preţul unui număr 3 Lei,

Anul X V I B l a j , la 18 Noemvrie 1934 Nr. 46

t i

îl 1

V

•1 -

A B O N A M E N T U L : y n an . . . . • 150 Lei pe jumătate . . , 75 Lei ia străinătate . . . 300 Lei

Iese odată la săptămână Adresa: „UNIREA POPORULUI", B l a j , jud. Târnava-Mică

Director A L E X A N D R U L U P B A N U - M E L I N

Iubite cetitor, — Ne apropiem de sfârşitul anului . E timpul s ă te gân­deşti şi la a c e a s t ă gazetă , car® î ţ i intră î n c a s ă , do atâta vreme, s ă p t ă m â n ă de săptămână . C u m stai cu plata abonamentulu i? Ai tr imis preţul foii pe 1934? Ori, poate d e ani de z i le n u ţî-ai mal îndeplinit a c e a s t ă da tor i e? Acuma e timpul să-ţi aranjezi a c e a s t ă afacere , nu numai de o n o a r e ş i de omenie , c i ş i de creşt inătate . A nu plăti pe cei c e te s lu je sc , î n s e m n e a z ă a fura s imbria slujiorulul tău. A fura preţul hârtiei şl m u n c a atâtor o a m e n i , car i t rudesc în jurul aces t e i gazete . Mare păcat !

Mu uita deci a ne trimite plata foii pe 1934 , precum ş l res tanţe le (măcar jumătate) pe anii de mai înainte , c u n o s c â n d c ă vom opri gazeta , fără milă, tuturor a c e l o r a cari nu-şi a d u c aminte de noi ş i nu trimit, ce l mai târziu până la 1 Decemvrie , bani! cu car i ne sunt datori.

Pe cei c e nici a c u m , în c e a s u l al 12-lea, nu p lă tesc , îi publ icăm la lista neagră , le s i s t ă m foaia şi îi dăm în judecată.

împrumutul de înzestrare a ţârii — Nimic pen t ru noi , totul pent ru ţ a r ă —

Statul, ca ţi orice gospodar privat, în clipele când are trebuinţă pentru a-coperirea diferitelor cheltuieli, pentru îmbunătăţirile pe cari doreşte să le aducă, recurge la împrumuturi. Aces te împrumuturi statul le poate lua din ţară dela locuitorii săi, sau recurge la alte ţâri străine.

In anul 1929, statul român a luat un împrumut pentru a întări banul no­stru, care faţă de alţi bani din Europa era mereu, când cu'n preţ mai mare când cu unui mai mic, aşa încât comer­ţul şi vieaţa noastră întreagă era într'o nesiguranţă continuă, schimbându-se dela o zi la alta toate lucrurile pe cari le cumpăram.

Azi banul nostru este stabilizat, a-deoă are o valoare sigură faţă de anii ceilalţi, când preţul lui era mereu schimbat.

Pentru a întări şi a da putinţa de propăşire scumpei noastre ţări, gu­vernul, prin cârmuitorii ei, a hotărît ca pentru acoperirea cheltuielilor necesare apărării naţionale, pentru răspândirea culturii şi refacerii drumurilor, să ia un împrumut, însă de astă dată din ţară, adecă dela locuitorii proprii.

Statul recurge la acest împrumut Pentrucă are o mulţime de lucrări de f ă out în interesul nostru al tuturor, cari suntem fii ai acestei ţări.

. împrumutul acesta se ia pentru un t l Q*p de 40 ani, adecă în decurs de a-Jâţia ani statul o să-1 replăteasoă tu-t u j o r celor cari i-l-au dat. . Condiţiunile foarte avantajoase ce

e oferă statul acelora cari vor subscrie l a împrumutul de înzestrare a ţării,

trebue să ne îndemne a participa eu mic cu mare la el. Banul depus în a-cest împrumut ne aduce o dobândă de 4V20/» pe an, care se plăteşte jumătate la 1 Decemvrie a fiecărui an. Iată un avantaj mare pentrucă banul nostru să producă ceva, căci altcumva, ţinându-1 pe fundul lăzii, nu va produce niciodată nimic.

Un alt folos al banului subscris la acest împrumut este că pentru hârtia de valoare pe care o primim, nu plătim decât 880 lei, iar ea are o valoare de 1000 lei, pe oare o vom incasa mărită, cu încă 200 lei la replătirea ei. Deci, plătind pentru o obligaţiune de aceasta cum se numeşte, 880 Iei, vom încasa mai întâi: 4V2* dobândă precum şi la replătirea ei din partea statului vom primi 1200 lei. După cum se vede banul nostru se fructifică foarte bine.

Banul dat statului ca împrumut este garantat, siguranţa fiind mare pentru orice cetăţan. Dobânda încasată după el este scutită de orice fel de impozit, iar ea nu se pierde timp de 5 ani de zile dela data de când urma să fie plătită.

In faţa atâtor avantaje nu staţi pe gânduri! Aveţi încredere în Dvoastră şi scoateţi banul de pe fundul lăzilor, daţi-1 statului, care vă asigură, mai bine ca oricine, păstrarea lui. Nu-1 ţineţi ascuns, căci acesta este ban mort, vieaţa sufere din cauza lui, iar destinaţia îi este să circule în lume, întocmai cum oiroulă sângele în corpul omenesc. El este puterea mare, care asigură şi schimbă vieaţa locuitorilor unei ţări, împrospătează comerţul, in-

ANUNŢURI ŞI RECLAME se primesc la Administraţie şi se plătesc: nn şir mărunt odată 5 Lei

a dona şi a treia oră 4 Lei.

dustria şi toate celelalte meserii, cari au nevoie de bani, bani cari se află ascunşi în ţară sub formă de comori, adecă tezaurizaţi.

Fiţi buni români şi serviţi-vă ţara când ea are nevoie de obolul voBtru, faceţi o faptă mare şi sfântă, asemă-nându-vă semnul vostru de dragoste faţă de glia strămoşească cu faptele marilor popoare din Apus, cari şi-au ajutat ţara la nevoie!

Pilda frumoasă dată de către M. Ss Regele Oarol subscriind la împru­mutul de înzestrarea ţării lei 4 milioane, iar Marele Voevod Minai 3 milioane, sunt o dovadă neţărmurită şi o faptă vie, pe care toţi trebue să o urmăm.

Subscriind unul fiecare după pu­terile materiale, se va asigura ţării noa­stre o înflorire, vom aduce o îmbună­tăţire pe toate terenurile şi vieaţa se va desfăşura într'un mod mai silitor spre binele general, spre binele obştesc.

Arătaţi in modul acesta, prin fapta voastră, dragostea neţărmurită faţă de Neam, Ţară şi Rege, de care trebue să fie legat orice bun Români -

Urmaţi pilda Maiestăţii Sale Rege ­lui!

Olimpiu I. B â r n a

Instalarea noului profopop al Mediaşului

In locul M. O. D. Augustin Folea, numit director ai Cancelariei Metropolitane, a fost numit ca protopop al Mediaşului M. O. D. Ioan Rinea, până acum fost preot în Hârseni. Instalarea dsale s'a făcut cu pompa cuvenită, Duminecă în 11 Noemvrie a. c.

I. P. S. Sa a trimes la Mediaş cu acest prilej pe Rvs. canonic Gheorghe Dănilă. La solemnitatea introducerii au luat parte, afară de fostul protopop păr. Folea, reprezentanţii tuturor cultelor şi autorităţile civile şi mili­tare din localitate în frunte cu d. Dr. Victor Ştirbeţ, prefectul judeţului, şi public străin. S'a slujit sf. Liturghie de către păr. Gh. Dănilă Incunjurat de alţi preoţi, iar la sfârşit păr. Folea ceteşte decretul de numire a păr. Ioan Rlnea ca protopop al Mediaşului, după care păr. Dănilă îl dă sf. evanghelie, sf. cruce şl cheia bisericii.

Noul protopop rosteşte apoi o cuvântare, în care-şi spune gândurile, drumul ce-1 va urma în păstorirea sufletelor, pentru binele lor şi pentru mal marea mărire a lui Dumnezeu.

Unul din cei de faţă

Pag- 2

Urmările beţiei „Şi nu vă tmbetafi de vin".

Din apostolul duminecii a 26-a după Rusalii sau a 9-a după Inâlţarea sf. Cruci (Efeseni 5, 8 - 1 9 ) .

Una dintre marile păcate ale popo­rului nostru este că se îmbată adeseori, nu de vin însă, ci, ceeace e mai trist, de vinars (ţuică). Toate beaturile conţin al­cool, care este un venin sau otravă, berea

.2—5% (la sută), vinul 6—10%, cele de pe Târnave şi mai mult, iară ţuica sau rachiul 33—60%.

Vinul, beut cu cumpăt, nu poate strica, dimpotrivă încă ajută la mistuire, tot asemenea şi berea, beută cu cumpăt,, foloseşte; în schimb ţuica e bună numai rar, la vreo stricare de stomac, ori pentru frotare (frecare) altfel strică aproape tot­deauna, fiindcă conţine prea mult alcool, iară alcoolul este otravă.

In clipita când cineva bea prea mult alcool, se îmbată, ceeace este foarte stri-căcios sănătăţii. Urmările beţiei sunt ur­mătoarele:

Escită fantezia. Omul beat toate le irede mai altfel decât sunt de fapt, glu­mele ie ia in serios, vătămările mai mici le crede mari, de aceea se aprinde iute şi începe a se bate, iar dacă-1 turbură cineva mai tare, e gata şi de omor. Câte bătăi şi omoruri nu se întâmplă du­mineca, adecă atnncii când oamenii beau mai multl

întunecă mintea. Omul beat nu este in stare să judece rece, el nu-şi dă

U N I R E A P O P O R U L U I Nr. 46

cât îa oamenii cumpătaţi, de acaea inima beţivilor mărită. Beutura prea multa alungă sângele la creeri, de aceea mo atâţia beţivi loviţi de aplopexie sau «ut/ Beţia strică apoi şi gâtlejul şi rărunchii de aceea sunt unii beţivi răguşiţi iară alţii capătă boală de apă. Beţia produce a-morţeală în mâni şi picioare şi slăbeşte puterea de rezistenţă (împotrivire) a tru­pului împotriva boalelor. Ceeace este apoi şi mai trist, copiii concepuţi (zămisliţi) \ n

starea de beţie a tatălui sau a mamei se nasc ®ri idioţi (pe jumătate nebuni) ori apoi foarte slabi şi amărîţi, umplându-se de toate boalele. Nu mai vorbesc apoi de stricarea averii şi de sărăcia cea mare în braţele căreia se aruncă beţivul pe sine însuşi şi întreagă familia sa.

Beţia îl degradează pe om şi-1 face mai puţin decât un dobitoc. Priviţi un cm beat: ochii îi sunt sticloşi, privirile ca ale unui nebun sau cel puţin idiot, limba nu i-se mai mişcă în gară, picioarele nu-1 mai pot duce, cade la pământ ca un snop şi doi inşi nu sunt în stare să-1 poarte. Unde este în acel om scânteia dumne-zeească, mintea, voinţa, cinstea, omenia?

Cum să ne scăpăm de această plăgii? Numai prin abzicere totală se poate

vindeca beţivul. De aceea e bine dacă pe unii ca aceştia îi joară preotul pe sfânta cruce ori pe sf. evanghelie, că nu vor mai bea anumită vreme de loc. »Celce vrea să vină după mine, să se lapede de sine<, zice Mântuitorul la sf. ev. Marcu 8, 24. Să se lapede deci de sine şi beţivul şi să se hotărască a nu mai bea. Să-1 urmeze pe sf. Ioan Botezătorul care >vin şi beutură beţivă nu a bent« (Luca 1, 15). Ajunşi odată la acest rezultat, de a-1 vedea că nu se atinge de beutură 6—12 luni, în vremea aceasta de seninătate îi arătăm tot mai bine şi tot mai cu frumosul gro­zavele urmări ale beţiei, pânăce reuşim a-1 desvăţa cu desăvârşire de beţie. Pe urmă îl facem să jure, că nu va mai bea în vieaţă niciodată ţuică, ci nnmai vin ori

m1«uiiiîtiiiiii!îiiinînliiaiiiii™

Lupte grele Creştinismul e atacat I n multe părţi atât de socialişti, bolşevici, societăţi secrete, cât şi de naţionaliştii prea înflăcăraţi — Luptele greîe

de apărare ale creştinilor. de Gavri! Todica

Abia a încetat răsboiul cel mars dintre popoare, câad s'a porai t aît răsboiu. A isbuc-nit vechia duşmiais a diavolului contra lui Dumnezeu, alui Aatichrist contra lui Hristos.

Răsboiul acesta s'a aprins cu furie săl­batică îa multe ţări. S'a aprins şi asolo, unde nimeni nu se aştepta şi nimănuia nu-i venia sft creadă. Mai întâi în Rusia: ţara cea mai ortodoxă dia lume. — Apoi în Spaaia: ţara cea mai catolică din lume. — Turburfiri grele s'au aprias în Mtxico, Portugalia, Germania, Austria. Erau s t se aprindă şi în Italia, dar aici repede au fost stinse prin înţelegerea dint re Massolini si Papa.

Ştim cu-toţii că pria bolşevizarea Rusiei, rel igia creştină a ajuns de batjocura conducă­tor i lor . Bisericile vechi şi pompoase din oră­şe l* mari s'au prefăcut în magsxiae, ba multe S'au dărâmat. Episcopii şi mii de preoţi au fost

arestaţi, împuşcaţi sau în cazul cel mai bun scoşi la muncă si lnici .

Veţi zice unii, că preoţii şi episcopii a-ceia au au fost vrednici .

Ei bins, dacă au au fost vredaici ci nişte păcătoşi ordinari , atunci trebuiau înlocuiţi cu alţii, mai vredaici .

Ia loc de aşa seva, cârmaitorii bolşevici au ssos îavăţlmftntul religiei, crucea, icoanele sfinte şi credinţa în Dumnezeu din toate şcoa-lele. Duminecile şi sărbătorile creştine le-au desfiinţat. Peste tot au detronat ps Hristos şi au ridicat la cinste pe Iuda.

Ia lungul şi îa latul marei împăraţii a ţarului s'a îastăpânit Antiehrist.

Tot omul înţelegător e cuprins de mirare eă oare de ca mai rabdă Dumnezeu atâtea fărădelegi?

Răspunsul ne-ar putea fi: pentru picatele noastre. .T rebue să vină răul îa lume, însă vai ds acela, pria care vine*.

Poporul rusesc, ortodox, era adânc reli­gios, iubitor de pace. Insă totdeauna a avut sftrmuitori răi.

Poate tosmai că era religios şi iubitor de paee, a răbdat ca vita, să i-se uree Anti­ehrist îa vârîul capului şi să-1 doboare.

Atâta nu e de ajuas. Coadueătorii comunişti (bolşeviei) ai Ru­

şilor şi-au propus să-şi răspândească legile lor de cârmuire în toate ţările din lume.

Răul prinde mai ds grabă decât binele. Diavolul iute amăgeşte pe oam?ni.

S'au aflat ţări, ai căror conducători îa-dată s'au dat de partea bolşevicilor.

Aşa a fost şi mai este Mexico, o (ari dia America de mijloc. Are o suprafaţă (în­tindere) de aproape 2 milioane km. pătraţi, d« vr'o 6 ori cât România, dar abia 20 milioane locuitori. Pământ ar fi destul, sa locuitorii sî poată lucra şi să fie îndestuliţi. Dar au «st* minte şi cumpăt în sânul conducătorilor, ci le sboară firea tot după gărgăuni bolşevici... Urmarea e, eă numai bunul Dumnezeu ştie câte au suferit şi mai sufer credincioşii catolici din partea cârmuirilor comunişti , de cari »» se pot seăpa, eu toate că au făcut multe Saser-«ări sâ scape.

Pe aceeaş pantă apuease Portugalia, f1

mai încoace Spania, două ţ l r i cu popoare la­tine, de religia catolică.

Portugalia e o ţărişoară la marginea apu* seană a Europei , în întindere de 92.000 kffl. pătraţi, eu vreo 7 milioane locuitori.

Spania are o întindere de aproape 500.00 km. pătraţi cu vr 'o 20 milioane locuitori.

Iatr 'o buaă zi s'a pomesit lumea că I» Portugalia şi Spania bat vânturile bo'.şevic . Miniştrii au mai sunt îndestuliţi cu regi'. K'«

. . . . . . . c„,;oli*til nu ~ , . na suut iadestuiiţ i cu miniştrii. Socialii" 1

i. Fabricanţii nu pot ^ feri pe socialişti . De aici turburări, greve căerări. Care pe care. Regii scapă ou

seama de urmările faptelor sale, nu vede că, scoţând cuţitul din şerpar, nu numai răneşte dar chiafi şi omoară. De aceea se întâmplă atât de des, că unii oameni beţi nu-şi dau seama de ceeace au făcut de­cât dupăce-s duşi în temniţă şi se trezesc cu lanţul pe mâni şi pe picioare.

Beşleagă limba-, de aceea nu auzi ni-căiri atâtea înjurături ca în cârciumă, dar nu nu numai atâta, omul beat începe să vorbească despre toţi şi despre toate, el nu-şi mai poate stăpâni limba, de aceea ori măreşte ori miceşte însuşirile bune sau rele ale altora, cu un cuvânt calomniază.

Slăbeşte voinţa. Un beţiv nu mai are voinţă, el nu se mai poate reţinea dela beutură, iară când este în stare de beţie nu se mai poate stăpâni. De aceea păcă-tuesc atâţia inşi în stare de beţie împo­triva curăţeniei sfinte, dejosându-se mai mult decât animalele necuvântătoare. Me­dicii dovedesc, că cele mai multe boale lumeşti le câştigă oamenii în stare de beţie. De aceea spunea un mare filosof al ve-chimei, că drumul spre stricăciune trece prin cârciumă, iară sf. Pavel adauge în sf. apostol de astăzi: >Şi nu vă îmbătaţi de vin, întru care este curvia*.

Beţia este mama tuturor păcatelor. Şi din cele spuse până acuma s'a putut vedea că aproape nu este păcat pe care să nu-1 facă omul beat. Sunt numai 10 porunci damnezeeşti şi 5 bisericeşti, pe cari beţivul le calcă pe toate. Şi dacă ar fi 100, le-ar călca şi pe acelea, pentruca diavolul s'a convins, că prin nici un mijloc nu-şi poate mai mai bine împopula iadul decât prin beţie.

Dar beţia n'are numai urmări sufle­teşti ci şi trupeşti. S'a constatat că 75% dintre bolnavii din spitaluri au fost beţivi sau, cel puţin, beutori. Beutura prea multă atacă mai întâi stomacul, de aceea nu pot mânca beţivii. Atacă apoi ficatul şi inima cari amândouă sufer foarte mult în urma beuturii, dar mai ales inima, care trebue să lucreze la beţivi cu mult mai mult de-

Nr. 46 U N I R E A P O P O R U L U I Pag. 3

berc, şi P r i n aceasta ne-am asigurat, că l-am scăpat de beţie pentru totdeauna. Câ dacă bea chiar un litru de vin, el nu şi-a stricat atâta, eât îşi strică bând un decilitru de vinars ori ţuică.

Ou un cuvânt şi în privinţa beuturii trebue să ne gândim la cuvintele Mântui­torului: »Celce vrea să vină după mine, sâ se lapede desine<, adecă să-şi învingă sau biruiască pofta de a bea, căci altfel

s e nenoroceşte cu desăvârşire, atât în lumea aceasta cât şi în ceeace va să vină.

Părintele lullu

De ziua sf. Arhanghel i . Joi, în 8 1. c, ziua Arhanghelilor Mihail şi Gavri), s'a sărbătorit ziua numelui A. S. Regali Voevodul Minai. In catedrala Blajului, s'au rostit cu acest prllei rugăciuni şi s'a oficiat, de către Rvs. canonic Roşianu, înconjurat de preoţi, un tedeum, la care au asistat autorităţile locale, şcolile Blajului şi mult public.

Jertfă, nu g l u m ă . In Anglia trec, de câţiva ani, foarte mulţi cărturari şi preoţi an­glicani la religia catolică. In schimb ei sunt daţi afară din postnri şi trăiesc ca vai de capul lor. Un preot anglican trecut de curând la biserica cea adevărată şi catolică, a fost dat afară numai decât din casa parohială, dim­preună cu soţia şi copiii săi. Ce să facă bietul om? A Intrat îngrijitor de casă într'una din marile case ale Londrei. EI astăzi mătură trepţii şi spală coridoarele, primind în schimb o cameră şi bucătărie cu luminat şl încălzit, şi cam 2000 Lei leafă. întrebat că nu-i pare rău de ceeace a făcut, a răspuns că nu numai că nu-i pare rău, dar este cât se poate de fe­ricit, dimpreună cu întreaga sa familie, cu atât mai ales că peste un an un băiat al lui ter­mină liceal şi atunci nădăjdueşte că va fi pri­mit la sf. teologie. „Să fie cel puţin el preot catolic, dacă uu am putut deveni eu!" In An­glia este însă o societate de ajutorare a con­vertiţilor, care adună şi împărţeşte ajutoare băneşti noilor credincioşi cari au trecut dela anglicanism la catolicism.

Ce-i mai nou în ţ a r ă

Ce face guvernul Am ajuns la data de 15 Noemvrie.

Zi de soroc pentru întreagă ţara: pen­tru unii, datoraşii, deoarece trebue să plătească, pentru alţii, creditorii, de­oarece trebue să primească, iar pentru acei cari nu sunt nici datornici, nici creditori, 15 Noemvrie e sorooul de­schiderii parlamentului.

Legea Conversiunii datoriilor agri­cole şi urbane, în forma sa cea mai nouă, e fătul actualului guvern. De În­deplinirea ei s'au legat multe nădejdi de îndreptare. De aceea guvernul urmă­reşte cu luare aminte, felul cum oa­menii vor îndeplini legea. Pe la noi, şi după cum se spune şi în alte părţi, da­tornicii plătesc.

Din acest motiv, guvernul a şi în­ceput să fie preocupat mai din greu de alte chestiuni, dintre cari cea mai prin­cipală e deschiderea parlamentului. Când cetitorii noştri vor ceti aceste şire, pe dealul Patriarhiei din Bucu­reşti, se va fi stins tropotul copitelor cailor, cari au urcat pe deal în sus, o-fiţeri şi soldaţi, ca să facă paradă domnilor senatori şi deputaţi de des­chidere.

Se va începe în schimb sgomotul în lăutrul pereţilor Camerei, cari, obiş­nuiţi cu vorbă multă, stau singuri de multă vreme.

Şi se pare că sesiunea parlamen-

Episcopii, preoţii şi călugării sunt alungaţi. Biserici, mănăstiri jefuite şi aprinse.

Aproape ca în Rusia bolşevică... . *

In Gtrmania s'au întâmplat mişcările mai altcum, dar ajungând tot Ia împărăţia lui Aatichrist

Anume, conducători lor politiei ai Ger­maniei, eu Hitler în frunte, Ie-a trăznit prin minte că legea creştină nu s pe placul lor. Ci-ci legea lui Hristos a r fi bună numai celor slabi, cari rabdă şi tae; dar nu e legs bună pentru cei tari, cari tae şi spânzură. Poporul german trebue să fis un popor tare, care să tae şi să spânzure pe ai ts popoare. Deci lui U trebue o lege tăioasă, iar nu lege creştină, •landă şi iertătoare...

Zis şi făsut. Pentru a curaţi poporul german d« amestecul cu alte seminţii, Httle-riştii s'au năpustit asupra Evreilor şi i-au scos d»n ţară. S'au lăpădat de Biblie, ea fiind scrisă de Jidovi. S'au întors la „legea strămoşească", Mglnă, adevărata lor lege „naţională", având

frunte, pe Wodan sau „Zeul tunetului*. Pană şi pe copii nu-i mai botează cu nume creştineşti, ci cu nume păgftneşti care de care

ţanţoşe. Cu alte cuvinte, s'au lăpădat de Hristos

$» au trecut la Aatichrist. Iată cam înţelepciunea prea mare a învă­

ţaţilor se îmburdă în gard, făcându-se de ru-ţiae, dacă e cendusi de deavelul.

Gsrmanii, fiind în mare parte protestanţi, au sărit să se apere atât protestanţii şi să apere Biblia. Dar au siirit mai ales episcopii catolici germani, apărând legea creştină şi de-clarându-se gata a-şi jertfi şi viaţa pentru Hristos, îademaâad pe erediaeieşii catolici să nu se lase amăgiţi în prăpastia pigâaismului.. .

Mari turburări au fost şi în Austria. Mai anii trecuţi apucaseră binişor la putere soeialistii şi comuniştii, reuşind să scoată până şi învăţământul religiei din scoale.

Atâta nu era de ajuns. Ci după mişcările naţionale-plgâne din Germania vecină, Austria îacepu a fi ameninţată eu cutropire şi înghi­ţire din partea Hitleriştilor, sub cuvânt că şi loeuitorii Austriei sunt germasi.

Interesul Europei deocamdată nu este unirea aceasta, căci Germania s'ar întări foarte mult, ameninţând pacea lumii întregi.

într'un articol viitor vom arăta cum s'au făcut pe ici pe colo încercările şi luptele de apărare.

Procesu l lui Matuşka. La Budapesta a început judecarea lui Matuşka, acela care a aruncat un tren în aer, omorînd şi rănind multă lume. Preşedintele îl întreabă, cum a fabricat bomba exploslbilă. AtancI a răspuns: „Dacă îmi daţi voe, pot să fabric o bombă chiar în faţe tribunalului*. După nnele semne, se pare câ n'ar fi în toate minţile.

tară ce se începe în 15 1. c , va fi cam plină de furtuni. De ce anume? Apoi nu se prea ştie, căci cenzura-i sită deasă, puţine lasă să treacă prin ea, dar totuş se simte ceva. Se vorbeşte chiar de un guvern nou, cam guvern naţional, cu toate că de plecarea celui veohiu încă n'a fost vorba. Dar dac'o fi să fie cel dintâi, apoi de bună seamă o fi şi cea de a doua.

A pleca ori nu guvernul, un cal de bătaie va fi. Şi anume: Afacerea Skoda. Ou toate că încă nu se cunoaşte preois conţinutul raportului dlui deputat Ben-toiu, care stabileşte răspunderile, totuş se spune că necuraţii acestei afaceri ar fi:

D. general Oihosohi, care e învinuit că a comis 10 abateri dela dispoziţiile legale, n'a luat adecă toate măsurile în legătură cu încheerea contractului Skoda, ca statul să nu iasă păgubit.

D. Mihai Popovici e învinuit că fiind ministru de justiţie, a dat un ordin telefonic de a se ridica paza mi­litară (soldaţii) dela reprezentanţa Skoda. S'a înlesnit astfel — spune d. Bentoiu în raport — sustragerea unor documente compromiţătoare.

D. Romul Boilă e învinuit de ,trafic de influinţă" şi raportorul caută, făcând un ocol cât ocolul lumii, să stabilească oareşicare legătură între un împrumut pe care 1-a făcut d. Boilă în străină­tate şi între Seletzki.

Şi în sfârşit, mai e învinuit tot pentru „trafic de influenţă 8 , un oare­care domn colonel Georgescu.

Cam aşa stau lucrurile cu afacerea Skoda. Limpezite? Nici vorbă. Căci să luăm numai chestiunea răspunderilor de mai sus. Nici liberalii între ei nu sunt toţi de aceeaşi părere. Dar încă fiind vorba de ei şi celelalte partide. Aşa că cu drept cuvânt se aşteaptă cu nerăb­dare deschiderea parlamentului, când se va scărmăna această chestiune.

Partidul naţ lona l - ţărănesc Partidul naţional-ţărănesc a ţinut

mare adunare Dumineca trecută la Ti­mişoara. Acolo preşedinte es te d. Al. Vaida-Voevod. Dsa a fost primit de bă­năţeni cu o bucurie foarte mare, iar dsa a rămas foarte mulţumit că a găsit a-colo paee şi lnişte, căci multă vreme, organizaţia naţional-ţârănistă bănăţeană, a dus-o cam în ceartă şi despărţire.

D. Ion Mihalache, şeful partidului, s'a reîntors îa începutul acestei săptă­mânii din străinătate. Dsa a fost în vi­zită tocmai în Cetatea Papii, la Roma. A fost chiar în audienţă la Papa, şi mai mult, a fost îmbrăcat cu cămaşa şi iţarii pe cari îi poartă şi în ţară. Pentru Prea Fericitul Părinte a fost ceva nou ca un bărbat de stat să um­ble în port ţărănesc. Şi atunci d. Mi-halaohe s'a explicat: ,V in dintr'o ţară unde 80 la sută din locuitori sunt ţă­rani".

Pag. 4 U N I R E A P O P O R U L U I Nr. 46

D. Mihalache a vizitat apoi pe d. Mussolini, primministrulItaliei. Gâcigân­durile daale s'ar părea că se potrivesc cu ale celui din Italia. Are d. Mihalache ideile dsale: stat ţărănesc, stat corpo­rativ. Cam nelămurite pentru lumea cea multă, dar cică bune şi folositoare pen­tru ţară. întors din Italia, d. Mihalache s'a declarat foarte mulţumit cu opera dlui Mussolini, cu îmbunătăţirile, dru­murile şi clădirile făcute de el. Dar, în ce priveşte ideile, ele nusunt aidoma cu ale lui Mussolini. Şi e natural aşa. Dsa vede lucrurile prin prizma ţării noastre, iar cei din Italia prin a Italiei. Or, ţara noastră se deosebeşte de cea a lui Mussolini.

D. Juliu Maniu, e pe deplin vinde­cat. Dsa a părăsit Sovata, a plecat la Oluj, iar de acolo, la începutul acestei săptămâni, a plecat la Bucureşti pentru a fi de faţă la deschiderea parlamentu­lui. Se pare că dsa va îneepe, odată cu deschiderea parlamentului, o activi­tate politică intensă. Se aşteaptă, în special, cu mare interes, cuvântarea pe care dsa o va ţinea când se va depune in faţa parlamentului raportul afacerii „Skoda". Atunci va spune tot oeeace până acum n'a voit sau n'a putut să spună.

Partidul dlui GheorghtBrâttanu, încă a ţinut adunare mare la Craiova. Şeful partidului a luat parte personal, şi a ţinut o cuvântare foarte înfoeată. Dsa a spus că se teme de primejdiile de peste hotare, unde ne pândesc duşmanii, şi, spune dsa, „s'ar părea că dinlăuntru o mână nevăzută unelteşte pentru a n e smulge armele din mâni". Dsa şi-a ter­minat cuvântarea cu o tristă consta­tare : „prăbuşirea valorilor morale e semnul vremii". Sau mai pe româneşte, trăim vremuri când lipseşte oinstea şi omenia.

D. Gr. Iuniăn ş i-a adunat parti­zanii la Fălticeni. Aici însă, adunarea a fost ou bucluc. Unii contrari ai par­tidului au băgat zizanie, producând ceartă şi huidueli în mijlocul congre­sului. Dupăoe s'a făcut linişte, d. Iunian a criticat aspru de tot guvernul, şi şi-a expus programul său.

Franţa a r e guvern nou

Am scris într'un număr trecut al gazetei noastre, că situaţia din Franţa e oam încordată. Intre d. Dumergue, fostul primministru, şi între miniştrii radicali în frunte cu d. Herriot, s'a strâns ou vremea unele nemulţumiri cari au început să se arate pe faţă tot mai des. In timpul din urmă, d. Dumergue a plănuit unele reforme, unele schimbări în mersul ţârii, cari au cam nemulţumit pe cei din jurul dlui Herriot. Aceasta a dus la o încordare între membrii gu­vernului, şi rezultatul a fost că guvernul a căzut.

D. Lebrun, preşedintele Franţei, a însărcinat cu formarea noului guvern pe preşedintele Camerei. Acesta iasă a refuzat, şi atunci a fost însărcinat d. Flandin. Dsa a primit, şi în decurs de o zi a şi format noul guvern. Ministrul de externe e de astă dată d. Laval, care a fost şi primministru mai anii trecuţi.

Ţările s e înarmează Din ştirile cari vin din străinătate,

ce le mai importante sunt de bună

| seamă cele militare. Din ele reesă că j toate ţările se înarmează, par'că pe'n-f trecute: pe uscat, pe ape şi în aier. \ Anglia a trecut în bugetul său o sumă j enormă pentru înarmări, Germania are j uzine militare foarte perfecţionate, iar

Italia e întreagă militrizată. In ce \ priveşte avioanele, uzinele Germaniei | pot fabrica anual 50 de mii, America j 3 mii, Franţa şi Italia câte 2 mii, Anglia

o mie. Sute de mii de muncitori lu-I creazâ din greu prin fabrici şi uzine, 1 pentru înarmarea ţărilor.

! Comercianţii, Industriaşii, Meseriaşii şi Muncitorii români la Biaj

In Dumineca trecută — 1 1 Noem-| vrie — s'a ţinut ia Blaj, în cadrele

adunării generale a Reuniunii Meseria­şilor şi Comercianţilor români din Blaj, şedinţa Comitetului Centralei Reuniu­nilor de Comercianţi, Meseriaşi, Indus­triaşi şi Muncitori români din Ardeal şi Banat. Şedinţa s'a ţinut în sala de gimnastică a liceului de băieţi, în pre­zenţa dlui pro/. Dr. Coriilan Suciu, pre­şedintele Reuniunii din Blaj, a întregului Comitet Central în frunte cu d. Dr. Aug. Rafiu, preşedinte, şi a unui nu­meros şi ales public.

In această şedinţă s'au desbătut problemele cari interesează „această clasă mijlocie a neamului*. Vorbitorii, — mai ales d. preş. Dr. Raţiu — au arătat greutăţile cu cari au de luptat, şi au arătat că şi astăzi, ca şi în tre­cut, ei luptă singuri, statul mai ales, nu se interesează aproape de loc de această clasă. Din care motiv Şcoalele de ucenici dela noi, şi toţi cei cari fac parte din această clasă, o duc greu de tot . La această şedinţă, s'a mai des­bătut o chestiune de o mare importanţă. Reuniunile de Meseriaşi şi Comercianţi din Vechiul Regat, sunt ajutate de către stat cu mult mai mult decât cele din Ardeal. Oeeace de bună seamă e o nedreptate ce nu mai poate dăinui. Suntem fiii aceleiaşi Patrii, cu aceleaşi datorii, dar şi cu aceleaşi drepturi.

Tot în această şedinţă, şi-au întă­rit încăodată cererile lor drepte, cu­prinse în 10 puncte, cereri formulate de altfel la congresul dela Uioara din Septemvrie. Pentru îndeplinirea lor, s'a hotărît ca să se bată mereu la porţile tuturor celor în drept. In lupta lor, tre-bue să-i sprijinim şi noi, cetăţenii, prin aceea că cumpărăm numai dela români, lucrăm numai la români şi cu români, şi ajutând astfel să se ridice această clasă românească, vom ajuta să se ri­dice neamul însuşi.

Cum a scăpat , d e nu l-au mâncat urşi i . Ţăranul Marin Holft de lângă Oslo (Norvegia) a fost, zilele trecute, în pădure după lemne. Venind spre casă, l-au întâmpi­nat 4 urşi. Bietul om a rămas înmărmurit şi era pregătit de moarte. In desnădejdea sa, şi-a adus aminte că a cetit undeva, că urşilor le este frică de foc. Şi-a umplut deci pipa cu tabac, i-a dat foc, iară fumul I-a suflat spre botul urşilor. Strănutând din greu, urşii au luat-o la sănătoasa, iară omul nostru a dat mulţumită lui Dumnezeu pentrucă i-a adus în minte bunul sfat cetit oarecând în gazeta sa poporală.

Sfinţirea noului lăcaş de închi­nare din corn. Chiraleş j . Năsaud

Ia ziua ds 4 Noimvr i t a. c , losuitorii comunei Chirakf, jud. N i s iud , au avut firi. circa să vadă înfăptuită o sfânt* şi veehe do­n a ţ i a sufletelor lor. S i vad l «dtcă, ridicat în mijiosul comunei un nou lăcaş de înthinare, Ds 12 ani s? prsg t t f sa psntru a t e i s t a . As de s i , fiecare din eele 80 ds familii româneşti, au pas o tu r te din rodul ţarinelor lor pe seama bisericii. Din aceste danii mărinimoase s'a ri­dicat noua biserică, de către a th tecta dea Eiena Sasu din Bistriţ?, împodobită de un fru­mos iconostas, op*ra păr. profesor pictor din Dij, Silviu Costin,

Sfinţirea noului lăcaş s'a făcut în ziua ds 4 Noemvri t a. c , de c l t r ă P. Sf. Sa Epis­copul luliu Hostu al Clujului. Ex. Sa a sosit Ia comună însoţit de Rvs. Dioniziu Vaidi, ca» ionic şi ds CI. D. Grtgoriu Strâmbii şi Silviu Popa, profesori dc teologic. La sosire a foit întâmpinat de multă lume: locuitorii comunei în frunte cu păr . local Virgil Baciu şi cei­lalţi cărturari , locuitori ai judeţului: deputaţi, slujbaşi ai prefecturii, ai preturii ş. a.

Sfinţirea bisericii s'a făcut eu o pompă deosebită, 35 ds preoţi înconjurau pe înaltul Păstor. După sfinţire, liturgia, Ia ca re Ez. Sa a ţinut o mişcătoare predic i , s'a continuat afară, căei biserica era neîncăpătoare pentru mulţimea celor dc faţă.

A'îest înălţător praznic s'a terminat numai de către scară, căci după sf. Liturghie s'au făcut recepţiile, banchttul, şi mi i multe vizite ale Ez . Sale între credincioşii comunei. Spre sear* Ex, Sa şi înalţii Oaspeţi, au părăsit comuna.

Din Baia de Criş Ne aflăm pe eele mai scumpe şi dragi

meleaguri ale Patriei noastre. Fiecare urmă, fiecare pas, ne d l ocazie s l ne aducem aminte dc eroii cari până mai cri şi-au jertfit viaţa ea să ne lase nou l scumpă amintire: România Mare. Căci aici în apropiere, la Ţebea, avem monumentul regelui munţilor: Avram leneş. Pe o colini ceva mai sus satul eu bisericuţa de unde au plecat Horia, Cloşca şi Criian; la Baia de Criş mormântul lui Amos Frâneu l> la tot paiul cruci, bnsturi şi monumente, cari ne reamintesc zilele grele dc desrobire naţio­nală.

Şi de aceea nu putem rămânea reci. Privim cu jale'n suflet, opriadu-ne înaintw amintirilor acestor eroi, cari sunt în stare» cea mai de plâns, şl ac întrebăm: Aceasta-» recunoştinţa? Să vină toţi să vadă: cruci încli­nate, monumente ruinate, inscripţii şters«(

morminte îaţeienite, în jurul cărora natura creşte în voe, spini şi polomidă.

Iată recunoştinţa pentru eroii neamule Ne este drag şi seump acest colţ a 1 ar­

dealului, căci pe lângă că e atât de frumos, în aceste părţi zac osemintele fraţilor noştr, eroilor noştri, cari n'au cruţat nimic, P e B t r u 8

»• lăsa nouă această Ţară întregită. C*rem deci stăruitor, să se pună în *

«it capăt acestei aepăs i r i faţă de «roii no» • Apelăm la: „Crucea Roşie ' şi la - F o B d u l

Nr. 4 6 U N I R E A P O P O R U L U I Pa*. 5

ligrjjir* a mormintelor eroilor* s i ne stea în ajutor pentru îafrumssţssrea şi îngrijirea ace­stora.

Avem cunoştinţă c i Ia fondul eroilor se varsă anual sums importante ie acest saoş . (jsds suat aceşti bani, cum şi de ciae se îa-tr«buisţeszl? Dac i va trebui, o să ne adrss im plâsggree noastră, până la Oa. Minister, căci B U mai msrgs aşa. Ştim c i durerea noastră se V â trecs de cei mai n u r i la vechituri, ae iuflnâu-ae-o Ia seamă, dar vom insista mereu: rom cere mereu acest lucru îa Bunule ta ta-ror Moţilor.

R*p*tlm din nou: Să se d«a atenţia şi griji cuveniţi aseiora cari meriţi .

V. Ungureanu prot român unit ia B*i» d* Cric

Din Măgura-Ilvei Din aaui 1929 iscepâod, eomusa noastră

are ua „Cimin Cultural*, îa jurul căruia s'«u strâns toţi cei dornici de lumina cărţii. Is timpul din urmă, coaducătorii Căminului, îa frunte su M. O. D Zaharie Bulbuc prot. preş. ds onoare, păr. Ovidlu Bulbuc, preş. activ, d. înv.-dir. han Moldovan, vicipreş., având ca sprijin pe toţi cei binevoitor!, s'au gândit s i ridice Căminului un local propriu.

Piatra fundamentai! a acestui ioesl •#* pus în ziua d* 4 Noemvrie a. c , cu toată pompa cuveniţi. Au fost de faţi la acest mă­reţ prasnis al nostru însuşi d. Dumitru Nacu, prefectul judeţului, revizorul şcolar, şi multă a l t i lume.

Ia ziua respect ivi s'a slujit, de fa ţ i fiind toţi cei de mai sus, sf. Liturgie, an treeut apoi eu toţii la locul unde se va ridica noul local, şi s'a fieut sfinţirea apei. D. prefect a pus apoi piatra fundamentali, după care s'au ţinut mai multe vorbiri, arătâadu-ss însemnă­tatea Căminelor Culturale, aceste focare de lumini şi învăţături . Spere seară oaspeţii au f i râs i t comuna.

Bora Fll lmon bibi. Cim. Cu t.

Din Cut — Alba In ziiua de 2 Sept. a. c , s'a făcut

în comuna Out, jud. Alba sfinţirea monumentului ,familiei Albini*. Această inimoasă faptă se datoreşte dl ui Iuliu V. Albini, notar penz., fost senator, vrednic urmaş al acestei vechi familii.

L a acest praznic familiar, au luat parte toţi locuitorii comunei, căci mem­brii familiei Albini, cari îşi dorm som­nul de veci în cimitirul comunei, au lăsat o frumoasă amintire în sufletele locuitorilor comunei.

Ou acest prilej, d. Iuliu Albini a hotârît să cumpere de urgenţă un rând de ornate bisericeşti pe seama biseri­cii noastre, pentru care creşfcineacă faptă locuitorii comunei îi mulţumesc şi pe această cale.

losif Cuteanu

Povestea unui om fără fară Aeum sust vreo 23deaa i , a veait la «oi

Is ţar i un persan, s'a stabilit Ia Gaîaţî, şi a început s l -ş i vadă ds vreo meserie Cissăaibl cu ce tri l . Şi, s t r a s cum era, a îassput o ea lustrang'u, Şi-a cumpărat două perii, o cutia aura de cremă, un sctuael ptntru ei, şi altul pentru picioarele streinilor. La ua eoîţ al străzii, bl tea în scaune: ds dimineaţa pini scara, ca să s'adune muşterii, câ-ţi poa t i duet şi el vi«?aţ8.

După mulţi mi, mai mult prin cruţare dîfât prin vreun câştig prea mare, a reuşit Sl-şi instaleze scăunelul din strada îeitr'o misă locuinţă. Cu vremea a ajuns cel mai vestit l u s t r a g i u din C l s ţ i , ba singurul ius-strangiu ds lux. Şi-a strâns ceva adunitură, şi mulţumit dc cruţările anilor trecuţi, ici aştepta bi trâaeţele.

Ia timpul din urmi insă —, din cauza unei nenorociri, a pierdut o parte dis avere. Şi, nenorocirea nu vine niciodatl singură. Una după alta, 1-a adus din nou de unde a plecat: sărac lipit pământului.

Când s'a văzut despoiat de tot ce adu­nase cu trudă mare ani de zile, i-s'a născut în sufl-.t o amarnică durere şi dorul patriei lui de unde a plecat. Şi-a înfiripat deci cum a putut ua bilet de călătorie şi a plecat spre Psrsia, aşa ca s i caute linişte şi mângâiere s u f l u l u i s t u amlr i t .

Dar nenorocirea ii urmăreşte şi pe dram. La graniţa ţ i r i i de unde a plecat, acum sunt 23 de ani, vameşii i-se pun Ia oaie şi-1 opresc. De ce? Suat încurcate iţele v i n i l o r , un ce­tăţean de rând greu se descurci dia ele. Şi de multe ori, pentru c i d. Consul a'a pus puset pe i şi coad i Ia ţ, vameşii te opress la graniţă.

P leae i in alte două ţări. Dar şi aici i-se îaehid porţile îa faţă. Şi, strivind îa suflet amintirea tinereţelor, face drumu'n tors spre România, unde a cunoscut şi zile grele şi zile amare. Dar ce ţi-« norocul. Ajuns tn Galaţi, autorităţile au i-au dat voe s i coboare. Şi de 40 de zile, stă prizonier pe vapor. Omul niminui.

Patria-i ca o mamă bună. E greu când au o ai.

In faţa gazetarilor

E uşor să citeşti gazeta, dar * greu să o faci. Ziariştii au o vleaţă foarte 6baciumată, a-leargă într'una dintr'o parte la alta a ţării, ca să culeagă ştiri cât mai bune şi mai proaspete Pentru gazeta pe care o repre­zintă. In chipul de faţă vedem 0 scenă interesantă, când zia­riştii francezi îl cuprind din toate părţile pe fostul prim-ministru Chautemps, ca să le «Pună ceva noutate politică.

Asoclafiunea Generaşi a Românilor Uniţi

Comunicat Iată de mani/estaţiuntle recente dela Sibiu,

de natură a tulbura pacea şi bunăînţelegerea în­tre fraţii, cari una au foit şi una trebuie să ră­mână în dragostea de neam şi ţară, Comitetul Central al Asociaţiei Generale a Românilor Uniţi, întrunit in şedinţa la 3 Noemvrie 1934 la Cluj, ţine să dea pentru restabilirea adevărului următoa­rele lămuriri:

1 Asociaţia Generală a Românilor Uniţi a hiat fiinţă, la 23 Noemvrie 1929, pentru a con­tribui la adâncirea credinţei creştineşti şi a cul­tiva dragostea de neim. (Art. 3 din Statute).

Asociaţia Generală a Românilor Uniţi a ţinut să atingi aceste ţeluri prin acţiune paşnică de zidire creştinească. Bvitând cu stăruinţă orice umbră de harţă ori polemică negativă, a dorit să vadă înfrăţiţi în această muncă constructivă, peste deosebirile lor confesionale, pe toţi fiii buni ai neamului.

„Asociaţiunea Generală a Românilor Uniţi — ca şi Biserica Română Unită cu Roma — repudiază lupţi confesională, se deszice de orice acţiune de ură, învrăjbire sau prozelitism. Asociaţia Generali a Românilor Uniţi nu este un instrument de în­vrăjbire a fraţilor de acelaşi sânge şi mai puţin un factor de slăbire a solidarităţii naţionale, lată un minunat teren de muncă pentru cele două biserici naţionale. La aceasta operă nu putem fi decât fraţi cu râvnă egală de a mări pe Dumne­zeu şi a servi patria. „(Din discursul program al Preşedintelui Dr. Valeriu Pop, la constituirea Agr ului, în Blaj).

II. In cei 5 ani de vieaţâ a sa, Asociaţia Generala a Românilor Uniţi nu s'a abătut nici o clipă din acest drum ie faptă pozitivă, în care iubirea lui Dumnezeu şi dragostea de neam s'au contopit într'o singură putere de înălţare româ­nească. Publicaţiile sale („Buletinul" şi Biblioteca Agru) cari reoglindese întreaga vieaţă a Asocia-ţiunii, stau mărturie deschisă tuturor pentru întărirea acestui adevăr. La fyl congresele noastre generale şi eparhiale, nenumăratele serbări ţi conferinţe ţinute la sate şi crase, cari au avut cinstea de a se fi desfăşurat şi în faţa unor dis­tinşi reprezentanţi ai Biseri ii ortodoxe — invi-tmtă totdeauna oficial, — precum şi înaintea au­torităţilor Statului, cari au avut cuvinte de sin­ceră mulţumire pentru rodnicia patriotică a acţiunii noastre. N'a făcut excepţie nici congresul nostru din 5—7 Oct, ţinut la Lugoj, la care am invitat şi pe fraţii grupaţi tn „Frăţia ortodoxă Română'.

Asociaţia Generală a Românilor Uniţi este ferm hotar Ui să meargă şi în viitor — orice încercări şi piedeei piezişe i-s'ar ridica în faţă, — pe acest drum creştinesc, care singur este Ut concordanţă cu marile interese ale ţării şi nea­mului românesc. 7eţi aceia cari, în orice chip, stânjenesc aceste stăruinţe şi primejduesc pacea intre fraţi, îşi iau o grea răspundere tn faţa neamului şi în faţa istoriei.

III. Asociaţia Generală a Românilor Uniţi reprezentând pe toţi credincioşii români uniţi, afirmă cu hotărîre neclintitul său devotament pentru Biserica străbună unită cu Roma.

Apărând cu bărbăţie acest patrimoniu spi­ritual şi naţional, Asociaţia Generală a Românilor Uniţi face un nepreţuit serviciu întregei naţiuni, deoarece Biserica română unită a dat în trecut cea mai largă contribuţie la deşteptarea noastră naţională şi la întregirea neamului şi îşi păstrează rosturile adânci în vieaţa naţională şi pentru viitor.

Secretar general: Preşedinte: s s . Prof. Dr. Augustin Popa, s s . Dr. Valeriu Pop

Iubite cetitor, Dacă eşti dator la foaie , nu mai

sta pe g â n d u r i ! la un mandat postai , s c r i e s u m a

pe c a r e o ai a c u m la î n d e m â n ă şl trl mite-o!

Prin a c e a s t a dai dovadă c ă al o-m e n i e ş i vom avea şl noi î n c r e d e r e să mal aş teptăm după res t !

Administraţia foii

**»g- 6 O N I R B A P O P O R U L U I Nr. 46

Raun. Femei lor r o m â n e gr. cat. din Blaj, invită On. public blăjan la conferinţa cu proecţii a Păr. Dr. Ioan Suciu, despre minu­nata viaţă a Sf. Don Bosco. Se va ţinea In sala de gimnastică a liceului de băieţi la 18 Nov. ora 4'/«. — Preţul de Intrare 5 Lei. în­casările pentru săracii blajului. — Totodată, anunţă, că începând cu Duminecă 18 1. cor. va aranja în postul Crăciunului pentru tinerele profesioniste o serie de conferinţe religioase în Capela Institutului Recunoştlnţii ora 3 d. m.

In legătură c u sa lar i i l e preoţilor. Am scris în numărul trecut al gazetei noastre că Ministerul Cultelor a hotărît să ridice ulti­mele două curbe cari au fost puse pe salariile preoţilor. Această măsură se va aplica pentru ortodox! la 1 Dec. a. c , iar pentru celelalte culte dela 1 Ian. anul viitor. P. Yen. Ordina­riat Arhidlecezan a cerut Ministerului ca această măsură să se aplice şi pentru preoţii uniţi la 1 Dec. a. c , deoarece au avut de su­ferit aceleaşi reduceri ca şl biserica ortodoxă.

Conferinţă administrativă. Luni în 12 1. c , s'a ţinut la Blaj conferinţă adminis­trativi la care au luat parte primarii şi notarii din judeţ. Ca acest prilej, d. S. Gizdavu pre­fectul judeţului, a lămurit unele chestiuni ac­tuale cari interesează judeţul nostru.

Sinod p r e o ţ e s c . Preoţii aparţinători tractului protopopesc al Blajului, au ţinut Marţi în 13 I. c , sinodal de toamnă în corn. Tiur. S'au desbătut cu acest prilej chestiuni cari inte­resează preoţimea.

A murit Mitropolitul Moldovei. La începutul săptămânii acesteia, a murit în Ca­pitala ţării, Mitropolitul (ortodox). Pimen al Moldovei. Răposatul moare în vrâstă de 83 de ani, bolnav fiind de mai multa vreme Având în vedere postul mare pe care-1 ocupa, moartea sa a produs o mare impresie şi o mare miş­care, mai ales între credincioşii Moldovei.

La bănci le din Blaf. Ziua apariţiei acestui număr, e sorocul legii conversiunii. Datornicii băncilor din localitate, s'au prezen­tat într'un număr foarte mare să-şi reguleze prima rată. In zilele ultimei săptămâni mai ales, de dimineaţa până seara uşile băncilor erau ticsite de mulţimea celor ce-şi aşteptau rândul la plată.

O minune întâmplată în Germania. O femeie bătrână, cu numele Hochstrasz, din München — Gladbach (Germania) a mers şi ea, dimpreună cu alti creştini, la Kevelaer, la mănăstire, unde se ţin în fiecare an mari pro­cesiuni. Această femeie, care este de 62 ani şi a fost oloagă de tot, de mai bine de 5 ani, rugându-se din tot sufletul, s'a simţit deodată vindecată şi a început a umbla. Această vin­decare este a cincia în anul acesta.

Cum e v r e m e a . In săptămâna din urmă a plouat în cele mai multe părţi ale ţării. Spun specialiştii (cei cari se pricep bine) că aceste ploi au adus mult bine pământului, mai ales în unele ţinuturi unde începuse seceta.

împăratul cartof i lor . Scriam într'un număr trecut al gazetei noastre, că un ţăran din Franţa a găsit printre cartofii din grădina

sa, unul care cântărea un kg. L-a pus la ex­poziţie şi a scris pe el „regele cartofilor". Iată însă că ne scrie un cetitor din com. Teleac j . Mureş, că la dânsul în comună s'a găsit un cartof care cântăreşte 1,280 kg. A întrecut a-decă pe tovarăşul său din Franţa, aşa că pe dreptul 1-se poate spune „împăratul cartofilor", după cum l-a botezat cetitorul nostru.

Mama ş i 5 fete ale ei înirate în mănăst ire . Văduva Marla Fey din Utica (Statele Unite ale Amerlcei de Nard), mama alor 11 copii, dintre cari 5 fete s'au făcut călu­găriţe, iară 2 feciori îi sunt preoţi, a întrat, zilele trecute, şi ea în mănăstirea sfântului Vincenţlu de Paula din Emmitsburg, unde se află şi cele 5 fete ale el. Işl poate oricine în­chipui, cu câtă bucurie au primit-o cele 5 fete pe mama lor.

Peste doi metri înălţime. In Bucu­reşti se află un tânăr, numit Mitu Golea, care bate măsura de 2.25 m. înălţime. EI are 21 de ani şi trage la cântar 145 de kg.

Razie în oraşu l nostru. Miercuri, în 14 1. c , poliţia oraşului însoţită de jandarmi dela legiune, a făcut o razie în întreg oraşul nostru. Astfel de razii au avut loc dealtfel în întreagă ţara, şi aşa pe neaşteptate cum au venit, au dat loc la tet felul de svouuri, mai ales în Capitala ţării. De fapt raziile s'au făcut pentru străinii cari, de un timp încoace prea mulţi au trecut Ia noi în ţară fără paşapoarte.

O s c r i s o a r e călătoreşte 12 ani . Un polonez a trimes acum sunt 12 ani o scrisoare unui prietin al său din Brazilia. Acesta fiind plecat, scrisoarea l-a căutat prin toate locali­tăţile pe unde se ştiuse că a trecut. Nu i-s'a dat de urmă însă nici decât. După 12 ani de cercetare zadarnică, scrisoarea a fost retrimisă trimiţătorului cu menţiunea: „Adresatul plecat fără adresă". Scrisoarea poartă pe ea ştampile­le tuturor ofeiilor poştale pe unde a trecut, şi acum a fost depusă la un muzeu ca o curio­zitate.

Şi-a t r i m e s feciorul în faţa jude­căţii . In turburările cari au avut loc de cu­rând în Spania, a fost smestecat şl d. Luiz Zamora, fiul preşedintelui Spaniei, Alcala Za-mora. La sfârşitul turburăriler, tatăl şl-a tri­mes fiul în judecată ca şi pe ceilalţi turbu­rători, căci legea aşa t rebue să fie, lege pentru toţi.

A amuţit dintr'odată. Un copil dintr'o comună din jud. Cahul, a plecat cu tatăl său la pădure. Pe drum copilului i-s'a făcut rău şi a căzut în nesimţire. A doua zi s'a trezit, însă nu mai putea vorbi, era mut. Cazul acesta face mare vâlvă în mijlocul celorlalţi locuitori ai comunei.

S e va s c u m p i orzul ş l ovăzul . Roadă de orz şi de ovăz din anul acesta, a fost cam săracă. Pe lângă aceea ele sunt des­tul de căutate pe toate pieţele. Din acest mo­tiv, preţul lor se va urca binişor.

In pivniţă de IO ani. La Braşov s'a făcut zilele trecute o descoperire uimitoare. Poliţia a găsit în pivniţa unei frumoase lo­cuinţe pe o femeie bătrână de 76 ani. Ea era mama proprietarului casei. A declarat că e ţinută închisă în pivniţă de 10 ani, că i-se dă slab de mâncare şi că iarna stă fără foc. Ea a fost eliberată, iar fiul el a fost chemat la poliţie

Ai trimis abonamentul la foaie ne 1934?

Sufletul tău creştinesc nu are nimic de zis?

f Profesoara Măria Dan

Miercuri în 7 Noemvrie dimineaţa a ra„ rit, de o boală de inimă, la Blaj, î n camerl ei de locuit, profesoara Măria Dan, dela liceul de fete din Blaj. Vestea morţii acestei profe­soare atât de harnice, care a fost un model de conştiinţă şi de bunătate, a umplut de jale întreg Blajul, care nu-şl dădea seama că acea­stă profesoară, moartă în vâstră de 50 de ani când ar mai fi putut fi folositoare tinerelor eleve dela liceal nostru, are o sănătate atât de şubredă.

înmormântarea 1-s'a făcut în comuna Mi-căsasa, în cripta familiari. Au luat parte mai multe eleve atât dela liceu, cât şi dela Şcoala Normală şi Comercială, mai mulţi profesori şl profesoare din Blaj. Prohodul l-au slujit păr director Iuliu Maior, înconjurat de Cuvioşla Sa Adhemar P. Merkx prof. Blaj, păr. Dumitru Boariu Micăsasa, păr. prof. Dr. Gavrilă Pop Blaj, doi teologi cari au făcut pe diaconii şi alt teolog care a făcut pe cantorul. Predica a ţinut-o păr. Boariu, care, în cuvinte frumoa­se, a arătat nemernicia acestei vieţi. In nume­le Corpului Profesoral a vorbit păr. prof. Dr. Gavrilă Pop, arătând minunatele însuşiri ale răposatei. La mormânt a ţinut un frumos cu­vânt de adio o elevă. Au fost mai multe cu­nuni de flori, cari de cari mai frumoase, de­puse de familie, profesori şi eleve. Au deplâns-o mult, atât colegele, cât şi elevele, pen­trucă a fost o colegă sinceră şl o prietină bună, iar, ca profesoară, o harnică şi pricepută de neîntrecut.

In veci pomenirea ei!

Cruţarea te face darnic „Trebue să cruţăm"; de atâtea ori aude

omul aceste cuvinte, ceeace înseamnă că tra­gem banii pe cari îi dădeam săracilor ori pe scopuri de binefacere. împărăteasa mergea pe calea cea adevărată; cruţa, trăgând dela sine şi nu dela alţii. Se lipsia de câte un obiect de care avea foarte mare lipsă, numai ca să nu vază lipsa şi amarul săracilor. Ea, care a cinstit iubiţilor săi săraci sute de mii, odată se supără foc pe o călugăriţă saleslană pen­trucă aceasta, desfăcând un pachet, a tăiat şparga. „Să nu mai faci astfel de lucruri ne­socotite. Dacă ai fi deslegat frumos nodal, iarăşi se putea întrebuinţa şparga. Eu tot aşa fac, şi am o ladă anume, unde păstrez spăr-gile cruţate pe cari le folosesc apel din nou • Tot aşa făcea şi cu epistolele, tăia hârtia albă şi nefolosită şi o folosia. „E lucru ce ţi*se pare de nici o treabă, dară mult poţi craţa prin aceasta pe seama săracilor". Iată o pildă cât se poate de frumoasă de cruţare creşti­nească: o împărăteasă trage dela sine, pen­trucă să poată da cât mai multă milostenie oamenilor nefericiţi.

Un rege al Franţei, Enric IV, a zis odată că el nu se ostoaie, până ce nu va fierbe du­mineca, în oala fiecărui om din împărăţia sa, câte o găină. Sfatul meu este, ca atât bogaţii cât şi săracii, atât domnii cât şl ţăranii să f e cât se poate de cruţători. Atunci multă sărăcie s'ar şterge din lume, şi fleştecare, deşi nu a avea în oala sa chiar câte o găină, ar ave^ însă abunăseama atâta cât să se poată sus­ţinea cinstit şi omeneşte. Din cruţare ne-a» alege cu mai multe foloase; pentrucă c r ° l a ' întăreşte caracterul, făcându-ne oameni n târnători; ea ne face simpli şl îndestalif, ^ omenie şi muncitori, cumpătaţi, darnici şi . lostivi. Cruţarea ne face bogaţi, bogafi w nuri pământeşti şi cereşti. Drept aceea c r " * g t f l . este fundamentul bucuriei, fericirii şl î ° a

Nr. 46 U N Ï R B A PQ P O R U L U I Pag. 7

jirii noastre; este însăşi o virtute şi mama multor virtuţi. Iară in ziua de astăzi, când lupta pentru vieaţă aşa este de grea, crnţarea este de folos nepreţuit. Omenirea nu o vor putea mântui dela perire nici bolşevicii cu planurile lor de nimicire a tot ce este, nici politicianii fără de suflet şi atât de egoişti, ci singur numai: o cruţare cuminte, împreunată ta supunerea necondiţionată faţă de împăratul împăraţilor şi Domnul domnilor, „celce schimbă vremile şl anii, pune împăraţii şi-i mută" (Da-flilă 2, 21) căci „al Domnului e pământul şi plinirea lui, lumea şi toţi cei ce locuiesc în-tr'însa". (Ps. 23, 1).

La locul apariţiilor Toate apariţiile despre cari am vorbit,

an fost coattolate. După plecarea P. C. Fe­cioare, copiii intrau în mâinile medicilor. Ba mai mult. Msdioii erau de faţi, ei înşişi, la apariţii. Şi când înceta apariţia, copiii erau despărţiţi, ca să nu se poată înţelege îm­preună.

Câteodată erau z t e s medici, altădată patruzeci, şaizeci, sau chiar mai mulţi.

Fiecare îi descoase pe copii cum vrea. Câteodată cearcă să-i încurce, dar copiii nici­odată nu ss contrazis: ei povsstese simplu, aşa cum pot nişte eopii, ceeaee au văzut.

In ziua de 6 Dec. — marţia — Fesioara se arată din nou. Uashiul cel orb s t r ig i : „Eu nu T s pot vedea, nici nu-Ţi pot auzi cuvin­tele mângăitoare. Spune copiilor ce trebus să fac ca să mă vindec*.

Aibtrt, cu sufiet de copil înflăcărat, în­treabă ca şi altă dată:

„Când să mai venim!"' „In ziua Neprihfnitei Concepţii", răspunde

Fecioara. Apariţia a stat în ziua aeeea mai mult

ca de alteori. A pleeat apoi şi după două ore s'a întors din nou.

Miercuri, in 7 Des., s'a întâmplat ceva nou. Cineva s'a aşezat între Fernande şi po­rumbel. Copila, ca să nu scape din vedere apariţia, se pleacă într'o parte. — Aşa dar apariţia este rea l i , ea nu-i numai In mintea copiilor, ci ea • adevărată.

Joi, în 8 D e c , la Iodul apariţiilor e «transă multă lume. S'a svonit pretutindeni că apariţia a ehsmat ps copii, pentru acea zi, în mod special, şi ficeare se aşteaptă la seva minunat de tot.

La ora 6 Prea Curata ss arată. Orbul «trigă din răsputeri :

„Fă-mă să văd". — „Fă-mă să umblu," strigă copilul cel mie, paralitic — „Vorbiţi-ne — strigă eopiii — căci aşa ne-aţi promis."

Măria nu răspunde nimic. Copiii miraţi, plâag. Msdioii îi iau din nou în primire şi îi cercetează în diferite forme, la eap, le arde mâinile eu chibrite, le pune lumini electrice în ochi. Şi copiii nu simt nimic, ei rămân locu­lui. După apariţie, nu se observă pe ei nisi cea mai miel urmă de arsură.

Fseioara a pleoat şi n'a făcut nici o mi­nune, ea toate că copiii se aşteptau, credeau că va face. Dar n'a făcut, căci minunile nu depind de aşteptarea lor, ci de voinţa Ei.

Ia ziua de 13 Des., Măria se arată din •ou. Ua msdie, sa re era de faţă vrea să faeă o experienţă eu Gilberte Voisia. Dar copila H observă şi-i spune: „Lasi-mă'a pace, şi mai biae plecaţi de aici, căci din pricina voastră Pleacă P. Sf. Fecioară". Iatorsându-se apoi •Pre apariţie îi spune: „Maică Prea Sfântă, •ino când vom fi numai noi singuri".

Sindicatul dela Blaj In ziua de 17 Iunie a. e., 31 de agricul­

tori din Blaj şi din comunele vecine au în­fiinţat un sindieat pentru creşterea vitelor de rasa Simmenlhal. Pentru eondueerea acestuia s'a ales un Comitet de Administrare, o Comisie de selecţionare (alegere cuminte de animale de prăsilă având de scop îmbunătăţirea rasei) şi eâte ua membru de încredere dia fiecare comună, cari să păstreze legătura intre biroul Sindicatului şi membrii.

Preşedintele comitetului de Administrare ! este dl agr. consiiier Emil Nsgruţiu şi vice­

preşedinte dl Niçoise Suciu. Bărbaţii de în­credere: sunt: pentru Blaj di E. Nsgruţiu, p în ­tru Veza Petru Sueiu, pentru Sâncel Attimon Mirgiasan, pentru Petrisat Şofroa Dumitru, psntru Ciufud Ioan Pldurean şi pentru Mlnâ-rade Kiuntz M hai!.

Sindicatul a re soopul de a c r e ş t e vite de rasa Simmeathal îa mod raţional (cuminte), pentruca să obcină o varietate sât mai per­fecţionată, cu aptitudini multiple şi anume cu productivitate mare de lapte, carne şi de munci, oare să corespundă cât mai mult con-diţiunllor economice losaie.

îmbunătăţirea animalelor s t va face prin îndrumarea şi luminarea crescătorilor psntru hrănirsa şi îngrijirea cât mai bună a anima­lelor, prin seiectiunea animalelor, eumpărarea animalelor bune de prâsiii , prin controlul re­gulat şi eonţt tensios al productivităţii de lapte, desvoltarea tineretului şi a paterii de valori­ficare a nutreţului, prin conducerea exactă a registrelor ds genealogie (Vezi „Unirea Popo­rului" din 21 Oitomvrie a. c ) , prin îngrijirea ptşunelor şi cultivarea plantelor de nutreţ şi prin organizarea şi participarea la expoziţii şi târguri de animale de prăsiiă.

Membrii sunt obligaţi a sprijini ţ i a co­labora la banul mers al Sindicatului. Tsxa de înscriere pentru fiecare membra este de 50 Lei, eotizaţia anuală pentru fiecare animal în­scris este de c i t e 25 Lei, la vănzare 5°i0 din preţul animalului îl varsă în cassria Sindica­tului.

Sindicatul este obligat faţă de membrii s i i să facă toate controlările necesare, să con­ducă registrele genealogice, să elibereze fişe genealogice, să ţină tauri bani da prăsi l l , să

înlesnească vânzarea animalelor de repro­ducţie ete.

Bunul mers şi prosperitatea acestui sin­dieat este asigurată prin prezenţa d-lui E. Negruţiu în fruntea acestei asociaţiuni fi prin concursul autorităţilor, eari au înţeles să în­curajeze aceasta iniţiativă particulară. Astfel, dl prefect Simion Gizdavu i-a acordat un aju­tor de 20.000 Lei din partea Prefecturii jude­ţului Târnava Mică şi Secţia Agr ieol i din Blaj i-a pus Ia dispoziţie un taur frumos &dus dela Ferma Bselean—Figfraş .

înfiinţarea acestui sindicat, care este primul sindicat românesc de felul acesta îa tot Ardealul, trebue să ne bucure, deoarcee e semn că şi Românii au început să se convingă c i numai prin pateri unite îşi pot îmbunătăţii viteie şi le pot vinde cu un preţ mai bun.

Ar fi bine să se înfiinţezi astfel de sin­dicate îa fiecare regiuae, eu ua număr cât mai mare de membrii şi pentru toate speciile de animale domestice, de oarece numai îa fclal acssta se pot creşte vite frumoase şi bune» sari vor fi apreciate şi bine plătite.

Victor Oros ing. agr.

I l i eVet i şan . Am primit 150 Lei, Rest încă pe 1932 Lei 30; 1933 şi'1934 câte 150 Lei. Total 330.

Am primit câte 100 Lei dela următorii: Ioan Is. Surdu, Ionas Ioslf Motoc, V. Bruchental, Valeriu Căpuşan, Maria Pălea.

Câte 150 Lei: Ember Augustin, Aurel Mureşian, Biserica Baia Sprie, Toma Suciu, Vlad GHgor B., Nemeş Petru, Şimon Ioan, Gavrili Rus, Ana Qh. Radu.

Al te anine: Sânrimbrsan Anghel 200; Simion Bănea 420; Petru Helmu 310; Vasile Andraş 200; Burs laeob 200; Traian Mihalca 75; Nicolae Tomuţa 75; 811-veşaa Petru 300; Solomon Armean 90; Iuliu Andrea 50; Aron Marina 1. Nicolae 240; Ştefan Tomuta 250; Ioaa Georgescu 180.

Ştiri Medicale. Med. Univ. Dr. G. Cămila Trencsiner, medic în Blaj Str. Timoteiu Cipariu No. 23 (în casa pră­văliei »Ajutorului* O. Dragea) specialist în stomatologie s'a reîntors din călătoria de studii din străinătate şi a început din nou consultaţiile pentru boli interne, femei şi copii cât şi pentru boli de dinţi şi de gură. (246) 3—4

Gara din Charbin

Citiţi „UNIREA POPORULUI"

Charbin este un oraş mare în Manciuria din răsăritul în­depărtat. Cetitorii noştri îşi aduc aminte, cum Japonia a cuprins anul trecut dela Chinezi Manciuria, fâcându-o stat independent, cu un îm­părat în frunte, care este fos­tul împărat al Chinei. De cu­rând poliţia japoneză-manciu-riană a făcut cercetări în ca­sele consulului bolşevic pre­cum şi în a guvernatorului bolşevic al căilor ferate din UUIOeviv » » -

Charbin. Folosindu-ne de acest prilej, dăm fotografia gării din Charbin.

Pas, 8 U S ! R E A P O P O R U L » * - t

I No. 107—1934.

S fi

INìlliipl

30160 c m . Le i 3000 25|S0 c m . L e i 1800

Execut chivoturi, cruci, sfeşnice şi diferite obiecte sculptate în lemn, cu preţuri modeste. Cruci pentru masă şi perete dela 200 Lei în sus. Sfeşnice, 1.20 m., perechea dela 1000 Lei în sus. — A se adresa la Şcoala de Arte şi Meserii — Blaj

Vodă Ilîe sculptor

Lista neagră Duşmanii foii

Duşmanii foii sunt toţi aceia cari au pri­mit-o ani dearftndul, s'au fălit că sunt şi dânşii oameni cu carte, iar acuma, când Ie cerem bani nu vreau să ne mai cunoască. Iată numele unora dintre acei cari ne-au păgubit astfel: George Deac, înv. Hădărău . . . dator 1099 Moldovan Costau, Măgura . . . » 1 0 9 9 Mihăilă Moldovan, Cămăraşul deşert » 503 Vasilică Mocian, Cămăraşul deşert Nicolae Cocola, Uricani . . . . loan Bulzan, Bozig Teodor Şuteu, Tirimia mare . . Nicolae Popa Guşeilă, Pojorta Teofil Miclea, Brâglez . . . . Vasile Barciu, Hâlmaşa . . . . Teodor Roman, Ragla . . . . Florica Jolţa, Feneşul Beiuşiului . Alexandru Mărculescu, Deda-Bistra Paraschiva Oros, Agnita . . . . Dănilă Moşuţ, Ielciu . [ . . . Pamfil Iepure, Ciumbrud . . . Ştefan Papon, Valea-mare . . . loan Gherman iunior, Liorinţ . . Demetru Iclozan, Câmpeni . . . Bătrânuţiu Petru tinăr. Şimandul de s Otilia Tufan, Valea Sasului . . loan Buzan, Cuptoare-Secul . . Ştefan Precup, Maioreşti . . . Simion Mocean, Cămăraşul deşert Nicolae Hodârnău, Feisa . . . Pavel Ocnean, Alecuş . . . . George Vaida, Gârboul Dejului . George Radoviciu, Petrova . . loan Msguţlu, Cerneşti . . . . Nicolae Călugăr, Micuş . . . . loan Buboiu, cantor Drighiu . . Gheorghe Urda, Petrova . . . David N. Modorcea, Grid . . .

Vom continua cu asemenea liste şi pe a-ceşti duşmani ai foii noastre îi vom da şi pe mâna advocatului nostru.

Concurs Corpul portăreliop Trip. Wigj^ Dumbraueni "~iNkTl>9-Ì934 DOS. •

Pentru ocuparea postului de cantor ia biserica gr. cat. română din Căpâlna de jos jud. Târnava-Mică, se publică concurs cu ter-minul de 15 Decemvrie 1934. Venitele canto-r a l e : a) 4 jug. 138 stj. arător; b) 2 jug. cositor; c) a treia parte din veuiteie stolare.

Concurenţii se vor prezintă într'o Dumi­necă sau sărbătoare la faţa locului înainte de expirarea concursului. Cheltuielile de deplasare nu se restitue.

Cererile se vor adresa oficiului parohial Căpâlna de jos, la care se vor alătura: I. Extras de botez; 2. Certificat de moralitate; 3. Diplomă de cantor.

Căpâlna de jos, la 4 Nov. 1934. Curatoratul b i s e r i c e s c

Corp»! Portăreilor TriD. PumDraweni N o . 130—1934

Publicaţie de licitaţie Subsemnatul Şef Portărel prin aceasta

publică că în baza deciziunii No. G. 1588—1934 a judecătoriei mixtă Dumbrăveni în favorul reclamantului Oprea Visarion repr. prin advo­catul Dr. îlariu Holom pentru încasarea creanţei de 3267 Lei — bani şi ace. se fixează termen de licitaţie pe ziua 28 Noemvrie 1934 orele 11 s. m. la faţa locului în Dumbrăveni Str. Şaguna N. c. 15 unde se vor vinde prin II-citaţiuce publică judiciară: 5 scaune, 2 dulapuri, 1 masă de scris, 1 cal, 1 trăsură In valoare de 7000 Lei.

In caz de nevoie şi sub preţul de estimare. Dumbrăveni, la 2 Noemvrie 1934.

(254) l - i Şef Portărel FLEFLEA

Publicaţie de licitaţie Subsemnatul Portărel prin aceasta p u ,

blică că în baza deciziunii No. G. 2601—1932 a judecătoriei mixtă Blaj în favorul reclaman­tului Vacuum Oii Company S. An. dlu Ro­mânia repr. prin advocatul Dr. Emil Pascu din Blaj pentru încasarea creanţei de 122.15 Dollarl — bani şi ace. se fixează termen de licitaţie pe ziua de 22 Noemvrie 1934 orele 9 a. m.'la faţa locului în oraşul Blaj (Str. Regina Măria Nr. 4) «ude se vor vinde prin ltcitaţiune pu­blica judiciară o camionetă ford. Nr. 254 in valoare de 80.000 Lei.

Iu caz de nevoie şi sub preţul de estimare. Dumbrăveni, la 19 Octomvrle 1934.

(256)1-1 Ş e f Portărel FLEFLEA

corpul Portăreilor Trib. Târnaua-mică N,J 8 4 - l 9 3 4

Publicaţie de licitaţie Subsemnatul Şef Poitârel prin aceasta

poblicâ că în baza deciziunii No. G. 1900— 1934 a judecătoriei mixtă Blaj în favorul re­clamantului Lang Cristian repr. prin advocatul Dr. Alexandru Vamoşlu din Dumbrăveni pentru incasarea creanţei de 14.479 Lei — bani şi ace. se fixează termen de licitaţie pe ziua de 30 Noemvrie 1934 orele 1 p. m. la faţa loculal în comuna Cergăul-Mic No. 43 unde se vor vinde prin licitaţiune publică judiciară 1 ba­toză, 1 şură, 1 tractor şi 1 butolu de fier în valoare de 15.500 Lei.

In caz de nevoie şl sub preţul de estimare. Dumbrăveni, la 30 Octomvrle 1934.

(257) 1-1 Şef Portărel FLEFLEA

Sub tipar!

care va cuprinde, pe lângă toate celea ce se cer dela un calendar, şi nelipsitul îndreptar bisericesc pentru cantori şi preoţi, cu tipicul tuturor

duminecilor şi sărbătorilor de peste an. Apoi o bogată parte pentru „învăţătură şi petrecere" cu îndemnuri

creştineşti, sfaturi folositoare la toate trebuinţele, apoi povestiri, poezii, glume şi numeroase chipuri din ţară şi din toată lumea

Mal ieftin ca t o t d e a u n a 1 * w In acest an, plin de necazuri şi de poveri, am ţinut seamă de lipsa

de bani a cetitorilor şi am statorit preţul calendarului poporal, mai ieftin ca totdeauna. Şi omul cel mai necăjit poate rupe dela necazurile sale un preţ aşa de neînsemnat.

Preţul calendarului va fi Lei 10. — Cu atâta se capătă dela noi, cine îl cumpără la faţa locului, în cancelaria noastră. Prin poştă, pentru poştă şi împachetare, 2 Lei mai mult. Total 12 Lei.

P r i n poştă trimitem n u m a i după p r i m i r e a s u m e i de 12 Lei. Aceşti bani s e tr imit cu mandat postai la a d r e s a de mai Jos. Dacă s e c e r 10 c a l e n d a r e pe-o s ingură adresă , n l -se v o r trimite Lei 120, ia r noi tr imitem 11 ca lendare . In cazul ace s ta f iecare cumpărător are ca lendarul cu 12 Lei a c a s ă la d â n s u l , pe m a s ă ! Dacă s e c e r 2 0 ex . pe o s ingură adresă , ni-se vor trimite Lei 2 4 0 . Iar noi mai dăm pe d e a s u p r a Tn c ins te 2 ex .

Pe aşteptare, nu putem trimite calendare I Cine doreşte să aibă calendar frumos şi ieftin, să aştepte până

apare Calendarul dela Blaj, care-i prietenul cel mai bun al fiecărui creştin.

Preţul calendarului se trimite cu mandat postai la adresa; rn

„ u n i r e a p o p o r u l u i " pentru calendar 1 Blaj , ]ud. Târnava-Mică / J ,

mm T I P O G R A F I A S E M I N A R U L U I T E O L O G I C , B L A J ,