+ All Categories
Home > Documents > MoroeniDâmbovița Pavel Valentin Ionuț Grupa 8314

MoroeniDâmbovița Pavel Valentin Ionuț Grupa 8314

Date post: 11-Jul-2016
Category:
Upload: rodion-soare
View: 262 times
Download: 2 times
Share this document with a friend
Description:
prezentare
56
REFERAT RESURSE AGROTURISTICE ŞI LEGISLAŢIE ÎN ALIMENTAŢIA PUBLICĂ ŞI AGROTURISM STUDENT: PAVEL VALENTIN-IONUŢ GRUPA:8314 Anul III 1
Transcript
Page 1: MoroeniDâmbovița Pavel Valentin Ionuț Grupa 8314

REFERATRESURSE AGROTURISTICE ŞI LEGISLAŢIE ÎN ALIMENTAŢIA

PUBLICĂ ŞI AGROTURISM

STUDENT: PAVEL VALENTIN-IONUȚ GRUPA:8314

Anul III

BUCUREŞTI2016

1

Page 2: MoroeniDâmbovița Pavel Valentin Ionuț Grupa 8314

Cuprins

1. IDENTIFICAREA RESURSELOR AGROTURISTICE DIN LOCALITATEA:MOROENI ,DÂMBOVIȚA1.1. Prezentarea localității: ................................................................................... .................pag 3

istoric aşezare geografică hartă vecini populaţie climă

1.2. Resursele agroturistice naturale ale localității: ..................................... ...........................pag 6 munţi ape (râuri, lacuri, ape minerale) peşteri chei rezervaţii naturale monumente ale naturii fenomene şi structuri geologice vegetaţie (floră) faună fotografii reprezentative

1.3. Resursele agroturistice antropice ale localității: .............................................................pag 17 vestigii arheologice monumente istorice (biserici, mănăstiri, castele medievale) muzee case memoriale etnografie şi folclor calendarul sărbătorilor populare fotografii reprezentative

2. IDENTIFICAREA PENSIUNILOR DIN LOCALITATE ŞI GRADUL LORDECLASIFICARE..............................................................................................................pag 28

trecerea în revistă a pensiunilor şi precizarea numărului de margarete fotografii reprezentative

3. STADIUL VALORIFICĂRII RESURSELOR AGROTURISTICE DIN LOCALITATE ............................................................................................................pag 31

situaţia turismului rural (agroturismului) dacă există o strategie a turismului rural (agroturismului) analiza SWOT a potenţialului agroturistic din localitate (puncte tari, puncte slabe,

oportunităţi, riscuri) 3.1 STUDIU DE CAZ: PENSIUNEA RONY.....................................................................pag 324. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI .................................................................. ............pag 415. BIBLIOGRAFIE.................................................................................................. ............pag 42

2

Page 3: MoroeniDâmbovița Pavel Valentin Ionuț Grupa 8314

1. IDENTIFICAREA RESURSELOR AGROTURISTICE DIN LOCALITATEA:MOROENI ,DÂMBOVIȚA

1.1. Prezentarea localității:

istoric

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Ialomița-Dâmbovița al județului Dâmbovița și era formată din trei sate: Moroeni, Lunca și Muscelu, cu 1132 de locuitori. În comună funcționau o biserică, o școală, o moară, o dârstă, o pivă și cinci fierăstraie de tăiat scânduri. În 1925, comuna avea în compunere aceleași trei sate și făcea parte din plasa Pucioasa a aceluiași județ, având 2177 de locuitori. În 1950, a fost inclusă în raionul Pucioasa al regiunii Prahova și apoi (după 1952) în raionul Târgoviște al regiunii Ploiești. În 1968, a căpătat forma actuală și a fost inclusă din nou în județul Dâmbovița, reînființat.

aşezare geografică

Comuna Moroeni este situată în extremitatea nordică a judeţului Dâmboviţa, în Regiunea Sud Muntenia, de o parte şi de alta a cursului superior a râului Ialomiţa , cuprinzând zona montană înaltă, inclusiv o bună parte din Parcul Natural Bucegi din Munții Bucegi. Pe teritoriul comunei se aflălacul Bolboci și izvoarele Ialomiței cu peștera Ialomiței (unde se află și un mic schit), iar la limita cu județul Prahova se află Vârful Omu, cel mai înalt punct al Bucegilor și al județului Dâmbovița, precum și vârful Babele. Comuna este străbătută de șoseaua DN71 care leagă Sinaia de Târgoviște.

hartă

Localizare în cadrul comunei

3

Page 4: MoroeniDâmbovița Pavel Valentin Ionuț Grupa 8314

Localizare în cadrul județului

4

Page 5: MoroeniDâmbovița Pavel Valentin Ionuț Grupa 8314

vecini

Pe toată lungimea sa, de aproximativ 20 de km, Comuna Moroeni are următoarele vecinătăţi:

Moieciu (BV) (nord) 

Bran (BV) (nord)

Bușteni (PH) (nord-est)

Sinaia (PH) (nord-est)

Comarnic (PH) (est) 

Talea (PH) (sud-est) 

Bezdead (sud-est) 

Pietroșița (sud) 

Runcu (vest) 

Stoenești (AG) (nord-vest)

Dragoslavele (AG) (nord-vest)

Rezultatele cautarii - POPULATIA DUPA DOMICILIU la 1 iulie pe grupe de varsta, sexe, judete si localitati

Varste si grupe de varsta Sexe Judete Localitati

AniAnul 2015

UM: Numar persoaneNumar persoane

Total Total Constanta 60534 ORAS TECHIRGHIOL 8051- Masculin Constanta 60534 ORAS TECHIRGHIOL 3940- Feminin Constanta 60534 ORAS TECHIRGHIOL 4111

populaţie

Populația stabilă a comunei Moroeni, la 1 iulie 2015, era de 5.159 persoane, din care 2597 femei.

Varste si grupe de varsta Sexe Judete Localitati

AniAnul 2015

UM: Numar persoaneNumar persoane

Total Total Dambovita 68182 MOROENI 5159- Masculin Dambovita 68182 MOROENI 2562- Feminin Dambovita 68182 MOROENI 2597

5

Page 6: MoroeniDâmbovița Pavel Valentin Ionuț Grupa 8314

Sursa: statistici.insse.ro/

Populația comunei pe sexe

BarbațiFemei

Ponderea intre sexe este aproximativ egala

Cel mai mare sat din comună este Moroeni,deținând aproximativ o treime din populație,alte sate mari fiind Lunca și Glod, iar cele mai mici sunt Dobrești și Muscel. Satul Glod găzduiește o importantă comunitate de rromi, care cuprinde aproximativ 500 de membri(2011)

Populatia activa: Conform Institutului Național de Statistică, populația activă – din punct de vedere economic – cuprinde toate persoanele de 15 ani și peste care furnizează forța de muncă disponibilă pentru producția de bunuri și servicii. În Moroeni, conform structurii populației pe grupe de vârstă, populația activă reprezintă aproximativ 70%.

climă

Valea superioară a Ialomiţei are un climat specific de munte cu nuanţe de tip alpin, la peste 1.800 m şi de tip subalpin, cu caracter de adăpost, în lungul văii şi în bazinele depresionare. Comuna Moroeni are o climă temperată.

1.2. Resursele agroturistice naturale ale localității:

munţi

Comuna Moroeni este situată în zona predominant montană, la poalele Munţilor Bucegi, relieful său fiind format în proporţie de 53 % din munte şi 47 % dealuri. Masivul Bucegi este, fără îndoială, reprezentantul cel mai proeminent al reliefului montan din regiune. Masivul Bucegi ocupa o suprafata de cca. 300 km si se delimiteaza: la est, cu valea superioara a Prahovei si cu portiunea inferoara a Vaii Cerbului, pana la confluenta cu Valea Morarului; apoi, pe un scurt parcurs cu acesta vale si cu valcelul sipotului pana la obarsie, iar dincolo de cumpana de ape a Muntelui Diham, cu Valea Glajariei; la nord si nord-vest , cu Depresiunea Barsei si Culoarul Bran;la vest, cu Valea

6

Page 7: MoroeniDâmbovița Pavel Valentin Ionuț Grupa 8314

Moeciului (denumita in zona superioara Valea Bangaleasa) si cu principalul sau izvor de obarsie, Valea Grohotisului, iar din saua Bucsa-Strungulita cu vaile Dudele, Brateiul si Ialomita, dincolo de care se inalta, spre vest, varful singuratic al Leaotei; in sfarsit la sud, hotarul este determinat de Valea Ialomicioarei, de la obarsie la confluenta sa cu Valea Ialomitei, si de portiunea inferioara a Vaii Izvorul Dorului.

In limitele aratate mai sus, masivul este constituit:a) dintr-un ansamblu de spinari inalte, ce se desprind radiar din punctul culminant si principalul sau

nod alpin, Varful Omu (2.507 m), alcatuind culmile nordice, care apartin, in cea mai mare parte, versantului transilvanean al Bucegilor;

b) dintr-un arc de culmi in forma de U – culmile sudice – care coboara paralel si de ambele parti ale Vaii Ialomita, formand la est, intre acesta vale si vaile Cerbului si Prahovei, Culmea principala a Bucegilor, iar la vest, de-a lungul Vaii Ialomita, Culmea Strunga;

c) din culmile interioare, in alcatuirea carora intra spinarile masive ale Obarsiei, Doamnelor si Batranei, care se ramifica din partea superioara a arcului culmilor sudice catre interiorul sau, despletindu-se spre sud, printre firele principalelor vai din bazinul superior al Ialomitei (V. Sugarilor, Obarsia Ialomitei, Doamnele si Batrana). Spinarile nordice si arcul culmilor sudice sunt legate intre ele printr-o creasta inalta si scurta, Culmea Bucura.

d) cumpana de ape intre V. Cerbului (E) si V. Gaurei (V) – care se inalta intre Vf. Omu (N) si Vf. Gavanele (S), situat deasupra obarsiei V. Ialomita.

ape (râuri, lacuri, ape minerale)

Reţeaua hidrografică a comunei este compusă din râul Ialomiţa, ce se formează din apele a două circuri glaciare situate între Culmea Doamnelor şi Colţii Obârşiei din Masivul Bucegi. Râul Ialomiţa are ca afluenţi pârâurile Ialomicioara, Brătei, Rătei, Gâlma şi Ruşeţu, precum şi torenţii Ciorani, Valea Seaca, Gărtoaia şi Vizitoi. De asemenea, pe raza administrativteritorială a comunei Moroeni se regăsesc trei lacuri de acumulare: Bolboci (91ha întindere), Scropoasa (6ha) şi Dobreşti (1ha), care alimentează hidrocentralele Scropoasa, Dobreşti si Gâlma.

Râul Ialomița izvorăște din Carpații Meridionali (Munții Bucegi) și își desfășoara albia pe o lungime de 400 km , având o rețea hidrografică codificată de 3.131 km și își adună apele dintr-un bazin de recepție de 9431 km² situat în partea de sud a țării, orientarea generala a râului fiind inițial NV-SE, apoi V-E

Lacul Bolboci este un lac de baraj artificial în Masivul Bucegi, pe râul Ialomița, în spatele barajului Bolboci, cu un volum util de 13 milioane m³. În lacul Bolboci se varsă și râul Bolboci.

Cascada Şapte Izvoare :- Cu un debit de aproximativ 400 de litri pe secunda, Cascada 7 Izvoare este considerata cea mai pura sursa de apa curgatoare de pe suprafata Romaniei. Izvoarele isi aprovizioneaza suvoaiele dintr-un lac subteran, la o altitudine de 1300 de metri. Cascada Sapte Izvoare este situata in Parcul Natural Bucegi, mai exact intre Scropoasa si superbul Lac Bolboci.

peşteri

Peştera Ialomiţei, cunoscută şi sub numele de Peştera Schitul Ialomiţei, Peştera Schitului sau Peştera Ialomicioarei, descrise in „Catalog Goran” 1982: 1241/1, se afla în Cheile Peşterii pe

7

Page 8: MoroeniDâmbovița Pavel Valentin Ionuț Grupa 8314

versantul drept al Ialomiţei la 18 m deasupra talvegului, fiind săpată în calcare jurasic superioare în culmea sud-esticî a muntelui Bătrâna la altitudinea de 1530 m. Însumeaza 840 m lungime de galerii fosile active dispuse pe două etaje. Temperatura aerului în peşteră variază între 9 o si 12 o C, iar umiditatea de la 85 la 100%.

Pestera Rătei, numită şi peştera de la Izvorul Răteiului, descrisa in „Catalog Goran” 1982: 1252/1, este situată pe versantul stâng al pârâului Rătei, afluent drept al Ialomiţei la o altitudine de 1.060 m în masivul Leaota muntele La Piatra. Ea este săpată în calcare jurasice prinse între complexul de japsuri în bază şi conglomeratele de Bucegi la partea superioară. Este o peştera foarte mare suborizontală cu galerii dispuse pe etaje însumând aproximativ 7.000 m. Aceasta peşteră a fost formată prin acţiunea combinată a apelor provenite din râurile de suprafaţă şi din infiltrarea precipitaţiilor. Temperatura apei pârâurilor subterane variază între 2,2o – 7,5o C în funcţie de anotimp. Temperatura aerului în galeriile active este direct influenţată de temperatura apei, fiind cu 2-3,0o C superioară acesteia. Curenţii de aer din galerii sunt în general slabi, iar umiditatea aerului variază între 90 şi 100%. Importanţa ştiinţifică a peşterii rezidă în primul rând din morfologia galeriilor din etajul mijlociu activ, si anume :

Galeria Meandrelor şi subfosil unde se dezvoltă pe 2.200 m lungime unele dintre cele mai remarcabile galerii meandrate. Demn de semnalat este şi prezenţa în galerii a concreţiunilor de calcit, gips şi aragonit, situaţie mai rar întâlnită în peşterile din ţara noastră.

chei

Cheile Tătarului- alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt)

Cheile Zănoagei situate in Masivul Bucegi, pe Valea Ialomitei, in raza localitatii Moroeni;

fac parte din Rezervatia naturala Zanoaga (150 ha); se mai numesc si Rezervatia a III-a a Bucegilor; se intind pe o distanta de aproape 1 km; se caracterizeaza printr-un relief calcaros puternic erodat; datorita dispunerii stancilor, ce permit luminii soarelui sa patrunda si sa ramana mai mult

decat in alte chei, Cheile Zanoagei pot pastra un microclimat cald, specific zonei sud-mediteraneene, balcanice;

dezvolta specii de plante rare; peisaj spectaculos, dat de numeroasele diferente de nivel, pe care le parcurge raul

Ialomita, in cascade, de peretii abrupti, inalti de 200 m, printre care isi face drum apa, dar si de o vegetatie bogata;

8

Page 9: MoroeniDâmbovița Pavel Valentin Ionuț Grupa 8314

Intrarea din nord in chei se face traversand raul Zanoaga (pod de lemn) in dreptul camping-ului Zanoaga, pe o poteca marcata cu cruce albastra, spre Cabana (dezafectata) si Lacul Scropoasa.

Cheile Orzei -situate la nord de lacul Scropoasa în Munții Bucegi, Cheile Orzei sunt printre cele mai strâmte, frumoase și spectaculoase chei de pe Valea Ialomiței și chiar din România. Se întind pe o lungime de peste 1,5 km, săpate în pereți de calcar.

rezervaţii naturale

Rezervațiile Naturale din Parcul Natural Bucegi, în număr de 14, sunt zonele care necesita un grad mai mare de protecție datorita plantelor, arborilor, formațiunilor calcaroase ce s-au dezvoltat în acele zone. Acestea ocupa cca 12770 ha adică aproximativ 35% din suprafața Parcului.

Cele mai cunoscute Rezervații sunt:

Valea Horoabei Abruptul Prahovean  Cheile Tătarului Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Malaiești, Gaura) Turbăria Lăptici Munții Colții lui Barbeș Poiana Crucii

Rezervațiile naturale mixte Orzea – Zănoaga și Zănoaga - Lucăcilă cuprind sistemul carstic Zănoaga: Cheile Zănoagei Mari, Cheile Zănoagei Mici, Cheile Orzei (monumente ale naturii), păduri de molid (Pices abies); o vegetatie termofilă compusă din elemente floristice rare sud-europene, sud-mediteraneene sau balcanice: secara de munte (Secale montanum), iris (Iris dacica), scorușul (Sorbus cretica), spinul (Carduus candicanus), umbelifera (Athamantha hungarica), timoftica (Phleum montanum), caprifoiul (Lonicera caerulea), cosaci (Astragalus depressus), etc.

monumente ale naturii

Monumentele Naturii sunt cuprinse in perimetrul Rezervatiilor Naturale si in Zona de conservare speciala, urmand a fi adoptate masuri speciale pentru asigurarea integritatii lor.

Denumirea monumentului Importantao Avenul Vanturis — speologicao Cascada Vanturis — hidrologicao Coltii lui Barbes — geomorfologicao Claia Mare — geomorfologica

9

Page 10: MoroeniDâmbovița Pavel Valentin Ionuț Grupa 8314

o Portita Caraimanului — geomorfologicao Ogasul Spumos — geomorfologicao Peretele Vaii Albe — geomorfologicao Coltii Morarului — geomorfologicao Ceardacul din Valea Cerbului — geomorfologicao Pietrele de la Omu — geomorfologicao Avenul din Bucsoiu — speologicao Mecetul Turcesc — geomorfologicao Hornurile Malaiestilor — geomorfologicao Circul Glaciar Tiganesti — geomorfologicao Arcada din Valea Gaura — geomorfologicao Valea Tapului — geologicao Popasul Strunga — geologicao Punctul Fosilifer de pe Valea Gaura — paleontologicao Cascada Doamnei — hidrologicao Sfinxul — geomorfologicao Babele — geomorfologicao Avenul din Piciorul Babele — speologicao Cheile Horoabei — geomorfologicao Cheile Ursilor — geomorfologicao Pestera Ialomitei — speologicao Cheile Tatarului — geomorfologicao Cheile Zanoagei — geomorfologicao Cheile Orzei — geomorfologicao Platoul Carstic Lespezi — geomorfologicao Cheile Brateiului — geomorfologicao Coltii Brateiului — geomorfologicao Cheile Rateiului — geomorfologica

fenomene şi structuri geologice

Din punct de vedere geologic Parcul Natural Bucegi cuprinde, în limitele sale, două entităţi geotectonice majore şi anume: Pânza Getică din cadrul Dacidelor mediane şi Pânza de Ceahlău din cadrul Dacidelor externe.

În partea vestică a Masivului, delimitată de raul Ialomita, de sub conglomeratele de Bucegi, apar la zi formatiuni cristaline si depozite sedimentare.

Formatiunile cristaline cele mai raspandite sunt sisturile cristaline ale Seriei de Leaota cu Seria de Laresti – Tamas

În cadrul Parcului Natural Bucegi se dezvolta depozite medio- şi neojurasice, aparţinând Seriei de Braşov precum şi Seriei de Pre-Leaota diferenţiate prin litofaciesuri sedimentare(Muntele Lespezi, Zănoaga, Cheile Zănoagei, Cheile Răteiului, Muntele Gaura, Valea Horoabei, Cheile şi Valea Tătarului)

Fenomene:Babele și Sfinxul sunt "martori de eroziune”, formate prin erodarea eoliană diferențiată a diferitelor strate geologice în care sunt sculptate (conglomerate cretacice)

10

Page 11: MoroeniDâmbovița Pavel Valentin Ionuț Grupa 8314

vegetaţie (floră)

Vegetația Munților Bucegi a constituit cu predilectie un punct de atractie pentru botanisti ori de cate ori ei au ajuns in acest minunat colt al naturii fie ca turisti, fie cu preocupari stricte de cercetare. Ca istoric, este suficient sa amintim contributiile aduse de U. Hoffman in domeniul botanic inca din anul 1864.

Etajul montan superior- ominantă aici este făgetul cu brad specific Carpaților Orientali și Meridionali , cu întreaga sa compoziție floristică. Pătura ierbacee cuprinde elemente carpatice, cum sunt: colțisorul, vulturica, odoleanul, tătăneasa, mierea ursului, piciorul cocoșului, floarea paștilor etc.

Etajul alpin. Dintre arboretele remarcabile din acest etaj trebuie menționat arboretul de pe Brâul Furnicii, care cuprinde o serie de exemplare monumentale unice pe tot cuprinsul masivului.Dintre specii mai deosebite amintim: crinul de pădure, coada cocoșului, măcrișul, iarba moale, milițiana, omagul, nopticoasa, colțunul doamnei, tulichina, ciuboțica cucului, gențiana - endemism carpato-balcanic, iarba ciutei, margareta, cruciulița. Etajul alpin inferior. Tufărișurile de jnepeni, caracteristice pentru acest etaj.aici amintim de tufărișuri pitice :( firuța, vițelarul, salcia pitică, cornutul, garofița, afinul, merișorul),dar și rarității floristice (limba (plantă), ura (plantă), lâna caprelor, garofița, unghia păsării, gențiana, ghintura, cimbrișorul - endemism carpatic, vârtejul pământului, campanula, ochiul boului.)

faună

Fauna este reprezentată de mistreț, iepure, lup, vulpe, urs, cerb, râs, căprioară, veveriță. Dintre păsări apar aici cocoșul de munte, găinușa de alun, zăganul, iar în apele reci de munte se găsesc pești ca păstrăvul, cleanul și mreana. În zona alpină se întâlnesc acvila de munte și capra neagră.

Fauna mamiferelor este încă bine reprezentată în pădurile de la poalele masivului, deși activitățile economice și dezvoltarea orașelor sunt principalele cauze ale dispariției multor exemplare din: cerbul carpatin, căprioare, mistreți, râși, lupi, vulpi, veverițe, pârșul mare, pârșul cu coada stufoasă, pârșul de alun, șoarecele scurmător.

Fauna herpetologică: vipera comună europeană , vipera de poiană, șarpele fin, șopârla de nisip, șopârla de zid.

11

Page 12: MoroeniDâmbovița Pavel Valentin Ionuț Grupa 8314

fotografii reprezentative

Lacul Scorpoasa

12

Page 13: MoroeniDâmbovița Pavel Valentin Ionuț Grupa 8314

Lacul Bolboci

Cele 7 izvoare ale Bucegilor

Cheile Orzei

13

Page 14: MoroeniDâmbovița Pavel Valentin Ionuț Grupa 8314

Peștera Ialomița

Sfinxul și Babele

Capra Neagră

14

Page 15: MoroeniDâmbovița Pavel Valentin Ionuț Grupa 8314

Ursuleț

Cocoși de mesteacan

15

Page 16: MoroeniDâmbovița Pavel Valentin Ionuț Grupa 8314

Gențiana

Ienupăr

16

Page 17: MoroeniDâmbovița Pavel Valentin Ionuț Grupa 8314

1.3. Resursele agroturistice antropice ale localității:

vestigii arheologice

 Situl arheologic de la Priseaca-acesta se afla în localitatea Priseaca, Municipiul Targoviste (Padurea Obreja intr-o poiana, pe terasa inalta a interfluviului Ialomita – Dambovita, la 2 km SSV de localitate)

monumente istorice (biserici, mănăstiri, castele medievale),

Biserica din satul Moroieni. Hramul "Intrarea Maicii Domnului" și prooroc Ioan Botezătorul.- Construită de catre locuitorii comunei.

Schitul Peștera Obârșiei Ialomiței - este situată în localitatea Moroeni, judetul Dâmboviţa, pe versantul drept al Cheilor Ialomiţei, la o altitudine de 1.660 m, scobită în calcarele jurasice ale Muntelui Bătrâna.Numele acesteia vine de la râul Ialomiţa, care izvorăşte la 10 km distanţă din circul glaciar numit Obârşia Ialomiţei, situată sub Vârful Găvanele (2.479 m), aflat la 600 m de Vârful Omu şi la o distanţă mai mică de Vârful Ocolit, numit şi Bucura Dumbravă.În anul 1940, schitul a ars din nou, fiind refăcut între 1940 şi 1942 de ieromonahul Mihail Bădilă. În 1961, pe 20 aprilie, izbucnind un incendiu la chiliile de la gura peşterii, schitul a ars definitiv. A fost refăcut în 1993. Din 1957, schitul aparţinea Mănăstirii Sinaia. În 1991 a trecut sub jurisdicţia canonică a Arhiepiscopiei Târgovişte.

Manastirea "Înalțarea Domnului" de la cota 1000- Manastirea nu este terminata, nu are gard care sa o inconjoare, nici alei asfaltate sau spatiu de parcare amenajat, dar locul unde este amplasata face ca turistii si credinciosii sa-si doreasca sa se reintoarca in acest lacas de cult.Manastirea de calugari, cu trei hramuri: "Inaltarea Domnului ", "Sfantul Ioan Iacob Hozevitul " si al "Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavil" a fost intemeiata in 1994 pe locul unui vechi schit ce inconjura o bisericuta de lemn.

La 40 km de comuna Moroeni se gasește resedinta de județului,Targoviște, unde regăsim:Ansamblul Curtea Domnească cu valorii istorice excepţionale precum:

Poarta de sud Casa Domnească de la mijlocul secolului al XV-lea Palatul Domnesc din secolul al XVI-lea Biserica Mare Domnească Turnul Chindiei Biserica Sfânta Vineri

Poarta de sudIntrarea, folosită şi astăzi, se află sub turnul construit în 1584, odată cu noua incintă. Iniţial, avea un etaj, folosit drept clopotniţă a Bisericii Mari Domneşti.

Palatul Domnesc din secolul al XVI-learidicat în 1584, de Petru Cercel, în stil renascentist. Pentru prima dată întâlnim în arhitectura noastră o clădire pe trei nivele, respectiv pivniţă, parter şi etaj. Beciurile, păstrate în forma lor iniţială, pot fi vizitate şi astăzi. Parterul, compus din 10 încăperi, adăpostea cancelariile

17

Page 18: MoroeniDâmbovița Pavel Valentin Ionuț Grupa 8314

domneşti. Etajul, rezervat exclusiv familiei voievodale, complet separat de parter, era accesibil numai printr-o scară exterioară. Tot la exterior, un coridor făcea legătura directă cu Biserica Mare. Pentru prima dată, se foloseşte la acoperiş, ţigla glazurată, inclusiv la biserică. Palatul a fost refăcut atât de Matei Basarab, cât şi de Constantin Brâncoveanu.

Turnul ChindieiSituat în partea de nord-vest a Curții Domnești, dominând întregul ansamblu de monumente, Turnul Chindiei a devenit emblema orașului Târgoviște. Înalt de 27 m, el este alcătuit dint-o bază de forma unui trunchi de piramidă, din piatră, din care se ridică un corp cilindric din cărămida al carui diametru măsoară 9 m.

Construcția are 3 etaje, din care ultimele două sunt marcate la exterior de deschideri în arc frânt și de balcoane sprijinite pe console de piatră. Accesul până la partea superioară a turnului se face cu ajutorul unei scări interioare, în spirală, situată pe axul vertical al construcției.

Turnul Chindiei a fost construit în timpul domniei lui Vlad Țepeș, în a doua jumătate a secolului al XV-lea, peste pridvorul bisericii-Paraclis, ridicată de Mircea cel Bătrân. La început, turnul era alcătuit din doua etaje, iar accesul se făcea pe un pod mobil de la primul nivel, direct din casa alăturată. Modificarile suferie de aceasta construcție ne impiedica să stabilim cu exactitate forma sa inițială, aspectul actual fiind datorat domnitorului Gheorghe Bibescu, ce ordona restaurarea în 1847.

Biserica Sfânta VineriEste cunoscută până la începutul secolului trecut și sub numele de "Biserica Domnească Mică". Biserica exista în 1517 (conform unei pisanii-pomelnic în limba slavona de pe fațada sudică a biserici, care amintește pe clucerul Manea Persanu și pe jumătatea sa Vladaia) și este singurul monument cunoscut până în prezent în arhitectura Țării Românești datând de la mijlocul secolului al XV-lea, păstrat în forma primară până astăzi.

Planul bisericii aparține tipului trilobat, de forma alungită. Turla se sprijină pe patru arce semicilindrice. Pronaosul este precedat spre vest de un pridvor deschis, marcat prin trei arce etajate, aparținând perioadei de început a lăcașului, cu care este legat organic. Prezintă analogii cu pridvorul bisercii-paraclis, susținând și aceasta un turn-clopotniță.

muzee și case memoriale

Muzeul etnografic Pietroșita (Moroeni) situat in comuna Pietrosita; reprezentativ pentru domeniul etnografiei si al istoriei, expunand obiecte si

documente specifice zonei dambovitene, in special covoarele de Petrosita, deja consacrate;

printre exponate, se numara produse ale artei populare locale stergare, scoarte, piese de port etc.;

adapostit de Casa Serban Popescu, monument de arhitectura ridicat in anul 1870; apartine de Complexul Muzeal "Curtea Domneasca" din Targoviste; program de vizitare: zilnic, intre 09.00 - 17.00, luni inchis.

Casa memoriala Alexandru Ciorănescu din Moroeni - Alexandru Cioranescu (1911- 1999) a fost un poet, prozator, scriitor, comparatist, diplomat, director literar, dramaturg, enciclopedist, eseist, etimologist, istoric, lingvist roman ce a trait

18

Page 19: MoroeniDâmbovița Pavel Valentin Ionuț Grupa 8314

in exil intre 1946 si 1999. In spatiul muzeului, aflat in cladirea primariei, sunt expuse obiecte etongrafice din zona si obiecte care au apartinut familiei Cioranestilor. Tatal lui, Ion Cioranescu, a detinut functii in cadrul Ministerului Invatamantului.

În Targoviște gasim urmatoarele muzee si case memoriale.

Muzeul de Istorie Aparţine "Complexului naţional muzeal Curtea Domnească" din TârgovișteCalea Domnească nr. 189

Actualul muzeu de istorie a fost deschis în luna septembrie 1986 în clădirea fostului "Palat de Justiţie".Acum aici se află expoziţia de bază a muzeului, cu exponate din epoca paleolitică până în 1918.Există aici dovezi materiale şi spirituale ale existenţei populaţiei geto-dacice, ceramică şi figurine neolitice, tezaurul de monede de argint thassiene şi macedonene din secolele II şi I îHr. de la Căprioru, tezaurul de monede dacice de la Adânca, obiecte de podoabă. Sunt evidenţiate apariţia şi formarea statelor feudale romăneşti, se realizează o scurtă incursiune în formarea statului feudal Ţara Românească şi se continuă cu alegerea Târgoviştei drept reşedinţă voivodală, de către Mircea cel Bătrîn.Spaţiul rezervat domnitorilor Neagoe Basarab, Petru Cercel, Mihai Viteazu, Matei Basarab, Constantin Brâncoveanu, este ilustrat de obiecte de artă decorativă, frescă brâncovenească, carte veche, ornamente tipografice, xilogravuri, lapidariu provenit de la Palatul Potlogi, care demonstrază efortul depus de către voievozi pentru dezvoltarea culturii medievale.O sală este rezervată revoluţiei condusă de Tudor Vladimirescu, unde se găsesc documente, arme, uniforme, artă plastică.Există o secţiune despre unirea Ţărilor Române sub Alexandru Ioan Cuza, care oferă documente şi obiecte personale ale domnitorului.

Este reprezentat şi războiul de independenţă prin documente originale, prin arme, costume militare, însemne heraldice.Pe lângă alte marturii istorice există şi harta României întregite.Holul muzeului şi sala mare de la parter găzduiesc expoziţii temporare prilejuite de sărbătorirea unor momente însemnate din istoria oraşului Târgovişte, expoziţii de artă fotografică.

Muzeul Scriitorilor TargovișteniAparţine Complexului Naţional Muzeal "Curtea Domnească" din TârgovișteStr. Justiţiei, Nr.7

A fost inaugurat la 30 decembrie 1968 şi este adăpostit în casa scriitorului I.Al.Brătescu Voineşti, unde acesta a creat cea mai mare parte a operei sale.Muzeul cuprinde 3 secțiuni:

relevă rolul Târgoviştei de prim centru cultural al ţării prezintă poeţii redeşteptării naţionale, născuţi în Târgovişte cuprinde scriitorii aduşi de viaţă pentru o clipă sau o eternitate în acest oraş.

Casa atelier"Gheorghe Pătrașcu"Aparţine Complexului naţional Muzeal "Curtea domnească"

19

Page 20: MoroeniDâmbovița Pavel Valentin Ionuț Grupa 8314

Str. Bărăţiei, nr.24 , Târgoviște

Inaugurată ca expoziţie la 12 aprilie 1970, casa aminteşte vizitatorului de clipele petrecute de cel care s-a legat prin pânzele sale de Târgovişte.Influenţat de Nicolae Grigorescu, Gheorghe Petraşcu se desprinde de aceasta şi îşi creează un stil original, realizat în modalitatea de a expune pe pânză o pastă consistentă plină de strălucire.

Muzeul de ArtăAparţine Complexului Naţional Muzeal "Curtea Domnească"Str. Calea Domnească nr.185, Târgoviște

Înfiinţat în 1991, intrarea imobilului are coloane, iar în interior uşile pictate cu elemente vegetale şi având frontonul de stucatură realizat de pictorul italian Giovani del Basso. Muzeul de artă din Târgovişte conservă şi astăzi expoziţii temporare, pictură religioasă, artă modernă şi contemporană (N. Grigorescu, N.Tonitza, Sava Henţia, Ioan Andreescu, Theodor Pallady, Camil Ressu), mobilier de epocă, artă decorativă.

Casa atelier"Vasile Beldea"Aparţine Complexului Naţional Muzeal "Curtea Domnească"Str. Poet Grigore Alexandrescu nr. 38, Târgoviște

Astăzi colecţia "Vasile Bledea" este adăpostită în casa Angela Georgescu, o locuinţă veche, cu pridvor închis cu geamlâc aşezat deasupra pivniţei, monument de arhitectură românească de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, casa care a fost restaurată în anul 2000.

Muzeul Regional de Istorie (Galeriile Stelea)Str. Stelea nr. 4, Târgoviște

Deschiderea oficială a Muzeului Regional din Târgovişte a avut loc la data de 30 ianuarie 1944 şi cuprindea pe lângă lapidariu, rezultat în urma demolării clădirii-depozit de la Mitropolie şi alte obiecte provenite din donaţii, stampe, tablouri, carte veche, documente, fotografii, reprezentând Curtea domnească şi Turnul Chindiei.Această colecţie-lapidariu, reprezentând elemente de arhitectură şi pietre de mormănt recuperate de la vechea Mitropolie, demolată în 1888, bazele de cruci de la 8 turle datând din secolele XVI şi XVII, lespedea de marnă care a acoperit mormântul patriarhului Dionisie al Constantinopolului mort în 1696 la Târgovişte, este şi astăzi expoziţia- lapidariu din curtea interioară a muzeului.

Casa Memorială I.L.CaragialeMuzeul și casa memorială Ion Luca Caragiale este situată pe DJ 710A la 10Km de municipiul Moreni și pe DN72 Târgoviște - Ploiești.

Casa Memoriala "I. L. Caragiale", situata în comuna cu acelasi nume din judetul Dâmbovita, are o suprafata de 550 metri patrati si a fost reinfiintata in anul 1979 prin efortul conjugat al profesorilor si oamenilor de cultura Ion Gavrila si Mihai Oproiu, intr-o casa construita in stil rustic, casa memoriala "Ion Luca Caragiale" adaposteste marturii scrise ale vietii si activitatii marelui dramaturg, nascut la Haimanale. Muzeul prezinta vizitatorului marturii documentare, carti in editii princeps, fotografii, afise, mobilier de epoca, obiecte personale, care au rolul de a aduce in atentia vizitatorului viata cu framantarile si implinirile sale, ale geniului dramaturgiei romanesti.

20

Page 21: MoroeniDâmbovița Pavel Valentin Ionuț Grupa 8314

Sunt expuse piese de mobilier, manuscrise, obiecte personale, ediţii ale operelor şi afişe artistice ale pieselor lui I. L. Caragiale, jucate pe mari scene ale lumii: New York, Londra, Roma, Milano, Tokio, Paris.

Casa Memoriala "I. L. Caragiale" a fost trecuta din domeniul public al statului si administrarea Ministerului Culturii si Cultelor în domeniul public al judetului Dâmbovita si în administrarea Consiliului Judetean Dâmbovita, incepand cu anul 2007.Imobilul va face parte din Complexul Național Muzeal "Curtea Domnească" din Târgoviște.

Casa Doamnei BălașaEste construită în anul 1656, în partea de est a incintei, lângă Biserica Sfânta Vineri, de către doamna Balașa, soția lui Constantin Șerban. Clădirea este alcătuită din patru încăperi (camere de locuit), dispuse în șir, pe un singur nivel, pardosite cu cărămizi, acoperite cu bolți de tipul "în cruce" cu muchii ieșite. Potrivit pisaniei existente pe peretele de sud, clădirea este destinată "... ca sa fie de odihnă creștinilor care cad la nevoie..."

Prima Casa Domnească de la mijlocul secolului al XV-leaclădirea, începută în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân şi finalizată, cel mai probabil, de domnitorul Vlad Dracul, este cea mai amplă construcţie aulică românească din veacul XV. Pe întreaga suprafaţă se găseşte pivniţa, păstrată şi astăzi, peste care se ridică parterul, constând dintr-o sală mare pentru ceremonii şi sfatul domnesc, dar şi încăperi destinate domnitorului şi familiei.

etnografie şi folclor

Zonele etnografice, unele foarte bine delimitate, au constituit regiuni de studiu multilateral pentru multe categori de cercetători: muzeografi, etnografi, folcloristi, lingvisti, istorici, arhitecţi. In ultimul timp se încearca impunerea în harta etnografică a României a zonei Dâmboviţa, care nu a fost clar definită şi delimitată. Coordonatele istorico-geografice şi etnofolclorice ale ţinutului dâmboviţean a făcut obiectul de studio pentru mulţi specialişti Succesiunea secvenţelor şi a "evenimentelor" (geografice, istorice, etnografice şi de creaţie folclorică) s-au axat pe ideea generatoare a multor specialişti, aceea că ţinutul dâmboviţean este o vatră materială şi spirituală de referinţă a neamului românesc.

21

Page 22: MoroeniDâmbovița Pavel Valentin Ionuț Grupa 8314

Folclor

Costumul popular dâmboviţean păstrează elemente specific locale (gheba, scurteica, vâlnicul, cămaşa bărbătească cu fustă) confecţionat în gospodaria ţărănească şi se compune din : zeghea de lână, cămaşa, izmenele din cânepă, ştergarele şi ciorapii.dar s-a îmbogăţit şi cu influenţe ale zonelor folclorice limitrofe ce se regăsesc în coloritul costumaţiei sau ornamentaţia fotei şi a iei. Cu toate astea se poate afirma că portul popular zonal se remarcă prin valoare artistică, linie elegantă, compoziţie ornamentală şi cromatică.

Alături de arhitectura care se încadrează în caracteristicile zonelor geografice (câmpie şi subcarpatice), arta populară locală este sugestivă prin textilele de interior (ştergare, covoare, peretare) cu un conţinut bogat în forme geometrice şi o cromatică armonioasă care redau o atmosferă personală interioarelor ţărăneşti.

Folclorului copiilor din zonă cuprinde o mare diversitate de manifestări, de la versuri scandate până la creaţii muzicale mai evoluate.Din creaţiile copiilor intalnim :

a) cântece şi versuri adresate :- elementelor naturii (soare, lună, ploaie, curcubeu);- vieţuitoarelor (insecte, animale);- obiectelor neânsufleţiteb) Cântece şi jocuri legate de perioadele calendaristice :- perioada de iarnă : Sorcova, Pluguşorul, Colindul, Cântecul de stea ;- perioada de primăvară : Înfraţit/Însurăţit, Homanul, Lazărul, Scaloianul/Muma ploii, Paparuda etc.

Cântecul de leagăn este o creaţie a adulţilor pentru copii, rezultată din necesitatea acestora de a interveni în păstrarea echilibrului veghe-somn al copilului. Din acest fapt rezultă folosirea unor mijloace şi procedee artistice ce au un efect liniştitor al unor ritmuri muzicale şi kinestezice (legănatul). Este o specie a cântecului liric, având ca tematicădragostea mamei faţă de copil, sau visele/nădejdile ei legate de viitorul acestuia. Apar elemente din regnul animal(peşte, căluţ, etc) sau vegetal (ghiocel, micşunel, etc).Textul se bazează pe un refren (nani, nani) repetat sau combinat cu un cuvânt de alint. Acestui text îi corespunde un motiv muzical generator de 3m descendentă sau 2M, la care se mai pot adăuga unul sau două sunete, motiv ce este uneori transpus la alte trepte şi creând un ambitus mai mare şi continuând unul din cele mai arhaice procedee. În capitolul al cincilea, "Repertoriul obiceiurilor familiale în actualitate" încerc să prezint cele mai semnificative secvenţe ce se desfăşoară în cadrul importantelor momente din viaţa omului : nunta şi moartea, precum şi creaţiile muzicale ce le însoţesc.

Nunta, în comunitatea rurală damboviteana, mai reprezintă şi astăzi un adevărat spectacol la care participă membrii întregii obşti. Ea are un caracter fastuos fiind, în acelaşi timp, obiceiul cel mai deschis înnoirilor astfel ca momentele arhaice se îmbină cu cele moderne, de tip citadin (înlocuirea costumului tradiţional cu haine civile), reflectându-se şi în creaţiile muzicale integrate. Ceremonialul de nuntă prezintă similitudini în toate zonele ţării, atât ca desfăşurare a scenariului cât şi ca sensuri, originea acestei practici fiindstrăveche ; momentul nunţii propriu-zise este pregătit cu mult. Desfăşurarea nunţii propriu-zise cuprinde o serie de momente cu semnificaţii anume, menite să asigure trecerea tinerei perechi de

22

Page 23: MoroeniDâmbovița Pavel Valentin Ionuț Grupa 8314

la o stare socială la alta, momente ce sunt respectate cu stricteţe şi care sunt însoţite de un anume repertoriu muzical, mersul la apă, îmbrăcatul miresei, bărbieritul ginerelui, îmbroboditul miresei, nuneasca. Aceste creaţii muzicale rituale şi ceremoniale sunt interpretate de lăutari în zona dâmboviţeană şi reprezintă adevărate valori folclorice.

Cea mai frecventă creaţie este "cântecul miresei". În cele două exemplare culese în satele judeţului Dâmboviţa, predomină structurile diatonice, eolicul şi mixolidicul pentru ca în cea de-a treia ("Hora miresei") să pătrundă inflexiuni cromatice. Integrată anifestărilor ceremoniale premergătoare "plecării" miresei de la casa părintească "Hora miresei" este extrem de valoroasă nu numai coregrafic, dar şi muzical.La fel de interesant se prezintă şi cea de-a doua variantă a "Bărbieritului ginerelui".

Dintre obiceiurile din perioada de iarnă cunosc o largă apreciere şi se produc cu o frecvenţă foarte mare, perioada de manifestare fiind cuprinsă între 24 decembrie - 7 ianuarie. Elementele precreştine, păgâne ale sărbătorilor de iarnă au determinat biserica să interzică sau să asimileze aceste obiceiuri "drăceşti", cum era cunoscut până nu demult colindul. Acest fapt nu a reuşit să înlăture caracterul profan al acestuia, care s-a perpetuatpână în zilele noastre, demonstrând vechimea şi originalitatea acestor obiceiuri la români.

Colindul este cel mai bogat şi cel mai reprezentativ din ciclul sărbătorilor de iarnă, are funcţii de felicitare şi îmbracă două forme de manifestare :a) colindul cu mască animalieră care este considerat ca fiind cea mai veche formă de întâmpinare cu bucurie şi urări a Anului Nou ; măştile întâlnite la noi fiind : Capra/Brezaia, Vasilca şi mai recent Ursul.b) colindatul propriu-zis practicat de copii şi adulţi.Exemplele muzicale prezentate poartă amprenta unor denumiri locale : Moş Ajun, La Moş Ajun, Bună dimineaţa, Astă seară-i seară mare, La colindat, colindeţe etc.Sorcova - se practică înaintea Anului Nou şi se întâlneşte frecvent în spaţiul dâmboviţean, crenguţa de pom înmugurită fiind înlocuită în timp de un beţisor împodobit cu flori artificiale. Chiar dacă ea este atestată ca fiind de origine slava ("surova"), datina era întâlnită şi la romani, la Calendele lui Ianuar, odată cu darurile se împărţeau şi crengi verzi (Steve), Steva reprezentând zeiţa sănătăţii.

Cântecul de stea - este atestat din secolul al-XVIII-lea şi a fost creat de către biserică sub influenţa creaţiilor luterane şi calvine. El s-a contopit cu Vicleimul, nemaiputându-se face o delimitare clară între ele. Spre deosebire de colinde, cântecele de stea nu au refren şi datorită aceleaşi lungimi a versului şi a coincidentei datei de manifestare, unele texte de colinde au trecut pe melodii de cîntece de stea şi invers. Atât sub aspectul textului poetic, cât şi al melodiei, cântecul de stea prezintă interes în ceea ce priveşte raportul dintre creaţia cultă şi cea populară.

Pluguşorul şi semănatul - au un substrat agricol arhaic, urmărind prin "magia imitativă" să asigure abundenţa recoltelor, fiind practicat şi în Muntenia, precum şi în zonele limitrofe. Pluguşorul dâmboviţean cunoaşte două moduri de manifestare : unul scandat, recitat şi altul cântat, care se găseşte într-o frecvenţă mai mare faţă de primul

23

Page 24: MoroeniDâmbovița Pavel Valentin Ionuț Grupa 8314

calendarul sărbătorilor populare

Joimărița cea rea-În tradiţia populară, Joia Mare se mai numeşte şi Joi Mari, Joia Patimilor sau Joimăriţa. Aceasta este un personaj justiţiar, foarte temut care controlează şi pedepseşte fetele şi femeile leneşe, mai ales pe cele care nu şi-au terminat de tors cânepa, inul sau lâna, sau pe cele care nu au casa curată şi îngrijită.

Înroșitul ouălorAceasta este şi ziua în care se înroşesc ouăle, existând credinţa că nu se vor strica tot anul. Tehnologia populară cuprinde mai multe etape de lucru: alegerea ouălor proaspete de găină şi raţă, mai rar de curcă şi gâscă, scufundarea lor în apă (cele proaspete cad la fund, iar cele vechi se ridică la suprafaţă).

fotografii reprezentative

Schitul Peștera Obârșiei Ialomiței

Muzeul etnografic Pietroșita (Moroeni)

24

Page 25: MoroeniDâmbovița Pavel Valentin Ionuț Grupa 8314

Casa Memoriala I.L.Caragiale

Muzeul Regional de Istorie (Galeriile Stelea)

Casa atelier"Gheorghe Pătrașcu"

25

Page 26: MoroeniDâmbovița Pavel Valentin Ionuț Grupa 8314

Turnul Chindiei

Casa Doamnei Bălașa

26

Page 27: MoroeniDâmbovița Pavel Valentin Ionuț Grupa 8314

Nuntă tradițională

Obiceiuri și tradiții din zonă

27

Page 28: MoroeniDâmbovița Pavel Valentin Ionuț Grupa 8314

2. IDENTIFICAREA PENSIUNILOR DIN LOCALITATE ŞI GRADUL LORDECLASIFICARE

trecerea în revistă a pensiunilor şi precizarea numărului de margarete /

o Pensiunea Valea Sipotulu - 4steleo Pensiunea Cabana Doina -3margareteo Pensiunea Raiul de pe Rau - 3margareteo Cabana Bolboci - 3steleo Pensiunea Naparis - 2 margareteo Pensiunea Rony - 3 margareteo Pensiunea Ferma 5 steleo Pensiunea Doi Brazi din Moroeni

fotografii reprezentative

Cabana Bolboci

28

Page 29: MoroeniDâmbovița Pavel Valentin Ionuț Grupa 8314

Pensiunea Ferma

Pensiunea Valea Sipotulu

29

Page 30: MoroeniDâmbovița Pavel Valentin Ionuț Grupa 8314

Pensiunea Raiul de pe Pamant

Pensiunea Rony

30

Page 31: MoroeniDâmbovița Pavel Valentin Ionuț Grupa 8314

3. STADIUL VALORIFICĂRII RESURSELOR AGROTURISTICE DIN LOCALITATE

situaţia turismului rural (agroturismului)

Potenţialul turistic al comunei Moroeni este imens, atractivitatea turistică a întregii zone fiind asigurată parțial și prin infrastructura de agrement: apar astfel posibilităţi generoase depracticare a sporturilor în toate anotimpurile – schi alpin, alpinism, ciclism, plimbări șidrumeții, pescuit sportiv, fotografie și observație.Turism de odihnă și tratament apare de asemenea, într-o ofertă integrată, care cuprinde și stațiunea Pucioasa (spre sudul comunei, în drum spre Târgoviște).

Agroturism are un potențial deosebit,după cum o dovedește si efervescența anteprenoriala pentru înfințarea de noi pensiuni in zonă inclusiv prin investiții finanțate prin Programele SAPARD și PNDR (Măsurile M34, respectiv M313).

Ponderea capacitații turistice a Comunei Moroeni în totalul județului Dambovița

2009 DâmbovițaMoroen

i%Moroeni in Dâmbovița

Locuri în unitați de cazare 2.478 920 37%

Locuri-zile 855.204 300.203 34%Total sosiri 56.204 17.582 31%

Total înoptari 218.526 42.044 19% Sursa: Directia județeană de statistica.

dacă există o strategie a turismului rural (agroturismului)

Dezvoltarea turismului reprezintă o bună oportunitate de ocupare a forței de muncă pentru comuna Moroeni, dar constituie și o mare provocare pentru pregătirea resurselor umane în acest sens.

Prin înființarea Centrului de perfecţionare-Gâlma al Consiliului Judeţean Dâmboviţa, destinat organizării de programe de instruire şi perfecţionare a funcţionarilor din administraţia publică, dar care poate oferi infrastructura de bază și pentru formare în servicii turistice, dar și prin programe locale de calificare/reconversie profesională, baza profesională poate fi asigurată pentru specializări diverse – ospătar, lucrători în turism, salvamont, hotelier, etc. Alături de personalul necesar operatorilor comerciali, se preconizează creșterea nevoii pentru personal responsabil cu protecția spațiilor naturale și asigurarea ordinii (un exemplu este nevoia de rangeri a Administrației Parcului, care deține în prezent personal insuficient în raport cu dimensiunile Parcului)

analiza SWOT a potenţialului agroturistic din localitate (puncte tari, puncte slabe,

oportunităţi, riscuri)

Puncte tari: Potențial turistic deosebit oferit de un patrimoniu natural de excepție și un patrimoniu

cultural semnificativ Posibilitatea practicării unei varietăți de tipuri de turism

31

Page 32: MoroeniDâmbovița Pavel Valentin Ionuț Grupa 8314

Prezența unei părți importante din infrastructura de turism a județului DâmbovițaPuncte slabe:

Popularitatea zonei este scăzută, promovarea acesteia minimală Parte importantă a vânzărilor în turismul local sunt subvenționate (tabere școlare sau

programe de tratament) Lipsa rețelei de canalizare, acoperirea rețelei de electrificare, accesibilitatea rutieră

scăzută a unor zone

Oportunitați Impulsionarea antreprenoriatului în turism și agroturism prin investițiile publice în

infrastructură și promovare Ocupare sporită pentru populația locală prin programe de formare bine țintite, cu

finanțare locală, județeană sau FSC Scăderea procentului județelor Prahova și Brașov din piața turistică regională

Amenințari Amenințarea biodiversității și deteriorarea calității mediului în zonele protejate Publicitate negativă pentru zonă

3.1 STUDIU DE CAZ: PENSIUNEA RONY

Crearea unui pachet de servicii agroturistice specific zonei Parcului National

BucegiNe-am ales ca loc de sejur pensiunea « Rony » situată în localitatea Pietroșița,Moroeni

Prezentarea pensiunii agroturistice

Pensiunea Rony

32

Page 33: MoroeniDâmbovița Pavel Valentin Ionuț Grupa 8314

Categorie       o capacitate: 20 locurio camere : 4 camere cu bai proprii si

2 camere cu baie comuna 1 apartament compus din: dormitor cu pat matrimonial si living cu canapea

extensibila 1 cabanuta separata compusa din: dormitor cu pat matrimonial si living cu

canapea extensibila

o alte informatii: Restaurant cu bar, semineu, LCD, sistem de sonorizare, internet wireless Sala de biliard Terasa spatioasa, acoperita (capacitate 50 de persoane) Parcare supravegheata video Doua foisoare rustice Iaz ornamental cu pesti crapi koi Gratar Casuta pentru copii si balansoar O curte spatioasa cu multe flori si animalute Restaurantul si terasa pot fi inchiriate pentru petreceri, aniversari, botez, nunta

etc. In cadrul pensiunii se organizeaza tabere pentru copii si team building-uri.

o sanitare: 7 bai ,7 dușuri, 7 wc

Elemente de prezentare generală :

Grupul este format din 8 turisti. Ca mijloc de transport folosit, vor avea la dispoziţie un microbuz asigurat de catre gazdă. Sejurul va avea loc în perioada 05.08.2016 –09.08.2016 pe parcursul a 5 zile şi 4 nopti şi se vor strabate aproximativ 456 km

Propunere de pachet de servicii agroturistice «Moroeni » 2016

Ziua 1   :

o 8:00 Plecare din București la ora 8:0

o 9:30 Popas in Târgoviște pentru vizitarea "Ansamblului Curtea Domnească" și

împrejurimile

o 13:50 Plecare din Targoviște

Curtea Domneasca" grupeaza monumente din secolele XV-XVIII. Prima casă domnească, împrejmuită cu un zid de incintă din piatră, cu turnuri patrulatere, datează din vremea domniei lui Mircea cel Bătrân. Sub Vlad Ţepeş (1456-1462) Curtea Domnească a dobândit noi construcţii printre care şi Turnul Chindiei. După domnia lui Radu de la Afumaţi, în timpul lui Petru Cercel au avut loc ample lucrări de construcţie vechiului palat i se adaugă unul nou, înconjurat de grădini, cu fântâni alimentate cu apă adusa din apropierea Targovistei prin conducta din lemn de pin.

33

Page 34: MoroeniDâmbovița Pavel Valentin Ionuț Grupa 8314

Au loc lucrari de reconstructie în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, care au durat 7 ani. Cele doua case domneşti au fost transformate într-un palat în "stil brâncovenesc". În 1737, în timpul luptelor turco- austriece, Curtea Domnească este arsă. Numai Biserica Domnească a mai fost reparată. Turnul Chindiei, în forma de astăzi este rezultatul "restaurării" executate în anii 1847-1851. În anii 1907-1910, N. Ghica-Budeşti, a restaurat biserica domnească, pentru ca apoi să degajeze beciurile vechii case, a bisericii paraclis, a băii domneşti. Complexul Muzeal "Curtea Domnească" cuprinde monumente de arhitectură medievală ce formează ansamblul Curţii domneşti, dintre care unele adăpostesc expoziţii: - În turnul Chindiei: "Dracula. Legendă şi adevăr istoric" - În biserica domnească: "Colecţia de artă brâncoveneascâ" - În beciurile casei domneşti din sec al-XVI-lea - "Din istoria Curţii domneşti", "Lapidarul" - În biserica "Sf. Vineri" - "Colecţia de icoane".

o 14:30 Sosire la Pensiunea Rony

o cazare

o Plimbari prin localitate

o 19:00 cina ( Tocanița tradițională cu carne de porc si legume plus mamaliguță)

Ziua 2   :

o 8:30 mic dejun în incinta pensiunii

o 10:30 Vizitarea lacului Scorpoasa :Moroeni - Cheile Tatarului, la Grota Ialomitei

(Pestera Ialomitei) si Hotel Pestera- )-Cabana Scropoasa (Lacul Scropoasa) -Cabana

Bolboci(Lacul Bolboci) 66km dus intors

o aici se va servi prânzul

Bolboci este un lac vast, creat prin blocarea artificială a râului Ialomița în 1988,

printr-un baraj. Are un volum de apă asemănător cu Lacul Morii din București, dar e

34

Page 35: MoroeniDâmbovița Pavel Valentin Ionuț Grupa 8314

foarte întins, ascunzându-se printre versanții de pe mal, în așa fel încât e aproape

imposibil să îl prinzi într-o singură imagine, chiar și de pe creste. Calitatea cea mai

plăcută a acestui lac creat de mâna omului e că nu pare artificial deloc. Uneori apele sale

iau nuanțe foarte clare de verde, iar munții dimprejur sunt acoperiți de păduri umbroase

de brad.

Grota Ialomitei - Se desfășoară pe un singur nivel pe o lungime de aproximativ

480 m, din care 400 m sunt accesibili turiștilor, până în punctul numit „la Altar” urmând

în amonte o porțiune de încă 80 m, cu galerii și săli. Diferență de nivel este de 60 m. Este

străbătută de un pârâu. Peștera are o desfășurare mixtă, prezentând atât galerii cât și săli.

16:30 Vizitarea unei gospodarii tradiționale și ajutarea respectivilor la muncile

gospodărești

19:00 Se va cina in aceasta gospodărie : cina va fi constituita din pui la ceaun cu usturoi

si pâine pe vatră.

Ziua 3 :

o 08:30 Mic dejun în incinta pensiunii

o 10:30 Vizită in Staţiunea balneoclimaterică Pucioasa

“Beneficiind de o aşezare frumoasă, într-o vale deschisă pe râul Ialomiţei, de o parte şi de

alta dealuri uşor tărăgănate, în fund priveliştea munţilor acoperiţi de codrii, dincolo de râu, de

sub o ruptură de mal, ţâşnesc binefăcătoarele izvoare de pucioasă şi fier.”

Apele minerale de la Pucioasa, care apar în baza pantei dealului Măldăreasca, având proprietăţi terapeutice, au dus la apariţia primelor aşezări în zonă, locuitorilor spunându-li-se “cei de la Pucioasa”, de unde mai târziu s-a transmis şi numele localităţii Pucioasa. Izvorele de

35

Page 36: MoroeniDâmbovița Pavel Valentin Ionuț Grupa 8314

sulf şi de iod au fost descoperite în 1828 însă realizarea în mod ştiinţific a unor analize a fost facută în anul 1870 de către doctorul Berdath Alfred. El constata că izvoarele ce ţâşnesc cu dărnicie din aceste pământuri conţin elemente sulfo-ferice, care fac ca apele lor să fie superioare curativ celor mai renumite din staţiunile europene. Doctorul chimist Berdath Alfred înscrie numele apelor minerale de la Pucioasa în circuitul European demonstrând că Pucioasa ocupă primul loc în Europa cu un procent de ape minerale la 1 litru de 106,6%.

o 17:00 Vizită la Muzeul etnografic Pietroșita

reprezentativ pentru domeniul etnografiei si al istoriei, expunand obiecte si documente specifice zonei dambovitene, in special covoarele de Petrosita, deja consacrate;

printre exponate, se numara produse ale artei populare locale stergare, scoarte, piese de port etc.;

adapostit de Casa Serban Popescu, monument de arhitectura ridicat in anul 1870;

apartine de Complexul Muzeal "Curtea Domneasca" din Targoviste; program de vizitare: zilnic, intre 09.00 - 17.00, luni inchis.

19:00 Cina in incinta pensiunii: se va servi păstrăv cu mămăliguţă

Ziua 4   :

o 7:30 Mic dejun în incinta pensiunii

36

Page 37: MoroeniDâmbovița Pavel Valentin Ionuț Grupa 8314

o 8:30 Vizită Sinai de unde se va face drumeţie în munţii Bucegi

Traseu: Sinaia - Cab. Piatra Arsa - Cab. Babele - Cab. Omul

o 12:00 Pranzul (picnic pe munte)

o 19:00 Cina: ciorbă de văcuţă şi muşchi de viţel la tavă

Monumente ale naturii, Babele şi Sfinxul din Munţii Bucegi au stârnit de-a lungul timpului imaginaţia oamenilor, generând legende şi mituri, explicate în cele mai variate forme. În realitate însă, Babele și Sfinxul Bucegilor reprezintă martori de eroziune, în care factorul geologic răspunzător este eroziunea eoliană, manifestat prin procese de distrugere (coraziune), transport şi sedimentare a materialului rezultat.Sfinxul din Bucegi care, potrivit unor surse neoficiale, a fost fotografiat pentru prima dată, prin anul 1900, din faţă şi nu din profil, aşa cum apare în imaginile arhicunoscute, se află la 2216 metri altitudine şi seamănă cu un chip de om. Denumirea de sfinx i-a fost acordată începând din 1936, în momentul în care stânca, azi înaltă de 8 m, cu o lăţime de 12 m, a fost privită dintr-un anumit unghi, având drept reper o axă ce porneşte de la el către Baba Vântoaselor, cum i se spune unei stânci din preajmă. Stânca, cu înfăţişare omenească, priveşte spre cercul de precesie al echinocţiilor.

Sfinxul capătă conturul cel mai limpede la 21 noiembrie, când apune soarele. Unii cercetători au crezut că a fost sculptat de o mână omenească şi că ar reprezenta o supremă zeitate a unor triburi indoeuropene din vechime .

Lângă Sfinx, se ridică grupul de stânci cunoscute sub denumirea de Babele. Păstrând legătura cu Sfinxul, ele au fost supranumite Altarele ciclopice din Caraiman, fiind închinate Pământului şi Cerului, Soarelui şi Lunii, ca şi lui Marte, zeu al războiului şi al agriculturii. Despre apariţia lor s-au format legende şi teorii, unii cercetători apreciind că agenţii modelatori au fost apa şi vântul cu sprijinul îngheţului şi dezgheţului. Totodată, se presupune că un rol important l-a avut şi alternanţa rocilor, gresiilor şi calacarelor de pe Platoul Bucegilor, însă nu poate fi negată intervenţia umană la finisarea formelor, mai mult sau mai puţin regulate. Până în prezent, nici o dovadă ştiinţifică nu a putut explica în totalitate acest fenomen şi astfel, legendele în jurul acestor stânci se dezvoltă în continuare, unind realitatea cu supranaturalul.

37

Page 38: MoroeniDâmbovița Pavel Valentin Ionuț Grupa 8314

Sursa:Arhiva personală

Ziua 5 :

o 8:30 Mic dejun cu produse din gospodăria proprie.

o 10:00 plecare de la pensiune

o 10:35 Vizită Castelul Peleși si muzeul Pelișor

Castelul din Valea Peleș reședința de vară a regilor României, a fost construit pe

vremea regelui Carol I al României (1866 - 1914) și a devenit unul dintre cele mai

importante monumente ale Europei secolului XIX. Pe terenul cumpărat de rege au fost

construite pe lângă castel: Pelișorul, Corpul de Gardă, Economatul, Casa de Vânătoare

Foișor, Grajdurile, Uzina Electrică, și Vila Șipot

Până la terminarea castelului (1883), Regele Carol I și Regina Elisabeta, au locuit la casa

de vânătoare, terminată înaintea castelului. Datorită uzinei electrice proprie Peleșul a fost

primul castel electrificat din Europa. Prin amenajările de după 1900, reședința a fost

supraînălțată cu un etaj, de asemenea și turnul principal. În forma sa finală, clădirea cu o

suprafață de 3200 mp, are de 160 de camere și peste 30 de băi. În cele 160 de încăperi ale

sale castelul a adăpostit una dintre cele mai importante colecții de tablouri din Europa și o

bogată colecție de arme, cu peste 4000 de piese europene și orientale, din secolele XIV-

XVII.

38

Page 39: MoroeniDâmbovița Pavel Valentin Ionuț Grupa 8314

Castelul Peleș

Castelul Pelișoro 13:00 Plecare București

39

Page 40: MoroeniDâmbovița Pavel Valentin Ionuț Grupa 8314

ANALIZĂ DE PREŢ

Denumire program turistic: Vizită în Parcul National Bucegi - 2016Itinerariu: Targoviște-Moroeni-Lacul Bolboci-Sinaia.Grup: 8 (număr persoane plătitoare)Nr. km.: 456Durata:5 zile si 4 nopti

Nr. crt.

Articole de calculaţie

Elemente de cheltuieli

Elemente de calcul Valoare/ turist Valoare totală

1 Cheltuieli directe

Transport 456 km x 2,4 lei/km 1094,4lei2 Cazare 4 nopti x 50 lei x 8

turisti 1600 lei

3 Masă (dacă e inclusă în preţ)

Mic-dejun: 4x15=60leiPranz: 3x30 lei=90leiCina: 3x25 lei=75 lei

60 lei + 90 lei + 75 lei =

225lei/persoana

1800 lei

4 Cheltuieli culturale Eventuale intrări la obiective turistice

incluse în preţ

70lei

5 Cheltuieli organizatorice

Dacă este cazul - ……..

6 Cheltuieli ghid -- cazare Nr. nopţi * preţ/

noapte de cazare- ……………..

- masă Nr. mese * preţ/ masă - ……………….- diurnă (daca nu

este asigurata masa)Diurnă/zi * nr. zile - ……………

7 Cheltuieli şofer (atenţie, la circuite lungi sunt în general 2 şoferi)

-

- cazare Nr. nopţi * preţ/ noapte de cazare

- …………….

- masă Nr. mese * preţ/ masă - …………….- diurnă (daca nu

este asigurata masa)Diurnă/zi * nr. zile - ………………

8 Alte cheltuieli (parcări)

40 lei

9 Total cheltuieli directe 4604,4 lei10 Comision Agenţie: 10 % (se aplică la total cheltuieli directe) 460,44 lei11 TVA: 24% (se aplică la comisionul agenţiei) 110,50 lei 12 Total costuri 5175,34lei13. Valoare/ turist 646,91 lei14 Rotunjiri ( se rotunjeşte suma dată) -0,91lei15 Preţ final vânzare 646 lei

Tariful total include si cheltuielile cu ghidul si cu soferul deoarece se considera ca gazda de la pensiune le face pe ambele, fiind si sofer, ghid in turism dar si manager in activitatea turistica (posesor de brevet de turism din anul 2008), reducandu-si astfel cheltuielile.

Am gandit un comision al agentiei de 10 % (consider ca este o cifra acceptabila pentru toate cele 3 parti: turisti, agentie si pensiune turistica). De asemenea am calculat TVA-ul la 24 %. Kilometrii parcurşi în totalitatea programului sunt în valoare de 456, aşa cum se regăsesc în tabelul de mai sus.

Suma totală calculată include toate serviciile, atât cele incluse cât si cele extra aferente ofertei turistice respective.

40

Page 41: MoroeniDâmbovița Pavel Valentin Ionuț Grupa 8314

Program turistic: Vizită în Parcul National Bucegi – 2016

Itinerariu: Targoviște-Moroeni-Lacul Bolboci-Sinaia.

Preţ/persoană: 646 leiServicii incluse :- cazare 4 nopti- servicii de masaMic-dejun: 4 zilePrânz: 3 zileCina: 3nopţi- Cheltuieli culturale- Cheltuieli organizatorice- Cheltuieli ghid- Cheltuieli şofer

Servicii neincluse : «  nu este cazul »

4. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Zona de o deosebita frumusețe si bogție naturala, comuna Moroeni beneficiaza de unpotențial turistic urias susținut de un patrimoniu natural si antropic semnificativ. Desi paletade activități cuprinse în oferta turistica este larga, iar zona învaluita într-o atmosferadeosebita, specifica zonei montane, cu monumente naturale de excepție, Moroeni nu sebucura în prezent de notorietate.

Pentru a-si putea creste vizibilitatea pe harta turistica, Moroeni trebuie sa demareze acțiuni concrete de promovare si afirmare a tradiăiilor si valorilor locale, îndeosebi a produselortradiționale si a patrimoniului sau deosebit. Aceste masuri trebuie orientate în special îndirecția impulsionarii antreprenoriatului. Incontestabil atragerea de investiții private înturism si agroturism contribuie la dezvoltarea sustenabila a comunei, antrenând în acestproces si alte servicii suport de pe plan loca

41

Page 42: MoroeniDâmbovița Pavel Valentin Ionuț Grupa 8314

5. BIBLIOGRAFIE

http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=POP108D

https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Moroeni,_D%C3%A2mbovi%C8%9Ba

http://www.wikiwand.com/ro/Comuna_Moroeni,_D%C3%A2mbovi%C8%9Ba#/Demografie

https://www.cjd.ro

http://www.hellodambovita.ro/articol/72/Geografie

http://muntii-bucegi.ro/Asezare_limite_vecini_relief/

http://www.bucegipark.ro/obiective.php?show=carst_pesteri

http://www.turistromania.ro

http://www.infopensiuni.ro/

http://muntii-bucegi.ro/trasee/

42


Recommended