5/26/2015 prof. Radu TIRNOVAN
CALCULUL REGIMULUI
PERMANENT DE FUNCŢIONARE AL
SEE. MODELE DE REGIM
PERMANENT. METODE DIRECTE
(METODA IMPEDANŢELOR
NODALE)
CURS 5
Modelarea şi simularea SEE
5/26/2015 prof. Radu TIRNOVAN 2
Matricea admitanţelor nodale în reţele cu transformatoare în
laturi !!!
Modelarea şi simularea SEE
Fig.!.1. Schema echivalentă cu transformator
ideal reprezentat prin cuplaj magnetic.
i kziIiIk
ViVk
Nik=Ni/Nk zk
Trafo. ideal
Vk0Vi0
5/26/2015 prof. Radu TIRNOVAN 3
Modelarea şi simularea SEE
yikSik Ski
Vi
Ik
Vk
i k
Ii
V’i
Nik
yi0
Sik
Vi
i yki Ski
Ik
Vk
k
Ii
V’k
Nki
a) b)
Fig.I.2. Schema echivalentă cu operatorul Nik:
a) transformator ridicător; b) transformator coborâtor.
5/26/2015 prof. Radu TIRNOVAN 4
Pentru un transformator ideal se poate scrie:
*
'
i
k
k
iik
I
I
V
VN
kiki
iikk
VNV
INI
'
*
Căderea de tensiune pe latura ik:
ikikkikiik IzVNVV
Sub formă matriceală:
k
i
ik
k
i
ikikV
VA
V
VNV 1
Modelarea şi simularea SEE
5/26/2015 prof. Radu TIRNOVAN 5
unde [Aik] este matricea de cvasiincidenţă a laturii ik cu operatorul de
transformare la nodul k:
latura orientată de la i la k - transformator conectat la nodul k:
ikik NA 1
Curentul prin latura ik:
k
i
iktikik
ik I
IIAI
N
*
*
1
sau
k
i
ikiktikikiktikiktikV
VAyAVyAIA
***
Modelarea şi simularea SEE
5/26/2015 prof. Radu TIRNOVAN 6
cu
ikikikik
ikikik
ik
ikik
ikikik
ik
ikiktikik
yNyN
yNy
NyN
yNy
NAyAY
2*
**
*11
1
[Yik] pentru transformatoare cu raport complex de transformare (Nik) nesimetrică!
kiik YY
Nik este real:
ikikikik
ikikikik
yNyN
yNyY 2
Modelarea şi simularea SEE
5/26/2015 prof. Radu TIRNOVAN 7
[Yik] pentru transformatoare cu raport real de transformare (Nik) simetrică:
identici:
kiik YY
Latura orientată de la nodul k la nodul i - transformator conectat la nodul i:
1kiki NA
ikikki
ikkiikkiik
yyN
yNyNY
*2
Modelarea şi simularea SEE
5/26/2015 prof. Radu TIRNOVAN 8
!!! Reguli generale de scriere a matricei [Ynn]
dacă transformatorul ideal se află conectat la nodul k:
trafo
kiki
linii
ikikii NyyyY 2
0
dacă admitanţa longitudinală a transformatorului este legată galvanic la
nodul i:
0ikikii yyY
Modelarea şi simularea SEE
Termenii nediagonali în cazul laturii cu transformator se exprimă astfel:
dacă operatorul de transformare Nik se află la nodul k:
*; ;ki kiki kiki ki
Y y N Y y N
dacă operatorul de transformare Nki se află la nodul i:
;;*
ikikikikikik NyYNyY
5/26/2015 prof. Radu TIRNOVAN 9
Aplicatie
Reţea radială – schema monofilară.
G
D 32
L
C
110/22kV
60 MVA
X%=12%
X/R=26
7,9+j20,5 Ω
S
33 MW; 20 MVAr
ZS=23,38 Ω
XS/RS=0,60 Ω
T2
1
10,5/121kV
63 MVA
X%=16,5%
X/R=29
T1
DC
10,5 kV
60 MVA
XG%=32%
Modelarea şi simularea SEE
5/26/2015 prof. Radu TIRNOVAN 10
Sistemul se consideră normal. Se cere:
1. Să se aleagă şi să se calculeze mărimile de bază;
2. Să se calculeze constantele elementelor de sistem în unităţi relative;
3. Să se calculeze circulaţia curenţilor în regim permanent simetric.
Soluţie:
1.
- Se alege Sb = 100 MVA;
- Se aleg tensiunile de bază şi se calculează celelalte mărimi de bază:
Ub [kV] Ib [kA] Zb [ Ω]
Ub1 Ub2 Ub3 Ib1 Ib2 Ib3 Zb1 Zb2 Zb3
Obs.
10,5 121121·22/110=
24,25,5 0,477 2,388 1,105 146,41 5,856 corect
110·10,5/121=
9,546110 22 6,055 0,525 2,627 0,911 121 4,84 corect
10,5 121 110 - - - - - - incorect
Modelarea şi simularea SEE
5/26/2015 prof. Radu TIRNOVAN 11
2. Se consideră mărimile de bază (culoarea roşie) din tabelul 1:
Sursa 533,05,10
5,10
60
100
100
32,0R
2
,puG,
puGX
T1
2618,0009,0262,0
009,0291
262,0,262,0
63
100
100
5,16
22
,1
2,2,2
puT
puTpuT
X
RZ
T2
1998,000768,02,0
00768,0261
2,0,2,0
60
100
100
12
22
,2
2,2,2
puT
puTpuT
X
RZ
L 14,041,146
5,20,05395.0
41,146
9,7,, puLpuL XR
S
06,243,30,4
43,36,01
0,4,0,4
856,5
38,23
22
,
2,,
puS
puSpuS
X
RZ
Modelarea şi simularea SEE
5/26/2015 prof. Radu TIRNOVAN 12
3. Schema echivalentă
Reţea radială – schema
echivalentă.
kAIII
kAIIIkAIII
ZIXRZ
XX
RR
bpu
bpubpu
puech
puechechpuech
i
puipuech
i
puipuech
160,1211,05,5
10,0211,00,477503,0211,02,388
211,0738,4
11,738,4
1946,306,214,01998,02618,0533,0
5,343,305395,000768,0009,0
11
2233
,
22
,
,,
,,
1
j0,533
j0,2618
0,05395
j0,1998
j0,140
3,43
j2,06
0,009 0,00768
0
1 2 34
Modelarea şi simularea SEE
5/26/2015 prof. Radu TIRNOVAN 13
1
-j1,876
-j3,815
2,396
-j4,997
-j6,220
0,214
-j0,128
0,131 0,192
0
1 2 34
0
1
2 3
4Graful reţelei.
Reţea radială – schema
echivalentă cu admitante in
pu
Modelarea şi simularea SEE
5/26/2015 prof. Radu TIRNOVAN 14
876,110
128,0214,040
997,4192,043
220,6396,232
815,3131,021
1040433221
j
j
j
j
j
Y
011004
001103
000112
100011
1040433221
A
Soluţie:
1. Se scriu matricea [A] de incidenţă noduri/laturi, matricea [Y] a impedanţelor
laturilor şi a curenţilor de scurtcircuit la bornele laturilor [J]:
Modelarea şi simularea SEE
5/26/2015 prof. Radu TIRNOVAN 15
876,110
040
043
032
021
j
YE
J
Modelarea şi simularea SEE
5/26/2015 prof. Radu TIRNOVAN 16
2. Se calculează matricea admitanţelor nodurilor [Ynn]:
0 0 0 1-
1- 0 0 0
1- 1 0 0
0 1- 1 0
0 0 1- 1
876,1
128,0214,0
997,4192,0
220,6396,2
815,3131,0
01100
00110
00011
10001
j
j
j
j
j
AYAY tnn
Modelarea şi simularea SEE
5/26/2015 prof. Radu TIRNOVAN 17
5,1250j - 0,4060 4,9970j 0,1920- 0 0
4,9970j 0,1920- 11,2170j- 2,5880 6,2200j 2,3960- 0
0 6,2200j 2,3960- 10,0350j- 2,5270 3,8150j 0,1310-
0 0 3,8150j 0,1310- 5,6910j - ,13100
3. Se calculează matricea curenţilor injectaţi in noduri [Jn]:
0
0
0
j1,876 -
876,1
0
0
0
0
01100
00110
00011
10001
j
JAJ n
Modelarea şi simularea SEE
5/26/2015 prof. Radu TIRNOVAN 18
4. Se calculează matricea potenţialelor nodurilor [Vn]:
0,1669j - 0,8282
0,1368j - 0,8577
0,1226j - 0,8860
0,0831j - 0,9245
0
0
0
j1,876 -
0,9280j 0,2478 0,7637j 0,2081 0,6568j 0,1401 0,4415j 0,0889
0,7637j 0,2081 0,7932j 0,1819 0,6805j 0,1165 0,4572j 0,0729
0,6568j 0,1401 0,6805j 0,1165 0,7031j 0,1054 0,4723j 0,0654
0,4415j 0,0889 0,4572j 0,0729 0,4723j 0,0654 0,4928j 0,0443
1
nnnn JYV
Modelarea şi simularea SEE
5/26/2015 prof. Radu TIRNOVAN 19
5. Se calculează curenţii in laturi:
0,207puImRe
0,1417j - 0,1559128,0214,000,1669j - 0,82824004
0,1417j - 0,1559876,10,0831j - 0,924511011
22
,04,43,32,21,10
pupuef
pupupupupupu
III
pujyV
jyV
IIIIII
Modelarea şi simularea SEE
5/26/2015 prof. Radu TIRNOVAN 20
j0,588Ω
j0,289Ω
7,9Ω
j0,968Ω
j20,5Ω
20,04Ω
j12,02Ω
0,01Ω 0,0372Ω
0
1 2 34
N12=0,0867
N43=0,2
-j1,700S
-j3,337S
0,0163Ω
-j1,031S
-j0,0424S
0,0367S
-j0,022S
0,116S 0,0396S
0
1 2 34
N12=0,0867
N43=0,2
Modelarea şi simularea SEE
5/26/2015 prof. Radu TIRNOVAN 21
y0-1=-1,70j S; y1-2=0,116-3,337j S; y2-3=0,0163-0,0424j S;
y3-4=0,0396-1,031j S; y4-0=0,0367-0,022j S;
Y11= y0-1+ y1-2= -1,70j + (0,116-3,337j)= 0,116 – 5,037j S;
Y22= y1-2N122+y2-3= (0,116-3,337j)0,08672+(0,0163-0,0424j)=0,0172 –
0,0675j S;
Y33= y2-3+y4-3N432= (0,0163-0,0424j) + (0,0396-1,031j) 0,22=0,0178-
0,08364j S;
Y44= y4-3+y4-0= (0,0396-1,031j)+ (0,0367-0,022j)=0,0763 – 1,053j S;
Y12= Y21=-y1-2N12= -(0,116-3,337j)0,0867= -0.019 + 0,289j S;
Y23= Y32=-y2-3= -(0,0163-0,0424j)= -0,0163+0,0424j S;
Y34= Y43=-y3-4N43= -(0,0396-1,031j) 0,2=-0,00792+0,206j S;
Modelarea şi simularea SEE
5/26/2015 prof. Radu TIRNOVAN 22
J1=E∙y1-0; J2=0; J3=0; J4=0;
1,0530j - 0,0763 0,2060j 0,0079- 0 0
0,2060j 0,0079- 0,0836j - 0,0178 0,0424j 0,0163- 0
0 0,0424j 0,0163- 0,0675j - 0,0172 0,2890j 0,0190-
0 0 0,2890j 0,0190- 5,0370j - 0,1160
nnY
0
0
0
10305j- 0
nJ
563j- 11753
843j- 60254
294j 62118
122j 5612
1
nnnn JYV
Modelarea şi simularea SEE
I2=I2-3=(Vn(2)-Vn(3))y2-3=(78,5810 -60,5379j) A;
A195,995379,605810,78 22
2 I
5/26/2015 prof. Radu TIRNOVAN 23
1. Tipuri de modele
1. modele liniare: modelul ecuaţiilor nodale liniare – injecţie de
curenţi;
2. modele neliniare:
modelul ecuaţiilor nodale neliniare (în mărimi complexe);
modelul bilanţului de curenţi în noduri (în mărimi reale);
modelul bilanţului de puteri în noduri (în mărimi reale).
Modelarea şi simularea SEE
5/26/2015 prof. Radu TIRNOVAN 24
Modelarea şi simularea SEE
Nod generator
Pgi = cst.
│Ugi│= cst.
Qgimin ≤ Qgi ≤ Qgi
max
θgi = var.
~
a)
Nod consumator
Pci = cst.
Qci = cst.
│Uci│= var.
θci = var.b)
Nod mixt (hibrid)
Pi = Pgi – Pci
│Ui│= cst.
Qgimin ≤ Qgi – Qci ≤ Qgi
max
θ = var.c)
~
Nod de echilibru
│Ue│= cst.
θe = cst.
Pe = var.
Qe = var.d)
Fig.2. Caracterizarea nodurilor unui SEE (convenţia de semn a injecţiilor):
a) nod generator; b) nod consumador; c) nod mixt (hibrid); d) nod de echilibru.
5/26/2015 prof. Radu TIRNOVAN 25
1.2. Modelul liniar
Ecuaţiile care descriu funcţionarea staţionară a reţelei în sistemul de referinţă
al nodurilor, respectiv al buclelor independente:
(1)
(2)
(indicele ‘ specifică includerea ecuaţiei nodului de echilibrare). Matricile
[Y’nn] şi [ZCC] pot fi formate pentru reţeaua cuprinzând nodul de referinţă –
pământul, sau pentru reţeaua (longitudinală) care nu include acest nod. În a
doua variantă (reţea longitudinală) legăturile liniare ale nodurilor cu pământul
(elemente şunt) sunt înlocuite prin curenţi nodali:
(3)
care formează elementele unui vector Jno al curenţilor nodali suplimentari.
nnnn ''' JUY
CCCC EZ I
n0,1..., i ,UY- J ii0i0
Modelarea şi simularea SEE
5/26/2015 prof. Radu TIRNOVAN 26
Modelul matematic de baza este un model liniar:
(4)
După determinarea vectorului tensiunilor nodale [Un], se evaluează
circulaţiile de puteri prin elementele reţelei.
0nnn JJ'J
Yik
Yi0
ΣSik
Ui Uk
i k
Ji
Yi1
1
Yin
n
Sik
Iik
Modelarea şi simularea SEE
5/26/2015 prof. Radu TIRNOVAN 27
1
1n
ii iki i k
kk i
J Y U Y U i n
0 ,01
1n
i ikkk i
Y y i n
0 ,01 1 1
, 1n n n
ii i ik ik ikk k kk i k i k i
Y Y Y y y i n
*
*
i
ii
U
SJ
iknkyY
yY
ikik
n
ikk
ikii
,1,
1
Modelarea şi simularea SEE
5/26/2015 prof. Radu TIRNOVAN 28
Sisteme Electroenergetice
1.3. Modele neliniare [Gavrilas]
1.3.1. Modelul ecuaţiilor nodale neliniare
Termenul liber al ecuaţiilor (1) se calculează cu formula:
(5)
*
n
n *
n
SJ'
U
*' , i 1,...,n (6)i ii
i
P jQJ
U
Transformarea elementelor şunt caracterizate prin admitanţele Yi0 în curenţi
nodali, conduce la următoarea exprimare
0*' -Y (7)i i
i ii
i
P jQJ U
U
5/26/2015 prof. Radu TIRNOVAN 29
1.3.2. Modelul bilanţului de curenţi în noduri
Dacă se separă nodul de echilibrare:
*
* *1,
Y (8)n
ii iii ik iei k e
k i ik i e
P jQ SY U Y U U
U U
*
* *1
Y (9)n
ee eee ek iee k e
k e ek e
P jQ SY U Y U U
U U
*1
0 1 , (10)n
i iii iki k
k ik i
P jQY U Y U i n i e
U
Se exprimă tensiunile în coordonate carteziene sau polare (relaţiile lui Euler):
kkk
j
kkkk
iii
j
iiii
jUeUjUUU
jUeUjUUU
k
i
sincos
sincos
"'
"'
Modelarea şi simularea SEE
5/26/2015 prof. Radu TIRNOVAN 30
cu θ argumentul tensiunii.
Admitanţele longitudinală şi transversală, în coordonate carteziene sau polare:
0000
sincos
ikikkiik
ikikik
j
ikikikik
jbgyy
jyeyjbgy ik
cu γ faza.
Expresia puterii Sik tranzitate de la nodul „i” către nodul „k” devine:
ikik
ikkiikkiikki
ikikikikiki
ikkiikiki
ikkiikiiikiik
jQP
jyUU
jbgjyU
yUUyyU
yUUyUUIUS
sincos
sincos 00
2
***
0
2
*
0
*
Modelarea şi simularea SEE
5/26/2015 prof. Radu TIRNOVAN 31
Pentru admitanţe pot fi scrise următoarele relaţii
n
k
ikikikii
n
k
ikikikii
n
k
ikikikikikik
j
iiiiii
ikikikii
ybB
ygG
ybjygeYjBGyyY ii
1
0
1
0
1
00
)(0
sin
cos
sincos
ikikik
ikikik
ikikikik
j
ikikik
j
ikikik
YB
YG
jYYeYjBGeyyY ikik
sin
cos
sincos
Modelarea şi simularea SEE
5/26/2015 prof. Radu TIRNOVAN 32
Reprezentarea in coordonate carteziene:
eini
UU
UQUP
UBUGUBUG
ii
iiii
n
ikk
kikkikiiiiii
,1,02"2'
"'
1
"'"'
Reprezentarea in coordonate polare:
eini
UU
UQUP
UBUGUBUG
ii
iiii
n
ikk
kikkikiiiiii
,1,02"2'
'"
1
'"'"
(11) (12)
einiU
QP
UYUY
i
iiii
n
ikk
ikkkikiiiiii
,1,0sincos
coscos1
einiU
QP
UYUY
i
iiii
n
ikk
ikkkikiiiiii
,1,0cossin
sinsin1
(13) (14)
Modelarea şi simularea SEE
5/26/2015 prof. Radu TIRNOVAN 33
A. O primă formă a ecuaţiilor de bilanţ de putere în noduri in coordonate
carteziene
einijQP
UBUGUUBUGUBUUj
UBUGUUBUGUGUU
jUUjBGjUUjBGjUUS
ii
n
k
kikkiki
n
k
kikkikiiiii
n
k
kikkiki
n
k
kikkikiiiii
n
ikk
kkikikiiiiiiiii
,1,
1
"'"
1
'"'2"2'
1
'""
1
"''2"2'
1
"'"'"'
1.3.2. Modelul bilanţului de puteri în noduri
Puterea întrun nod:
einiUYUYUJUSn
ikk
kikiiiiiii
,1,1
***** (15)
(16)
Modelarea şi simularea SEE
5/26/2015 prof. Radu TIRNOVAN 34
2 2' " ' ' " " " '
1 1
2 2' " ' " ' " ' "
1 1
0
0
1 ,
n n
i i i ii i ik k ik k i ik k ik k
k k
n n
i i i ii i ik k ik k i ik k ik k
k k
P U U G U G U B U U G U B U
Q U U B U G U B U U G U B U
i n i e
(17)
B. Bilanţ de putere în noduri in coordonate polare
einijQPeYUUeUY
eUeYeUeYeUS
ii
n
ikk
j
ikki
j
iii
n
ikk
j
k
j
ik
j
i
j
ii
j
ii
ikkiii
kikiiii
,1,1
2
1
(18)
einiYUUUYQ
YUUUYP
n
ikk
ikkiikkiiiiiii
n
ikk
ikkiikkiiiiiii
,1,0sinsin
0coscos
1
2
1
2
(19)
Modelarea şi simularea SEE
5/26/2015 prof. Radu TIRNOVAN 35
C. Ecuaţiile bilanţului de puteri utilizând coordonatele polare pentru tensiuni şi
coordonatele carteziene pentru admitanţele nodale
einijQPeUjBGUUjBUG
eUjBGeUjBGeUS
ii
n
ikk
j
kikikiiiiiii
n
ikk
j
kikik
j
iiiii
j
ii
ki
kii
,1,1
22
1
(20)
einiUBUGUUBQ
UBUGUUGP
n
ikk
kikikkikikiiiii
n
ikk
kikikkikikiiiii
,1,0cossin
0sincos
1
2
1
2
(21)
Modelarea şi simularea SEE
5/26/2015 prof. Radu TIRNOVAN 36
2. METODE DE SOLUŢIONARE
1. Transformarea problemei neliniare într-o succesiune de probleme liniare şi
rezolvarea acestor probleme. Metodele de rezolvare:
directe (sau exacte): metode care folosesc inversa matricilor de coeficienţi,
sau procedee de factorizare a acestor matrici de tipul eliminării Gauss, Gauss –
Jordan etc. După determinarea soluţiei, aceasta se foloseşte succesiv pentru
corectarea termenului liber;
iterative: metoda curenţilor reziduali, Gauss – Jacobi, Gauss – Seidel,
relaxaţiei;
2. Corectarea soluţiei problemei neliniare în funcţie de erorile comise la puterile
nodale Sp: metodele „variaţionale” Newton – Raphson (inclusiv varianta
propusă de Hale şi Goodrich) şi Ward.
Modelarea şi simularea SEE
5/26/2015 prof. Radu TIRNOVAN 37
3. SOLUŢIONAREA PROBLEMEI LINIARE
3.1. INTRODUCERE
Sistem de ecuaţii algebrice liniare:
mibxa i
n
j
jij ,...,1,1
unde sunt coeficienţi, xj sunt necunoscutele sistemului, iar bj sunt termenii
liberi.
Forma matriceală:
Rija
BxA
1) m < n, în acest caz pentru a obţine o soluţie trebuie aleşi n – m parametri;
2) m > n, caz în care se caută o soluţie care să minimizeze expresia următoare
m
i
n
j
jiji xab1
2
1
Modelarea şi simularea SEE
5/26/2015 prof. Radu TIRNOVAN 38
3) m = n
dacă atunci sistemul (1, 2) are o soluţie unică;
dacă atunci sistemul (1, 2) poate avea o infinitate de soluţii sau
poate să nu aibă nici o soluţie.
Există două tipuri de metode de rezolvare:
directe (sau exacte) în care soluţia este obţinută după un număr de operaţii
dinainte cunoscut;
iterative, care utilizând o aproximaţie iniţială o îmbunătăţeşte de la o etapă la
alta.
0A det
0A det
Modelarea şi simularea SEE
5/26/2015 prof. Radu TIRNOVAN 39
3.2. METODE DIRECTE
(Folosirea matricei impedanţelor nodale)
Se evidenţiază în sistemul ecuaţia nodului de echilibrare:
ee en e e
ne nn n n
Y Y U J
Y Y U J
1
nn nnZ Y
nn nen n eU Z J Y U
Pentru matricile [Znn] simetrice ale reţelelor, fără nodul de referinţă:
nnn n eU Z J J
Modelarea şi simularea SEE
5/26/2015 prof. Radu TIRNOVAN 40
n
i
kikimi UYUIQ0
**
*
i
iii
U
jQPJ
Algoritmul de calcul este:
1. Se atribuie valori iniţiale tensiunilor nodale;
2. Se determină puterile reactive la nodurile de tip P, |U|:
Dacă se constată depăşiri ale limitelor de variaţie permise (Qimin, Qimax) Qi
se fixează după caz la una din ele;
3. Se calculează curenţii injectaţi în noduri:
4. Se soluţionează sistemul de ecuaţii. Dacă valorile noilor tensiuni sunt
suficient de apropiate de valorile corespunzătoare iteraţiei precedente se trece
la pct.6;
Modelarea şi simularea SEE
5/26/2015 prof. Radu TIRNOVAN 41
impuse
icor
i i
i
UU U
U
Se revine la pasul 2.
6. Se calculează circulaţiile de puteri prin elementele reţelei, respectiv puterea la
nodul de echilibrare.
DIFICULTATE ESENŢIALĂ: constă în numărul mare de coeficienţi ce trebuie
păstraţi în memoria calculatorului (în principal elementele matricei “pline” [Znn]).
5. Tensiunile nodurilor de tip P, |U| se corectează în aşa fel încât să se respecte
condiţia de modul constant:
Modelarea şi simularea SEE
5/26/2015 prof. Radu TIRNOVAN 42
Test autoevaluare
1. În cazul transformatoarelor cu raport de transformare un număr complex matricea
admitanţelor nodale este simetrică.
Răspuns: Adevărat sau Fals
2. Modelul bilanţului de curenţi în noduri (în mărimi reale) este un model neliniar.
Răspuns: Adevărat sau Fals
3. Modelul ecuaţiilor nodale liniare (injecţie de curenţi) este un model liniar.
Răspuns: Adevărat sau Fals
4. Modelul bilanţului de puteri în noduri (în mărimi reale) este un model liniar.
Răspuns: Adevărat sau Fals
5. Metoda Gauss – Seidel este o metodă iterativă de soluţionare a unor probleme neliniare,
Răspuns: Adevărat sau Fals
6. Metoda Gauss – Jordan este o metodă directă de soluţionare a unor probleme liniare.
Răspuns: Adevărat sau Fals
7.Metoda Newton – Raphson este o metodă variaţională de soluţionare a unor probleme
neliniare.
Răspuns: Adevărat sau Fals
5/26/2015 prof. Radu TIRNOVAN 43
Test autoevaluare
Răspunsuri corecte
1. Fals
2. Adevărat
3. Adevărat
4. Fals
5, Fals
6. Adevărat
7. Adevărat
Test evaluare
1. Relaţia
reprezintă termenul diagonal al matricei admitanţelor nodale în cazul în care:
a. transformatorul ideal se află conectat la nodul k;
b. transformatorul ideal se află conectat la nodul i;
c. transformatorul ideal se află conectat între nodurile i şi k.
trafo
kiki
linii
ikikii NyyyY 2
0
5/26/2015 prof. Radu TIRNOVAN 44
reprezintă termenii nediagonali ai matricei admitanţelor nodale dacă:
a. operatorul de transformare Nki se află la nodul i;
b. operatorul de transformare Nki se află la nodul k;
c. operatorul de transformare Nki se află la între nodul i şi k.
2. Relaţia *
; ;ki kiki kiki kiY y N Y y N
3. Ecuaţiile următoare reprezintă:
a. ecuaţiile de bilanţ de putere în noduri in coordonate carteziene;
b. modelul bilanţului de curenţi în noduri în coordonate carteziene;
c. ecuaţiile bilanţului de puteri utilizând coordonatele polare pentru tensiuni şi coordonatele
carteziene pentru admitanţele nodale.
2 2' " ' ' " " " '
1 1
2 2' " ' " ' " ' "
1 1
0
0
1 ,
n n
i i i ii i ik k ik k i ik k ik k
k k
n n
i i i ii i ik k ik k i ik k ik k
k k
P U U G U G U B U U G U B U
Q U U B U G U B U U G U B U
i n i e
5/26/2015 prof. Radu TIRNOVAN 45
Răspunsuri corecte
1.a
2.b
3.a