242. Principalele complicaţii ale pneumoniilor sunt următoarele, cu o excepţie: a) abces pulmonar

b) carnificarea

c) pleurezie fibrinoasă sau sero-fibrinoasă

d) peritonită

e) + cancer pulmonar

243. Următoarele aspecte microscopice sunt elemente ce caracterizează inflamaţia tuberculoasă, cu o excepţie: a) prezenţa granuloamelor giganto-epitelioide

b) evoluţia granuloamelor către necroză cazeoasă

c) tendinţa la confluare a granuloamelor giganto-epitelioide

d) +formarea de abecese recente

e) coloraţiile specifice evidenţiază bacilul Koch

244. Tuberculoza secundară se caracterizează prin următoarele elemente, cu o excepţie: a) evoluţie cronică

b) + tendinţa la vindecare spontană

c) evoluţie stadială, în faze

d) leziunile debutează la apex şi avansează spre bază

e) diseminează pe cale bronşică şi mai rar pe cale hematogenă

245. Caracteristica principală a pneumoniei pneumocistice: a) granuloame

b) atelectazii

c) + exsudat eozinofil spumos în alveole

d) exsudat purulent în alveole

e) empiem pleural

246. În care din afecțiunile respiratorii enumerate se observă conținut crescut de eozinofile în exsudat? a) alveolita fibrozantă

b) sarcoidoza

c) asbestoza

d) granulomatoza Wegener

e) + astmul bronșic

247. Care este factorul cauzal principal al bronșitei cronice și emfizemului pulmonar? a) infecția virotică

b) asbestoza

c) alcoolul

d) + fumatul

e) inhalarea unor substanțe alergene

248. În pneumonia bacterială banală exsudatul este constituit de obicei din: a) plasmocite și fibrină

b) limfocite și fibrină

c) macrofage și hemoragii

d) + leucocite neutrofile și fibrină

e) macrofage și lichid seros

249. Noţiunea de pneumonie francă lobară: a) + maladie infecto-alergică acută, în care se afectează unul sau cîţiva lobi pulmonari b) inflamaţia acută a parenchimului pulmonar c) inflamaţia acută a bronhiilor d) inflamaţia acută a interstițiului pulmonar e) afecțiune pulmonară distructivă

250. Care este agentul patogen al pneumoniei francă lobare? a) stafilococul b) streptococul c) + pneumococul d) virusuri e) fungi

251. Indicaţi un stadiu al pneumoniei francă lobare: a) distrofie roşie b) + de congestie c) reziduală d) distrofie galbenă e) cronică

252. Componentele exsudatului în stadiul trei al pneumoniei francă lobare: a) fibrină, eritrocite, mucus b) + leucocite polimorfonucleare, fibrină c) lichid seros, leucocite, histiocite d) mucus, eritrocite e) celule epitelioide, celule gigante

253. Componentele exsudatului în stadiul doi al pneumoniei francă lobare: a) + eritrocite, fibrină b) fibrină, leucocite c) leucocite, mucus d) monocite, celule gigante e) stafilococi, alveolocite

254. Caracteristica macroscopică a plămînului în stadiul doi al pneumoniei francă lobare: a) elasticitate scăzută, culoare cenușie b) culoare roşie, consistenţa flască c) plămîn mare pestriţ d) + culoare roșie, consistenţa crescută e) culoare cenușie, consistenţă crescută

255. Noţiunea de bronşită acută: a) + inflamația acută a bronhiilor b) inflamația parenchimului alveolar c) inflamația interstiţiului pulmonar d) dilatarea lumenului bronhiilor e) obturarea bronhiilor cu mucus

256. Noţiunea de pneumonie focală: a) + pneumonie, care se dezvoltă ca urmare a bronșitei sau bronșiolitei b) inflamaţia unuia sau a mai multor lobi pulmonari c) aeraţie pulmonară crescută d) dilatarea lumenului bronşic e) inflamaţia ţesutului interstiţial al plămînilor

257. Variantele etiologice ale pneumoniei focale sunt următoarele, cu excepţia: a) stafilococică b) streptococică c) pneumococică d) virală e) + gonococică

258. Definiția bronşectaziei: a) + dilatări sacciforme sau cilindrice ale bronhiilor b) obturarea lumenului bronşic c) scleroza peretelui bronşic d) maladie infecţioasă caracterizată prin distrucţia bronhiilor e) maladie infecto-alergică a plămînului

259. Denumirea plamînului în boala bronşiectactică cu bronşioloectazii multiple: a) induraţia brună b) + plămîn "în fagure" c) induratia cianotică d) pneumociroză e) pneumotorax

260. Daţi definiţia emfizemului pulmonar: a) + boală caracterizată printr-un conținut excesiv de aer în plămîni și mărirea dimensiunilor lor

b) proliferarea ţesutului conjunctiv în plămîni c) dilatarea înnăscută sau dobîndită a bronhiilor d) îngustarea căilor respiratorii e) acumularea de exsudat în alveole

261. Definiția bolii interstițiale a plămînilor: a) proliferarea țesutului conjunctiv în plămîni b) + un grup de boli, caracterizate prin inflamație primară în interstițiul pulmonar cu dezvoltarea sclerozei difuze bilaterale c) maladie, care se caracterizează prin accese de dispnee d) afecțiune infecto-alergica a plămînilor cu afectarea bronhiilor e) afecțiune infecțioasă cu afectarea unuia sau a mai multor lobi pulmonari

262. Cauza mai frecventă a decesului în afecţiunile pulmonare cronice nespecifice: a) tromboembolia arterei pulmonare b) + insuficienţă cardio-pulmonară c) insuficienţă respiratorie acută d) intoxicaţie e) septicemie

263. Pentru care formă de tuberculoză este caracteristică afectarea oaselor: a) primară b) + hematogenă predominant extrapulmonară c) secundară d) fibro-cavitară e) cronica distructivă

264. Care sint sursele de infectare în gripă: a) ovinele b) cîinii c) + omul bolnav d) pisicile e) vitele cornute

265. Indicaţi o variantă a gripei în dependentă de gravitatea evoluției: a) acută b) cronică c) + ușoară d) septică e) toxică

266. Indicaţi o variantă a formei grave de gripă: a) septică b) hemoragică c) + cu complicaţii pulmonare d) necrotică e) fibrinoasă

267. Leziunile celulelor epiteliale în infecţia adenovirotică: a) proliferarea papilară a epiteliului b) formarea simplaștilor c) + incluziuni intranucleare de adenovirus d) proliferarea epiteliului e) metaplazia epiteliului

268. Stadiile modificărilor morfologice în plăcile Peyer în febra tifoidă sunt următoarele, cu excepţia: a) intumescenţa encefaloidă b) + intumescenţa fibrinoidă c) necroza d) ulcerații e) vindecarea ulceraţiilor

269. Modificările morfologice din intestin în dizenterie includ următoarele semne, cu excepţia: a) hiperemia și tumefierea mucoasei intestinale b) necroză c) depuneri de fibrină d) + chisturi e) ulcerații

270. Modificările organelor interne în holeră includ următoarele, cu excepţia: a) distrofia hepatică b) modificări necrobiotice în encefal c) bilă albă în vezica biliară d) hemosideroza splinei e) + artrită purulentă

271. Pneumonia focală este, de obicei, precedată de: a) emfizem

b) carnificare

c) + bronșită acută

d) pneumoscleroză

e) alveolită

272. Care este factorul cauzal principal al emfizemului pulmonar difuz?

a) abcesul pulmonar

b) traheita

c) pneumonia focală

d) + bronșita cronică

e) cancerul pulmonar

273. Care formă de emfizem pulmonar este mai frtecventă? a) + cronic difuz obstructiv

b) senil

c) idiopatic

d) cronic focal

e) vicariant

274. Pentru emfizemul pulmonar cronic difuz obstructiv sunt caracteristice toate semnele enumerate, cu excepția: a) plămînii măriți în dimensiuni

b) + plămînii micșorați în dimensiuni

c) conținutul de aer în plămîni este crescut

d) plămînii sunt palizi, nu se colabează

e) plămînii acoperă mediastinul anterior

275. Leziunile traheii și bronhiilor mari în forma gravă de gripă cu intoxicație generală: a) + traheo-bronșită sero-hemoragică

b) panbronșită distructivă

c) traheită necrotică

d) bronșită polipoasă

e) bronșită purulentă

276. Complicația posibilă a leptomeningitei meningococice: a) chist cerebral

b) + hidrocefalie

c) infarct cerebral ischemic

d) hemoragie intracerebrală

e) hemoragie subarahnoidiană

277. Complicațiile enumerate sunt caracteristice pentru tuberculoză, cu excepția: a) hemoragie pulmonară

b) diseminarea hematogenă

c) amiloidoza secundară

d) poliserozită tuberculoasă

e) + empiem pleural

278. Toate semnele enumerate sunt caracteristice pentru tuberculoza primară, cu excepția: a) generalizarea limfogenă

b) generalizarea hematogenă

c) + răspîndirea intracanaliculară

d) limfadenită cazeoasă

e) localizarea mai frecventă în zonele subpleurale ale plămînului drept

279. Ganglionii limfatici se afectează mai frecvent în: a) + tuberculoza primară

b) tuberculoza hematogenă

c) tuberculoza cavernoasă acută

d) tuberculoza cirotică

e) tuberculom

280. Localizarea caracteristică a tuberculozei secundare? a) creierul

b) + plămînii

c) rinichii

d) oasele

e) tractul digestiv

281. Semnele caracteristice ale tuberculomului: a) cavitate cu capsulă fibroasă

b) este o formă de cancer pulmonar

c) + focar circumscris de necroză cazeoasă, delimitat de capsulă fibroasă

d) este un abces pulmonar cronic

e) focar de necroză cazeoasă cu inflamație perifocală exsudativă pronunțată

282. Care variantă de inflamație se dezvoltă, de obicei, în poarta de intrare a bacilului difteric? a) catarală

b) + fibrinoasă

c) purulentă

d) hemoragică

e) productivă

283. Localizarea de preferinţă a leziunilor morfologice în tifosul exantematic: a) ganglionii limfatici b) ficatul c) splina d) măduva oaselor e) + pielea

284. Varianta mai frecventă a bronșitei acute în dependență de caracterul inflamației: a) + catarală b) granulomatoasă c) deformantă d) polipoasă e) difuză

285. Substratul morfologic principal al tifosului exantematic epidemic: a) măduva osoasă b) ganglionii limfatici c) mucoasa intestinală d) + vasele de calibru mic e) mucoasa căilor respiratorii

286. În care organ se formează mai frecvent granuloamele exantematice: a) ficat b) splina

c) + encefal d) măduva oaselor e) ganglionii limfatici

287. Care proces distructiv pulmonar acut se întîlnește mai frecvent? a) + abcesul b) tuberculomul c) carnificarea d) pneumociroza e) atelectazia

288. Denumirea plămînilor în forma gravă de gripă? a) plămîn „cardiac” b) plămîn „în fagure” c) + „plămîn mare pestriț” d) plămîn cirotic e) plămîn brun

289. Care tip al micobacteriei Koch se întîlnește cel mai frecvent? a) bovis

b) + hominis

c) avium

d) poikiloterm

e) scrofulaceum

290. Denumirea leziunilor nervilor periferici în difterie: a) mielită b) ganglionită c) + nevrită parenchimatoasă d) neuropatie e) radiculonevrită

291. Care complicație se poate dezvolta în difterie în urma afectării nervului glosofaringian? a) pericondrita purulentă a cartilajelor laringiene

b) flegmon cervical

c) + paralizia palatului moale

d) paralizia diafragmului

e) mediastinita purulentă

292. Care variantă de amiloidoză se poate dezvolta în consecința bolii bronșectatice? a) amiloidoza AL

b) + amiloidoza AA

c) amiloidoza AF

d) amiloidoza ASC1

e) amiloidoza locală

293. Forma histologică mai frecventă a cancerului pulmonar parahilar: a) adenocarcinom

b) bronhioloalveolar

c) + epidermoid

d) mucipar

e) anaplastic

294. Forma histologică mai frecventă a cancerului pulmonar periferic: a) pavimentos

b) adenoscuamos

c) + adenocarcinom

d) macrocelular

e) microcelular

295. În care formă de cancer pulmonar celulele canceroase secretă hormoni? a) spinocelular cornificat

b) spinocelular necornificat

c) adenopavimentos

d) bronhioloalveolar

e) + microcelular

296. Denumirea focarului tuberculos primar vindecat: a) Virchow

b) Simon

c) Assmann-Radecker

d) + Gohn

e) Aschoff-Puhl

297. Care este semnificația procesului de carnificare a pneumoniei? a) încapsularea focarului pneumonic

b) formarea unei cavități

c) + substituirea exsudatului cu țesut de granulație

d) necroza exsudatului

e) lichefierea exsudatului

298. Cu care formă de gastrită se asociază metaplazia intestinală a epiteliului gastric? a) gastrita acută catarală b) gastrita acută fibrinoasă c) + gastrita cronică atrofică d) gastrita flegmonoasă e) gastrita erozivă !

299. Care complicație a ulcerului duodenal este mai frecventă?

a) + hemoragie b) perforație c) cancer d) peritonită e) stenoza duodenală !

300. În care segment al colonului se întîlnesc mai frecvent diverticulele?

a) cecul b) colonul ascendent c) colonul transvers d) colonul descendent e) +colonul sigmoidian !

301. Care formă histologică are mai frecvent cancerul cavității orale?

a) adenocarcinom b) +epidermoid c) schiros d) de tip tranzițional e) bazocelular !

302. Care modificări morfologice caracterizează boala Menetrier?

a) atrofia mucoasei gastrice b) reducerea pliurilor mucoasei gastrice

c) + îngroșarea pronunțată a mucoasei gastrice d) eroziuni ale mucoasei gastrice e) proliferarea celulelor neuroendocrine ale mucoasei gastrice !

303. Care proces patologic din cele enumerate se asociază cu sindromul Zollinger-Ellison?

a) adenom din celule insulare ale pancreasului, care secretă insulină b) adenom renal din celule clare c) + ulcere peptice în stomac și duoden d) colită ulceroasă e) cancer pulmonar anaplastic !

304 Care din afirmațiile enumerate este corectă pentru boala Crohn?

a) ulcerațiile au formă neregulată b) cript-abcese c) +este afectată toată grosimea peretelui intestinal d) se asociază cu polipoza mucoasei e) se afectează doar porțiunea terminală a intetsinului subțire

305. Care din procesele patologice enumerate se asociază cu creșterea activității factorului acido-peptic?

a) boala Crohn b) gastrita cronică c) gastrita atrofică d) + ulcerul piloro-duodenal e) gastrita acută !

306. Insulomul, care secretă gastrină, se asociază cu:

a) metaplazia intestinală a mucoasei gastrice b) +ulcere gastrice acute multiple c) colangită d) anemia pernicioasă e) colită ulceroasă !

307. Care proces patologic gastric se poate asocia cu boli autoimune ale altor organe?

a) gastrita erozivă b) gastrita hipertrofică c) +gastrita fundică d) metaplazia intestinală a mucoasei gastrice e) gastrita antrală !

308. Care este succesiunea modificărilor microscopice în regiunea fundului ulcerului gastric cronic în perioada de acutizare (din cavitate spre membrana seroasă)?

a) țesut conjunctiv fibrilar, exsudat fibrino-purulent, necroză fibrinoidă, țesut de granulație b) țesut de granulație, necroză, țesut conjunctiv fibrilar c) + exsudat fibrino-purulent, necroză fibrinoidă, țesut de granulație, țesut conjunctiv fibrilar d) exsudat fibrino-purulent, țesut conjunctiv fibrilar, țesut de granulație, necroză fibrinoidă e) necroză fibrinoidă, exsudat fibrino-purulent, țesut de granulație, țesut conjunctiv fibrilar !

309. Care din tumorile enumerate se întîlnește mai frecvent în esofag?

a) limfomul b) leiomiosarcomul c) tumori metastatice d) +cancerul epidermoid e) adenocarcinomul !

310. Toți factorii enumerați se asociază cu boala ulceroasă, în afară de:

a) fumatul b) abuzul de alcool c) grupa 0(I) de sînge d) hiperfuncția celulelor, care secretă gastrină e) + reducerea secreției de HCl !

311. Care din factorii enumerați nu se asociază cu cancerul gastric?

a) + gastrita acută b) ulcerul gastric cronic c) gastrita cronică atrofică d) metaplazia intestinală a mucoasei gastrice e) displazia epiteliului gastric

!312. Care din tumorile enumerate ale colonului se poate maligniza?

a) Lipomul…………………………………………………………………….. b) leiomiomul c) + polipul adenomatos d) polipul hiperplastic e) fibromul !

313. Care din afecțiunile enumerate prezintă un risc major pentru cancerul de colon?

a) megacolonul congenital b) colita cronică catarală c) + colita ulceroasă nespecifică cronică d) diverticuloza colonului e) polipii inflamatori !

314. Toate procesele patologice enumerate prezintă risc de cancer de colon, cu excepția:

a) + polipii inflamatori b) adenomul tubular c) adenomul vilos d) adenomul tubulo-vilos e) polipoza familială de colon !

315. Modificările morfologice ale amigdalelor în angina flegmonoasă include următoarele, cu excepţia: a) dimensiunile mărite b) edem c) hiperemie d) + membrane de fibrină

e) infiltraţia difuză cu leucocite neutrofile 316. Formele microscopice de cancer esofagian sunt următoarele, cu excepţia:

a) carcinom in situ b) scuamocelular c) adenocarcinom d) + tranzitocelular e) nediferenţiat

317. Complicaţiile cancerului esofagian sunt următoarele, cu excepţia: a) pneumonia b) abcesul pulmonar c) empiemul pleural d) + emfizemul pulmonar e) mediastinita

318. Cauzele gastritei acute sunt următoarele, cu exceptia: a) alimente picante, alterate b) preparate medicamentoase c) + hipodinamia d) intoxicații endogene e) factori alergici

319. Modificările morfologice ale mucoasei stomacului în gastrita catarală acută sunt următoarele, cu excepţia : a) edem b) hiperemie c) eroziuni superficiale d) + depuneri de fibrină e) hemoragii punctiforme miltiple

320. Tabloul microscopic al gastritei cronice atrofice include următoarele semne, cu excepţia: a) atrofia glandelor b) scleroza mucoasei c) infiltraţie inflamatorie cronică în stromă d) metaplazia intestinală a epiteliului e) + hemoragii extinse intramurale

321. Variantele de ulcere simptomatice sunt următoarel, cu excepţia: a) ischemice b) + hipoproteinemice c) hipoxice d) toxice e) postoperatorii

322. Complicaţiile în boala ulceroasă pot fi următoarele, cu excepţia: a) ulcero-distructive b) inflamatorii c) + discirculatorii d) ulcero-cicatriceale e) malignizarea

323. Formele histologice de cancer gastric sunt următoarele, cu exceptia: a) adenocarcinom

b) + tranzitocelular c) nediferenţiat d) pavimentos e) adenopavimentos

324. Formele frecvente de esofagită acută sunt următoarele, cu excepția: a) catarală b) fibrinoasă c) flegmonoasă d) ulceroasă e) + interstițială

325. Metastaze hematogene ale cancerului gastric se întîlnesc în următoarele organe, cu excepția: a) ficat b) plămîni c) oase d) + testicul e) rinichi

326. Complicaţiile frecvente ale cancerului gastric sunt următoarele, cu excepţia: a) perforaţia peretelui b) hemoragii c) stenoza pilorică d) icter mecanic e) + icter hemolitic

327. Cauzele frecvente ale enteritei cronice pot fi următoarele, cu excepţia: a) factorii infecţioşi b) intoxicaţii c) + factori psihici d) factori alimentari e) tulburări metabolice

328. Complicaţiile enteritei cronice pot fi următoarele, cu excepţia: a) anemia b) caşexia c) edeme hipoproteinemice d) + hemoragii e) osteoporoza

329. Indicaţi o formă morfologică de gastrită cronică: a) seroasă b) flegmonoasă c) + atrofică d) necrotică e) fibrinoasă

330. Tabloul morfologic al colitei ulceroase nespecifice acute include următoarele modificări, cu excepţia: a) cript-abcese b) ulceraţii c) + chisturi d) pseudopolipi e) hemoragii intramurale

331. Complicaţiile generale în colita ulceroasă nespecifică sunt următoarele, cu excepţia: a) anemia b) + obezitatea c) amiloidoza d) caşexia e) leziuni distrofice în organele parenchimatoase

332. Localizarea frecventă a leziunilor în boala Crohn sunt următoarele, cu excepția: a) ileonul b) stomacul c) + vezica biliară d) intestinul gros e) apendicele

333. Complicaţiile apendicitei acute distructive pot fi următoarele, cu excepţia: a) peritonită b) + carcinoid apendicular c) empiemul apendicular d) pileflebită e) abcese hepatice

334. Variantele de apendicită acută sunt următoarele, cu excepţia: a) superficială b) flegmonoasă c) + fibrinoasă d) apostematoasă e) gangrenoasă

335. Tipurile histologice de cancer intestinal includ următoarele, cu excepția: a) adenocarcinomul b) cancerul nediferențiat c) + cancerul tranzitocelular d) pavimentos e) mucipar

336. Cauzele frecvente ale peritonitei difuze sunt următoarele, cu excepţia:

a) perforaţia ulcerului gastric b) perforaţia intestinului în febra tifoidă c) apendicita gangrenoasă d) + meningita purulentă e) pancreatita acută

337. Noţiunea de distrofie toxică a ficatului este: a) patologie cronică a ficatului cu acumulare de lipide în hepatocite b) + patologie acută, mai rar cronică, cu necroza masivă a ficatului şi insuficienţă hepatică c) patologie inflamatorie a ficatului d) patologie virală caracterizată prin afectarea preferinţială a hepatocitelor e) patologie acuta a ficatului cauzată de intoxicaţia alcoolică

338. Consecinţa gravă posibilă a necrozei masive progresive a ficatului: a) cancer hepatic b) + ciroză postnecrotică c) sindrom hepatolienal d) hepatită e) hepatoză

339. Noţiunea de hepatoză lipidică: a) + afecțiune cronică cu acumularea excesivă a lipidelor în hepatocite b) afecţiune hepatică acută, mai rar cronică, cu necroza hepatocitelor c) inflamaţia acută a parenchimului hepatic d) afecţiune acută a ficatului de origine virală e) înlocuirea parenchimului hepatic cu țesut conjunctiv

340. Indicați formele clinico-morfologice ale hepatitei cronice: a) anicterică b) + activă, persistentă c) ciclică, icterică d) necrotică e) toxică

341. Care sindrom din cele enumerate se dezvoltă în ciroza hepatică? a) insuficienţa cardiopulmonară b) insuficienţa cardiacă cronică c) sindromul nefrotic d) + hipertensiunea portală e) sindromul toxico-alergic

342. Caracteristica microscopica a hepatitei alcoolice neactive (persistente): a) distrofia proteica a hepatocitelor b) + steatoza hepatocitelor c) infiltraţia leucocitară a stromei d) distrofie glicogenică a hepatocitelor e) necroza hepatocitelor

343. Care colorație se folosește în scopul depistării sclerozei ficatului în piesele histologice? a) reacția PAS b) albastru de toluidină c) sudan III d) + picrofucsina e) reacția Pearls

344. Care semn histologic este caracteristic pentru hepatita virală? a) + corpusculii Councilman b) inflamația granulomatoasă c) fibroza pericelulară d) corpusculii Mallory e) infiltrația glicogenică a hepatocitelor

345.Care semn histologic este caracteristic pentru primul stadiu al distrofiei toxice a ficatului? a) + steatoza, necroza și descompunerea autolitică a hepatocitelor zonelor centrolobulare b) distrofia glicogenică a hepatocitelor c) distrofia hidropică a hepatocitelor d) corpusculii Mallory e) apropierea triadelor portale și a venelor centrale

346. Toate semnele morfologice enumerate sunt caracteristice pentru glomerulonefrita subacută, (malignă, cu evoluție rapidă), cu excepția: a) proliferarea epiteliului capsulei (nefroteliului), podocitelor și macrofagelor cu formarea „semilunelor” b) necroza capilarelor glomerulare și tromboza lor c) formarea aderențelor fibroase în lumenul capsulei glomerulare d) + afectarea unui singur rinichi e) distrofia pronunțată a nefrocitelor

347. Pentru boala Crohn sunt caracteristice toate semnele morfologice enumerate, cu excepția: a) mucoasa intestinală are aspect mamelonat de „caldarîm” b) ulcerații profunde în formă de fantă c) granuloame epiteliodo-gigantocelulare d) + defecte superficiale ale mucoasei intestinale e) este o stare de precancer a intestinului

348. Formele morfologice frecvente de colită acută sunt următoarele, cu excepţia: a) catarală b) fibrinoasă c) + idiopatică d) flegmonoasă e) ulceroasă

349. Care semn morfologic este caracteristic pentru perioada de acutizare a ulcerului gastric cronic? a) metaplazia intestinală a epiteliului gastric b) scleroza vaselor sanguine din regiunea fundului și marginilor ulcerului c) + necroza fibrinoidă d) infiltrația limfoplasmocitară e) țesut cicatriceal în regiunea fundului ulcerului

350. Tabloul morfologic al colitei ulceroase nespecifice în forma cronică include următoarele semne, cu excepția: a) deformarea intestinului b) pseudopolipi c) + granulomatoza specifică d) cript-abcese e) ulcerații de formă neregulată

351. Definiţia hepatitei: a) afecţiune cronică a ficatului cu necroza hepatocitelor b) + afecţiune a ficatului, la baza căreia sunt modificări distrofice şi necrobiotice ale parenchimului și

infiltrația inflamatorie a stromei c) afecţiune hepatică acută cauzată de intoxicaţia alcoolică d) afecţiune acută a ficatului cu necroza masivă a hepatocitelor e) afecţiune cronică cu acumularea lipidelor în hepatocite

352. Noţiunea de ciroză hepatică: a) afecţiune acută sau cronică a ficatului asociată cu intoxicaţia alcoolică b) afecţiune hepatică la baza căreia stă inflamația c) afecţiune virală cu afectarea preponderentă a ficatului şi tractului digestiv d) proces acut caracterizat prin insuficienţă hepatică progresivă e) + afecțiune cronică cu insuficienţă hepatică progresivă legată de ratatinarea cicatriceală şi restructurarea ficatului

761. Care semne sunt caracteristice pentru tuberculoza primară? a) + se vindecă prin formarea focarului Gohn

b) + cea mai gravă complicație este leptomeningita tuberculoasă

c) se localizează numai în plămîni

d) se poate dezvolta tuberculom pulmonar

e) + poate avea evoluție cronică

762. Care sunt sinonimele pneumoniei francă lobare? a) lobulară b) segmentară c) focală d) + fibrinoasă e) + pleuropneumonie

763. Complicaţiile pulmonare ale pneumoniei francă lobare: a) + abces b) + carnificare c) bronşiectazii d) atelectazii e) hemotorax

764. Complicaţiile pneumoniei francă lobare în cazul răspîndirii limfogene a infecţiei: a) + mediastinită b) + pericardită c) abces cerebral d) meningită purulentă e) abces pulmonar

765. Complicaţiile pneumoniei francă lobare în cazul generalizării hematogene a infecţiei: a) + abcese cerebrale b) + endocardită ulcero-polipoasă c) + meningită purulentă d) pielonefrită e) mediastinită

766. Cauzele morţii în pneumonia francă lobară: a) + insuficienţa cardiacă b) + abceuls cerebral c) + meningita purulentă d) carnificarea pulmonară e) tromboembolia arterei pulmonare

767. Variantele de bronsită în dependenţă de gradul de implicare a peretelui bronşic în procesul inflamator: a) + endobronşită b) + mezobronşită c) + peribronşită d) parabronşită e) polipoasă

768. Complicaţiile bronşitei acute: a) + bronhopneumonie b) + pneumonie interstiţială peribronhială c) cord pulmonar

d) atelectazie e) + bronsită cronică

769. Numiţi agenţii patogeni caracteristici pneumoniei focale: a) + stafilococi b) + pneumococi c) + virusuri d) protozoare e) gonococi

770. Variantele patogenetice ale pneumoniei focale: a) purulentă b) + prin aspiraţie c) + hipostatică d) abcedantă e) + postoperatorie

771. Variantele pneumoniei focale în dependenţă de răspîndirea procesului inflamator: a) interstiţială b) + acinoasă c) pneumococică d) + lobulară e) + segmentară

772. Complicaţiile pneumoniei focale: a) + abcese pulmonare b) + pleurită c) + carnificare d) emfizem e) cancer

773. Variantele proceselor distructive pulmonare acute: a) + abces b) + gangrenă c) carnificare d) pneumociroză e) atelectazie

774. Variantele abceselor pulmonare după origine: a) + bronhogen b) acut c) cronic d) + pneumoniogen e) + metastatic

775. Care afecţiuni se referă la grupul de boli cronice nespecifice pulmonare: a) bronhopneumonia b) + abcesul cronic c) pneumonia cazeoasă d) + bolile interstiţiale ale plămînilor e) + pneumoscleroza și pneumociroza

776. Mecanismele de dezvoltare ale bolilor pulmonare cronice nespecifice: a) prin obturaţie b) prin aspiraţie c) + bronşitogen d) + pneumoniogen e) + pneumonitogen

777. Indicaţi modificările microscopice ale mucoasei caracteristice pentru bronşita cronică: a) + metaplazia epidermoidă a epiteliului b) + infiltraţie inflamatorie c) atipia epiteliului d) + atrofia mucoasei bronșice e) prozoplazia

778. Variantele bronşitei cronice după caracterul procesului inflamator: a) + catarală purulentă b) + polipoasă c) gangrenoasă d) seroasă e) + deformantă

779. Numiţi complicațiile bronhopulmonare ale bronşitei cronice: a) + emfizem b) + atelectazii c) + bronşectazii d) alveolită seroasă e) sarcoidoză

780. Numiţi variantele de bronşectazii după formă: a) pneumogene b) obturante c) + sacciforme d) infecţioase e) + cilindrice

781. Complicaţiile bolii bronşectatice: a) + cord pulmonar b) + abces pulmonar

c) + amiloidoză d) pneumotorax e) hemotorax

782. Variantele de emfizern pulmonar: a) hiperplastic b) + idiopatic c) + cronic difuz obstructiv d) + senil e) hipertrofic

783. Modificările macroscopice ale plamînilor în emfizemul pulmonar: a) micșorați în volum b) + măriți în volum c) consistență densă d) + acoperă mediastinul anterior e) + se taie cu crepitaţie

784. Modificările microscopice caracteristice emfizemului pulmonar: a) + reducerea patului microcirculator b) septurile interalveolare îngroşate c) + septurile interalveolare subțiate d) + scleroza capilarelor e) hemosideroză

785. Complicatiile emfizemului pulmonar: a) + insuficiență cardio-pulmonară b) + cord pulmonar c) atelectazii d) + pneumotorax e) carnificare

786. Structura peretelui abcesului cronic: a) + ţesut de granulaţie b) + țesut conjunctiv fibrilar c) + mase necrotice și puroi d) țesut epitelial e) ţesut cartilaginos

787. Complicațiile abcesului pulmonar cronic: a) + empiem pleural b) + piopneumotorax c) + amiloidoză secundară d) carnificare e) pneumoconioză

788. Clasificarea clinico-anatomică a carcinomului pulmonar după localizare: a) + parahilar b) exofit c) endofit d) + periferic e) polipos

789. Căile de contaminare în tuberculoză: a) prin ințepare de către insecte b) prin contact c) pe cale parenterală d) + pe cale aerogenă e) + pe cale alimentară

790. Formele clinico-morfologice ale tuberculozei: a) endogenă b) + primară c) + hematogenă d) limfoganglionară e) + secundară

791. Localizarea posibilă a complexului tuberculos primar: a) ficat b) + plămîni c) creier d) + intestin e) coloana vertebrală

792. Comiponentele complexului tuberculos primar: a) + afect primar b) tromboflebită c) + limfadenită d) limfotromboză e) + limfangită

793. Variantele posibile de evoluție a tuberculozei primare: a) pneumonie cazeoasă b) + stingerea şi vindecarea focarelor complexului primar c) + progresarea şi generalizarea procesului d) forma limfoganglionară e) + tuberculoză cu evoluție cronică

794. Care formă de tuberculoză se caracterizează prin afectarea preponderenta în zona cortico-pleurală a ambilor plămîni, reacție tisulară productivă, scleroză reticulară, cord pulmonar și focar tuberculos extrapulmonar?

a) + hematogenă cronică macronodulară b) + hematogenă cronică miliară c) secundară diseminată d) ftizie pulmonară e) + diseminată hematogenă

795. Care din aceste forme clinico-morfologice de tuberculoză se referă la cea secundară? a) + cavernoasă acută b) + acută nodulară c) septicemie tuberculoasă supraacută d) + tuberculomul e) hematogenă miliară

796. Care din formele clinico-morfologice enumerate se referă la tuberculoza secundară: a) pneumonie lobară b) + pneumonie cazeoasă c) + tuberculoza infiltrativă d) + tuberculoza cirotică e) tuberculoza extrapulmonară

797. Formele clinico-morfologice ale tuberculozei secundare: a) miliară acută b) + fibro-nodulară c) + fibro-cavitară d) macronodulară e) miliară cronică

798. Mecanismele patogenetice ale dezvoltării gripei: a) + încorporarea virusului în epiteliul căilor respiratorii b) + afecțiunea vasopatică a virusului c) încorporarea virusului în celulele nervoase d) acțiunea toxinelor asupra vaselor e) acțiunea toxinelor asupra miocardului

799. Schimbările microscopice ale mucoasei căilor respiratorii în forma uşoară de gripă: a) + hiperemie b) + edem c) + distrofia hidropică a epiteliului d) pneumonie hemoragică e) inflamație sero-hemoragică

800. Particularităţile macroscopice ale plămînilor în forma gravă de gripă: a) + măriți în dimensiuni b) micșorați c) + aspect pestriţ d) culoare cenușie e) induraţie brună

801. Complicaţiile gripei: a) + bronşită și bronșiolită obliterantă b) + encefalită și arahnoidită c) gangrenă d) escare e) + pneumofibroză

802. Complicaţiile paragripei: a) + bronhopneumonie b) crup veritabil c) + crup fals d) + sinuzite e) conjunctivită

803. Semnele caracteristice ale tusei convulsive: a) boală alergică b) + contaminarea pe cale aerogenă c) boală virotică d) + se afectează copiii e) + se manifestă prin accese tipice de tuse spasmodică

804. Complicațiile tusei convulsive a) + rupturi și ulcerații pe frîul limbii b) emfizem difuz obstructiv c) + emfizem interstițial d) + panbronșită e) abces pulmonar

805. Semnele caracteristice ale difteriei: a) + nevrită parenchimatoasă b) + miocardită toxică c) inflamație purulentă d) + inflamație fibrinoasă în poarta de intrare e) erupții pe piele

806. Localizarea modificărilor locale în difterie: a) mucoasa colonului b) + mucoasa căilor respiratorii c) + mucoasa vestibulului faringian și amigdalelor d) cordul e) rinichii

807. Caracterul inflamaţiei în difteria căilor respiratorii și denumirea procesului: a) catarală b) + fibrinoasă c) purulentă d) + crup descendent veritabil e) pseudocrup

808. Leziunile cordului în difterie: a) + miocardită alterativă b) miocardită granulomatoasă c) + miocardită interstiţială d) infarct miocardic e) + steatoza cardiomiocitelor

809.Care modificări morfologice în cord nu sunt caracteristice pentru difterie: a) distrofia grasă a cardiomiocitelor b) + formarea granuloamelor c) focare de mioliză d) + endocardita verucoasă e) inflamaţie interstitială

810. Modificările morfologice în sistemul nervos în difterie: a) meningită b) encefalită c) + nevrită parenchimatoasă d) abcese cerebrale e) + paralizii tardive

811. Care nervi periferici nu se afecteaza în difteria faringelui: a) + intercostali b) frenic c) vag d) glosofaringian e) + facial

812. Care organe sunt afectate cu preponderentă de exotoxina difterică: a) encefalul b) + cordul c) ficatul d) + suprarenalele e) + rinichii

813. Complicaţiile principale în difterie: a) + pericondrită purulentă a cartilajelor laringelui b) bronșectazii c) + pneumonie d) + mediastinită purulentă e) meningoencefalită purulentă

814. Variantele formei grave a scarlatinei: a) + toxică b) necrotică c) + septică d) hipertoxică e) + toxico-septică

815. Modificările morfologice tipice din prima perioadă a scarlatinei: a) + hiperemia pronunțată a vestibulului faringian b) angină fibrinoasă c) + angină necrotică d) glosita Hunter e) + limbă zmeurie

816. Caracteristica erupției cutanate în scarlatină și modul de descuamare: a) papuloasă macromaculoasă b) + punctiformă roșie-aprinsă c) + nu acoperă triunghiul nazolabial d) + descuamare lamelară e) descuamare furfuracee

817. Complicațiile primei perioade a scarlatinei? a) + septicopiemie

b) miocardită granulomatoasă

c) + abces retrofaringian

d) + otită-antrită purulentă

e) emfizem pulmonar

818. Care factori condiţionează dezvoltarea perioadei a doua a scarlatinei şi manifestările ei: a) + alergic b) septic c) pneumonia d) + artrite seroase e) + glomerulonefrită acută

819. Manifestările perioadei a doua a scarlatinei: a) + glomerulonefrită acută sau cronică b) + vasculite c) colită ulceroasă d) sepsis e) + endocardită verucoasă

820. Formele principale ale infecţiei meningococice: a) angină necrotică b) + rinofaringită meningococică c) + meningită meningococică d) meningoencefalită purulentă e) + meningococemia

821. Manifestările morfologice ale rinofaringitei meningococice: a) + inflamaţia catarală a mucoaselor b) inflamație fibrinoasă c) inflamație purulentă d) + edemul peretelui posterior al faringelui e) + hiperplazia foliculilor limfatici

822. Caracterul inflamaţiei în meningita meningococică: a) + seroasă b) fibrinoasă c) + purulentă d) sero-fibrinoasă e) catarală

823. Semnele caracteristice ale meningitei meningococice: a) meningită hemoragică b) + meningită fibrinoasă-purulentă c) + localizarea pe segmentele anterioare ale emisferelor cerebrale sub formă de „scufiță” d) se afectează segmentele posterioare cerebrale e) + piocefalie

824. Manifestarile clinico- morfologice ale meningococemiei: a) + erupție cutanată hemoragică b) endocardită verucoasă c) abcese pulmonare d) + iridiociclită purulentă e) + sindromul Waterhouse-Friderichsen

825. Caracteristica erupției cutanate în meningococemie: a) erupție rozeolică-peteşială b) + erupție hemoragică stelată c) apare pe faţă d) + se localizează preponderent pe fese și extremităţile inferioare e) + în centrul erupțiilor cutanate se pot forma vezicule sau focare de necroză

826. Caracteristica tifosului exantematic epidemic: a) este provocat de virusuri b) + este o rickettsioză c) se afectează mucoasa intestinală d) + se afectează vasele de calibru mic e) se afectează mucoasa căilor respiratorii

827. In care organe/țesuturi nu se formează granuloame exantematice: a) + ficat b) + splina c) encefal d) + măduva oaselor e) piele

828. Caracteristica exantemului în tifosul exantematic: a) afectarea mucoaselor b) + erupție pe piele c) este absent în triunghiul nazolabial d) + apare în a 3-5 zi de febră e) + microscopic se depistează vasculite și granuloame exantematice

829. Formele de vasculită în tifosul exantematic: a) + verucoasă b) gigantocelulară c) + proliferativă d) + necrotică e) fibroplastică

830. Localizarea de preferinţă a leziunilor morfologice în tifosul exantematic: a) + encefalul b) ficatul c) splina d) măduva oaselor e) + pielea

831. Variantele bronșitei acute în dependență de caracterul inflamației: a) granulomatoasă b) + catar mucos c) deformantă d) + fibrinoasă

e) + purulentă 832. Stadiile morfogenetice ale ulcerului gastric:

a) gastrita catarală b) + eroziunea c) gastrita cronică atrofică

d) + ulcerul acut

e) + ulcerul cronic

833. Factorii etiopatogenetici ai colitei ulceroase nespecifice: a) toxicoinfecții b) + alergia locală c) intoxicații d) + autoimunizarea e) factorii alimentari

834. Care semne morfologice caracterizează boala Crohn: a) + peretele intestinal îngroșat, deformat b) cript-abcese c) + ulcerații longitudinale ale peretelui intestinal d) + granulomatoza nespecifică de tip sarcoidozic e) ulcerații circulare ale intestinului

835. Agenţii patogeni frecvenţi în etiologia anginei (tonzilitei) acute: a) + stafilococul b) + streptococul c) pneumococul d) rickettsiile e) + asociaţiile de microbi

836. Formele frecvente de angină acută: a) ulceroasă b) + catarală c) + flegmonoasă d) granulomatoasă e) + foliculară

837. Tabloul morfologic al anginei cronice include: a) + scleroza ţesutului limfoid b) + scleroza capsulei amigdalelor c) metaplazia epiteliului d) + lărgirea lacunelor amigdalelor e) prozoplazia epiteliului

838. Complicaţiile locale ale amigdalitei acute: a) + abcesul paraamigdalian b) amiloidoza c) + abcesul retrofaringian d) + tromboflebita regională

e) abces pulmonar

839. Complicațiile cu caracter general ale anginei: a) pielonefrită b) + glomerulonefrită c) enterocolită d) pneumonie e) + reumocardita

840. Bolile frecvente ale esofagului: a) fistule b) + diverticule c) atrezia d) + esofagita e) + tumorile

841. Variantele diverticulelor esofagiene după localizare: a) + faringo-esofagiene b) laringo-esofagiene c) + de bifurcaţie d) + epifrenice e) subdiafragmale

842. Complicaţiile diverticulelor esofagiene: a) stenoza esofagului b) metaplazia gastrică a epiteliului esofagian c) dilatarea varicoasă a venelor esofagiene d) + diverticulită e) + ruptura peretelui

843. Formele macroscopice de cancer esofagian: a) nodular b) ramificat c) + inelar d) + exulcerat e) + papilar !

844. Formele morfologice frecvente ale gastritei acute: a) seroasă b) + catarală c) hemoragică d) + fibrinoasa e) + flegmonoasă

845. Tabloul macroscopic al ulcerului gastric cronic include următoarele semne, cu excepţia: a) + formă rotundă, ovală b) marginile de consistență flască c) + marginea proximală anfractuoasă d) + marginea distală cu aspect de terasă e) polipi în regiunea fundului ulcerului

846. Complicaţiile ulcero-distructive în boala ulceroasă: a) + hemoragia b) stenoza c) + perforaţia d) + penetrația e) malignizarea

847. Organele si ţesuturile, în care penetrează frecvent ulcerul gastric sau duodenal: a) + ligamentul hepato-duodenal b) + pancreasul c) splina d) + micul epiploon e) rinichiul drept

848. Stările precanceroase pentru cancerul gastric: a) gastrita flegmonoasă b) gastrita corozivă c) + polipii adenomatoşi d) + gastrita cronică atrofică e) + ulcerul gastric cronic

849. Factorii principali de risc ai cancerului gastric: a) distrofia hidropică a epiteliului b) + displazia gravă a epiteliului gastric c) descuamarea epiteliului d) + metaplazia intestinală a mucoasei e) eroziuni superficiale ale mucoasei

850. Localizarea de preferinţă a cancerului gastric: a) curbura mare b) + curbura mică c) porţiunea fundică d) difuz, total e) + pilorică

851. Variantele macroscopice de cancer gastric cu creştere exofită: a) + polipos b) + fungos c) inelar d) + în formă de placă e) ulcerat

852. Variantele de cancer gastric nediferenţiat: a) + solid b) + schiros c) pavimentos cornificat d) pavimentos necornificat e) + din celule în"inel cu pecete"

853. Variantele macroscopice de cancer gastric cu creştere endofită: a) polipos b) + infiltrativ-ulceros c) fungos d) formă de placă e) + difuz

854. Variantele de cancer gastric glandular: a) + tubular b) trabecular c) + papilar d) + mucipar e) dimorf

855. Căile de metastazare a cancerului gastric:

a) + limfogenă b) + hematogenă c) + prin implantare d) perineurală e) cu lichidul cefalorahidian

856. Metastazele limfogene retrograde ale cancerului gastric: a) + metastaza Virchow b) tumoarea Abrikosov c) + tumoarea Krukenberg d) + metastaza Schnitzler e) limfomul Burkitt

857. Dintre afecţiunile intestinului prezintă importanţă clinica majoră: a) + viciile de dezvoltare b) + procesele inflamatorii c) tulburările circulatorii d) + tumorile e) diskineziile

858. Cauzele frecvente ale enteritei acute: a) + toxicoinfecţii b) + factori alimentari c) factori nervosi d) + factori alergici e) factori endocrini

859. Formele de enterită acută: a) superficială b) + catarala c) + fibrinoasă d) mixtă e) + ulcero-necrotică

860. Complicaţiile frecvente în enterita acută: a) + hemoragia b) ocluzia c) + perforaţia d) + deshidratarea e) cancerul

861. Formele morfologice de enterită cronică: a) + atrofică b) hipertrofică c) + fără atrofia mucoasei d) flegmonoasă e) fibrinoasă

862. Etiologia colitei acute: a) + factori infecţioși b) factori endocrini c) + factori toxici d) factori discirculatori e) + factori toxico-alergici

863. Formele morfologice de colită cronică: a) catarală b) + atrofică c) hipertrofică d) + fără atrofia mucoasei e) flegmonoasă

864. Complicațiile colitei cronice: a) + paraproctita b) hemoragii c) peritonita d) + parasigmoidita e) + hipovitaminoze

865. Complicaţiile locale în colita ulceroasă nespecifică: a) amiloidoza b) + hemoragia intestinală c) + perforația peretelui colonic d) cașexia e) + polipoza

866. Complicaţiile frecvente în boala Crohn: a) + peritonita b) + ocluzie intestinală c) pneumonia lobară d) + fistule intestinale e) pielonefrita

867. Teoriile etiopatogenezei apendicitei: a) + staza conținutului intestinal în lumenul apendicelui vermicular b) imunologică c) + angioneurotică d) disontogenetică e) polietiologică

868. Modificările morfologice ale apendicelui vermicular în apendicita flegmonoasă: a) + hiperemia și edemul peretelui și a mezoului b) + depuneri de fibrină pe seroasă c) infiltrație cu histiocite d) + infiltrație leucocitară difuză în toată grosimea apendicelui e) granulomatoză

869. Complicațiile colitei acute: a) + hemoragia b) + perforația c) + paraproctita d) paranefrita e) apendicita

870. Tabloul morfologic al apendicitei cronice: a) + scleroza peretelui b) + lumenul obliterat c) abcese intramurale d) + aderenţe cu ţesuturile adiacente e) polipi ai mucoasei

871. Complicaţiile apendicitei cronice: a) + hidropizia b) peritonita c) cancer d) + mucocel e) gangrena peretelui

872. Tumorile benigne ale intestinului: a) + adenomul tubular b) papilomul c) + adenomul vilos d) + leiomiomul e) desmoidul

873. Procesele pretumorale ale cancerului intestinului gros: a) + colita ulceroasă cronică b) + polipoza familială c) colita ulceroasă acută d) colita flegmonoasă e) + boala Crohn

874. Formele macroscopice exofite de cancer intestinal: a) difuz infiltrativ b) + formă de placă c) + polipos d) + macronodular e) exulcerat

875. Formele macroscopice endofite de cancer intestinal: a) fungos b) + exulcerat c) formă de placă d) macronodular e) + difuz infiltrativ

876. Metastazele cele mai frecvente ale cancerului intestinal: a) + limfoganglionii mezenterici b) limfoganglionii supraclaviculari pe stînga c) + ficatul d) pancreasul e) splina

877. Etiologia distrofiei toxice a ficatului: a) + intoxicaţia cu produse alimentare alterate b) + gestoza gravidică, tireotoxicoză c) + ciuperci otrăvitoare d) traume ale ficatului e) insuficienţă cardiovasculară

878. Stadiile distrofiei toxice a ficatului: a) reconvalescență b) + distrofie galbenă c) de necroză d) + distrofie roşie e) de regenerare

879. Tabloul macroscopic al ficatului în distrofia toxică (stadiul distrofie galbenă): a) + dimensiunile mărite b) micşorat c) consistentă crescută d) + consistenţă flască e) suprafaţa ridată

880. Particularităţile microscopice ale ficatului în stadiul al doilea al distrofiei toxice: a) + fagocitoza și resorbția detritusului celular b) distrofia proteică a hepatocitelor c) + colapsul stromei reticulare d) distrofia glicogenică a hepatocitelor

e) ciroza postnecrotică 881. Modificările extrahepatice în distrofia toxică a ficatului:

a) cianoza b) + icter c) + hemoragii multiple în piele și mucoase d) + hiperplazia ganglionilor limfatici și a splinei e) splina porfirică

882. Particularităţile macroscopice ale ficatului în hepatoza lipidică: a) + dimensiunile mărite b) micşorat c) consistența densă d) + consistența flască e) + culoarea galbenă

883. Stadiile hepatozei lipidice: a) + steatoză simplă b) + steatoză asociată cu necroza hepatocitelor c) steatoză locală d) steatoză diseminată e) + steatoză cu restructurarea lobulilor

884. Formele de hepatită în dependentă de caracterul evoluţiei: a) primară b) secundară c) + acută d) + cronică e) colestatică

885. Caracteristica macroscopică a ficatului în hepatita cronică: a) micșorat în dimensiuni b) + dimensiunile marite c) consistența flască d) + consistența densă e) + aspect pestriț pe secțiune

886. Variantele morfologice ale hepatitei cronice: a) + activă b) + neactivă (persistentă) c) distructivă d) + colestatică e) productivă

887. Variantele clinico-morfologice ale hepatitei virale: a) + ciclică b) + anicterică c) + colestatică d) toxică e) atrofică

888. Particularităţile histologice ale hepatitei virale acute ciclice: a) distrofia lipidică a hepatocitelor b) + distrofia hidropică a hepatocitelor c) + formarea corpusculilor Councilman d) acumularea de lipofuscină în hepatocite e) + necrozele periportale parcelare

889. Particularitățile microscopice ale hepatitei virale anicterice: a) distrofia lipidica a hepatocitelor b) + distrofia hidropică a hepatocitelor c) + proliferarea reticuloendoteliocitelor stelate d) colangita e) + lama terminală a lobulilor este păstrată

890. Modificările extrahepatice în hepatita virală: a) cianoza tegumentelor b) + hiperplazia ganglionilor limfatici c) + icter d) + hemoragii multiple în piele și mucoase e) hemoragii cerebrale

891. Cauzele morţii în hepatita virală: a) insuficienta cardiacă b) + insuficienţa hepatică c) + sindromul hepatorenal d) ciroza hepatică e) cancer hepatic

892. Caracteristica morfologică a ficatului în hepatita alcoolică: a) + dimensiunile mărite b) micșorat în dimensiuni c) + consistența densă d) + culoarea palidă e) suprafața netedă

893. Particularitățile histologice ale hepatitei alcoolice: a) + distrofie lipidică b) + infiltrația leucocitară a tractelor portale c) + corpusculi Mallory

d) corpusculi Councilman e) distrofie proteică a hepatocitelor

894. Variantele de ciroză hepatică în funcţie de cauza dezvoltării: a) + infecţioasă b) + toxică c) micronodulară d) macronodulară e) mixtă

895. Variantele clinico-morfologice ale cirozei hepatice: a) + micronodulară b) postnecrotică c) + macronodulară d) portală e) biliară

896. Particularităţile histologice ale cirozei hepatice: a) + distrofia şi necroza hepatocitelor b) hemosideroza c) + scleroză difuză d) + reorganizarea structurală a organului e) hemocromatoza

897. Modificările extrahepatice în ciroză: a) cianoza b) + icter c) + sindrom hemoragic d) + splenomegalie e) hiperpigmentaţia pielii

898. Complicaţiile cirozei hepatice: a) insuficiența cardiacă b) + coma hepatică c) + hemoragii din varicele esofagiene d) + ascită-peritonită e) tromboembolia arterei pulmonare

899. Variantele macroscopice ale cancerului hepatic: a) polipos b) + nodular c) + difuz d) + masiv e) în forma de placă

900. Variantele histogenetice de cancer hepatic: a) + hepatocelular b) + colangiocelular c) cu celule riziforme d) + mixt (hepato-colangiocelular) e) cu celule mici

901 Complicaţiile cancerului hepatic: a) + hemoragii în cavitatea peritoneală b) insuficiența cardiovasculară c) + hepatargie d) + caşexie e) tromboembolia arterei pulmonare

902. Hepatoza lipidică se întîlnește în: a) + diabetul zaharat b) + alcoolismul c) hepatita virală B d) hjemocromatoza ficatului e) + anemii !

903. Manifestările hipertensiunii portale: a) + hemoragie din venele esofagiene b) + ascita c) + splenomegalia d) hemoragie cerebrală e) abces pumonar !

904. Care sunt semnele caracteristice pentru forma fulminantă a hepatitei virale? a) + necroza masivă sau „în punți” a parenchimului hepatic b) + staza bilei în canaliculele capilare biliare c) + corpusculii Councilman d) steatoza hepatocitelor e) consistența densă a ficatului !

905. Care semne sunt caracteristice pentru ciroza hepatică biliară secundară? a) culoarea ficatului galbenă b) + culoarea verde a ficatului c) + colangită și colangiolită d) + dilatarea și ruptura canaliculelor capilare biliare e) lipofuscinoza hepatocitelor

906. Care din factorii etiologici enumerați pot cauza dezvoltarea cirozei hepatice? a) + carența de proteine în alimentație b) apendicita cronică c) pneumonia cronică d) + insuficiența cardiacă cronică e) + obstrucția căilor biliare !

907. Care semne caracterizează ciroza postnecrotică a ficatului? a) focare mici intralobulare de necroză a hepatocitelor b) + septuri fibroase late c) + noduli regenerativi mari (ciroză macronodulară) d) septuri fibroase subțiri intralobulare e) + apropierea triadelor portale și a venelor centrale !

908. Care semne caracterizează ciroza portală a ficatului? a) aspect macronodular al ficatului b) + septuri fibroase subțiri intralobulare c) + dimensiuni mici ale pseudolobulilor d) culoarea verde a ficatului e) + aspect micronodular al ficatului !

909. Obstrucția căror ducturi biliare poate cauza icter mecanic? a) + ductului hepatic comun b) ductului cistic c) + ductului coledoc d) ducturilor biliare interlobulare e) canaliculelor capilare biliare !

910. Formele morfogenetice ale cirozei hepatice: a) + postnecrotică b) cardiacă c) + portală d) + mixtă e) alimentară !

911. Localizarea anastomozelor porto-cavale, care au cea mai mare importanță clinică? a) +esofagul b) diafragmul c) + stomacul d) + rectul e) peretele abdominal anterior