Date post: | 22-Dec-2015 |
Category: |
Documents |
Upload: | cosmin-minculet |
View: | 4 times |
Download: | 1 times |
UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” IAŞI
FACULTATEA DE BIOLOGIE MASTER CONSILIERE DE MEDIU – AN II
DISCIPLINA: MANAGEMENTUL PROBLEMELOR DE MEDIU
EXPLOATAREA CALCARULUI ÎN LOCUL FOSILIER DEALUL REPEDEA
MASTERANZI: TRIFAN OVIDIU
IACOB NECULAI
Coordonator: Lect. Dr MITROIU MIRCEA
CUPRINS
1.INTRODUCERE;
2.DEFINIREA PROBLEMEI;
3.OBIECTIVE;
4.STRATEGIA;
5.BIBLIOGRAFIE.
1.INTRODUCERE
•Rezervaţia naturală Dealul Repedea este reprezentată de un masiv calcaros format din cochilii de scoici fosilizate şi cimentate, după retragerea Mării Sarmatice.
•Locul fosilifer Dealul Repedea este o arie protejată de interes naţional ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervaţie naturală tip paleontologic). Rezervaţia Repedea a fost declarată monument al naturii prin HCM 1625/1 august 1955 al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romîne Suprafaţa protejată era de 1,90 hectare.
•În 1973, din cauza turiştilor, a trebuit luată o măsură în plus: prin Decizia nr. 557/1973 a Consiliului Popular Judeţean Iaşi, s-a revizuit suprafaţa ocrotită, stabilindu-se o zonă ştiinţifică de 5,80 hectare cu o suprafaţă aferentă de protecţie de 38,50 hectare cu rol de tampon între impactul uman şi zona ştiinţifică.
•Prin Hotărârea nr. 8/1994 a Consiliului Judeţean Iaşi cu privire la instituirea unor arii protejate, au fost identificate ca arii protejate:
rezervaţia paleontologică Repedea la est de aceasta există o zonă de protecţie (zonă tampon) Aria avifaunistică Repedea-Bârnova - cuprinzând masivul forestier cu acelaşi nume
Fig.1 Vedere in ansamblu a zonei de studiu. Sursa http://www.liis.ro/
Fig. 2 Rezervatia paleontologica – pestere. Sursa Sursa http://www.liis.ro
2.DEFINIREA PROBLEMEI
Localnicii au început să fure rocă din pereţii rezervaţiei, folosind-o pentru placarea la exterior a fundaţiilor caselor, cu toate că roca este sfărâmicioasă şi nu este indicată a fi utilizată în construcţii.
3. OBIECTIVE
•Scăderea furturilor de rocă din pereţii rezervaţiei;
•Împiedicarea alunecărilor de teren;
•Conştientizarea populaţiei privind importanţa rezervaţiei;
•Găsirea unor alternative pentru placarea la exterior a fundaţiilor caselor.
PRICIPALUL OBIECTIV URMĂRIT
Scăderea furturilor de rocă din depozitele de calcar ale rezervaţiei cu 70% în anul 2015
Fig. 3, 4, 5 Exploatare calcar. Sursa proprie
Fig. 6,7 Exploatare calcar. Sursa prorpie
3.OBIECTIVE
SPECIFIC – scăderea furturilor de rocă din depozitele de calcar ale rezervaţiei de către localnicii din Bârnova, prin conştientizarea populaţiei privind importanţa conservării acestei rezervaţii.
MĂSURABIL – scăderea cu 70% a furturilor de calcar în decurs de un an.
ABORDABIL – conştientizarea populaţiei asupra pericolelor la care se expune şi daunelor care se produc în rezervaţie.
REZONABIL – împiedicarea alunecărilor de teren şi a degradării depozitelor de calcar.
TIMP - în anul 2015
Fig.8 Exploatare calcar. Sursa prorpie
4.STRATEGIA
• Campanii de conştientizare a populaţiei privind efectele dezastruoase ale continuării furturilor;
• Cooperare cu autorităţile publice locale – primărie, poliţie, ocolul silvic, precum şi cu comunitatea locală;
• Educaţie ecologică în gradiniţă şi şcoală;
• Obţinerea unui statut de protecţie mai strictă pentru această arie protejată;
• Organizarea unor întâlniri de lucru pentru stabilirea unor direcţii concrete de acţiune pe termen scurt, mediu şi lung în vederea asigurării monitorizării;
• Asigurarea unei stări de conservare favorabilă;
• Cât mai puţine activităţi antropice în această zonă.
4. STRATEGIA. EXPERIMENTAREA STRATEGIEI ŞI ACŢIONAREA
•Implicarea personalului din cadrul compartimentului Registru agricol al Primăriei;
• Educaţie ecologică în gradiniţă şi şcoală – prezentări ppt, pliante, şepci, pixuri, semne de carte;
•Modificarea Hotărârii nr. 8/1994 a Consiliului Judeţean Iaşi cu privire la instituirea unor arii protejate în vederea obţinerii unui statut de protecţie mai strictă pentru această arie protejată;
•Optimizarea folosinţei terenurilor şi valorificării resurselor naturale, respectiv, adaptarea planului de dezvoltare locală conform principiilor dezvoltării durabile;
• Stabilirea şi menţinerea unor relaţii cordiale între grupurile-ţintă - identificare şi soluţionarea rapidă a conflictelor.
BIBLIOGRAFIE1.http://www.liis.ro ;
2.http://www.turism-iasi.ro/?id=380;
3.www.wikipedia.ro