MTCT Strategia Dezvoltarii Turismului 2003

- noiembrie 2003 -

2

CUPRINSCAPITOLUL IEVOLU II I TENDIN E ÎN TURISMUL MONDIAL

4

1.1. Importan a economic a turismului 41.2. Realiz ri i tendin e semnificative de evolu ie ale turismului pe plan mondial

5

CAPITOLUL IIPREMISELE DEZVOLT RII TURISMULUI ROMÂNESC

7

2.1. Premisele dezvolt rii turismului în România 72.2. Caracterizarea st rii actuale a turismului românesc 8

2.2.1. Indicatori ai activit ii de turism 82.2.2. Concluzii privind aspectele economice ale turismului românesc

15

2.3. Percep ia ofertei turistice pe pie ele externe 16

CAPITOLUL IIIOBIECTIVE I AC IUNI PRIVIND DEZVOLTAREA TURISMULUI

20

3.1. Strategia i politica dezvolt rii turismului 203.2. Programe de dezvoltare a turismului 213.3. Turismul montan

3.3.1. Analiza situa iei turismului montan2122

3.3.2. Obiectiv specific 253.3.3. Ac iuni strategice 253.3.4. M suri 253.3.5. Programe de dezvoltare 26

3.4. Turismul balnear 383.4.1. Analiza situa iei turismului balnear3.4.2. Obiectiv specific

3840

3.4.3. Ac iuni strategice 403.4.4. suri3.4.5. Programe de dezvoiltare

4042

3.5. Delta Dun rii 433.5.1. Analiza situa iei turismului din Delta Dun rii3.5.2 Obiectiv specific

4345

3.5.3. Ac iuni strategice 463.5.4 M suri pe termen scurt i mediu3.5.5. Programe de dezvoltare

4647

3.6. Turismul de litoral 493.6.1. Analiza situa iei turismului de litoral3.6.2 Obiectiv specific

4951

3.6.3. Ac iuni strategice 513.6.4. M suri pe termen scurt i mediu 52

3.7. Alte forme de turism 543.7.1. Obiectiv specific 543.7.2. Ac iuni strategice 543.7.3. M suri pe termen scurt i mediu 55

3.8. Alte ac iuni ce vizeaz dezvoltarea turismului 583.8.1. Ac iuni privind marketingul i promovarea 583.8.2. Activitatea de autorizare i control 593.8.3. Integrarea turismului românesc în tendin ele 59

3

europene i mondiale3.8.4. Perfec ionarea cadrului legislativ 593.8.5. Asigurarea unui mediu financiar-fiscal stimulativ i stabil

60

4

CAPITOLUL I

EVOLU II I TENDIN E ÎN TURISMUL MONDIAL

1.1. Importan a economic a turismuluiLa începutul acestui secol i mileniu industria turismului i a c toriilorreprezint , pe plan mondial, cel mai dinamic sector de activitate i, în acela i timp,cel mai important generator de locuri de munc . Din punct de vedere economicturismul se constituie în acela i timp i ca surs principal de redresare aeconomiilor na ionale a acelor ri care dispun de importante resurse turistice i leexploateaz corespunz tor.

În acest context, principalele argumente care determin necesitatea dezvolt riiturismului, rezult din urm toarele aspecte:

Resursele turistice fiind practic inepuizabile, turismul reprezint unuldintre sectoarele economice cu perspective reale de dezvoltare pe termen lung;

Exploatarea i valorificarea complex a resurselor turistice înso ite de opromovare eficient pe pia a extern , poate constitui o surs de sporire a încas rilorvalutare ale statului, contribuind astfel la echilibrarea balan ei de pl i externe;

Turismul reprezint o pia sigur a for ei de munc i de redistribuire acelei disponibilizate din alte sectoare economice puternic restructurate;

Turismul, prin efectul s u multiplicator, ac ioneaz ca un elementdinamizant al sistemului economic global, generând o cerere specific de bunuri iservicii care antreneaz o cre tere în sfera produc iei acestora, contribuind în acestmod, la diversificarea structurii sectoarelor economiei na ionale;

Dezvoltarea armonioas a turismului pe întreg teritoriu contribuie lacre terea economic i social i la atenuarea dezechilibrelor ap rute între diversezone, constituind i o surs important de sporire a veniturilor popula iei;

Turismul reprezint un mijloc de dezvoltare a zonelor rurale, prinextinderea ariei ofertei specifice i crearea de locuri de munc în mediu rural alteledecât cele tradi ionale, ameliorând condi iile de via i sporind veniturilepopula iei locale;

În condi iile respect rii i promov rii principiilor de dezvoltare durabil ,turismul constituie un mijloc de protejare, conservare i valorificare al poten ialuluicultural, istoric, folcloric i arhitectural al rilor;

Prin adoptarea unei strategii de dezvoltare turistic durabil i impunereaunor m suri de protejare a mediului, a valorilor fundamentale ale existen ei umane(ap , aer, flor , faun , ecosisteme, etc.), turismul are în acela i timp i o voca ieecologic ;

Pe plan social turismul se manifest ca un mijloc activ de educare iridicare a nivelului de instruire i civiliza ie a oamenilor, având un rol deosebit înutilizarea timpului liber al popula iei.

5

1.2. Realiz ri i tendin e semnificative de evolu ie ale turismului pe plan mondialDatele oferite de OMT (Organiza ia Mondial a Turismului) eviden iaz faptul cpe plan mondial, în anul 2002 turismul s-a caracterizat prin urm toarele valori:

• 702,6 milioane sosiri (2,7 % cre tere fa de anul 2001);• 474,2 miliarde USD încas ri (1,6 % cre tere fa de anul 2001),

Conform studiile întreprinse de Consiliul Mondial al Turismului i C toriilor(World Travel & Tourism Council - WTTC) se estimeaz c în anul 2003 industriaturismului va genera pe plan mondial, în mod direct i indirect :

• 194.562.000 locuri de munc , reprezentând 7,6 % din num rul total delocuri de munc ;

• contribu ie la PGB de 5.526 miliarde USD, echivalentul a 10,2 % dinPGB total;

• exporturi de servicii i m rfuri de 1.009 miliarde USD, (11,2 % dinexporturile totale);

• capital Investit 686 miliarde USD (9,6 % din totalul investi iilor);• cheltuieli guvernamentale 224,1 miliarde USD (3,9 % din totalul

cheltuielilor guvernamentale).

Primele 10 destina ii turistice, la nivelul anului 2002, dup num rul de sosiri sunturm toarele: Fran a (77 milioane), Spania (51,7 milioane), SUA (41,9 milioane),Italia (39,8 milioane), China ( 36,8 milioane), Marea Britanie (24,2 milioane),Canada (20,1 milioane), Mexic (19,7 milioane), Austria (18,6 milioane), Germania(18,0 milioane).

În privin a încas rilor din turismul interna ional, la nivelul anului 2002, primele 10locuri sunt ocupate de: SUA (66,5 miliarde USD), Spania (33,6 miliarde USD),Fran a (32,3 miliarde USD), Italia (26,9 miliarde USD), China (20,4 miliardeUSD), Germania (19,2 miliarde USD), Marea Britanie (17,8 miliarde USD),Austria (11,2 miliarde USD), Hong Kong - China (10,1 miliarde USD), Grecia (9,7miliarde USD).

Clasamentul celor mai mari cheltuitori din turismul interna ional, la nivelul anului2002, se prezint astfel: SUA (58 miliarde USD), Germania (53,2 miliarde USD),Marea Britanie (40,4 miliarde USD), Japonia (26,7 miliarde USD), Fran a (19,5miliarde USD), Italia (16,9 miliarde USD), China (15,4 miliarde USD), Olanda(12,9 miiarde USD), Hong Kong –China (12,4 miliarde USD), Federa ia Rus(12,0 miliarde USD).Estim rile Organiza iei Mondiale a Turismului prev d c , în perspectiva anilor2020 turismul se va caracteriza prin:

• 1,56 mld sosiri turi ti interna ionali, din aceste sosiri mondiale ce se vorînregistra în 2020, 1,2 miliarde vor fi intraregionale i 0,4 miliarde vor fiinterregionale;

6

• totalul sosirilor de turi ti pe regiuni arat c în 2020 primele 3 regiuni vorfi Europa (717 milioane turi ti), Asia de Est i Pacific (397 milioane) iAmericile (282 milioane), urmate de Africa, Orientul Mijlociu i Asia deSud;• 2.000 miliarde USD încas ri;• peste 253 milioane locuri de munc , ceea ce reprezint 9,0 % din totalullocurilor de munc ;• 10,9 % din totalul investi iilor de capital.

7

CAPITOLUL IIPREMISELE DEZVOLT RII TURISMULUI ROMÂNESC

2.1. Premisele dezvolt rii turismului în RomâniaRomânia dispune de un valoros i variat poten ial turistic natural care se constituieîn cea mai bogat resurs a rii i ofer posibilitatea de a dezvolta un sector deactivitate bazat pe aceste resurse, aflat în plin ascensiune pe plan mondial i curezultate benefice pentru economia rilor care promoveaz turismul.

Elementele de vârf ale poten ialului natural care îi confer calit ii necesaredezvolt rii turismului sunt reprezentate prin:

• relieful variat cu forme echilibrat distribuite în teritoriu (31 % munte, 36% dealuri, 33 % câmpii i lunci) i u or accesibile;

• climatul temperat continental-moderat, cu regim termic reconfortant i ovaloare terapeutic semnificativ a bioclimatului (tonic-stimulent, decru are, excitant, cu aeroionizare negativ puternic ) favorabil practic riidiferitelor forme de turism în tot cursul anului;

• poten ialul turistic montan care beneficiaz de un climat moderatcaracterizat prin confort termic, viscole reduse, avalan e pu ine i opersisten a stratului de z pad de pân la 180 - 200 zile/an, posibilit ifacile de acces favorizante pentru practicarea alpinismului, drume iei, adiferitelor forme de schi i a altor sporturi de iarn .

Acestor elemente li se adaug existen a în zonele montane a numeroase pe teriaccesibile pentru practicarea speoturismului, p duri de interes social - recreativ itiin ific (rezerva ii naturale i parcuri na ionale) care posed i un valoros fond

cinegetic, o re ea de râuri i lacuri cu variat fond piscicol, care dau posibilitateapractic rii diverselor forme de agrement nautic.

• poten ialul balneoturistic recunoscut prin bog ia i valoarea factorilorde cur precum: ape minerale i termominerale, emana ii naturale de gazeterapeutice, n moluri i lacuri terapeutice, utilizate în profilaxia iterapeutica diverselor maladii ca i pentru între inere. Calitatea rezerveleomologate pentru resurselor hidrominerale situeaz România întreprimele din Europa.

• poten ialul turistic al Deltei Dun rii, prin valen ele sale ecologice,peisagistice i faunistice constituie atrac ii pentru efectuarea de croazierei expedi ii într-un peisaj inedit, cu caracter de unicat în Europa;

• poten ialul turistic al litoralului M rii Negre cu resurse turisticevariate cum sunt: apa de mare, dimensiunile plajei, bioclimatul marin,apele termominerale, apa marin i n molul terapeutic, lipsa mareelor,

8

.a. care ofer litoralului condi ii optime pentru a r spunde unui evantailarg de motiva ii turistice: odihn i recreere, cur balnear complex(profilactic , terapeutic , recuperatorie), agrement nautic i sportiv etc..În anii ’70, litotalul românesc era una dintre destina iile preferate aleturi tilor din Europa Occidental i Nordic .

• poten ialul faunistic i floristic, bogat în specii de interes tiin ific saupentru vân toare i pescuit, caracterizat prin existen a unor ecosisteme cucaracter de unicat.

Poten ialul turistic natural se completeaz în mod fericit cu un patrimoniucultural-istoric de mare reprezentativitate pentru România, dat fiind istoriamultimilenar a poporului român, nominalizat prin:

• existen a a peste 680 valori de patrimoniu cultural de interes na ional iinterna ional între care se remarc : biserici i ansambluri mân stire ti,monumente i ansambluri de arhitectur i de art , centre istorice i situriarheologice, din care, o parte s-au constitut ca valori ale PatrimoniuluiUniversal sub egida UNESCO (bisericile fortificate, bisericile cu fresceexterioare, cet ile dacice, cetatea Sighi oara etc.)

- tezaurul etnografic i folcloric românesc de mare originalitate reprezentatprin: arhitectura specific satelor din provinciile istorice române ti; bisericile delemn din Maramure i S laj; prelucrarea lemnului; portul popular; arta decor rii;manifest ri etnoculturale i religioase tradi ionale; târguri i expozi ii muzealeetnografice în aer liber sau pavilioane etc.

2.2. Caracterizarea st rii actuale a turismului românesc2.2.1. Indicatori ai activit ii de turismÎn prezent sectorul turistic românesc se caracterizeaz , la nivel global, prinurm torii indicatori: - 4,794 mil. vizitatori str ini; - 5,76 mil. plec ri ale vizitatorilor români; - 612 mil. USD încas ri din turismul interna ional (în anul 2002); - 1,18 % contribu ie la PIB (în anul 2001); - 131 mii locuri de munc oferite de sectorul turistic (în anul 2001); - 2,03 % din totalul locurilor de munc ;

- investi iile din comer , ce include clasa „Hoteluri i restaurante” au fost, lanivelul anului 2001, de 24.653.924 mil. lei ceea ce reprezint 12,1% dintotalul investi iilor din economie.

În raport cu poten ialul existent în ara noastr , i comparativ cu celelalte ricentral i est europene România se prezint modest în ceea ce privescperforman ele economice ale industriei turismului (tabelele 1 i 2).

9

Tabelul nr. 1

Evolu ia num rului de structuri i capacit i de cazare în perioada 1989 – 2002

Indicator UM 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002

Unit i num r 3490 3213 3329 3277 2682 2840 2905 2965 3049 3127 3250 3121 3266 3338

Evolu ie % 100,0 92,1 95,4 93,9 76,8 81,4 83,2 85,0 87,4 89,6 93,1 89,4 93,6 95,6

Cap.

cazare

mii

locuri419 353 312 303 293 293 290 289 288 287 283 280 277 273

Evolu ie % 100,0 84,2 74,5 72,3 69,9 69,9 69,2 69,0 68,7 68,5 67,5 66,8 66,1 65,2

Cap.cazareînfunc iune

miilocuri-zile

79.458 77.022 64.124 55.870 57.434 53.255 53.539 53.639 52.027 53.164 51.275 50.197 51.882 50.752

Evolu ie % 100,0 96,9 80,7 70,3 72,3 67,0 67,4 67,5 65,5 66,9 64,5 63,2 65,3 63,9

Sursa: Institutul Na ional de Statistic (date prelucrate)

10

Tabelul nr.2

Evolu ia circula iei turistice în perioada 1989 - 2002A. TURI TI ÎNREGISTRA I ÎN UNIT I DE CAZARE

Indicator UM1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002

1. Turi ti

românimii 11.597 10.865 8.309 6.830 6.718 6.149 6.305 5.832 4.894 4.742 4.314 4.053 3.960 3.848

- evolu ie % 100,0 93,7 71,6 58,9 57,9 53,0 54,4 50,3 42,2 40,9 37,2 34,9 34,1 33,2

2. Turi ti

str inimii 1.375 1.432 1.294 1.185 848 856 766 762 833 810 795 867 914 999

- evolu ie % 100,0 104,1 94,1 86,2 61,7 62,3 55,7 55,4 60,6 58,9 57,8 63,1 66,5 72,7

3. Înnopt ri

românimii 48.061 40.314 28.658 22.935 22.025 20.538 21.730 19.550 17.106 16.976 15.689 15.497 15.731 14.742

- evolu ie % 100,0 83,9 59,6 47,7 45,8 42,7 45,2 40,7 35,6 35,3 32,6 32,2 32,7 30,7

4. Înnopt ri

str inimii 5.316 4.238 3.269 3.141 2.744 2.758 2.381 2.288 2.506 2.207 1.981 2.149 2.390 2.534

- evolu ie % 100,0 79,7 61,5 59,1 51,6 51,9 44,8 43,0 47,1 41,5 37,3 40,4 45,0 47,7

VIZITATORI

5. Plec ri

românimii 898 11.275 9.078 10.905 10.757 10.105 5.737 5.748 6.243 6.893 6.274 6.388 6.408 5.757

-evolu ie % 100,0 1.255,6 1.010,9 1.214,4 1.197,9 1.125,3 638,9 640,1 695,2 767,6 698,7 711,3 713,6 641,1

-evolu ie fa

de 1990% 8,0 100,0 80,5 96,7 95,4 89,6 50,9 51,0 55,4 61,1 55,6 56,7 56,8 51,1

6. Sosiri

str inimii 4.850 6.532 5.359 6.401 5.786 5.898 5.445 5.205 5.149 4.831 5.224 5.264 4.938 4.794

- evolu ie % 100,0 134,7 110,5 132,0 119,3 121,6 112,3 107,3 106,2 99,6 107,7 108,5 101,8 98,8

-evolu ie fa

de 1990% 74,2 100,0 82,0 98,0 88,6 90,3 83,4 79,7 78,8 74,0 80,0 80,6 75,6 73,4

11

Tabel nr. 3

Evolu ia circula iei turistice pe zone turistice în perioada 1994 – 2002

Zone turisticeU

M 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002

Sta iuni din zona litoral , exclusiv ora ul Constan a

turi ti români mii 697 851 803 709 758 644 639 615 627

- evolu ie % 100 122,1 101,7 101,7 108,8 92,4 91,7 88,2 90

turi ti str ini mii 100 68 62 58 49 35 33 44 58

- evolu ie % 100 68 62 58 49 35 33 44 58

Sta iuni balneare


- evolu ie % 100 97,8 93,4 82 84,6 91,4 93,7 95,3 86,5


- evolu ie % 100 70,4 80 74,1 61,1 53,7 48,1 48,1 61,1

Sta iuni din zona montan


- evolu ie % 100 114,6 98,8 84,2 86,6 83,6 77,9 77,1 70,1


- evolu ie % 100 110,8 107,7 112,3 118.5 111 135,4 135,4 150,8

Zona Delta Dun rii, inclusiv ora ul Tulcea


- evolu ie % 100 100 93,3 73,3 68,3 56,7 50 66,7 48,3


- evolu ie % 100 78,6 42,9 42,9 71,4 42,9 35,7 42,6 50

12

Zone turisticeU

M 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002

Bucure ti i ora ele re edin de jude , exclusiv Tulcea


- evolu ie % 100 97,7 93,9 73,5 66,4 58,3 55,3 53,1 53,9


- evolu ie % 100 92,9 92,2 103,9 101,9 106 116,3 121,2 127,4

Alte localit i i trasee turistice


- evolu ie % 100 95,8 80,8 76,2 72,8 62,8 49,2 47,4 46


- evolu ie % 100 91,1 105,4 121,4 114,3 100 103,6 114,3 146,4

Sursa: Institutul Na ional de Statistic (date prelucrate)

13

Fig. 1 Evolu ia numarului de turi ti români i str ini în perioada1989 - 2002

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002

Turi ti români Turi ti str ini

Fig. 2 Evolu ia plec rilor de români i a sosirilor de str ini înperioada 1989 - 2002

02000

40006000

800010000

1200014000

1600018000

20000

1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002

Plec ri români Sosiri str ini

14

2.2.2. Concluzii privind aspectele economice ale turismului românesca. în ceea ce prive te capacitatea de cazare:

• reducerea în prezent cu 4,4 % a num rului de structuri de primire fa de anul 1989 i o cre tere cu 3,9 % fa de anul 1990;• sc derea capacit ii de cazare fa de cei 2 ani prezenta i mai sus cu 34,9

% i respectiv cu 22,7 % *;• diminuarea cu 36,1 % a capacit ii de cazare în func iune, mai mare decât

cea corespunz toare capacit ii fizice, ceea ce denot o u oar cre tere acapacit ilor cu func ionare sezonier ;

b. în ceea ce prive te num rul de vizitatori i num rul turi tilor înregistra i• în anul 2002 num rul de turi ti români înregistra i în structurile de

primire a atins cifra de 3.848.288 turi ti însumând 14.742.579 miiînnopt ri;

• sc derea cu 62,6 % a num rului total de turi ti înregistra i în unit ile decazare, din care cu 66,8 % a turi tilor români, cu 27,3 % a turi tilorstr ini fa de 1989, fa de anul 1990 reducerile înregistrând 55,4 % latotal turi ti, 64,6 % la turi ti români i 30,2 % la turi ti str ini;

• sc derea corespunz toare a num rului de înnopt ri: fa de 1989 cu 67,6% la total turi ti, 69,3 % la turi ti români i 52,3 % la turi ti str ini; fade 1990 reducerile se situeaz în ordine: 61,2 %, 63,4 %, i respectiv40,2 %;

• reducerea sejurului mediu de la 4,1 zile în 1989 (4,1 zile la turi tii românii 3,9 zile la turi tii str ini) la 3,6 zile în anul 2000 (3,8 zile pentru turi tii

români i 2,5 zile pentru turi ti str ini);• sc derea cu 1,2 % a num rului de vizitatori str ini, fa de anul 1989; fa

de anul 1990 num rul acestora a sc zut de la 6.532 mii la 4.794 mii,respectiv cu 26,6 %.

• cre terea cu de peste 6 ori a num rului de vizitatori românicare au plecat în str in tate, fa de anul 1989; în anul 2002 num rulacestora s-a redus de la 11.275 mii la 5.757,3 mii în raport cu anul 1990.

• sc derea cu 10 % a num rului de turi ti români sosi i pe litoral i cu 42 %a num rului turi tilor str ini, în anul 2002 fa de anul 1994;

• sc derea cu 13,5 % a num rului de turi ti români sosi i în sta iunilebalneare i cu 38,9 % a num rului de turi ti str ini, în anul 2002 fa deanul 1994;

• sc derea cu 29,9 % a num rului de turi ti români sosi i în sta iunilemontane i cre terea cu 50,8 % a num rului de turi ti str ini, în anul 2002fa de anul 1994;

• sc derea cu 51,7 % a num rului de turi ti români sosi i în Delta Dun riii cu 50 % a num rului de turi ti str ini, în anul 2002 fa de anul 1994;

* reducerea capacit ii fa de anul 1989 cu 146.404 locuri (35,1 %) s-a datorat scoaterii din circuitul turistic a peste800 unit i de cazare pân în anul 1993 i restructur rii celor r mase în func iune, prin modernizare i reducere anum rului de locuri. Structurile noi intrate în circuitul turistic începând cu anul 1994 (circa 500) sunt de tip pensiuneturistic sau agroturistic , de mic capacitate (în medie 8 locuri/ unitate).

15

• sc derea cu 46,1 % a num rului de turi ti români sosi i în Bucure ti i înora ele re edin i cre terea cu 27,4 % a num rului de turi ti str ini, înanul 2002 fa de anul 1994

Fa de aceste sc deri sunt de remarcat totu i semnele revigor rii activit iituristice în ultimii trei ani când, anual, principalii indicatori i în primul rândcei valorici, au înregistrat cre teri de peste 10%, superioare cre terii deansamblu a economiei române ti.

2.3. Percep ia ofertei turistice române ti pe pie ele externeStudiile i analizele realizate în cadrul OMT, bazate pe informa iile i analizele depia realizate în rile mari generatoare de fluxuri turistice din Europa, precum ianchetele întreprinse în rândul turi tilor str ini care viziteaz România,caracterizeaz oferta turistic româneasc prin urm toarele aspecte:

toate tipurile de programe oferite de România întâmpin o concurenacerb pe pie ele vest-europene; destina iile concurente ofer o gam variat de facilit i pentru toate

categoriile de turi ti; oferta româneasc este relativ limitat , restrâns la câteva sta iuni, iar în

cadrul acestora, doar la câteva hoteluri; serviciile sunt inferioare celor de pe destina ii concurente precum Bulgaria,

Turcia, Grecia sau Cipru; agrementul nu se ridic la nivelul ofertei din alte destina ii; infrastructura tehnico-rutier este necorespunz toare; din punct de vedere al raportului calitate-pre , România a încetat s mai fie

o pia turistic atractiv .

Pe de alt parte, OMT sintetizeaz factorii de impact în dezvoltarea turismuluiinterna ional al României, dup cum urmeaz :

16

Nr.crt. Domeniul Factori pozitivi Factori negativi

existen a în faz de studiu a unorproiecte de investi ii pentrurealizarea de noi hoteluri, atât înmarile ora e cât i în sta iunileturistice

lipsa unui program de ac iuni,coerent i stabil, privinddezvoltarea turismului

adoptarea de noi acte normativecare reglementeaz desf urareai controlul activit ilor turisticei contribuie la ameliorarea

serviciilor turistice

lipsa sau starea precar aserviciilor publice în numeroasesta iuni i zone rurale

cre terea semnificativ acapacit ii de cazare în specialca num r de camere iapartamente private

lipsa creditelor pentru realizareade investi ii i restaurareapatrimoniului, fonduriinsuficiente alocate pentrudezvoltarea turistic

ameliorarea i dezvoltareaofertei pentru alte produse iprograme turistice (sporturi,divertisment, manifest riculturale, excursii etc.)

lipsa creditelor pentru activit ilede promovare

modernizarea hotelurilorexistente i construc ia de noihoteluri i a altor structuri deprimiredezvoltarea agroturismului i are elei de pensiuni turistice careservesc micul dejunexperien ele reu ite ale unor noiforme de turism în unele zoneturistice ale riidezvoltarea i diversificareadot rilor i echipamentelor deagrementcre terea profesionalismului înactivitatea de formare a cadrelor

1. Produse turistice

adoptarea unui cadru legislativcare a permis deschiderea de noicoli tehnice i centre de

formare a cadrelor care î idesf oar activitatea în turism(Bucure ti, Suceava, Constan a,Bra ov, Timi oara i Cluj)

concuren a puternic din partearilor din Europa Central i de

Est

un climat politic instabil în uneleri vecine

17

dezvoltarea sectorului deagrement în structurile hoteliere(baruri de noapte, cazinouri,centre de jocuri, discoteci, centrede s tate, centre de conferin ei afaceri .a.)

privatizarea hotelurilorexisten a unui climat agreabil,natur bogat i abunden amonumentelor istoriceoferta turistic bogat prininternet constrângeri bugetare

participarea României la mariletârguri - expozi ii

lipsa unei sus ineri tehnice ifinanciare din partea statuluipentru promovare

cre terea num rului de publica iipromo ionale

neconcordan între activitateade promovare i cea demarketing

dezvoltarea publicit ii audio-vizual (CD-ROM, filme video)

lipsa creditelor pentrudezvoltarea activit ilor depromovare în ar i str in tate

2. Marketing ipromovare

publicitate în media turistic dinîntreaga lume

insuficien a informa iei turisticela nivelul sta iunilor turistice

modernizarea instala iilorvamale la frontiere

instabilitatea politic în zonabalcanic

declararea Rezerva iei BiosfereiDelta Dun rii i dezvoltareaecoturismuluiposibilitatea valorific rii înturismul ecologic a altorrezerva ii i parcuri na ionale/naturale, declarate astfelconform legii

3. Alte domenii

sensibilizarea, prin diverseac iuni, a popula iei privindvaloarea i necesitatea protej riimediului

existen a sistemelor tehnico-edilitare necorespunz toare înunele ora e importante i sta iunituristice

În concluzie, pot fi sintetizate principalele mari cauze care au contribuit la declinulturismului românesc:

18

• lipsa unui program de ac iuni, coerent i stabil, privind dezvoltareaturismului ;

• lipsa fondurilor de investi ii destinate dezvolt rii modific rii i reabilit riiinfrastructurii generale i specifice, ca urmare a procesului lent icomplicat al privatiz rii, aplic rii unei fiscalit i neadecvate, inexisten aunor facilit i în domeniul creditelor bancare .a.;

• reforma sectorului turistic a demarat târziu, chiar dac anumite încerc ride reform economic au fost f cute înc de la începutul anilor '90, însdurata de aplicare a lor s-a întins pe o perioad foarte mare de timp;

• cu câteva excep ii, domeniul turistic nu s-a dovedit a fi foarte atr torpentru investitorii str ini (sub 1% din capitalul în valut subscris înperioada 1990-2000 pe total economie);

• lipsa mijloacelor circulante (resurse financiare) la dispozi iaîntreprinderilor de profil;

• practicarea unor dobânzi bancare foarte ridicate i deci, neatractive, înparalel cu deprecierea permanent a monedei na ionale precum ipersisten a unei rate ridicate a infla iei;

• durata mare necesar reconstituirii propriet ii private în cazul activelorna ionalizate;

• existen a unui management hibrid, nenatural între rigorile economieiconcuren iale i mentalitatea societ ii super-centralizate;

• sc derea puterii de cump rare a popula iei i reordonarea priorit ilor;• reorientarea unei p i a cererii turistice interne c tre destina ii externe.

19

CAPITOLUL IIIOBIECTIVE I AC IUNI PRIVIND DEZVOLTAREA

TURISMULUI

3.1. Strategia i politica dezvolt rii turismuluiObiectivul strategic general de dezvoltare a turismului îl reprezint crearea unuiprodus turistic na ional competitiv, la nivelul valorii resurselor turistice de caredispune România i care s impun acest domeniu ca activitate economicprioritar în cadrul sistemului economic na ional.

Atingerea acestui obiectiv trebuie s conduc la :n dublarea num rului de turi ti str ini (cca. 1.000 mii în prezent) la

orizontul anilor 2010 i atingerea unui num r de 1.500 mii la nivelulanului 2007, precum i cre terea în consecin a încas rilor valutare dinturism, de la cca. 600 mil. USD în 2002 la cca. 1,0 mld. USD în anul 2007i 2 mld. USD la nivelul anilor 2010 - 2012;

n sporirea contribu iei turismului la formarea PIB, de la 1,18% în prezent lacca. 5-6 % în anul 2007 (în rile cu turism dezvoltat acest indicator atingeîn medie un nivel de 14%);

n satisfacerea cererii turistice poten iale interne i atragerea unui num rsporit de turi ti români pentru petrecerea sejururilor, de la 3.848 mii înanul 2002 la cca. 5.100 mii în anul 2007 ;

n sporirea contribu iei turismului în cadrul veniturilor comunit ilor localeprin sus inerea dezvolt rii turismului rural ;

n crearea unui num r de peste 350 mii de noi locuri de munc în sectorulturistic, peste cele 130 mii de locuri existente în prezent ;

Tabelul nr. 4

Prognoza circula iei turistice i a încas rilor valutare

din turism pentru anul 2007

Indicatori U MRealizat

2002

Estimat

2007

Ritm mediu

anual (%)

1. Nr. total de turi ti mii 4.847 6.600 6,5

- turi ti români mii 3.848 5.100 6,0

- turi ti str ini mii 999 1.500 8,5

20

2. Nr. total zile turist mii 17.276 27.800 10,0

- turi ti români mii 15.742 23.000 8,0

- turi ti str ini mii 2.534 4.600 13,0

3. Nr. vizitatori str ini mii 4.794 7.000 8,0

4. Încas ri valutare mil. USD 612 1.000 10,5

Realizarea obiectivului strategic general de dezvoltare a turismului impuneadoptarea conjugat a unor politici corespunz toare, pentru diferitele domenii deactivitate ale sectorului, respectiv :

1. Politica de produs turistic vizeaz modernizarea i extinderea oferteituristice române ti, cre terea competitivit ii i atractivit ii ei pe pia aintern i interna ional .

2. Politica de promovare i marketing trebuie s asigure crearea uneiimagini reale a României, menite s stimuleze cererea turistic interni interna ional .

3. Politica în domeniul for ei de munc urm re te asigurarea din punctde vedere cantitativ i calitativ a necesarului de personal i al moduluide formare i perfec ionare a acestuia.

4. Politica privind cre terea rolului cercet rii tiin ifice i dezvolt riitehnologice motivat de necesitatea identific rii de noi produse ipie e turistice, a oportunit ilor de investi ii i de fundamentare aprogramelor de dezvoltare, investi ii i amenajare turistic .

5. Politica în domeniul legislativ presupune adoptarea reglement rilornecesare dezvolt rii turismului (în primul rând Legea turismului,Legea parcurilor turistice) în concordan cu prevederile legislativeale rilor Uniunii Europene.

6. Politica în domeniul fiscal are drept scop evaluarea impactuluisurilor de natur fiscal asupra dezvolt rii turismului i adoptarea

unui sistem atractiv pentru investitorii din turism.7. Politica parteneriatului stat, cu are rolul de a asigura suprastructura

(drumuri, c i de comunica ie, alte utilit i etc.), administra ia publiclocal care s contribuie cu terenurile necesare realiz rii proiectelor isectorul privat, solicitat s finan eze, s construiasc i s exploatezeproiectele de acest tip;.

3.2. Programe de dezvoltare a turismuluiDucerea la îndeplinire a politicilor enun ate presupune realizarea unor programeprioritare i adoptarea unor suri care, prin efectele produse de implementareaacestora, s pun în mi care întregul angrenaj de dezvoltare a turismului, atât lanivelul produsului turistic na ional, cât i pe fiecare din principalele destina iituristice (Delta Dun rii, turismul montan, turismul balnear, turismul de litoral, altedestina ii) respectiv:

21

a. Programe prioritare de dezvoltare a turismului• Delta Dun rii – „Delta Europei”• „Superschi în Carpa i”• „Parcuri turistice”• „Cabane montane”• Salvamont• Turism balnear – „Turism de s tate”• Ecoturism în România• Turism cultural i religios în România

b. Programe care sus in dezvoltarea turismului• Programul de marketing i promovare

• Programe sociale - "Litoralul pentru to i", "Turism pentrutate", "Revelion în România"

• Legisla ia turistic

Obiectivele specifice, ac iunile i m surile pe termen scurt i mediu, pentru fiecaredintre destina iile turistice prioritare pentru România sunt prezentate în continuare.

3.3. TURISMUL MONTAN

3.3.1. Analiza situatiei turismului montan

1. Capacitate

La nivelul anului 2002, capacitatea de cazare din sta iunile montane reprezint11,5 % din totalul capacitatii de cazare.În ultimii 4 ani, num rul locurilor decazare a cunoscut o sc dere însta iunile montane, în 2002 num rullocurilor fiind cu 7,9 % mai mic fa deanul 1999. Aceasta se datoreazretroced rilor vilelor din acestesta iuni i trecerea unora în regim deexploatare individual.Ponderea hotelurilor în locurile decazare s-a men inut constant în ultimii anifiind în medie de 32 %.

2. Circula ie

Evolu ia locurilor de cazareexistente în turismul montan

2900030000310003200033000340003500036000

1999 2000 2001 2002

ani

locu

ri

22

Num rul de turi ti str ini a crescut în 2002 cu 11,8 % fa de 1999, dar num rulsosirilor turi tilor în unit ile de cazare din sta iunile montane au înregistrat înultimii ani o sc dere, în 2002 înregistrându-se o sc dere cu 6,7 % fata de 1999,scaderea mai mare fiind la turistii romani respectiv de 9,1%. Aceasta s-a datorat inprincipal timpului nefavorabil practicarii sporturilor de iarna(zapada putina si cudurata mica dar si dotarilor necorespunzatoare a domeniilor pentru schi si anumelipsei instalatiilor de produs zapada artificiala, a instalatiilor de transport pe cablude capacitate mica, de tip teleschi, babyschi,etc.Evolu ia înnopt rilor în aceast perioad este prezentat în figurile de mai jos:

Innoptarile turistilor straini in unitatile decazare din statiunile litorale

195000200000205000210000215000220000225000230000235000240000245000

1999 2000 2001 2002

ani

inno

ptar

i

Hotelurile de in o pondere de 62 % din num rul total de înnopt ri.Sc derea num rului turi tilor români în unit ile de cazare exploatate în regimpublic s-a produs datorit orient rii acestora c tre cazarea în unit i cu regim deexploatare particular.3. Pia aLa nivelul anului 2002, 10,5 % din înnopt rile din România sunt în sta iunilemontane si din acestea 9,1 % sunt înnopt ri ale turistilor str ini.Românii reprezint80,2 % din turi tii sosi i în sta iunile montane i aproape 87,3 % din num rulînnopt rilor.În cazul turi tilor str ini dupaara de origine, Israelul ocupa

primul loc cu 20 % din totalulînnopt rilor turi tilor str ini, urmatde Marea Britanie cu 12 % iGermania cu 8 %.

4. Eficien aGradul de ocupare însta iunile montane este de 21,9%în 2002, iar gradul deutilizare a capacit ii de cazare în func iune pentru hoteluri a fost de 34,8% .

Innoptarile turistilor în unit ile de cazaredin sta iunile litorale

0

500000

1000000

1500000

2000000

2500000

1999 2000 2001 2002

ani

Structura înnopt rilor turi tilor st ini pe ride origine

20%

46% 12%

8%7%

7%

Israel

Regatul Unit

Germania

Rep Moldova

Italia

Alte tari

23

Durata medie a unui sejur este 2,6 zile.

5. Puncte tari ale turismului montan romanesc- Potential turistic montan cu caracteristici specifice, indicat in practicarea

sporturilor de iarna pentru turisti la toate categoriile de varsta;- Existenta unui mare potential montan pentru practicarea sporturilor de

iarna, uniform repartizat pe intreg teritoriu tarii neamenajat;- Lipsa fenomenului de avalansa;- Cresterea interesului tineretului pentru practicarea schiului;- Traditie in practicarea turismului montan;

- Raspandire uniforma in zona montana a structurilor turistice de primire sialimentatie;

- Existenta zonelor populate si a fortei de munca bine calificate,disponibile;

6. Puncte slabe ale turismului montan romanesc- Instalatii de transport pe cablu invechite, uzate moral mergand pana la

diminuarea gradului de asigurare a sigurantei turistilor;- Domenii pentru schi nemodernizate si nedotate cu echipamente de

producere a instalatiilor de zapada artificiala, a echipamentelor pentru intretinereapartiilor;

- Lipsa instalatiilor mici de transport cu cablu pentru persoane de tipteleschi, babyschi,etc.

- Necorelarea dezvoltarii actuale a turismului montan cu capacitateastructurilor turistice de primire si alimentatie;

- Intretinere deficienta a traseelor turistice montane omologate;- utilitati edilitar-gospodaresti ale localitatilor montane invechite si

necorelate cu stadiul actual de dezvoltare a turismului montan;- Slaba dezvoltare a drumurilor forestiere si drumurilor de interes turistic in

zonele montane.

Din analiza potentialului turistic natural pentru dezvoltarea turismuluimontan cu componenta turism pentru practicarea schiului in Romania,rezulta necesitatea extinderii si modernizarii imediate a domeniilor pentruschi si practicarea sporturilor de iarna, a instalatiilor aferente de transportcu cablu pentru persoane precum si a celorlalte tipuri de amenajari si dotaripentru practicarea sporturilor de iarna cum ar fi schi-ul de fond,randonnée-ul, bob-ul, sania, patinajul, etc.

Pentru ca Romania sa fie recunoscuta pe plan international ca o destinatieturistica pentru practicarea sporturilor de iarna este necesara imbunatatireainfrastructurii generale, a ofertei pentru sporturile de iarna, refacerea sidezvoltarea infrastructurii turistice pentru turismul montan(amenajarea de noipartii de schi cu instalatiile de transport pe cablu aferente, instalatii si echipamente

24

de producere a zapezii artificiale si de intretinere a partiilor) precum si dezvoltarea,modernizarea si diversificarea structurilor de primire.

3.3.2. Obiectiv specificAmenajarea la standarde turistice europene a sta iunilor montane i

diversificarea ofertei pentru practicarea sporturilor de iarn i a drume iei montane.Principiul ce trebuie s respectat în dezvoltarea turismului este cel al dezvolt riidurabile a zonelor, centrelor i obiectivelor turistice.

3.3.3. Ac iuni strategicea) Modernizarea i dezvoltarea sta iunilor intrate în circuitul turistic

interna ional.b) Valorificarea integral a poten ialului turistic montan al sta iunilor intrate în

circuitul turistic, prin amenajarea complex a domeniului schiabil iasigurarea corespunz toare a acestora cu mijloace de transport pe cablu iinstala ii de producere de z pad artificial .

c) Modernizarea, dezvoltarea si diversificarea agrementului cu accent peagrementul „après ski” ;

d) Ini ierea unui program complex de modernizare i dezvoltare a re elei decabane i refugii montane.

3.3.4. Masurile de realizare a obiectivului- amenajarea de partii noi de schi;- construirea de instalatii de transport cu cablu pentru persoane;- instalarea de echipamente de producere a zapezii artificiale;- instalarea echipamentelor pentru iluminatul nocturn al partiilor de schi;- dotarea cu echipamente pentru intretinerea partiilor de schi;- reamenajarea si amenajarea partiilor destinate practicarii sporturilor de

iarna, altele decat schiul-biatlon, bob,sanie, sarituri de la trambulina, patinoare siechiparea cu instalatiile si echipamentele aferente.

- reamenajarea si construirea de refugii montane pentru asigurareasigurantei si primului ajutor in caz de accidente, reamenajarea si construirearetelei de cabane de creasta.

Realizarea acestor ac iuni se va face prin implementarea programelorna ionale de dezvoltare i de sus inere a acestei forme de turism, respectiv:

Ø Superschi în Carpa i,Ø Cabane Montane,Ø Salvamont.

25

3.3.5. Programe

Programul SUPERSCHI ÎN CARPA I

1. OBIECTIVUL GENERAL.Programul isi propune realizarea uneia dintre intele principale ale strategiei

Ministerului Turismului si anume revitalizarea turismului montan în România prin:a) modernizarea si dezvoltarea domeniului pentru schi care implica

asigurarea practicarii schiului si a celorlalte sporturi de iarna in conditii optime side securitate. Prin aceasta se intelege corelarea dimensiunii domeniului pentruschi cu capacitatea de cazare si asigurarea integrala a cererii de week-end;

b) modernizarea si dezvoltarea mijloacelor de transport cu cablu pentrupersoane, acestea fiind determinante in aprecierea ofertelor sporturilor de iarna;

c) modernizarea, dezvoltarea si diversificarea agrementului - natura sicalitatea agrementului, in special a facilitatilor ”après-ski”, sunt hotarâtoare inalegerea unei oferte(statiuni), iar acest aspect este foarte bine cunoscut si”exploatat” pe piata internationala;

d) modernizarea structurilor de primire si de alimentatie publica careimplica actiuni de ridicare a gradului de confort si cresterea calitatii serviciilor.

2. ACTIUNI• Stabilirea zonelor si suprafetelor care vor fi incluse in domeniului

schiabil;• Dezvoltarea durabila a domeniilor pentru schi si dotarea

concomitenta cu instalatiile de transport pe cablu aferente in arealulValea Prahovei – Valea Ialomitei – Valea Doftanei si statiuneaPoiana Brasov;

• Constructia, punerea in functiune si exploatarea instalatiilor detransport pe cablu;

• Dotarea cu echipament a domeniilor schiabile: masini pentruintretinerea partiilor si instalatii pentru produs zapada artificiala;

• Amenajarea, dezvoltarea si reabilitarea infrastructurii generale: caide acces, alimentari cu apa, gaze, curent electric, canalizari, statii depompare si statii de epurare a apelor uzate, parcari;

• Conversia fortei de munca disponibilizate existente in zona.

Etapa I

Ø Faza 1 - ridicarea la standarde interna ionale, prin m suri adecvate demodernizare i dezvoltare, a dot rilor pentru practicarea sporturilor de iarn însta iunile: Poiana Bra ov (Anexa 1), Sinaia (Anexa 2) i Predeal (Anexa 3).

26

Ø Faza 2 - amenajarea si dezvoltarea rapid a dotarilor specifice si asta iunilor – satelit a celor 3 sta iuni reprezentative, care s ajute la consolidareaofertei: Azuga (Anexa 3), Bu teni (Anexa 4), Padina – Pe tera (Anexa 5).Aceasta faza va trebui s se desf oare simultan cu prima, ca o completare i odiversificare a acesteia.

Ø Faza 3 - dezvoltarea domeniilor schiabile în Valea Doftanei, Leaota iBran – Moieciu.

Realizarea acestei etape va duce la crearea primului sistem integrat de sta iunimontane din România care va cuprinde masivele Bucegi, Leaota, Baiului,Post varul. Sta iunile vor fi legate prin teleferice de mare capacitate ce vor uniculoarul Ruc r-Bran, cu valea Ialomi ei, valea Prahovei – valea Timi ului i valeaDoftanei.

Etapa IIModernizarea, dezvoltarea prin programe individuale a 25 de statiuni si

localitati turistice cu amenaj ri pentru sporturi de iarn .In cadrul acestor programe se va urm ri corelarea capacit ilor de cazare cu

dimensionarea domeniului schiabil, dezvoltarea infrastructurilor deficitare, dupcaz, cu accent deosebit pe diversificarea agrementului i cre terea calit iiserviciilor.

Obiectul acestei etape este reprezentat de urm toarele sta iuni i localit ituristice (25): Izvoarele, Bor a, Vatra-Dornei, Câmpulung - Moldovenesc,Tihu a, Harghita – B i, Harghita M ra , Izvorul Mure ului, Lacu Ro u,Lep a, Covasna, Comand u, uga B i, Cheia, Bâlea - Lac, P ltini , Parâng,Straja – pasul Vâlcan, Râu or, Muntele Mic, Semenic – Crivaia, Stâna deVale, Arie eni, B oara, Fântânele-Beli .

Etapa III

Realizarea unor noi sta iuni sau centre turistice pe 38 de amplasamente noi,situate în vecin tatea unor localit i, sau sus inute în prezent numai de ostructur turistic .

Amplasamente identificate sunt urm toarele : Luna– es, Valea Vaserului,ible (Fiad), Puzdrele, Valea Vinului, Cârlibaba, Le u, Valea Putnei,

Chiril (Zugreni), Bro teni, Borca, Gura Haitii, Colibi a, L pu na,Ardelu a, Slanic-Moldova, Soveja, Vetre ti – Her str u, ValeaDâmbovi ei (Pecineagu), Iezer, Piscul Negru, Molivi , Lotrioara,

laia, Obâr ia Lotrului, Vidra, Gâtu Berbecului, Poarta Raiuluiureanu), Petrimanu, Câmpu el, Baleia, Râul es (Godeanu), Gura

Zlata, Olteana ( arcu), Rogojel (Vl deasa), Lunca Vi agului(Vl deasa), Steaua (Some ul Rece), Valea Ierii.

3. IMPACTUL ECONOMIC. Influenta investitiilor din cadrulprogramului se va face simtita in:

27

a) sectorul serviciilor;b) sectorulconstructiilor;c) sectorul transporturilor.

4. IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI. Realizarea investitiilor aferenteprogramului nu va avea influente negative asupra apei, solului si mediului. Vor fiefectuate lucrari de drenare a cursurilor de apa, de taluzare, de înierbare, deconsolidare a terenurilor.

5. IMPACTUL SOCIAL. Programul va oferi oportunitati:a)pentru deschiderea de afaceri noi;b)pentru dezvoltarea celor existente.c)va crea noi locuri de munca si conditii pentru conversia fortei de munca in

timpul realizarii investitiilor si dupa finalizarea acestora;d)va crea conditii pentru stabilizarea populatiei locale in zona montana;e)va contribui la cre terea veniturilor i al nivelului de trai al populatiei

locale in zona montana.

6. IMPACTUL FINANCIAR. In realizarea programului, un rol importantrevine parteneriatului administratie publica centrala, administratie publica locala sisectorul privat.

Programul va folosi surse de finantare din credite interne si parteneriatpublic-privat, fonduri speciale, fonduri nerambursabile, credite externe.

7. BENEFICIARI DIRECTI SI PARTENERIAT.

Beneficiari :• Consiliile jude ene cu zona montana, identificate in studiul de

fezabilitate;• Consiliile locale;

Parteneri:• Consiliile judetene si locale;• Ministerul Transporturilor, Construc iilor i Turismului;• Investitori în sectorul privat.

In prezent exista urmatoarele propuneri de proiecte de dezvoltare si

modernizare, unele aflate in derulare:

Ø PROIECTUL de dezvoltare a domeniului de schi „Predeal-Azuga”este un proiect in derulare a carui valoare este estimata la cca. 25 mil.EURO

Ø PROIECTUL de realizare a infrastucturii de acces „BUSTENI-Kalinderu-Valea Alba, proiect in derulare, in valoare totala de 4,7 mil EU;

Ø PROIECTUL modernizarea retelei cailor rutiere de acces in zonamontana Valea Doftanei-Sacele si a legaturilor cu zona turistica, in valoare totalade 6,5 mil EU;

28

Ø PROIECTUL „SECTRA” cu o valoare totala estimata la cca. 11mil.EU, pentru dezvoltarea si modernizarea domeniului de schi si dinamizareasporturilor de iarna in Sinaia;

Ø PROIECTUL de modernizare si dezvoltare a activitatii turistice inPoiana Brasov cu o valoare totala estimata la cca.11 mil.EU;

Ø PROIECTUL de amenajare a domeniului schiabil in arealul Padina –Pestera – Leaota cu o valoarea estimat a lucr rilor de investi ii de cca. 210 mil.EURO.

Programul de reabilitare i extindere a re elei de cabane turistice montane

Drume iile montane i asociate acestora cabanele, ca baza material pentru odihn ,cazare i agrement, a reprezentat i reprezint o op iune pentru un segment foartevariat de turi ti (ca vârst , categorie social , nivel al veniturilor etc.), români istr ini

Multe dintre cabanele montane, construite cu peste 80 de ani în urm au fostdistruse sau, sunt în prezent într-o stare total necorespunz toare.

În acela i timp sunt multe masive montane din România care nu beneficiaz de nicio caban , sau altele au un num r insuficient, raportat la distan ele de parcurs dintreele.

În aceast situa ia, punerea în practic a unui program amplu de reabilitare iextindere a re elei de cabane din zona montan se impune ca un obiectiv prioritarpentru dezvoltarea turismului românesc.

Programul vizeaz exclusiv re eaua de cabane montane (de creast ) la care accesulnu se face decât „cu piciorul”.Programul are trei componente :

A. Reconstruirea cabanelor montane distruse în ultimul timp, respectiv:

1. Puzdrele – Mun ii Rodnei

29

3. Piatra Mare – Mun ii Piatra Mare

4. ie ti – Mun ii Bucegi

5. Suru – Mun ii F ra

6. Sc ri oara – Mun ii Bihor

B. Modernizarea cabanelor montane aflate într-o stare tehnicnecorespunz toare, respectiv:

1. Ciuca – Mun ii Ciuca

2. Caraiman – Mun ii Bucegi

3. Omu – Mun ii Bucegi

4. Turnuri – Mun ii F ra

5. Padi – Mun ii Bihor

C. Construirea unor noi cabane în masive montane în care nu exist ,sau în masive cu un num r insuficient de cabane, respectiv:

1. Rica – Mun ii Maramure

2. chiti - Mun ii C ilimani

3. Poiana Alb – Mun ii H ma

4. Izvoarele N rujei – Mun ii Vrancei

5. Penteleu – Mun ii Penteleu

6. Pasul Predelu – Mun ii Baiului

7. Ren ea - Mun ii Piatra Mare

8. La Poli e – Mun ii Bucegi

9. Rud ri a - Mun ii F ra

10. Br tila - Mun ii F ra

11. Mali a - Mun ii F ra

12, Izvorul Gilortului - Mun ii Parâng

13. Parângul Mic – Mun ii Parâng

14. Poiana Pelegii – Mun ii Retezat

15. Cheile Nerei - Mun ii Aninei

16. Cuntu – Mun ii arcului

30

Programul SALVAMONT

Este un program de sus inere a dezvolt rii turismului montan i areurm toarele obiective: - marcarea i omologarea traselor montane; - între inerea traseelor montane ; - organizarea i finan area centrelor i echipelor de salvare în mun i – Salvamont; - dotarea corespunz toare a echipelor Salvamont.

Atingerea obiectivelor programului are ca finalitatea facilitarea drume iilormontane i cre terea siguran ei turi tilor.

3.4. Turismul Balnear

3.4.1. Analiza situatiei turismului balnear

1.Capacitate.La nivelul anului 2002, capacitatea de cazare din sta iunile balneare

reprezint 15,7 % din totalul capacitatii de cazare existente.În ultimii 4 ani, num rul locurilor decazare în sta iunile balneare, a cunoscut osc dere permanent , in 2002 num rullocurilor fiind cu 6,6 % mai pu ine fade anul 1999. Aceasta se datoreazretroced rilor vilelor din aceste sta iunisau trecerii unora din acestea în regim deexploatare individual.Ponderea hotelurilor în totalul locurilorde cazare in statiunile balneare, a crescutîn ultimii ani, de la 63% in 1999 la67,1% in 2002.

2.Circula ieNumarul sosirilor turistilor straini in sta iunile balneare, a inregistrat o crestere de23,7% in 2002 fata de 1999 iar num rul sosirilor turi tilor în unit ile de cazare osc dere cu 8 % în 2002 fata de 1999.Evolu ia înnopt rilor în aceast perioad este prezentat în figurile de mai jos:

Evolu ia locurilor de cazareexistente în turismul balnear

41000

42000

43000

44000

45000

46000

1999 2000 2001 2002

ani

locu

ri

31

Innoptarile turistilor straini in unitatile decazare din statiunile balneare

0

50000

100000

150000

200000

1999 2000 2001 2002

ani

inno

ptar

i

3.Piata

La nivelul anului 2002, 32,6 % din înnopt rile din România sunt în sta iunilebalneare, dar numai 6,3 % din înnopt rile sunt ale turistilor str ini.Românii reprezint 95 % din turi tii sosi i în sta iunile balneare i peste 97% dinnum rul înnopt rilor.Num rul mare de turi ti românieste realizat în special datoritprogramelor sociale i sindicale.În cazul turi tilor str ini,Germania ocupa primul loc, cu otreime din totalul înnopt rilor,urmat de Israel i Ungaria.

4.Eficien aGradul de ocupare în sta iunilebalneare este de 50,8 % în 2002, iar hotelurile au avut un grad de utilizare acapacit ii de cazare în func iune de 55,2% - fiind cel mai mare comparativ cucelelalte forme de turism.

Durata medie a sejurului este 8,9 zile, pe primele locuri, comparativ cudurata pentru alte produse turistice principale.

De i sta iunile balneare române ti se bucur de un renume interna ionalincontestabil în tratarea unei largi game de boli i afec iuni, multe dintreamenaj rile de tratament se afl într-o stare precar de func ionare. Ele au suferitde pe urma lipsei de investi ii din ultimii 15 ani fapt evidentiat si in evolutiacirculatiei turistice.Astfel, daca circulatia turistica in statiunile balneare a cunoscuto evolutie ascendenta, indeosebi in perioada anilor ’80 si culminand cu anul 1989,cand ponderea turismului balnear in total turism turism a atins un procent de 14%,ea a inregistrat o scadere substantiala in perioada 1990-1995, comparativ cuperioada precedenta continuind cu o usoara redresare dupa.

Innoptarile turistilor în unit ile de cazaredin sta iunile balneare

5000000

5200000

5400000

5600000

5800000

6000000

1999 2000 2001 2002

ani

Structura înnopt rilor turi tilor st ini peri de origine

33%

26%11%

9%

3%18%

Germania

Israel

Ungaria

Rep Moldova

Italia

Alte tari

32

În ansamblu, România are un poten ial bun fiind o important ar dedestina ie turistic în viitor. Acest lucru se va realiza în condi iile în care se voraduce îmbun iri substan iale asupra produsului turistic i nivelului serviciilor.Diversitatea produselor turistice din sta iunile balneare este considerat ca fiindunul dintre punctele forte ale României turistice.

5. Puncte tari ale turismului balnear românesc:- existen a unor de resurse balneare unice pe plan european;- o considerabil corectitudine medical ;- personal de inalta calificare profesionala, loial, dedicat profesiei;- amplasamente atractive i variate in cadru natural deosebit;- o gam variat de proceduri de cur ;- pre uri sc zute;- cooperare tradi ional cu pie e importante ca Germania, Fran a, Italia, Israel;- o puternic pia pentru românii stabili i în str in tate;

6. Puncte slabe ale turismului balnear românesc:- unit i de cazare i tratament îmb trânite;- starea invechita a amenajarilor de tratament agravata de materialele folosite

in constructie, care sunt supuse efectului corosiv al unora dintre substantelede tratament

- infrastructura de acces, utilizare si colectare a resurselor balneare invechitasi insuficienta;

- exploatarea intensiva, a substantelor si resurselor minerale din statiunilebalneare;

- infrastructura local slab ( acces, utilit i);- mediul ambiant al sta iunilor prost între inut, lipsa spatiilor verzi specifice si

imbatranirea parcurilor balneare ;- insuficiente servicii ce pot fi folosite pe pia a de lux sau de înalt calitate a

tratamentului balnear;- o baz insuficient a expertizei organizatorice;- acces dificil spre unele sta iuni balneare;- dotari de agrement insuficiente care sunt supraaglomerate si creaza

disconfort pentru turistii.

3.4.2. Obiectiv specific

Refacerea si dezvoltarea infrastructurii turistice pentru turismul balnear.

3.4.3. Ac iuni

1. Dezvoltarea, modernizarea i diversificarea ofertei balneoturistice române tiîn conformitate cu muta iile intervenite în cererea turistic intern i interna ionalpentru tratamentul balnear.

33

2. Realizarea unui program de amenajare, modernizare, dotare i lansare pepia a extern a bazelor de tratament din salinele de la Târgu Ocna, Praid i Sl nicPrahova cu dezvoltarea corespunz toare a structurilor turistice de cazare,alimenta ie i agrement.

3. Modernizarea i dezvoltarea infrastrastructurii de transport i acces4. Realizarea unui program de reabilitare a infrastructurii necesare exploat rii

resurselor minerale.

3.4.4. Masurile de realizare

Starea infrastructurii i suprastructura din prezent exclud posibilitateaunei solu ii pe termen scurt. Produsul de baz poate fi f cut atractiv prin investi iiimportante pentru a îmbun ii i a moderniza produsul turistic din sta iunilebalneare, ridicându-se încet reputa ia interna ional i imaginea.

a) Modernizarea re elelor de utilit i publice (alimentare cu ap , canalizare,depozitare reziduuri menajere etc.) aferente sta iunilor balneare;

b) Amenajarea i echiparea la standardele turistice europene a unor sta iunibalneare - pilot cu profil balnear reprezentativ pentru oferta româneasc :

ile Herculane i B ile Felix (afec iuni reumatismale), Covasna (afec iunicardiovasculare), Sl nic Moldova (afec iuni digestive), Ol ne ti (afec iunirenale i hepato-biliare), Sovata i Mangalia (afec iuni ginecologice) .a.

c) Retehnologizarea bazelor de tratament existente, modernizarea i ridicareagradului de confort al structurilor de primire, extinderea amenaj rilor idot rilor de agrement specific i general. Amenajarea, modernizarea, dotareai lansarea în circuitul turistic a bazelor de tratament din principalele saline

(Sl nic-Prahova, Praid, Târgu Ocna) i promovarea pe pie ele externe aprodusului balnear "Salina verde".

d) Relansarea i extinderea curelor gerontologice i a altor tratamente cumedicamente originale române ti (Gerovital, Aslavital, Pell-Amar ,a.)

e) Diversificarea curelor profilactice i a procedurilor de tratament bazate pefactori naturali de cur autohtoni, în principalele sta iuni balneoturistice iextinderea tratamentelor de între inere (antistres, fitness, de repunere înform , de înfrumuse are, cure de sl bire etc.).

f) Extinderea Programului social "Turism pentru s tate"g) Reintroducerea în circuitul turistic intern a sta iunilor balneare de interes

local, concomitent cu modernizarea i dezvoltarea acestora.h) Din analiza situatiei existente rezulta ca masurile de mai jos sunt valabile

pentru toate sta iuni balneoclimaterice mari, de interes national, incluse încircuitul interna ional si avand un num r total de locuri cuprins între 2.500 i8.500, respectiv: B ile Felix, C lim ne ti-C ciulata, B ile Herculane,Sovata, Sl nic Moldova, B ile Ol ne ti, B ile Govora, Vatra Dornei,Covasna, Buzia , Mangalia, etc.Acestea sunt:

34

• Refacerea si amenajarea aleilor de acces la resursele minerale, a spatiilorde recreere si popas, a punctelor de utilizare a izvoarelor.

• Refacerea retelor de aductiune si colectare a izvoarelor minerale in punctefixe de utilizare pentru turisti;

• Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de tratament (constructii,aparatura,echipamente,etc).

• Refacerea si crearea de parcuri balneare;

surile propuse vor fi atinse prin implementarea mai multor programespeciale de dezvoltare i sus inere a dezvolt rii a turismului balnear i anume :

Ø Programul Sta iuni balneare

Ø Programul Salina Verde

3.4.5. Programe de dezvoltare a turismului balnear

Programul Sta iuni balneare

Obiective:

- refacerea infrastructurii locale (alimentare cu ap , canalizare, spa ii verzi,alei i drumuri interioare, puncte ecologice de colectare a gunoaielor,sta ii de epurare a apelor uzate);

- modernizarea bazelor de tratament balnear, inclusiv a instala iilor deaduc iune a apelor minerale.

Programul va fi implementat etapizat, astfel:

Etapa I (2004 – 2007)

În aceast etap programul va fi implementat în sta iunile balneare - pilot cuprofil balnear reprezentativ pentru oferta româneasc , respectiv: B ile Herculane i

ile Felix (afec iuni reumatismale), Covasna (afec iuni cardiovasculare), Sl nicMoldova (afec iuni digestive), Ol ne ti (afec iuni renale i hepato-biliare), Sovatai Mangalia (afec iuni ginecologice) .a.

Volum estimat de investi ii : 18.000.000 Euro

Etapa a II-a (2008 – 2010) pentru sta iunile: Vatra Dornei, Govora,lim ne ti – C ciulata, Tu nad, Techirghiol, Buzia , Amara.

Volum estimat de investi ii : 14.000.000 Euro

35

Etapa a III-a (2011 – 2014) alte sta iuni cu resurse balneare valoroase iposibilit i de dezvoltare cererii turistice: Borsec, Ocna Sibiului, Eforie Nord,Lacul S rat, Ocna ugatag

Programul Salina Verde

Programul Salina Verde vizeaz urm toarele obiective:

- modernizarea i amenajarea incintei exterioare a salinelor Praid, Sl nicPrahova, Sl nic Moldova i Cacica;

- amenajarea interioar , pentru vizitare i tratament a salinelor(acces,saloane de tratament, zone de vizitare)

Programul poate fi implementat etapizat:- etapa I-a (2004 – 2007) pentru salinele Praid i Sl nic Prahova- etapa a II – a pentru salinele Sl nic Moldova i Cacica

B. Alte Programe de sus inere a dezvolt rii turismului balnear

- Programul de promovare a turismului balnear care presupune campaniisus inute de promovarea, în ar , dar mai ales în str in tate a sta iunilorbalneare propuse spre dezvoltare i a produselor acestora.

- Programul social „Turism i s tate” care presupune permanentizareaacord rii de facilit i unor categorii de popula ie cu venituri reduse pentrupetrecerea în extrasezon a unui sejur în cadrul unei sta iuni balneare.

3.5. Ecoturismul si turismul în Delta Dun rii

3.5.1. Analiza situa iei ecoturismului si turismului în Delta Dunarii

1. CapacitateLa nivelul anului 2002, capacitatea decazare din Delta Dun rii reprezint sub1% % din totalul locurilor existente lanivelul întregii ri.În ultimii 4 ani, num rul locurilor decazare a cunoscut o sc dere continu înunit ile de cazare din Delt , În 2002

Evolu ia locurilor de cazareexistente în Delta Dun rii

200021002200230024002500260027002800

1999 2000 2001 2002

ani

locu

ri

36

num rul locurilor fiind cu 16,1 % mai pu ine fa de anul 1999. În aceea iperioad num rul unit ilor de cazare a cunoscut o cre tere cu 13 %. Aceastsitua ie se datoreaz orient rii investitorilor din aceast zon spre unit i de cazarecu num r redus de locuri.Ponderea hotelurilor în locurile de cazare s-a a sc zut de la 41,5, cât era în anul1999 la 34,9 % în.

2. Circula ieNum rul sosirilor turi tilor în unit ile de cazare din Delt au înregistrat în ultimiiani evolu ii contradictorii, în ultimul an s-a înregistrat o sc dere cu 22,2 % anum rului de turi ti i o cre tere cu 27 % de turi ti str ini.Evolu ia înnopt rilor în aceast perioad este prezentat în figurile de mai jos:

Innoptarile turistilor straini in unitatile decazare în Delta Dun rii

0

5000

10000

15000

20000

25000

1999 2000 2001 2002

ani

inno

ptar

i

75,2 % din înnopt rile în unit ile de cazaredin Delt sunt realizate în hoteluri.Unit ile de cazare de trei stele de in 45 % din înnopt ri urmate de cele de doustele cu 36,3 %.

3. Pia aLa nivelul anului 2002, sub 0,5 % din înnopt rile din România sunt în unit ile decazare din Delta Dun rii i numai 0,8 % din înnopt rile cet enilor str ini.Românii reprezint aproape 80 % din turi tii sosi i în Delt i realizeaz aproape75 % din num rulînnopt rilor.În cazul turi tilor str ini,Germania ocupa primul loc cu 30% din totalul înnopt rilorturi tilor str ini, urmat de Italia cu11 % i Fran a cu 7 %.

4. Eficien aGradul de ocupare în zona DeltaDun rii este de 18,6 % în 2002,

Innoptarile turistilor în unit ile de cazareîn Delta Dun rii

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

1999 2000 2001 2002ani

Structura înnopt rilor turi tilor st ini peri de origine

30%

11%

40%

7%

7%

5%

Germania

Italia

Franta

Regatul Unit

Olanda

Alte tari

37

iar hotelurile au avut un grad de utilizare a capacit ii de cazare în func iune de27,5% .Durata medie a unui sejur raportat este de numai 2,1 zile.

5. Puncte forte ale ecoturismului.• Diversitatea resurselor turistice naturale;• Fauna si flora bogata cu specii unicat in Europa;• Existenta unor zone salbatice, neafectate de interventia omului;• Infrastructura de acces in ariile protejate insuficient de…• Existenta cadrului legal care prevede atat delimitarea parcurilor

naturale si a zonelor protejate, cat si conditiile necesare instituirii administratieipentru zonele protejate, in vederea initierii managementului acestora;

6. Puncte slabe ale ecoturismului.• Extinderea intravilanului in zonele din imediata vecinatate sau chiar in

interiorul ariilor naturale protejate, tintind spre dezvoltarea si realizarea ulterioara aunor constructii sau chiar statiuni turistice;

• Supraexploatarea resurselor naturale, prin pasunat neadecvat sisuprapasunat, defrisari ilegale, braconaj, turism necontrolat, etc.;

• Administrarea defectuoasa a facilitatilor turistice deja existente ininteriorul acestor arii naturale protejate, generand in special cantitati impresionantede deseuri;

• Nerespectarea regimului de protectie, ca urmare a lipsei demarcarii interen a limitelor si a zonelor tampon ale ariilor naturale protejate;

• Nu exista înc organizate în toate zonele protejate a administratiilorcare sa initieze un management eficient al acestor arii naturale protejate instituite;

Unul dinte avantajele competitive de care beneficiaza tara noastra, incomparatie cu destinatiile turistice consacrate, este acela al pastrarii mediuluinatural nealterat de prezenta si activitatile omului. Astfel, in cadrul rezervatiilornaturale nu putine sunt speciile de plante si animale declarate endemice saumonumente ale naturii. De asemenea, Romania inca mai pastreaza in mediulnatural nealterat de prezenta omului, exemplare de flora si fauna care in alte tari audisparut sau nu mai pot fi vizitate decat in captivitate. Prin slaba dezvoltare inunele zone a formelor de turism clasice, s-a realizat astfel o premisa importanta dedezvoltare a ecoturismului, fapt ce ar impune tara noastra ca o destinatieimportanta pentru aceasta forma de turism.

3.5.2. Obiectiv Refacerea si dezvoltarea infrastructurii turistice pentru ecoturism in parcuri sirezervatii naturale si turismului in Delta Dunarii

3.5.3. Ac iuni

38

a) Modernizarea i dezvoltarea infrastructurii de transport i acces aprincipalelor centre de intrare în Delt (Tulcea, Sulina, Sfântu Gheorghe,Murighiol, Mamudia i Dunav );

b) Realizarea unui sistem de re ele publice (alimentare cu ap , canalizare idepozitare de euri) în principalele localit i care se constituie în puncteconcentrare a fluxurilor turistice din Delt (Cri an, Mila 23, Uzlina etc.)

c) Construirea unui sistem de platforme de campare, dotate corespunz tor,pentru turi tii sosi i pe cont propriu;

d) Promovarea extern a Deltei Dun rii ca produs turistic de marc pentruRomânia;

3.5.4. Masurile de realizare

- refacerea si amenajarea potecilor de acces la principalele monumentenaturale;

- refacerea si amenajarea de retele de refugii (adaposturi) pentru ecoturism;- amenajarea punctelor (foisoarelor) de observare/filmare/ fotografiere;

- marcarea limitelor i refacerea panourilor i indicatoarelor pentru zonelestrict protejate, zonele de maxima importanta, zonele tampon;

- realizarea / modernizarea re elelor de utilit i publice (ap i canalizare) înlocalit ile din Delta Dun rii.Not : În prezent, din cele 18 localit i existente în Delta Dun rii exist re elelocale de alimentare cu ap exist în Chilia Veche, Cri an, Mila 23, Sf. Gheorghei Sulina, iar re ea de canalizarea în Sulina.

- cur area, dragarea i între inerea canalelor principale de acces i a celoraferente traseelor turistice;

- amenajarea punctelor de promovare si informare in ecoturism;- realizarea de materiale informative, in special harti cu evidentiere

principalelor obiective turistice;- rearea si promovarea unor evenimente bazate in principal pe etape din viata

animalelor si a plantelor (de ex: boncanitul cerbilor, inflorirea bujorului de munte,etc);

- instituirea de panouri din materiale ecologice (lemn, piatra etc.) deinformare la intrarile in rezervatii si la obiectivele turistice;

surile vizând dezvoltarea turismului organizat în Delta Dun rii au în vedere

implementarea unor a dou programe speciale, respectiv:

- Programul porturi turistice

- Programul sta iuni turistice

3.5.5. Programe de dezvoltare

39

Programul porturi turistice

„Porturi turistice” presupune construirea unor porturi turistice înprincipalele puncte de acces în Delta Dun rii, dar i de oprire în interiorul acesteia,într-unul din centrele de concentrare ale fluxurilor turistice.Porturile turistice vor permite accesul atât al navelor de lux destinate croazierelor,combinate cu excursii pe traseele turistice din interiorul Deltei, cât i alambarca iunilor individuale, dar i al navelor destinate transportului turi tilorindividuali.Localit ile care necesit amenajarea de porturi turistice sunt: Tulcea, Sulina,Cri an, Maliuc, Sf. Gheorghe i Murighiol

inând seama de volumul important de investi ii solicitat de aceste amenaj ri,implementarea programului poate fi f cut în mai multe etape:

- etapa I : Tulcea, Murighiol, Cri anVolum estimat de investi ii : 7.400.000 Euro- etapa a II-a: Sulina, Sf. Gheorghe, MaliucVolum estimat de investi ii: 5.000.000 Euro

Programul sta iuni/parcuri turistice

Programul sta iuni/parcuri turistice presupune realizarea amenaj rilor idot rilor necesare creer rii unor sta iuni/microsta iuni turistice destinate atâtturismului specific Deltei Dun rii, cât i turismului de litoral.Sta iunile turistice vor fi amplasate la Sulina, Sf. Gheorghe i Vadu (GrinduChituc) i vor cuprinde în principal urm toarele dot ri:

Sta iunea SULINA - maxim 1000 locuri de cazare în hoteluri, sat de vacan , vile,pensiuni; unit i de alimenta ie i agrement – amplasate în zona limitrof plajei, cuasigurarea transportului auto (minicare) la plaj , amenajarea plajei (WC, du uri,vestiare, unit i AP, salvamar, punct de prim ajutor, agrement nautic), utilit i.Volum estimat de investi ii: 29.000.000 Euro.

Microsta iunea SF. GHEORGHE - maxim 500 locuri de cazare în sat devacan , vile i pensiuni; unit i de alimenta ie i agrement – acestea vor fiamplasate în zona limitrof plajei (transport minicare din port), amenajare plaj(vezi Sulina), agrement nautic, utilit i.Volum estimat de investi ii: 6.200.000 Euro.

Sta iunea VADU (GRINDUL CHITUC) – amplasament în zona lacurilor BuhazulMare – Buhazul Mic: 5000 locuri de cazare în hoteluri de lux, minihoteluri, sat devacan , vile, camping, casinouri, parc acvatic, unit i de alimenta ie specializate,agrement diversificat, agrement nautic, utilit i.Volum estimat de investi ii: 210.000.000 Euro

suri pentru dezvoltarea turismului individual

40

Turismul individual în Delta Dun rii reprezint un segment foarte important alturi tilor sosi i aici pentru odihn , pescuit, vân toare, cunoa tere i observare.Pentru crearea unui regim de protec ie a întregii zone, dar i pentru asigurarea decondi ii moderne de campare i acces la un sistem de utilit i, în primul rând ap ienergie electric , a acestui segment de turi ti, m surile de dezvoltare a turismuluiindividual în Delta Dun rii vizeaz implementarea unui program de amenajare idotare a unor platforme de campare, pe locul fostelor platforme de depozitare astufului.Fiecare dintre aceste vor fi dotate cu toate utilit ile necesare: microsta ie de tratarea apei, alimentare cu ap , microsta ie de epurare a apelor uzate, generator de curentelectric, punct de colectare a gunoaielor etc.Dot rile pentru activit i turistice ale unei platforme de campare sunt: - pavilion mutifunc ional ce va cuprinde; recep ie, punct de desfacere aproduselor alimentare, bufet – bar, sal pentru prepar ri mâc ruri, grup sanitar,depozite, punct de închiriere unelte de pescuit, ambarca iuni, alte articole sportive; - bungalow-uri; - parcel de campare; - grup sanitar cu du uri; - teren de sport (dac terenul i suprafa a acestuia permite).

Punctele de amplasament a acestor platforme sunt: ontea, B cl ne ti, Olgu a,Baba Rada, Lopatna, Dovnica, Caraorman, Cuibul Cu Lebede, Cri an, Dunav ,Maliuc.

Volumul de investi ii pentru realizarea întregului sistem de platforme de campareeste de 4.000.000 Euro (cca. 350.000 Euro/unitate).În condi iile implement rii ac iunilor i m surilor programului special, DeltaDun rii va putea deveni o zon de maxim atrac ie turistic , atât pentru turi tiiinterni cât i pentru cei externi.

3.6. Turismul de litoral

3.6.1. Analiza situatiei turismului de litoral

1. Capacitate.La nivelul anului 2002, capacitatea de cazare din sta iunile de pe litoral reprezint42,7 % din capacitatea de cazare existenta la nivelul întregii ri.

41

În ultimii 4 ani, num rul locurilor de cazarea cunoscut o u oar sc dere în sta iunilelitorale, în 2002 num rul locurilor fiind cu1,5 % mai pu ine fa de anul 1999.Ponderea hotelurilor în locurile de cazare înultimii ani a fost în medie de 63%.

2. Circula ieNum rul sosirilor turi tilor în unit ile decazare din sta iunile litorale a înregistrat înultimii ani cre tere, astfel, în anul 2002 s-aînregistrat o cre tere cu 3,6 % a num ruluide turi ti i cu 29,1 % de turi ti str ini fata de anul 1999.Evolu ia înnopt rilor în aceast perioad este prezentat în figurile de mai jos:

Innoptarile turistilor straini in unitatile decazare din statiunile litorale

0

100000

200000

300000

400000

500000

1999 2000 2001 2002

ani

inno

ptar

i

De i, num rul de turi ti a crescut num rul înnopt rilor a sc zut in 2002 datoritreduceri duratei sejurului turi tilor români de la 6,8 la 6,1 zile.Aceea i tendin s-a manifestat i în rândul turistilor str ini care a sc zut la 7,5% în2002 fata de 8,4% în 2001.Din totalul innoptarilor pe litoral, 85,1 % sunt în hoteluri. Unit ile de cazare dedou stele de in 57 % din înnopt ri urmate de cele de o stea cu 21 % i 3 stele cu11,6 %.

3. Pia aLa nivelul anului 2002, 24,8 % din înnopt rile din România sunt în sta iunile de pelitoral din care 17,1 % sunt înnopt ril aeturistilor str ini. Românii reprezint 91,6% din turi tii sosi i în sta iunile litorale irealizeaz peste 80% din num rulînnopt rilor.În cazul turi tilor str ini, Germania ocupaprimul loc cu 43 % din totalul înnopt rilor

Evolu ia locurilor de cazareexistente în turismul litoral

114000

115000

116000

117000

118000

119000

120000

1999 2000 2001 2002

ani

locu

ri

Innoptarile turistilor în unit ile de cazaredin sta iunile litorale

415000042000004250000430000043500004400000445000045000004550000

1999 2000 2001 2002

ani

Structura înnopt rilor turi tilor st inipe ri de origine

43%

10%

34%

6%4%

3%

GermaniaFrantaItaliaOlandaRep MoldovaAlte tari

42

turi tilor str ini, urmat de Fran a cu 10% i Italia cu 6%.

4. Eficien aGradul de ocupare în sta iunile de pe litoral este de 41,3 % în 2002, iar hotelurileau avut un grad de utilizare a capacit ii de cazare în func iune de 47,7% .Durata medie a unui sejur este 6,3 zile.

5. Punctele tari ale turismului de litoral• pozi ia în teritoriu: Dobrogea i Litoralul au o important pozi ie strategic ,

politic i economic , fiind situate la interferen a a dou mari zone geopolitice:Europa Central-Vestic i Oriental i Asia de Vest i Sud - Vest, ceea ce estebenefic i pentru turismul românesc, care se înscrie în circuitul turistic al BazinuluiPontic. Drumurile europene E 60 i E 87, magistrala feroviar Bucure ti -Constan a, aeroportul interna ional Mihai Kog lniceanu i porturile maritimeConstan a i Mangalia înlesnesc aceast deschidere turistic spre Asia i Europacu destina ii dintre cele mai interesante;

• rela iile transfrontaliere ce se realizeaz prin cele patru puncte vamale,rutiere, feroviare, maritime i aeriene (Constan a, Vama Veche, Negru Vod ,Mihail Kog lniceanu), dar i în cadrul regiunii transfrontaliere Dun rea de Jos;

• canalul Dun re - Marea Neagr , ca viitoare arter turistic , în perspectivaamenaj rii porturilor locale Cernavod , Medgidia i Basarabi;

• un bogat i valoros poten ial turistic de litoral, balneo-terapeutic,numeroase vestigii antice grece ti i romane, medievale, sate cu valoareetnofolcloric deosebit , atrac ii naturale etc.;

• structuri turistice reprezentative pentru România, ca volum (42 % dinre eaua na ional de cazare) i categorie de confort;

• noile structuri politice i economice ap rute în Bazinul Pontic i interesulpe care îl manifest forurile interna ionale în aceast zon ; acestea determinop iuni ferme pentru dezvoltarea global (inclusiv turistic ) a Dobrogei i a zoneide litoral la nivelul standardelor interna ionale asemenea ariilor costiere europenei mondiale consacrate;

• dezvoltarea industrial i comercial a zonei costiere genereaz o circula ieeconomic benefic pentru turismul de afaceri;

• poten ialul agrozootehnic al Dobrogei i valen ele etnofolclorice alelocalit ilor rurale sunt un suport al turismului în general i al agroturismului, înspecial;

• popula ia prognozat i cu prec dere cea tân , reprezint un alt suport realpentru activitatea de turism;

43

• preconizata dezvoltare economico - social Nord - Sud (pe axa Br ila -Gala i - M cin - Tulcea - Constan a - Vama Veche) i Vest -Est (Cernavod -Constan a) impune o nou orientare în redimensionarea activit ii de turism lanivelul jude ului;

• fluviul Dun rea i aria rural limitrof , cu resurse turistice naturale iistorice remarcabile va permite dezvoltarea unui nou pol turistic dobrogean.

6. Punctele slabe• poluarea mediului i procesele de degradare a plajei i falezei rmuluirii Negre, "materia prim " de baz pentru turismul de litoral;• absen a unor politici i programe coerente de dezvoltare integrat

litoralului românesc (infrastructur i echipare tehnico-edilitar , protec ia ireabilitarea mediului natural i construit etc.);

• dat fiind ponderea litoralului în economia jude ului, se remarc absen aunui program de monitorizare integrat al acestei zone - fragil ecologic i cuposibile repercusiuni negative asupra economiei turismului;

• absen a unei politici de dezvoltare economic i turistic unitar ajude ului, în cele trei unit i teritoriale specifice: zona litoral , zona central i zonadun rean ;

• oferta de agrement de plaja si acvatica este saraca si dispune deechipamente si instalatii invechite


Reabilitarea i modernizarea litoralului românesc i alinierea sa la nivelul calitatival ofertelor de litoral din rile europene.

3.6.3. Ac iuni strategice

Ø Dezvoltarea infrastructurii generale i echiparea teritoriului;

Ø Diversificarea ofertei turistice prin: consolidarea i dezvoltarea formelorde turism consacrate;

Ø Cre terea atractivit ii i calit ii activit ilor de turism ;

Ø Realizarea unui cadru institu ional i de organizare adecvat aactivit ii de turism (monitorizarea i supravegherea ecologic i aactivit ilor economice din zona litoral a M rii Negre);

Ø Protec ia mediului i a resurselor turistice prin: reabilitarea ecologic alitoralului românesc, prevenirea polu rii i degrad rii mediului

44

3.6.4. M suria) dezvoltarea infrastructurii generale i echiparea teritoriului pentru a

facilita dezvoltarea turismului. Prin Legea 71/1996 i alte documente, se aprob înacest scop urm toarele:

• realizarea autostr zii Bucure ti – Cernavod – Constan a i a drumurilorexpres: Tulcea – Constan a – Vama Veche, Râmnicu - S rat – Hâr ova –Constan a i Slobozia – Hâr ova – Tulcea.

• Modernizarea transportului feroviar prin dublarea i electrificarea unorsegmente de cale ferat (Constan a – Mangalia, Medgidia – Tulcea i Medgidia –Negru Vod ), precum i introducerea unor trenuri moderne de mare vitez perela ia Bucure ti -Constan a ( i eventual, Mangalia);

• echiparea turistic a porturilor situate în lungul Canalului Dun re-MareaNeagr : Cernavod , Medgidia i Basarabi;

• modernizarea aeroportului Constan a – Mihail Kog lniceanu i asigurareaunor facilit i turistice adecvate;

• construirea unui pod la C ra i cu implica ii i în turismul jude uluiConstan a;

• modernizarea punctelor de frontier i vamale Vama Veche i Negru Vod ;

b) diversificarea ofertei turistice prin: consolidarea i dezvoltarea formelorde turism consacrate - odihn i recreere, cur balnear i tranzit; promovarea altorforme de turism precum: turismul itinerant, cu valen e culturale i religioase,turismul rural i agroturismul, turismul de afaceri i reuniuni, turismul specializat(echita ie, tiin ific, speoturism, naturism etc.); diversificarea ofertei de agrement(nautism, croaziere, scufund ri, film ri subacvatice, sporturi, piscine etc.).

c) modernizarea i extinderea activit ii de turism prin dezvoltareacomponentelor agrement i divertisment cultural;

- amenajarea punctelor de acostare pentru echipamente usoare de agrement(Mamaia);

• construirea de miniporturi pentru ambarcatiunile de agrement(Navodari, Eforie Nord, Costinesti, Jupiter, Venus si Vama Veche);

- realizarea unor parcuri de agrement nautic de tip „Aqua Land” (Neptun –Olimp, Costinesti, Venus si 2 Mai);

- cre terea atractivit ii generale a sta iunilor prin:• îmbun irea iluminatului stradal, al parcurilor, zonelor i punctelor

de agrement;• extinderea panourilor informative privind obiectivele de interes

general;• asfaltarea i repararea c ilor de acces în sta iuni;• eliminarea echipamentelor i dot rilor de agrement învechite i

înlocuirea lor cu echipamente moderne;

45

• reamenajarea spa iilor verzi i a gr dinilor de agrement (ex: gr dinajaponeaz din sta iunea Venus etc.);

- cre terea func ionalit ii i atractivit ii plajelor prin :§ amenajarea acestora conform normelor tehnice consacrate pe plan

interna ional,§ instalarea unor panouri cu informa ii privind temperatura (aer, sol,

ap ), umiditatea, viteza vânturilor etc.;§ asigurarea unui sistem de iluminare specific, cu prec dere în zonele

mai frecventate;§ creaz un aspect estetico-ambiental necorespunz tor i

dezagreabil.dezafectarea tuturor construc iilor i improviza iilor care

d) protejarea mediului natural i construit, cu prec dere a celui costiercare este cel mai predispus degrad rii de c tre factorii naturali i antropici;

e) integrarea în programele europene i interna ionale pentru MareaNeagr i în special în politica de dezvoltare a turismului în bazinul M rii Negre,aspect reiterat i în edin a Adun rii Generale a Comitetului “Dezvoltareaturismului în regiunea M rii Negre”, Istanbul, 23 iunie 1999;

f) accentuarea politicilor promo ionale în domeniul promov rii oferteituristice;

g) dezvoltarea unor ac iuni de instruire i informare a popula iei cuprivire la rela ia turism-mediu i necesitatea protec iei acestuia din urm , inclusivprin cunoa terea cadrului legislativ specific;

h) dezvoltarea turismului în teritoriu i introducerea în circuit a noi ariii valori turistice prin:

• valorificarea optim a resurselor turistice de pe litoralul românesc alrii Negre, cu prec dere a celor legate de talasoterapie i agrement

nautic prin reabilitarea cu maxim urgen a celor dou componentede baz ale poten ialului turistic - faleza i plaja m rii;

• promovarea unor noi puncte de atrac ie pe litoral: Vama Veche (curheliomarin , sporturi nautice, agroturism), Istria - Nunta i (curbalnear , agroturism);

• introducerea în circuitul turistic a arealului dun rean al jude ului, curesurse turistice importante pentru diversificarea i promovarea uneioferte ce poate deveni competitiv pe pia a turistic românesc(pescuit sportiv, vân toare sportiv , agroturism, odihn i recreere,într-un peisaj ce poate rivaliza cu cel deltaic etc.) i crearea de noipoli ai turismului ca: Ostrov - Oltina - Dun reni, Hâr ova - Topalu -Capidava etc.;

• reconsiderarea obiectivelor cultural-istorice dobrogene iintroducerea lor în circuitul turistic;

• promovarea turistic a axei mediane a Dobrogei - CanalulDun re-Marea Neagr , prin valorificarea principalelor localit iriverane (Cernavod i Medgidia) precum i a resurselor turistice de

46

mult consacrate i peste hotare (podgorii, canalul, vestigiile romane iansamblul rupestru de la Basarabi), axate pe viitoarea autostrad i pecoridorul IV european;

• valorificarea obiectivelor turistice dobrogene (din cele dou jude eConstan a i Tulcea) i dezvoltarea unei arm turi turistice adecvate peviitorul coridor european nord-sud: Gdansk - Constan a - Salonic(cet ile M cin, Turcoaia, m stirile Uspenia i Vovidenia dinjude ul Tulcea pe DN 22 D i monumentele din jude ul Constan a).

3.7. ALTE FORME DE TURISM


Valorificarea poten ialului turistic natural, a patrimoniului cultural-istoric, atradi iilor etnofolclorice, tradi iilor i a legendelor poporului roman, în vedereacre rii de noi produse turistice cu specific românesc, care s constituie atrac iiinedite în turismul interna ional.

3.7.2. Ac iuni strategice1. Amenajarea pe principiile ecoturismului de noi zone turistice (Parcuri

turistice), zone care concentreaz un bogat i valoros poten ial turistic natural.Zonele ce fac obiectul acestei ac iuni sunt parcurile na ionale i naturale.

2. Amenajarea i introducerea în circuitul turistic a unor obiective/resurseturistice de interes cultural i religios, în condi iile asigur rii i protej riiacestora conform prevederilor legale.

3. Sprijinirea extinderii turismului rural i agroturismului.4. Amenajarea i dotarea corespunz toare a zonelor pentru practicarea unor

forme specializate de turism (echita ie, speoturism, sporturi extreme,turism uvual etc.).

5. Crearea unei oferte turistice pentru tineret precum i extinderea oferteipentru petrecerea week-end-ului.

3.7.3. M suri pe termen scurt i mediu• adoptarea legisla iei privind parcurile turistice care s reglementeze

condi iile de înfiin are, construire, exploatare, precum i facilit ilefiscale de care beneficiaz . Parcurile turistice vor fi amenajate exclusiv încondi iile i rigorile ecoturismului i vor fi zone destinate acestei formede turism.

Parcurile turistice vor fi zone ce concentreaz un ansamblu de resurse turistice, deo mare valoare natural , tiin ific , cultural , istoric , sau toate la un loc, zoneinsuficient dezvoltate din punct de vedere al dot rilor in domeniul infrastructuriigenerale, precum i a celei pentru turism. Zonele propuse pentru a face obiectulacestei reglement ri, cu excep ia Deltei Dun rii care face obiectul unui programdistinct) sunt urm toarele: Valea superioar a Râului Ialomi a (Padina –

47

Pe tera), Valea superioar a Râului Arge (Vidraru – Bâlea Lac), ValeaCernei – Câmpu lui Neag, Cheile Nerei – Beu ni a, Por ile de Fier, Lacul Ro u– Cheile Bicazului, Platoul Padi (M- ii Apuseni), Sarmizegetusa – Blidari –Coste ti, Valea Lotrului (Vidra – Obâr ia Lotrului), CâmpulungMoldovenesc – Rar u – Zugreni, Bisericile-cet i fortificate din centrulTransilvaniei (Biertan, Prejmer, Câlnic, Viscri), Jitia Vintileasca (M- iiVrancei), Poarta Raiului – Oa a (M- ii ureanu)

• realizarea i implementarea unui program special pentru valorificareaobiectivelor religioase, care presupune în primul rând introducereastandardelor europene de calitate în privin a dot rilor existente înexteriorul obiectivelor (parc ri, alimentarea cu ap , canalizare, grupurisanitare, punct de prim ajutor etc.), precum i în interiorulobiectivelor(trasee de vizitare, alimentare cu ap , ghizi specializa i etc.)Programul vizeaz prioritar urm toarele zone de mare interes cultural ireligios: Nordul Moldovei, Oltenia de sub Munte, Maramure -Oa , zonabisericilor (cet i) ne ti fortificate din Transilvania, precum i vechilecapitale ale Moldovei i rii Române ti, biserici în stil moldovenesc ibrâncovenesc etc.);

• realizarea i implementarea unui program de punere în valoare a cet ilordacice din mun ii Or tiei (Sarmisegetuza, Coste ti, Blidaru);

• extinderea i diversificarea formelor de agrement specifice diverselorzone de interes turistic, inclusiv prin atragerea clientelei turistice laevenimente i manifest ri inspirate din via a cultural , istoric ireligioas a poporului român (s rb tori tradi ionale, religioase sau laice,manifest ri cultural-artistice i folclorice etc.);

• revitalizarea ofertei turistice a municipiului Bucure ti, pentru vizitareaobiectivelor turistice, pentru turismul de afaceri reuniuni i congrese;asocierea la aceast ofert a zonei periurbane în cadrul c reia localitateaSnagov va fi amenajat ca o sta iune de lux; extinderea acestui tip deofert în toate zonele, sta iunile i localit ile care dispun de poten ialturistic i condi ii favorabile;

• promovarea agresiv pe pia a interna ional a poten ialului cinegetic ipiscicol destinat amatorilor de vân toare i pescuit sportiv, bogatreprezentat în România prin specii de calitate superioar din punct devedere a trofeelor de vân toare, unele cu caracter de unicat în Europa;

• extinderea programului „Croaziere pe Dun re” i amenajarea unor punctede oprire i vizitare (portul Olteni a, Insula Simian, Or ova etc.) i acroazierelor pe Marea Neagr , inclusiv turul litoralului;

• organizarea "Circuitului turistic al vinurilor" în principalele podgorii ivinoteci din ar i "Zilele gastronomiei române ti" în diverse zone saulocalit i reprezentative pentru gastronomia româneasc ;

• crearea condi iilor pentru practicarea diferitelor forme ale turismului deaventur (escalad ri montane i alpinism, scufund ri marine, delta plan,speoturism în pe teri neamenajate, plut ritul pe râurilor interioare etc.;

48

• elaborarea unor programe complexe de amenajare, dezvoltare idiversificare a ofertei turistice i crearea de "Produse turistice integrate"în zone turistice reprezentative (Sibiu, Bra ov, Transilvania de Nord,Oltenia de sub Munte etc.).

• valorificarea în turism a crea iei artizanale, arhitecturii populare i amanifest rilor folclorice din principalele zone etnografice (Maramure -Oa , Bucovina, Oltenia, M rginimea Sibiului, ara Mo ilor etc.) prin:

⇒ crearea unor centre de produc ie, expunere i comercializare aproduselor artizanale;

⇒ promovarea pe pia a intern i interna ional a arti tilor populari, atârgurilor i expozi iilor de profil.

• demararea unui program de modernizare i dezvoltare a structurilor deprimire turistic i de echipare tehnic general i specific a principalelortrasee turistice i a arterelor rutiere de transport, c tre zonele i obiectiveleturistice prioritare;

• amenajarea zonelor periurbane ale marilor ora e pentru practicareaturismului de week-end;

• sprijinirea i dezvoltarea în continuare a turismului rural i agroturismului,în paralel cu elaborarea criteriilor de legiferare a satelor turistice i zoneloretnografice;

• realizarea unor produse turistice i/sau structuri de primire destinatetineretului de tip "Sat (tab ) de vacan pentru tineret".

- Ini ierea uni program de dezvoltare i promovare a unor forme de turismspecializat ca:

• turismul pentru echita ie: hergheliile de la Lucina (Bucovina), Sâmb ta(F ra ), Izvin (Timi ) etc.

• turismul uval pentru degust ri de vinuri, în renumite podgorii, unde seafl crame dotate în acest scop: Reca , Giarmata - jud. Timi , Mine -Pâncota, Arad, Oradea, Diosig - Bihor, Jidvei - Blaj - Alba, Apold -Sibiu, Valea C lug reasc - Prahova, Pietroasele - Buz u, Panciu,Coste ti, Odobe ti - Vrancea, Cotnari, Bucium - Ia i, Hu i, Niculi el -Tulcea, Murfatlar, Ostrov - Constan a, Segarcea - Dolj, Carcova -Mehedin i;

• turismul pentru gastronomie realizat prin itinerare speciale în Banat,Maramure , Bucovina, Neam , Ia i, Bra ov, Sibiu, Mure , Delta Dun rii,Dobrogea etc. arii renumite pentru buc ria specializat ;

• speoturism, valorificând cele peste 300 de pe teri vizitabile (peste 30 sepot amenaja) din Mun ii Bihor, ureanu, Retezatul Mic, Podi ulMehedin i, Mun ii Parâng, etc. Necesit amenaj ri pentru acces iamenaj ri în general, costisitoare a pe terilor, costume i dot ri speciale,ghizi profesioni ti, spa ii de cazare de tip camping, caban i locuri deparcare;

49

• turismul pentru alpinism i escalad practicat, empiric, în cele maiimportante arii montane: Mun ii Bucegi, Cheile Bicazului, Mun ii PiatraCraiului, Mun ii Retezat etc. Se pot dezvolta i dota ca centreinterna ionale pentru coli specializate sta iunile Bu teni i Lacul Ro u,ora ul Z rne ti. Necesit dot ri i amenaj ri tehnice speciale, oaccesibilitate u oar i spa ii de cazare adecvate (caban , camping sauteren de campare);

• turismul pentru sporturi extreme (de aventur ) are mari posibilit i dedezvoltare, precum: rafting, plut rit i canoeing pe râurile Bistri a (VatraDornei - Poiana Teiului), Mure (Topli a - Reghin), Olt (Avrig - Cozia),Trotu , Some ul Mic, Some ul Mare etc.; delta-plan i parapant (înMun ii Parâng, Bihor, Ceahl u, Rar u în ariile depresionare montane iTransilvania etc.); schi nautic, surfing i hidroscuter pe lacurile internei pe Marea Neagr ; schi extrem i snowboard în toate sta iunile pentru

sporturi de iarn ; roling i skate-boarding în toate sta iunile turistice;mountain bike pe drumuri montane, forestiere amenajate sumar etc.

3.8. Alte ac iuni ce vizeaz dezvoltarea turismului3.8.1. Ac iuni privind marketingul i promovareaCrearea unei imagini turistice pozitive i corecte a României pe pie ele turisticeexterne, recâ tigarea i dezvoltarea pie elor emitente tradi ionale, precum i a altorpie e netradi ionale i sporirea num rului de turi ti str ini fac necesare iurm toarele c i de realizare:

• promovarea produselor prioritare în oferta României (Delta Dun rii,agroturism i ecoturism, turism balnear, turism cultural i religios etc.);

• elaborarea programelor de marketing pe baza studiilor de pia realizatede institu ii specializate pe baza datelor ob inute prin birourile de turismdin str in tate;

• îmbun irea sistemului de finan are a activit ii de marketing ipromovare;

• utilizarea pe scar larg a tehnologiei informa iei i a sistemelor create pebaza acesteia (sistemul computerizat de rezerv ri, sistemul computerizatde marketing al destina iei, etc.);

• dezvoltarea la nivel na ional a re elei teritoriale de centre/puncte deinformare i promovare turistic în centre i sta iuni turistice, sateturistice, trasee turistice, aeroporturi, g ri feroviare i porturi, târguri iexpozi ii, centre de congrese i reuniuni de afaceri;

• materialelor publicitare pentru pentru promovarea zonelor speciale pentruecoturism (Delta Dun rii, parcuri naturale, agroturism);

• organizarea unor evenimente de mare amploare pe principalele pie estr ine pentru promovarea ofertei turistice specifice României ;

50

• reducerea la maxim 30 a num rului de particip ri la târgurile de turismdin str in tate i concentrarea resurselor financiare pentru cele maiimportante;

• includerea produselor turistice române ti în cataloagele marilor firmetour-operatoare din Germania, Fran a, Italia, Scandinavia, Canada, SUA,China, etc.;

• realizarea i prezentarea pe marile canale de televiziune din lume unorspoturi publicitare cu produsele turistice reprezentative pentru România;

• împuternicirea de agen i economici din unele ri pentru derulareaactivit ilor de promovare a produselor turistice pe pie ele respective saupe ter e ri (parteneriat sau loby);

• prezentarea gratuit a ofertei turistice a pensiunilor turistice iagroturistice i a cabanelor turistice montane.

3.8.2. Activitatea de autorizare i control - implementarea sistemului informatizat de ob inere „on-line” a brevetelor,licen elor i certificatelor de clasificare din turism; - realizarea ac iunilor de control a activit ilor din turism în parteneriat cuechipe din domeniul protec iei mediului, a securit ii alimentare i sanitare etc.

3.8.3. Integrarea turismului românesc în tendin ele europene i mondiale privind:a) Oferta turistic :

• ini ierea unor programe turistice transfrontaliere cu Ungaria, Serbia,Bulgaria, R. Moldova i Ukraina, prin crearea de zone turisticetransfrontaliere i a unor programe turistice cu toate rile din bazinul

rii Negre;• dezvoltarea i promovarea unui turism durabil în ariile transfrontaliere i

în ar .

b) Cadrul legislativ i de cooperare• armonizarea cu legisla ia din rile UE pentru standarde de calitate;

standarde pentru construc ii i amenaj ri turistice; standarde tehnice;uniformizarea i utilizarea indicatorilor statistici pentru turism, aînregistr rilor i analizelor statistice, implementarea CONTULUISATELIT ÎN TURISM; alinierea la standardele ecologice i de preg tireprofesional în domeniu;

• participarea activ în cadrul organismelor interna ionale i elaborareadocumentelor necesare pentru integrarea european pe linie de turism.

c) Asigurarea protec iei, securit ii i siguran ei turi tilor• protec ia turi tilor fa de riscuri privind s tatea i siguran a acestora;

51

• reglementarea protej rii intereselor turi tilor i disponibilitatea agen iloreconomici pentru desp gubirea acestora fa de daunele aduse;

• facilitatea accesului consumatorilor de servicii turistice la informa iileadecvate;

• promovarea codurilor de conduit al agen ilor economici i al turi tilorfa de mediu.

3.8.4. Perfec ionarea cadrului legislativ prin ini ierea, în colaborare cu asocia iileprofesionale, patronate i sindicate a unor reglement ri, care s impun îndomeniul turismului acte normative unitare, simplificate i func ionale, urm rindu-se:

• promulgarea Legii turismului;• promulgarea Legii parcurilor turistice;• elaborarea criteriilor de legiferare a satelor turistice i zonelor etnografice;• reglement ri ale regimului juridic al plajelor, falezelor i zonelor adiacente,

al terenurilor aferente pârtiilor i instala iilor pentru sporturile de iarn .

3.8.5. Asigurarea unui mediu financiar-fiscal stimulativ i stabil prin:• scutirea pentru plata impozitului pentru profitul reinvestit;• stimularea investi iilor noi, cu deosebire în zonele turistice “speciale” (Delta

Dun rii, sta iunile balneare, parcurile turistice), în sta iunile turisticesezoniere, precum i pentru anumite forme de turism (agroturism, turismul lacabane) precum i a altor forme de turism i categorii de turi ti (tineret,pensionari, handicapa i, vârsta a treia i înaintat etc.);

• acordarea de credite cu dobând preferen ial pe o perioad de maximum 10ani pentru dezvoltarea i modernizarea cabanelor de munte i a dot riloraferente ;

• subven ionarea cu 50% a nivelului dobânzii din Bugetul MinisteruluiTransporturilor, Construc iilor i Turismului.

52

Date post:	04-Jul-2015
Category:	Documents
Upload:	bargau-alexandra
View:	110 times
Download:	8 times

MTCT Strategia Dezvoltarii Turismului 2003

Documents