moromete_adriana_nistor

5/13/2018 moromete_adriana_nistor - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/morometeadriananistor 1/66

-PORTOFOLIU DE EVALUARE-

Coordonator:



DISCURSUL ARGUMENTATIV

TATĂl - CENTRU AL FAMILIEI ?

Aplicaţie : ROMANUL - LICEU



CUPRINS

Argument……………………………......1

Evaluare manuale alternative.................3

Planificare pe unitate de conţinut..........5

Proiect de activitate didactică...............14 Tabel contrastiv:

plan simplu de idei/plan dezvoltat de idei/rezumat....21

Secvenţă de evenimente..........................25

Tabel intertextual....................................26

Matrice intertextuală..............................32

Anexe…....................................................33

Realizarea eseului 50



ARGUMENT

„La început a fost Cuvântul” şi El s-a întrupat în oameni care au devenit familie. Iată de ce,

despre familie nu poţi rosti decât cuvinte sfinte.

Un cuvânt despre familie se vrea a fi şi portofoliul meu prin care propun o altfel de viziune

didactică asupra romanului Morome ţ ii de Marin Preda, centrată pe tema familiei şi coagulată în jurul

unei întrebări : este tatăl centrul familiei ?

În primul rând, pe acest drum spre centrul argumentaţiei am avut în vizor punctul final, mai precis

subiectele de examen. Asfel, la o simplă ocheadă am observat că există foarte multe subiecte axate pe

tema familiei. De exemplu, din variantele propuse pentru Examenul de bacalaureat 2007 am extras

două subiecte care se refer ă explicit la familie. Este vorba despre Varainta 39 (Scrie un eseu, de 2-3

pagini, în care să prezinţi imaginea familiei aşa cum se reflectă într-un roman de după al Doilea Ră zboi

Mondial, studiat la clasă) şi Varianta 20 (Scrie un eseu argumentativ, de 2-3 pagini, în care să prezinţi

tema familiei, ilustrată într-un roman studiat de până la al Doilea Ră zboi Mondial , pornind de la ideea

exprimată în următoarea afirmaţie: „ În familie trebuie să st ă pânescă: iubirea voin ţ a zămislirii, ordinea,

con ştiin ţ a datoriei. Nu pl ăcerea, ci bucuria pur ă , produsă de frumuse ţ ea idealului .” )

Cunoscând ţinta, aveam nevoie doar de arme. Iar prima armă la îndemâna oricărui profesor

trebuie să fie programa. Astfel, consultând Programa şcolar ă pentru clasa a X- a, (Ciclul inferior al

liceului) aprobată prin ordin al ministerului Nr. 4598 / 31.08. 2004, am luat cunoştinţă asupra

recomandărilor privind conţinuturile învăţării, precum şi a capacităţilor şi competenţelor prevăzute.

Următorul pas era introducerea inter-mediatorului între subiecte şi programă. Astfel, am ajuns la

manual.Aparent, misiunea mea nu a fost grea, întrucât unele manuale au ieşit din competiţie încă de la

început nefiind în acord, pe de o parte cu cerinţele ce vizează textul argumentativ pentru examenele

orale şi scrise, iar pe de altă parte cu exigenţele programei. Un astfel de manual este cel al editurii All ,



pe toate fronturile, altfel spus, prin maniera exhaustivă de tratare a operei, vizând toate palierele

textului, de la structur ă şi compoziţie (secţinuea Text şi interpretare), până la observaţii de limbă şi

comunicare aplicate (secţiunea Pretext ).În ceea ce priveşte tema avută în vedere, trebuie spus faptul că manualul editurii Corint a primit

şi aici notă de trecere, întrucât pe lângă faptul că fragmentul propus prezintă tocmai scena cinei familiei

Moromete (o adevărată radiografie a familiei Moromete şi „o primă schiţă a psihologiei Moromeţilor”

în cuvintele lui Ovid Crohmălniceanu), manualul ofer ă, prin intermediul exerciţiilor propuse şi o serie

de „indicaţii” ce urmează să orienteze argumentarea pe tema aleasă pentru portofoliu. Şi mă refer nu

doar la Considera ţ iile generale care pot veni în ajutorul elevului însărcinat cu scrierea unui eseu despre

Morome ţ ii lui Marin Preda, cât mai ales la temele de reflecţie din cadrul secţiunii Text şi interpretare.

Astfel, o serie de informaţii importante care pot deveni argumente se desprind din însemnările de la

rubricile Eveniment şi personaj, Drama con ştiin ţ ei patriarhale şi Destr ămarea familiei sau Anularea

autorit ăţ ii paterne. Iată doar câteva dintre ideile care stau la baza unei argumentări complete şi

complexe a temei familiei în romanul studiat.

Nu în ultimul rând, în alegerea acestui manual am avut în vedere faptul că manualul este prin

definiţie obiectul de lucru al elevului, astfel că el trebuie să vină în întâmpinarea eventualelor nelămuriri

şi să-i stea alături când are în faţă misiunea imposibilă a redactării unui text argumentativ. De aceea, nu

trebuie neglijate nici o serie de criterii precum accesibilitatea în raport cu nivelul dezvoltării intelectuale

şi de cultur ă generală a elevului sau atractivitatea; căci, în ultimă instanţă, doar aşa manualul poate

funcţiona ca un factor stimulativ care, prin valoarea sa, să ajute la punerea în valoare a gândirii originale

şi a imaginaţiei elevilor.

Având în vedere toate aceste considerente, am optat pentru manualul de clasa a X-a de “Limba

şi Literatura Română” al editurii Corint , apărut la Bucureşti, în anul 2000. Autorii acestui manual

sunt: Florina Rogalski şi Diana Hărtescu, sub coordonarea academicianului Eugen Simion.Astfel, având într-o mână programa şi în celalată manualul, m-am (re)întors la familie, dând frâu

liber întrebărilor. Însă, ca la orice examen, un prim punct ochit / r ăspuns e din oficiu:

Familia nu e mai bine ori mai r ău, familia e altfel. E aproape şi totu şi departe, e al ături.



EVALUARE

MANUALE ALTERNATIVE

- în vederea argumentării (ne)alegerii

unui manual / al unei edituri –

MANUALE / EDITURAPunctaj 0…5 puncte

Număr curent Criteriide

evaluare ALL CORINT HUMANITAS TEORA

1 VIZIUNEINTEGRATĂ:

limbă şi comunicare,literatur ă,concepte

operaţionale

3 5 4 4

2 SUGESTII :fişe de evaluare

formativă şi sumativă /exerciţii

gradate şi progresive

2 5 4 5



3 SUGESTII ACTIV-PARTICIPATIVE:

procesualitatea

construcţiei sensurilor 2 5 3 4

4 ALEGEREATEXTELOR:

intertext relevant pentru familiarizarea

cu diverse

limbaje specializate

2 4 3 4

5 DICŢIONAR EXPLICATIV:glosar corelat cu

cuprinsul /concepte operaţionale

2 4 3 5

6 ASPECT ESTETIC:literatura

şicelelalte arte 2 5 4 4

7 CORELAŢII:

cu manualele /anii anteriori 4 5 5 5

TOTAL 17 33 26 31



PLANIFICARE PE UNITATE DE CONŢINUT

(12 ore)

COMPETENŢEAUTORI

/TEXTE

PROGRAMĂ CONCEPTE

OPERAŢIONALE

PRACTICAFUNCŢIONALĂ

Număr

curent /

Număr de ore

COMPETENŢEGENERALE

COMPETENŢESPECIFICE

COMPETENŢEOPERAŢIONALE

TEXT INTER-TEXT

Limbă şi

comu-nicare

Lite-ra-tu-ră

ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE EVALUARE

1-2ore

2. Folosireainstrumentelor de analiză tematică,

structurală şistilistică înreceptareadiferitelor texte literareşi nonliterare.

2.1. Analiza principalelor componentede structur ă,

de compoziţieşi de limbajspecificetextuluinarativ.

2.1.1. Să citească înîntregimeromanul

Morome ţ ii(Volumul I)de MarinPreda, precum şi altetexte literareşi /saunonliterare

relevante pentru studiulcăr ţii.

2.1.2. Să prezinte oralconstrucţiasubiectului înromanul

Morome ţ i i

(VolumulI)

deMarinPreda

1. Biblia ( Pilda fiului

risipitor, Moartealui

Absalom, Proverbele

)

2.Via ţ a

ca o prad ă

deMarinPreda

3. Imposibila

întoarcere

subiect,

momen-tele

subiectului,

incipit,final.

discuţie despresubiectulromanului Morome ţ ii

(Volumul I) deMarin Preda,

lectura model /selectivă,

tabel contrastivcu

planul simplu /dezvoltat /rezumat.

conversaţiaeuristică şi deverificare,

elaborareaunui

tabelcontrastivcu planulsimplu /dezvoltat /rezumat.



Morome ţ ii(Volumul I)de Marin

Preda.

2.1.3 Să prezinte oralcompoziţiaromanului Morome ţ ii(Volumul I )

de MarinPreda,evidenţiindrolulincipitului şial finalului.

3-4

ore

2. Folosirea

instrumentelor de analiză tematică,structurală şistilistică înreceptareadiferitelor texte literareşi nonliterare.

2.1. Analiza

principalelor componentede structur ă,de compoziţieşi de limbajspecificetextuluinarativ.

2.1.4. Să

prezintecorectconstrucţia personajelor în romanul Morome ţ ii(Volumul I)de MarinPreda,evidenţiindtipurile de personaje.

2.1.5. Să caracterizeze

corect personajul

deMarinPreda

4.Fra ţ ii

Karamazov

deF.M.

Dostoievsk i

5. Dic ţ ionar

desimboluri (Tată)

6.Texte

critice( N. Manolescu,E. Simion,D. Micu)

caracterizar

edirectă şicaracterizar eindirectă,

tipuride

personaje.

reţeaua

şiharta

personajelor,

problematizarea.

întrebări

frontale,

completareaunor matricisemanticeşi fişe delucru,argumentarea



principal dinromanul Morome ţ ii

(Volumul I)de MarinPreda,evidenţiindrelaţiile dintreacesta şicelelalte personaje.

2.1.6. Să prezintecondiţiaţăranului aşacum sereflectă înromanul

Morome ţ ii (Volumul I)de MarinPreda,comparând-ocu altemodele dinliteraturaromână. (v.LiviuRebreanu)



5-6ore

2. Folosireainstrumentelor de analiză

tematică,structurală şistilistică înreceptareadiferitelor texte literareşi nonliterare.

2.1. Analiza principalelor componente

de structur ă,de compoziţieşi de limbajspecificetextuluinarativ.

2.1.7. Să prezintecorect

perspectivanarativă şiinstanţelecomunicăriiîn romanul Morome ţ ii(Volumul I)de Marin

Preda.

2.1.8. Să identificecorectcaracteristicile curentuluiliterar realism

pe bazaromanului Morome ţ ii(Volumul I)de MarinPreda.

2.1.9. Să demonstreze, prin prezentarea a3-4-5caracteristici,că romanul Morome ţ ii

(Volumul I)de Marin

stilindirect

liber

instanţelecomunicării,

perspectivă

narativă,

realism

exerciţii deidentificare acaracteristicilor

curentuluiliterar realism

demonstraţia

fişe delucru îngrup

şi /sauindividual,

argumentarea



Predaapar ţine prozei

realiste.

7-8ore

1. Utilizareacorectă alimbiiromâne înreceptarea şi

în producereamesajelor îndiferitesituaţii decomunicare.

1. 5.Utilizarea, înexprimarea proprie, anormelor

ortografice,ortoepice, de puctuaţie,morfosintactice şi folosireaadecvată aunităţilor lexico-

semantice,compatibilecu situaţii decomunicare.

1.4.Redactareaunor compoziţiidespre textelestudiate şialcătuireaunor textefuncţionalesau a unor

proiecte.

1.1.5. Să rezolve corectcerinţelesubiectului Ide pe fişa de

evaluaresumativă, pe baza textuluidat(fragmentuldin romanul Morome ţ ii deMarin Preda).

1.4.1. Să rezolve corectcerinţasubiectului alII-lea de pefişa deevaluaresumativă,realizând în10-15 rândurirezumatultextului

reprodus lasubiectul I.

Normeortograficeşi de punctuaţie,

unităţifrazeologice,

registrestilistice alelimbii

fişă de evaluaresumativă

rezolvareaindividuală a cerinţelor fişei deevaluare

sumativă.



9-10ore

2. Folosireainstrumentelo

r de analiză tematică,structurală şistilistică înreceptareadiferitelor texte literareşi nonliterare.

2.1. Analiza principalelor

componentede structur ă,de compoziţieşi de limbajspecificetextuluinarativ.

2.4. Folosireaunor modalităţidiverse deînţelegere şide interpretarea textelor

literarestudiate.

2.1.1. Să identifice

corect două scene /situaţiisemnificativecare reflectă imagineafamiliei înromanul

Morome ţ ii deMarin Preda,subliniind prin 1-2-3argumenterolul lor înevoluţiaconflictului.

2.4.1. Să caracterizezecorect personajeleromanului Morome ţ ii de

Marin Preda,evidenţiind

fişa de lucru nr.1 şi

fişa de lucru nr.2,

harta personajelor 1 şi 2,

reţeaua personajelor,

munca îngrup,

discuţiereţea,

argumentarea pe bazaunor modele

grafice deorganizarea textului.



relaţiile /conflicteledintre ele şi

construindharta şireţeaua personajelor.

2.4.2. Să-şiexprime punctul de

vedereargumentatdespreimagineatatălui cacentru alfamiliei,relevând prin

2-3-4argumenteexistenţa uneidrame a paternităţii înromanul Morome ţ ii deMarin Preda.

reţeaua personajului 2şi 3

11-12ore

1. Utilizareacorectă alimbiiromâne înreceptarea şiîn producereamesajelor în

1. 5.Utilizarea, înexprimarea proprie, anormelor ortografice,ortoepice, de

1.5.1.Să enumere3-4-5 operedin literatureromână şi /sau universală illustrative

matricisemantice,

tabelintertextual.

completarede matricisemantice,

întrebărifrontale,



diferitesituaţii decomunicare.

3.Argumentarea scrisă şi

orală a unor opinii îndiversesituaţii decomunicare.

puctuaţie,morfosintactice şi folosirea

adecvată aunităţilor lexico-semantice,compatibile cusituaţii decomunicare.

1.4.Redactareaunor compoziţiidespre textelestudiate şialcătuirea unor

textefuncţionale saua unor proiecte.

3.1.Identificareastructurilor

argumentativeîn vedereasesizării logiciişi a coerenţeimesajului.

3.2.Comparareaunor

pentru temafamiliei.

1.5.2.Să integrezecorrect temafamiliei încadrul opereilui MarinPreda,evidenţiind pe

baza a 2-3-4exemple dinscrieri,viziuneaautoruluidespreimagineafamiliei şi a

tatălui.

învăţarea prindescoperire.



argumentediferite pentruformularea

judecăţilor proprii.

3.3.Elaborareauneiargumentăriorale sau

scrise pe bazatextelor studiate.

3.3.1.Să scrie uneseu, de 2-3 pagini, în caresă prezinte

imagineafamiliei aşacum sereflectă înromanul Morome ţ ii deMarin Preda,exprimându-

şi punctul devedereargumentatdespreimagineatatălui cacentru alfamiliei şi

valorificândşi alte texteliterare saunonliteraredin literaturaromână sauuniversală.

expunereaargumentată a propriului punctde vedere.

realizareaunui eseu pe bazaunor reperediscutate

anterior.





PROIECT DE ACTIVITATE DIDACTICĂ

Data: 5 iunie 2007Clasa: a X-a (nivel maximal)Obiectul: Limba şi literatura română Propunător: Adriana Nistor

Unitatea de conţinut: Literatur ă / RomanulSubcapitol: Marin Preda - Morome ţ iiSubiectul: Romanul de familie (2 ore, 100 de minute) Scopul: Consolidarea unor reprezentări privind relaţia dintre diferitle metode de receptare a unor semnificaţii pe bazaunor texte date şi producerea de text.

Competenţe generale:

C1: Utilizarea corectă a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor în diferite situaţii de comunicare.C2: Folosirea instrumentelor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea diferitelor texte literare şi nonliterare.C3: Argumentarea scrisă şi orală a unor opinii în diverse situaţii de comunicare.

Competenţe specifice: C1.4: Redactarea unor compoziţii despre textele studiate şi alcătuirea unor texte funcţionale sau a unor proiecte.C1.5: Utilizarea, în exprimarea proprie, a normelor ortografice, ortoepice, de puctuaţie, morfosintactice şi folosirea adecvată a unităţilor

lexico-semantice, compatibile cu situaţii de comunicare.C2.1: Analiza principalelor componente de structur ă, de compoziţie şi de limbaj specifice textului narativ.C2.4: Folosirea unor modalităţi diverse de înţelegere şi de interpretare a textelor literare studiate.C3.1: Identificarea structurilor argumentative în vederea sesizării logicii şi a coerenţei mesajului.C3.2: Compararea unor argumente diferite pentru formularea judecăţilor proprii.C3.3: Elaborarea unei argumentări orale sau scrise pe baza textelor studiate.



Competenţe operaţionale:

CO1:Să enumere 3-4-5 opere din literature română şi /sau universală illustrative pentru tema familiei.CO2: Să integreze corect tema familiei în cadrul operei lui Marin Preda, evidenţiind, pe baza a 2-3-4 exemple din scrieri, viziunea autorului

despre imaginea familiei şi a tatălui.CO3: Să identifice corect minimum 2 scene / situaţii semnificative care reflectă imaginea familiei în romanul Morome ţ ii de Marin Preda,subliniind prin 1-2-3 argumente rolul lor în evoluţia conflictului.CO4: Să caracterizeze corect personajele romanului Morome ţ ii de Marin Preda, evidenţiind relaţiile / conflictele dintre ele şi construindharta şi reţeaua personajelor.CO5: Să-şi exprime punctual de vedere argumentat despre imaginea tatăluica centru al familiei, relevând prin 2-3-4 argumente existenţa uneidrame a paternităţii în romanul Morome ţ ii de Marin Preda.CO6: Să scrie un eseu, de 2-4 pagini, în care să prezinte imaginea familiei aşa cum se reflectă în romanul Morome ţ ii de Marin Preda,

exprimându-şi punctul de vedere argumentat despre imaginea tatălui ca centru al familiei şi valorificând şi alte texte literare şi / saunonliterare din literatura română, respectiv universală.

Tipul lecţiei: Sistematizare / Formare de priceperi şi deprinderiMetode şi procedee : tehnica imersiunii în subiect, tehnica r ăspunsului subiectiv, conversaţia euristică, exerciţiul,

problematizarea, eseul de 5 minute.Resurse: manualul, fişe cu fragmente din texte prediene, precum şi alte texte literare şi nonliterare din literatura română şi

universală, fişe de lucru în grup / individual, anexe (matrici semantice, hăr ţi ale personajelor), tabel cu tipuri de raporturişi conectori, tabel intertextual, dicţionar de simboluri. Bibliografie:

1. Preda, Marin, Morome ţ ii (Volumul I), Editura Minerva, Bucureşti, 1970.2. Preda, Marin, Via ţ a ca o prad ă , Editura Albatros, Bucureşti, 1977.3. Preda, Marin, Imposibila întoarcere4. Dostoievski, F.M. Fra ţ ii Karamazov (Volumul II), Editura Univers, Bucureşti, 1982.

5. Chevalier, Jean, Alain Gheerbrant Dic ţ ionar de simboluri, Editura Artemis, Bucureşti, 1993.6. BIBLIA TIPARITĂ SUB ÎNDRUMAREA ŞI CU PURTAREA DE GRIJĂ A PREA FERICITULUI PĂRINTE TEOCTIST,PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE, EDITURA INSTITUTULUI BIBLIC ŞI DE MISIUNE AL BISERICIIORTODOXE ROMÂNE, BUCUREŞTI, 2000.



Etape / Timp Secvenţe deconţinut

Activităţi deînvăţare

Metode şi procedee /Evaluare

Evocare(20 min)

• În orele anterioare amdiscutat despre romanul

Morome ţ ii de Marin Preda şi amajuns la concluziile:- Marin Preda continuă

preocuparea lui LiviuRebreanu pentru viaţasatului românesc.

- Romanul Morome ţ ii seînscrie în curentul realist.

- Noutăţile stilistice şi maiales expresivitatealimbajului fac din MarinPreda cel mai însemnatromancier al perioadei.

• Astfel, concluziilelecţiilor precedente ne vor ajutaîn lecţia de azi să demonstr ăm că romanul Morome ţ ii este unroman de familie.

• În primul rând, daţi odefiniţie personală a familiei.

• Dar ce îmi puteţi spune

despre rolul jucat de tată încadrul familiei?

• Ei bine, vom încerca azi,împreună, să privim romanul Morome ţ ii ca un roman de

familie, să pătrundem în casa

• Pentru mine, familia este : - centrul vieţii etc.

• După părerea mea, tatăl

este :- capul / stălpul familiei etc.

• Definirea personală catehnică a imersiunii în subiect.

• Elevii îşi exprimă

propriile gânduri despreimaginea familiei şi a tatălui.

• Tehnica r ăspunsuluisubiectiv.



familiei Moromete şi în specialsă-l cunoaştem mai îndeaproape pe cel care este stâlpul acesteifamilii, Ilie Moromete.

Realizareasensului

(30 min)

• Pentru început, vă rog să-mi daţi şi alte exemple deromane de familie din literaturaromână sau universală, cu careaţi f ăcut deja cunoştinţă prin bibliografiile şcolare sau prinlecturile voastre particulare.

• Acum, întorcându-ne laMarin Preda şi la opera sa, ce îmi puteţi spune despre viziuneaacestui autor asupra imaginiifamiliei şi a tatălui ? Cunoaşteţi

şi alte scrieri de Marin Preda încare se întâlneşte tema familiei ?

• Pentru a vedea mai binelegătura dintre opera lui MarinPreda şi tema familiei vă propunun fragment din volumul deeseuri al autorului intitulat Imposibila întoarcere în carevorbeşte despre eroul nostru IlieMoromete şi legătura sa cu tatălscriitorului.

• Acum, e timpul să pătrundem în casa familieiMoromete şi să vedem ce fel defamilie ne prezintă Marin Preda.

Astfel, îmi puteţi da exemple de

• Se enumer ă o serie deromane în care este prezentă tema familiei :

- Baltagul (MihailSadoveanu), Mara (IoanSlavici), Ciclul Comăne ştenilor (Duiliu

Zamfirescu), În căutareatimpului pierdut (MarcelProust) etc.• Tema familiei este o temă

centrală în cadrul operei luiMarin Preda, ea fiind întâlnită înmulte scrieri :

- Via ţ a ca o prad ă, Marele

singuratic etc.

• Un elev citeşte cu vocetare fragmentul propus de profesor:

“Scriind, totdeauna amadmirat ceva, o crea ţ ie preexistent ă , care mi-a fermecat

nu numai copil ăria, ci şimaturitatea: eroul preferat, Moromete care a existat înrealitate, a fost tat ăl meu.”• Elevii enumer ă mai multe

scene:- scena cinei, scena secerişului

etc.

• R ăspunsurile elevilor suntmonitorizate pe tablă prin, iar profesorul propune şi el alteexemple pentru completareamatricei semantice Tema familieiîn literatura română şiuniversal ă.

• Şi în acest cazr ăspunsurile elevilor, completatede cele ale profesorului,constituie suportul pentrurealizarea matricei semantice

Tema familiei în opera lui Marin Preda.

• Elevii îşi exprimă opiniadespre mărturisirea lui MarinPreda din Imposibila întoarcere.

• Tehnica întrebării frontale,de verificare.



scene / situaţii semnificative dinroman în care apare familiaMoromete ?

• Pentru a schiţa portretulfamiliei Moromete vom ză bovi

asupra a două scenereprezentative : scena întoarceriiMoromeţilor de la câmp şi scenacinei familiei Moromete.

• Clasa este împăr ţită pegrupe, iar elevilor le suntîmpăr ţite fişele de lucru 1 şi 2,

fiind îştiinţaţi că au la dispoziţie10 minute pentru a rezolva celetrei cerinţe.

• La sf ăr şit, un reprezentantdin fiecare grupă citeşte în faţaclasei rezolvarea fişei de lucru 1,respectiv 2. Apoi, în urmaaprecierilor clasei, se notează pe

tablă ideile importante pentrucaracterizarea familieiMoromete.

• Munca în grup (rezolvareaîn echipă a fişelor de lucru 1 şi 2)

• Evaluare formativă • Schimb de idei

(Re)lectura nAtelier de dezbatere

(30 min)

• Un alt punct important allecţiei de astăzi este comentareaimaginii tatălui ca centru al

familiei. În acest sens, vom daexemplul lui Ilie Moromete.V-ar plăcea să fie Ilie Morometetatăl vostru ? Da / Nu ? De ce ?

• Îmi puteţi da exemple descene din romanul lui marin preda în care Ilie Moromete estesurprins în ipostaza de tată ?

• Astfel, din aceste scene,care sunt, după părerea voastr ă,tr ăsăturile care îl definesc peMoromete-tatăl ?

• Dar ce credeţi că simbolizează familia pentru IlieMoromete?

• Elevii r ăspund prin « da »sau « nu » la ipoteza lansată de profesor, aducând argumente pro

sau contra.

• Elevii amintesc scenacinei, scena premiului întăi,scena bătăii cu parul etc.

• Elevii spun că Moromete-tatăl este înstr ăinat, iubitor,violent, ironic etc.

• Profesorul propune câtevavariante la întrebarea « cesimbolizează familia pentru Ilie

Moromete ? » :

• Problematizarea• Exprimarea argumentată a

propriului punct de vedere.• Exemplificarea

• Pe baza r ăspunsurilor datede elevi, profesorul realizează petablă raţeaua personajului.

• Dezbaterea



• În ceea ce priveşte tatălIlie Moromete se mai iveşte oîntrebare :Este el un pater familias

întârziat, anacronic în epocacontemporană ?

- simbolul solidităţii înmijlocul instabilităţiivremurilor ;

- centrul lumii patriarhale ;iar elevii trebuie să argumentezeuna din variante sau să propună oviziune proprie.

• Clasa este împăr ţită îndouă tabere în funcţie de opţiunişi se oraganizează o confruntare pe bază de argumente pro sau

contra. Liderii fiecărei tabere vor expune în final principaleargumente, urmând ca un juriu(alcătuit din elevii care s-audeclarat de la început neutri) să delibereze şi să acorde câştig decauză unei tabere care va fir ăsplătită şi de către profesor.

• Discuţia reţea

Reflecţia(10 min)

• Pentru a întregi imagineatatălui ca centru al familiei vă propun alte două modele: estevorba despre F. Karamazov,modelul dostoievskian şi David,modelul biblic.

• Ce asemănări şi deosebiriobservaţi între modelul predian şicele două modele propuse ?

• Dacă ar fi să fiţi acum judecătorii lui Ilie Moromete, l-aţi condamna pentru felul în carea ştiut să fie tată ?

• Elevii citesc fragmenteledin tabelul intertextual şicompar ă imaginea tatălui laDostoievski, Preda şi arhetipul biblic.

• Text şi intertext

• Exerciţiu de formulare aunor opinii



Discurs nou(10 min)

• Acum, după ce am pătruns în casa familieiMoromete şi am întocmit dosarullui Ilie Moromete, e timpul să ne pronunţăm. Aveţi acum ocazia,fiecare în parte, să daţi sentinţa.Ce trebuie să faceţi pentru oraviitoare este să redactaţi un eseu.

Temă : Scrie un eseu, de 2-4 pagini, în care să prezinţi

imaginea familiei aşa cum sereflectă în romanul Morome ţ ii deMarin Preda, exprimându-ţi punctul de vedere argumentatdespre imaginea tatălui ca centrual familiei şi valorificând şi altetexte literare şi / sau nonliteraredin literatura română, respectiv

universală.

• Profesorul comunică elevilor cerinţele şi planuleseului pentru ora viitoare, precum şi criteriile de evaluare.

• Scrierea unui eseuargumentativ pe bazaaspectelor discutate în clasă.



Secvenţă de evenimente

ÎntoarcereaMoromeţilor de

la câmp

Cinafamiliei

Moromete

Tăiereasalcâmului

Premierea lui Niculae

Bătaia cu parulMeditaţia de pe piatra de hotar

La seceriş

Rămas singur înmijlocul băt ăturii

Pater familias st ătea parcă

deasupra tuturor

Anulareaautorităţii paterne

Tatăliubitor

Tatăl ironic Paternitatear ănită

Tatălviolent



TABEL CONTRASTIV

Plan simplu de idei / Plan dezvoltat de idei / Rezumat

Aplicaţie: Morome ţ ii (Volumul I) de Marin Preda

Plan simplu Plan dezvoltat Rezumat - argumentare prin folosirea

rela ţ iilor semantice ş i a conectorilor-

Partea întâia Partea întâia Partea întâia1) Întoarcerea Moromeţilor de la câmp La începutul verii, familia Moromete se

întoarce de la câmp, membrii familieiretr ăgându-se care încotro, doar tatăl

r ămânând singur în mijlocul bătăturii.

Cu câţiva ani înaintea celui de-al doilear ăzboi mondial, la începutul verii, familiaunui ţăran, Ilie Moromete, dintr-un sat din

Câmpia Dunării, Siliştea-Gumeşti, seîntoarce de la câmp. Astfel, vedem că băieţiifug să se odihnească, fetele se duc să sescalde, iar Mormete, tatăl, r ămâne singur înmijlocul bătăturii, iar apoi iese la drum cuţigara în mână. În acest timp, mama estenevoită să se îngrijească de ce a mai r ămasdin zi.

2) Dorinţa lui Niculae Întors cu oile de la păscut, Niculae îşi ajută mama la muls şi îi mărturiseşte dorinţa sa dea merge la şcoală.

Niculae, meziunul familiei, se întoarce cuoile de la păscut şi îşi ajută mama la muls.Vărsându-şi nervii pe Bisisica, oaia buclucaşă, el îi mărturiseşte mamei sale că s-a săturat de oi şi că şi-ar dori să poată mergela şcoală. Aşadar, el o roagă să-l convingă pe

tatăl său să dea oile la cioban şi pe el să-l lase



să înveţe.

3) Cina familiei Moromete Aşezaţi le masă, după fire şi neam, membriifamiliei Moromete discută problemeimportante.

La lăsarea serii, Catrina Moromete îşicheamă familia la masă. Astfel, cei optmembri ai familiei se aşează la masă după fire şi neam, punându-se în lumină conflictele dintre cei trei fii din primacăsătorie şi ceilalţi. În timpul mesei, Achimaduce vorba despre plecarea lui la Bucureşticu oile, dar tatăl nu-i dă niciun r ăspuns.Apoi, mama atrage atenţia asupra lui Niculae

şi a dorinţei lui, dar tatăl are alte gânduri.3) Vizita la Guica Aflând că tatăl a fost de acord cu plecarea laBucureşti, cei trei fii se duc în vizită lamătuşa lor, Guica, să-i dea vestea cea mare.

Sf ătuindu-se cu Nilă, Moromete se hotăr ăştesă-l lase pe Achim să plece cu oile laBucureşti pentru a face rost de bani. Cel maifericit la auzul veştii este Niculae care vască pa în sfâr şit de Bisisica. Totuşi, nici ceitrei fiii nu-şi încap în piele de fericire şi seduc la mătuşa lor, Guica, cea care, de fapt, a

pus la cale tot planul, să-i dea vestea ceamare.4) Tăierea salcâmului Hotărându-se plecarea lui Achim la

Bucureşti, Moromete îşi dă seama că trebuiesă li se facă celor trei pe plac până la capăt şitaie salcâmul.

Întrucât se hotărâse plecarea lui Achim laBucureşti, Moromete îşi dă seama că trebuiesă li se facă celor trei pe plac până la capăt şideoarece nu puteau să mai vândă din oi,singurul lucru din care mai puteau face baniera salcâmul. Astfel, într-un r ăsărit de zi,

Moromete îl trezeşte pe Nilă şi îl ia cu el îngr ădină pentru a tăia salcâmul mult dorit deBălosu. Spre dimineaţă, ei reuşesc să doboare salcâmul, a cărui cădere are ecou întot satul.

Partea a doua Partea a doua Partea a doua5) Plecarea lui Achim Achim ia drumul spre Bucureşti ducând cu el

toată speranţa familiei şi mai ales a tatălui

Pe o ploaie torenţială, Achim ia drumul spre

Bucureşti ducând cu el toată speranţa



său, ameninţat zi şi noapte cu plata fonciirii. familiei şi mai ales a tatălui său, ameninţat zişi noapte cu plata fonciirii. Fiindcă fiul săuavea să se întoarcă abia la toamnă cu bani,iar Jupuitu avea să se întoarcă în câteva ziledupă bani, promiţându-i că nu-l va mai ierta,Moromete se hotăr ăşte să se ducă să seîmprumute de la primarul Aristide.

6) Întoarcerea lui Nilă şi Paraschiv Îndemnaţi de Guica, Paraschiv şi Nilă vor să fugă şi ei de acasă cu tot cu cai, dar se întorcdin drum.

Făr ă ca Moromete să bănuiască ceva,Paraschiv şi Nilă, îndemnaţi de Guica, vor să fugă şi ei de acasă cu tot cu cai, dar se întorcdin drum, simţindu-se vinovaţi. A doua zi,

Guica se duce la Moromete acasă pentru avedea cum va reacţiona acesta. Spredisperarea acesteia, însă, Paraschiv şi Nilă seîntorc acasă.

7) Premierea lui Niculae Niculaie ia premiul întâi la băieţi spreuimirea tatălui său, prezent la serbareaşcolar ă.

Gătit cu pălăria tatălui său şi cu un buchet deflori, Niculae se duce la serbarea şcolar ă.Acolo vine şi tatăl său care află, cu mirare şiemoţie, că fiul său a luat premiul întâi la

băieţi. Însă, în timp ce îşi spune poezia,copilul este cuprins de friguri, iar tatăl estenevoit să-l ducă acasă în braţe.

Partea a treia Partea a treia Partea a treia

7) La seceriş Întreaga familie se duce la câmp, la seceriş, prilej pentru o nouă masă în familie.

Şi în acest an întreaga familie Moromete seduce la câmp, la seceriş. După ce au seceratcâtva timp, membri familiei se aşează lamasă, prilej pentru tată de a se juca un pic cucopiii săi. Astfel, el râde de lăcomia luiParaschiv pe care îl lasă să se ardă cufasolea. Tot acum, Niculae aduce iar îndiscuţie planurile sale legate de şcoală.

8) Vestea tr ădării Moromete este înştiinţat de Scămosu de planul fiilor săi de a-l păr ăsi definitv.

Scămosu, un negustor de găini venit decurând de la Bucureşti, îi adevereşte luiMoromete bănuiala, spunându-i că fiii lui

sunt înţeleşi între ei să fugă de acasă. Dorind



să se încredinţeze de adevăr, tatăl îşi trage fiila r ăspundere, iar ei se revoltă. Presat de perceptor, Moromete este nevoit să ia din banii puşi deoparte pentru şcoala lui Niculaieşi să-şi plătească taxele.

9) Meditaţia de pe piatra de hotar Dându-şi seama de tr ădarea fiilor săi, tatăl serupe de lume în căutarea unei explicaţii.

Odată ce îşi dă seama că fiii săi l-au tr ădat,tatăl intr ă într-o lungă criză. Momentulculminant al acestei crize este meditaţia de lahotarul lotului de pământ, când Morometedezbate însăşi condiţia tatălui care, deşi af ăcut totul pentru copii săi şi nu se bucur ă de

recunoştinţa lor.10) Bătaia cu parul După revolta lor f ăţişă, într-o descătuşareteribilă, Moromete aplică o corecţie băieţilor pe care îi bate cu parul.

După revolta lor f ăţişă, Paraschiv se duce laGuica înştiinţând-o că s-a hotărât plecarea.Astfel, a doua zi dimineaţa, după ceParaschiv petrecuse toată noaptea, băieţii nuvor să iasă la muncă, în ciuda chemărilor blânzi ale tatălui. Mai mult, simţindu-sestă pân peste toţi, Paraschiv îşi cere

drepturile. Astfel, pierzându-şi r ă bdarea,Moromete pune mâna pe par şi începe să deaîn Paraschiv şi Nilă.

11) Fuga fiilor din casă şi din sat Resemnat, Moromete află că băieţii săi auspart lada de zestre a fetelor, au luat banii şiau fugit cu caii.

După confruntarea finală, Moromete pleacă de acasă să se laude, şi se întoarce abia lamiezul nopţii. A doua zi, când se trezeşte, elaflă de la ceilalţi că băieţii săi au spart ladade zestre a fetelor, au luat banii şi covoarele

şi au fugit cu caii. Resemnat, el se îşi dă seama, totuşi, că trebuie să-şi vadă maideparte de treabă, căci “timpul nu mai avear ă bdare”. Astfel, în aceeaşi zi, el îi vinde luiBălosu o bucată din pământul familiei, iar din banii luaţi cumpăr ă doi cai, plăteştefonciirea, rata la bancă, datoria la Aristide şitaxele de şcolarizare ale lui Niculaie.



TABEL INTERTEXTUAL

- IMAGINEA TATĂLUI -TEXT DE BAZĂ TEXT BIBLIC TEXTE AUXILIARE

Morome ţ ii

(Marin Preda)

Pilda fiului risipitor (Luca 15, 11-24)

Moartea lui Absalom (2 Samuel 14, 25-26; 15,1-6; 18: 2-14, 32-33;) Proverbele (20, 20)

Via ţ a ca o prad ă (Marin Preda)

Editura Albatros,Bucureşti, 1977,

pp. 49-51, 99-100.

Fra ţ ii Karamazov (F.M.Dostoievski)

Roman

în patru păr ţi şi epilog,Volumul II,Traducere de OvidConstantinescu şi

Izabella Dumbravă,Aparatul criticde Ion Ianoşi,

Editura Univers,

Bucureşti, 1982, pp. 96-97.

Dic ţ ionar desimboluri

(Jean Chevalier,

Alain Gheerbrant)

Volumul 3 (P-Z),Editura Artemis,Bucureşti, 1993, pp.335-336.

“Un om avea doi fii. Celmai tânăr dintre ei a zistatălui său : « Tată, dă-mi partea mea de avere ce mise cuvine » Şi tatăl le-aîmpăr ţit averea.

Nu după multe zile, fiulcel mai tânăr a strâns totulşi a plecat într-o ţar ă depărtată, unde şi-a risipitaverea, tr ăind îndestr ă bălare.După ce a cheltuit totul, avenit o foamete mare în

“- Domnule, începu el, teduci la Bucureşti...

...

Ascultam, dar cuvintelelui îmi treceau pe de

lături, fiindcă nu eraudestinate pentru clipa defaţă şi nici pentru viitorulapropiat. Cum să înţelegeu chiar imediat că el,tatăl meu, îşi lua în aceaor ă mâna de pe mine şi că mă trimitea în lume cu

“Mitea nu se clintea dinloc, uitându-se la el, aşacum stăte întors în profil.Cu câtă repulsie priviseîntotdeauna profilul bătrânului atât de precis

conturat în momentulacela în lumina vie alămpii ce-i cşdea piziş peobraz dinspre stânga :mărul lui Adam ce serevărsa, bulbucat, înafar ă, nasul coroiat, gurală băr ţată într-un zambet

Tată « Simbol al procreării, al posesiei, al dominaţiei, alvalorii. În acest sens, tatăleste o figur ă inhibitoare ;sau, cum spune

psihanaliza, castratoare.El este o reprezentare aoricărei figuri deautoritate – şeful,că petenia, stă pânul, profesorul, protectorul,zeul. Rolul patern esteconceput ca descurajând





« Aduceţi repede hainacea mai bună şi îmbr ăcaţi-l cu ea ; puneţi-i un inel îndeget şi încălţăminte în

picioare !Aduceţi viţelul celîngr ăşat şi tăiaţi-l ! Să mâncăm şi să ne veselim,căci acest fiu al meu eramort şi a înviat, era pierdut şi a fost găsit. »Şi au început să seveselească.”

meu. Îi cunoşteam pe toţioamenii prin el. (...) Ceiviolenţi şi josnici erauocoliţi. De ăştia trebuia

« să fugi ». Erau înafaraoamenilor. Tata nu stăteade vorbă cu ei. Încâtuitam totul numai cât îlvedeam, nu-i povesteamnimic…Mi-era de ajuns să-I audglasul liniştitor: « Ce faci,mă, copile ? » şi lumeaîntunecată , a cărei perdease dăduse o clipă la o parte şi văzusem urâtul şiabjecţia, se închidea la locşi înceta să mai existe pentru mine.”

Şi cu fiecare clipă simţeacum îl înteţeşte o scârbă tot mai cumplită, aproapeinsuportabilă.Pierzând

orice control asupra lui,Mitea smulse din buzunar pisălogul de aramă...

...

« M-a păzit Dumnezeu înmomentul acela », spuneael mai târziu.”

întocmai ca stă pânul şicerul, el este o imagine atranscendenţei ordonate,înţelepte şi drepte ; ca

urmare a unei r ăsturnăriobişnuite în plansimbolic, tatăl de laorigine se transformă înDumnezeul ce va să vină ;el este deopotrivă arhaicşi prospectiv ; generarea pe care o aduce cu sinedevine renşstere. Influenţalui se înreudeşte astfel cuaceea a atracţiei pe care oexercită un erou sau unideal. Tatăl nu este numaifiinţa pe care vrei să o ai,ci şi ceea ce vresă poţi

deveni, fi sau însemna. Iar acest progres urmează calea de la suprimareatatălui ca alteritate ladobândirea calităţii de tată (Oedip, Brutus, Perseu).O atare identificare cutatăl conduce la dublul

proces al mor ţii (el) şirenaşterii (eu). Tatălr ămâne aşadar,întotdeauna ca o imagine permanentă atranscendenţei, ce nu poate fi acceptată f ăr ă probleme decât printr-o

dragoste reciprocă, la



maturitate.În tradiţiile celtice,noţiunea de tat ă al semin ţ iei se exprimă prin

supranumele de tat ă atotputernic (EochardOllathir) dat zeuluiDagda. Acesta poate ficomparat cu Dis Pater menţionat de către Cezar,şi din care spuneau toţigalii că se trag. Tatălseminţiei se situează dincolo de omul primordial ; el este primulzeu şi stă pân peste mor ţi,îgemânând cele două aspecte, cel luminos şi celtenebros, ale divinităţii. El

nu procreează prin sine, cir ăspunde de procreaţie. Elreprezintă o putere unică în esenţa şi dublă camanifestare. (OGAC, 12,359) »

Ă bsalom era unul din fiiîmpăratului David. Era un

tânăr mândru şi chipeş laînf ăţişare, cu nişte pletelungi şi bogate, de o rar ă frumuseţe. Dar avea oinimă trufaşă, vicleană şirea şi nu voia să ştie deDumnezeu.Absalom nu-şi iubea tatăl

şi râvnea să ocupe cât mai

Imposibila întoarcere(Marin Preda)

„Scriind, totdeauna amadmirat ceva, o creaţie preexistentă , care mi-afermecat nu numaicopilăria, ci şimaturitatea: eroul preferat, Moromete care a

TEXTE CRITICE

„ Îmi pare că greulcuvântului lui MarinPreda este greul pământului. M-aş strângeîn mine însumi, aidomacorpului de melc, atins deobiectul întâmplător însine însuşi, dacă ar trebui



curând tronul împăr ătesc.El se bucura de o mare popularitate printreisraeliţi, deşi o câştigase

prin minciună, f ăţărnicieşi pref ăcută bunăvoinţă.În scurt timp strânse onumeroasă oştire cu carese îndreptă spre Ierusalim.David fu nevoit să păr ăsească în grabă Ierusalimul împreună cuostaşii ce-i r ămăseser ă credincioşi, găsindu-şirefugiul într-o cetate pustiită.Absalom află curând loculunde se afla tatăl său şi porni imediat în urmărirea

lui. La vestea că fiul lui se pregăteşte să-l atace,David îşi adună şi eloastea şi o trimiseîmpotriva lui. Împăratul porunci însă cu str ăşnicieca nimeni să nu se atingă de el şi să-i cruţe viaţa.

Cu tot r ăul pe care i-lcăşunase, în adânculinimii David îi nutreaaceeaşi caldă dragoste părintească.Bătălia avu loc într-o pădure. Dumnezeu era de partea lui David şi oastea

lui îi zdrobi pe r ăsculaţi.

existat în realitate, a fosttatăl meu.”

să fiu fericit din numai pricina că sunt. A fi nueste şi pricina fericirii. Afi nu este pricina onoarei.

A fi înălţat este pricinaaripei în aer. Fericirea, eaînsăşi, este deci oconjunctur ă.”(Nichita Stănescu)

“ Excelentă monografie asatului din CâmpiaDunării în etapa imediat premergătoare celui de-aldoilea r ăzboi mondial, Morome ţ ii e în acelaşitimp un roman – dramă şiimplicit un roman problemă.”

(Dumitru Micu, NicolaeManolescu)

“Cei trei fii mai mari vor să uzurpe puterea tatălui,fuga acestora dingospodăria paternală reprezentând evenimentul

cel mai zguduitor dinexistenţa familieiMoromeţilor.”(Eugen Simion)



Soldaţii lui Absalom îşicăutar ă scă parea prinfugă. În timp ce fugeacălare pe un catâr,

Absalom îşi încurcă părulîn ramurile pletoase aleunui copac şi r ămaseastfel suspendat între cer şi pământ. Catârul fugi desub el, păr ăsindu-l în voiasoartei.Ioab, comandantulsuprem al armatei luiDavid, dădu pesteAbsalom şi-i str ă punseinima încă plină de viaţă cu trei suliţi, nesocotindastfel poruncaîmpăratului.

Moartea fiului său iubit îlîndurer ă adânc pe David,care-l plânse cu lacrimiamare : « O, fiul meuAbsalom, Absalom, fiulmeu ! Mai bine mureameu în locul lui ! Absalom,Absalom, fiul meu ! »

Dumnezeu l-a lovit peAbsalom în floareatinereţii sale r ăzvr ătite.

În Biblie stă scris : « Dacă cineva îl blestemă pe tatălsău şi pe mama sa, luminai se va stinge în mijlocul

întunericului ».

„În momente istoriceconvulsive, existenţa puneîn paranteză esenţa. (...)Impasibil în aparenţă,

Moromete se schimbă lăuntric profund. Nu maimerge la adunări, nu maistă pe prispă sau în drum,spre a se încinge la vorbă cu trecătorii, nu mai povesteşte. I se modifică, parcă, şi înf ăţişarea fizică. Nu mai semănă cu elînsuşi nici cât figura dehumă arsă a capului săumodelat de un consătean.(...) Eşecul eforturilor luiMoromete de a-şi f ăuri olume a lui, opusă celei

obiective, demonstrează că nu se poate ieşi dinreal, din istorie.”(Dumitru Micu)



MATRICE INTERTEXTUALĂ

ARHETIPUL TATĂLUI

MOROME Ţ II de Marin Preda

FRAŢ II KARAMAZOV de F. M. Dostoievski

« Uite-l ăsta e rivalul meu, omul care-mi otr ăveşte zilele, călăul care vrea să-mi distrugă viaţa ! »

IMPOSIBILA ÎNTOARCERE de Marin Preda„Scriind, totdeauna am

admirat ceva, o creaţie preexistentă , care mi-afermecat nu numai copilăria, ci şi maturitatea:

eroul preferat, Moromete care a existat în realitate,a fost tatăl meu.”

Dic ţ ionar de simboluri„TAT Ă ”

«Tatăl apare în simbolistică nuatât ca părinte egal cu mama, cât

ca legiuitor »(Paul Ricoeur)

VIAŢ A CA O PRAD Ă de Marin Preda

„Mi-era de ajuns să-I aud glasulliniştitor: « Ce faci, mă, copile ? » şilumea întunecată , a cărei perdea sedăduse o clipă la o parte şi văzusem

urâtul şi abjecţia, se închidea la loc şiînceta să mai existe pentru mine.”

BIBLIA: Moartea lui Absalom

“O, fiul meu Absalom, Absalom, fiulmeu ! Mai bine muream eu în locul lui !Absalom, Absalom, fiul meu !



ANEXE



Model grafic de organizare a textului Tragismul timpului care « n-a mai avut r ăbdare »

DRAMAPATERNITĂŢII

ISTORIA

DRAMAPĂMÂNTULUI

FAMILIAMOROMETE

Comentaţi în 7-10 rânduri destr ămarea familiei Moromete din perspectiva realităţii istorice a lumii rurale româneşti cu puţinînaintea celui de-al Doilea R ăzboi Mondial.



Harta personajelor 1

Argumentaţi (2-3-4 argumente) pe baza schemei ipoteza că familia Moromete este întruchiparea familiei de tip tradi ţ iona.l

Ilie Moromete

Cei trei fraţivitregi

Catrina

Paraschiv Nilă Achim Niculae Ilinca Tita

„...st ătea parcă

deasupratuturor”

„Rămas singur

în mijlocul băt ăturii...”

Familia MOROMETE

Observaţi dubla ipostază a tatălui (“stătea parcă deasupra tuturor”, „R ămas singur în mijlocul bătăturii”).Exprimaţi-vă opinia cu privire la autoritatea paternă în cadrul familiei de tip tradi ţ ional .



Harta personajelor 2

Prezentaţi pe baza schemei de mai jos rela ţ iile / conflictele dintre cele trei entităţi.

Găsiţi 2-3-4 explicaţii şi / sau exemple din roman pentru a demonstra existenţa unui conflict între genera ţ ii, evidenţiind valorile

pe care le apăr ă Moromete, în comparaţie cu atitudinea de respingere a fiilor săi faţă de acestea.

Mezinul familiei NICULAE

Capul familiei

ILIEMOROMETE

Cei trei fraţi vitregiPARASCHIV

NILĂ ACHIM



Re ţ eaua personajului 1

Descoperiţi tr ă săturile eroului lui Marin Preda şi precizaţi care dintre acestea pot fi socotitedrept cauze ale dramei sale existenţiale în contextul anulării autorităţii sale paterne.

Filosof

Naiv

Actor

InocentVictimă

Înstr ăinat

Idealist

IlieMoromete



Re ţ eaua personajului 2 Ilustraţi, cu exemple din romanul Morme ţ ii, momentele care îl prezintă pe eroul Ilie Moromete

în ipostaza de tat ă.

Întoarcerea de lacâmp

„Rămas singur înmijlocul băt ăturii...”

Bătaia cu parul

„Atâta timp cât tr ăiesc eu, ori face ţ icum zic eu, ori dacă

nu, să pleca ţ i.”

Monologul de pe piatra de hotar

„S-au luat după lume

Secerişul

„-N-a Paraschive,beaapă (...)

Premiul întâi

„... pr ă păditul de el ...când l-am vă zut pe

scena aia acolo, mi-a secat inima...”

Cina

„... st ătea parcă deasupra tuturor”

Tăierea salcâmului

„Gr ădina, caii, Moromete însu şiar ătau bicisnici.”

Ilie Moromete

TATĂL



Fi şă de lucru

CE SIMBOLIZEAZĂ FAMILIA PENTRU ILIE MOROMETE?

Argumentaţi una din variantele de mai jos sau propuneţi o viziune proprie.

Unitatea

familiei:garanţiapermanenţei

Centrullumii

patriarhale

Simbolul

solidităţii înmijloculinstabilităţiivremurilor



Fi şă de lucru

MOROMETEeste

UN PATER FAMILIAS ÎNTÂRZIAT ANACRONIC ÎN EPOCA CONTEMPORANĂ

DA,pentru că

NU,pentru că

- tentativa lui de a menţine ostructur ă patriarhală,anacronică, se ciocneşte denecesitatea afirmării celei de-„adoua vârste” a civilizaţieiţăr ăneşti reprezentată prinParaschiv, Nilă şi Achim.

- dezacordul dintre tată şi fiiicare vor să tr ăiască „altfel”,izvor ăşte dintr-un mod diferitde a înţelege lumea, dezacordcare este actual şi în epocacontemporană şi care dă naştereconflictelor între generaţii de

ieri şi de azi.

Fi d l



Fi ş e de lucru

Fişa de lucru nr. 1

TEXT 1 – Scena întorcerii Moromeţilor de la câmp

• Se dă textul:

„ Familia Moromete se întorsese mai devreme de la câmp. Cât ajunseser ă acasă , Paraschiv, cel mai

mare dintre copii, se d ăduse jos din căru ţă , l ă sase pe al ţ ii să deshame şi să dea jos uneltele, iar el

întinsese pe prispă o haină veche şi se culcase peste ea gemând. La fel f ăcuse şi al doilea fiu, Nil ă ,

intrase în casă şi după ce se aruncase într-un pat, începuse şi el să geamă , dar mai tare ca fratele său,

ca şi când ar fi fost bolnav. Al treilea băiat, Achim, se furi şase în grajdul cailor şi se trântise în iesle să nu-l mai g ă sească nimeni, iar cele două fete, Tita şi Ilinca, plecaser ă repede la gârl ă să se scalde.

R ămas singur în mijlocul bătăturii , Moromete, tat ăl, tr ă sese căru ţ a sub umbra mare a celor doi

salcâmi de lâng ă poarta gr ădinii şi apoi ie şise şi el la drum cu ţ igarea în mână. P ărea de la sine

în ţ eles că singur ă mama r ămânea să aibă grijă ca ziua să se sfâr şească bine.”

• Cerinţe:

1) Desprindeţi din fragmentul dat cele şapte personaje prezentate de Marin Preda, ilustrând cu

ajutorul citatelor acţiunile fiecăruia şi raportându-le la evoluţia conflictului.

2) Analizaţi pe baza fragmentului dat imaginea familiei Moromete, formulând 2-3-4 argumente

pentru a demonstra rolul profetic al scenei din perspectiva temei destr ămării familiei,

realizând şi un model grafic. (vezi Anexa Harta personajelor 1 şi 2)

3) Comentaţi în 7-10 rânduri imaginea eroului ce tr ăieşte o dramă a paternităţii, pornind de la

observaţia autorului că Moromete, tatăl, a „r ămas singur în mijlocul băt ăturii” şi corelând-o



Rezolvarea fişei de lucru nr.1

1) Paraschiv – „ se d ăduse jos din căru ţă , l ă sase pe al ţ ii să deshame şi să dea jos uneltele, iar el întinsese pe prispă o haină veche şi se culcase peste ea gemând.”

Nilă - „intrase în casă şi după ce se aruncase într-un pat, începuse şi el să geamă , dar mai tareca fratele său, ca şi când ar fi fost bolnav.”

Achim – „ se furi şase în grajdul cailor şi se trântise în iesle să nu-l mai g ă sească nimeni”Tita şi Ilinca – „ plecaser ă repede la gârl ă să se scalde.”

Mama – „r ămânea să aibă grijă ca ziua să se sfâr şească bine.”Tătăl – „ Rămas singur în mijlocul băt ăturii”

2)1. Scena are un rol profetic în ansamblul romanului, prefigurând destr ămarea

familiei Mormete.2. Ce se întâmplă în această scenă se întâmplă în toată cartea, în sensul că tatăl va

r ămâne singur păr ăsit de ceilalţi membri ai familiei.3. Imaginea lui Ilie Moromete „ singur în mijlocul băt ăturii” simbolizează drama paternităţii izvorâtă din neputinţa personajului de a ţine unită familia sub sceptrul său.

3)Tema destr ămării familiei este instituită încă din prima pagină a romanului prin

scena întoarcerii Moromeţilor de la câmp. Prin intermediul acestei scene, cititorul, nunumai că face cunoştinţa cu personajele, dar le şi cunoaşte destinul. Putem spune chiar

că această scenă are un rol profetic, punând în lumină drama paternităţii. În acest sens,

revelatoare este imaginea lui Ilie Moromete „r ămas singur în mijlocul băt ăturii”, ceea

ce simbolizează tocmai deznodământul personajului şi neputinţa sa de a ţine unită

familia sub sceptrul său.



Fişa de lucru nr. 2

TEXT 2 – Scena cinei familiei Moromete

• Se dă textul:

„Cât ie şeau din iarnă şi până aproape de sfântul Niculae, Morome ţ ii mâncau afar ă în tind ă la o

masă josă şi rotund ă , a şeza ţ i în jurul ei pe ni şte scăunele cât palma. F ăr ă să se ştie când, copiii se

a şezaser ă cu vremea unul lâng ă altul, după fire şi neam. Cei trei fra ţ i vitregi, Paraschiv, Nil ă şi Achim, st ăteau spre partea dinafar ă a tindei, ca şi când ar fi fost gata în orice clipă să se scoale de la

masă şi să plece afar ă. De cealalt ă parte a mesei, lâng ă vatr ă , jumătate întoarsă spre str ăchinile şi

oalele cu mâncare de pe foc, st ăteau întotdeauna Catrina Moromete, mama vitreg ă a celor trei fra ţ i,

iar lâng ă ea îi avea pe ai ei, pe Niculae, pe Ilinca şi pe Tita, copii f ăcu ţ i cu Moromete. (...)

Moromete stătea parcă deasupra tuturor. Locul lui era pragul celei de-a doua od ăi, de pe care

el st ă pânea cu privirea pe fiecare. To ţ i ceilal ţ i st ăteau umăr lâng ă umăr, înghesui ţ i, masa fiind prea

mică. Moromete n-o mai schimbase de pe vremea primei lui că sătorii, de şi numărul copiilor crescuse.

El şedea bine pe pragul lui, putea să se mi şte în voie şi de altfel nimănui nu-i trecuse prin cap că ar fi

bine să se schimbe masa aceea josă şi plină de arsurile de la tigaie.”

• Cerinţe:

1) Extrageţi din fragmentul dat cele trei pasaje descriptive care relevă felul în care membrii

familiei Moromete sunt aşezaţi la masă, subliniind grupurile care se conturează şi evidenţiind

semnificaţia lor simbolică în cadrul evoluţiei conflictului.

2) Analizaţi pe baza fragmentului dat relaţiile dintre personaje, formulând 2-3-4 argumente în

pentr a demonstra existenţa unui conflict între membrii familiei şi construind o hartă a

personajelor. (vezi Anexa Harta personajelor 1 şi 2)

3) Comentaţi în 7-10 rânduri imaginea tatălui ca centru al familiei şi rolul său de pater familias,



Rezolvarea fişei de lucru nr.2

1) – „Cei trei fra ţ i vitregi, Paraschiv, Nil ă şi Achim, st ăteau spre partea dinafar ă a tindei,ca şi când ar fi fost gata în orice clipă să se scoale de la masă şi să plece afar ă.”- „De cealalt ă parte a mesei, lâng ă vatr ă , jumătate întoarsă spre str ăchinile şi oalele cumâncare de pe foc, st ăteau întotdeauna Catrina Moromete, mama vitreg ă a celor trei

fra ţ i, iar lâng ă ea îi avea pe ai ei, pe Niculae, pe Ilinca şi pe Tita, copii f ăcu ţ i cu Moromete.”

- „Moromete st ătea parcă deasupra tuturor. Locul lui era pragul celei de-a doua od ăi,de pe care el st ă pânea cu privirea pe fiecare.”

2)1. Scena este o oglindă a unei familii de tip tradiţional în care tronează un tată

autoritar.2. Aşezarea la masă a membrilor familiei ne dezvăluie conflictele dintre tată şi

ceilalţi pe de o parte şi chiar între copii, pe de altă parte.3. Prin faptul că „Moromete st ătea parcă deasupra tuturor”, se evidenţiază statutul

său de „pater familias”.

3)Scena cinei familiei Moromete este simbolică pentru imaginea tatălui ca centru al

familiei, întrucât el este cel care „st ătea parcă deasupra tuturor”, altfel spus, este

autoritatea supremă în casă. Deşi această scenă trebuie privită drept un tablou perfect al

familiei de tip tradiţional dominată de un „pater familias”, trebuie subliniat faptul că ea

pune în lumină şi conflictele existente în sânul familiei. De exemplu, faptul că cei trei

fraţi vitregi „st ăteau spre partea dinafar ă a tindei ...” prefigurează fuga acestora dincasă şi din sat.



Matrice semantic ă în re ţ ea

În căutareatimpului pierdut

(MarcelProust)

Forsyte Saga(John

Galsworthy)

FamiliaThibault (R. M. du

Gard)

Bietul Ioanide

(G.

Călinescu)

Morome ţ ii (Marin Preda)

TEMA FAMILIEIÎN

LITERATURAROMÂNĂ

ŞI UNIVERSALĂ

Ciclul Comăneştenilor (Duiliu

Zamfirescu)

Matrice semantică în reţea



Matrice semantic ă în re ţ ea

Întâlnireadin

pământuri

Marelesinguratic

Delirul

Imposibilaîntoarcere

Morome ţ ii

TEMA

FAMILIEIÎN OPERA

LUIMARINPREDA

Via ţ a ca o prad ă

Fi şă de evaluare sumativ ă





Rezolvarea fi ş ei de evaluare sumativ ă 1) Sensul construcţiilor:

îl cârpi pe Niculaie” = îl lovi îl plesni



„îl cârpi pe Niculaie = îl lovi, îl plesni„cu atâta sete”= cu furie

2) Rolul utilizării semnelor de puctuaţie:

- virgula (,mamă ,) - desparte substantivul în vocativ de restul propoziţiei;- semnul întrebării (?) - marchează intonaţia interogativă directă;- semnul exclamării (!) – marchează intonaţia exclamativă sau imperativă.3) Expresii / locuţiuni:a lua – a- şi lua picioarele la spinare

- a lua la mă sea- a- şi lua seama- a- şi lua zilele - a lua parte- a- şi lua t ălpăşi ţ a- a lua peste picior

4) Termeni din câmpul semantic al mâncării:- masă , tigaie, fasole, foc, mămălig ă , dumicatul, ceapă 5) Paraschiv:- foarte lacom la mâncare, mâncăcios (hulpav)

- violent cu fratele său mai mic (îl cârpi pe Niculaie cu atâta sete)6) Perspectiva narativă:- narator obiectiv- limitarea omniscienţei (reflectori şi informatori)7) Registre stilistice ale limbii:Registrul popular şi regional – evidenţiază valori stilistice al limbii neconstrânsă de normele literare:

sleit ă , dumicatul, bumben, râni, hulpav, bota etc.8)Semnificaţia notaţiilor naratorului:- naratorul tr ăieşte odată cu personajul;- naratorul este complicele personajului;- naratorul îi ascunde disimularea;9) Portretul personajului Ilie MorometeInformaţiile din textul dat ni-l arată pe Moromete prin prisma tr ăsăturii sale principale: disimularea.

Personalitate pregnantă, cu o înţelegere particular ă a lumii, cu o conduită proprie ce pare unora suceal ă ,eroultr ăieşte drama interioar ă pe care mulţi sunt în stare să o perceapă. Şi în acest fragment, Moromete întruchipează

aşadar, tr ăsăturile clasice ale ţăranului şiret, disimulându-şi intenţiile prin afişarea unei părelnice ignoranţeşi

naivităţi. Astfel, nu e de mirare că râde de lăcomia lui Paraschiv, pe care îl lasă să se ardă cu fasolea.





REALIZAREA ESEULUI



REALIZAREA ESEULUI

CERINŢĂ:

Scrie un eseu argumentativ, de 2-4 pagini, în care să prezinţi imaginea tat ălui cacentru al familiei, ilustrată în romanul Morome ţ ii (Volumul I) de Marin Preda,

pornind de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie şi comentând-o pe baza personajului principal din opera studiată.

„Tat ăl apare în sombolistică nu atât ca părinte egal cu mama, cât ca legiuitor .” (Paul Ricoeur).

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

- integrarea temei familiei în cadrul operei lui Marin Preda, evidenţiind viziuneascriitorului despre imaginea familiei şi a tatălui;- enumerarea altor exemple de romane din literatura română şi universală ilustrative

pentru tema familiei;- prezentarea imaginii familiei din romanul studiat prin referire la mimum două scene /situaţii semnificative pentru evoluţia conflictului;

- prezentarea relaţiilor dintre membrii familiei şi evidenţierea conflictelor existente întregeneraţii;- exprimarea argumentată a unui punct de vedere despre imaginea tatălui ca centru alfamiliei reflectată în romanul studiat din perspectiva opiniei lui Paul Ricoeur.- corelarea modelului patern prezentat de Marin Preda cu alte exemple din literaturaromână şi/sau universală, precum şi din Biblie.

Notă! Ordinea integr ării reperelor în cuprinsul lucr ării este la alegere.În elaborarea textului, vei respecta structura eseului de tip argumentativ: ipoteza,constând în formularea tezei / a punctului de vedere cu privire la temă, argumenta ţ ia (cu minimum 4 argumente) şi concluzia / sinteza.

P t ţi t l l i i i i t ( ât t t fi i ţă



PLAN:

Introducere:

- romanul Morome ţ ii – roman de familie (alte exemple de romane de familie din lieratura română şi universală)

- tema familiei în opera lui Marin Preda- romanul Morme ţ ii - dramă a paternităţii (tema centrală – destr ămarea familiei Moromete)

Ipoteza (formularea tezei / a punctului de vedere cu privire la temă):

Pro sau contra: „Tat ăl apare în sombolistică nu atât ca părinte egal cu mama, cât ca legiuitor .” (Paul Ricoeur).

Exemplu: Ilie Moromete = pater familias

Cuprins:- familia Moromete = familia de tip tradiţional- premisele destr ămării familiei – conflictele între generaţii

Argumentaţia:

- ipostaze ale tatălui:

scena întoarcerii de la câmp – „ Rămas singur în mijlocul băt ăturii”scena cinei – „...st ătea parcă deasupra tuturor ”scena premierii – tatăl iubitor scena bătăii – tatăl violentmonologul de pe piatra de hotar – paternitatea r ănită

Încheierea:

- alte creaţii în care întâlnim arhetipul tatălui

Concluzia:


http://slidepdf.com/reader/full/morometeadriananistor 58/66REDACTARE:



IMAGINEA TATĂLUI CA CENTRU AL FAMILIEIMotto: „Tat ăl apare în simbolistică nu atât ca părinte egal cu mama, cât ca legiuitor.” (Paul Ricoeur)

Introducere – romanul Morome ţ ii – roman de familie (alte exemple) Romanul Morome ţ ii de Marin Preda, este, aşa cum sugerează şi titlul, un roman de familie,

putând fi asemănat cu alte romane din lieratura română şi universală, care prezintă destinul unor clase

sociale privite din perspectiva vieţii sociale: Ciclul Comăne ştenilor (D. Zamfirescu), Forsyte Saga (J.

Galsworthy), sau Familia Thibault (R.M. du Gard). În acest sens, tema centrală a romanului este

destr ămarea unei familii de ţărani dintr-un sat din Câmpia Dunării, Siliştea-Gumeşti, în preajma celui

de-al doilea r ăzboi mondial. – tema centrală – destr ămarea familiei Moromete

- tema familiei în opera lui Marin Preda

În creaţia lui Marin Preda, romanul Morome ţ ii reprezintă un nucleu în jurul căruia se cristalizează aproape toată opera. De fapt, putem spune că această creaţie este cheia de boltă a operei prediene, tema

familiei regăsindu-se în toate scrierile autorului: de la nuvelele şi schiţele volumului Întâlnirea din

P ământuri până la articolele şi eseurile din Imposibila întoarcere şi culminând cu Via ţ a ca o prad ă în

care scriitorul mărturiseşte experienţele de viaţă care au condiţionat opera.

Pentru a sublinia locul central al temei familiei în cadrul operei lui Marin Preda, este important să observăm faptul că scriitorul concepuse o tetralogie a familiei Moromete, constituită din Morome ţ ii,

volumul I, Delirul , volumul I şi al II-lea (acesta din urmă nerealizat), Morome ţ ii, volumul al II-lea şi

Marele singuratic reprezentând epilogul. În plus, un alt argument îl reprezintă faptul că cel mai

important personaj al literaturii lui Marin Preda, Ilie Moromete, capul familiei Moromete, îl are ca

model pe însuşi tatăl scriitorului, după cum mărturiseşte acesta din urmă în Imposibila întoarcere:

„Scriind, totdeauna am admirat ceva, o crea ţ ie preexistent ă , care mi-a fermecat nu numai copil ăria, ci

şi maturitatea: eroul preferat, Moromete care a existat în realitate, a fost tat ăl meu.”Astfel, putem

vorbi încă de la început despre simbolul tatălui ca fiind central în opera lui Marin Preda.

Se ştie faptul că acţiunea primului volum al Morome ţ ilor (1955) prezintă modul în care Ilie Moromete -

tatăl se zbate din r ăsputeri să-şi apere familia de agresiunea istoriei. Ca un autentic „pater familias”, el



p ş p g „p ,

se str ăduieşte să împiedice destr ămarea familiei sale, pe care o doreşte unită sub autoritatea lui. Îată de

ce, în opinia mea eroul lui Marin Preda poate fi privit, la început, drept un legiuitor, căci în măinile sale

pare a se afla destinul întregii familii. – Moromete = pater familias

Cuprins – familia Moromete = familie de tip tradiţional

- premisele destr ămării familiei – conflictele între generaţii

La o primă vedere, familia Moromete este întruchiparea familiei de tip tradiţional, în care rolul

principal îl joacă tatăl. El este capul familiei, legiuitorul. Cu toate acestea, familia este măcinată de

conflicte multiple care nu fac decât să ducă la anularea autorităţii paterne. Astf el, principalul conflict

este cel dintre tată şi cei trei fii ai săi din prima căsătorie: Paraschiv, Nilă şi Achim, izvorât dintr-o

modalitate diferită de a înţelege lumea. Apoi, cel de-al doilea conflict izbucneşte între Moromete şi

Catrina, soţia lui, iar al treilea conflict o are ca protagonistă pe Maria Moromete, sora lui Ilie, poreclită

Guica, cea care va facilita destr ămarea familiei Moromete. Un alt conflict, secundar, este acela dintreIlie Moromete şi fiul cel mic Niculae. Totodată, în rândul conflictelor, se înscriu şi cele dintre

Moromete şi stă pânire, pe de o parte, şi, pe de altă parte, dintre dorinţa de conservare a valorilor morale

patriarhale a lui Moromete şi dorinţa de independenţă a celor trei fii, „bolnavi” de gândul evadării din

lumea satului tradiţional. Toate aceste conflicte latente vor erupe rând pe rând, creând premisele

destr ămării familiei. Argumentaţia – ipostaze ale tatălui

- scena întoarcerii de la câmp

Este important de subliniat faptul că această temă a destr ămării familiei este instituită încă din

prima pagină a romanului. Este vorba despre scena întorcerii Moromeţilor de la câmp. Prin intermediul

acestei scene cititorul nu numai că face cunoştinţă cu personajele, dar le şi cunoaşte destinul. Putemspune chiar că această primă pagină are un rol profetic, punând în lumină drama familiei Moromete. În

acest sens, revelatoare este imaginea lui Ilie Moromete „r ămas singur în mijlocul băt ăturii”, ceea ce

simbolizează tocmai deznodământul personajului şi neputinţa sa de a ţine unită familia sub sceptrul

parte, scena oglindeşte un tablou perfect al familiei de tip tradiţional în fruntea căreia tronează un tată

autoritar dar, pe de altă parte, ochiul atent al cititorului poate descoperi, printre rânduri, semnele



destr ămării familiei. Astf el, simpla aşezare la masă a membrilor familiei ne spune totul despre ierarhia

familială, şi în special despre conflictele latente existente în sânul familiei. De exemplu, faptul că ceitrei fraţi vitregi „ st ăteau spre partea dinafar ă a tindei, ca şi când ar fi fost gata în orice clipă să se

scoale de la masă şi să plece afar ă” prefigurează fuga acestora din casă şi din sat, altf el spus din

gospodăria paternală. Şi asta deoarece, ceea ce vor cei trei fii mai mari este, aşa cum observă criticul E.

Simion, „ să uzurpe puterea tat ălui”. Şi nu putem să nu subliniem faptul că, în această scenă, puterea

tatălui este maximă. El este cel care „ st ătea parcă deasupra tuturor ”, altfel spus era încă autoritateasupremă, legiuitorul .

- tatăl ca Tată ceresc / Dumnezeu

Drept urmare, putem vorbi despre Ilie Moromete ca despre un tată cu o mână de fier, care îşi

mânuieşte proprii copii ca pe nişte pă puşi. Ba mai mult, prin faptul că ia soarta celorlalţi în mâinile lui,

dirijând asemeni unui regizor destinul fiecăruia dintre membrii familiei, el aspir ă, de fapt, la statutulTat ălui. Nu degeaba, el pare, chiar şi în ochii copiilor, a fi îndăruit cu un har dumnezeiesc, căci,

notează naratorul,: „Tat ăl avea ciudatul dar de a vedea lucruri care lor le scă pau, pe care ei nu le

vedeau.”

- scena premierii

Dintr-un alt punct de vedere, nu trebuie să uităm că, în spatele măştilor de legiuitor şi/sau zeu, se

ascunde, totuşi, un om. În acest context, Moromete ne dovedeşte uneori că, în adâncul sufletului său el

îşi iubeşte copiii, deşi, aparent, îşi cenzurează orice înduioşare faţă de ei. Exemplul cel mai elocvent

este scena serbării şcolare la care Niculae ia premiul întâi, deşi tatăl, neinformat se aştepta să r ămână

repetent. Aici şi acum Moromete îşi dă jos masca, şi devine pur şi simplu tată. Stinghereala copilului,

criza de friguri care îl cuprinde în timp ce încerca să spună o poezie, toate acestea îi produc lui

Moromete o emoţie puternică, profund umană. Iată de ce, acest moment poate fi interpretat drept o

întoarcere simbolică la Adam, cel mai om dintre oameni. Este momentul în care, văzându-şi copilul pe

scenă, Moromete este zdrobit de povara sentimentului patern nemaiputându-şi cenzura emoţia: „...

pe par şi-i loveşte pe fiii risipitori, dând frâu liber tuturor amăr ăciunilor ce încă mocneau în sufletul

său. Această erupţie teribilă marchează tocmai adânca şi tragica fisur ă atât din familia Moromete, cât şi



din conştiinţa lui Moromete însuşi. Mai mult, această ultimă corecţie aplicată fiilor pecetluieşte destinul

tatălui-legiuitor: odată ce băieţii iau drumul Bucureştiului, păr ăsind pentru totdeauna vatra părintească,Moromete-tatăl moare. Astfel, eroul nu poate decât să se recunoască învins în lupta cu lumea, pe de o

parte şi cu familia, pe de altă parte. Căci, dacă pentru Ilie Mormete familia era centrul lumii, simbolul

solidităţii în mijlocul instabilităţii vremurilor, unitatea familiei fiind o garanţie a permanenţei, odată ce

familia se destramă, eroul se „destramă” şi el, altfel spus, îşi pierde identitatea. Mai mult, după părerea

mea, anularea autorităţii paterne coincide cu o anulare de sine.- monologul de pe piatra de hotar – paternitatea r ănită

Profunda dramă a paternităţii pe care o tr ăieşte Moromete iese la iveală în scena meditaţiei de la

hotarul lotului de pământ, când eroul dezbate însăşi condiţia tatălui care, deşi a f ăcut totul pentru copii

săi şi nu se bucur ă de recunoştinţa lor. De fapt, Marin Preda a intuit în aceste pagini, o temă capitală a

literaturii universale, o dramă de adânci rezonanţe umane: tatăl ce pierde dragostea copiilor săi şi sezbate în zadar să o recâştige.

Incheierea – alte creaţii în care întâlnim arhetipul tatălui

Această dramă a tatălui renegat de fii o întâlnim în multe creaţii literare, nu numai din literatura

română, ci şi din literatura universală. În acest context, romanul Morome ţ ii poate fi comparat cu

romanul Fra ţ ii Karamazov, cu menţiunea că, modelul patern întruchipat de bătrânul Karamazov este înrealitate un anti-model. Eroul lui Dostoievski este un tată denaturat, care tr ăieşte doar pentru sine şi

pentru care familia şi copii nu înseamnă nimic. Astfel, nu e de mirare că el pierde dragostea fiilor săi

faţă e el şi chiar le stărneşte ura, căci, în final, ei îl vor percepe nu ca pe un aliat în lupta cu viaţa, ci

dimpotrivă, ca pe un rival în competiţia supravieţuirii.

Aceeaşi concurenţă tată-fiu apare şi în povestea biblică despre David şi Absalom. Comparând

textul biblic cu textul romanului Morome ţ ii vedem că şi aici avem de-a face cu o revoltă a fiului care

doreşte să uzurpe puterea tatălui: Absalom nu-şi iubea tatăl, pe David şi râvnea să ocupe cât mai curând

tronul împăr ătesc. Însă, şi în acest caz, dragostea părintească este nemărginită. Cu tot r ăul pe care i-l

Concluzia – Ilie Moromete = un pater familias întârziat, anacronic în epoca contemporană?

Până la urmă, acesta este şi destinul fiilor risipitori ai lui Ilie Moromete, care vor sfâr şi înghiţiţi



chiar de lumea la care tânjeau şi de care tatăl-legiuitor s-a luptat sa-i ţină departe. Iată de ce, în opinia

mea, tatăl întruchipat de Ilie Moromete nu trebuie privit doar ca un pater familias, întârziat, anacronic

în epoca contemporană. El este mult mai mult. El este un legiuitor întrucât el a tronat peste o lume,

lumea paradisiacă a satului în care s-a născut veşnicia, o lume cu care a reuşit, până la un punct, să

pună în umbr ă lumea de griji şi nevoi a oamenilor mari.

Mărturia o dă chiar fiul devenit peste timp marele scriitor:

„ Mi-era de ajuns să-iI aud glasul lini ştitor: « Ce faci, mă , copile ? » şi lumea întunecat ă , a cărei perdea se d ăduse o clipă la o parte şi vă zusem urâtul şi abjec ţ ia, se închidea la loc şi înceta să mai

existe pentru mine.”

LEGENDĂ:

în acest sens - Tipuri de raporturi şi conectori

Romanul Morome ţ ii de Marin Preda, este, aşa cum sugerează şi titlul, un roman de familie, putând fi

asemănat cu alte romane din lieratura română şi universală, care prezintă destinul unor clase sociale

privite din perspectiva vieţii sociale - Informaţie pentru nivel minimal (nota 5-6)

Ciclul Comăne ştenilor (D. Zamfirescu), Forsyte Saga (J. Galsworthy), sau Familia Thibault (R.M. du

Gard). - Informaţie pentru nivel mediu (nota 7-8)







Date post:	15-Jul-2015
Category:	Documents
Upload:	cinik
View:	366 times
Download:	0 times

moromete_adriana_nistor

Documents