000 0 -214000

2 Dobinzi de la valorile mobiliare de stat

0203 54000 0 -54000

3 Rezultatul obţinut din operaţiunile cu activele de capital

0208 350000 175000 -175000

4. Total ajustări venituri 020 x x -443000

Total ajustări venituri -443000 lei se indică în Declaratie p.1 rind 020.

5. Se determină veniturile supuse impozitării din creşterea de capitalExtras din anexa 1.1D la Declaraţie forma VEN 12

Nr. /o

Active de capital

Cod rind din

declaraţie

Venit din vinzarea creşterii

de capital conform evidenţei financiare

Ieşirea activelor de capital

Suma cresterii

de capital

Suma cresterii de

capital supusa

impozitării

Baza valorică

Suma încasată

din vînzare

1 2 3 4 5 6 7 8=7*50%1. Acţiuni 02081 550000 450000 550000 100000 X2. Terenuri 02084 430000 180000 430000 250000 X3. Total x 980000 630000 980000 350000 175000

6. Se ajustează cheltuielileExtras din anexa 2D la Declaraţie forma VEN 12

46

N.0 Indicatori Cod rind din declaraţie

Conform evidenţei contabile

Conform codului fiscal

Abateri

1 2 3 4 5 6=5-41. Cheltuieli personale ale

directorului0301 25000 0 -25000

2. Cheltuieli de delegaţii 0302 325000 220770 -1042303. Cheltuieli de asigurare 0303 240600 240600 04. Cheltuieli de

reprezentanţă0304 99200 74800 -24400

5. Cheltuieli calculate, dar neachitate pentru servicii acordate de o persoană interdependentă

0307 88000 0 -88000

6. Cheltuieli de reparaţie a proprietăţii

03011 54600 13381 -41219

7 Uzura mijloacelor fixe 03012 654000 1166999 5129998. Cheltuieli de

sponsorizare şi binefacere

03025 330000 0 -330000

9 Cheltuieli documentar neconfirmate

03026 14000 0 -14000

4. Total ajustări cheltuili 030 x x -113850

Venitul brut de la care se calculează normativul cheltuielilor de asigurare şi reprezentanţă13153000-443000= 12710000 lei

Limita cheltuielilor de asigurare în scopuri fiscale12710000 x 3%=381300 lei

Normativul cheltuielilor de reprezentanţă în scopuri fiscale:a) de la venitul din vînzarea mărfurilor:10460000 x 0,5%= 52300 leib) de la celelalte venituri (1271000-10460000) x 1%=22500 leiLimita cheltuielilor de reprezentanţă în scopuri fiscale 52300+22500=74800 lei.

Limita cheltuielilor de reparaţie a proprietăţiia) pentru categoria a II-a de MF 0x15% = 0 leib) pentru categoria a V-a de MF 89209x15% =13381 lei

Total cheltuieli de reparaţie în scopuri fiscale 13381 lei

Depăşirea cheltuielilor curente de reparaţie a proprietăţii, care vor ajusta valoarea mijloacelor fixe

a) pentru categoria a II-a de MF 18200-0=18200 leib) pentru categoria a V-a de MF 36400-13381= 23019 lei

Uzura MF în scopuri fiscaleExtras din registrul

privind evidenta mijloacelor fixe si calculul uzurii in scopuri fiscale

47

leiCategoria MF

Norma anuala de urura

Valoarea reziduală la începutul anului fiscal

Intrări de MF

Ajustarea valorii MF

Ieşiri de MF

Valoarea reziduală la sfîrşitul anului fiscale

Uzura MF

I 5 20144340 20144340 1007217II 8 534000 18200 552200 44176III 12.5 241500 66000 175500 21938IV 20 76800 76800 0 0V 30 89209 200000 23019 312228 93668Total 1166999

Total ajustări cheltuieli de -113850 lei se indică în Declaratie p.1 rind 030.

7. Se ajustează rezultatul financiar2023900+(-443000)-(-113850)=1694750 lei se indică în Declaratie p.1 rind 040

8. Se calculează limita cheltuielilor de sponsorizare şi binefacere1694750x10%=169475 lei se indică în Declaratie p.1 rind 050

9. Se calculează limita cheltuielilor documentar neconfirmate10. 1694750 x0,2%=3390 lei se indică în Declaratie p.1 rind 060

11. Se calculează suma venitului supus impozitării efectuarea reportului pierderilor fiscale

1694750-169475 -3390= 1521885 lei se indică în Declaratie p.2 rind 070

12. Se calculează suma reportului pierderilor fiscale din anii precedenţi460000/5= 92000 lei se indică în Declaratie p.2 rind 080

13. Se calculează suma venitului supus impozitării pînă la acordarea scutirilor fiscale1521885-92000=1429885 lei se indică în Declaratie p.2 rind 091 şi se repetă la rind 090

14. Se calculează suma impozitului pe venit1429885x12%= 171586 lei se indică în Declaratie p.2 rind 120 si se repeta la rindul 170 si la suma de control

Tema 3: Taxele vamale

1. Taxele vamale – caracteristica generală2. Aplicarea taxelor vamale3. Metode de determinare a valorii în vamă a mărfurilor4. Facilităţi tarifare

1. Taxele vamale – caracteristica generală

Taxa vamală reprezintă o plată obligatorie, percepută de autoritatea vamală la introducerea pe sau scoaterea mărfurilor de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova.

Taxele vamale se aplică conform tarifului vamal. Tariful vamal reprezintă catalogul care cuprinde nomenclatorul de mărfuri introduse pe sau scoase

de pe teritoriul vamal, precum şi cuantumul taxei vamale aplicate acestor mărfuri. Scopul aplicării tarifului vamal:

optimizarea structurii importului de mărfuri;

48

echilibrarea importului de mărfuri, protecţia producătorilor de mărfuri autohtoni; crearea condiţiilor favorabile pentru integrarea economiei Republicii Moldova în economia mondială.

Nomenclatorul de mărfuri este lista care cuprinde codurile, denumirile şi descrierea mărfurilor corespunzătoare sistemelor de clasificare aplicate în practica internaţională.

Obiectele impunerii cu taxe vamale sunt mărfurile importate, exportate sau care sunt în tranzit pe teritoriul RM.

Valoarea în vamă a mărfii este valoarea mărfii introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal, stabilită în scopul perceperii taxelor vamale şi a altor impozite.

Conform Legii Republicii Moldova cu privire la tariful vamal (Nr. 1380-XIII din 20.11. 97) se aplică următoarele tipuri de taxe vamale:- Ad valorem – calculată în procente faţă de valoarea în vamă a mărfii;- Specifică – calculată în baza tarifului stabilit la o unitate de marfă;- Combinată – care îmbină precedentele tipuri de taxe - ad valorem şi combinată;- Excepţională, care, la rîndul său, se divizează în:

1) taxa specială, care se aplică cu scopul de a proteja mărfurile de origine indigenă la introducerea pe teritoriul vamal a mărfurilor de producţie străină în cantităţi şi în condiţii care cauzează sau pot cauza prejudicii materiale considerabile producătorilor de mărfuri autohtoni;

2) taxa antidumping, percepută în cazul introducerii pe teritoriul vamal a unor mărfuri la preţuri mai mici decât valoarea lor în ţara exportatoare la momentul importului şi dacă sunt lezate interesele sau apare pericolul cauzării prejudiciilor materiale producătorilor autohtoni de mărfuri identice sau similare ori apar piedici pentru organizarea sau extinderea în ţară a producţiei de mărfuri identice sau similare;

3) taxa compensatorie, aplicată în cazul introducerii pe teritoriul vamal a mărfurilor, la producerea sau la exportul cărora direct sau indirect, au fost utilizate subvenţii, dacă sunt lezate interesele sau apare pericolul cauzării prejudiciilor materiale producătorilor autohtoni de mărfuri identice sau similare ori apar piedici pentru organizarea sau extinderea în ţară a producţiei de mărfuri identice sau similare.

2. Aplicarea taxelor vamale

Cotele taxei vamale şi lista mărfurilor supuse acesteia se stabilesc de către Parlament.Cotele taxei vamale se aplică în conformitate cu legislaţia şi cu acordurile internaţionale, la care RM

este parte.Cotele taxei vamale sunt unice şi nu pot fi modificate, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţie şi

de acordurile internaţionale, la care RM este parte. Taxele vamale se aplică conform anexei nr. 1 “Tariful vamal de import al RM”. Spre exemplu, în conformitate cu prevederile tarifului vamal sunt prevăzute următoarele taxe vamale: pentru peşte viu -10%; pentru suc de tomate – 15%; pentru bere – 0,25 euro/litru; pentru parfumuri şi apă de toaleta – 6,5%; pentru articole din piele naturală sau reconstituită – 15%; pentru carne de bovine, proaspătă sau refrigerată – 20% + 200 euro/tona, etc.

În afară de taxa vamală, determinată în baza valorii în vamă a mărfurilor şi taxei vamale prevăzute de tariful vamal, organele vamale calculează şi taxele pentru efectuarea procedurilor vamale (anexa nr.2 la Legea Republicii Moldova cu privire la tariful vamal Nr. 1380-XIII din 20.11. 97).

Sunt prevăzute următoarele tipuri de proceduri vamale şi taxe pentru efectuarea acestora:1) înregistrarea mărfurilor în vamă: 5 euro în cazul când valoarea în vamă a mărfurilor

constituie 100 -1000 euro; 0,4% din valoarea în vamă a mărfurilor, dar nu mai mult de 1800 euro, în cazul când valoarea în vamă a mărfurilor depăşeşte 1000 euro;

49

2) păstrarea mărfurilor în depozitele vamale: în primele 30 zile – câte 0,01 euro pentru fiecare kg. şi fiecare zi de păstrare; în următoarele zile calendaristice – câte 0,02 euro pentru fiecare kg şi fiecare zi de păstrare.

Exemplu: Agentul economic a importat suc de portocale în valoare de 235212 lei.Să se determine toate impozitele datorate la trecerea vamei.Rezolvare:

1) taxa vamală: 235212 x 10 % = 23521,2 lei;2) taxa pentru efectuarea procedurilor vamale: 235212 x 0,4% = 940,85 lei;

3) TVA = (235121 + 23521,2 + 940,85) x 20% = 51916,61 lei.

3. Metode de determinare a valorii în vamă a mărfurilorSistemul de determinare a valorii în vamă a mărfurilor se aplică pentru toate mărfurile introduse pe

sau scoase de pe teritoriul vamal. Valoarea în vamă a mărfii se determină prin următoarele metode:o în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă ori în baza preţului efectiv plătit sau de plătit;o în baza valorii tranzacţiei cu marfă identică;o în baza valorii tranzacţiei cu marfă similară;o în baza costului unitar al mărfii;o în baza valorii calculate a mărfii;oprin metoda de rezervă.

Principala metodă dintre cele specificate este metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă. În cazul în care metoda principală nu poate fi aplicată, se folosesc alte metode. Fiecare din metodele succesive se aplică doar în cazul în care valoarea în vamă a mărfii nu poate fi determinată prin metoda precedentă.

Conform metodei determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă ori în baza preţului efectiv plătit sau de plătit în valoarea tranzacţiei se includ următoarele componente în cazul în care nu au fost incluse anterior în valoarea mărfii:1) cheltuielile pentru transportul mărfii la aeroport sau în alt loc de introducere a mărfii pe teritoriul vamal:

cheltuielile aferente asigurării; costul transportului; costul încărcării, descărcării şi transportării mărfii;2) cheltuielile suportate de cumpărător: comisioanele şi primele pentru brokeri, cu excepţia comisioanelor pentru achiziţionarea mărfii; costul containerelor şi/sau al altui ambalaj de folosinţă repetată, dacă, în corespundere cu Nomenclatorul de

mărfuri, acestea nu sunt considerate un tot întreg cu marfa; costul ambalajului, inclusiv costul materialelor de ambalaj şi al lucrărilor de ambalare;3) valoarea, calculată în mod corespunzător, a următoarelor mărfuri şi servicii oferite, direct sau indirect, de

cumpărător, în mod gratuit sau la preţ redus, în scopul utilizării la producerea ori exportarea mărfii evaluate, în măsura în care această valoare nu a fost inclusă în preţul efectiv plătit sau de plătit:

materiale, componente, părţi şi alte elemente similare, încorporate în marfă; instrumente, matriţe, forme şi alte componente similare, utilizate la producerea mărfii; materiale cheltuite la producerea mărfii; lucrări de inginerie, de dezvoltare, lucrări de artă şi desing, planuri şi schiţe, executate în afara ţării şi

necesare pentru producerea mărfii;4) redevenţele (redevenţe – plăţi efectuate pentru brevete, mărci de fabrică sau de comerţ şi drepturi de autor) şi

taxele pentru licenţe, pe care cumpărătorul trebuie să le achite, direct sau indirect, drept condiţie a vînzării mărfii evaluate, în măsura în care aceste redevenţe şi taxe pentru licenţe nu au fost incluse în preţul efectiv plătit sau de plătit, cu excepţia redevenţelor şi taxelor pentru licenţe plătite de către cumpărător pentru dreptul de reproducere şi distribuire a producţiei cinematografice.

5) partea din venitul de la orice revînzare, transmitere sau utilizare ulterioară a mărfii, care ar reveni , direct sau indirect, vînzătorului.

50

Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfă identică. La utilizarea acestei metode, drept bază se ia valoarea tranzacţiei cu marfă identică. Se consideră identice mărfurile care se aseamănă în toate privinţele cu marfa evaluată, inclusiv în ce priveşte:

1. caracteristicile fizice;2. calitatea mărfii şi reputaţia ei pe piaţă;3. ţara de origine;4. producătorul.

Deosebirile neesenţiale de exterior nu pot constitui temei pentru includerea mărfurilor în categoria celor neidentice dacă în celelalte privinţe aceste mărfuri corespund cerinţelor de mai sus.

Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfă similară. La utilizarea acestei metode, drept bază se ia valoarea tranzacţiei cu marfă similară. Se consideră similare mărfurile care, deşi nu sunt identice, au caracteristici asemănătoare şi se constituie din componente asemănătoare, fapt ce le permite să îndeplinească aceleaşi funcţii ca şi marfa evaluată şi să fie interschimbabile din punct de vedere comercial.

La determinarea similitudinii mărfurilor se iau în considerare următoarele caracteristici:1. calitatea, existenţa mărcii comerciale, reputaţia pe piaţă;2. ţara de origine;3. producătorul.

Marfa nu se consideră identică sau similară cu cea evaluată dacă:1. nu a fost produsă în aceeaşi ţară cu marfa evaluată;2. lucrările de proiectare, lucrările experimentale de construcţie, de amenajare estetică, designul, schiţele şi desenele tehnice ale ei au fost executate pe teritoriul Republicii Moldova.

Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfă identică sau similară se aplică în cazul în care marfa identică sau similară:

este vîndută pentru a fi introdusă pe teritoriul Republicii Moldova;este introdusă concomitent sau cu cel mult 90 de zile înainte de introducerea mărfii care urmează a fi

evaluată;este introdusă aproximativ în aceeaşi cantitate şi/sau în aceleaşi condiţii comerciale.În cazul în care, la determinarea valorii în vamă a mărfii, drept bază poate fi luată valoarea uneia din

cîteva tranzacţii cu mărfuri identice sau similare, se aplică cea mai mică valoare a tranzacţiei.Determinarea valorii în vamă a mărfii prin metoda costului unitar. Dacă marfa introdusă pe

teritoriul vamal este vîndută în ţara de import în starea în care a fost importată, valoarea în vamă a acestei mărfi, conform prevederilor legii, se va baza pe preţul unitar corespunzător vînzării acestei mărfi ori vînzării mărfii identice sau similare acesteia în cele mai mari partide, concomitent sau aproape concomitent cu importul mărfii de evaluat către persoane care nu sunt în relaţii de interdependenţă cu vînzătorul, şi cu condiţia deducerii:

a) comisioanelor plătite ordinar sau convenite ori a marjei aplicate, în mod obişnuit, beneficiilor şi cheltuielilor generale aferente vînzărilor de mărfuri de aceeaşi clasă sau de acelaşi tip;

b) cheltuielilor obişnuite de transport şi de asigurare, precum şi cheltuielilor conexe suportate pe teritoriul RM;c) cheltuielilor pentru transportul mărfii la aeroport sau în alt loc de introducere a mărfii pe teritoriul vamal: cheltuielilor aferente asigurării; costul transportului; costul încărcării, descărcării şi transportării mărfii.d) impozitelor şi taxelor pasibile de plata în legătură cu importul sau vînzarea mărfurilor.

Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii calculate. Valoarea în vamă se va baza pe valoarea calculată a acesteia, incluzînd:

o valoarea sau preţul materialelor şi operaţiunilor de fabricare sau ale altor lucrări pentru producerea mărfii;

o volumul beneficiilor şi cheltuielilor generale, egal celui inclus de obicei în cuantumul vînzărilor de mărfuri de aceeaşi clasă sau de acelaşi tip cu marfa de evaluat, fabricate de producători, cu destinaţia ţării de import;

51

o orice cheltuieli de tipul cheltuielilor pentru transportul mărfurilor la aeroport sau în alt loc de introducere a mărfii pe teritoriul vamal:

cheltuieli aferente asigurării; costul transportului; costul încărcării, descărcării şi transportării mărfii.

Autoritatea vamală nu este în drept să ceară sau să oblige o persoană nerezidentă să prezinte spre verificare documentele de evidenţă sau să permită accesul la ele în scopul de a determina valoarea calculată a mărfii. Totodată, informaţia comunicată de producătorul mărfii în scopul determinării valorii în vamă a acesteia poate fi verificată în altă ţară de autoritatea vamală, cu acordul producătorului şi cu condiţia preavizării guvernului ţării în cauză şi neopunerii acestuia cercetărilor.

Metoda de rezervă. În cazul în care valoarea în vamă a mărfii nu poate fi determinată de către declarant prin aplicarea consecutivă a metodelor specificate anterior, sau autoritatea vamală consideră cu temei că aceste metode nu pot fi utilizate, valoarea se determină prin metoda de rezervă, prin mijloace rezonabile compatibile cu legea cu privire la tarifele vamale, cu principiile generale ale acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte şi pe baza datelor disponibile.

La determinarea valorii în vamă a mărfii prin această metodă drept bază nu pot fi luate: preţul de vînzare al mărfii pe piaţa internă a Republicii Moldova; preţul mărfii pe piaţa internă a ţării exportatoare; preţul mărfii stabilit arbitrar sau preţul fictiv; sistemul care prevede aplicarea, în scopuri vamale, a celei mai mari valori a mărfii din două posibile; costul de producţie al mărfii, altul decît valoarea calculată a mărfurilor identice sau similare; valoarea mărfii comercializate pentru export în altă ţară decît ţara importatoare; valoarea în vamă a mărfii minimală.

Valoarea în vamă a mărfurilor de export se determină în baza valorii lor contractuale, luînd în considerare condiţiile D.A.F. ( „Delivered at frontier” – livrarea pînă la frontieră).

4. Facilităţi tarifare

Prin facilităţi tarifare se subînţeleg facilităţile acordate de către ţară, în condiţii de reciprocitate sau unilateral, pentru mărfurile trecute peste frontiera vamală a acestei ţări sub formă de:

stabilire a unor cote tarifare pentru importul sau exportul preferenţial de mărfuri; reducere a taxei vamale; scutire de taxă; restituire a taxei plătite anterior.

Sunt scutite de taxa vamală:- mijloacele de transport folosite la transporturi internaţionale de pasageri şi de bagaje, de mărfuri, precum şi obiectele de aprovozionare tehnico-materială, echipamentul, combustibilul, alimentele, necesare pentru exploatarea acestor mijloace de transport în cursul deplasării sau procurate în străinătate în legătură cu lichidarea defecţiunilor, în suma stabilită de actele legislative corespunzătoare;- mărfurile de uz oficial introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal de către cetăţenii străini, în conformitate cu legislaţia, precum şi cu acordurile internaţionale la care RM este parte;- valuta naţională, valuta străină, precum şi hîrtiile de valoare, în conformitate cu legislaţia;- mărfurile introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal în calitate de ajutor umanitar, destinaţia lor fiind confirmată de organul abilitat;- mărfurile introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal în calitate de ajutor cu titlu gratuit (donaţii), destinaţia lor fiind confirmată de organul abilitat;- mărfurile introduse provizoriu pe sau scoase provizoriu de pe teritoiul vamal sub supraveghere vamală în cadrul regimurilor vamale respective;- mărfurile destinate terţelor ţări, trecute prin teritoriul vamal sub supraveghere vamală în regim de tranzit;- mărfurile care se importă provizoriu în zonele liberei iniţiative pentru a fi prelucrate şi ulterior exportate;

52

- publicaţiile periodice, cărţile ce ţin de domeniul învăţămîntului, ştiinţei şi culturii, materialele didactice pentru instituţiile preşcolare, de învăţămînt şi curative;- mărfurile importate pentru comercializarea lor în regimul vamal în magazinele duty free;- mărfurile (serviciile) introduse în zona economică liberă de pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, din afara teritoriul vamal al Republicii Moldova, de pe teritoriul altor ZEL, precum şi mărfurile (serviciile), inclusiv cele originare din ZEL, exportate în afara teritoriului vamal al RM şi în alte ZEL;- mărfurile importate în RM în contul împrumuturilor şi granturilor, acordate Guvernului sau acordate cu garanţia statului, din contul împrumuturilor, acordate de organizaţiile financiare internaţionale, destinate realizării proiectelor respective, precum şi din contul granturilor acordate instituţiilor finanţate de la buget, conform listei aprobate de Guvern;- timbrele de acciz importate şi destinate marcării mărfurilor supuse accizelor;- mărfurile de uz sau consum personal, importate de către persoanele fizice, a căror valoare sau cantitate nu depăşeşte limita stabilită de legislaţia în vigoare:

LEGE Nr. 1569 din  20.12.2002

cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice

Tema 4: Accizele

Curs teoretic – 2 ore.

1. Accizele – caracteristică generală.

2. Obiectele impunerii şi cotele accizelor

3. Metode de determinare a accizelor şi termene de plată.

4. Modul de trecere în cont şi restituire a accizelor.

5. Marcarea cu timbre de acciz.

Bibliografie:

1. Codul Fiscal al RM, Titlu IV. MO al RM ediţie specială din 08.02.2007 cu

modificările în redacţia existentă la 14.04.2015

2. Lege pentru punerea în aplicare a titlului IV al CF nr. 1054-XIV din 16.06.2000.

MO al RM 2007,ediţie specială din 08.02.2007 cu modificările în redacţia existentă la

14.04.2015

3. Regulament privind restituirea accizelor. Aprobat prin  Hotărîrea Guvernului nr.

1123 din 28.09. 2006 

4. Regulament privind modul de solicitare a cerificatului de acciz, de completare a

declaraţiei privind accizele şi modul de evidenţă a mărfurilor supuse accizelor expediate

53

(transportate) din încăperea de acciz. Aprobat prin  Hotărîrea Guvernului nr. 833 din

18.12.2009

1. Accizele — caracteristica generală

Accizele reprezintă taxele de consumaţie pe produs. De obicei ele sunt aşezate asupra

produselor cu cerere neelastică. Tipurile de produse cu aşa o cerere sunt foarte diverse şi diferă de

la o ţară la alta. În RM sunt supuse accizului o gamă largă de produse şi mărfuri: băuturile

spirtoase tari, vinurile, tutunul, metalele preţioase, blănurile de lux, parfumeria, audio şi video

aparatura, autoturismele ş.a.

Conform Codului Fiscal al RM accizele este un impozit general de stat.

Suma accizului reprezintă un impozit indirect, care este inclus în preţul produselor.

Reieşind din cotele sale, această taxă de consumaţie poate mări considerabil preţul.

Contribuabilii accizului privind mărfurile indigene sunt persoanele juridice şi persoanele

fizice care produc mărfuri supuse accizelor.

Contribuabilii la mărfurile de import se consideră persoanele fizice şi juridice, care

importă mărfuri şi produse din categoria celor supuse accizelor.

Subiecţii impunerii care produc sau preconizează să producă măria accizată sunt obligaţi

să se înregistreze în calitate de plătitori de accize şi să primească certificatul de acciz.

Certificatul de acciz reprezintă un document eliberat de organul Serviciului fiscal de Stat

subiectului impunerii, care atestă înregistrarea acestuia şi îi atribuie dreptul de a efectua tranzacţii

cu mărfurile supuse accizelor şi de a desfăşura activitate în domeniul jocurilor de noroc.

Pentru obţinerea certificatului de acciz, agenţii economici care sunt obligaţi a se

înregistra ca subiecţi impozabili se adresează la Inspectoratul Fiscal de Stat teritorial în raza căruia

activează cu o cerere de solicitare a certificatului de acciz. In cererea de solicitare se indică

denumirea (numele, prenumele), adresa juridică (domiciliu) a locului principal de desfăşurare a

activităţii economice şi datele cu privire la licenţa eliberată de organele de resort.

Agenţii economici care urmează a fi înregistraţi în calitate de subiecţi impozabili declară

încăperea de acciz. Încăperea de acciz reprezintă totalitatea locurilor ce aparţin subiectului

impunerii, inclusiv clădirile, încăperile, teritoriile, terenurile, orice alte locuri, care sunt situate

separate, determinate în certificatul de acciz, unde mărfurile supuse accizelor se prelucrează şi sau

se fabrică, se expediază (se transportă) de către subiecţii impunerii.

Subiectul impozabil cu accize poate avea doar o singură încăpere de acciz.

Ex. Fabrica de producere a băuturilor alcoolice „X" dispune de linii de prelucrare

arendate în municipiul .,A", secţii de producere proprii în municipiul „B", depzit în localitatea

54

„C" a municipiului „B", depozit nr.2 în localitatea „.D'' a municipiului „A". Toate aceste locuri

în ansamblul lor, vor forma încăperea de acciz propnu-zisă a agentului economic, înregistrat sau

care urmează a fi înregistrat ca plătitor de acciz, precum şi vor fi incluse de ultimul în schema

(planul) de amplasare a lor împreună cu blocul administrativ care se anexează la cerere.

In cazul în care cererea de solicitare a certificatului de acciz conţine informaţii

verificabile şi autentice, IFS eliberează persoanei, care a înaintat cererea, certificatul de acciz a

agentului economic înregistrat ca subiect impozabil cu acciz. Certificatul de acciz se eliberează în

termen maxim de 2 zile din momentul primirii cererii de solicitare a acestuia.

În cazul apariţiei unor modificări sau completări în documentele de constituire (cu

excepţia schimbării codului fiscal), condiţionate de:

1. reorganizarea formei organizatorico-juridice;

2. schimbarea adresei juridice (inclusiv transferarea la un ah IFS teritorial sau oficiu

fiscal);

3. modificarea denumirii agentului economic;

4.modificarea informaţiei cu privire la locul încăperii de acciz etc.

certificatul de acciz se înlocuieşte.

2. Obiectele impunerii şi cotele accizelor

Ca obiecte ale impunerii cu acciz sunt mărfurile supuse accizelor, specificate în anexa la

titlul IV a CF a RM.

Baza de calcul a accizelor, în dependenţă de cotele lor o constituie:

1) pentru mărfurile supuse accizelor:

a) volumul în expresie naturală (litru, tona, litru alcool absolut, bucăţi, cm3), daca cotele

accizelor, inclusiv in cazul importului, sunt stabilite în suma absoluta la unitatea de măsură a

marfii:

b) valoarea mărfurilor, determinată în preţuri fără accize si T.V.A., daca pentru aceste mărfuri

sunt stabilite cote procentuale

c) volumul în expresie naturală şi valoarea mărfurilor, determinată în preţuri fără accize si T.V.A,

dacă sunt stabilite cote duble, atît fixe, cît şi procentuale.

d) valoarea m vamă a mărfurilor importate, determinată conform legislaţei vamale, precum şi

impozitele si laxele ce urmează a fi achitate la momentul importului, cu excepţia accizelor si

T.V.A., dacă pentru mărfurile în cauză sunt stabilite cote procentuale.

Cotele accizului pot fi stabilite în cote fixe pe o unitate de produs şi în cote procentuale

asupra preţului de vânzare. Aceste cote pot fi utilizate separat sau combinat.

55

Lista mărfurilor, unităţile de măsură şi cotele accizelor sunt stabilite în anexa nr. 1 al titlului IV al

CF. (de gasit la sf. temei sau pe site-ul www.fisc.md )

Conform CF sunt prevăzute următoarele înlesniri la plata impozitului:

a) Accizele nu se achită de către persoanele fizice care importă mărfuri de uz sau consum

personal a căror valoare sau cantitate nu depăşeşte limita stabilită de legislaţia în vigoare;

b) Accizele nu se achită la importarea următoarelor mărfuri:

- definite ca ajutor umanitar, stabilite de Guvern;

- destinate proiectelor de asistenţă tehnică, realizate pe teritoriul Republica Moldova de către

organizaţiile internaţionale în limita acordurilor la care aceasta este parte;

- destinate folosinţei oficiale a misiunilor diplomatice şi a altor misiuni asimilate lor în

Republica Moldova;

c) Accizele nu se achită în cazul în care subiectul impunerii exportă mărfuri supuse accizelor

în mod independent sau în baza contractului de comision;

d) Accizele nu se achită la introducerea mărfurilor supuse accizelor pe teritoriul vamal şi

plasarea acestora în regimurile vamale de tranzit, depozit vamal, nimicire sau renunţare în folosul

statului, precum şi magazin duty free, cu excepţia ţigărilor cu filtru de import etc;

3. Metoda de determinare şi termenele de plată

Volumul (obiectul impozabil) se determină ca volumul fizic de realizare în unităţile de

măsură, la care sunt stabilite cotele. Calcularea obiectului impozabil şi a sumei accizului este pusă

în sarcina plătitorului, pentru mărfurile indigene, şi în sarcina departamentului controlului vamal,

pentru mărfurile de import. Dacă volumul fizic de realizare este stabilit în unităţi de măsură, ce nu

corespund cotelor stabilite ale accizelor, impozitarea se efectuează prin 2 metode:

- prima metodă constă în aplicarea cotelor aprobate la volumul fizic de realizare, recalculat în

unităţi de măsură convenţionale, la care sunt stabilite cotele:

ex. Accizele la berea din malţ este de 2.15 lei/l. Au fost vîndute 5000 sticle cu volumul de 1,5 l.

Rezolvare:

1. recalculăm volumul fizic în unităţi convenţionale

5000 st *1,5 l. = 7500 l.

2. calculam suma accizelor

7500 l. *2,15 lei/l. = 16125 lei

- cea de-a doua metodă este aplicarea cotelor recalculate la unitatea de măsură reală:

ex. Accizele la berea din malţ este de 2.15 lei/l. Au fost vîndute 5000 sticle cu volumul de 1,5 l.

Rezolvare:

1. recalculăm cota pentru unitatea reală de măsură

56

2,15 lei/l * 1,5 l./st = 3,225 lei/st.

2. calculam suma accizelor

5000 st. * 3,225lei/st. = 16125 lei

Una din aceste două metode poate fi utilizată, reieşind din Legislaţia Fiscală în vigoare.

Actualmente (anul 2015) se utilizează metoda de recalculare a volumului fizic de realizare.

Suma accizelor ce urmează a fi vărsată la buget se stabileşte în conformitate cu cantitatea

produselor vîndute determinată în unităţi convenţionale.

Ex. Întreprinderea producătoare a expediat din încăperea de acciz 20000 sticle de bere

din malţ cu capacitatea de 0,5 litri. Cota accizului pentru l litru de bere este de 2,15 lei. Prin

urmare, suma accizelor datorate va fi de 21500 lei (20000 sticle x 0,5 litri =10000 litri ; 10000

litri x 2,15 lei).

Pentru persoanele fizice şi juridice, subiecţi ai impunerii cu accize, obligaţia fiscală

cu privire la calcularea şi achitarea accizelor la buget apare la momentul expedierii (transportării)

mărfurilor supuse accizelor din încăperea de acciz.

Expediere (transportare) - se consideră deplasarea, transmiterea mărfurilor supuse

accizelor din încăperea de acciz.

Obligaţia fiscală la accize nu apare în cazul când întreprinderea efectuează mişcarea

internă de mărfuri supuse accizelor, adică când mărfurile se deplasează de la un loc al încăperii de

acciz în altul (din secţia de producere la depozit).

Pentru persoanele fizice şi juridice care importă mărfuri supuse accizelor obligaţia

fiscală apare concomitent cu termenul stabilit de legislaţie pentru achitarea laxelor vamale.

Livrările de mărfuri supuse accizelor la export, efectuate de subiecţii impunerii, sunt

livrări scutite de acciz, însă obligaţia fiscal este valabilă pînă la momentul repatrierii mijloacelor

băneşti şi prezentării documentelor justifiative:

1. contractul de export,

2. documentele de plată şi extrasul băncii care confirm încasarea de facto a mijloacelor valutare, 3.

declaraţia vamală de export certificată de conducătorul întreprinderii şi contabilul şef, cu

menţiunile organului vamal al Republicii Moldova.

În cazul neprezentării în termenele stabilite a documentelor specificate mai sus subiectul impunerii

achită accizele, amenzile prevăzute la art. 260 alin. 5 (15 % din valoarea mărfurilor pentru care nu

s-a respectat termenele de repatriere) şi penalităţle în mărimea şi modul prevăzut art.228 alin 2 din

Codul Fiscal (Se calculează în baza ratei aplicate la operaţiunile de politică monetară pe termen

scurt stabilită de BNM în luna noiembrie a anului precedent, majorată cu 5 puncte. Calculul se

efectuează pentru fiecare zi de întîrziere reieşind din rata anuală şi 365 zile în an).

57

Obligaţia de a prezenta IFS teritoriale Declaraţia privind accizele este pusă în sarcina

plătitorilor de accize, cu excepţia persoanelor fizice şi juridice care efectuează import de

mărfuri.

Declaraţia privind accizele se prezintă lunar pînă ladata de 25 a lunii următoare

perioadei fiscale.

4. Modul de trecere în cont şi restituire a accizelor.

Persoanele fizice şi juridice care prelucrează şi/sau fabrică mărfuri supuse accizelor,

înregistrate ca subiecţi ai impunerii, au dreptul la trecerea în cont a accizelor achilate la mărfurile

supuse accizelor, utilizate în procesul de prelucrare şi/sau de fabricare pentru obţinerea altor

mărfuri supuse accizelor.

Trecerea în cont se permite numai în limita cantităţii de mărfuri supuse accizelor,

folosite la prelucrarea şi/sau fabricarea mărfurilor, expediate ulterior din încăperea de acciz, în

cazul prezenţei documentelor confirmative cu privire la achitarea accizelor la buget pentru materia

primă utilizată.

Suma trecerii în cont a accizelor se determină de subiectul impunerii de sine stătător, la

momentul expedierii mărfurilor din încăperea de acciz.

Suma trecerii în cont a accizelor este formată din sumele accizelor achitate de subiectul

impunerii:

pentru materia primă accizată utilizată pentru producerea mărfurilor supuse

accizelor,

la importul materiei prime accizate, utilizate la producerea mărfurilor supuse

accizului.

Restituirea accizelor de la buget agenţilor economici se efectuează numai în cazul

exportului de marfă accizată, pentru care la producere s-a utilizat materie primă supusă accizului.

Livrările de mărfuri, supuse accizelor, exportate de subiecţii impunerii, sînt livrări scutite de

accize.

Pentru a confirma exportul de mărfuri supuse accizelor, subiectul impunerii trebuie să

dispună de documente de confirmare a exportului, cum ar fi:

- contractul (copia contractului) încheiat cu partenerul străin cu privire la

livrarea mărfurilor;

- documentele de plată şi extrasul băncii, care confirmă încasarea de facto a

mijloacelor, rezultate din vânzarea mărfurilor supuse accizelor, pe contul subiectului;

58

- declaraţia vamală sau copia ei, certificată de conducătorul si de contabilul-şef ai

subiectului impunerii, cu menţiunile organului vamal care a eliberat marfa la export.

In cazul existenţei documentelor de confirmare a exportului şi repatrierii mijloacelor

pentru el în termen de până la 90 zile, volumul (valoarea) mărfurilor exportate, precum şi suma

accizelor solicitat spre restituire se declară informativ în perioada fiscală când a avut loc

repatrierea totală a mijloacelor aferente.

Restituirea accizelor se înfăptuieşte în termen de 45 zile din momentul prezentării

documentelor justificative corespunzătoare, aplicând mecanismul de restituire a sumelor accizelor.

5. Marcarea cu timbre de acciz

Timbru de acciz este un marcaj tipărit de unitatea specializată, autorizată de Ministerul

Finanţelor.

Mărfurile supuse accizelor cum ar fi votca, lichiorurile, vinurile, divinurile şi alte băuturi

spirtoase, articolele de tutun comercializate, transportate sau depozitate pe teritoriul Republicii

Moldova precum şi importate sunt supuse marcării obligatorii cu timbre de acciz. Marcarea se

efectuează în timpul fabricării mărfurilor supuse accizelor, până la importarea acestora, iar în

cazul mărfurilor fabricate pe teritoriul Republicii Moldova - până la momentul expedierii

(transportării) acestora din încăperea de acciz.

Nu sunt marcate obligatoriu cu timbru de acciz vinurile spumoase şi spumante, divinurile

în sticle de suvenire cu capacitatea de până la 0,25 litri, de l .5, 3 şi 6 litri, mărfurile supuse

accizelor plasate în regimurile vamale de tranzit, depozit vamal, admitere temporară. magazin duty

free, precum şi mărfurile supuse accizelor fabricate pe teritoriul Republicii Moldova şi destinate

pentru export.

Pentru mărfurile supuse marcării cu timbru de acciz sunt prevăzute următoarele marcaje:

1. Şampanie, vinuri spumante şi vinuri spumoase;

2. Vinuri;

3. Băuturi alcoolice;

4. Divinuri (coniacuri);

5. Articole de tutun;

6. Articole de tutun provenite din import.

Valoarea timbrelor de acciz nu include accizele datorate bugetului de stat. Achiziţionarea

lor de către agenţii economici producători şi importatori, facându-se la un preţ ce reprezintă costul

si profitul aferent tipăririi. Timbrele de acciz procurate nu se vând, nu se transmit altor persoane şi

59

nu se înstrăinează în alt mod, cu excepţia restituirii lor Inspectoratul Fiscal Principal de Stat

(IFPS).

Tema 5: Taxa pe valoare adăugată

Curs teoretic –4 ore.

1. Taxa pe valoarea adăugată – caracteristică generală.

2. Înregistrarea subiectului impozabil cu TVA.

3. Cîmpul de aplicare a TVA.

4. Baza de impozitare a TVA.

5. Apariţia obligaţiei fiscale privind TVA.

6. Modul de calculare a obligaţiei fiscale a TVA.

7. Regimul deducerilor privind TVA.

8. Determinarea TVA la operaţiunile de import – export

9. Modul de restituire a TVA

10. Prezentarea declaraţiei fiscale cu privire la TVA şi termenii de stingere a obligaţiei fiscale.

11. Responsabilităţile contribuabilului aferente nerespectării legislaţiei privind TVA.

Bibliografie:

1. Codul Fiscal al RM, Titlu III. MO al RM nr. 13-14 din 13.01.2012

2. Lege pentru punerea în aplicare a titlului III al CF nr. 1417-XIII din

17.12.1997. MO al RM nr. 13-14 din 13.01.2012

3. REGULAMENT privind restituirea taxei pe valoarea adaugata aprobat prin

Hotărîrea Guvernului nr.1024 din 01.11. 2010.

1. Taxa pe valoare adăugată - caracteristică generală

Taxa pe valoarea adăugată (TVA) este un impozit indirect, care se aplică asupra cifrei de afaceri.

În Republica Moldova reprezintă un impozit general de stat. Prin intermediul TVA se colectează

la buget o parte din valoarea mărfurilor produse (serviciilor prestate, lucrărilor executate) în

republică sau importate.

TVA a fost instituită în Republica Moldova la 01.01.1992, înlocuind impozitul pe circulaţia

mărfurilor. Pe tot parcursul de existenţă TVA a suferit multiple modificări care în mod direct şi

60

indirect influenţa negativ activitatea economică a agenţilor economici şi situaţia materială a

populaţiei.

În scopul de a stabiliza acest impozit a fost adoptat un nou conţinut al legislaţiei şi reflectat în

Codul Fiscal al RM (Titlul III). Conform prevederilor titlului III al codului fiscal subiecţi

impozabili cu TVA sunt:

1. persoanele fizice şi juridice care efectuiează livrări impozabile pe piaţa internă şi la export

şi sunt înregistrate sau trebuie să fie înregistrate în conformitate cu prevederile CF (art.

112);

2. persoanele fizice şi juridice care importa mărfuri, cu excepţia persoanelor fizice care

importă mărfuri de uz sau consum personal, valoarea cărora nu depăşeşte limitele stabilite

de legislaţia în vigoare, indiferent de faptul înregistrării în calitate de subiect al TVA pe

teritoriul Republicii Moldova;

3. persoanele fizice şi juridice, care importă servicii considerate ca livrări impozabile

efectuate de persoanele menţionate.

Obiectele impozabile constituie:

Livrarea de către subiecţii impozabili a mărfurilor şi serviciilor, care reprezintă rezultatul

activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova.

Livrare de mărfuri se consideră transmiterea dreptului de proprietate asupra mărfurilor prin:

comercializare

schimb

transmitere gratuită

transmitere cu plată parţială

achitarea salariului în expresie naturală

plăţi în expresie naturală

transmiterea mărfurilor puse în gaj în proprietatea deţinătorului gajului

Livrare (prestare) de servicii reprezintă activitatea de prestare a serviciilor materiale şi

nemateriale de:

consum şi de producţie

dare a proprietăţii în arendă;

transmitere a dreptului (inclusiv pe bază de leasing) privind folosirea oricăror mărfuri

contra plată, cu plată parţială sau gratuit;

executarea lucrărilor de construcţii şi montaj, de reparaţie, de cercetări ştiinţifice, de

construcţii experimentale şi a altor lucrări.

61

Exportul mărfurilor şi serviciilor

Export de mărfuri contituie scoaterea mărfurilor de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova

în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Export de servicii reprezintă prestarea de către persoanele juridice şi fizice rezidenţi ai

Republicii Moldova persoanelor juridice şi fizice nerezidenţi ai Republicii Moldova de servicii, al

căror loc de livrare nu este Republica Moldova.

Importul mărfurilor şi serviciilor în Republica Moldova, cu excepţia mărfurilor de consum

personal importate de persoane fizice, a căror valoare nu depăşeşte limita stabilită în legea

bugetului pe anul respectiv.

importul de mărfuri constituie introducerea mărfurilor pe teritoriul Republicii Moldova în

conformitate cu legislaţia vamală în vigoare.

importul de servicii reprezintă prestarea serviciilor de către persoanele fizice şi juridice

nerezidenţi ai Republicii Moldova persoanelor fizice şi juridice, rezidente sau nerezidente ai

Republicii Moldova, pentru care locul de livrare se consideră Republica Moldova.

Locul livrării mărfurilor se consideră locul de aflare a mărfurilor la momentul predării în posesia

clientului (sau consumatorului).

Locul livrării serviciilor se consideră:

1. locul aflării bunurilor imobile – pentru serviciile legate de bunuri imobile concrete

2. calea pe care se efectuează transportul – la prestarea serviciilor de transport

3. locul prestării efective a serviciilor – la prestarea serviciilor legate de bunuri mobile;

activităţi auxiliare de transport (încărcare, descărcare, strămutare); servicii în domeniul

culturii, artei, ştiinţei, învăţămîntului ş.a.

4. locul utilizării şi posedării serviciului – la darea în arendă a bunurilor mobile

5. sediul (iar în lipsa lui - reşedinţa) beneficiarului următoarelor servicii: transmitere,

acordare a drepturilor de autor, brevetelor, servicii de publicitate, servicii de consultanţă

(ingineri, avocaţi, contabililor, auditorilor, marketologi) ş.a.

La TVA în Republica Moldova sînt stabilite următoarele cote:

1. cota de 20%, numită şi cota standard;

2. cota zero ( 0%);

3. cotă redusă de 8%

Cota standard se aplică asupra:

62

tuturor livrărilor impozabile efectuate în Republica Moldova (cu exepţia celor

impozitate la cote reduse).

importurilor de mărfuri şi servicii (cu exepţia celor impozitate la cote reduse).

Cota zero se aplică conf.art.104 la:

1. mărfurile şi serviciile exportate;

2. toate tipurile de transport internaţional de mărfuri şi pasageri;

3. energia electrică destinată populaţiei livrată de către întreprinderile producătoare

reţelelor de distribuţie, precum şi energia electrică livrată populaţiei de către reţelele de

distribuţie; energia termică şi apa caldă destinate populaţiei livrate de către întreprinderile

producătoare reţelelor de distribuţie, precum şi energia termică şi apa caldă destinate populaţiei

livrate de către întreprinderile producătoare şi reţelele de distribuţie, întreprinderile de

termoficare locale, cazangerii, staţii termice şi staţii-grup;

4. mărfurile şi serviciile destinate folosinţei oficiale a misiunilor diplomatice şi a altor misiuni

asimilate lor în Republica Moldova, precum şi a uzului sau consumului personal al membrilor

personalului diplomatic şi administrativ-tehnic al acestor misiuni şi a membrilor familiei care

locuiesc împreună cu ei, pe bază de rec i proci late, în modul stabilit de Guvern;

5. mărfurile şi serviciile organizaţiilor internaţionale în limitele acordurilor la care Republica

Moldova este parte. Lista organizaţiilor internaţionale se stabileşte în iegaa bugetului pe anul

fiscal respectiv;

6. lucrările de construcţie a locuinţelor efectuate prin metoda ipotecară;

7. mărfurile (serviciile) livrate în zona economică liberă din afara leriionului vamal al Republicii

Moldova, livrate din zona economică libera in ai ara teritoriului vamal al Republicii Moldova,

livrate în interiorul zonei economice libere, precum şi cele livrate între rezidenţii diferitelor zone

economice libere ale Republicii Moldova. Mărfurile livrate din zona economică liberă pe restul

teritoriului vamal al Republicii Moldova se impun cu TVA conform legislaţiei fiscale.

Cota redusa de 8% se aplica la:

pîine şi produse de panificaţie de primă necesitate, livrate pe teritoriul ţării;

lapte şi produsele lactate de primă necesitate, livrate pe teritoriul ţării,

la medicamentele de la poziţiile tarifare 3001–3004, atît indicate în Nomenclatorul de stat

de medicamente, cît şi autorizate de Ministerul Sănătăţii, la alcoolul etilic nedenaturat de la

poziţiile tarifare 220710000 şi 220890, destinat producerii farmaceutice şi utilizării în

medicină, în limita volumului contingentului anual stabilit de Guvern, importate şi/sau

livrate pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi medicamentele preparate în farmacii

conform prescripţiilor magistrale, cu conţinut de ingrediente (substanţe medicamentoase)

autorizate;

63

la mărfurile, importate şi/sau livrate pe teritoriul Republicii Moldova, de la poziţiile

tarifare 3005, 300610, 300620000, 300630000, 300640000, 300660000, 300670000,

370790, 380894, 382100000, 382200000, 4014, 401511000, 481890100, 900110900,

900130000, 900140, 900150, 901831, 901832, 901839000;

la gazele naturale şi gazele lichefiate de la poziţia tarifară 2711, atît la cele importate, cît şi

la cele livrate pe teritoriul Republicii Moldova;

la producţia din zootehnie în formă naturală, masă vie, fitotehnie şi horticultură în formă

naturală, produsă, importată şi/sau livrată pe teritoriul Republicii Moldova

la zahărul din sfeclă de zahăr, produs, importat şi/sau livrat pe teritoriul Republicii

Moldova.

2. Înregistrarea subiectului impozabil cu T.V.A.

Subiectul care desfăşoară activitate de întreprinzător şi care beneficiază de import de servicii, cu

excepţia celor scutite de T.V.A., a căror valoare, fiind adăugată la valoarea livrărilor de mărfuri,

servicii, efectuate pe parcursul oricăror 12 luni consecutive, depăşeşte 600000 de lei este obligat

să se înregistreze ca contribuabil al T.V.A.

Tabelul nr.1

Exemple de înregistrare în calitate de subiect al TVA

LUNALivrări de marfă şi servicii, lei

I variantă II variantă III variantăaprilie 2014 0   25700mai 2014 0   28500iunie 2014 82000   37200iulie 2014 44000   44300august 2014 91000   33500Septembrie 2014 0   49600octombrie 2014 69000 120000 39400noiembrie 2014 55000 260000 47900decembrie 2014 51000 110000 37500ianuarie 2015 70000 225000 43400februarie 2015 82000   36200martie 2015 120000   46000aprilie 2015     34000mai 2015     47000total pe ultimele 12 luni 664000 715000 496000devine plătitor de TVA din 01.04.2015 01.02.2015  -

64

Deasemenea, subiectul care desfăşoară o activitate de întreprinzător, are posibilitatea să se

înregistreze benevol ca contribuabil al TVA, dacă el preconizează efectuarea livrărilor

impozabile de mărfuri sau servicii. Subiectul se consideră înregistrat din prima zi a lunii următoare

celei în care a fost depusă la organul fiscal cererea de înregistrare.

Subiectul trebuie să depună cerere la inspectoratul fiscal teritorial în raza căruia se află pînă la

sfîrşitul lunii în care a fost atins plafoanele indicate. El se consideră înregistrat din prima zi a lunii

următoare celei în care a fost depusă cererea.

Subiectul impozabil la înregistrare primeşte certificatul de înregistrare ca plătitor de TVA în

care se indică:

a) denumirea şi adresa juridică a subiectului impozabil

b) codul fiscal al contribuabilului

c) data înregistrării

d) prima perioada fiscala

În cazul suspendării livrărilor supuse TVA, subiectul impozabil este obligat să informeze despre

aceasta Serviciul Fiscal de Stat. Serviciul Fiscal de Stat este obligat sa anuleze înregistrarea

contribuabilului TVA.

În cazul în care subiectul impozabil nu va efectua livrări impozabile şi nu va dori să rămână

înregistrat, el este obligat să informeze Serviciul Fiscal de Stat precum că, în ultimele 12 luni,

volumul livrărilor nu a depăşit plafonul obligatoriu stabilit pentru înregistrare. Dacă subiectul

impozabil doreşte să anuleze actul de înregistrare şi înştiinţează despre aceasta Serviciul Fiscal de

Stat, el trebuie să demonstreze, că în viitor volumul livrărilor impozabile nu va depăşi plafonul

stabilit pentru înregistrare, în acest caz Serviciul Fiscal de Stat anulează înregistrarea.

Anularea înregistrării întră în vigoare de la data încetării livrărilor impozabile de către subiectul

impozabil sau după expirarea lunii în care a fost primită înştiinţarea, şi dovezile prevăzute mai sus.

Serviciul Fiscal de Stat are dreptul să anuleze înregistrarea în caz dacă:

1. subiectul impunerii nu a prezentat declaraţie privind T.V.A. pentru fiecare perioadă fiscală;

2. informaţia prezentată despre sediul subiectului şi sediul subdiviziunilor acestuia este

neveridică.

1. Cîmpul de aplicare a TVA.

Orice livrare efectuată de către plătitorii de TVA care nu este livrare scutită de impozit constituie

livrare impozabilă. Toate livrările se impozitează la cota standard în vigoare, cu excepţia livrărilor

la cota zero şi cote reduse.

65

La TVA sînt prevăzute scutiri pentru un şir de livrări (vezi mai detaliat p.1-30 din alin. (I), art.

103 CF).

TVA nu se aplică:

1. atît pentru livrările efctuate pe teritoriului RM cît şi la importul mărfurilor, serviciilor de către

subiecţii impozabili în cazul în care obiectul tranzacţiei îl constituie:

locuinţa, pămîntul, arenda acestora, dreptul de livrare şi arendare a acestora (cu excepţia

plăţilor de comision)

unele produse alimentare şi nealimentare pentru copii

proprietatea de stat răscumpărată în procesul de privatizare

proprietatea confiscată, fără stăpân, trecută în posesiunea statului cu drept de succesiune,

comorile

mărfurile, serviciile instituţiilor de învăţământ legate de de procesul instructiv de producţie

şi educativ

produsele de fabricaţie proprie în cantinele studenţeşti, şcolare şi altor instituţii de

învăţămînt, medicale, din sfera social-culturală finanţate parţial sau în întregime de la

buget

producţiei atelierelor curative de producţie (de muncă) de pe lângă spitalele de psihiatrie

ale Ministerului Sănătăţii, în care muncesc persoane handicapate.

serviciile legate de îngrijirea bolnavilor şi bătrânilor

serviciile medicale (cu excepţia celor cosmetologice)

serviciile financiare

serviciile poştale

cazarea în cămine; serviciile comunale acordate populaţiei

serviciile prestate de transportul în comun urban, suburuban, interurban auto, feroviar,

fluvial

producţia de carte şi publicaţiile periodice

autoturismele şi autovehiculele

altele

2. la importul:

mărfurilor, la. introducerea pe teritoriul vamal şi plasarea în regimurile vamale de tranzit,

depozit vamal, transformare sub supraveghere vamală, depozit vamal liber, nimicire,

renunţare în folosul statului;

mărfurilor autohtone anterior exportate şi reîntroduse în termen de 3 ani în aceiaşi;

mărfurilor plasate în regimul vamal de admitere temporară.

mărfurilor plasate în regimul vamal de perfecţionare activă

66

materiei prime, materialelor, articolelor de completare de către organizaţiile şi

întreprinderile societăţilor orbilor, surzilor, invalizilor

mărfurilor importate de către persoanele juridice în scopuri necomerciale în cazul cînd

valoarea lor nu depăşeşte suma de 100 euro.

mărfurilor, serviciilor destinate magazinelor ce deservesc în exclusivitate misiunile

diplomatice şi alte misiuni asimilate lor în RM şi personalul acestora.

mărfurilor, serviciilor destinate acordării de asistenţă în caz de calamitate naturală, de

conflict armat şi în alte situaţii excepţionale, pre'cum şi.pentru livrările de mărftm, servicii

definite ca ajutoare umanitare, în modul stabilit de Guvern.

2. Baza de impozitare a TVA

Conform art. 97 al CF baza de impozitare a T.V.A. reprezintă valoarea livrărilor impozabile. În

cazul plăţii în natură, valoarea tuturor bunurilor sau serviciilor primite trebuie să asigure

acoperirea integrală a contrvalorii bunurilor livrate sau prestate. Baza de impozitare se determină

la data livrării bunurilor sau prestării serviciilor.

Baza de impozutare se determină de:

- preţurile negociate între vînzător şi cumpărător,

- tarifile negociate pentru servicii,

- suma convenită între parteneri pentru operaţiunile de intermediere,

- preţurile de piaţă, iar în lipsa lor costurile pentru mărfurile transmise cu titlu gratuit,

- valoarea în vamă, la care se adaugă cheltuieli adiţionale şi toate taxele şi impozitele

aferente imporului mărfurilor (cu excepţia TVA)

- preţul stabilit prin licitaţie în cazul transferului de proprietate asupra bunurilor prin

executare silită.

Valoarea livrărilor impozabile nu poate fi mai mică decît cheltuielile pentru producere sau

decît preţul de cumpărare (de import) a mărfurilor livrate sau serviciilor prestate. În

valoarea livrărilor se include cheltuielile addiţionale privind transportarea mărfurilor, suma tuturor

impozitelor şi taxelor care urmează a fi achitate pentru livrările respective. Valoarea livrărilor

constituie acea valoare, care urmează a fi primită pentru livrările efectuate cu excepţia TVA.

Dacă plata pentru livrările efectuate este primită parţial sau total în expresie naturală, atunci

valoarea impozabilă a acestor bunuri o constituie valoarea lor de piaţă.

67

În caz când livrarea se efectuează la un preţ mai mic decât cel de piaţă fie din cauza relaţiilor

specifice între furnizor şi consumator, fie că consumatorul este un angajat al furnizorului, atunci

obiectul impozabil constituie valoarea de piaţă a acestor livrări.

Mărfurile şi serviciile livrate subiectului impozabil pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător,

mărfurile de producţie proprie şi serviciile care sunt transmise (prestate) ulterior fără plată

angajaţilor subiectului impozabil, se consideră livrare impozabilă cu valoarea impozabilă egală

valorii ei de piaţă.

Mărfurile livrate subiectului impozabil pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător, care

ulterior sunt însuşite de către subiect sau sunt transmise de el membrilor familiei sale se consideră

livrare impozabilă a acestui subiect. Valoarea impozabilă a livrării de mărfuri servicii este

valoarea achitată de către subiect pentru livrarea destinată desfăşurării activităţii sale de

întreprinzător, iar pentru mărfurile de producţie proprie - valoarea lor de piaţă.

Mărfurile şi serviciile procurate de către subiectul impozabil pentru desfăşurarea activităţii de

întreprinzător, mărfurile de producţie proprie şi serviciile livrate în contul retribuirii muncii

angajatului se consideră livrare impozabilă cu valoarea impozabilă egală cu valoarea ei de piaţă.

Valoarea impozabilă a mărfurilor importate constituie valoarea lor vamală (cheltuielile de

transport, cheltuielile de asigurare, alte cheltuieli aferente aducerii mărfurilor în vamă),

determinată în conformitate cu legislaţia vamală, care include valoarea mărfurilor conform

documentelor de însoţire, precum şi impozitele şi taxele care urmează a fi achitate la importul

acestor mărfuri, cu excepţia a TVA.

În cazul absenţei documentelor, care confirmă valoarea mărfurilor importate sau în cazul

diminuării de către importator a valorii mărfurilor, valoarea impozabilă a mărfurilor este

determinată de către autorităţile vamale, în conformitate cu drepturile acordate acestor autorităţi de

legislaţie.

Valoarea livrărilor impozabile a mărfurilor şi serviciilor poate fi ajustată, după livrarea şi

achitarea lor în cazul când:

• valoarea livrării impozabile, aprobată anticipat, s-a schimbat ca rezultat al schimbării preţului;

• livrarea impozabilă a fost total sau parţial restituită subiectului impozabil care a efectuat

livrarea;

• valoarea impozabilă a fost redusă în urma acordării discontului pentru plata efectuată înainte

de termen.

Ajustarea se efectuează numai dacă sunt prezente documente ce confirmă operaţiile menţionate.

68

3. Apariţia obligaţiei fiscale a TVA

Pentru livrările efectuate pe teritoriul RM livrarea devine obiect impozabil în data eliberării

mărfii sau prestării serviciului.

Pentru mărfuri, data livrării se consideră data transmiterii mărfii în posesia consumatorului, în

cazul când transportarea mărfurilor se efectuează de terţă persoană (organizaţie de transport),

atunci data livrării se consideră data începutului transportării.

În cazul livrării mărfurilor imobile sau în cazul construcţiei clădirilor pe lotul consumatorului, data

livrării se consideră data, când imobilul este înscris în registrul bunurilor imobilare (la Oficiul

cadastral teritorial).

Pentru servicii, data livrării se consideră data prestării serviciului, data eliberării facturii fiscale

sau data primirii de către subiectul impozabil a plăţii depline sau parţiale, în dependenţă de

evenimentul ce are loc mai înainte.

Dacă factura este eliberată sau plata este primită până la momentul efectuării livrării, data livrării

se consideră data eliberării facturii fiscale sau data primirii plăţii, în dependenţă de ce are loc mai

înainte. Această procedură, de asemenea, se aplică faţă de livrările efectuate regulat pe parcursul

unei perioade de timp stipulate în contract şi în acest caz data livrării se consideră data eliberării

facturii fiscale sau data primirii fiecărei plăti regulate, în dependenţă de evenimentul ce are loc

mai înainte.

Pentru mărfurile importate, utilizate în activitatea de întreprinzător, termenul obligaţiei fiscale se

consideră data declarării mărfurilor la punctele vamale de frontieră, iar data achitării - data

depunerii de către importator a mijloacelor băneşti la casieria organului vamal sau la conturile

respective ale Trezoreriei de Stat a Ministerului Finanţelor, confirmată printr-un extras din contul

bancar. La serviciile importate utilizate pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător, termenul

onorării obligaţiei fiscale şi data achitării TVA se consideră data efectuării plăţii pentru serviciul

importat.

Pentru mărfurile exportate data efectuării livrării se consideră data, când mărfurile trec frontiera

Republicii Moldova.

4. Modul de calculare a obligaţiei fiscale a TVA

Pentru determinarea TVA ce trebuie achitată la buget pentru fiecare perioadă fiscală, este necesar

de calculat:

1. TVA aferentă tuturor livrărilor impozabile numită TVA colectată;

2. TVA aferentă tuturor procurărilor de mărfuri şi servicii pe teritoriul RM, TVA pentru valorile

materiale şi serviciile importate numită TVA deductibilă.

69

Obligaţia fiscală privind T.V.A. (TVA ce trebuie achitată la buget) se determină în modul

următor:

TVA buget = TVA colectata - TVA deductibilă

TVAcolectată şi TVAdeductibilă se calculează în baza Registrului de evidenţă a livrărilor şi Registrului de

evidenţă a procurărilor (care sunt completate în baza facturilor fiscale).

Dacă suma TVA deductibilă depăşeşte TVAcolectată într-o perioadă fiscală, adică

TVA ded. > TVA col,

atunci diferenţa se reportează în următoarea perioadă fiscală şi devine o parte componentă a

sumei TVA ce urmează a fi dedusă din TVA colectată pentru perioada următoare.

Exemplu nr.1. În luna aprilie Codru SRL a efectuat următoarele operaţiuni:

a) a realizat pe teritoriul RM produse în valoare netă de 500000 lei;

b) a primit de la furnizori materie primă şi materiale în sumă de 180000 lei (inclusiv TVA);

c) a importat marfă în sumă de 450000 lei (fără TVA).

Să se determine TVA ce trebuie achitată la buget pentru luna aprilie.

Rezolvare:

1) TVA col = 500000 x 20/100 = 100000 lei

2) TVA ded = (180000 x 20/120 +450000*20/100) = 126000 lei

3) TVA bug = 100000 -126000 = - 26000 lei (se trece în cont pentru perioada următoare - luna

mai).

Exemplu nr.2 În luna mai Codru SRL a efectuat următoarele operaţiuni:

a) a realizat pe teritoriul RM produse în valoare netă de 400000 lei;

b) a primit de la furnizori materie primă şi materiale în sumă de 120000 lei (inclusiv TVA);

c) a exportat marfă în sumă de 300000 lei (fără TVA).

Să se determine TVA ce trebuie achitată la buget pentru luna mai.

Rezolvare:

1) TVA col = 400000 x 20/100 +300000*0% = 80000 lei

2) TVA ded = (120000 x 20/120) = 20000 lei

3) TVA bug = 80000 -20000-26000 = 34000 lei (care urmează a fi achitată la buget).

În cazurile în care agenţii economici au creanţe cu bugetul (TVA ded. > TVA col,) din cauza

livrărilor efectuate la cota zero sau la cote reduse, atunci TVA se restituie în conformitate cu

70

Regulamentul privind restituirea taxei pe valoarea adaugata aprobat prin Hotărîrea Guvernului

nr.287 din11 marte 2008. zile.

Dacă depăşirea sumei TVA la valorile materiale, serviciile procurate se datorează faptului că

subiectul impozabil a efectuat o livrare ce se impozitează la cota „zero", acesta are dreptul la

restituirea sumei (achitată prin intermediul contului de decontare) cu care a fost depăşită TVA la

valorile materiale, serviciile procurate în limitele cotei-standard a TVA, înmulţită cu valoarea

livrării, ce se impozitează la cota zero.

Astfel, determinarea sumelor spre restituire se efectuează pentru fiecare perioadă fiscală iar

restituirea sumelor TVA se permite numai în urma unui control tematic, organizat în baza cererii

contribuabilului depuse la serviciul fiscal.

În cazul în care, contribuabilul restituie bunuri materiale furnizorilor, trebuie ajustat TVA

deductibil. TVA deductibil se ajustează în perioada cînd a avut loc restituirea.

În cazul în care, contribuabilul primeşte bunuri materiale de la clienţi livrate anterior trebuie

ajustat TVA colectat în perioada cînd a avut loc restituirea.

Exemplu nr.3 Codru SRL în octombrie a procurat materie primă şi servicii în sumă de 1200 mii

lei pentru în preţuri ce includ TVA, a vîndut marfă de 1800 mii. Au fost restituite de către

cumpărător marfă în sumă de 360 mii lei, incl TVA din motiv că nu dispuneau de mijloace băneşti

pentru achitare.

Rezolvare:

TVAcolectat = (1500000-360000)*20/120=240000 lei

TVAdeductibil= 1200000 *20/120= 200000 lei

TVA la buget= 240000-200000=40000 lei.

Dacă într-o perioadă fiscală contribuabilul primeşte mijloace băneşti cu titlu de avans, însă

livrarea se va efectua în altă perioadă fiscală, atunci TVA colectată urmăază să fie calculată la

momentul primirii mijloacelor băneşti.

Exemplu nr.4 Codru SRL la data de 18 septembrie a efectuat tranzacţie de vînzare –cumpărare,

notarial confirmată, a unui imobil cu valoarea de 2400 mii lei (inclusiv TVA). La data de 25

septembrie mijloacele băneşti au fost înscrise în contul bancar. Clientul a efectuat înregistrarea

imobilului la oficiul cadastral teritorial la data de 2 octombrie. Cînd va apărea obligaţia fiscală

în acest caz?

Rezolvare:

71

TVAcolectat = 2400000*20/120=400000 lei- va fi calculat pentru luna septembrie, deoarece

achitarea pentru imobil a avut loc în această lună, iar cu data de 2 octombrie va fi eliberată

factura fiscală privind tranzacţia menţionată.

5. Regimul deducerilor privind TVA

Trecerea în cont a TVA pe valorile materiale, serviciile procurate în cazul achitării TVA la

buget, subiecţilor impozabili înregistraţi li se permite trecerea în cont a sumei TVA achitate

furnizorilor pe valorile materiale şi serviciile procurate pentru efectuarea livrărilor impozabile în

procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător.

Suma TVA aferentă valorilor materiale şi serviciilor procurate care sunt folosite pentru efectuarea

livrărilor scutite de TVA nu se trece în cont şi se reportează la consumuri sau cheltuieli.

Suma TVA achitată pe valorile materiale, serviciile procurate care sunt folosite pentru efectuarea

livrărilor atât impozabile cât şi neimpozabile se trece în cont dacă se referă la livrările impozabile.

Mărimea trecerii în cont a TVA se determină lunar prin aplicarea proratei faţă de suma TVA

aferentă valorilor materiale şi serviciilor procurate, care sînt utilizate pentru efectuarea livrărilor

atît impozabile, cît şi scutite de TVA.

Prorata lunară = Valoarea livrărilor impozabile efectuate (fără TVA)/ Valoarea livrărilor totale

efectuate (fără TVA)

Prorata defenitivă = Valoarea livrărilor impozabile efectuate (fără TVA) pe durata unui an fiscal/

Valoarea livrărilor totale efectuate (fără TVA) pe durata unui an fiscal

Prorata lunară se determină pentru fiecare perioadă fiscală la prezentarea Declaraţiei privind

TVA

Prorata defenitivă se determină pentru ultima perioadă fiscală (luna decembrie).

Diferenţa dintre TVA trecută în cont în perioadele precedente şi TVA determinată conform

Proratei defenitive se reflectă în Declaraţia privind TVA pentru luna decembrie.

Suma TVA achitată pe valorile materiale, serviciile procurate de către subiectul impozabil în

scopul organizării de activităţi distractive ce nu ţin de domeniul activităţii de întreprinzător nu se

trece în cont ci se raportează la cheltuieli. Subiecţii impozabili a căror activitate de întreprinzător

72

constă în organizarea distracţiilor şi timpului liber, iar valorile materiale, serviciile procurate sunt

folosite nemijlocit pentru desfăşurarea acestei activităţi au dreptul la trecerea în cont a TVA pe

valorile materiale, serviciile procurate.

Subiectul impozabil are dreptul la trecerea în cont a TVA achitate sau care urmează a fi achitată pe

valorile materiale, serviciile procurate, dacă dispune de:

factura fiscală la valorile materiale, serviciile procurate pe care a fost achitată TVA;

documentul eliberat de autorităţile vamale, care confirmă achitarea TVA pe mărfurile

importate (declaraţie vamală).

de documentul care confirmă achitarea TVA pentru serviciile importate (ordin de plată)

6. Determinarea TVA la operaţiunile de import – export

Importurile mărfurilor. Toate mărfurile importate în RM sunt supuse TVA, cu excepţia

mărfurilor scutite de impozit conform prevederilor art. 103 al Codului Fiscal sau mărfurile, a căror

valoare nu depăşeşte plafonul stabilit în legea bugetului pe anul respectiv şi sunt importate de

persoanele fizice pentru folosinţă proprie:

Tabelul nr.2

Lista mărfurilor şi obiectelor de uz sau consum personal a căror trecere, de o singură dată,

pe teritoriul vamal al RM, de către persoane fizice are loc fără achitarea TVA, accizelor,

taxei vamale şi taxei pentru efectuarea procedurilor vamale:

N/o Denumirea obiectelor Cantitatea

1 bere fabricată din malţ 5 litri

2 vinuri naturale din struguri, lichioruri şi alte băuturi spirtoase 2 litru

3 Ţigări de foi, trabucuri 50 buc.

4 Ţigări din tutun sau din substituenţi de tutun 200 buc.

5 Carburanţi Carburanţi pentru

mijlocul  de

transport auto, 

cu condiţia că aceştia

se află în

rezervoarele  

mijlocului de

transport cu care

persoana 

intră pe teritoriul

73

Republicii Moldova

6 Maşini de prelucrare automată a datelor şi părţi 

ale acestora

1 unit.

7 Obiecte din piele: articole de voiaj, genţi şi alte 

produse similare

3 unit.

8 Blănuri naturale şi articole din blană blănuri 

artificiale

1 unit.

9 Articole şi accesorii de îmbrăcăminte, tricotate 

şi croşetate

3 unit.

10 Articole şi accesorii de îmbrăcăminte, altele decît 

cele tricotate sau croşetate

3 unit.

11 Încălţăminte 2 perechi

12 Telefoane pentru reţeaua de telefonie mobilă şi pentru alte

reţele fără fir

2 unit.

13 Aparate de înregistrare a sunetului; aparate de reproducere a

sunetului; aparate de înregistrare şi reproducere a sunetului

l unit.

14 Aparate video de înregistrat sau de reprodus, chiar 

încorporînd un receptor de semnale videofonice

l unit.

15 Aparate de luat vederi fixe şi alte camere video l unit.

16 Aparate de recepţie pentru radiotelefonie, radiotelegrafie sau

radiodifuziune, chiar combinate în acelaşi corp cu un aparat de

înregistrare sau de reproducere a sunetului sau cu un ceas

1unit.

17 instrumente şi aparate optice, fotografice, cinematografice l unit.

18 ceasuri 3 unit.

19 ochelari 4 unit.

Notă: lista este stabilită pentru o persoană. La trecerea frontierei de stat persoanei fizice i se

permite introducerea în ţară, fără achitarea taxelor vamale a obiectelor de igienă personală, a

parfumeriei şi cosmeticilor, a medicamentelor de strictă necesitate personală.

Persoanele juridice şi fizice care importă mărfuri pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător

achită TVA până la sau în momentul prezentării declaraţiei vamale, adică până la momentul

introducerii mărfurilor pe teritoriul Republica Moldova. Persoanele fizice care importă mărfuri de

uz sau consum personal, a căror valoare depăşeşte limita stabilită în legea bugetului pe anul

respectiv, achită TVA în momentul controlului vamal al bagajului şi numai în măsura în care

valoarea depăşeşte limita stabilită.

74

Pentru importator valoarea mărfurilor, pe baza căreia se calculează TVA este costul mărfurilor la

momentul intrării în Republica Moldova, inclusiv toate taxele legate de import, taxele vamale,

impozitele, asigurarea, fraht (document comercial care însoţeşte încărcătura sau marfa transportată

pe calea ferată şi în care se menţionează mărfurile, expeditorul şi destinatarul, staţia de destinaţie

şi taxele respective), cheltuielile de transport, royalty şi alte plăţi care urmează a fi achitate de

către importator.

Importatorii sunt obligaţi să prezinte documentele, care confirmă valoarea mărfurilor importate,

cum ar fi: factura (invoice), contactele sau alte documente stabilite de legislaţie.

Achitarea TVA pentru mărfurile importate de către subiecţii impozabili se efectuează până la sau

în momentul prezentării declaraţiilor vamale necesare sau a declaraţiei verbale, în cazul în care

persoana fizică efectuează importul mărfurilor pentru folosinţă proprie. TVA va fi impusă la cota

20% de la valoarea mărfurilor calculată, cu excepţia mărfurilor, a căror cota este 0%. Importatorii

de mărfuri sunt obligaţi să indice codul lor fiscal în declaraţia vamală cu excepţia cazurilor când

mărfurile nu sunt destinate pentru revânzarea sau altă activitate de întreprinzător.

Subiecţii impozabili, care importă mărfuri în scopuri de întreprinzător au dreptul de a trece în cont

TVA achitată la import, luând în consideraţie restricţiile privind trecerea în cont a TVA pentru

subiecţii impozabili care efectuează, livrări scutite de impozit.

Importul serviciilor. Serviciile importate în RM sunt obiecte ale impozitării şi sunt definite în

conformitate cu art. 93 al CF.

Valoarea serviciilor importate se consideră preţul achitat sau care urmează a fi achitat furnizorului

de către persoana juridică sau fizică - beneficiarul serviciilor prestate. Valoarea va include plăţile

efectuate în RM sau plăţile efectuate în afara republicii.

Exporturile. Cota zero şi documentele care confirmă exportul.

Subiecţii impozabili care exportă mărfuri sau servicii din RM se impozitează la cota zero.

Pentru a obţine dreptul de restituire a TVA pe mărfurile, serviciile exportate, subiectul impozabil

trebuie să prezinte următoarele documente:

• documentul de confirmare a sosirii mărfurilor în ţara de destinaţie se consideră declaraţia

vamală a ţării destinatare, ce confirmă perfectarea mărfurilor importate în regimul vamal punerea

în circulaţie liberă (în original sau copia, inclusiv şi traducerea lor oficială); ?

Totodată, în lipsa declaraţiei vamale, ce serveşte document de confirmare pot servi şi documentele

comerciale de dispoziţie, care, în dependenţă de tipul transportului, sunt:

• la transportarea de către transportul auto - CMR;

• la transportarea de către transportul feroviar - Railway Bill (foaie de trăsură feroviară);

• la transportarea de toate tipurile de transport naval (inclusiv de mare şi râu) - Conosament;

• la transportarea de către transportul avia - Airway Bill (foiae de trăsură avia).

75

Documentele menţionate sunt necesare în calitate de document de însoţire la transportul

internaţional. In aceste documente se notează despre traversarea hotarelor statelor prin care trece

marfa, cât şi menţiunea despre sosire a mărfii în punctul de destinaţie.

La transportarea internaţională a pasagerilor la documentele ce confirmă efectuarea livrărilor de

export se referă următoarele:

• la transportarea cu transportul auto: la efectuarea transportărilor regulate -foaia de parcurs; fişa

de evidenţă a biletelor; la efectuarea transportărilor unice - foaia de parcurs, borderourile de

control;

• la transportarea cu transportul feroviar - fişa de evidenţă a biletelor;

• la transportarea cu transportul avia - însărcinarea de navigaţie.

La prestarea altor servicii de export document ce confirmă efectuarea serviciilor sau documentul

de decontare a subiectului impozabil care prestează servicii şi confirmarea în scris a nerezidentului

- consumatorului de servicii. Confirmarea în scris de prestare a serviciilor este necesar de

prezentat în limba de stat (întocmită prin traducere oficială).

In cazul lipsei documentelor care confirmă exportul, subiectul impozabil nu are dreptul de a

pretinde la restituirea TVA în mărime de 0%. Totodată, în asemenea caz TVA se calculează

indiferent de faptul dacă subiectul impozabil percepe sau nu TVA de la consumator.

Valoarea tuturor livrărilor, mărfurilor sau serviciilor exportate într-o perioadă

fiscală se indică în declaraţia TVA în coloana respectivă, în acest caz, TVA pe aceste livrări nu se

indică, cu condiţia prezentării confirmărilor documentare despre efectuarea exportului.

în cazul transportării pasagerilor cu toate tipurile de transport pe rutele internaţionale TVA nu se

include în costul tichetului, deoarece astfel de servicii sunt impozitate la cota zero.

Mărfurile şi serviciile, care însoţesc prestarea serviciilor de transportare internaţională de toate

tipurile de transport, incluse în costul tichetelor sunt considerate ca parte a serviciului impozabil la

cota zero. Transportarea pasagerilor pe rute internaţionale tur-retur se consideră ca o singură

transportare.

Exemplul 4: “Art proiect” SRL - arhitector, rezident al Republicii Moldova proiectează clădiri în

România. O parte din lucrul preliminar el îl efectuează în Republica Moldova, iar lucrul de bază el

îl efetuează pe teritoriul României domnului Madan, care se află în România. Serviciul în cauză

este consumat în afara Republicii Moldova şi se impozitează la cota zero.

Exemplul 5: “Super Consult” SRL - rezident al Republicii Moldova prestează servicii de

consulting domnului Staşco - rezident al Ukrainei, care vizitează Republica Moldova pentru a

beneficia de acest serviciu. Astfel de serviciu ce se consumă în Republica Moldova nu este

serviciu de export şi se impozitează la cota standard.

76

7. Modul de restituire a TVA

Conform Regulamentului privind restituirea taxei pe valoarea adaugata aprobat prin Hotărîrea

Guvernului nr.287 din11 marte 2008, contribuabilii, înregistraţi ca plătitori de TVA, beneficiază

de restituirea efectivă a sumelor TVA în următoarele cazuri:

• impozitării mărfurilor (serviciilor) cu TVA la cota zero stabilită la livrările

- de mărfuri, servicii pentru export şi toate tipurile de transporturi internaţionale

de mărfuri şi pasageri;

- energia electrică, energia termică, apa caldă destinate populaţiei;

- către agenţii economici din Zonele Economice Libere din republica Moldova atît din afara

cît şi din teritoriul vamal al ţării;

- de mărfuri către magazinele duty-free

• impozitării mărfurilor la cota de 8% stabilită la livrările de:

- pîine şi produse de panificaţie de primă necesitate;

- lapte şi produsele lactate de primă necesitate.

• livrările efecuate în baza contractelor de leasing financiar sau operaţional.

• efectuării investiţiilor capitale pe teritoriul Republicii Moldova (exclusiv mun. Chişinău şi

Bălţi), cu excepţia investiţiilor cu destinaţie locativă şi investiţiilor în unele mijloace de transport.

Dreptul la restituirea TVA din buget se extinde numai asupra subiectilor impozabili, înregistrati ca

platitori de TVA, si se realizeaza prin Decizia Comisiei teritoriale privind restituirea TVA de la

locul de deservire sau prin Decizia Comisiei Inspectoratului Fiscal Principal de Stat (în continuare

– IFPS) privind restituirea TVA contribuabililor deserviti de Directia de administrare a

contribuabililor mari (în continuare – DACM).

Subiectii impozabili solicita restituirea TVA, adresîndu-se la inspectoratele fiscale teritoriale de la

locul de deservire prin depunerea cererii de modelul stabilit.

Restituirea TVA se efectuează după efectuarea unui control tematic şi luarea Deciziei de restituire

a Comisiei IFPS.

Cazul de restituire a TVA poate fi examinat şi pe marginea lui poate fi adoptată decizia fără

efectuarea controlului tematic cînd contribuablii corespund următoarelor cerinţe:

1. subiectul impozabil desfasoara activitatea cel putin 2 ani;

2. subiectul impozabil a beneficiat de restituirea TVA cel putin de doua ori si de la data ultimei

restituirii TVA a trecut cel mult 1 an calendaristic;

77

3. în cadrul ultimului control tematic privind restituirea TVA suma impozitului spre restituire,

confirmata de catre organul fiscal, corespunde sumei declarate de catre platitor;

4. în cadrul ultimului control fiscal sumele impozitelor, taxelor, contributiilor de asigurari sociale

de stat obligatorii si primelor de asigurare obligatorie de asistenta medicala calculate de organul

fiscal nu depaseau 1% din valoarea totala a livrarilor efectuate în perioadele fiscale controlate.

Sumele TVA restituite subiectilor impozabili pe parcursul anului fără a efectua control tematic la

fiecare dată de restituire sînt supuse de catre organul fiscal controlului tematic cel putin o data pe

an.

În conformitate cu art. 102 (8) din CF la livrarea mărfurilor (serviciilor) pentru export, inclusiv

pentru toate tipurile de transporturi internaţionale de mărfuri şi pasageri, se permite restituirea

TVA pe valorile materiale, serviciile procurate dacă există confirmarea organului vamal privind

livrarea de mărfuri pentru export, confirmarea destinatarului străin privind livrarea serviciilor,

inclusiv a celor de transport.

Determinarea sumelor TVA spre restituire se efectuează pentru fiecare perioadă fiscală separat.

Dacă subiectul impozabil are datorii la buget la compartimentul TVA, alte impozite, plăţi, amenzi,

penalităţi, atunci suma TVA admisă spre restituire se trece în contul achitării TVA şi altor plăţi.

Comisiile teritoriale privind restituirea se formează la fiecare IFS teritorial şi sunt compuse din

şeful inspectoratului, şefii direcţiilor competente şi alţi colaboratori.

Determinarea şi reflectarea sumelor TVA spre restituire se efectuează pentru fiecare perioadă

fiscală separat.

La determinarea sumelor TVA spre restituire se verifică corectitudinea trecerii în cont a sumelor

TVA, respectarea prevederilor Codului Fiscal cu privire la provenienţa facturilor fiscale, modul de

completare a lor, etc. In caz, de necesitate, se solicită controale de contrapunere la furnizorii mărfii

exportate pe principiu până la producătorul sau importatorul ei.

Determinarea sumei TVA spre restituire în cazul efectuării exporturilor se face în modul următor:

a) suma TVA trecută în cont în fiecare perioadă fiscală rezultată cu eventualele diferenţe,

determinate în urma verificării prevăzute mai sus, formează TVA aferentă facturilor fiscale

acceptate la deduceri (trecere în cont) .

b) se determină cota parte a TVA aferentă facturilor achitate furnizorilor prin intermediul

conturilor bancare pentru fiecare perioadă fiscală separat până la momentul controlului fără

dreptul la recalculările ulterioare;

78

c) se determină suma TVA aferentă valorii mărfurilor (serviciilor) livrate la cota zero, prin

aplicarea cotei TVA standard la valoarea acestei livrări;

d) se va accepta spre restituire numai suma TVA determinată ca diferenţa dintre suma TVA

atribuită la deduceri, inclusiv trecută în cont din perioada precedentă şi suma TVA calculată

pentru livrările efectuate, înmulţită la cota parte a TVA aferentă facturilor achitate furnizorilor

prin intermediul conturilor bancare pentru fiecare perioadă fiscală separat, dar nu mai mare decât

suma determinată la punctul c).

Eemplu nr.5 În luna august SRL „Codru" a efectuat livrări de mărfuri: pe piaţa internă de

115000 lei, la export - 210000 lei. Achiziţiile de materii prime şi materiale au constituit 194000

lei (fără TVA). Deci, :

TVA col = 115000*20% + 210000*0% = 23000 lei

TVA ded = 194000 *20%/100% = 38800 lei

TVA bug = 23000 - 38800 = -15800 lei.

Calculăm limita maximă pentru restituire: 210000*20% = 42000 lei. în acest caz bugetul va

restitui agentului suma TVA = 15800 lei, deoarece ea nu depăşeşte limita calculată.

Determinarea sumei TVA spre restituire în cazul efectuării livrărilor la cote deruse (8%) se face

în modul următor:

- dacă suma TVAdeductibilă la întreprinderile ce produc pîine şi produse de panificaţie şi

întreprinderile ce prelucrează lapte şi produse lactate depăşeşte suma TVAcolectată, atunci

diferenţa se restituie din buget în limitele cotei-standard a TVA, înmulţită cu valoarea

livrării ce se impozitează la cota redusă.

Eemplu nr.6 În luna iunie fabrica de pîine a livrat produse la cota redusă de 8 % în sumă de

460000 lei. TVA aferentă acestor livrări (TVAcol) constituie: TVA col = 460000*8% = 36800 lei.

TVA aferentă valorilor materiale procurate (TVA ded) în luna iunie a constituit 85000 lei, Limita

maximă pentru restituire TVA va constitui: 460000 *20% = 92000 lei. Insă, datorită faptului că

depăşirea sumei TVA deductibile supra TVA colectată este de numai de 48200 lei= (85000-

36800) spre restituire se va accepta numai 48200 lei şi nu 92000 lei.

Exemplu nr. 7. În luna iunie fabrica de pîine a livrat produse la cota redusă de 8 % în sumă de

460000 lei. TVA aferentă acestor livrări (TVAcol) constituie: TVA col = 460000*8% = 36800 lei.

TVA aferentă valorilor materiale procurate (TVA ded) în luna iunie a constituit 140000 lei,

Limita maximă pentru restituire TVA va constitui: 460000 *20% = 92000 lei. Insă, datorită

faptului că depăşirea sumei TVA deductibile supra TVA colectată este de numai de 103200 lei =

(140000-36800) spre restituire se va accepta numai 92000 lei şi nu103200 lei.

79

Termenul de restituire stabilit de Codul Fiscal, se determină din ultima zi a lunii care urmează

după încheierea perioadei fiscale pentru care se solicită restituirea pe baza cererii şi declaraţiei

TVA prezentate. Dacă se solicită restituirea pentru perioade anterioare, dar nu pentru ultima

perioadă fiscală, pentru care au fost prezentate declaraţiile TVA, termenul de restituire este de 45

zile din data depunerii cererii.

Plătitorii TVA, care solicită restituirea acesteia, la data efectuării controlului trebuie să depună la

dispoziţia colaboratorilor, în vederea verificării, analizării şi aprobării rambursării următoarelor

documente:

• cererea de restituire;

• declaraţiile TVA din care rezultă suma de restituire;

• registrele de evidenţă a livrărilor şi procurărilor, în care sunt înregistrate operaţiunile de livrare

sau procurare;

• documentele care atestă efectuarea exportului: declaraţia vamală de export, vizată de

organele vamale, confirmarea Departamentului Vamal privind veridicitatea operaţiunilor de

export efectuate de subiectul impozabil, declaraţia de repatriere a mijloacelor băneşti ş.a.

Restituirea sumelor TVA sau transferarea sumelor pentru stingerea altor plăţi datorate la buget se

efectuează de la contul stabilit de trezorerie. Trezoreria de Stat, primind documentele cu

privire la restituirea sumelor TVA, în măsura disponibilităţii la cont, asigură îndeplinirea

lor.

Departamentul Vamal, la primirea extrasului Trezoreriei de Stat privind efectuarea restituirii în

contul plăţilor la import, este obligat să pună la dispoziţie

informaţia din extrasul Trezoreriei de Stat organelor vamale corespunzătoare, nu mai târziu de

ziua următoare celei când a fost primită informaţia, iar acestea din urmă se obligă să înştiinţeze

subiectul impunerii despre operaţia înfăptuită. Reflectarea în fişa contului personal a sumelor

TVA, acceptate spre restituire se efectuează în conformitate cu modul stabilit de IFPS.

8. Prezentarea declaraţiei fiscale cu privire

la TVA şi termenii de stingere a obligaţiei fiscale

Perioada de calcul a obligaţiei fiscale a T.V.A. constituie o lună calendaristică. Perioada de dare

de seamă şi de stingere a obligaţiei fiscale constituie luna calendaristică, ce urmează după perioada

de calcul a obligaţiei fiscale.

Fiecare subiect impozabil este obligat să prezinte declaraţia cu privire la T.V.A. pentru fiecare

perioadă fiscală la inspectorate fiscale teritoriale. Declaraţia se întocmeşte pe un formular oficial,

80

care este prezentat la serviciul Fiscal de Stat nu mai târziu de ultima zi a lunii care urmează

după încheierea perioadei fiscale.

Fiecare subiect impozabil trebuie să verse la buget suma TVA, care urmează a fi achitată pentru

fiecare perioadă fiscală, dar nu mai târziu de data stabilită pentru prezentarea declaraţiei pe această

perioadă, cu excepţia achitării TVA în buget la serviciile importate, a cărei achitare se face la data

prestării serviciului, indicată în documentul care confirmă prestarea serviciului.

Subiecţii impozabili achită T.V.A. în termenele stabilite. Ei sunt obligaţi să achite penalităţile şi

alte sancţiuni în cazul când acestea au fost calculate de organele de control sau cu funcţii în

domeniul respectiv.

T.V.A. se achită în valută naţională. Perceperea se efectuează prin metoda calculării şi transferării

directe.

în caz că subiectul impozabil se eschivează de la prezentarea declaraţiei fiscale şi de la plata

T.V.A., IFS este împuternicit să determine suma obligaţiunilor fiscale şi să ceară achitarea

impozitului. Cerinţa privind achitarea plăţii include următoarea informaţie:

1. Denumirea (Numele) subiectului impozabil,

2. Codul fiscal al contribuabilului,

3. Data eliberării cerinţei,

4. Perioada pentru care a fost calculată obligaţia fiscală,

5. Suma T.V.A spre plată,

6. Suma sancţiunilor spre plată

7. Suma penalităţii spre plată,

8. Motivarea eliberării cererii de plată,

9. Date privind trecerile în cont nerestituite,

10. Termenul şi modul de plată,

11. Descrierea procedurii de contestare,

12. Adresa IFS Teritorial care a eliberat cerinţa.

După eliberarea cerinţei de plată a T.V.A. IFS teritorial are dreptul să efectueze calculul sumei

T.V.A. spre plată. Suma T.V.A. trebuie reflectată în documentele contabile respective ale

subiectului impozabil. Calculul T.V.A. are loc în următoarele circumstanţe:

• în cazul efectuării controlului fiscal în rezultatul căruia se ajustează suma T.V.A spre plată;

• în cazul calculării sumei T.V.A. de către IFS teritorial din motivul neprezentării declaraţiei

de către subiectul impozabil.

Există cazuri în care apare restanţă la achitarea T.V.A. subiectului impozabil. La ele se referă:

• Subiectul impozabil prezintă declaraţia T.V.A., dar nu efectuează plata în buget a sumei

T.V.A. spre plată în termenele stabilite;

81

• Subiectul impozabil se eschivează de la plata sumei T.V.A. indicată în cerinţa de plată

eliberată de către IFS;

• Subiectul impozabil se eschivează de la plata sumei taxate şi nemodificate în urma contestării

de către contribuabil a sumei T.V.A.;

• Subiectul impozabil se eschivează de la plata penalităţii calculate sau a altor sancţiuni suma

cărora a rămas nemodificată în urma contestării lor de către contribuabil;

• Subiectul impozabil nu achită o parte din suma obligaţiunii fiscale după expirarea termenului

stabilit pentru plata T.V.A., indicat în cerinţa de plată.

9. Responsabilităţile contribuabilului aferente nerespectării legislaţiei privind TVA

Conform art.256 alin 7 al CF neînregistrarea sau înregistrarea tardivă  în calitate de plătitor de

T.V.A. se sancţionează cu amendă în mărime de 10% din volumul de livrări impozabile, exceptînd

cazurile de livrări impozabile destinate numai exportului.

Conform art.260: Alin.1 Neprezentarea dării de seamă fiscale se sancţionează cu o amendă în mărime de 1000

lei pentru fiecare dare de seamă fiscală neprezentată, dar nu mai mult de 10000 lei pentru toate

dările de seamă fiscale neprezentate.

Alin.2 Prezentarea tardivă a dării de seamă fiscale se sancţionează cu o amendă în mărime

de 200 lei pentru fiecare dare de seamă fiscală prezentată tardiv, dar nu mai mult de 2000 lei

pentru toate dările de seamă fiscale prezentate tardiv.

Alin.3 Prezentarea dării de seamă fiscale care conţine informaţie neautentică se sancţionează

cu o amendă în mărime de 1000 lei pentru fiecare dare de seamă fiscală prezentată care conţine

informaţie neautentică, dar nu mai mult de 7000 lei pentru toate dările de seamă fiscale prezentate

care conţin informaţii neautentice.

alin.4 al CF neprezentarea facturii fiscale la momentul apariţiei obligaţiei fiscale, se

sancţionează cu o amendă în mărime de 3600 lei pentru fiecare factură fiscală neprezentată, dar nu

mai mult de 72000 lei pentru toate facturile fiscale neprezentate în termenele stabilite.

Alin 41 neînregistrarea facturii fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscale se

sancţionează cu o amendă în mărime de 3600 lei pentru fiecare factură fiscală neînregistrată, dar

nu mai mult de 72000 lei pentru toate facturile fiscale neînregistrate în termenele stabilite.

 

82

83