Motivarea pentru cariera didactică

Prof. dr. Ion-Ovidiu Pânișoară

Motivaţia cadrului didactic are un important efect asupra motivaţiei dezvoltate de către cursanţii acestuia (Saul Neves de Jesus şi Joseph Conboy)

Motivele la debutul in carieră

1. Dragostea față de copii2. Pasiunea față de domeniu3. Vechimea în profesie și stabilitatea pe careaceasta o oferă

Alte elemente preferate: satisfacția profesională/succesul la elevi, timp liber, imposibilitatea de a ocupa un alt serviciu

Motive de renunțare la cariera didactică

• 1. Salariul• 2. Lipsa aprecierii/respectului/sprijinuluisocietății• 3. Inconsecvența /incoerența/haosul din sistem și birocrația• 4. Alți factori: atmosfera stresantă, suprasolicitare

nervoasă, nepotismul/corupția/ingerința politicului în mediul școlar

Statutul carierei didactice în România

1%

30%

42%

27%

Ridicat şi valorizat caatare

Ridicat, dar nevalorizatsuficient

Scăzut

În afara interesuluipublic

Importanţa profesiei didactice pentru societatea românească

67%

16%

3%14%

Majoră, profesia didactică artrebui să se afle între primele treicele mai valorizate profesii

Substanţială, profesia didacticătrebuie să se afle între primeleşapte cele mai valorizate profesii

Medie, profesia didactică trebuiesă se afle printre primele zececele mai valorizate profesii

Mică, profesia didactică este maipuţin importantă decât primelezece cele mai valorizate profesii

41,86

58,14

23,5

76,5

0

20

40

60

80

Dimensiunea formariipersonalului didactic cu

impactul cel mai puternic(2000)

Dimensiunea formariipersonalului didactic cu

impactul cel mai puternic(2010)

Formareainitiala

Formareacontinua

32,2326

11,3512,456,59

11,38

49

27,9

105 2,7 5,4

0

10

20

30

40

50

Perioada de timp cu frecventesituatii de criza (2000)

Perioada de timp cu frecventesituatii de criza (2010)

In primul an

Intre 1-3 ani

Intre 4-8 ani

Intre 9-15 ani

Intre 16-20 ani

Peste 20 de ani

Tipologia debutanților în cariera didactică (Francks, 1996)

• categoria favorabilă unei viitoare dezvoltări: decisă să urmeze cariera didactică şi entuziastă;

• categoria care trebuie atrasă şi motivată spre cariera didactică: entuziastă, dar nu încă decisă;

• persoanele decise, dar ne-entuziaste.;

• ultima categorie, deloc potrivită pentru cariera didactică nedecisă şi ne-entuziastă

• „cursanţii care au cele mai multe şanse de a avea succes în activitatea de la catedră sunt şi cei mai puţin doritori de a intra şi a rămâne în cariera didactică” (S. Rosenholtz şi M. Smylie, 1984)

• 64% ar alege din nou aceeaşi profesie datorită satisfacţiei din lucrul cu copiii (Kasten, 1984)

• Andre Bishay - motivaţia faţă

• de profesiunea didactică

• tinde să crească pe măsura

• unei mai mari experienţe şi ani petrecuţi la catedră.

Profilul carierei didactice (2010)

• Competenţă ştiinţifică (profesională) şi abilităţile de comunicare (cu scoruri egale);

• Empatie (posibilitatea de a-l înţelege pe celălalt „din interior”)

• Corectitudine/obiectivitate în tratarea cursanţilor şi în evaluarea progresului acestora;

• Flexibilitate• Autoritate/Capacitatea de a impune respect

cursanţilor.

Posibil model asupra carierei didactice

(conjugând experiențele din domeniu ex. Weathersby & Tarule și Huberman, Bromley si Geulen)

Nivelul iniţial: atragerea spre cariera didactică (studii

universitare şi reconversie profesională)

• Informarea prin elemente pozitive (povestiri, cazuri de viaţă)

• Autorevelarea: retrărirea unor momente plăcute din viaţa de elev•• Cauterizarea energiilor negative: scoaterea la suprafaţă a temerilor, a

eşecurilor didactice la care a participat ca elev, a non-modelelor

• Redefinirea: Identificarea propriului echilibru între• elementele pozitive-negative identificate

• Valorizarea: Identificarea acelor elemente care pot constitui atractori pentru o carieră de cadru didactic

•

Nivel secund: susţinere în cariera didactică (debutanţii – primii

ani de predare, depăşirea momentelor de criză în carieră)

• Pre-experimentarea – primele contacte, punerea informaţiilor aflate teoretic în situaţii concrete de viaţă

• Decepţia – stresul insucceselor, tensiunea începutului, ambiguităţi, neclarităţi, neînţelegeri

• Conceptulizarea – reflecţia la propria activitate didactică, identificarea riscurilor şi avantajelor, a resurselor şi a constrângerilor

• Experimentarea – al doilea contact, după înţelegerea Decepţiei şi a motivelor insucceselor, cu valorizarea primelor succese

• Valorizarea – Identificarea elementelor care sunt atractori pentru cariera didactică proprie „Îmi place ceea ce fac”

• Permanentizarea/Rutinizarea: identificarea unui nivel satisfăcător de motivare intrinsecă şi menţinerea acestuia

Nivel terţiar: retenţia în cariera didactică (toate

cadrele didactice practicante)

• Reconceptulalizarea: reflecţia profundă la adresa motivelor care îl determină să rămână în profesie

• Destabilizarea: rutina şi stresul acumulat induc elemente de nemulţumire, de îndoială referitor la cariera aleasă

• Valorizarea profundă şi autoconvingerea: identificarea acelor elemente fundamentale care îl definesc ca profesor şi folosirea lor drept un justificativ al deciziei de retenţie în cariera didactică

• Acceptarea şi identificarea: persoana ajunge să se vadă pe sine doar în câmpul profesiei didactice, renunţă la regrete şi se bucură de alegerea făcută.