MT BUHUSI

MEMORIUL TEHNIC

NECESAR EMITERII ACORDULUI UNIC

pentru

" Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi

apă uzată in aglomerarea Buhuşi"

din cadrul proiectului major finanţat din fonduri comunitare

"Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi

apă uzată din judeţul Bacău"

Elaborator Proiect

Joint Venture ILF BERATENDE INGENIEURE ZT – HYDRO INGENIEURE GmbH –

ILF CONSULTING ENGINEERS PLOIESTI

1

Acest Memoriu Tehnic a fost elaborat de S.C.

ECOREC ENVIRONMENT srl in conformitate

cu legislatia in vigoare si cu termenii

contractului dintre parti.

Toate drepturile asupra Memoriului de

prezentare ” Extinderea şi reabilitarea

infrastructurii de apa si apa uzata în

aglomerarea Buhuşi” din cadrul proiectului

major finanţat din fonduri comunitare

„Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de

apa si apa uzata din judetul Bacau„ apartin

S.C. ECOREC ENVIRONMENT srl.

Reproducerea integrala sau parţială a textului

din acest Memoriu de prezentare este strict

interzisă fara acordul prealabil scris al

autorului.

2

Colectiv de redactare:

Dr. chim. Mariana GHINERARU – Manager proiect

Ana GHINERARU – asistent manager

Ioan GHINERARU – referent probleme mediu şi social

3

CUPRINS

1 DENUMIREA PROIECTULUI.................................................................................82 TITULAR.....................................................................................................................8

2.1 Numele companiei.........................................................................................82.2 Adresa poştală.................................................................................................82.3 Numărul de telefon, fax, adresa de e-mail:..........................................82.4 Numele persoanelor de contact................................................................9

2.4.1 Director / manager / administrator..................................................92.4.2 Responsabil pentru protecţia mediului...........................................9

3 DESCRIEREA PROIECTULUI................................................................................93.1 Rezumat proiect..............................................................................................93.2 Justificarea necesităţii proiectului............................................................93.3 Planşe proiect................................................................................................123.4 Forme fizice ale proiectului......................................................................12

3.4.1 Profilul şi capacităţile de producţie................................................133.4.2 Descrierea instalaţiei şi a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament........................................................................................................143.4.3 Descrierea proceselor de producţie ale proiectului propuse17

Reţeaua de alimentare.........................................................................................18Reţea de canalizare................................................................................................19Masuri de investiţii propuse şi justificare.......................................................24

3.4.4 Materii prime, energie şi combustibili utilizaţi...........................263.4.5 Racordare la reţele utilitare existente în zonă..........................263.4.6 Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de execuţia investiţiei.....................................................................273.4.7 Căi noi de acces sau schimbări ale celor existente.................273.4.8 Resurse naturale folosite în construcţie şi funcţionare..........283.4.9 Metode folosite în construcţie..........................................................283.4.10 Plan de execuţie (faza de construcţie, PIF, exploatare, refacere şi folosire ulterioară)..............................................................................................283.4.11 Relaţia cu alte proiecte existente şi planificate.....................303.4.12 Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare

303.4.13 Alte activitati care pot aparea ca urmare a proiectului......313.4.14 Alte autorizaţii cerute pentru proiect........................................313.4.15 Localizarea proiectului....................................................................323.4.16 Caracteristici impact potenţial.....................................................33

4 SURSE DE POLUANŢI ŞI INSTALAŢII PENTRU REŢINEREA, EVACUAREA ŞI DISPERSIA POLUANŢILOR ÎN MEDIU.....................................................................40

4.1 Protecţia calităţii apelor.............................................................................404.1.1 Surse de poluanţi pentru ape, locul de evacuare sau emisarul

404.1.2 Staţiile şi instalaţiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate prevăzute...............................................................................................................42

4.2 Protectia calităţii aerului............................................................................43

4.2.1 Surse de poluanţi pentru aer, poluanţi.........................................434.2.2 Instalaţii pentru reţinerea şi dispersia poluanţilor în atmosferă

464.3 Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor......................................46

4.3.1 Surse de zgomot şi de vibraţii..........................................................464.3.2 Amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor................................................................................................................48

4.4 Protecţia împotriva radiaţiilor..................................................................484.4.1 Surse de radiaţii.....................................................................................484.4.2 Amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva radiaţiilor49

4.5 Protectia solului si subsolului...................................................................494.5.1 Surse de poluanti pentru sol, subsol si ape freatice................494.5.2 Lucrările şi dotările pentru protecţia solului şi subsolului.....50

4.6 Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice......................................504.6.1 Identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect504.6.2 Lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia biodiversităţii, monumentelor naturii şi ariilor protejate...................................................52

4.7 Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public544.7.1 Identificarea obiectivelor de interes public, distanţa faţă de aşezările umane, de monumente istorice şi de arhitectură, alte zone asupra cărora există instituit un regim de restricţie, zone de interes tradiţional...............................................................................................................544.7.2 Lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia aşezărilor umane şi a obiectivelor protejate şi/sau de interes public.........................................54

4.8 Gospodărirea deşeurilor generate pe amplasament......................564.8.1 Tipurile şi cantităţile de deşeuri de orice natură rezultate...564.8.2 Modul de gospodărire a deşeurilor.................................................57

4.9 Gospodărirea subsţantelor şi preparatelor chimice periculoase594.9.1 Substanţele şi preparatele chimice periculoase utilizate şi/sau produse...................................................................................................................594.9.2 Modul de gospodărire a substantelor şi preparatelor chimice periculoase şi asigurarea condiţiilor de protecţie a factorilor de mediu şi sănătăţii populaţiei.............................................................................................59

5 PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI....................................616 JUSTIFICAREA ÎNCADRĂRII PROIECTULUI ÎN PREVEDERILE DIRECTIVEI – CADRU APĂ....................................................................................................................677 LUCRĂRI NECESARE ORGANIZĂRII DE ŞANTIER......................................68

7.1 Lucrări necesare organizării de şantier...............................................687.2 Localizarea organizării de şantier..........................................................697.3 Descrierea impactului asupra mediului a lucrărilor organizării de şantier

707.4 Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu în timpul organizării de şantier................................707.5 Dotări şi măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu...........................................................................................................................70

8 LUCRĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI........................................72

5

8.1 Lucrări propuse pentru refacerea amplasamentului......................728.2 Aspecte referitoare la prevenirea şi modul de răspuns în caz de poluări accidentale................................................................................................................738.3 Aspecte referitoare la închiderea / dezafectarea / demolarea instalaţiei

749 OBLIGAŢII LEGALE ALE TITULARULUI DE PROIECT.................................7510 ANEXE...................................................................................................................76

Plan de încadrare în zonă.....................................................................................76Plan de situaţie – extindere reţea de canalizare.........................................76Plan de situaţie – construcţie SEAU.................................................................76

11 DETALII EVALUARE ADECVATĂ...................................................................76

6

Definiţii

Aglomerare În conformitate cu Directiva Cadru

pentru apă uzată, termenul

aglomerare reprezintă aria unde

densitatea populaţiei şi/sau

activităţile economice sunt/este

suficient de mari/mare pentru a

necesita ca apele uzate să fie

colectate şi transportate într-o staţie

de epurare sau la un punct de

descărcare final.

Ghidul “ Termeni şi definiţii ale

Directivei de tratare a apei uzate

urbane (91/271/EEC)”, din data de 16

Ianuarie 2007, cuprinde următoarele

descrieri.

Cluster Termenul cluster se referă la un grup

de aglomerări alimentate dintr-un

sistem centralizat sau conectate la o

staţie de epurare centralizată.

Localitate Termenul localitate este folosit cu

sensul de zona locuită.

Municipiu, Oraş, Comună In România sunt unităţi

administrative (NUTS 4). Pot cuprinde

câteva localităţi. Municipiile şi oraşele

reprezintă unităţi administrative

urbane şi comunele unităţi

administrative rurale.

Sat Localitate rurală mică

7

1 DENUMIREA PROIECTULUI

Obiectivul de investitii aferent aglomerarii Buhuşi este intitulat " Extinderea şi

reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în aglomerarea Buhuşi" şi

face parte din proiectul major finanţat din fonduri comunitare "Extinderea şi

reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Bacău".

2 TITULAR

2.1 Numele companiei

Beneficiarul lucrărilor/Titularul proiectului:

Compania Regională de Apă Bacău CRAB

De lucrarile propuse beneficiaza si:

CONSILIUL JUDETEAN BACĂU – ASOCIAŢIA DE DEZVOLTARE

INTERCOMUNITARĂ

Consiliile locale ale localităţilor cuprinse în aglomerarea Buhusi

Autoritatea contractantă este Ministerul Mediului şi Pădurilor, Bucureşti,

Bd. Libertăţii, nr. 12, sector 5.

2.2 Adresa poştală

Strada Narciselor, numărul 14, cod poştal 600310, BACĂU-ROMÂNIA

2.3 Numărul de telefon, fax, adresa de e-mail:

Telefon: 0334 401 811

Telex/Fax: 0234 551175

E-mail: [email protected]

8

2.4Numele persoanelor de contact

2.4.1 Director / manager / administrator

Directorul General este dl. Răzvan-Grigore Gaina

2.4.2 Responsabil pentru protecţia mediului

Compania Regionala de Apa Bacau - CRAB este recent infiintata –

responsabilul pentru protectia mediului la nivel de COR va fi desemnat in

curand si va fi comunicat APM.

3 DESCRIEREA PROIECTULUI

3.1 Rezumat proiect

Proiectul vizează reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare şi

reabilitarea şi extinderea staţiei de epurare a apelor uzate (SEAU) ale oraşului

Buhuşi. Astfel, principalele lucrări vor include:

Extindere retea distribuţie;

Reabilitare şi extindere SEAU existenta cu treaptă terţiară;

Reabilitare hidraulică a reţelei de canalizare pentru a conecta aşezările

suplimentare;

Extindere reţea canalizare Buhuşi.

3.2 Justificarea necesităţii proiectului

Acest Memoriu de prezentare a fost elaborat cu scopul prezentării adecvate şi

cuprinzătoare a investiţiilor propuse prin proiectele prioritare finanţate din

fonduri communitare, precum şi a prezentării impactului pe care aceste

proiecte îl vor avea asupra mediului atât în perioada de execuţie cât şi pe

durata perioadei de operare a investiţiilor. Memoriul va fi evaluat în cadrul

procedurilor de eliberare a acordului de mediu, în conformitate cu legislaţia în

vigoare.

Investiţiile propuse pentru aglomerarea Buhuşi sunt cuprinse în cadrul

Studiului de Fezabilitate pentru proiectul prioritar de investiţii finanţat din

9

fonduri comunitare: "Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă

uzată în judeţul Bacău".

Pentru România, ca ţară membră a Uniunii Europene, obiectivul major al

investiţiilor propuse constă în îmbunătăţirea infrastructurii în domeniul apei cu

beneficii asupra mediului şi a condiţiilor de viaţă ale populaţiei din aria de

implementare a proiectului.

Investiţiile propuse în cadrul proiectului vor aborda integrat problemele

alimentării cu apă şi ale evacuării apelor uzate menajere.

Analizele socio-economice au furnizat date privind dezvoltarea demografică,

macro economia judeţului, nivelul ratei şomajului, principalele activităţi

industriale şi serviciile de furnizare a apei potabile precum şi cele legate de

tratarea apelor uzate.

Master Planul elaborat la nivelul judetului Bacău – document ce conţine

strategia infrastructurii de apă/apă uzată pentru următorii 30 de ani – a

relevat şi prioritizat atât investiţiile necesare cât şi celelalte investiţii

complementare, în vederea conformării cu obligaţiile generale ale Uniunii

Europene şi României în ceea ce priveşte asigurarea serviciilor publice de

alimentare cu apă şi tratare ape uzate în perioada de tranziţie post-aderare.

Având la bază definirea aglomerărilor, s-au definit datele limită de conformare

privind colectarea şi tratarea apelor uzate urbane, în funcţie de dimensiunile

aglomerărilor (Directiva U.E. 91/271/CEE, transpusă în legislaţia naţională prin

HG 188/2002, modificată prin HG 352/2005) precum şi datele limită de

conformare şi parametrii privind calitatea apei potabile care trebuie atinşi

(Directiva U.E. 98/83/EC privind calitatea apei destinate consumului uman,

transpusă în legislaţia naţională prin Legea 458/2002, modificată şi

completată de Legea 311/2004 şi de Ordonanţa 11/2010).

Studiul de fezabilitate are ca obiectiv măsurile prioritare pentru extinderea şi

modernizarea infrastructurii existente de apă şi apă uzată, pentru oraşul

Buhuşi, având la baza datele furnizate de Master Plan cu privire la

aglomerările prioritizate pentru aplicaţia pentru Fondul de Coeziune.

Una din aglomerările prioritare ce constituie subiect al studiului de fezabilitate,

este şi aglomerarea Buhuşi, cu următoarele caracteristici generale:

total locuitori: 18.476 (cf memoriu CU)

10

total locuitori aglomerare Buhuşi: 28.530

total locuitori echivalenţi: 34.800

Numărul total de locuitori echivalenţi a luat în calcul atât oraşul Buhuşi, cât şi

localităţile parte a aglomerării, respectiv: Tardenii Mari, Valea lui Ion, Blăgeşti,

Buda, Racova şi Buhuşi.

Criteriile care au stat la baza prioritizării investiţiilor necesare din Fondul de Coeziune au fost cele

din tabelul următor.

Alimentare cu

apă

Mărimea

aglomerăriiParametru

Data

conformării

Cap.22Aglomerări > 10.000

locuitori

Oxidabilitate 31.12.2010

Amoniac, nitraţi,

turbiditate, Al, Fe, Pb,

Cd, pesticide

31.12.2015

POS Mediu

Populaţie conectată

la servicii de

alimentare cu apă

Min 70% la nivel

regional31.12.2015

Colectare ape

uzate

Mărimea


Data

conformării

Directiva

91/271/EEC Art.3

Aglomerări > 10.000

locuitoriRata de conectare 100% 31.12.2013

Directiva

91/271/EEC

2.000 <Aglomerări <

10.000Rata de conectare 80% 31.12.2015

Tratare ape

uzate

Mărimea


Data

conformării

Directiva

91/271/EEC Art.3

Aglomerări > 10.000

locuitori

Tratare terţiară

Rata de conectare 100%31.12.2015

Directiva

91/271/EEC

2.000 <Aglomerări <

10.000

Tratare secundară

Rata de conectare 77%31.12.2015

POS Mediu Populaţie conectată

la un sistem de

colectare şi tratare

Min 70% la nivel

regional

31.12.2015

11

Alimentare cu

apă

Mărimea


Data

conformării

ape uzate

Tabel 2.1.1_1 - Criterii de prioritizare în vederea conformării

Din punct de vedere al acţiunilor, activităţilor şi rezultatelor previzionate a fi

atinse ca urmare a implementării punctuale a prezentului proiect pentru

aglomerarea Buhuşi se pot menţiona:

extinderea sistemului de distribuţie apă;

extinderea sistemului de canalizare, inclusiv staţii de pompare ape uzate,

cămine de vizitare, cămine de spălare şi cămine de racord;

extinderea Staţiei de epurare a apelor uzate, având treapta de tratare

terţiară astfel încât să se atingă parametrii ceruţi de legislaţia în vigoare;

managementul corespunzător al nămolului produs în staţia de epurare.

MENŢIONĂM CĂ PROIECTUL DE FAŢĂ ESTE DE UTILITATE PUBLICĂ ŞI CĂ,

PRIN IMPLEMENTAREA LUCRĂRILOR PREVĂZUTE, SE ADUC ÎMBUNĂTĂŢIRI

SISTEMELOR DE APĂ ŞI APĂ UZATĂ FAŢĂ DE SITUAŢIA ACTULĂ, CONTRIBUIND

LA RIDICAREA STĂRII DE CONFORT ŞI DE SĂNĂTATE A POPULAŢIEI ŞI, DE

ASEMENEA, LA PROTEJAREA MEDIULUI, CU IMPACT POZITIV ASUPRA APELOR

UZATE EPURATE DEVERSATE ÎN EMISAR LA PARAMETRII DE CALITATE

PREVĂZUŢI PRIN LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ ŞI CEA A UNIUNII EUROPENE.

3.3Planşe proiect

Planşele cu limitele amplasamentului proiectului şi suprafeţe de teren

solicitate a fi folosite temporar sunt prezentate în Secţiunea 10 a acestui

Memoriu de prezentare.

3.4Forme fizice ale proiectului

Traseul proiectat in plan orizontal si in plan vertical

In cadrul Master Planului aprobat pentru judeţul Bacău figurează şi

aglomerarea Buhuşi. Lucrările propuse prin prezentul proiect se vor realiza

până în 2015.

12

Toate amplasamentele şi obiectele prevăzute a fi realizate în cadrul proiectului

fac parte din patrimoniul localităţilor mai sus menţionate cuprinse în

aglomerarea Buhuşi.

Obiectivele ce se vor realiza în cadrul proiectului de asistenţă tehnică vor fi

amplasate atât în intravilanul cât şi în extravilanul oraşului Buhuşi. Toate

lucrările se vor realiza numai pe propietatea publică.

Detalierea amplasamentelor, funcţie de componentele majore ale sistemelor

de alimentare cu apă şi a celor de preluare şi tratare ape uzate, este redată în

tabelul de mai jos:

Tabelul 1.3_1 – Detalii amplasamente de lucrări propuse pentru

aglomerarea Buhuşi

N° Categorie Descriere UM

Cantit.

Intra

-

vilan

Extra

-

vilan

1.

Reţele de

Distribuţi

e Apă

Extindere reţea distribuţie km Cca 6

2.

Staţii

Epurare

Ape

Uzate

(SEAU)

Extindere Abandonare SEAU

existenta si constructia unei noi

SEAU SEAU prevazuta cu treapta

terţiară, pe teren proprietate

publica aflat la est langa actuala

SEAU

Loc.

echiv

34.82

3

3.

Reţele de

Canalizar

e

Extindere reţea canalizare Buhuşi

inclusiv conducte sub presiunekm

Cca

20

Amplasarea sistemelor existente şi propuse de apă şi apă uzată şi delimitarea

lor sunt prezentate în Planurile de amplasament în zonă ale sistemelor

respective – a se vedea hărţile şi planşele din anexe.

13

3.4.1 Profilul şi capacităţile de producţie

La nivelul studiului de fezabilitate se estimează durata de realizare a

investiţiei la aproximativ 36 luni, funcţie de componentele ce se vor contracta

şi executa în fazele ulterioare aprobării finanţării din Fondul de Coeziune.

Profilul proiectului vizează realizarea de lucrări hidroedilitare. Conform

graficului de implementare a Proiectului, execuţia lucrărilor este propusă în

perioada 2011-2013 şi cuprinde:

lucrări la infrastructura de apă;

lucrări la reţeaua de canalizare;

lucrări la staţia de epurare.

3.4.2 Descrierea instalaţiei şi a fluxurilor tehnologice existente

pe amplasament

Infrastructura de apă – situaţie actuală

Schema generală de alimentare cu apă a oraşului Buhuşi este prezentată în

figura de mai jos (Figura 3.4.2_1).

Figura 3.4.2_1: Schema generală Buhuşi

14

Componentele principale ale sistemului sunt

Captarea apei

Oraşul Buhuşi dispune în prezent de trei surse locale de apă:

front de captare Poiana Morii (principala sursăde apă a oraşului Buhuşi): 9

puţuri din care 7 în funcţiune şi două puţuri de rezervă (unul nu este

echipat) furnizând 8-12 l/s în medie (4 puţuri săpate cu un debit de 10-12

l/s şi 5 puţuri forate cu un debit 8-12 l/s);

front de captare Coşcău (captare prin drenuri) – sursă aflată în rezervă;

front de captare Bistriţa (puţ colector) – sursă aflată în rezervă.

Mai există o rezervă suplimentară: Frunzeni

Tratarea apei: pentru clorinarea apei se foloseste staţia de clorinare cu clor

gazos existentă. Staţia de clorinare este supraterană, are

două compartimente (dozare clor şi depozitare butelii clor).

De asemenea, există şi un bazin cu apă de var pentru

neutralizarea tuburilor de clor în caz de accidente.

Instalaţii de aducţiune şi înmagazinare: Apa din sursa Poiana Morii este

pompată în rezervorul de înmagazinare de 1000m3 (printr-o conductă

OLØ325mm; lungime totală conductă 6,5km). Înmagazinarea apei se face în

două rezervoare din beton armat subterane, situate la cote diferite, cu

capacităţi de 1000m3 şi 1500m3. Din rezervorul de 1000m3, apa este

distribuită gravitaţional şi prin pompare (staţia de pompare se află lângă

rezervor, subterană, 4 pompe multietaje; modernizată). Din rezervorul de

1000m3 apa este repompată în reţeaua de distribuţie a apei şi în rezervorul de

1500m3 – rezervor care funcţionează ca rezervor de capăt.

Conductă transport DN 325: 6,5 km

Statie de pompare: I.I.de la Brad, capacitate 300 m³/zi

2 rezervoare: capacitate totală 2.500 m³

Reta de distribuţie: 45,3 km (tronson azbociment: 3,6 km); formată din

conducte din oţel şi azbociment, cu diametre cuprinse

între 100 si 325mm.

15

Branşamente case: 4.700

Populatie conectată: 14.280 (71 %)

Retea canalizare: lungime 24km, cu un total populaţie racordată de

10.700 locuitori

Reţeaua de canalizare existentă cuprinde colectoare

cu diametru până la 1.000 mm

Colectoare principale, puncte de deversare: Colectorul principal deversează

în SEAU, localizată în partea sudică a oraşului Buhuşi.

Staţii pompare ape uzate: Nu sunt disponibile informaţii

Alte structuri: Există un punct de deversare şi un deversor apă

pluvială pe strada Chebac.

Staţie de epurare a apelor uzate: construită în 1978; două trepte de tratare

(mecanică şi biologică), aflată într-un stadiu precar. Emisarul este reprezentat

de Lacul Racova. Schema SEAU este reprezentată în Figura 3.4.2_2.

Figura 3.4.2_2: Diagrama fluxului Staţiei de epurare Buhuşi

Tratare mecanică şi biologică:

Grătare rare (1 linie)

16

Deznisipator (2 linii) Separator grăsimi (2 linii) Decantor primar (8 Bazine IMHOFF, 4 bazine scoase din operare) Statie de pompare Biofiltru (2 linii, 1 linie scoasă din operare) Decantare secundară (8 bazine, 6 bazine scoase din operare) Punct deversare Bazin dezinfectie - clor (1 linie)

Situaţia încărcărilor:

Q med., proiectat = 50-60 l/s Q med., existent = 30-40 l/s CBO 5, o, existent = fără informaţii

Tratare a nămolului

Fermentare la rece (8 Bazine IMHOFF, 4 bazine scoase din operare) Paturi de uscare (4 linii)

Situaţia componentelor procesului existent:

Tehnologie: învechită, insuficientă Stare construcţii: precară Echipamente mecanice: precare Echipamente electrice: precare Operare: precară Întreţinere: precară

Toate staţiile de epurare din judetul Bacau, inclusiv Buhuşi, au fost construite

cu 30 – 40 ani în urmă, şi chiar şi cele din Târgu Ocna şi Moineşti, care au

fost reabilitate cu numai 3-13 ani în urmă, se află în stare precară din

punct de vedere al lucrărilor civile şi echipamentelor electromecanice.

Randamentul de epurare al acestora rezultă doar din procese de sedimentare,

putând fi catalogat astfel:

CBO 5 : 30 % SS: 50 %.

3.4.3 Descrierea proceselor de producţie ale proiectului propuse

Profilul proiectului vizează realizarea de lucrări hidroedilitare ce vor fi

efectuate în aglomerarea Buhuşi conform unui grafic de implementare în

perioada 2011-2013..

17

Lucrări propuse

N° Categorie Descriere Măsuri

Alimentare cu apă: rata de conectare existentă / preconizată - 85 / 90%

1.

Reţele de

Distribuţie

Apă

Extindere reţea distribuţie

pe strada Orbic (6282m)

Lucrări de extindere a reţelei

de alimentare cu apă,

inclusiv cămine de vizitare,

branşamente, hidranţi

exteriori

Canalizare: rata de conectare existentă / preconizată -54% / 90%

2.Staţii

Epurare Ape

Uzate

(SEAU)

SEAU noua pe teren

proprietate publica la est

de actuala SEAU, dotata

cu treaptă terţiară

Staţie de epurare, inclusiv

treaptă terţiară, (34.823 pe)

3.

Reţele de

Canalizare

(extindere

cu cca

20km)

Extindere reţea strada Orbic,

Libertăţii, Bodeşti Tineretului,

Gh. Doja, Marginea, Castelul

de Apă si Chebac


de canalizare, inclusiv

cămine de vizitare, cămine

de spălare, cămine de racord


Alimentare cu apă: pentru a creste rata de conectare existentă

1.Reţele de Distributie

Apa

Extindere reţea distribuţie pe strada Orbic

Lucrări de extindere a reţelei de alimentare cu apă, inclusiv cămine de vizitare, branşamente, hidranţi exteriori

Canalizare: pentru a creste rata de conectare existentă

2.

Staţii Epurare

Ape Uzate (SEAU)

SEAU – statie noua de epurare prevazuta cu treapta tertiara

Staţie de epurare nouă, inclusiv treaptă terţiară, amplasament: sud Buhusi (34.823 pe)

2. Retele de Canalizare

Extindere reţea strada Orbic – 8 km

Lucrări de extindere a reţelei de canalizare,

18



inclusiv cămine de vizitare, cămine de spălare, cămine de racord

Extindere reţea strada Libertăţii – 4 km

Extindere reţea strada Bodeşti – 3 km

Extindere reţea strada Tineretului – 1 km

Extindere reţea strada Gh. Doja – 0,7 km

Extindere reţea strada Marginea – 0,7 km

Extindere reţea strada Castelul de Apă – 2,4 km

Tabel 3.4.3_1 Lucrari propuse

LUCRĂRI LA SISTEMUL DE APĂ

Reţeaua de alimentare

Extinderea reţelei de alimentare cu apă va viza strada Orbic, pe o lungime totala de 6282m.

LUCRĂRI LA SISTEMUL DE APĂ UZATĂ

Reţea de canalizare

Sistemul existent de colectare a apelor uzate din oraşul Buhuşi va fi extins pentru a creşte rata persoanelor conectate în tot oraşul. Extinderea sistemului de colectare a apelor uzate a fost dimensionată luând în calcul populaţia existentă şi populaţia din zona care va fi conectată la această reţea în anii următori.

Astfel, se va creşte rata de racordare la servicii de canalizare de la 54%, în momentul de faţă, la minim 90%, prin extinderea reţelei de canalizare cu cca 20,1km şi prin construirea a 11 staţii de pompe.

Extinderea reţelei de canalizare va viza următoarele zone:

19

Strada Lungime

Orbic 6.330

Libertăţii 4.600

Bodeşti 3.025

Tineretului 881

Gh. Doja 645

Marginea 590

Casa de Apă 2.930

Chebac 1.139

TOTAL 20.140

Statiile de pompare vor fi incluse in reteaua de canalizare, sunt deci statii ingropate si corect dimensionate care nu vor ridica probleme in ceea ce priveste zgomotul si vibratiile.

Vor fi executate si conducte sub presiune in lungime de aprox 2,8km, acolo unde este nevoie , in functie de topografia locala.

Lucrari la staţia de epurare

Informaţii generale

Staţia de epurare existenta Buhuşi (SEAU Buhuşi) este amplasata in centrul aglomerarii Buhusi urmează să fie abandonata. O noua statie de epurare dotata cu tratare tertiara va fi construita pe un teren proprietate publica aflat la est de actuala statie de epurare.

Prin proiect sunt incluse fonduri si pentru dezafectarea statiei existente. Lucrarile de dezafectare ale statiei existente vor fi incepute abia dupa ce noua SEAU va fi data in functiune.

Lucrarile de dezafectare contin in principal:

- dezafectarea echipamentelor electromecanice si valorificarea sau

eliminarea lor (dupa caz) in conditiile impuse de legislatia in vigoare;

- structurile supraterane (cladiri, rezervoare, decantoare, etc.) vor fi

dezafectate isr deseurile din demolari vor fi eliminate in conditiile

impuse de legislatia in vigoare;

20

- structurile ingropate (rezervoare, decantoare) vor fi taiate la 1 m sub

nivelul solului, placile de fund vor fi sparte incat sa permita

percolarea, iar structura respectiva va fi umpluta cu pietris si nisip

iar deasupra cu pamant, si acolo unde va fi cazul va fi cultivata

( acoperire cu gazon, plante, etc).

- Se va respecta legislatia in vigoare in ceea ce priveste valorificarea

deseurilor si eliminarea in conditii de siguranta a tuturor tipurilor de

deseuri rezultate.

Parametrii de proiectare

Datele de proiectare rezultate privind debitul influent al SEAU sunt prezentate în următorul tabel.

Date privind debitul proiectat

Debit zilnicQday,vreme

uscată7238 m³/d

Q24, vreme

uscată302 m³/h

Debit maxim vreme uscată

Qmax, vreme

uscată464 m³/h

129 l/s

Debit maxim de proiectare

Qmax,ploaie 828 m³/h

230 l/s

Tabel 3.4.3_2: SEAU Buhuşi, debit proiectat influent

21

Pe baza unei încărcări specifice de CBO5 de 60 g/p.e./zi încărcările poluante industriale sunt de 6.300 l.e. reprezentând aproximativ 18% din capacitatea totală a staţiei.

Incluzând încărcările poluante industriale, încărcările poluante de proiectare finale la intrarea în SEAU vor fi după cum urmează.

Încărcări poluante de proiectare

CBO5 282 mg/l 2,089 kg/zi

CCo-Cr 563 mg/l 4,179 kg/zi

SS 328 mg/l 2,438 kg/zi

N Organic 0 mg/l 0 kg/zi

NH4-N 47 mg/l 349 kg/zi

NO3-N 5 mg/l 34 kg/zi

N Total 52 mg/l 383 kg/zi

P 9 mg/l 70 kg/zi

Tabel 3.4.3_3: SEAU Buhuşi, încărcări poluante de proiectare influent

Pe baza unei încărcări specifice de CBO5 de 60 g/p.e./zi staţia are o mărime de 34.800 l.e. În consecinţă, următorii parametrii de deversare efluent, aşa cum sunt stabiliţi în Directiva privind Tratarea apelor uzate orăşeneşti 91/271/EEC, transpusă în standardul românesc NTPA 001 – 011, se aplică pentru SEAU Buhuşi.

Următorul tabel prezintă concentraţiile poluante la ieşirea din SEAU.

Parametru

Mărime staţie Concentra

ţie efluent

Procent minim de reducere

p.e. mg/l %

CBO5 -- 25

CCo-Cr -- 125

SS > 10,000 35 90

P 10,000 – 100,000

2 80

N Total (1) 10,000 – 15 70 - 80

22

100,000(1) Azot total înseamnă: suma total azot Kjeldahl (N organic + NH4-N), azotat (NO3-N)-azot şi azotit (NO2)-azot.

Tabel 3.4.3_4: SEAU Buhuşi, standarde efluent

Autorizaţia de management a apelor include standarde de igienă pentru efluent. Astfel, vor fi atinse următoarele standarde.

ParametruStandarde

efluent

MPN / 100 ml

Total bacterii coliforme

1.000.000

Coli fecali 10.000

Streptococi fecali 5.000

Tabel 3.4.3_5: SEAU Buhusi, standarde de igiena pentru efluent

Conceptul general de tratare a apelor uzate şi nămolului

Conceptul general de tratare a apelor uzate şi nămolului include următoarele etape care există parţial, sau necesită reabilitare sau trebuie construite.

Tratare mecanică:

Staţie pompare: Apa uzată din zona de colectare va fi pompată prin intermediul staţiei noi de pompare.

Grătare dese: Se va construi o clădire a grătarelor cu două linii de grătare cu spaţiu între bare de 10 mm. Materialele reţinute vor fi spălate, compactate şi depozitate în containere. Depozitarea finală se realizează în rampa de depozitare a deşeurilor solide. Clădirea grătarelor poate include opţional un dispozitiv de separare a materiilor macrogranulare reţinute şi suflantele pentru deznisipator şi separatorul de grăsimi sunt plasate în clădirea grătarelor.

Zona de recepţie nămol septic: Clădirea grătarelor va include şi zonă de recepţie pentru nămolul septic. Componentele principale sunt un grătar des, pompă, debitmetru şi bazin tampon cu pompe.

Camera deznisipator şi separator de grăsimi: după grătare, apa uzată ajunge în camera deznisipatorului şi separatorului de grăsimi cu insuflare

23

de aer (două linii). Materialul separat va fi clasificat într-un dispozitiv specific de sortare, depozitat în containere şi evacuat într-o rampă de depozitare a deşeurilor solide. Grăsimile vor fi evacuate din camera separatorului de grăsimi cu un vehicul cu dispozitiv de aspirare şi ulterior eliminate.

Debitmetru influent: după deznisipator şi separator de grăsimi va fi instalat un nou debitmetru (Parshall Flume sau similar).

Tratare biologică:

Bazine de nămol activ: din deznisipator şi separator de grăsimi, apa uzată este pompată în bazinele de nămol activ (2 linii). Sistemul de nămol activ include zone anoxice (denitrificare) şi zone aerobe (nitrificare). Bazinele sunt aerate cu un sistem de insuflare de aer cu bule fine prin suflante cu piston rotativ. Această etapă durează 25 de zile (aerare extinsa). Ca urmare, nămolul este stabilizat din punct de vedere aerobic.

Precipitare fosfor: pentru conformarea la standardele de efluent privind fosforul, se va instala o staţie de precipitare chimică a fosforului.

Decantoare secundare: separarea nămolului activ şi a apei uzate tratate se realizează în 2 decantoare secundare. Nămolul recirculat ajunge în bazinele de nămol activ, iar nămolul în exces este pompat la îngroşătorul gravitaţional pentru nămolul în exces.

Tratarea nămolului:

Nămol secundar: Nămolul secundar va fi pompat în îngroşătoarele mecanice pentru a ajunge la un conţinut de materie uscată de aproximativ 2-3 %. De aici, nămolul primar este pompat în instalaţia de dezumidificare a nămolului.

Dezumidificarea namolului: Namolul stabilizat este dezumidificat pe un filtru presa la un continut final de substanta uscata de aprox. 2035%.

Zona de depozitare a nămolului: Pentru a facilita reutilizarea nămolului de epurare în agricultură, se prevede depozitarea nămolului deshidratat într-o zonă din incinta staţiei de tratare. Ca urmare a ciclului agricol de producţie şi a anumitor limite ce ţin de furnizare în conformitate cu recoltarea produselor agricole, SEAU trebuie să deţină o capacitate de depozitare suficientă pentru o perioadă de 6 luni.

Depozitarea nămolului: Calitatea nămolului va trebui să fie analizată pe viitor. Directiva europeană privind nămolul de canalizare 86/278/EEC

24

interzice folosirea de nămoluri netratate pe terenuri agricole în cazul în care nu sunt injectate sau incorporate în sol.

Nămolul tratat este definit ca un nămol care a suferit „procese de tratare biologică, chimică sau termică, depozitare pe termen lung sau orice alt proces adecvat menit să-i reducă în mod semnificativ capacitatea de fermentare şi pericolele la adresa sănătăţii publice care rezultă din utilizarea acestui nămol”.Aceasta presupune ca nămolul produs în staţia de epurare trebuie să fie adecvat tratat. Ca şi preconditie, limitele impuse pentru utilizarea nămolului în agricultură, potrivit Directivei europene 86/278 EEC şi OM 344/2004 (al ministrului mediului), trebuie avute în vedere (a se vedea următorul tabel).

Parametru

UnitateOrdinul

românesc 344/2004

Directiva 86/278 EEC

Cadmiu [mg/kg] (materie uscata) 10 20 - 40

Cupru [mg/kg] (materie uscata) 500 1.000 -1.750

Nichel [mg/kg] (materie uscata) 100 300 - 400

Plumb [mg/kg] (materie uscata) 300 750 - 1.200

Zinc [mg/kg] (materie uscata) 2.000 2.500 - 4.000

Mercur [mg/kg] (materie uscata) 5 16 - 25

Crom [mg/kg] (materie uscata) 500 -

Cobalt [mg/kg] (materie uscata) 50 -

Arsenic [mg/kg] (materie uscata) 10 -

AOX [mg/kg] (materie uscata) 500 -

PAH [mg/kg] (materie uscata) 5 -

PCB [mg/kg] (materie uscata) 1 -

Tabel 3.4.3_6: Limite privind utilizarea nămolului în agricultură potrivit OM 344/2004 şi Directivei 86/278 EEC

La darea în funcţiune a noii staţii de epurare pentru aglomerarea Buhuşi vor fi efectuate analize ale nămolului ce va fi generat în procesul de epurare. Având în vedere agenţi economici potenţiali poluatori prezenţi în aglomerarea Buhusi este de presupus că nămolul ce va fi generat în procesul de epurare al SEAU

25

va corespunde cerinţelor de calitate pentru utilizarea în silvicultură sau agricultură.

Punct de deversare: Punctul de deversare actual va fi schimbat. Efluentul SEAUva fi printr-o conducta direct în râul Bistriţa. Va fi evacuat in raul Bistrita printr-un colector DN600mm asa cum este figurat in planul BC-FS-WW-552-0. Traversarile cursurilor de apa cu conducte ale colectorului si sistemului de canalizare nu fac obiectul prezentului SF, acestea urmand a fi tratate in cadrul fazelor ulterioare de proiectare P.Th +DE, dupa obtinerea finantarii prin POS Mediu.

Suprafaţa necesară: Locaţia planificată pentru extinderea staţiei de epurare este de 4ha, localizată în estul actualei staţii de epurare, pe domeniu public. Zona nu a avut probleme de inundabilitate pana in prezent.

Vecinatatile locatiei sunt terenuri agricole, iar distanta in linie dreapta pana la prima casa este de peste 800m. In zona de V si S-V exista drumul de acces si un canal apartinand Hidroelectrica, iar la S-E un Canal al Consiliului Local Buhusi.

Zona de protectie sanitara a SEAU va fi in conformitate cu legislatia in vigoare, de jur imprejurul statiei reprezentand cca 30% din suprafata de 4ha a SEAU.

Accesul la SEAU va fi asigurat ca si pana in prezent din DN 15 si apoi din str. Chebac pe aleea statiei de epurare existente.

Planurile de amplasament, precum si schema fluxului tehnologic de epurare a apelor uzate si schema de flux pentru tratarea namolului sunt prezentate la finalul acestui Memoriu Tehnic, in partea intitulata Piese desenate.

Masuri de investiţii propuse şi justificare

Pentru implementarea conceptului de tratare descris mai sus, sunt necesare următoarele măsuri de investiţii, propuse pentru finanţare prin Fondul de Coeziune.

SEAU Buhuşi - Caracteristici principale ale investiţiilor în SEAU şi tratarea nămolului

Nr.Investiţie propusă pentru

reabilitarea / extinderea SEAU Unitate Cantitate Justificare / Obiectiv

1 Tratare mecanica 1.1 Construcţii staţie pompare Buc 1.0

26




1.2 Construcţie clădire a grătarelor cu două linii de grătare dese cu lăţime de 10mm, camera tablou electric alimentare de joasă tensiune, suflante pentru deznisipator, dispozitiv de sortare a materiilor granulare şi zona recepţie namol septic

Buc 1.0

1.3 Construire deznisipator şi separator de grăsimi cu insuflare de aer, 74 m³ volum fiecare

Buc 2.0 Eliminarea grăsimilor şi materiilor granulare pentru evitarea problemelor operaţionale în treptele de tratare ulterioare

1.4 Instalare debitmetru nou (Parshall Flume sau similar)

Buc 1.0

2 Tratare biologică 2.1 Construire bazine nămol

activ cu stabilizarea aerobică simultană a nămolului (perioada totală de 25 zile) cu mixere submersibile şi sisteme de insuflare de aer cu bule fine

m³ 14,700 Implementatare tratare terţiară (eliminare azot şi fosfor), ca urmare, reducerea eliminării de nutrienti în Râul Trotuş.Conformare cu Directiva privind tratarea apei uzate 91/271/EEC.

2.2 Instalare suflante rotative cu piston pentru alimentarea cu oxigen.

Buc 3.0 Facilitare alimentare cu oxigen şi asigurare suflantă de rezervă

2.3 Construcţie staţie pompare nămol (retur namol, nămol în exces).

Buc 1.0

2.4 Construcţie decantoare secundare, diametru 23 m, 2/3 adancime 4.13 m

Buc 2.0

2.5 Instalare unitate de precipitare chimică

Buc 1.0 Implementatare tratare terţiară (eliminare azot şi fosfor), ca urmare, reducerea eliminării de nutrienti în Râul Trotuş.Conformare cu Directiva privind tratarea apei uzate 91/271/EEC.

2.6 Instalare tablou electric de medie / joasă tensiune şi

Buc 1 Operare sistem extins .Optimizare proces de tratare,

27




sistem SCADA reducere consum energie, colectare date pentru îmbunătăţirea operării şi întreţinerii.

3 Tratare nămol 3.1 Construcţie a unui

îngroşător megravitational de nămol pentru nămolul secundar (2,5% SS).

Buc 1.0 Reducerea volumului nămolului. Optimizarea tratării ulterioare a nămolului.

3.2 Instalare filtru-presă pentru deshidratarea nămolului, inclusiv staţie polimer şi benzi transport. Rezultă materie uscată cca. 20 35 %.

Buc 1.0 Reducerea volumului nămolului.În vederea utilizării în agircultură a nămolului rezultat.

3.3 Construcţie zona stocare nămol; capacitate pentru 6 luni depozitare.

Buc 1.0 În vederea utilizării în agricultură a nămolului rezultat.

Cantitatile anuale de namol generate, precum si alternativele de

gestionare a acestuia sunt prezentate la finalul acestui Memoriu Tehnic, in

Anexa 10-5 – Sludge disposal/Eliminarea namolului. Anexa 10-5 face parte

integranta din Studiul de Fezabilitate.

3.4.4 Materii prime, energie şi combustibili utilizaţi

Pentru etapa de construcţii, detalii privind aceste aspecte se regăsesc în

capitolul 7 – Lucrări privind organizarea de şantier.

Pentru etapa de exploatare, materii prime şi combustibili se vor utiliza cu

precădere în cadrul staţiei de epurare. Astfel, se vor utiliza materii prime

(substanţe chimice) pentru tratarea apelor uzate şi a nămolului. Pentru

utilizarea de energie în cadrul SEAU, se va efectua racord la reţeaua existentă.

În ceea ce priveşte consumul de combustibil, se vor utiliza mijloace de

transport pentru verificarea periodică a stării reţelei de alimentare cu apă şi a

retelei de canalizare, precum şi pentru transportul nămolului fie către punct de

utilizare ulterioară a acestuia, fie către locaţia de eliminare – în toate aceste

cazuri, se vor folosi mijloace de transport autorizate, verificate tehnic şi cu

reviziile la zi.

28

3.4.5 Racordare la reţele utilitare existente în zonă

Prin proiect se asigură utilităţile necesare (energie electrică, alimentare cu

apă, canalizare, gaze naturale, telefonie, telecomunicaţii, etc, după caz) la

clădirile noi, iar pentru cele existente se prevăd lucrări de reamenajare,

funcţie de situaţia fiecărui obiect în parte.

3.4.6 Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în

zona afectată de execuţia investiţiei

În domeniul reabilitării ecologice a zonelor afectate se propun următoarele

măsuri:

datorită folosirii drumurilor publice pentru transportul materialelor, se va

executa curăţarea pneurilor de pământ sau de alte reziduuri din şantier;

utilajele şi mijloacele de transport vor fi verificate periodic în ceea ce

priveşte nivelul de monoxid de carbon şi concentraţiile de emisii în gazele

de eşapament şi vor fi puse în funcţiune numai după remedierea

eventualelor defecţiuni;

se va exercita un control sever la transportul de beton din ciment cu

autobetoniere, pentru a se preveni în totalitate descarcări accidentale pe

traseu sau spălarea tobelor şi aruncarea apei cu lapte de ciment în

parcursul din şantier sau pe drumurile publice;

zonele accidental contaminate cu ape uzate fecaloid-menajere vor fi

curăţate, evitându-se asfel apariţia unor situaţii de risc epidemiologic

pentru sănătatea populaţiei.

După finalizarea lucrărilor de construcţie, eventualele zone ocupate temporar

de proiect vor fi curăţate şi nivelate, iar terenul readus la starea iniţială, prin

acoperirea cu pământ vegetal şi plantarea de vegetaţie.

Ultima tranşă de plată a lucrărilor se va face doar după ce constructorul a

facut dovada redării în forma iniţială a suprafeţelor de teren ocupate

temporar. Aceasta condiţie va fi inclusă în documentele de licitaţie, precum şi

în contractul de execuţie de lucrări.

29

Monitorizarea acestor activităţi se va asigura de către o firmă de specialitate,

care va efectua totodată şi monitorizarea lunară a performanţelor activităţii

antreprenorului general cu privire la protecţia mediului.

Aceste condiţii vor fi incluse în documentele de licitaţie, precum şi în

contractul de execuţie de lucrări.

3.4.7 Căi noi de acces sau schimbări ale celor existente

Nu este cazul. Accesul se va face pe caile de acces existente.

3.4.8 Resurse naturale folosite în construcţie şi funcţionare

În vederea realizării proiectului, vor fi necesare diverse materii prime. Decizia

finală privind provenienţa acestora va aparţine constructorului care va fi

angajat pentru desfăşurarea lucrărilor şi care va selecta unităţi autorizate şi

de unde transportul asociat se va putea efectua cu un minim de impact

economic şi de mediu.

3.4.9 Metode folosite în construcţie

lucrări pregătitoare (verificarea şi restabilirea traseului, curăţarea terenului

de tufişuri, copaci şi buturugi, asanarea zonei drumului, extragerea şi

decaparea pământului vegetal, amenajarea drumurilor de acces);

lucrări de bază (săparea pământului din debleuri, camere de împrumut sau

şanţuri; încărcarea, transportul şi nivelarea pământului, compactarea

pământului);

lucrări de instalare (pozarea conductelor, montarea instalaţiilor, racordarea

la utilităţi etc);

şi lucrări de finisare (aducerea platformelor şi dispozitivelor de evacuare a

apelor de suprafaţă în stare de funcţionare bună şi o estetică

corespunzătoare)

30

3.4.10 Plan de execuţie (faza de construcţie, PIF, exploatare,

refacere şi folosire ulterioară)

Organizare de şantier

Numarul si locatia exacta a organizarilor de santier vor fi stabilite ulterior,

dupa obtinerea finantarii si dupa licitarea contractelor de proiectare si

executie a lucrarilor, respectiv de proiectant/ constructor in functie de

procedura FIDIC dupa care se va face atribuirea lucrarilor.

În cazul lucrărilor la extindere de reţele apă/canal, extindere SEAU, etc. se

va impune antreprenorului de lucrări ca organizarea de şantier să se

realizeze astfel încât impactul asupra factorilor de mediu să fie minim.

Lucrările de extindere reţele vor fi efectuate pe tronsoane, ceea ce va

permite deschideri ale frontului de lucru pe porţiuni, urmate de închiderea şi

aducerea la starea iniţială a zonei şi mutarea succesivă a frontului de lucru

pe o nouă porţiune.

În cadrul efectuării lucrărilor la staţia de epurare ape uzate, organizarea de

şantier va fi amplasată în incinta locaţiei SEAU, iar în cazul celorlalte tipuri

de lucrări organizările de şantier se vor face pe arii limitate la strictul

necesar.

Organizarea de şantier constituie atribuţia şi răspunderea Antreprenorului

General de lucrări ca amplasament, soluţii, dotări.

La finalizarea lucrărilor constructorul are obligaţia de a reda terenurile

ocupate temporar la forma iniţială cu amenajările stabilite de organele

competente.

Durata de realizare a lucrărilor şi programul de lucru

Durata de implementare a întregului proiect se va întinde pe mai mulţi ani,

data limită de implementare a lucrărilor fiind 2015.

In Studiul de Fezabilitate (Cap 10, 10.1.1.13) proiectantul estimeaza ca

perioada generala limita de finalizare a implementarii proiectului, incluzand

si perioadele de punere in functiune si testare a investitiilor este 2015; se

mentioneaza faptul ca in conformitate cu Planul de implementare unele

obiective au termene mai scurte, 2012, 2013.

31

Programul de lucru pe perioada derulării lucrărilor va fi de 8h/zi, 5 zile

/saptămână, circa 7 luni/an.

Aşa cum s-a menţionat, lucrările la reţele vor fi executate secvenţial, cu

deschideri şi închideri succesive de tronsoane şi reabilitare la finalizarea

lucrărilor pe fiecare tronson în parte.

Conductele vor fi amplasate de-a lungul transeelor in care vor fi pozate, iar

zonele de lucru vor fi semnalizate corespunzator. Pentru accesul pietonal

constructorul va avea in vedere realizarea de podete metalice sau de lemn,

temporar amplasate pe traseul lucrarilor.

Criterii de proiectare

Proiectarea s-a făcut în concordanţă cu standardele şi normele româneşti, cu

respectarea prevederilor normativelor în vigoare şi cu specificaţiile tehnice ale

producătorilor de materiale şi echipamente.

Materialele şi echipamentele prevăzute sunt performante, agrementate de

normele româneşti.

Pentru reţeaua de canalizare s-a prevăzut utilizarea conductelor din tuburi de

PVC şi de PAFSIN, iar pentru reţeaua de distribuţie a apei s-a prevăzut

utilizarea conductelor din polietilenă PEID, tuburi care prezintă următoarele

avantaje :

materiale rezistente la coroziune ;

rugozitate fină;

siguranţa în explotare;

asigură un grad ridicat de igienă, deci protejează sănătatea oamenilor;

au o bună rezistenţă mecanică;

au o bună rezistenţă la acţiunea agenţilor chimici prezenţi în apele uzate şi

în sol.

32

3.4.11 Relaţia cu alte proiecte existente şi planificate

Obiectivul de investiţii aferent aglomerarii Buhuşi, " Extinderea şi reabilitarea

infrastructurii de apă şi apă uzată în aglomerarea Buhuşi", face parte din

proiectul major finanţat din fonduri comunitare "Extinderea şi reabilitarea

infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Bacău".

In orasul Buhusi au fost efectuate si alte proiecte de reabilitare conducte apa

potabila si canalizare, impreuna cu reabilitarea de strazi si urmeaza sa se mai

desfasoare si alte lucrari de reabilitare conducte apa potabila si canalizare in

cartierul de vest. Prezentul proiect completeaza proiectele de utilitate publica

pentru cresterea calitatii vietii si protectia mediului in aglomerarea Buhusi si

are in vedere abordarea integrata a managementului de apa si apa uzata,

venind in sprijinul Operatorului Regional si al comunitatii.

In elaborarea Studiului de Fezabilitate al acestui proiect s-a tinut cont de

existenta altor proiecte in derulare sau scheme de finantare, astfel incat sa se

evite dubla finantare.

3.4.12 Detalii privind alternativele care au fost luate în

considerare

Soluţia tehnică propusă pentru lucrările de alimentare cu apă,

canalizare şi cele la staţia de epurare

Conducta de alimentare cu apă proiectată, se amplasează de o parte sau alta

a carosabilului, la cca. 1,0 m distanţă de trotuar, în săpătură deschisă, iar

materialul provenit din săpătura va fi gestionat astfel încât să nu impiedice

circulaţia rutieră şi pietonală.

Ea va fi pozată la cote care să asigure adâncimea de îngheţ, deasupra

generatoarei superioare a conductei.

Extinderea retelei de canalizare existente se realizează astfel:

execuţia canalizării va începe din aval către amonte, între două cămine de

vizitare montate pe traseu;

lucrările proiectate prevăzute se vor executa prin săpătură deschisă, cu

sprijiniri;

33

pe perioada execuţiei se va asigura funcţionarea neîntreruptă a canalizării

în zonă;

materialul provenit din săpătură va fi gestionat astfel încât să nu împiedice

circulaţia rutieră şi pietonală.

Staţiile de pompe vor fi prevăzute cu grătare fine pentru a împiedica

impurităţile de mari dimensiuni să afecteze funcţionarea pompelor şi /sau

colmatarea conductei.

Staţia de epurare Lucrările proiectate prevăzute se vor executa prin săpătură

deschisă, cu sprijiniri unde este cazul.

Adoptarea soluţiilor tehnice şi proiectarea lucrărilor se vor realiza respectând

prevederile standardelor şi normativelor interne de specialitate relevante,

dintre care amintim:

SR 1343-1/2006 Alimentări cu apă. Determinarea cantităţilor de apă potabilă pentru

localităţi urbane şi rurale;

SR 4163-1/1995 Alimentări cu apă. Reţele de distribuţie. Prescripţii fundamentale de

proiectare;

SR 4163-2/1996 Alimentări cu apă. Reţele de distribuţie. Prescripţii de calcul;

SR 4163-3/1996 Alimentări cu apă. Reţele de distribuţie. Prescripţii de execuţie şi

exploatare;

NE 035-06 Normativ pentru exploatarea şi reabilitarea conductelor pentru

transportul apei;

STAS 3051/1991 Canale ale reţelelor exterioare de canalizare;

STAS 2448/1982 Cămine de vizitare;

STAS 2308/1981 Capace şi rame pentru cămine de vizitare;

STAS 9312/1987 Subtraversari de căi ferate şi drumuri cu conducte;

SR 8591/1997 Reţele edilitare subterane – Condiţii de amplasare;

SR EN 1610/2000 Execuţia şi încercarea racordurilor şi reţelelor de canalizare;

SR EN 752 – 2,3/1998 Reţele de canalizare în exteriorul clădirilor – Prescripţii generale.

Condiţii de performanţă;

Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii.

P130 /99 Normativ privind urmărirea comportării în timp a construcţiilor.

34

3.4.13 Alte activităţi care pot apărea ca urmare a proiectului

Nu este cazul, proiectul prevede extinderea serviciilor de canalizare si

reabilitare a epurarii apelor uzate.

3.4.14 Alte autorizaţii cerute pentru proiect

Pentru proiect este solicitat şi avizul de gospodărire de apelor.

3.4.15 Localizarea proiectului

Lucrări propuse



1.

Reţele de

Distribuţie

Apă

Extindere reţea distribuţie

pe strada Orbic (6282m)


de alimentare cu apă,

inclusiv cămine de vizitare,

branşamente, hidranţi

exteriori

Canalizare: rata de conectare existentă / preconizată -54% / 90%

2.Staţii

Epurare Ape

Uzate

(SEAU)

SEAU noua pe teren

proprietate publica la est

de actuala SEAU, dotata

cu reabilitare şi extindere

(treaptă terţiară)

Staţie de epurare, inclusiv

treaptă terţiară,

amplasament: SEAU

existenta (34.823 pe)

3.

Reţele de

Canalizare

(extindere

cu cca

20km)

Extindere reţea strada Orbic,

Libertăţii, Bodeşti Tineretului,

Gh. Doja, Marginea, Castelul

de Apă si Chebac


de canalizare, inclusiv

cămine de vizitare, cămine

de spălare, cămine de racord

35

3.4.16 Caracteristici impact potenţial

Investiţia va avea impact asupra populaţiei, sănătăţii umane, faunei şi florei,

solului, folosinţelor, bunurilor materiale, calităţii şi regimului cantitativ al apei,

calităţii aerului, climei, zgomotelor şi vibraţiilor, peisajului şi mediului vizual

atât pe perioada lucrărilor de execuţie cât şi pe perioada lucrărilor de

exploatare. Detalierea tipului de impact aferent fiecărei etape şi fiecărui

element în parte se găseşte în secţiunea 4 - Surse de poluanţi şi instalaţii

pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu.

Este de mentionat ca impactul final, dupa implementarea lucrarilor propuse

prin proiect este cu certitudine un impact pozitiv, atat prin extinderea

retelelor pe principiul managementului integrat al apei si apei uzate, cat si

prin calitatea efluentului deversat in emisar de noua SEAU dotata cu tratare

tertiara.

Natura impactului

Impactul investiţiei va avea atât efecte directe cât şi indirecte. Astfel, pe

perioada lucrărilor de execuţie, se vor manifesta efecte directe, datorate

traficului vehiculelor implicate în lucrări, a lucrărilor de excavaţii şi construcţii

etc. Acestea, însă, vor avea un caracter temporar doar pe perioada efectivă de

realizare a investiţiei.

Pentru perioada exploatării investiţiei, efectele directe negative vor fi reduse,

datorându-se doar activităţilor de întreţinere, semnificative fiind efectele

pozitive prin reducerea până la eliminare a poluării datorate sistemelor

actuale de eliminare a apelor uzate, precum şi prin asigurarea alimentării cu

apă la standarde care să respecte cerinţele privind sănătatea umană. Aceste

efecte se vor manifesta pe perioada permanentă, pe toată durata exploatării.

Extinderea impactului

Impactul va fi local, cu efecte directe în perioada de execuţie a lucrărilor de

reabilitare şi cu efecte directe şi indirecte pozitive pe perioada de exploatare a

noilor instalaţii. Populaţia afectată este reprezentată de locuitorii zonei

geografice, respectiv 28.530 locuitori (Tardenii Mari, Valea lui Ion, Blăgeşti,

36

Buda, Racova şi Buhuşi). Proiectul este localizat în zonă rezidenţială urbană,

ca urmare nu va genera efecte asupra habitatelor sau speciilor.

Magnitudinea şi complexitatea impactului

Impactul va fi, în general, nesemnificativ spre moderat pe perioada lucrărilor

de execuţie, şi semnificativ pozitiv pe perioada lucrărilor de exploatare.

Durata, frecventa şi reversibilitatea impactului

Durata impactului va fi redusă pentru lucrările de execuţie, pe perioada de

realizare acestora. Impactul pozitiv permanent de exploatare a investiţiei va fi

permanent.

Măsurile de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra mediului

37

Calitatea apelorIn scopul reducerii/eliminării riscurilor de poluare a

apei, se impun constructorului următoarele măsuri:

deşeurile solide, materialul rezultat din

decopertări, excavaţii, combustibilii sau uleiurile

nu se vor deversa în apele de suprafaţă;

Se recomandă colectarea selectivă a deşeurilor în

vederea valorificării / eliminării prin firme

autorizate.

instalarea de grătare, în special pentru lucrările

executate în locurile în pantă şi in albiile sau în

apropierea cursurilor de apă, ca protecţie contra

eroziunii;

constructorul va aplica proceduri şi măsuri de

prevenire a poluărilor accidentale

Protecţia aeruluiSe poate estima faptul că impactul realizării lucrărilor de

investiţie propuse nu aduce un impact substanţial asupra

calităţii aerului, impactul putând fi considerat

nesemnificativ.

Zgomot şi vibraţii

şi protecţia

împotriva acestora

Se va impune constructorului o serie de măsuri de protecţie

împotriva zgomotului şi vibraţiilor în zonele rezidenţiale.

Măsurile impuse se referă la:

minimizarea şi delimitarea zonei de lucru,

interzicerea circulaţiei autovehiculelor în afara drumurilor

trasate pentru funcţionarea şantierului (drumuri de

acces, drumuri tehnologice),

utilizarea de echipamente şi autovehicule cu reviziile

făcute la zi, astfel încât să se evite pe cât posibil

disconfortul creat de zgomotul acestora pe perioada de

lucru.

Protecţia împotriva

radiatiilor

Nu este cazul, deoarece, având în vedere natura proiectului,

în procesele analizate nu vor fi utilizate surse de radiaţii pe

perioada construcţii – montaj.

Protecţia solului şi

a subsolului

Pentru prevenirea unor poluări accidentale se recomandă:

se va evita amplasarea directă pe sol a materialelor de

construcţie. Suprafeţele destinate depozitării de

materiale de construcţie, recipientelor golite şi a

deşeurilor vor fi impermeabilizate în prealabil, fie prin

utilizarea de folii de plastic, sau de suprafeţe

betonate/asfaltate pre-existente, fie prin utilizarea de

38

containere speciale.

se va asigura organizarea funcţională a incintelor

organizărilor de şantier, astfel încât desfăşurarea

activităţii să se limiteze la spaţiile proiectate, în funcţie

de specific (depozitare, spaţii manevră, etc.).

stratul de sol vegetal va fi îndepărtat cu grijă şi depozitat

în grămezi separate şi va fi reinstalat după reumplerea

şanţurilor, pentru a face posibilă reinstalarea naturală a

vegetaţiei.

constructorul va aplica proceduri şi va asigura

implementarea măsurilor de protecţie a solului împotriva

eventualelor contaminări accidentale sau structurale.

39

Protecţia

ecosistemelor

terestre şi

acvatice

Deşi impactul potenţial asupra florei şi faunei este redus,

totuşi au fost prevăzute măsuri pentru diminuarea impactului

în perioada de construcţie şi măsuri similare pentru perioada

de operare, măsuri ce vor fi impuse antreprenorului de

lucrări, şi respectiv operatorului pe perioada de intervenţii în

cazuri de avarii. Se are în vedere înscrierea în documentaţiile

de licitaţie a următoarelor cerinţe:

Antreprenorul va delimita zona de lucru pentru a

preveni/minimiza distrugerea suprafeţelor vegetale;

Dacă prin proiectul tehnic de executie, anumitor

tronsoane de aducţiune sau canal colector li se va

modifica uşor traseul, şi numai dacă prin aceste

modificări va fi nevoie să se taie nişte arbori şi arbuşti,

atunci se va realiza o inventariere a arborilor şi arbuştilor

care urmează să fie tăiaţi şi se va elabora şi implementa

un plan pentru replantare.

Stratul de sol vegetal va fi îndepărtat cu grijă şi depozitat

în grămezi separate şi va fi reinstalat după reumplerea

săpăturii, pentru a face posibilă refacerea vegetaţiei;

Şantierul, drumurile de acces şi cele tehnologice şi toate

suprafeţele al căror înveliş vegetal a fost afectat, vor fi

renaturate adecvat şi redate folosinţei lor iniţiale;

După intervenţiile antropice care pot perturba mediul

natural, vor fi întreprinse acţiuni de restaurare ecologică

prin tehnici de inginerie de mediu (restaurări, reabilitări),

inclusiv restaurarea stratului de sol vegetal.

În cadrul Planului de prevenire şi combatere a poluărilor

accidentale (obligaţie a executantului), se vor stabili

măsuri de protecţie împotriva poluării ecosistemelor

acvatice, o atenţie specială trebuie acordată poluării cu

substanţe solide sedimentabile.

Drumurile de şantier vor fi permanent întreţinute prin

nivelare şi stropire cu apă pentru a se reduce praful.

Se va evita amplasarea directă pe sol a materialelor de

construcţie. Suprafeţele destinate pentru depozitarea de

materiale de construcţie, de recipienţi goliţi şi depozitare

temporară de deşeuri vor fi impermeabilizate în prealabil,

cu folie de polietilenă ori se vor utiliza platforme betonate

existente sau containere mari pentru deşeuri din

construcţii şi demolări.

Refacerea stratului vegetal afectat de lucrările de

construcţie se va realiza sub îndrumarea unui specialist

40

biolog.

41

Protecţia aşezărilor

umane şi a altor

obiective de

interes public

Amplasamentul staţiei de epurare este situat la distanţă

apreciabilă faţă de zonele rezidenţiale şi faţă de eventuale

obiective de importanţă istorică sau arheologică cunoscute în

prezent.

Cu toate acestea, pentru orice eventualitate se va avea în

vedere respectarea prevederilor Ord. 589/D/ 9.11.1992, -

130/23.12.1991 MLPAT şi Ministerului Culturii privind

lucrarile de construcţii în zone situate în vecinatatea

monumentelor istorice ce impun:

zone de protecţie de 100m în localităţile urbane, 200m în

localităţile rurale şi 500m în afara localităţilor;

descoperirea în cursul lucrărilor a unor fragmente de

arhitectură veche necunoscute în timpul autorizării

trebuie declarată imediat emitentului autorizaţiei

conform prevederilor legale. Lucrările nu vor putea fi

continuate decât în măsura în care ele nu vor prejudicia

cercetarea, conservarea sau punerea în valoare a

vestigiilor istorice.

Lucrările de construcţie pentru aceste obiective vor avea prin

urmare un impact nesemnificativ.

Gospodărirea

deşeurilor

generate pe

amplasament

Pentru etapa de execuţie a lucrărilor se recomandă

următoarele măsuri:

Prin termenii de referinţă (TOR), Antreprenorul de lucrări

va elabora şi va implementa un Plan complet de

gestionare a deşeurilor, care va conţine:

o inventarul tipurilor şi cantităţilor de deşeuri ce vor

fi produse, inclusiv clasa lor de periculozitate;

o evaluarea oportunităţilor de reducere a generării

de deşeuri solide, în special a tipurilor de deşeuri

periculoase sau toxice;

o determinarea modalităţii si a responsabililor

pentru implementarea măsurilor de gestionare a

deşeurilor.

Depozitarea deşeurilor inerte necontaminate din

construcţii, cum este pământul excedentar din excavaţii

se va face fie în amplasamentul SEAU prin construirea

unui dig de protecţie (dacă proiectantul proiectului tehnic

de execuţie va considera necesar acest lucru), fie în

spaţii aprobate de municipalitate, în functie de

propunerea proiectantului / constructorului.

Pământul de excavaţie va fi refolosit pe cât de mult

posibil ca material de umplutură. Surplusul de pământ va

42

fi depozitat în spaţii aprobate de municipalitate. Stratul

de sol vegetal va fi îndepărtat şi depozitat în gramezi

separate şi va fi reinstalat după reumplerea şanţurilor

(dacă nu este contaminat).

Depozitarea provizorie a materialelor pe amplasament se

va realiza astfel încât să se reducă riscul poluării solurilor

şi a apei freatice.

Gospodărirea

substanţelor toxice

şi periculoase

În perioada de construcţie – montaj nu se preconizează

utilizarea de substanţe toxice şi periculoase.

Natura transfrontieră a impactului

Nu este cazul.

43

4 SURSE DE POLUANŢI ŞI INSTALAŢII PENTRU REŢINEREA,

EVACUAREA ŞI DISPERSIA POLUANŢILOR ÎN MEDIU

4.1 Protecţia calităţii apelor

4.1.1 Surse de poluanţi pentru ape, locul de evacuare sau emisarul

Lucrări de executie

Lucrările de realizare a investiţiei propuse nu vor afecta semificativ

factorul de mediu apă. Eventualele poluări pot fi favorizate de precipitaţiile

sezoniere ce duc la antrenarea de suspensii în apele de suprafaţă, ape care

pot conţine substanţe de origine minerală.

Ca urmare a acţiunii fenomenelor meteorologice sezoniere (ploi, vânturi

puternice), materialele rezultate în urma excavării şi cele aduse pentru

realizarea utilităţilor pot influenţa calitatea apelor de suprafaţă, prin materiile

în suspensie ce sunt dislocate şi transportate în acestea.

Extinderea SEAU este o lucrare care presupune o organizare de şantier de mai

mare anvergură, cu lucrări de execuţie mai numeroase şi diversificate, care

necesită un număr ridicat de utilaje şi materiale de construcţie pentru

execuţia proiectului.

În aceste condiţii, în urma executării etapelor constructive ale proiectului se

pot genera substanţe, materii prime şi finite care în mod accidental pot duce

la afectarea apelor freatice şi a celor de suprafaţă. Dintre aceste substanţe

sau materii se pot enumera:

materiale de construcţii primare: ciment, var, ipsos, materiale lemnoase,

nisip, pietriş;

materiale de construcţii secundare: lapte de var, lapte de ciment, resturi de

ciment, rumeguş şi alte materiale lemnoase;

alte materiale şi substanţe folosite în organizarea de şantier: uleiuri

minerale pentru parcul auto, combustibil auto, carbid sau butelii cu

acetilenă, lacuri şi vopsele.

În comparaţie cu situaţia actuală a SEAU, când apele uzate din oraşul

Buhuşi ajung practic epurate insuficient în Lacul Racova, impactul

44

datorat lucrărilor de reabilitare este considerat ca fiind

nesemnificativ.

În scopul reducerii/eliminării riscurilor de poluare a apei, se impun

constructorului următoarele măsuri:

deşeurile solide, materialul rezultat din decopertări, excavaţii, combustibilii

sau uleiurile nu se vor deversa în apele de suprafaţă;

colectarea selectivă a deşeurilor în vederea valorificării/eliminării prin firme

autorizate.

instalarea de grătare, în special pentru lucrările executate în locurile în

pantă şi in albiile sau în apropierea cursurilor de apă, ca protecţie contra

eroziunii;

constructorul va aplica proceduri şi măsuri de prevenire a poluărilor

accidentale.

Lucrari de exploatare

În perioada de exploatare a obiectivelor, în cazul staţiei de epurare, efluentul

acesteia constituie o sursă potenţială permanentă de descarcări de poluanţi în

apele de suprafaţă, dar în mod controlat, astfel încât să poată fi eficientă

capacitatea de regenerare naturală a apelor de suprafaţă.

Punerea în funcţiune a staţiei de epurare noi va determina o eficienţă de

epurare conformă normelor în vigoare şi reducerea drastică a concentraţiilor

de poluanţi în apele descărcate în emisar, râul Bistriţa .

Parametrii de proiectare pentru staţia de epurare propusă întrunesc cerinţele

stabilite de legislaţia română şi a UE. Tehnologia propusă implică o eficienţă a

procesului de epurare conformă celei impuse de legislaţia în vigoare pentru

toţi parametrii.

În perioada de implementare a proiectului (etapa lucrărilor de construcţii şi

şantier) folosinţele de apă vor fi asigurate din sursele actuale.

Cea mai importantă parte a proiectului, sub aspectul managementului

resurselor de apă vizează alimentareă cu apă şi canalizarea aproape în

45

întregime a localităţilor aglomerării Buhuşi cuprinse în planul de investiţie

până în 2015.

Proiectantul a decis că soluţia acoperirii cu servicii de canalizare cu o rată de

90%, în prima fază (până în 2015) este cea mai fezabilă din punct de vedere

tehnic şi economic, zonele izolate şi cu densitate mică de populaţie (cca 10% )

să rămână cu fose septice vidanjabile, cu transportare şi descărcare la SEAU şi

cu conectare la reţeaua de canalizare în a doua fază (până în 2018).

Cantităţile de ape uzate se bazează pe cerinţele de apă, necesare pentru a

satisface nevoile populaţiei. Acestea din urmă se bazează pe o evaluare a

consumului mediu de apă pe cap de locuitor şi pe rata prognozată de evoluţie

a populaţiei în perioda de planificare.

Prin proiect se iau măsuri pentru reducerea ratei de infiltraţie, la un nivel

acceptabil pentru dimensionarea reţelelor pluviale şi de canalizare, ca şi

pentru dimensionarea proceselor de tratare.

În condiţii normale de funcţionare se apreciază că se va asigura epurarea

apelor uzate preluate de canalizarea orăşenească în condiţiile prevăzute de

NTPA 011/2002, iar concentaţiile de poluanţi din efluent, pentru principalii

indicatori se vor situa, în general, sub valorile limită prevăzute de Normativul

NTPA 001/2002.

Măsuri de diminuare a impactului

La punerea în funcţiune a staţiei de epurare pentru aglomerarea Buhusi se vor

elabora şi noi Regulamente de funcţionare – exploatare, întreţinere şi Planuri

de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale pentru toate obiectele

componente.

Operatorul sistemului de canalizare (CRAB) va accepta în reţeaua de

canalizare numai ape uzate conforme cu valorile limită stabilite de Normativul

NTPA 002/2002 cu modificările şi completările ulterioare.

CRAB va elabora un Plan de monitorizare a calităţii apelor uzate deversate în

reţeaua oraşenească de agenţii economici de pe raza aglomerării şi îl va

implementa, astfel încât să aibă un control permanent al calităţii apei uzate

intrate în SEAU, pentru a conduce eficient procesul de epurare şi obţinerea

46

efluentului SEAU la parametrii de calitate stabiliţi prin tehnologia ce va fi

implementată.

CRAB va implementa principiul „poluatorul plăteşte„ prin intermediul

contractelor de furnizare servicii de apă şi canal ce vor fi reconsiderate în

relaţia cu agenţii economici potenţial poluatori.

4.1.2 Staţiile şi instalaţiile de epurare sau de preepurare a

apelor uzate prevăzute

Nu sunt staţii sau instalaţii suplimentare faţă de cele care fac obiectul

investiţiei.

4.2Protectia calităţii aerului

4.2.1 Surse de poluanţi pentru aer, poluanţi

Lucrări de execuţie

Pentru perioada lucrărilor de execuţie a lucrărilor se consideră următoarele tipuri de surse:

Surse de emisii difuze:

o lucrări de execuţie a săpăturilor pentru extinderea reţelelor de

conducte, extinderea SEAU

Sursele de emisii aferente lucrărilor de extindere a reţelelor de conducte sunt surse cu funcţionare limitată în timp, frontul de lucru schimbându-se pe măsura evoluţiei lucrărilor.

Poluanţi: praf, pulberi

Surse de emisie mobile:

o generate de funcţionarea echipamentelor mobile rutiere şi nerutiere

Poluanţi: NOx, SOx, CO, particule, COV

Poluanţii emişi în timpul lucrărilor de execuţie a reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare pot afecta populaţia din zonă, în special locuitorii de pe străzile unde se vor executa săpături.

47

În zonele respective pot apărea situaţii de poluare pe termen scurt cu particule în suspensie şi cu NOx. Totodată, pot apărea situaţii critice generate de efectul sinergic al particulelor în suspensie cu NO2.

Situaţiile de poluare semnalate vor avea probabilitatea de apariţie în perioada de decopertare a sistemului rutier şi de executare a săpăturilor, fiind generate de aceste lucrări. În restul perioadei de execuţie, nivelele de poluare se vor diminua substanţial.

Gazele acide (NO2, SO2) şi particulele emise în atmosferă în timpul lucrărilor de execuţie a reţelelor vor aduce un aport suplimentar, temporar, la creşterea agresivităţii mediului atmosferic. Se apreciază însă că, deoarece în anotimpul rece, când probabilitatea de creştere a umezelii relative a aerului peste 75% este mare, nu se vor executa lucrări, acest aport nu va genera probleme deosebite pentru construcţiile din zonă.

Sursele şi poluanţii care caracterizează această etapă sunt asociaţi în special activităţilor de construcţie ale obiectelor SEAU.

La realizarea construcţiilor SEAU, tăierea componentelor metalice se va efectua şi pe amplasament, utilizându-se, cel mai probabil, procedeul de tăiere cu flacăra oxiacetilenică şi ferăstraie mecanice cu discuri abrazive.

Poluanţii caracteristici etapei de construcţie vor fi:

▪ particule generate de activităţile de exavarea solului pentru fundaţii şi trasare conducte, precum şi manevrarea deşeurilor rezultate din procesul de construcţie;

▪ particule (inclusiv particule cu diametre aerodinamice echivalente sub 10 μm PM) cu conţinut de oxizi metalici (în principal oxid de fier), NOx, CO, O3, generate de activităţile de tăiere cu flacăra oxiacetilenică (doar pe perioade scurte, dacă va fi cazul);

▪ poluanţi specifici gazelor de eşapament generate de buldozer şi de vehiculele utilizate pe şantier pentru transportul materialelor şi al deşeurilor generate (oxizi de azot, oxizi de carbon, oxizi de sulf, compuşi organici volatili şi condensabili – inclusiv hidrocarburi aromatice policiclice, particule cu conţinut de metale grele – Cd, Cr, Cu, Ni, Se, Zn).

Sursele de poluanţi specifici etapei de construcţie vor fi surse deschise, libere, amplasate în incinta staţiei de epurare, şi, respectiv, pe tronsoanele de executare a lucrărilor de extindere reţele.

48

Evaluarea emisiilor generate de sursele asociate lucrărilor de dezafectare nu poate fi facută în raport cu prevederile OM 462/1993 “Conditii tehnice privind protectia atmosferei“ deoarece aceste surse sunt nedirijate, iar limitele prevăzute de OM 462/1993 se referă la surse dirijate.

Date fiind soluţiile constructive ale staţiei de epurare, sursele de poluanţi atmosferici asociate lucrărilor de construcţie vor fi reprezentate numai de vehiculele pentru transportul materialelor, implicate în traficul de incintă. Poluanti specifici vor fi cei continuţi în gazele de eşapament generate de vehiculele şi echipamentele de construcţie: oxizi de azot, oxizi de carbon, oxizi de sulf, compuşi organici volatili, particule cu conţinut de metale grele – Cd, Cr, Cu, Ni, Se, Zn.

În ceea ce priveşte emisiile generate de sursele mobile acestea trebuie să respecte prevederile legale în vigoare.

Având în vedere cele de mai sus, se poate estima faptul că impactul realizării lucrărilor de investiţie propuse nu aduce un impact substanţial asupra calităţii aerului, impactul putând fi considerat nesemnificativ.

Lucrari de exploatare

In perioada de funcţionare a staţiei de epurare Buhuşi se consideră

următoarele tipuri de surse:

Surse de emisii tehnologice - reprezentate de linia de tratare a apei şi de

linia de tratare a nămolului

Sursele de emisie reprezentate de procesele de fermentaţie

Poluanţi: CH4, NH3, COVNM şi urme de H2S

Surse de emisii din combustie, reprezentate de generatoarele centralelor

termice, reprezentând sursa dirijată de emisii de NOx, CO, CO2

Pe amplasamentul staţiei de epurare se evidenţiază următoarele surse de

poluare a aerului – surse difuze:

Surse mobile ale parcului auto propriu (autovehicule, autovidanjă). Sursele

de emisie mobile menţionate determină degajarea în atmosferă a unui

complex de poluanţi de natură organică şi anorganică: NOx, SOx, CO,

aldehide, hidrocarburi, acizi organici, particule. Având în vedere faptul că

parcul auto al unei SEAU este în general extrem de limitat, iar

49

autovehiculele vor fi întreţinute şi cu reviziile la zi, se presupune că noxele

emise se vor încadra în limitele legale admise pentru autovehicule,

impactul fiind nesemnificativ.

Emisii datorate proceselor de fermentare (decantoare, zone de depozitare

pentru nămol). Procesele care se desfaşoară la staţia de epurare conduc la

apariţia de poluanţi ai aerului datoraţi proceselor de fermentare: CH4 şi NH3,

H2S. Aceste surse de emisii prezintă următoarele caracteristici:

sunt surse de suprafaţă;

sunt surse joase faţă de nivelul solului;

sunt surse reci (temperaturile de evacuare a aerului impurificat

rezultat din procesele de fermentare variază în jurul temperaturii

mediului);

vitezele de evacuare a poluanţilor sunt relativ scăzute.

Surse de emisii fugitive – platforma de deshidratare a nămolului şi

operaţiile de încărcare a nămolului în vederea transportului şi eliminării

definitive. Poluanţi: NH3, H2S, CO, COVNM.

4.2.2 Instalaţii pentru reţinerea şi dispersia poluanţilor în atmosferă

Lucrări de exploatare

Deşi se apreciază un impact moderat spre nesemnificativ asupra calităţii

aerului, este recomandat ca pentru perioada de funcţionare să fie specificate o

serie de măsuri de reducere a emisiilor pentru minimizarea disconfortului

creat, măsuri ce vor fi în sarcina CRAB:

Întreţinerea corespunzătoare a vehiculelor şi echipamentelor în

conformitate cu un program de reparaţii/revizii periodice.

Operarea şi întreţinerea staţiei de epurare în conformitate cu specificaţiile

tehnice şi manualului de operare, încât să se evite funcţionarea

defectuoasă a SEAU, care ar putea genera mirosuri neplăcute.

Prevenirea ridicării prafului prin acţiuni de stropire în perioadele de vreme

uscată, în incinta SEAU şi curăţarea periodică a căilor de acces din incinta

staţiei.

50

Asigurarea unui management corect al deşeurilor şi, în special, a nămolului

excedentar generat în urma epurării în incinta SEAU.

4.3 Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor

4.3.1 Surse de zgomot şi de vibraţii


Creşterea gradului de confort edilitar în zonele analizate se va realiza cu preţul afectării functionalităţii sistemului urban. Locuitorii riverani străzilor pe care se vor desfăşura lucrările (şi implicit beneficiari ai investiţiei) vor suporta în mod indirect impactul datorat fazei de execuţie. Nu este vorba despre nivele ridicate ale emisiilor de poluanţi, ci mai mult despre dificultăţi în asigurarea accesului pe străzi (datorită topografiei locale) şi posibilităţii apariţiei unor nivele ridicate de zgomot şi vibraţii pe timpul perioadei de lucru.

În STAS 10 009 / 88 (ACUSTICA URBANĂ – Limite admisibile ale nivelului de zgomot) sunt specificate (Cap 2, tabelul 1) valorile admisibile ale nivelului de zgomot exterior pe străzi, măsurate la bordura trotuarului ce margineşte partea carosabilă, stabilite în funcţie de categoria tehnică a străzilor (respectiv de intensitatea traficului).

“Amplasarea clădirilor de locuit pe străzi de diferite categorii tehnice sau la limita unor zone sau dotări funcţionale, precum şi organizarea traficului rutier se va face astfel încât, pornind de la valorile admisibile prevăzute, să se asigure valoarea de 50 dB(A) a nivelului de zgomot exterior clădirii, măsurat la 2m de faţada clădirii conform STAS 6161/89, respectiv curba de zgomot Cz 45.”

SR 12025/1994, echivalent cu ISO 4866:1990 – Efectele vibraţiilor asupra clădirilor şi părţilor de clădiri, stabileşte modul de măsurare şi limitele admisibile ale unor parametri descriptori ai vibraţiilor, atât în ceea ce priveşte siguranţa construcţiilor, cât şi în ceea ce priveşte confortul locatarilor din clădirile supuse la vibraţii.

Din punct de vedere al confortului, nivelurile de acceleraţii, în dB, trebuie să fie inferioare valorilor corespunzătoare curbei combinate admisibile de 71 dB.

Principala cale de afectare a populaţiei oraşului ca urmare a implementării proiectului se materializează în disfuncţionalităţile care vor apărea în mod

51

inerent în traficul rutier. Închiderile temporare ale accesului rutier şi devierile de trafic sunt râul inerent legat de realizarea unui atare proiect.

Pe de altă parte, de o intensitate mai mică (datorită duratei), închiderile temporare ale tronsoanelor de furnizare a apei vor creea posibile dificultăţi.

Un anumit nivel de disconfort şi întreruperea activităţilor vor fi inevitabile. În aceste condiţii, impactul este considerat moderat.


În faza de exploatare, activităţile de întreţinere şi reparaţii pentru sistemele de alimentare cu apă şi canalizare vor determina efecte similare celor din faza de construcţie asupra aşezărilor umane şi obiectivelor de interes, dar la o scară mult mai redusă ca intensitate şi durată. Pentru astfel de activităţi, se vor aplica strategii de reducere similare celor din faza de construcţie.

În condiţii normale de funcţionare a reţelelor de apă şi apă uzată, nivelul de zgomot şi vibraţii al pompelor se va situa în limitele standardelor. La fel şi pompele de la SEAU, care în marea lor majoritate vor fi situate în spaţii închise.

Impactul general asupra aşezărilor umane şi a obiectivelor de interes public este considerat redus şi, raportat la situaţia existentă, va fi un impact pozitiv.

4.3.2 Amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva

zgomotului şi vibraţiilor

Lucrări de execuţie şi lucrări de exploatare

Se va impune constructorului o serie de măsuri de protecţie împotriva zgomotului şi vibraţiilor în zonele rezidenţiale.

Măsurile impuse se referă la:

minimizarea şi delimitarea zonei de lucru,

interzicerea circulaţiei autovehiculelor în afara drumurilor trasate pentru funcţionarea şantierului (drumuri de acces, drumuri tehnologice),

52

utilizarea de echipamente şi autovehicule cu reviziile făcute la zi, astfel încât să se evite pe cât posibil disconfortul creat de zgomotul acestora pe perioada de lucru.

4.4 Protecţia împotriva radiaţiilor

4.4.1 Surse de radiaţii


Echipamentele utilizate, prin motoarele electrice în funcţiune, generează

radiaţii electromagnetice care se situează însă la un nivel prea scăzut pentru a

avea impact negativ asupra mediului.

Atât lucrările propuse a fi executate, cât şi echipamentele folosite la execuţia

lor nu generează radiaţii ionizante.

4.4.2 Amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva

radiaţiilor

Nu este cazul.

4.5 Protectia solului si subsolului

4.5.1 Surse de poluanti pentru sol, subsol si ape freatice

Lucrari de executie

Vor fi afectate temporar unele suprafeţe de teren din domeniul public pentru lucrările extindere a aducţiunii şi reţelelor de distribuţie apă, pozarea conductelor de canalizare, precum şi suprafeţe de teren din extravilan în care se afla aducţiunea de apă.

În etapa de execuţie se identifică ca surse potenţiale de poluare a solulului: traficul auto, depozitarea materialelor de construcţie, carburanţi şi lubrifianţi, depozitarea deşeurilor, lucrările de terasamente.

În special în perioada de construcţie există riscul producerii de scurgeri accidentale de combustibili, lubrifianţi şi alte substanţe chimice, precum şi de ape uzate şi nămoluri, care ar putea contamina solul.

53

O parte a pământului rezultat din lucrările de terasamente va fi utilizat pentru aducerea terenului la cota iniţială după realizarea construcţiilor, iar restul se va transporta la depozitul de deşeuri.

Majoritatea lucrărilor de construcţie legate de pozarea conductelor va avea loc de-a lungul drumurilor existente. Se anticipează că lucrările de excavaţie pe traseul conductei de aducţiune şi din amplasamentele construcţiilor propuse vor conduce la sporirea temporară a gradului de eroziune a solului, până la reinstalarea vegetaţiei. Prin reumplerea tranşeelor cu pământ respectând ordinea iniţială a categoriilor de sol, respectiv ultimul strat fiind cel de pământ vegetal, vegetaţia se va reinstala în mod natural.


În etapa de funcţionare sursele de poluare sunt similare cu cele din etapa de

execuţie, cu menţiunea că se vor manifesta izolat, pe perioade scurte de timp,

determinate de intervenţii pentru reparaţii la lucrările auxiliare sau de

înlocurirea unor tronsoane de conducte avariate.

În ceea ce priveşte funcţionarea Staţiei de epurare, prin extinderea SEAU,

potenţialul poluant datorat nămolului va fi foarte mult diminuat datorită

soluţiei tehnologice alese.

4.5.2 Lucrările şi dotările pentru protecţia solului şi subsolului


Pentru prevenirea unor poluări accidentale se recomandă:

evitarea amplasării directe pe sol a materialelor de construcţie. Suprafeţele destinate depozitării de materiale de construcţie, recipientelor golite şi a deşeurilor vor fi impermeabilizate în prealabil, fie prin utilizarea de folii de plastic, sau de suprafeţe betonate/asfaltate pre-existente, fie prin utilizarea de containere speciale.

asigurarea organizării funcţionale a incintelor organizărilor de şantier, astfel încât desfăşurarea activităţii să se limiteze la spaţiile proiectate, în funcţie de specific (depozitare, spaţii manevră, etc.).

54

îndepărtarea cu grijă a stratului de sol vegetal şi depozitarea în grămezi separate, precum şi reinstalarea după reumplerea şanţurilor, pentru a face posibilă reinstalarea naturală a vegetaţiei.

aplicarea de proceduri de către constructor şi asigurarea implementării măsurilor de protecţie a solului împotriva eventualelor contaminări accidentale sau structurale.

4.6 Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice

4.6.1 Identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de

proiect

Lucrari de executie

Marea majoritate a lucrărilor aferente sistemelor de apă şi canalizare va fi realizată în perimetre urbane. Pe anumite porţiuni ale traseelor de reţele poate fi necesară totuşi îndepărtarea vegetaţiei naturale, asa cum este cazul conductei de aducţiune; se menţionează că, în cazul conductei de aductiune, va fi afectată doar vegetaţia joasă de tip tufişuri şi ierburi, nefiind necesare tăieri de arbori. Lăţimea tranşeelor va fi mică, respectiv diametrul conductei de aducţiune (DN 150mm) la care se adaugă 20 cm stânga şi dreapta conductei pentru pozarea conductei şi protejarea acesteia cu pat de nisip.

Majoritatea lucrarilor de constructie propuse se vor desfasura insa de-a lungul drumurilor si de-a lungul traseelor cu drept de trecere.

Lucrările de mai mare anvergură, respectiv cele de la staţia de epurare se vor desfăşura strict în incinta amplasamentului SEAU unde va fi localizată şi organizarea de şantier pentru lucrările respective.

Impactul real asupra vegetaţiei se anticipează ca fiind nesemnificativ.

Zgomotul produs de funcţionarea şi circulaţia utilajelor şi mijloacelor de transport are un impact deosebit asupra faunei, determinând limitarea accesului în anumite zone.

Impactul preponderent se va manifesta asupra faunei mici de sol şi în mai mică măsura asupra faunei de mamifere şi păsări, având în vedere că majoritatea lucrărilor se vor desfăşura în spaţii deja antropizate puternic, respectiv intravilanul oraşului.

Oricum, impactul la nivelul faunei se manifestă doar pe perioada lucrărilor de execuţie şi are caracter reversibil.

55

Diminuarea timpului de stres asupra elementelor de floră şi faună constituie un factor esenţial în refacerea habitatelor.

Potenţialele deversări şi scurgerile accidentale de poluanţi în cursurile de apă şi antrenarea de sedimente sub acţiunea apelor pluviale, datorată gradului sporit de eroziune a solului, pot conduce la atingerea unor nivele înalte de turbiditate, cu efecte negative asupra faunei acvatice.

Proiectul implică o îmbunătăţire considerabilă a situaţiei existente prin asigurarea unui proces de epurare a apelor uzate conform standardelor româneşti şi celor ale UE (implementarea treptei terţiare) cu privire la efluenţi.

Impactul asupra vieţii acvatice a componentei proiectului referitoare la realizarea canalizării este redus, iar în comparaţie cu situaţia existentă este pozitiv.

Lucrările aferente reabilitării aducţiunii de apă se vor desfăşura atât în perimetru intravilan cât şi extravilan. Pe aceste porţiuni este necesară îndepărtarea vegetaţiei. Soluţia aleasă a avut în vedere ca marea majoritate a lucrărilor de construcţie să se desfasoare de-a lungul drumurilor.

Având în vedere termenul scurt alocat lucrărilor impactul real asupra vegetaţiei se anticipează ca fiind redus, mare parte din flora locală afectată urmând a se reface după retragerea factorilor perturbatori.

În general, în perioada de execuţie de lucrări la conducte aflate în subteran, este posibilă apariţia unor efecte negative asupra speciilor din imediata apropiere. Aceste efecte se pot concretiza în tendinţa de retragere a faunei în zone limitrofe, motivul fiind zgomotul generat de lucrările de construcţie. Un alt efect potenţial negativ al lucrărilor de pozare de conducte subterane este de diminuare calitativă temporară a habitatelor din perimetrul organizărilor de şantier şi a punctelor de lucru. În general, dacă constructorul respectă măsurile minime de reducere a acestor impacturi (păstrarea stratului vegetal decopertat şi refacerea prin recopertare a suprafeţelor afectate cu acelaşi material), degradarea calitativă a habitatelor este minimă şi total reversibilă.


Impactul potenţial asupra florei şi faunei terestre pe durata fazei de exploatare este cu mult mai mic decât cel din faza de construcţie şi se reduce, în principal, la impactul determinat de activităţile de întreţinere a canalelor, pentru care pot fi necesare lucrări de excavaţie.

56

În cazul lucrărilor de întreţinere obiective, antreprenorul va lua măsuri de minimizare a impactului şi va delimita strict zona de lucru pentru a preveni /minimiza distrugerea ecosistemelor acvatice şi terestre.

Prezentul proiect se concentrează pe extinderea reţelelor de distribuţie şi canalizare în aglomerarea Buhuşi, precum şi pe extinderea staţiei de epurare. Se presupune astfel că nu vor fi necesare intervenţii prea dese, întrucât este vorba de realizarea unor reţele noi de distribuţie şi canalizare, iar construcţia noii SEAU va asigura deversarea unui efluent care să prezinte parametrii de calitate solicitaţi prin legislaţia naţională şi europeană; ca urmare impactul potenţial asupra ecosistemelor terestre şi, in special, acvatice este considerat pozitiv.

4.6.2 Lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia

biodiversităţii, monumentelor naturii şi ariilor protejate


Deşi impactul potenţial asupra florei şi faunei este redus, totuşi au fost prevăzute măsuri pentru diminuarea impactului în perioada de construcţie şi măsuri similare pentru perioada de operare, măsuri ce vor fi impuse antreprenorului de lucrări, şi respectiv operatorului pe perioada de intervenţii în cazuri de avarii. Se are în vedere înscrierea în documentaţiile de licitaţie a următoarelor cerinţe:

Antreprenorul va delimita zona de lucru pentru a preveni/minimiza distrugerea suprafeţelor vegetale;

Dacă prin proiectul tehnic de execuţie, anumitor tronsoane de aducţiune sau canal colector li se vor modifica uşor traseele, şi numai dacă prin aceste modificări va fi nevoie să se taie nişte arbori şi arbuşti, atunci se va realiza o inventariere a arborilor şi arbustilor care urmează să fie tăiaţi şi se va elabora şi implementa un plan pentru replantare.

Stratul de sol vegetal va fi îndepărtat cu grijă, depozitat în grămezi separate şi va fi reinstalat după reumplerea săpăturii, pentru a face posibilă refacerea vegetaţiei;

57

Şantierul, drumurile de acces şi cele tehnologice, şi toate suprafeţele al căror înveliş vegetal a fost afectat, vor fi renaturate adecvat şi redate folosinţei lor iniţiale;

După intervenţiile antropice care pot perturba mediul natural, vor fi întreprinse acţiuni de restaurare ecologică prin tehnici de inginerie de mediu (restaurări, reabilitări), inclusiv restaurarea stratului de sol vegetal.

În cadrul Planului de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale (obligaţie a executantului), se vor stabili măsuri de protecţie împotriva poluării ecosistemelor acvatice, o atenţie specială trebuie acordată poluării cu substanţe solide sedimentabile.

Drumurile de şantier vor fi permanent întreţinute prin nivelare şi stropire cu apă pentru a se reduce praful.

Se va evita amplasarea directă pe sol a materialelor de construcţie. Suprafeţele destinate pentru depozitarea de materiale de construcţie, de recipienţi goliti şi depozitare temporară de deşeuri vor fi impermeabilizate în prealabil, cu folie de polietilenă ori se vor utiliza platforme betonate existente sau containere mari pentru deşeuri din construcţii şi demolări.

Refacerea stratului vegetal afectat de lucrările de construcţie se va realiza sub îndrumarea unui specialist biolog.


Impactul potenţial asupra florei şi faunei terestre pe durata fazei de exploatare

este cu mult mai mic decât cel din faza de construcţie şi se reduce în principal

la impactul determinat de activităţile de întreţinere a canalelor, pentru care

pot fi necesare lucrări de excavaţie.

In cazul lucrărilor de întreţinere obiective, antreprenorul va lua măsuri de

minimizare a impactului şi va delimita strict zona de lucru pentru a

preveni/minimiza distrugerea ecosistemelor acvatice şi terestre.

Prezentul proiect se concentrează pe extinderea reţelelor de distributie şi

canalizare în aglomerarea Buhuşi, precum şi pe extinderea staţiei de epurare.

Se presupune astfel că nu vor fi necesare intervenţii prea dese, întrucât este

vorba de realizarea unor reţele noi de distribuţie şi canalizare, iar construcţia

58

noii SEAU va asigura deversarea unui efluent care să prezinte parametrii de

calitate solicitaţi prin legislaţia naţională şi europeană; ca urmare, impactul

potenţial asupra ecosistemelor terestre şi în special acvatice este considerat

pozitiv.

4.7 Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes

public

4.7.1 Identificarea obiectivelor de interes public, distanţa faţă

de aşezările umane, de monumente istorice şi de arhitectură,

alte zone asupra cărora există instituit un regim de restricţie,

zone de interes tradiţional

Proiectul este localizat în zona rezidenţială şi comercială, însă, nu se cunosc

date privind potenţiala localizare în apropierea unor monumente istorice, situri

arheologice sau a altor zone cu regim de restricţie de interes tradiţional.

Zonele de protectie sanitara din jurul obiectivelor proiectate vor fi stabilite in

acord cu legislatia in vigoare. In suprafetele alocate statiilor de epurare sunt

prevazute si zonele de protectie sanitara.

Se impune constructorului plantarea unei perdele vegetale la limita gardului

statiei de epurare, perdea vegetala care va avea si rol de protectie impotriva

unor eventuale mirosuri neplacute, dar si rol estetic.

4.7.2 Lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia aşezărilor

umane şi a obiectivelor protejate şi/sau de interes public


Creşterea gradului de confort edilitar în zonele analizate se va realiza cu preţul afectării functionalităţii sistemului urban. Locuitorii riverani străzilor pe care se vor desfăşura lucrările (şi, implicit, beneficiari ai investiţiei) vor suporta în mod indirect impactul datorat fazei de execuţie. Nu este vorba despre nivele ridicate ale emisiilor de poluanţi, ci despre dificultăţi în asigurarea accesului pe străzi (datorită topografiei locale) şi posibilităţii apariţiei unor nivele mai ridicate de zgomot şi vibraţii decât în perioada normală fără lucrări.

59

Pe de altă parte, de o intensitate mai mică (datorită duratei), închiderile temporare ale tronsoanelor de furnizare a apei vor creea posibile dificultăţi.

O atenţionare priveşte lucrul cu utilaje grele în vecinătatea monumentelor istorice şi arhitectonice.

Amplasamentul staţiei de epurare este situat la distanţe apreciabile faţă de zonele rezidenţiale şi faţă de eventuale obiective de importanţă istorică sau arheologică cunoscute în prezent.

Cu toate acestea, pentru orice eventualitate, se va avea în vedere respectarea prevederilor Ord. 589/D/ 9.11.1992, 130/23.12.1991 MLPAT şi Ministerului Culturii privind lucrările de construcţii în zone situate în vecinătatea monumentelor istorice ce impun:

zone de protecţie de 100m în localităţile urbane, 200m în localităţile rurale şi 500 m în afara localităţilor;

descoperirea în cursul lucrărilor a unor fragmente de arhitectură veche, necunoscute în timpul autorizării, trebuie declarată imediat emitentului autorizaţiei conform prevederilor legale. Lucrările nu vor putea fi continuate decât în măsura în care ele nu vor prejudicia cercetarea, conservarea sau punerea în valoare a vestigiilor istorice.

Lucrările de construcţie pentru aceste obiective vor avea prin urmare un impact nesemnificativ.


Pe parcursul fazei de exploatare nu se anticipează efecte negative asupra

condiţiilor culturale şi etnice, inclusiv asupra patrimoniului cultural.

Luând în considerare măsurile definite şi riscul relativ mic de interferare cu

obiective de valoare arheologică, culturală sau istorică, impactul este

considerat nesemnificativ.

În faza de exploatare, activităţile de întreţinere şi reparaţii pentru sistemul de

canalizare vor determina efecte similare celor din faza de construcţie asupra

aşezărilor umane şi obiectivelor de interes, dar la o scară mult mai redusă ca

întindere spaţială şi ca perioadă de timp.

60

În condiţii normale de funcţionare, având în vedere faptul că este vorba de

reţele noi şi de o SEAU îmbunătăţită, este de aşteptat ca numărul intervenţiilor

la aceste obiective să fie extrem de redus.

Impactul general asupra aşezărilor umane şi asupra obiectivelor de interes

public este considerat redus şi raportat la situaţia actuală, va fi un impact

pozitiv.

4.8 Gospodărirea deşeurilor generate pe amplasament

4.8.1 Tipurile şi cantităţile de deşeuri de orice natură rezultate


În etapa de construcţie vor rezulta cantităţi semnificative de deşeuri comparativ cu etapa de exploatare, în special în timpul lucrărilor de construcţie a obiectelor noii statii de epurare şi decopertare a străzilor pentru pozarea conductelor. Vor fi generate următoarele tipuri de deşeuri:

spărtură de asfalt;

pământ de excavaţie excedentar;

deşeuri rezultate din construcţii: deşeuri de lemn, deşeuri de diverse materiale de construcţii şi finisaje, ca de exemplu beton, deşeuri de fier-beton, recipienţi goliţi, ambalaje de la diferite materiale de construcţie şi echipamente şi utilaje, etc.

Prin modul de gestionare a deşeurilor se va urmări reducerea riscurilor pentru mediu şi populaţie şi limitarea cantităţilor de deşeuri eliminate prin evacuare la depozitul de deşeuri.

Prin H.G. nr. 856/2002 pentru „Evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru

aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase” se

stabileşte obligativitatea pentru agenţii economici şi pentru orice alţi

generatori de deşeuri, persoane fizice sau juridice de a ţine evidenţa gestiunii

deşeurilor. Evidenţa gestiunii deşeurilor se va ţine pe baza “Listei cuprinzând

deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase” prezentată în anexa 2 a H.G.

856/2002.

61

Este dificil de realizat o evaluare cantitativă a acestor deşeuri, tehnologiile

adoptate de antreprenor fiind prioritare în evaluarea naturii şi cantităţii de

deşeuri.


În etapa de funcţionare a staţiei de epurare vor fi generate deşeuri încadrate

în următoarele categorii (conform Legii 426/2001):

produse pe care deţinătorul nu le mai utilizează:

o deşeuri menajere/cu caracter menajer

nămoluri de la staţia de epurare, netratate sau improprii pentru folosinţa

agricolă:

o namol rezultat din operatiile de intretinere a retelei de canalizare

(intretinere/decolmatare)

o namol rezultat in procesul de epurare

uleiuri minerale şi subsţante uleioase – ecotoxice:

o uleiuri uzate

reziduuri de fabricatie/finisare (de exemplu: aşchii de la strunjire sau

frezare etc):

o deşeuri metalice

4.8.2 Modul de gospodărire a deşeurilor

Lucrări de executie

Pentru etapa de execuţie a lucrărilor se recomandă următoarele măsuri:

- prin termenii de referinţă (TOR) Antreprenorul de lucrări va elabora şi va implementa un Plan complet de gestionare a deşeurilor, care va conţine:

o inventarul tipurilor şi cantităţilor de deşeuri ce vor fi produse, inclusiv

clasa lor de periculozitate;

o evaluarea oportunităţilor de reducere a generării de deăeuri solide, în

special a tipurilor de deşeuri periculoase sau toxice;

62

o determinarea modalităţii şi a responsabililor pentru implementarea

măsurilor de gestionare a deşeurilor.

- depozitarea deşeurilor inerte necontaminate din construcţii, cum este pământul excedentar din excavaţii se va face fie în amplasamentul SEAU prin construirea unui dig de protecţie (dacă proiectantul proiectului tehnic de execuţie va considera necesar acest lucru), fie în spaţii aprobate de municipalitate, în funcţie de propunerea proiectantului/constructorului.

- pământul de excavaţie va fi refolosit pe cât de mult posibil ca material de umplutură. Surplusul de pământ va fi depozitat în spaţii aprobate de municipalitate. Stratul de sol vegetal va fi îndepărtat şi depozitat în grămezi separate şi va fi reinstalat după reumplerea şanţurilor (dacă nu este contaminat).

- depozitarea provizorie a materialelor pe amplasament se va realiza astfel încât să se reducă riscul poluării solurilor şi a apei freatice.


Prin modul de gestionare a deşeurilor se va urmări reducerea riscurilor pentru

mediu şi populaţie şi limitarea cantităţilor de deşeuri eliminate.

Principalul deşeu solid îl va reprezenta nămolul generat în procesul de epurare

a apelor uzate, care va trebui să fie tratat, deshidratat şi eliminat.

Dotarile privind tehnologia de tratare a nămolului din cadrul noii staţii de

epurare vor aduce o îmbunătăţire semnificativă în comparaţie cu situaţia

existentă, iar impactul este considerat ca fiind pozitiv.

Pentru gestionarea nămolurilor de la staţia de epurare există mai multe

opţiuni, în funcţie de încadrarea sau nu în parametrii de utilizare a nămolului

pentru folosinţe agricole. În funcţie de rezultatele analizelor, nămolurile de la

staţia de epurare vor putea fi utilizate fie în agricultură, silvicultură – în cazul

în care parametrii de calitate corespund utilizării în agricultură (OM 344/2004),

fie vor fi deshidratate şi depozitate controlat în depozit autorizat.

Având în vedere faptul că în aglomerarea Târgu Ocna există mai mulţi agenţi

economici potenţial poluatori şi, de asemenea, având în vedere obligativitatea

agenţilor economici de a pre-trata apele industriale, se poate preconiza că

nămolul generat în SEAU Târgu Ocna va putea să se înscrie în condiţiile de

63

calitate prevăzute de OM 344/2004 şi ar putea fi folosit în agricultură,

silvicultură, reabilitarea de terenuri degradate, etc. Opţiunea utilizării

nămolului în agricultură/ ori silvicultură sau pentru reabilitarea de terenuri

degradate va fi re-evaluată şi stabilită ulterior, după punerea în functiune a

noii SEAU şi analizarea calităţii nămolului ce va rezulta din SEAU.

În cadrul Studiului de Fezabilitate consultantul a elaborat o Strategie de

gestionare a nămolului rezultat în urma procesului de epurare şi a analizat

diverse opţiuni de eliminare: reutilizare în agricultură, compostare, reabilitare

terenuri, combustie directă,, reabilitare terenuri împădurite, generare de

biogaz, depozitare finală, co-incinerare.

Pentru termen scurt şi mediu, pentru nămolul rezultat din SEAU Târgu Ocna,

se prevede eliminarea prin depozitare finală, depozitul care urmează să

primească cantităţile rezultate fiind depozitul central judeţean Strada Chimiei

(ca şi în cazul celorlalte SEAU).

Pentru termen lung (după 2020), însă, opţiunea preferată este cea a co-

incinerării, urmată de reabilitare teren şi reabilitare terenuri împădurite.

In acest sens, se poate consulta Anexa 10-5 Sludge disposal /Eliminarea

namolului care cuprinde cantitatile anuale de namol si alternativele de

eliminare stabilite pentru fiecare perioada in parte si pentru fiecare

aglomerare in parte.

4.9 Gospodărirea subsţantelor şi preparatelor chimice

periculoase

4.9.1 Substanţele şi preparatele chimice periculoase utilizate şi/sau

produse


În perioada de construcţie – montaj nu se preconizează utilizarea de

substanţe toxice şi periculoase.


64

Exploatarea reţelei de distribuţie şi a reţelei de canalizare nu presupune

utilizarea de compuşi chimici. Singurul obiectiv de investiţii din proiect care

presupune utilizarea de compuşi chimici este SEAU Buhuşi. Funcţionarea

staţiei de epurare presupune utilizarea în diferite doze a unor compuşi chimici,

cum sunt agenţii de precipitare a fosforului (FeCl3) şi cei pentru coagularea

nămolului.

4.9.2 Modul de gospodărire a substantelor şi preparatelor

chimice periculoase şi asigurarea condiţiilor de protecţie a

factorilor de mediu şi sănătăţii populaţiei


Nu este cazul.


Vor fi luate măsuri stricte de siguranţă pentru stocarea şi manipularea

compuşilor chimici utilizaţi.

Toate substanţele chimice utilizate vor fi gestionate corespunzător, în

conformitate cu legislaţia naţională în vigoare.

65

5 PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI

În privinţa monitorizării proiectului aceasta se împarte în două mari categorii:

monitorizarea respectării actelor de reglementare în timpul execuţiei şi

monitorizarea după punerea în funcţiune a obiectivelor, în etapa de operare

a invesţiei.


În vederea supravegherii calităţii factorilor de mediu şi a monitorizării

activităţii se propune angajarea de către antreprenorul general a unei firme de

specialitate, care să efectueze o monitorizare lunară a performanţelor

activităţii acestuia cu privire la protecţia mediului, respectiv conformarea cu

normele impuse prin legislaţia actuală.

Protecţia mediului înconjurător va fi asigurată prin respectarea următoarelor

condiţii:

lucrările se vor realiza etapizat, conform proiectului, astfel ca impactul

generat să aibă o amploare cât mai mică;

se vor lua măsuri pentru ca impacturile potenţiale datorate activităţilor

propuse prin proiectul analizat să fie minime prin respectarea cu stricteţe a

condiţiilor prevăzute de proiect;

Contractul pentru implementarea proiectelor prioritare propuse trebuie să

furnizeze următoarele documente:

Plan de siguranţă şi sănătate cu prevederi minime privind măsurile pentru

controlul riscurilor generate în timpul construcţiilor;

Plan de management al mediului, conform cu recomandările stipulate în

Acordul de mediu;

Plan de măsuri generale de minimizare a impactului prin respectarea

prevederilor “Legii calităţii în construcţii, nr.10/1995“;

Planul de acţiuni pentru monitorizarea descărcărilor de ape uzate

industriale;

Plan de acţiuni privind situaţiile de avarie;

66

Planuri de intervenţii referitoare la accidente şi situaţii de risc;

Planul privind managementul nămolurilor şi al altor reziduuri din epurarea

apelor uzate.

Conform tipului proiectului propus, respectiv extinderea infrastructurii de

apă/apă uzată, principalii factori de mediu ce ar trebui monitorizati sunt: apa,

solul, precum şi managementul deşeurilor şi neplăcerile datorate zgomotului,

vibraţiilor şi mirosului.

În privinţa monitorizării investiţiei în perioada de execuţie a lucrărilor trebuie

urmărite:

respectarea datelor din proiectul tehnic;

încadrarea în normele legale şi autorizaţiile de funcţionare a staţiei de

preparare a betoanelor şi, eventual, a staţiilor de sortare a agregatelor

minerale ce vor fi utilizate pentru constructii;

realizarea instalaţiilor prevăzute şi dimensionarea corectă a celor care încă

nu sunt definitivate, pe baza unor proiecte tehnice de detaliu pentru fiecare

specialitate care să fie verificate şi autorizate în mod distinct;

realizarea săpăturilor şi a organizărilor de şantier în aşa fel încât acestea să

nu se constituie în surse de poluare majore în zonă, cu încadrarea în

parametrii de calitate admişi ai factorilor de mediu, în general, şi, în

special, a celor privind zgomotul urban, disfunctionalităţile de trafic,

calitatea apelor evacuate, gestionarea deşeurilor;

eliminarea corectă, transportul şi depozitarea maselor de pământ

excedentar şi a molozurilor numai pe amplasmentele autorizate şi în

locurile stabilite, corelat cu programele de construcţii şi amenajări civile de

la locurile indicate pentru transportul pământului excedentar şi al

molozului;

controlul transportului materialelor de construcţie, cât şi al deşeurilor

pentru a preveni împrăştierea acestora pe drumurile publice sau în cursuri

de apă;

echipamentele şi vehiculele vor fi periodic verificate din punct de vedere al

emisiilor de gaze şi al zgomotului, pentru a se verifica conformarea cu

specificaţiile tehnice ale acestora;

67

monitorizarea stării drumurilor

(i) direct unde se desfaşoară activitatea de construcţii, spre

exemplu unde se amplasează noi reţele, şi

(ii) indirect unde impactul este datorat vehiculelor de transport

şi utilajelor

controlul locaţiilor la finalizarea lucrărilor de construcţii.

În plus pe amplasamentul staţiei de epurare, programul de monitorizare

propus pentru faza de construcţie cuprinde următoarele componente:

calitatea aerului în zonele de lucru, calitatea solului exavat pe amplasamentul

staţiei de epurare, precum şi monitorizarea generală a managementului

pentru sănătate, siguranţă şi mediu.

Se prevede ca pe durata execuţiei lucrărilor să se preleveze şi să se analizeze

probe de sol pentru determinarea concentraţiilor următorilor parametrii:

metale grele: As, Cd, Ni, Pb, Zn, Cu, Hg, Cr;

hidrocarburi din petrol;

hidrocarburi aromatice polinucleare.

Rezultatele monitorizării trebuie înregistrate şi raportate conform normelor

legale. Măsuri suplimentare de monitorizare pot fi, de asemenea, necesare şi

vor fi adoptate în etapele ulterioare, dacă se va considera necesar.

Detaliile privind programul de monitorizare în perioada de execuţie a

investiţiilor vor fi stabilite de autoritatea competentă pentru protecţia

mediului.


In faza de exploatare a obiectelor realizate aspectele prezentate mai jos

pentru alimentarea cu apă şi pentru apa uzată reprezintă o listă minimală a

cerinţelor de monitorizare. Rezultatele monitorizării trebuie înregistrate şi

raportate conform normelor legale. Măsuri suplimentare de monitorizare pot fi,

de asemenea, necesare şi vor fi adoptate în etapele ulterioare, dacă se va

considera necesar.

68

Pentru alimentarea cu apă se va ţine evidenţa datelor privind calitatea

apei, respectiv, evidenţa buletinelor de analiză privind calitatea apei

potabile în reţeaua de distribuţie;

Se vor monitoriza cel puţin următorii parametri: temperatură, oxigen

dizolvat, turbiditate, conductivitate, clor liber, sulfaţi, fier, azotiţi,

magneziu, amoniu, încărcare organică, silicaţi, fosfaţi etc.

Referitor la sistemele de alimentare cu apă se va realiza monitorizarea de

audit în condiţiile stabilite de autoritatea sanitară conform prevederilor Legii

privind calitatea apei potabile.

Monitorizarea calităţii apei tratate din reţeaua de distribuţie se va realiza prin

examene de laborator asupra apei consumate şi investigaţii de teren asupra

reţelei de apă.

Numărul şi frecvenţa recoltărilor se vor stabili de Autoritatea de Sănătate

Publică Judeţeană.

Pentru faza de exploatare a reţelei de canalizare şi a staţiei de epurare, prin

Planul de acţiuni pentru monitorizarea descărcărilor de ape uzate industriale

operatorul va stabili obiectivele, acţiunile şi termenele de realizare, precum şi

responsabilii pentru implementarea fiecărei acţiuni în parte. Acest plan va

prevede implementarea unui sistem de monitorizare a apelor uzate intrate în

SEAU şi evacuate în emisar prin prelevarea şi analiza zilnică de probe din

influentul şi efluentul staţiei de epurare, din punctele de control, în scopul

asigurării controlului corespunzător şi adoptarea de măsuri de remediere

imediată în cazul constatării unor deficienţe. Acelaşi plan de monitorizare a

descărcărilor de ape uzate industriale va cuprinde acţiuni prin care operatorul

va implementa efectiv principiul „poluatorul plăteşte„. Operatorul va stabili un

plan de monitorizare a agenţilor economici potenţial poluatori, prin prelevarea

periodică de probe de la aceştia, sau prin controale aleatorii, neanunţate, în

caz de suspiciune că un agent economic deversează ape uzate cu concentraţii

mai ridicate decât NTPA 002.

Se recomandă monitorizarea următorilor parametri:

Influent staţie de epurare: pH, materii in suspensie, consum biochimic de

oxigen (CBO5), consum chimic de oxigen (CCO), amoniu azotaţi, azotiţi,

fosfor total, reziduu fix, substanţe extractibile cu solvenţi organici;

69

Efluent staţie de epurare: pH, materii în suspensie, consum biochimic de

oxigen (CBO5), consum chimic de oxigen (CCO), amoniu, azotaţi, azotiţi,

fosfor total, reziduu fix, substanţe extractibile cu solvenţi organici, fenoli,

detergenţi, cloruri, sulfaţi.

Procesul operaţional curent de epurare va fi monitorizat pe baza principalilor

parametrilor fizici şi chimici, dintre care pH, materii în suspensie, CBO şi CCO,

raportul CBO/CCO pentru caracterizarea epurării biologice, fosfor total şi azot.

În scopul asigurării funcţionării eficiente a staţiei de epurare, aceasta va fi

dotată cu instalaţii de măsurare automată şi control pentru:

debitul de apă uzată şi nămol;

nivelele lichidelor;

presiunea în conductele de aer care sunt conectate la bazinele de aerare;

dispozitive de avertizare pentru nivele minime şi maxime;

temperatura nămolului în fermentator;

temperatura apei uzate;

pH;

oxigen dizolvat în bazinele de aerare;

NO3 în bazinele de aerare.

Monitorizarea calităţii aerului în zonele de lucru, pentru verificarea conformării

cu legislaţia specifică pentru protecţia muncii, se va realiza pentru:

NH4 şi H2S în amplasamentele staţiilor de pompare ape uzate şi ale staţiei

de epurare. Legislaţia specifică pentru protecţia muncii prevede

concentraţii limită în zonele de lucru de maxim 30mg/m3 pentru NH3 şi

15mg/m3 pentru H2S.

Frecvenţa probelor va fi adoptată în corelaţie cu scara proiectului propus şi cu

cerinţele şi recomandările autorităţii pentru managementul apelor şi al

autorităţii pentru protecţia mediului ce vor fi înscrise în avizele şi acordurile

respective.

70

Zgomotul produs de staţiile de pompare amplasate în zone rezidenţiale va fi

măsurat la punerea în funcţiune şi, ulterior, cel puţin o dată pe an, pentru a

verifica conformarea cu prevederile STAS 10009-88.

Detaliile privind programul de monitorizare vor fi stabilite de autoritatea

competentă pentru protecţia mediului.

În perioada de execuţie a lucrărilor de investiţie automonitorizarea este în

responsabilitatea antreprenorului de lucrări, iar în perioada de operare

automonitorizarea va fi în responsabilitatea CRAB.

Autorităţile competente cu rol de monitorizare şi control sunt Direcţia

Teritorială de Sănătate Publică, Agenţia pentru Protecţia Mediului, Sistemul de

Gospodărire a Apelor şi Direcţia bazinală de apă, precum şi Garda de Mediu.

71

6 JUSTIFICAREA ÎNCADRĂRII PROIECTULUI ÎN PREVEDERILE

DIRECTIVEI – CADRU APĂ

Master Planul elaborat la nivelul judeţului Bacău – document ce conţine strategia infrastructurii de apă/apă uzată pentru următorii 30 de ani – a relevat şi prioritizat atât investiţiile necesare cât şi celelalte investiţii complementare, în vederea conformării cu obligaţiile generale ale Uniunii Europene şi României în ceea ce priveşte asigurarea serviciilor publice de alimentare cu apă şi tratare ape uzate în perioada de tranziţie post-aderare. Având la bază definirea aglomerărilor, s-au definit datele limită de conformare privind colectarea şi tratarea apelor uzate urbane, în funcţie de dimensiunile aglomerărilor (Directiva U.E. 91/271/CEE, transpusă în legislaţia naţională prin HG 188/2002, modificată prin HG 352/2005) precum şi datele limită de conformare şi parametrii privind calitatea apei potabile care trebuie atinşi (Directiva U.E. 98/83/EC privind calitatea apei destinate consumului uman, transpusă în legislaţia naţională prin Legea 458/2002, modificată şi completată de Legea 311/2004 şi de Ordonanţa 11/2010).

72

7 LUCRĂRI NECESARE ORGANIZĂRII DE ŞANTIER

7.1 Lucrări necesare organizării de şantier

Lucrările de extindere reţele vor fi efectuate pe tronsoane, ceea ce va permite deschideri ale frontului de lucru pe porţiuni, urmate de închiderea şi aducerea la starea iniţială a zonei şi mutarea succesivă a frontului de lucru pe o nouă porţiune.

În cadrul efectuării lucrărilor la staţia de epurare ape uzate, organizarea de şantier va fi amplasată în incinta SEAU, iar în cazul celorlalte tipuri de lucrări organizările de şantier se vor face pe arii limitate la strictul necesar.

Se vor respecta principalele condiţii necesare pentru amenajarea unei organizări de şantier, dintre care amintim:

distanţe mici de transport pentru materialele aprovizionate,

situarea cât mai aproape de centrul de greutate al lucrării,

posibilităţi de transport pe calea ferată, acolo unde este posibil,

posibilităţi de asigurare cu costuri minime a utilităţilor (electricitate)

situarea în zone care să afecteze cât mai puţin viaţa şi activitatea localnicilor.

În perioada execuţiei lucrărilor prevăzute prin proiect se vor lua următoarele măsuri organizatorice:

marcarea limitelor cadastrale ale amplasamentului în vederea respectării cu stricteţe a perimetrului afectat lucrărilor,

amenajarea corespunzătoare a drumurilor de acces la fronturile de lucru, utilizându-se pe cât posibil drept cale de rulare pentru utilaje traseele drumurilor existente,

elaborarea unor grafice de lucru, care să ţină cont de succesiunea lucrărilor de efectuat, pentru sincronizarea programelor de lucru ale bazelor de producţie cu cele ale utilajelor folosite la lucrări. Eliminarea posibilităţii rebutării de materiale de construcţie pe cât posibil,

asigurarea pazei şi securităţii utilajelor şi instalaţiilor din frontul de lucru,

asigurarea utilajelor necesare unor bune desfăşurări a lucrărilor.

73

Organizarea de şantier constituie atribuţia şi răspunderea Antreprenorului General de lucrări ca amplasament, soluţii, dotări. De aceea este dificil de precizat in aceasta etapa suprafetele exacte ocupate temporar de organizarile de santier.

Pentru estimarea suprafetelor de teren ocupate temporar de lucrarile de pozare a conductelor se poate utiliza ca formula de calcul urmatoarea:

Socup temporar = L x k [mp], unde

L = lungimea traseelor de conducte proiectate a fi extinse / reabilitate

K = 1 coeficientul ce reprezinta latimea optima a frontului de lucru pentru pozarea conductelor

In functie de diametrul conductelor K poate lua si valori mai mari de 1.

In cazul de fata, se poate folosi K=1, iar suprafetele ocupate temporar de lucrarile de pozare a conductelor vor fi egale cu valoarea insumata a lungimii retelelor exprimata in mp.

La finalizarea lucrărilor constructorul are obligaţia de a reda terenurile ocupate temporar la forma iniţială cu amenajările stabilite de organele competente.

În toate cazurile se va avea în vedere ca personalului muncitor să i se asigure condiţiile de igienă necesare, şi, în acelaşi timp, organizările de şantier să fie prevăzute cu toalete ecologice, care să prevină poluarea mediului înconjurător.

Organizarea de şantier va cuprinde spaţii de cazare/birouri de tipul containerelor, atât pentru antreprenor cât şi pentru consultantul lucrării. De asemenea, în cadrul organizării de şantier vor fi amenajate zone pentru servit masa şi grupuri sanitare care vor cuprinde toalete, dusuri, lavoare. Se vor amenaja spatii de depozitare pentru materiale si utilaje şi zone de parcare pentru autovehicule.

În cadrul organizării de şantier se va organiza stocarea temporară şi colectarea deşeurilor în containere etanşe depozitate în locuri special amenajate.

Se va asigura organizarea funcţională a incintei organizării de şantier astfel încât desfăşurarea activităţii să se limiteze la spaţiile proiectate, în functie de specific (depozitare, spatii manevra etc.).

Principalele lucrări necesarea organizării de şantier sunt:

74

amplasarea constructiilor temporare modulare de tip container(containere) sau realizarea unor construcţii temporare de tipul magaziilor;

crearea unui sistem adecvat de drenaj al apelor pluviale;

impermeabilizarea unor suprafeţe fie prin betonare fie prin utilizarea unor materiale impermeabile de tipul foliei de polietilena;

lucrări pentru realizarea conectării la reţelele de utilităţi existente în zonă (acolo unde este cazul)..

7.2Localizarea organizării de şantier

Pentru execuţia lucrărilor se impune o organizare de şantier complexă unde se pot amplasa: grupul social, spatii de depozitare pentru materiale si echipamente, containere pentru depozitarea temporara a deseurilor valorificabile colectate selectiv si a deseurilor menajere, containere speciale pentru deseurile din constructii si demolari, etc., toate acestea presupunând şi existenţa unei cai de acces rezonabile –drum sau acolo unde este posibil si exista in apropiere cale ferata - cu un front adecvat manipularii materialelor.

depozite de materiale, staţii pentru prepararea mixturilor asfaltice şi a betoanelor de ciment, etc., toate acestea presupunând şi existenţa unei linii de cale ferată cu un front adecvat descarcării materialelor vagonabile.

Este firesc ca respectiva organizare de şantier să fie amplasată cât mai aproape de obiectivul de investiţie care trebuie realizat.

7.3Descrierea impactului asupra mediului a lucrărilor organizării de şantier

Realizarea organizării de şantier trebuie facută reducerea, pe cât posibil, a zonei folosite pentru efectuarea lucrărilor de construcţie;

Constructorul va avea responsabilitatea de a efectua lucrările în aşa fel incât să se minimizeze riscul de poluare a mediului şi de a implementa măsuri adecvate de control, după caz. Zona folosită ca organizare de şantier va fi refăcută după terminarea lucrărilor de construcţie.

75

7.4Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu în timpul organizării de şantier

Sursele de poluanţi în timpul organizării de şantier:

circulaţia autovehiculelor;

activităţile desfăşurate în cadrul organizării de şantier.

În cazul în care nu există posibilitatea racordării grupurilor sanitare din cadrul organizării de şantier la o reţea de canalizare, se vor prevedea fose septice pentru preluarea apelor uzate din cadrul amplasamentului. Aceste fose septice vor fi golite în funcţie de necesităţi prin intermediul unei firme specializate, autorizată să desfăşoare acest gen de activităţi.

7.5Dotări şi măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu

depozitarea substanţelor periculoase se va realiza în conformitate cu prevederile legale în vigoare, în spaţii cu acces restricţionat, acoperite, pe o suprafaţă impermeabilă, prevăzută cu sistem de colectare a scurgerilor accidentale

interzicerea depozitării de materiale de construcţii direct pe sol verificări periodice ale utilajelor şi mijloacelor de transport în ceea ce

priveşte nivelul de monoxid de carbon şi concentraţiile de emisii în gazele de eşapament. Acestea vor fi puse în funcţiune numai după remedierea eventualelor defecţiuni;

controlul transportului de beton din ciment cu autobetoniere, pentru a se preveni în totalitate descărcări accidentale pe traseu sau spălarea tobelor şi aruncarea apei cu lapte de ciment în parcursul din şantier sau drumurile publice;

curăţarea zonelor accidental contaminate cu ape uzate fecaloid-menajere, evitându-se astfel apariţia unor situaţii de risc epidemiologic pentru sănătatea populaţiei;

se vor utiliza pe cât posibil echipamente cu un nivel redus de zgomot. autovehiculele vor fi prevăzute cu catalizator şi vor fi menţinute într-o

stare bună de funcţionare, având reviziile la zi; curăţarea săptămânală a fronturilor de lucru, eliminându-se deşeurile.

Nu se consideră necesare dotări speciale pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu.

76

8 LUCRĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI

8.1 Lucrări propuse pentru refacerea amplasamentului

În domeniul reabilitării ecologice a zonelor afectate se propun următoarele

măsuri:

datorită folosirii drumurilor publice pentru transportul materialelor, se va

executa curăţarea pneurilor de pământ sau de alte reziduuri din şantier;

utilajele şi mijloacele de transport vor fi verificate periodic în ceea ce

priveşte nivelul de monoxid de carbon şi concentraţiile de emisii în gazele

de eşapament şi vor fi puse în funcţiune numai după remedierea

eventualelor defecţiuni;

se va exercita un control sever la transportul de beton din ciment cu

autobetoniere, pentru a se preveni în totalitate descarcări accidentale pe

traseu sau spălarea tobelor şi aruncarea apei cu lapte de ciment în

parcursul din şantier sau drumurile publice;

zonele accidental contaminate cu ape uzate fecaloid-menajere vor fi

curăţate, evitându-se asfel apariţia unor situaţii de risc epidemiologic

pentru sănătatea populaţiei.

După finalizarea lucrărilor de construcţie, eventualele zone ocupate temporar

de proiect vor fi curăţate şi nivelate, iar terenul readus la starea iniţială, prin

acoperirea cu pământ vegetal şi plantarea de vegetaţie.

Ultima tranşă de plată a lucrărilor se va face doar după ce constructorul a

făcut dovada redării în forma iniţială a suprafeţelor de teren ocupate

temporar. Această condiţie va fi inclusă în documentele de licitaţie, precum şi

în contractul de execuţie de lucrări.

Monitorizarea acestor activităţi se va asigura de către o firmă de specialitate,

care va efectua totodată şi monitorizarea lunară a performanţelor activităţii

antreprenorului general cu privire la protecţia mediului.

Aceste condiţii vor fi incluse în documentele de licitaţie, precum şi în

contractul de execuţie de lucrări.

77

8.2Aspecte referitoare la prevenirea şi modul de răspuns în caz de

poluări accidentale

Atât în perioada de execuţie, cât şi în perioada de exploatare, pot apărea o

serie de accidente rutiere în care pot fi implicate substanţe cu risc potenţial

asupra sănătăţii populaţiei şi stării mediului înconjurător.

În perioada de execuţie accidentele (incendii, electrocutări, arsuri, inhalări de

praf sau gaze, surpări sau prăbuşiri de tranşee etc.) sunt cauzate de obicei de

indisciplină şi nerespectarea de către personalul angajat a regulilor şi

normelor de protecţia muncii şi/sau de neutilizarea echipamentelor de

protecţie.

Aceste tipuri de accidente nu au efecte asupra mediului înconjurător, având

caracter limitat în timp şi spaţiu, dar pot produce invaliditate sau pierderi de

vieţi omeneşti. De asemenea, ele pot avea şi efecte economice negative prin

pierderi materiale şi întârzierea lucrărilor.

În perioada de exploatare pot apărea o serie de evenimente ce ar putea afecta

atât mijloacele de transport, încărcătura acestora, precum şi mediul

încojurător şi viaţa umană cum ar fi:

accidente rutiere datorate nerespectării regulilor de circulaţie, neadaptării

la condiţiile de drum/meteorologice; neasigurării la schimbarea direcţiei de

mers, nepăstrarea distanţei de siguranţă; diverselor defecţiuni tehnice ale

autovehiculelor; indisciplinei pietonilor, pătrunderii pe traseu a animalelor

domestice ori sălbatice, stării avansate de oboseală a conducătorului auto

etc.

accidente datorate cedării sau degradării unor elemente constructive ale

structurii rutiere;

apariţia unor explozii, incendii sau deversări accidentale datorită

transportului necorespunzator al unor substanţe şi preparate chimice.

Un instrument important îl reprezintă Planul de management de mediu, care

constituie cadrul organizat în contextul căruia se poate acţiona eficient şi în

scopul prevenirii, stopării, limitării şi neutralizării efectelor unor evenimente

nedorite produse în urma unor avarii, accidente sau chiar celor datorate

neglijenţei.

78

In cazul apariţiei unei poluări accidentale, persoana care observă fenomenul

anunţă imediat şeful de şantier. Şeful de şantier dispune anunţarea

colectivelor cu atribuţii prestabilite şi a echipelor de intervenţie în vederea

trecerii imediate la măsurile şi acţiunile necesare eliminării cauzelor şi pentru

diminuarea efectelor poluării accidentale şi se anunţă autorităţile competente

cu privire la producerea poluării accidentale.

Colectivele şi echipele de intervenţie acţionează pentru:

eliminarea cauzelor care au provocat poluarea accidentală;

limitarea şi reducerea ariei de răspândire a substanţelor poluante;

îndepărtarea, prin mijloace adecvate tehnic, a substanţelor poluante;

colectarea, transportul şi depozitarea intermediară, în condiţii de securitate

pentru mediu, în vederea recuperării sau, după caz, a neutralizării sau

distrugerii substanţelor poluante.

După eliminarea cauzelor poluării accidentale şi după îndepărtarea pericolului

răspândirii poluanţilor în zone adiacente, şeful de şantier va informa

autorităţile asupra sistării poluării.

8.3Aspecte referitoare la închiderea / dezafectarea / demolarea

instalaţiei

Investitiile propuse nu vor fi inchise, dezafectate sau demolate, intrucat sunt

propuse pentru ridicarea standardelor de calitate a vietii locuitorilor

aglomerarii. Durata de viata a conductelor este garantata in functie de

materialul utilizat, si este in jur de minimum 20 de ani. Durata de viata a

echipamentelor este inscrisa in certificatele de livrare si este de asemenea

destul de lunga. In cazul in care investitiile propuse, in totalitate sau partial se

vor degrada in timp, vor fi efectuate reabilitari ulteriore succesive. La

reabilitarea acestora se va tine cont de prevederile legislatiei in vigoare la

vremea respectiva.

79

9 OBLIGAŢII LEGALE ALE TITULARULUI DE PROIECT

Pe lângă obligativitatea monitorizării implementării proiectului, conform

capitolului 5 – Prevederi pentru monitorizarea mediului, titularul:

va include, în momentul elaborării documentaţiei de atribuire pentru

lucrările de construcţie, în caietul de sarcini, prevederi privind răspunderea

de mediu obligativitatea respectării şi a preluării acesteia de către

constructorul care va fi selectat;

va depune la Agenţia pentru Protecţia Mediului copii după contractele

încheiate cu firmele specializate pentru eliminarea deşeurilor de pe

amplasament şi evidenţa deşeurilor conform prevederilor HG 856/2002;

va asigura implementarea tuturor măsurilor de protecţie a factorilor de

mediu propuse prin proiect şi descrise în documentaţia de mediu;

va obţine toate avizelor precizate în certificatul de urbanism şi respectarea

condiţiilor din acestea şi din documentaţia tehnică;

va informa în scris autoritatea publică competentă pentru protecţia

mediului ori de cîte ori există o schimbare de fond a datelor care au stat la

baza elaborării prezentei documentaţii;

va informa în scris autoritatea publică competentă pentru protecţia

mediului asupra începerii lucrărilor;

va notifica în scris autoritatea publică competentă pentru protecţia

mediului asupra finalizării lucrărilor în vederea realizării verificării şi

întocmirii procesului verbal de constatare a respectării tuturor condiţiilor

impuse.

80

10 ANEXE si PIESE DESENATE

În anexă se găsesc următoarele:

Anexa 10-5. Sludge disposal / Eliminarea namolului

11ANEXE

În anexă se găsesc următoarele:

Plan de încadrare în zonă

Plan de situaţie – extindere reţea de canalizare

Plan de situaţie – construcţie SEAU

Scheme de flux tehnologic pentru apa uzata si namol din SEAU-uri

Harti pentru obtinerea Declaratiei Natura 2000

12DETALII EVALUARE ADECVATĂ

Nu este cazul.

81

ANEXE si PIESE DESENATE

82

Date post:	25-Dec-2015
Category:	Documents
Upload:	ana-ghineraru
View:	6 times
Download:	1 times

MT BUHUSI

Documents