Home >Documents >MORMINTE CEL TICE CU CAR Dll' TRANSILVANIA'diam.uab.ro/ de piese de car. Acest faptllu are darul...

MORMINTE CEL TICE CU CAR Dll' TRANSILVANIA'diam.uab.ro/ de piese de car. Acest faptllu are darul...

Date post:20-Oct-2019
Category:
View:1 times
Download:0 times
Share this document with a friend
Transcript:
  • MORMINTE CEL TICE CU CAR Dll' TRANSILVANIA'

    Este cunoscut faptul că In antichitate unele popoare foloseau În acţiunile militare care de luptă. Printre utilizatorii acestei tehnici de luptă se numără şi făuritorii cizilizaţiei Latime. Ne-au rămas In număr destul de mare dovezi privind utilizarea acestor adevărate maşini de luptă de către celţi. Aceste informaţii au ajuns până la noi sub fonnă scrisă, In literatura latină' şi În literatura iriandeză timpurie'. Reprezentări ale acestora le Întâlnim pe unele monumente de piatră' şi pe anumite monede'.

    Mărturii privind carele de luptă ale celţilor au fost scoase la lumină şi prin săpături arheologice. Astfel, În urma cercetărilor efectuate atât pe continent cât şi pe Insulele Britanice, au ieşit la iveală în număr destul de mare aşa-zise morminte CII car, pc o arie care cuprinde, după câte cunoaştem astăzi, aproape Întreg teritoriul locuit în antichitate de celţi. O excepţie este Asia Mică, unde nu cunoaştem Încă Ilic i un mormânt celtic cu car (PU).

    De-a lungul timpului, au fost descoperite şi pe teritoriul Transilvaniei o serie de morminte care pot fi Încadrate, prin natura inventarului funerar, În rândul mormintelor cu car. Unele dintre morminte

    -

    au fost introduse În circuitul ştiinţific de către diferiţi cercetători . In acest sens menţionăm descoperirile de la Cristuru Secuiesc' Uud. Harghita), Toarcla' Uud.Bra�ov), Yurpăr' (jud. Sibiu), Curtuiuşenr (jud. Bihor), Dezmir'" (jud. Cluj) şi dc la Pi�colt-"Parcul nr.2" (iud. Sat" \1are)".

    Piesele de la Cristuru Secuiesc au ajuns În colecţiile Muzeului de Istoric a Transilvaniei din Cluj- ,

    Napoca" (pUJ, 1-10). Impreună cu aceste obiecte metalice care făceau parte din inventarul mormântului, au mai fost descoperite şi ti·agmente ceramice. Ele aparţineau atât unor vase lucrate la roata olarului, cât şi unora lucrate cu mâna !3 Din mormântul cu car de la Toarcla provin piese metalice" (PUII), alături de numeroase fragmente ceramice. De la Yurpăr s-au păstrat doar câteva piese de car IS (PUI, 11-12) împreună cu o brăţară din bronz, de t ip steckversch/uss" (PI.II, 13) iar la CUl1uiuşeni s-au găsit doar piese din tier'- (1'I.lY). Mormântul nr.3 de la Dezmir arc un inventar bogat compus În principal din material metalic, fără să lipsească nici ceramica1!\ (PI.V)l în timp ce la Pişcolt, În punctul numit " Parcul nr.2", au

    1

    2

    3

    . ,

    5

    7

    8

    9

    :..0

    11

    12

    . '..4

    o r.

    �\'/lu!lulncsc şi pe t.ll.:l.!âstă ( alc dOlllnului Aurcl RlIswiu p�ntru 3wabilita·.ca cu care a indrumat această comunicarI.'.

    P. Harbinson. în Marburger Bei/rage ::111' Archeiologie der Kelten. Bonn. 1969. pA9.

    Ibidem.

    Ibidem .

    Ibfd�·IIl.

    M. Roska. în Dacw. IlI-IV. 1927-1932. pJ59·361. P. Ilarhinson. op.c:: . . p.39. Kalalin K. Vcgh. în Kelrski "(IZ

    (}·:ellisehe Wagel1grabcrj. BrC"L.c�. 1984, p.1 09.

    K. lJon:dt. în Dacia, IX-X. 1941-1944. p.189-200; 1'. J Iirbinson, ou C:: .. p.39.

    K.l!on::dt op.cit., p.189-192; P.llarbinsoll. op.cir.. p.39.

    \1. Ro�ka. în Ko:/emenyek. IV. 1-2, 1944, p.R 1-85: P. Ilarbinson. Op.C/i .. ;"J.39.

    1. 11. Cri�al1, in AdaM'\". 1, 1964, p.97-99; Îlkm. in ACla:',l.\". X. 19:3. p.49-51.

    1. Nemdi. În Thraco-Dacica. X. 1-2, 1989. 112-llJ

    M. R,oska. în Dachl. iII-IV, 1927-1932, p.359.

    Mat(.:rial inedit anal in colcqiilc MU/.eului d-: Is[orie il Tran"\:lvemic! din Uuj-l\apoca .

    Pil.'sc!i..'.se găsesl: a�[l'ili In inventarul muzeului Brllk. .... nw.! din Sibiu şi S·.:IE reprodllse după K.Horedt, op.cit., p.189,

    .viat�rial anat in cok:c\iile :'vluzeului Brukcntal din Sibiu �i estL: r'pw(;1J.:; cupi.i K.I1orcdt op.dt., p 195.

    Ihidell7.

    Obic(:tde se atlă in invcntarull\'lllz�u!ui din ")ăct.:icni. n:z! [vI. R/.iska. în A/demellyek. IV. 1·2. 1944. p.8l: Z. Nanasl.

    in C/'isw. 3, 1973,1'.30.

    Picsl!lc se află astă Li în ir.\cntarul MU/eului de [stor;c a Transilvani:.:i din Clu.H\(apoc8. şi sunt reproduse după :. [:.

    Cl·i:;;'ln. in ActaAIX. 1, 1964. p. J 10. PIlll.

  • 92

    . . - ' •

    Pl.!. R:1spândirea monnÎlHclor cu car În Europa continentală

    1. V. FERENCZ

    , .'

    .��

    fost descoperite întâmplător trei piese din bronz" (PUI. 14- I 6). Nu vom analiza în această comunicare materialul prezentat, Întrucât el a fost deja dezbătut în

    literatura de specialitate. Dar nu putem să nu remarcăm că doar unul dintre aceste morminte - cel de la Dezmir - a fost dezvelit prin săpături sistematice. Un alt mormânt de acest fel, descoperit în urma unor săpături arheologice În Transilvania, provine din necropola de la Pişcolt-"Nisipărie"2

  • Morminte celtice cu car din Transilvania 93

    ferecăturile de roţi nu sunt întâlnite în toate mormintele din scria celor care fac obiectul acestei comunicări". Pentru piesele de car descoperite în mormântul 108 de la Pişcolt se găsesc analogii în întreg spaţiul în care se manifestă acest obicei. Astfel, ştifturile cu ureche (P1.VI, 20-24) sunt frecvent întâlnite în morminte cu car'. Verigile de fier, cu belciuge pentru fixare (P1.VI, 1-6), le regăsim în necrapola birituală de la Mistrin" din Moravia. Clemele mici şi cuiele (P1.VI, 10-19) sunt şi ele des întâlnite în mormintele cu car27.

    Spre deosebire de primele cinci morminte cu car amintite, în care ritul de înmormântare a fosl incineraţia, În monnantul de la Pişcolt-"Nisipărie" s-a practicat inhumaţia". Defunctul a fost depus Într-o groapă rectangulară cu colţurile rotunjite". Mormântul pare să fI aparţinut unei femei"" datorită prezenţei în inventarul funerar a unui mare număr de podoabe cât şi absenţei armelor (P1.VII). Faptul că mormântul a putut aparţine unei femei este singular. Aceeaşi situaţie pare să fi fost întâlnită şi în unele morminte cu car din Franţa". Deşi s-au păstrat puţine oase, o viitoare analiză a lor ar putea să aducă lumină şi în , această privinţă. In legătură cu mormântul cu car descoperit în punctul "Parcul nr.2" de la Pişcolt nu putem preciza ritul funerar.

    Mormintele celtice Cll car din Europa sunt atestate arheologic incepând din secolul V şi până în • primul secol î.Chr". In Transilvania obiceiul de Înmormântare cu car a fost practicat Începând Cll sfârşitul subfazei Latene B I şi începutul subfazei B2 (Krămer), cum o sugerează brăţara de tip sleckversch/lIss de la Vurpăr. Acest ritual s-a păstrat pe întreaga durată a subfazelor B2-C 1. Nici momlântul 108 de la Pişcolt nu face excepţie de la această regulă. EI a fost Încadrat de către cercetătorul Ioan Nemeti în orizontul III de la Pişcolt", care corespunde, În cronologic relativă. subfazclor Latenc B2-CI.

    Subiectul în discuţie fiind abordat de către mulţi cercetători", nu au întârziat să apară şi încerciifi dc reconstituire a acestor vehicule. Printre acestea se inscrie şi imaginea ipotetică a carului din tumulul IX de la Mirkovice (1'1. VIII, 1), precum şi cea a carului de la L1yn Cerig Bach" (PI.VllI, 2).

    La celţi Înmormântarea defunctului impreună cu carul, sau împreună cu anumite piese cc-I reprezentau. constituia. probabil, un simbol de prestigiu. Defunctul ocupa mai mult ca sigur o poziţie marcantă in comunitate, fapt ce poate fi sugerat şi de inventarul bogat al multor astrel de morminte.

    Mormântul de la Pişeolt-"Nisipărie" îmbogă{eşte repertoriul descoperirilor de morminte din Bazinul Carpatic. Complexele funerare de acest fel îşi rac apariţia in Transilvania odată cu venirea celtilor, la sfârşitul subJ"zei Latene B I şi începutul subfazei B2". Obiceiul respectiv se mcntine pe toată perioada I.atene-ulu i 111 ij lociu şi dispare odată cu încetarea civil ilaţiei celtiee din Transi Ivan ia, la ineepul de Latcne

    24

    2i " ,: . . ,

    32

    33

    fhidem.

    Pol fi con�id�rat� analogii din punct d� vedere funqional pil!sek apartinind unor care tracice d� la Siskovci şi Ajtos.

    din Bulgaria; \"czi 1. Velledikov. Tmkiskata Kolesf/ica. �otia. 1960. PI.I V, fig. 13, PLXXXVI. fig.!33; veti şi J. \"JII Hans-E(,:kart. op.dt . . fig.6. p.9-1-: M. Chytrcicl:k. in Elluie:!. Ce!riC(ues. XXV, 1988, p.22.lig.7.

    l filip. Kellove ve slredni E:vrope. Praha. 1956. PI.LXXXVIII, 10.11. Mormântul este dataL în LaT�ne B2-Cl.

    J. von Hans-Eckarl. op.cir . . fig.3, 16. p.89, fig.6. p.92.

    1. Nemcti. op.ot.. p.M2.

    Din pacate nu se CUtH)SC prea multe date in legătură cu ritul funerar al celorlalte morminte din Trausilvania, daloril�l

    canH.:tcrului fortuit al cles,,:operirilor.

    1. 0:cmcti, în Thraco-J)ac/ca. XIV, 1-2, 1993. p.I:!L

    P. I 1arbinson. Of. cit . . p.J6.

    Ibidem, pAS.

    1. ��mcti.ln l1tr{!eo-Daclca. XIV, 1-2. 1993. p.128.

    1'. I-Iarhinson. op. cit. passilll: J. von l-Ians-Eckard, op. CII. passim: .\'1- Chilracck. op. ciI .. pasiiim: Kmaiin K. Vegh,

    op.cit .. passim.

    �l Chytracek. op.dt., p.26. nota 29, p.30. fig.10. p .. W. lig:.2h.

    Vezi spre �xempJu 1. f 1. Cri!$an, în Sargetra. X. 1973. p.ML id(!!1l. !Jure/mita şi epoca sa. Buc .. ! 977. p.19.

  • 94

    ., , , ,\ . . ' \ . ,

    · ' .• . ; 1 f: I I • • ,' . 1 · .. . .. ' ; ; ,'" ... � I I " . . .. '. �' ": "., I .' ,

Embed Size (px)
Recommended