1 Partea generală

1.1 Caracteristica echipamentului electric al automobilelor şi tractoarelor

Echipamentul electric asigură alimentarea cu energie electrică a aparatelor electrice atât

întimpul deplasării autovehiculului cât şi la staţionare.Echipamentul electric al

autovehiculului cuprinde: instalaţia de alimentare, consumatorii şi instalaţia de distribuţie şi

anexele.

Instalaţia de alimentare este formată din: bateria de acumulatoare, generatorul de

curent(continuu sau alternativ) şi aparatele pentru reglarea tensiunii şi a curentului şi

conectarea cu bateria de acumulatoare.

Consumatoriisunt: instalaţia de aprindere, instalaţia de pornire, instalaţia de iluminare şi

semnalizare (optică şi acustică), aparatele de măsură şi control şi aparatele auxiliare

pentrumărirea gradului de confort (ştergător şi spălător de parbriz, aparate de climatizare şi

încălzire,radio, ceas etc.).

Instalaţia de distribuţie şi anexelesunt formate din: conductoare, contactul cu

cheie,întrerupătoare şi comutatoare, cutii şi piese de legătură, prize. siguranţe fuzibile şi

automate.Echipamentul electric utilizează pentru legături la sursele de curent un singur

conductor,de obicei pozitivul (+), masa metalică constituind conductorul al doilea de închide

re acircuitului (-).Autovehiculele moderne utilizează, în general, ca tensiune de lucru 12 V.

Sursele de energie ale echipamentului electric al automobilelor sunt: bateria de

acumulatoare şi generatorul de curent.

Bateria de acumulatoare are rolul de a alimenta consumatorii de energie electrica în

timpul când motorul funcţionează la o turaţie scăzută a arborelui cotit sau când motorul este

oprit. La turaţiile mijlocii şi mari ale motorului, generatorul de curent debitează suficienta

energie electrica şi preia alimentarea consumatorilor.

În anumite situaţii; când consumul de energie electrica este mare (de exemplu, noaptea

când se folosesc farurile), puterea consumatorilor poate depăşi puterea generatorului. în

acest caz, alimentarea consumatorilor se face simultan de către ambele surse. De aceea

bateria este legată cu generatorul în paralel prin bornele de aceeaşi polaritate.

În instalaţia electrică a automobilelor se foloseşte, de obicei, curentul electric

continuu, condiţionat de existenta bateriei de acumulatoare care se încărcă numai cu curent

electric continuu.

La unele automobile, se folosesc generatoare de curent alternativ. Folosirea curentului

electric alternativ simplifică construcţia şi reglajul generatorului şi îi reduce greutatea, însa

necesită un redresor.

2.Partea tehnologică şi de calcul

2.1. Descrierea tehnologiei de reparaţie a echipamentului electric al automobilelor şi

tractoarelor

Ţinînd seama de cauzele care produc cele mai multe deranjamente, la o instalaţie electrică

interioară se disting următoarele defecte posibile:

1. defecte de izolaţie ale conductoarelor electrice, cu privire la izolaţie ;

2. defecte de izolaţie la legăturile conductoarelor electrice ;

3. defecte de izolaţie la aparatele de protecţie şi siguranţă, la aparatele de conectare şi la

corpurile de iluminat.

Defectele de izolaţie ale conductoarelor de la instalaţiile electrice montate apparent, precum

şi de la celelalte instalaţii, la locurile unde există posibilitatea de accesse determină pe cale

vizuală şi în cazul constatării acestor defecte se procedează la înlocuirea lor, la întărirea sau

refacerea izolaţiei. Defectele de izolaţie ale conductoarelor montate în tuburi de protecţie se

determină cu ajutorul unui aparat special, numit megohmmetru şi odată defectul găsit se

trece la înlocuirea conductorului în cauză.

Defectele la legăturile conductoarelor electriceau ca o cauză principală executarea în mod

necorespunzător a îmbinării conductoarelor. La aceste legături defectuoase, la trecerea

curentului electric se produce o încălzire mai mare decat în restul conductorului, datorită

rezistenţei mari create la contactul capetelor conductoarelor, încălzire ce poate conduce la

arderea izolaţiei, respectiv a conductorului.

O atenţie deosebită trebuie acordată legăturilor de la bornele tabloului cu siguranţe, legături

ce sunt necesar să fie prevăzute cu rondele elastice (şaibe Grower), pentru a se realiza

contacte bine stranse şi pentru a se preveni formarea de jocuri la legături, ce pot provoca arc

electric, încălzirea locului de contact sau chiar arderea instalaţiei.

Asemenea defecte se pot produce şi la legăturile din dozele de derivaţie, unde datorită

încălzirii conductoarelor se produc scurgeri de masă izolantă topită (bitum).

în aceste situaţii arătate mai sus, remedierea constă în refacerea legăturilor în mod corect,

astfel ca să se realizeze o suprafaţă de contact mai mare, o strangere bună a legăturii şi o

izolare perfectă.

De asemenea, pentru prevenirea acestor defecte, trebuie făcută periodic verificarea

legăturilor, în vederea refacerii legăturilor, în cazul cand este necesar.

Defectele de la aparatele de protective şi siguranţă, de la aparatele de conectare şi de la

corpurile de iluminat avînd cauze care pot fi bine determinate şi remedierea lor fiind pe

măsura posibilităţilor de realizare ale depanatorului, se prezintă defectele posibile şi

remedierea lor la următoarele elemente componente :

-arderea siguranţei şi înlocuirea patronului ars ;

-defectele posibile la întrerupător, comutator şi remedierea lor ;

-defectele posibile la priză şi remedierea lor ;

-defectele posibile la corpul de iluminat şi remedierea lor. Odată cu prezentarea defectelor

posibile şi remedierea lor se vor arăta cauzele care au condus la aceste neajunsuri, pentru a

se putea lua măsurile de prevenire a lor.

2.2.Defectele în exploatarea ale echipamentului electric.

Defectele în exploatarea ale instalaţiei de alimentare cu energie.

La baterii de acumulatoare apar defecte:

1. Densitatea electrolitului prea mică, cauzată de completarea prea repetată cu apă

destilată şi încărcarea insuficientă de către generator. Remedierea.Reîncărcarea

bateriei la o staţie cu redresor, folosind un curent de 1/10 din valoarea capacitaţii, şi

corectarea finală a densităţii electrolitului.

2. Densitatea electrolitului prea mare, datorită supraîncălzirii sau dereglării releului de

tensiune, se masoară cu densimetru. Remediere: Reglarea releului de tensiune la

valorile indicate.

3. Tensiunea prea mică la bornele elementelor bateriei, ca urmare a oxidării bornelor de

legătură, slăbirii lor sau suprasolicitării ei la pornirea motorului termic ori prin

menţinerea conectată a unor consumatori în cercuit. Remedieri: Dezoxidarea

bornelor, ungerea cu un strat de unsoare şi strîngerea conexiunilor.

4. Tensiunea mică permanentă, care poate fi consecinţa defectării unuia sau a mai

multora dintre elementele bateriei prin desprinderea pastei activei de pe plăcile

pozitive, densităţii electrolitului prea slabă. Remedierea constă în înlocuirea

elementului defectat sau cînd există 3-4 elemente defectate se înlocueşte bateria,

densitatea electrolitului se defectează, releele se reglează la valoarea indicată.

5. Fisurarea bacului. Bacul fisurat se repară prin lipirea cu izonit, ceară roşie sau

smoală.

6. Desprinderea masticului dintre elemenţi se reface prin înlocuirea cu mastic nou

pentru asigurarea etanşeităţii elemenţilor.

La generatorul de curent alternativ apar defectele:

1. Debitarea unei tensiuni reduse sau neglijabile, provocate de întreruperea cercuitelor

de exitaţie, oxidarea inelilor colectoare, deformarea sau ruperea curelei de antrenare,

releul de tensiune dereglat.

2. Zgomote anormale, datorită ungerii insuficiente sau uzării rulmenţilor, frecării

rotorului în stator prin dezacsare sau uzura rulmenţilor.

3. Becul indicator de la bord nu se stinge la turarea motorului, datorită defecţiunilor la

alternator, curea de antrenare ruptă.

4. Debutarea de curent prea mare, datorită în deosebi deriglării releului de tensiune, sau

defectării punţii de redtresare.

Remedierile se fac in atilier, dacă cureaua este deformată, se reglează prin deplasarea

alternatorului în suportul său, dacă e ruptă se înlocueşte.

La releul de tensiune şi releul regulator defecţiunea se exteriorizează prin tensiunea prea

mică sau prea mare debitată de alternator.

1. Tensiunea prea mică este cauzată de: uzura contactelor, armatura mobilă prea

apropiată de miez, detensionarea arcului la melar, întreruperea bobinajului

electromagnetic.

2. Tensiunea prea mare este cauzată de întrefierul prea mare, arcul rupt sau prea

tensionat, lamela vibratoare deformată.

3. Scurt circuitarea rezistenţilor se remediază prin înlocuirea lor. Remedierile se fac in

atelier.

Reparearea echipamentului electric.

În atelierul de specialitate se repară electromotoarele ştergătoarelor de parbriz,

electropompele de stropire, electromotoarele de antrenare geamuri, uşi.

Aceasta se repară ca orce electromotor, prin rectificarea colectorului, înlocuirea periilor şi

arcului de apăsare decorespunzătoare, arulmenţilor şi eventual rebobinarea lor.

Tab.2.2.1. Simptomele si cauzele defectiunilor demaroarelor

   Simptome Cauze

Demarorul nu roteste arborele

motorului sau nu atinge turatia

nominala

. Contacte slabe sau oxidate in circuitul baterie de acumulatoare-demaror;

. Bateria este descarcata sau unele elemente sunt distruse;

. Periile nu realizeaza contact optim cu suprafata colectorului din cauza

blocarii lor in portperii, deformarii arcurilor de presare sau existenţei de

impuritati;

. Placa si suruburile de contactare din solenoidul de comanda sunt

oxidate sau arse;

. Spirele rotorului sau ale statorului sunt scurtcircuitate sau sunt in

contact cu masa;

. Spirele rotorului sau lamelele colectorului sunt deplasate radial;

. intreruperea infasurarilor bobinei solenoidului de comanda.

Zgomot in functionarea

demarorului

. Bucsele lagarelor sunt uzate;

. Pinionul tinde sa se desprinda de coroana datorita defonnarii furcii de

comanda sau slabirii arcului de rapel;

. Demarorul nu este bine fixat.

Demarorul se roteste, dar nu

asigura pornirea motorului

. Dantura pinionului si/sau a coroanei are uzura excesiva;

. Cuplajul unisens patineaza.

Demarorul nu debiteaza

intreaga putere

. Bateria este descarcata;

. Periile sunt intepenite in portperii;

. Cuplajul unisens patineaza;

. Periile noi sunt nerodate.

Periile se uzeaza foarte repede . Colectorul este excentric;

. Izolatorul dintre lamele depaseste suprafata lamelelor colectoare;

. Periile nu sunt corespunzatoare.

Contactul fiind intrerupt,

demarorul nu se opreste

. Comutatorul cu cheie este defect

2.3. Întreţinerea echipamentului electric

2.3.1.Întreţinerea instalaţiei de alimentare cu energie. Baterii de acumulatoare fiind sursa

de energie solicitată de multe ori la condiţii de lucruri grele, în deosebi la pornirea motorului

pe timp rece, impune operaţii de intreţinere specifice, care să menţină capacitatea şi ceilalţi

parametri. Acestea sunt:

1. Menţinerea ei în stare de curăţenie prin ştergerea depunirilor de praf, apă, ulei, mai

ales la cele cu punţile de legătură deschise.

2. Fixarea bateriei în locaşul ei pentru a evita spargerea bacului.

3. Controlul periodic al nivelului electrolitului.

4. Verificarea periodică a tensiunii pe element sub sarcină, cu ajutorului voltmetrului.

5. Desfundare orificiilor de la dopurile de alimentare cu electrolit.

6. Dezoxidarea periodică a bornilor şi ungirea lor cu un strat subţire de unsoare

consistentă.

Dacă bateria nu este utilizată un timp mai îndelungat se va demonta de pe automobilul şi se

va depozita în camera ventilată, încărcînduse periodic ( bateria umidă nu poate fi păstrată

mai mult de 6 luni).

2.3.2. Întreţinerea generatorului de curent alternativ se efectuează prin:

1. Curăţirea şi strîngerea periodică a coneziunilor.

2. Controlul şi reglarea întinderii curelii de antrenare.

3. Verificarea fuliei de antrenare şi a ventelatorului.

4. Evitarea atingerii la masă a bornei de excitaţie.

5. Evitarea inversării bornelor alternatorului sau desfacerii lor în timpul funcţionării

motorului.

6. Interzicerea încercarii debitării alternatorului prin atingerea la masă a bornei

pozitive.

7. Evitarea inversării bornelor bateriei de acumulatoare pentru a nu scurtcircuita

diodele.

Diodele se încearcă cu un voltmetru sau lampă de control, dacă dioda încercată indică

tensiunea bateriei este bună, dacă tensiunea este indicată în ambele sensuri dioda este

străpunsă, iar dacă nu este indicată în nici un sens dioda este întreruptă şi se înlocueşte ca şi

în cazul cînd e străpunsă.

Generatorul de curent contunuu necesită opiraţii de curăţare periodică a conexiunilor şi

strîngerea lor, controlul stării colectorului, al periilor inclusiv alunicarea lor uşoară în

portperii, al presiunii arcurilor, ungerea rumenţilor şi verificarea stării bobinajelor.

2.3.3. Întreţinerea releul de tensiune şi releul regulator se efectuează prin:

1. Curăţirea şi strîgerea periodică a conexiunilor.

2. Asigurarea etanşeităţii prin verificarea capacului şi garniturii releului.

3. Controlul periodic al valorii tensiunii de încărcarii şi reglarea lor la nevoe cu ajutorul

voltmetrului şi amperimetrului.

Le releile capsulante nu se face reglaje, se executa curăţirea şi verificarea conexiunilor.

Releul de tensiune electronic necesită operaţii de întreţinere şi reglarea cu aparataj

corespunzător pe stănd. Releele de indicare a încărcării bateriei, divizorul de tensiune şi

releul de echilibrarea a încărcării bateriei necesită verificarea şi curăţarea conexiunilor şi

verificarea funcţionarii lor.

Întreţinerea consumatorilor.

Farurile se controlează periodic necesitînd:

1. Fixarea lor în carcase, strîngerea conexiunilor, dezoxidarea lor la nevoe.

2. Reglarea periodică a farurilor se poate face fie cu regloscopul, fie pe un ecran.

Întreţinerea instalaţiei de distribuţie şi a anexelor. Conductoarele sunt verificate periodic,

inclusiv terminalele lor. Pe porţiunile dezizolate se aplică bandă izolatoare sau se înlocuesc

dacă sunt teteriorate pe distanţă mai mare de 1/3 din lungimea lor.

Siguranţele fuzibile vor fi înlocuite cu altele de aceiaşi valoare, pentru a corespunde

intensităţii curentului pentru care au fost destinate şi a evita provocarea de incedii.

Siguranţele automate se reglează.

2.4.Diagnostica echipamentului electric al automobilelor şi tractoarelor

2.4.1.Diagnosticarea bateriei de acumulatoare

Pe majoritatea automobilelor actuale sunt instalate baterii cu plumb umplute cu o soluţie de

acid sulfuric. În procesul de exploatare în starea bateriilor pot apare o serie de defecţiuni ale

caror simptome şi cauze sunt inventariate în tabelul 2.4.1.1.

Parametrii de stare ai bateriilor de acumulatoare sunt nivelul electrolitului, densitatea

electrolitului, gradul de încarcare, curentul maxim, gradul de uzura.

În timpul exploatarii autovehiculului nivelul lichidului din elementele bateriei poate

scadeafíe din cauza pierderii sale, fíe a disocierii apei din electrolit - aceasta fiind cauza

principala. Scaderea nivelului electrolitului lasa porţiunea superioara a placilor în aer, fapt

care provoaca deteriorarea lor şi reducerea capacităţii electrice efective a bateriei. Din aceste

motive nivelul electrolitului trebuie sa se afle cu 10-15 mm deasupra placilor.

Tabelul 2.4.1.1. Simptomele si cauzele defectiunilor bateriei de acumulatoare

Simptonic Cauze

Demarorul nu este actionat

sau dupa actionare se

opreste rapid; concomitent

se observă o puternica

slăbire a luminii fărurilor

. Oxidarea bornelor bateriei sau a

conexiunilor conductoarelor

. Baterie descărcată

. Densitate necorespunzatoare a

electrolitului

. Scurtcircuit in elementele bateriei

Bateria se descarcă fără a fi

conectată la consumatori

. Autodescărcarea bateriei

. Exteriorul bateriei murdar

Bateria se descarcă rapid la

conectarea consumatorilor

. Sulfatarea plăcilor bateriei

Pierderi de electrolit din

elemente

. Fisuri in bacurile sau căpacele

elementelor

Bateria nu se incarcă . Distrugerea pastei active a plăcilor

Controlul se face, de regula, de doua ori pe an, folosind un tub de sticla cu diametrul

interior de 5-8 mm pe care sunt practicate doua repere corespunzătoare limitelor precizate

mai sus, adică primul reper la distanta de 10 mm de un capăt al tubului iar celalalt la 15 mm

de acelasi capăt. După desfacerea dopurilor elementelor bateriei se întroduce capătul cu

marcaje al tubului de sticlă în orificiul de umplere, în poziţie verticală, celălalt capăt (cel

superior) fiind lăsat liber. Tubul se întroduce pînă cînd capătul inferior atinge folia de

protecţie a plăcilor, după care orificiul superior al tubului se astupă cu degetul. În această

situaţie, după scoaterea tubului din element, în interiorul său va rămîne o coloană de lichid

care reprezintă distanţa la care se află electrolitul deasupra plăcilor; meniscul lichidului

trebuie sa se situeze între cele doua repere, la o baterie corect umplută.

Operaţiunea descrisă nu se efectuează la bateriile fără întreţinere a căror construcţie

este realizată astfel, încît gazele produse prin disociere se recombină formînd lichidul iniţial,

prevenind pe aceasta cale scăderea nivelului lichidului.

Gradul de încărcare al bateriei se poate măsura prin determinarea fie a densităţii

electrolitului, fie a tensiunii în gol.

La bateriile clasice verificarea densităţii se face cu ajutorul densimetrului (areo-

metru), în felul următor: se desurubează căpacele elementelor şi se introduce capătul tubului

areometrului în orificiul de umplere; cu ajutorul perei de cauciuc cu care este prevăzut

aparatul să absoarbă cantitatea de electrolit necesară pentru ca plutitorul să pluteasca liber;

fără să se scoată tubul din orificiul de umplere al elementului, menţinînd areometrul în

poziţie verticală, se citeste valoarea densităţii înscrise pe plutitor, la care se ridica nivelul

electrolitului; după măsurare se scurge electrolitul în acumulator prin comprimarea perei de

cauciuc.

În cazul in care măsurarea densităţii se face la alta temperatură decît-cea de +15°C,

pentru a compara densitatea masurată cu cea recomandată la temperatura de referinţă

amintită, este necesară corectarea densităţii. Coreţia este de 0,0007 g/cm3 pentru fiecare grad

Celsius, tinîndu-se seama de faptul că densitatea electrolitului se micşorează odata cu

cresterea temperaturii şi se măreste odată cu scăderea temperaturii.

Tabelul 2.4.1.2 Tensiunea minima admisibila in sarcină

1 Temperatura (°C) 21 20 0 -10 -18         sub-18

| Tensiunea minimă (V)  9,6 9,4 9,1    8,8   8,5              8,0    

Verificarea în sarcină are semnificaţie doar în cazul unei baterii încărcate cores-

punzător. De aceea operaţiunile de verificare trebuie executate în următoarea ordine:

aspectul exterior al bateriei, nivelul electrolitului, gradul de încărcare, starea de uzare.

2.4.2.Diagnosticarea sistemului de alimentare cu electricitate

Sistemul de alimentare cu electricitate este compus din bateria de acumulatoare,

generator, regulator de tensiune şi cablurile de conexiune. La majoritatea automobilelor

moderne, regulatorul de tensiune este încorporat în generator. De obicei, bateria se verifică

printr-o procedură separată şi înaintea diagnosticării, celorlalte componente ale sistemului de

alimentare cu electricitate.

Generatoarele actuale sunt maşini asincrone, cu poli în gheară, asociate cu redre-

soare în punte trifazată.

Regulatorul de tensiune are în mod obişnuit trei borne: una conectată la plus, una la

masă şi a treia care alimentează excitaţia (rotorul) generatorului. Regulatoarele electronice

pot avea şi mai multe borne, avînd funcţiuni suplimentare (de exemplu de semnalizare si

auto-test).

          Observaţie! Regulatorul menţine tensiunea constantă în punctul în care se masoară,

adică în punctul în care se alimentează (plusul şi masa). Dacă sistemul are contacte

imperfecte pe care apar caderi de tensiune, tensiunea în alte puncte ale sistemului de

alimentare poate varia faţă de valoarea stabilita de regulator.

La marea majoritate a construcţiilor noi, generatorul include şi regulatorul de

tensiune care este electronic; astfel generatorul apare ca o maşina ce dă direct curent

continuu la o tensiune constantă. Curentul debitat este funcţie de sarcină conectată la borne.

Cînd generatorului i se cere mai mult decat poate da, el nu se distruge, ci începe să-şi

scadă tensiunea sub valoarea normală de funcţionare.

Exista mai multe scheme de conectare a generatorului în cadrul sistemului de

alimentare. O schema comună este cea de pe autoturismul Dacia, cu regulator separat şi o

perie a alternatorului la masă, prezentată în figura 2.4.2.1.

fig. 2.4.2.1.

               Regulatorul de tensiune se alimentează după cheia de contact de la baterie şi

alimentează la rîndul său excitaţia la borna DF. Controlul sistemului se face prin voltmetrul

termic cu bimetal de pe tabloul de bord.

Generatorul G are legatură directă cu bateria Bat la borna notată B (sau +). Alte legaturi

ale generatorului se fac printr-o cupla cu mai mulţi pini. Uzual se foloseste pinul L care

alimentează lampa de semnalizare Ls de pe tabloul de bord.

Aceasta este conectată la + prin cheia de contact CC si cutia de siguranţe.

Pinul P este conectat la stator şi poate fi folosit opţional la un turometru exterior, iar

pinul S se conectează la modelele ce au cutie de viteză automată.

 Regulatorul de tensiune incorporat are suplimentar şi funcţiunea de a comanda

lampa Ls în caz de avarie. Cînd cheia este în poziţia OFF, lampa este stinsă. Cînd se trece în

poziţia RUNse conectează aprinderea dar motorul nu funcţioneaza şi lampa se aprinde. După

ce motorul a pornit, lampa trebuie sa se stingă.

Prin urmare, pe baza acestei corelaţii, măsurarea intensităţii curentului poate da

indicaţii despre cuplul dezvoltat de demaror.

Dacă bateria si demarorul sunt în stare bună iar la temperatura ambiantă normala

turaţia motorului electric este redusă, se impune măsurarea valorii intensităţii de regim care

este definitorie pentru diagnosticare. Astfel, intensitatea mare a curentului este efectul unui

scurtcircuit al înfăşurării. Din contra, intensitatea redusă, produsă ca urmare a unei rezistenţe

interne mari, indică deteriorări la nivelul colectorului sau al periilor. Pentru ca măsurarea să

fie corectă trebuie ca la bornele motorului electric valoarea tensiunii în timpul probei să fie

de minim 9V pentru instalaţiile cu tensiunea nominală de 12V, respectiv 18V în cazul

instalaţiilor cu tensiunea nominală de 24V.

Intensitatea curentului consumat de motorul electric de pornire se poate determina

utilizînd un traductor inductiv de curent sub forma unui cleste magnetic montat pe cablul de

legatură dintre baterie şi demaror.

Starea necorespunzătoare a bornelor bateriei, arderea contactelor întrerupatorului sau

mărirea rezistenţei conductoarelor de legatură ale motorului electric se asociază cu apariţia

unei căderi mari de tensiune în circuit. În acest caz este necesar sa se măsoare căderea de

tensiune la fiecare element de conectare.

Se măsoară căderea de tensiune la bornele bateriei de acumulatoare (U^), pe cablul

de masă al acesteia (Um), între contactele releului de pornire (Up) şi în conductoarele

motorului electric (Uc). Valorile măsurate ale căderilor de tensiune nu trebuie să depăşească

0,2V pentru instalaţiile de 12 si 24V. Valoarea căderii de tensiune Ujj la bornele bateriei

indică mai ales starea bornelor şi a cablurilor bateriei.

2.5. Calcularea iluminatului electric în atelier

Această metodă care dă rezultate bune pentru toate cazurile de iluminare în interior

unde încaperile au dimensiuni mici sau medii şi înălţime normală, pînă la 4 metri se bazează

pe mai multe relaţii.

Fluxul luminos total se calculează cu relaţia:

FT=   [lm]

unde:

FT- fluxul luminos total necesar unei încăperi [lm]

Emed- iluminarea medie totală [lx]

S- aria care se iluminează [m2]

D- factorul de menţinere

u- factorul de utilizare

Valorile pentru Emed le-am ales din tabele în funcţie de destinaţia încăperii şi categoria

lucrului care se efectuează.

Valorile factorului de utilizare sunt stabilite în funcţie de:

·        Indicele încăperii

·        Coeficienţii de reflexie ai tavanului şi ai pereţilor, rt, rp

·        Parametrii luminotehnici ai corpurilor de iluminat ce s-au montat în

încăperile respective

Indicele încăperii l-am calculat cu relatia respectivă:

i=

unde:

În cazul iluminatului direct, semidirect şi mixt

a- latura mică a încăperii [m]

b- latura mare a încăperii [m]

h- înălţimea corpului de iluminat deasupra planului util

În cazul iluminatului indirect, semiindirect

h- înălţimea planului util deasupra pardoselii

Valorile factorului de menţinere D le-am ales din tabelele corespunzătoare.

Factorii de reflexie pentru diverse materiale de finisaj şi mobile sunt date 

în tabele corespunzătoare.

Numarul de lămpi necesare l-am obţinut cu relaţia:

N=  [buc.]

Unde:

FL- fluxul luminos al unei lămpi [lm]

După definiţivarea numarului de lămpi ca rezultat fluxul real total calculat cu relatia:

FRT=N,xFL

Astfel cu aceste valori am recalculat iluminarea medie reală:

Emed'=  [lx] si l-am verificat sa fie apropiat ca valoare de Emed ales.

Calculele sunt centralizate în tabele aferente. 

2.6.Elemntele principale al echipamentului electric al automobilelor şi tractoarelor

Bateria de acumulatoare

Având în vedere rolul bateriei de a asigura pornirea automata a motorului, şi

aprinderea amestecului carburant la motoarele eu aprindere prin scânteie precum şi

alimentarea consumatorilor în regimul de turaţii scăzute ale motorului sau atunci când acesta

este oprit, cerinţele acesteia sunt :

- să posede o capacitate suficientă la dimensiuni de gabarit reduse;

- să aibă un randament bun, astfel încât procesele de încărcare şi descărcare repetate să

se producă cu pierderi cât mai mici ;

- să suporte, fără a se deteriora, descărcări de scurtă durată cu intensităţi de curent

foarte mari, necesare la pornirea motorului cu ajutorul demarorului electric;

- să posede o construcţie rezistentă la vibraţiile produse de denivelările drumului pe

care circulă automobilul.

Funcţionarea bateriei de acumulatoare se bazează pe fenomenele reversibile electrochimice

care se produc în interiorul elementelor sale.

În funcţie de natura elementelor active, bateriile de acumulatoare sunt :

- cu plăci de plumb şi electrolit acid (baterii acide) ;

- cu plăci de fero-nichel sau nichel-cadmiu şi electrolit alcalin (baterii a1caline).

Generatorul de curent electric

Generatorul de curent electric constituie sursa principală de curent electric a automobilului.

Prin funcţionarea generatorului o parte din energia mecanică disponibilă la arborele motor

este transformată în energia electrică cu care se alimentează toţi consumatorii de curent.

La turaţii mijlocii şi mari ale motorului, surplusul de energie electrică furnizat de

generatoreste înmagazinat de bateria de acumulatoare care în acest fel se încarcă.

Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească generatorul de curent sunt :

- să aibă o construcţie simplă şi o mare siguranţă în funcţionare;

- să posede o durată mare de serviciu;

- să aibă un gabarit redus şi o mare putere specifică.

Generatoarele de curent electric utilizate la automobile pot fi :

- de curent continuu (dinamuri);

- de curent alternativ (alternatoare).

Aparate pentru reglarea tensiunii şi a curentului şi de conectare cu bateria de

acumulatoare

Creşterea turaţiei face să crească în aceeaşi măsură tensiunea electromotoare, deci şi

tensiunea la bornele generatorului. Variaţiile de tensiune produc perturbări în funcţionarea

consumatorilor: o tensiune pre a mică poate descărca rapid bateria, iar o tensiune prea mare

poate produce arderea lămpilor din instalaţia electrică şi defectarea bateriei de acumulatoare.

Cercetările experimentale au dovedit faptul că creşterea tensiunii generatorului peste valoare

cu 10 -12 % reduce durata de serviciu a lămpilor şi a bateriei de acumulatoare de 2 sau 2,5

ori.

Pentru evitarea acestui fenomen, în circuitul generatorului este necesar să se prevadă un

aparat special al cărui rol este sa menţină tensiunea constantă prin varierea mărimii fluxului

magnetic de excitaţie invers proporţional cu turaţia indusului. Acest aparat se numeşte

regulator de tensiune.

O altă mărime caracteristică., a cărei valoare intervine în funcţionarea generatorului, este

intensitatea curentului debitat. Astfel, menţinând la bornele generatorului o tensiune

constanta, intensitatea curentului debitat poate depăşi valoarea admisibilă atunci când

numărul consumatorilor alimentaţi simultan creşte. o valoare prea mare a intensităţii

curentului poate produce supraîncălzirea şi arderea izolaţiei, a înfăşurărilor indusului şi

statorului, fapt ce scoate din funcţionare generatorul. De aceea, între consumatori şi

generatorul de curent se introduce în circuit un aparat special, numit limitator de curent.

În funcţionarea generatorului de curent se mai întâlneşte şi un alt fenomen care se manifestă

în diferite regimuri de lucru ale motorului. Astfel, la turaţia scăzută sau atunci când motorul

nu funcţionează, tensiunea electromotoare a generatorului este mai mică (sau nulă) decât

tensiunea electromotoare a bateriei de acumulatoare. În aceste condiţii, în circuitul baterie şi

generator ia naştere un curent de descărcare a bateriei în generator. Acest curent de

descărcare poate încălzi înfăşurările generatorului până la arderea izolaţiei, descărcând,

totodată, rapid şi inutil bateria de acumulatoare.

În scopul preîntâmpinării acestui fenomen şi pentru protejarea bateriei şi a generatorului, în

circuitul acestora se montează un an aparat special, numit conjunctor-disjunctor, care

închide circuitul generator-baterie numai atunci când tensiunea electromotoare a

generatorului este mai mare decât tensiunea electromotoare a bateriei de acumulatoare.

Toate aceste aparate - regulatorul de tensiune, limitatorul de curent şi conjunctorul-

disjunctor, pot fi montate intr-un corp compact, formând aparatul cunoscut, în construcţia

automobilelor, sub numele de releu regulator.

3.Partea economic

Vaz2108

Vaz2108 generator nou – 1115 lei

Vaz2108 generator de mîna a doua în stare bună– 850 lei

Vaz2108 deagnostica (50) lei

Demontare şi înstalarea (120) lei

Замена подшипников якоря de la (120) lei

Замена диодного моста de la (100) lei

Reparaţia: 50+120+120+100=390 lei

3.1 Determinarea costului de reparaţie a echipamentului electric al automobilelor şi

tractoarelor

Principalele servicii acordate vor fi:

reparaţia capitală a motorului şi cutiei de viteze;

reparaţia suspensiei şi sistemului de rulare;

reparaţia sistemului de alimentare (carburator, injector);

schimbul uleiului la motor şi cutia de viteze;

spălarea sistemului de răcire a blocului motorului şi schimbarea antigelului;

schimbul plăcuţelor de frâne şi bujiilor;

reparaţia tamburelor de frână, a ambreiajului, generatorului şi demarorului;

reparaţia casetei de direcţie-manevrare;

depanarea echipamentului electric (repararea aparatelor de bord, farurilor, siguranţelor);

diverse lucrări mecanice – reglaje şi strângeri ale îmbinărilor, reparaţia lacătelor,

indicatorului de viteză; depanarea sobei; schimbul curelelor de transmitere, manşoanelor şi

furtunurilor etc.

Preţurile la serviciile acordate şi prezentate în estimările efectuate sunt cele practicate în

prezent la staţiile de reparaţie a autoturismelor din centrele raionale (preţuri medii).

Înainte de efectuarea lucrărilor de reparaţii, specialiştii vor diagnostica maşina, vor aprecia

starea actuală a principalelor noduri şi vor da recomandări privind exploatarea ulterioară a

maşinii.

Denumirea serviciilor Preţul mediu al serviciului, lei

Reparaţia capitală a motorului 1262

Reparaţia curentă a motorului 360

Reparaţia curentă a cutiei de viteze 305

Reparaţia capitală a cutiei de viteze 720

Reparaţia punţilor 340

Reparaţia suspensiei 360

Reparaţia sistemului de rulare 1080

Reparaţia sistemului de alimentare cu combustibil 180

Reparaţia sistemului de frânare 360

Reparaţia ambreajului 415

Reparaţia generatorului 360

Reparaţia demarorului 360

Reparaţia casetei de direcţie-manevrare 720

Schimbul uleiului la motor 70

Schimbul uleiului la cutia de viteze 145

Spălarea sistemului de răcire a blocului motorului şi

schimbarea antigelului125

Reparaţia echipamentului electric 470

Diverse lucrări mecanice 145

4. Norme de sănătatea şi securitatea muncii

Protecţia muncii este legiferată în ţara noastră şi constituie o problemă de stat .Ea face parte

din procesul de muncă avînd ca scop asigurarea celor mai bune condiţii de muncă,

prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnavirilor profesionale.

          Potrivit legislaţiei de protecţia muncii, conducerea societaţilor împreună cu sindicatele

şi cu sprijinul medico-sanitare sunt obligaţi să ia măsuri corespunzătoare de protecţie şi

igiena a muncii.Instructajul este obligatoriu şi pentru noii angajati precum şi pentru cei care

îsi schimbă locul de muncă.

          Datorită faptului ca societăţile de profil auto au in componenţa lor şi ateliere

mecanice(strungărie,rectificare,frecare)sursele de pericol sunt determinate de:

          →  Fixarea necorespunzătoare a pieselor, dispozitivele universale sau speciale de

aprindere a pieselor, despozitivelor universale sau speciale de aprindere a pieselor, aşchii ce

se detaşează în timpul aşchierii;

          →  Acţiunea curentului electric asupra organismului

          →  Actiunea organelor de transmisie si a organismelor neprotejate asupra

echipamentului.

Pentru prevenirea accidentelor ce se pot produce se iau următoarele măsuri:se folosesc

ecrane de protecţie, instalaţii de iluminat, suporţi de mînă pentru susţierea piesei în timpul

prelucrarii.

          În atelierele de sudură, protecţia împotriva electrocutarii şi oftalmiilor se asigura prin:

utilizarea echipamentului de protecţie corespunzătoare, folosirea instalaţiilor de sudat

izolate, instalatii şi indicatoare de avertizare ,utilizarea lămpilor portative electrice

alimentate cu tensiuni reduse; deconectarea automată în cazul scurgerii de curent;

organzarea cabinelor si punctelor de sudure electrică, depozitarea pastrarea , întreţinerea şi

utilizarea corespunzătoare a generatoarelor şi buteliilor de oxigen, manevrarea atentă a

robinetelor şi a reductoarelor de presiune.

          Pregătirea suprafeţei în vederea vopsirii, aplicării grundului şi emailurilor se va face în

atelierul de vopsitorie prevăzute cu instalaţii de ventilaţie suficientă, pentru eliminarea

aerului viciat şi a imbolnăvirilor profesionale.

          În locurile care prezintă pericol de incendiu şi explozie sunt interzise folosirea flăcării

deschise , utilizarea sculelor care produc scîntei. Pentru prevenirea şi stîngerea incendiilor

atelierele de reparaţie auto sunt dotate cu mijloace specifice stîngerii incendiilor.

          NTSM specifice atelierelor de reparaţie auto:

          → folosirea echipamentelor de protecţie;

          → folosirea sculelor şi dispozitivelor adecvate în bună stare;

          → piesele grele se vor transporta cu mijloace mecanice;

          → repararea pieselor şi subansamblurilor autovehiculelor se realizează de muncitori

care cunosc bine procesul tehnologic;

          → depresarea şi asamblarea subansamblurilor se face numai cu prese universale sau

speciale;

          → nu se vor folosi şuruburi, piuliţe sau alte elemente de asamblare deormate sau

deteriorarea;

          → reglajele sau verificările nu se vor realiza în timpul funcţionării subansamblurilor

sau agregatelor respective;

          → atelierele de reparare a instalaţiei de alimentare vor fi dotate cu aparate pentru

ventilarea gazelor;

          → la reglarea injectoarelor se va evita contactul cu jetul de motorină sub presiune;

          → dupa lucrul cu combustibili sau lubrifianţi muncitorii se vor spăla bine pe maîni şi

se va folosi crema protectoare;

          → transportul carburatoarelor asigurîndu-se o bună etansare a instalaţiilor;

În ateliere de reparat radiatoare , pardoseala este din ciment peste care se aşează gratare de

lemn.Atelierele de reparat radioatoare sunt toate cu instalaţii pentru proba cu apă şi scurgeri

de canalizare.

          La venirea maşinii din cursă pentru verificarea lichidului de racier din radiator se

aşteaptă 5-10 min. pentru ehilobrarea lichidului.

          Se vor folosi lavete la desfacerea busonului radiatorului deoarece diferenţa de

presiune între instalaţia de racire şi exterior determinate de temperatură mare a lichidului

poate provoca ieşirea rapidă a vaporilor cu presiune în afara şi poate produce oprirea

motorului.Conductoarele de înalta tensiune să nu aibă crăpături, rupturi sau îmbatrîniri ale

izolaţiei ; nu se admit fişuri ale porţelanului sau deteriori ale corpului bujiei.

În atelierele de reparat echipamentul electric se vor lua măsuri adecvate ca: ventilarea

camerelor de încarcat baterii de acumulatoare şi folosirea echipamentului de protecţie

recomandat la manipularea electrolitului şi acidul sulfuric sau instalaţii din dotare.

          La dispozitivele şi aparatele de verificare care folosesc energia electrică din retea se

vor lua măsuri de evitare a scurtcircuitelor înlăturînd împortizaţi. Lămpile portative pot fi

alimentate la 24V.