+ All Categories
Home > Documents > monograf sv

monograf sv

Date post: 15-Jul-2015
Category:
Upload: simona-strugariu
View: 149 times
Download: 2 times
Share this document with a friend

of 31

Transcript

Colegiul Naional Mihai Eminescu Suceava Anul colar 2008-2009

MONOGRAFIA ORAULUI SUCEAVA

Realizator: Clasa a XII-a F Profesor coordonator: Palade Marian

Cuprins: Istoric nvmnt Aezare geografic Economie Cultur Monumente

Istoric

Suceava a fost populata din cele mai vechi timpuri. Conditiile favorabile l-au atras pe omul primitiv si l-au determinat sa se statorniceasca aici, acest lucru fiind atestat de materialul arheologic si paleologic bogat si variat gasit. Astfel in Scheia s-au descoperit la o adancime de peste 10 metri, unelte de munca din paleoliticul inferior cu o vechime de 200-250 de mii de ani. Din epoca urmatoare a neoliticului(5500-1900i.e.n) au fost descoperite locuinte neolitice, de tip Cucuteni. Este una dintre cele mai importante asezari din S-E Europei.Cercetatorii au ajuns la concluzia ca o populatie apartinand marii familii a tracilor, a cunoscut inflorirea intre sec 5-3 i.e.n (la sfarsitul primei perioade a fierului,Hallstatt) in regiunea Scheia.Aici au fost gasite fragmente de ceramica hallstatiana tarzie, si chiar resturi suprapuse unele peste altele pana in sec 3-4 e.n.( o amorfa romana a fost descoperita). Acest lucru constituie un argument puternic ca dupa parasirea cetatilor fortificate, populatia geto-daca a continuat sa traiasca in afara acestora. Cele mai vechi urme de locuire sunt datate inca din paleoliticul superior. Urmeaza apoi o densitate din ce in ce mai mare de asezari umane din neolitic, epoca bronzului, prima si a doua epoca a fierului,civilizatia carpilor,cultura. Statul federal Moldova, cu siguranta cel mai semnificativ stat medieval din spatial romanesc pana spre sfarsitul secolului al 16-lea isi are inceputurile pe aceste meleaguri. Avem in vedere traditionala Descalecare a lui Dragos, voievod din Maramures, care in 1342 infiinteaza o marca de aparare impotriva deselor incursiuni tataresti. In 1359 Bogdan, tot din Maramures, trece muntii si il alunga pe Balc unul dintre urmasii lui Dragos. La 2 februarie 1365 concluzia regala maghiara consemna:Bogdan si fii lui departandu-se de la ce ne datorau au trecut pe ascuns din regatul nostru ungar in tara noastra amintita a Moldovei si s-au silit s-o pastreze spre ofensa Majestatii Noastre. Acest document reprezinta de fapt, actul de nastere al statului federal independent Moldova. Consolidarea noului stat continua cu Petru I fiul Musatei (1375-1391).Acesta muta capitala de la Siret la Suceava, unde incepe construirea cetatii Scheia si a Curtii Domnesti. Probabil din motive obiective (alunecari de teren) muta cetatea in partea estica a orasului, incepand lucrarile la Cetatea de Scaun a Sucevei. Deci Suceava de astazi s-a dezvoltat in jurul nucleului care a fost schitul vechi, devenind cu timpul oras voievodal, deci creierul militar ,politic si economic al tarii. Primul document care atesta ca Suceava a fost capitala tarii si unde s-a petrecut

acest eveniment istoric,dateaza din 10 februarie 1388, incheiat intre voievodul Petru Musat si Vladislav Iagello, regele Poloniei. Epoca Bronzului Noua perioada istorica (2000-1200 i.e.n)se caracterizeaza printr-un echilibru intre cultura primitiva a plantelor (cu plugul) si cresterea animalelor domestice.Deocamdata, in afara morminelor in cutie de piatra pe teritoriul municipiului si in imprejurimi nu s-au identificat resturi de locuire din epoca bronzului,ci doar obiecte izolate. Prima epoca a fierului (Hallstatt 1200-450 i.e.n) Cercetarile au identificat urme de locuire din perioada hallstattiana timpurie numai in curtea bisericii Beizadelelor, de unde provin mai multe fragmente ceramice. Spre deosebire de epoca bronzului,prima varsta a fierului, corespunzatoare perioadei de definitivare a etnosului tracic si de accentuare a diviziunii ramurilor de nord si de sud ale tracilor. Cea de-a doua epoc a fierului (La Tene 450 i.e.n- 106 e.n) Aceasta perioada reprezinta momentul constituirii si dezvoltarii civilizatiei geto-dacilor. In toate cazurile descoperite provin din asezari situate pe terase deschise. Datarea acestor urme dacice din secolele III-II i.e.n. pare sa fie confirmata si prin identificarea pe teritoriul Sucevei a unor monede dacice, imitatii dupa cele macedonene. Reconstituirea istoriei orasului Suceava a adus in present,prin studii de o incontestabila valoare stiintifica,informatii de mult ingropate de trecerea timpului,de la cele mai vechi atestari arheologice si pana la descifrarea adevarului cuprins in cronica lui Grigore Ureche. Statul feudal Moldova, isi are inceputurile spre mijlocul veacului al XIV-lea. Avem in vedere descalecatul lui Dragos ,voievodul din Maramures care, in 1352, infiinteaza o marca de aparare impotriva incursiunilor tataresti. In 1359, Bogdan, cunoscut ca nesupus fata de regale Ungariei, trece muntii si il alunga pe Balc, urmasul lui Dragos. La 2 februabrie 1365 cancelaria regala maghiara consemna : Bogdan si fii lui.. departandu-se de la credinta ce ne datorau au trecut pe ascuns din regatul nostru ungar in tara noastra amintita a Moldovei si s-au silit sa o pastreze spre ofensa Majestatii Noastre. Documentul reprezinta in fapt actul de nastere al Moldovei. Consolidarea noului stat continua sub Petru I.El muta capitala de la Siret la Suceava, unde incepe construire cetatii Scheea, a Palatului Domnesc si apoi a

Cetatii de Scaun. In paralel construieste Biserica Sfantul Gheorghe de la Mirauti si Biserica Sfanta Treime de la Siret. Alexandru cel Bun continua extinderea Cetatii de Scaun si construieste Biserica Sf Dumitru. Faptul cel mai inportant prin gramma patriahala constantinopolitana, in 26 iuliu 1401, voievodul obtine recunoasterea mitropolitului I Musat. Stefan cel Mare reface in doua etape (inante si dupa 1476), intareste Cetatea de Scaun ridicand ziduri de grosimi diferite care leaga cele opt turnuri. Este ctitor al Bisericii Sf Dumitru si consolideaza Mirautiul acolo unde isi ingroapa prima sotie Eudochia de Kiev. Bogdan al III- lea incepe zidirea bisericii Sf Gheorghe de la Manastirea Sf Ioan cel Nou si ctitoreste biserica din piatra Adormirea Maicii Domnului.Stefanita, fiul sau termina biserica inceputa de Bogdan al III-lea in anul 1522.Cetatea de Scaun de la Suceava avea sa cunoasca noua perioada de glorie sub Petru Rares care ctitoreste biserica Sf Dumitru. In timpul domniei sale au fost pictate in exterior manastirile Probota , Sf Dumitru, Voronet, Humor si Biserica Arbore. A doua parte a secolului al XVI lea se caracterizeaza prin intensificarea dominatiei otomane. Alexandru Lapusneanu muta capitala la Iasi, incercanda sa distruga , fara rezultat insa, vechea cetate. Ca si alte orase moldovene, Suceava a trait in a doua jumatate al secolului XVI-lea , doua evenimente de seama. Primul este legat de urcarea pe tronul Moldovei a lui Ioan Voda. Al doilea , Mihai Viteazul, domnul Tarii Romanesti, care in cursul anilor 15991600 a realizat pentru scurta vreme unirea celor trei tari romanesti la 16 mai 1600, trupele lui au intrat in ceatatea Sucevei In a doua jumatate a secolului al XVI-lea arta si cultura au cunoscut si ele o epoca de dezvoltare. Acum a inceput sa se generalizeze scriul in limba romana in toate cele trei tari romanesti si totodata au crescut importanta elementelor laice din cultura. Pe meleagurile sucevene ne au ramas din aceasta perioada biserica manastirii Teodoreni , ctitorie a lui Teodor Movila , Sf Simeon, Zamca. Istoria Sucevei consemneaza pentru secolele XVII o revigorare in constructii prin ctitorirea bisericii Sf Ioan Botezatorul , reconstruirea Curtii Domnesti , construire bisericii Sf Nicolae. Incepand cu secolul al XVIII lea Suceava reprezinta un regres sub toate aspectele culminand cu ocuparea ei din 1775, de catre austrieci.Aspectul genelar al orasului este acum destul de sumbru. Calatorii straini remarca dupa luptele duse pe teritoriul sau in anii 1650 si 1653 ca Suceava este distrusa. La scurt timp se adauga invazia polona care ocupa Suceava. Ioan Sobieski isi stabileste cartierul general la manastirea Sf Auxentie care de acum va fi numita manastirea Zamca. Toate aceste evenimente s-au repercutat negativ asupra localitatii . Populatia a parasit, in mare parte orasul , iar cladirile si monumentele s-au risipit.

n 1774,partea de nord a Moldovei este anexat Imperiului Hbsburgic si oraul Suceava intr intr-o nou etap a evoluiei sale, una nfloritoare att pe plan aconomic ct i cultural. n 1774, habsburgii oraganizeay o masacarad a depunerii jurmntului de ,,credin,, fa de imperiu ,silind populaia s repete cuvintele unui text ticluit la Viena. Din acel moment , evoluia istoric a Sucevei, n funcie der cteva repere mai importante ale dezvoltrii sale socila-economice i politice poate mprit n patru etape: n prima etap(1775-1786) Suceava este ridicat la rang de ora comercial liber,dobndind, totodat i o oraganizare administrativ proprie, de tipul municipiului. A doua etap(1786-1815) are ca final,datorit att necesitilor dezvoltrii economice , ct i a revendicrilor localnicilor,privilegiul de a ine patru trguri anuale. A treia etap(1815-1848) este marcat de acumularea tuturor nemulumirilor,generate de piedicile puse de stpnirea strin i de persistena unor relaii feudale n calea dezvoltrii capitaliste, ceea ce va duce la participarea activ a sucevenilor la revoluia de la 1848-1849.l Etapa finala 1849-1918 inregistreaza progrese atat in domeniul economic cu efecte directe in cresterea numarului locuitorilor si a suprafetei construite, cu modernizari in structura urbana, cat si in cea culturala, prin amplificarea retelei scolare si a asociatiei culturale. In timpul miscarii revolutionare 1848 din Moldova, luptatorii moldoveni din tinutul revolutiei, sustinand totodata necesitatea unirii Moldovei cu Tara Romaneasca. In acel an, in tinutul Sucevei s-au semnalat multe miscari taranesti indreptate impotriva mosierilor si a autoritatilor. Fortele progresiste din orasele regiunii Suceava si-au manifestat deschis, alaturi de intregul popor adeziunea fata de marele act al Unirii Principatelor. In 1918 ostasii romani reintorsi de la lupta de pe front s-au constituit in garzi nationale si cu sprijinul populatiei civile au alungat autoritatile habsburgice din Suceava. La 23 noiembrie 1918 s-a votat in cadrul Adunarii Nationale unirea Bucovinei cu Romania. Revolutia de la 1848 avea sa produca schimbari importante pentru Bucovina. La 26 iunie 1848, la Viena, in Adunarea Constituanta, bucovinenii au obtinut opt mandatesi aucerut, printre alte revendicari, separarea Bucovinei de Galitia si constituirea ei in tara de coroana autonoma. Prin constitutia austriaca din 4 martie 1849, Bucovina a fost declarata provincie autonoma a Casei de Austria, cu titlul de Ducat. Dupa aceasta perioada de timp Bucovina a fost condusa de contele Rudolf Meran.

Romanii din Bucovina au beneficiat de o viata politica, nationala, religioasa si culturala proprie. Fruntasii politici bucovineni, incepand cu Dosoftei Herescu, Isaia Balosescu, mitropolitul Silvestru si intreaga generatie a Marii Uniri, au practicat totdeauna fata de Viena o politica protestatara . Pe plan cultural, in toata aceasta perioada, s-au afirmat personalitati de marca, precum istoricii Eudoxiu Hurmuzachi si Dimitrie Onciul, Teodor Stefanelli, folcloristul Simion Florea Marian, scriitorii Iraclie Porumbescu si Constantin Morariu, poetul Dimitrie Petrino, pictorul Epaminonda Bucevschi si compozitorii celebri Ciprian Porumbescu, Tudor Flondor, Eusebiu Madicevschi. Constituirea Consiliului National Roman, in octombrie 1918, va avea un rol important in realizarea unirii Bucovinei cu Romania. Varful de lance a miscarii prounioniste era alcatuit din : Iancu Flondor, Dionisie Bejan, Ion Nistor, S. Puscariu, din oameni de seama ai locurilor. La 28 noiembrie 1918 s-a organizat un Congres general la Cernauti in cadrul caruia s-a proclamat unirea neconditionata si pe vecie a Bucovinei cu Romania, reparand in acest fel actul de forta faptuit la 1775. Dupa votarea Constitutiei din 1923, Bucovina a fost integrata in viata politica si administrativa a Regatului Roman. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov, semnat la 23 august 1939 intre U.R.S.S. si Germania nazista, Romania pierde printre alte teritorii, nordul Bucovinei si Tinutul Hertei. 28 noiembrie 1918 reprezentantii orasului Suceava au votat, in cadrulAdunarii Nationale a romanilor din Bucovina, intrunita la Cernauti, unirea Bucovinei cu Romania ; (Ghid de oras Suceava, Emil I. Emandi, V. Cucu, M. Ceausu, Ed. SportTurism, Bucuresti 1989) 18/31 decembrie 1918 a aparut Decretul Lege privitor al Unirea Bucovinei; (Istoria Bucovinei, Ion Nistor, Ed. Humanitas, Bucuresti 1991) 1921 in cadrul industriei textile, pielariei si celei manufacturiale, in Suceava mai functionau trei tabacarii : Sternlileb, Korner si Roesler, iar din 1942 functiona doar o singura tabacarie, o topitorie in Itcani si 21 de ateliere manufacturiale; 18 martie 1926 la Itcani a aparut prima fabrica de zahar, tot aici mai functiona si o fabrica de ulei; s-a refacut abatorul distrus de razboi, reparatiile fiind terminate in inanuarie 1927 ; abatorul format din doua cladiri de caramida se compunea din doua hale de taiere ; 1928 erau in functionare in orasul Suceava cinci brutarii, toate folosind framantatul manual si incalzind cuptorul cu lemne ; apoi in 1933 marcheaza un proces in fabricarea painii, acum comsemnandu-se existenta a trei brutarii cu framantare mecanica, care functionau fara intrerupere ; 1930 in Suceava erau 13 banci (doar una era reprezentanta a capitalului strain) ; tot in acest an, au aparut masina cu abur, fabrici de mezeluri ulei si zahar ;

1938 in Suceava existau 12 morari si 28 de brutari, industria moraritului fiind o capacitate medie zilnica de 450-500 kg cereale ; - potrivit statisticii, din 1938, pe raza orasului mai functionau : o fabrica de produse bacon pentru export, trei fabrici de bomboane , o laptarie, trei ateliere de mezeluri si o distilerie de bauturi spirtoase ; - ramura materialelor de constructie si a lemnului era reprezentata de o uzina de creuzotat traverse CFR, doua fabrici de cuie de lemn, o caramidarie, 20 de ateliere de lemnarie, doua cariere de pietris si o cariera de piatra calcaroasa pentru constructii, precum si 20 de ateliere de tamplarie ; (Suceava Habitatul urban si cultura spatiului, E. I. Emandi, Ed. Glasul Bucovinei, Iasi, 1996) 1944-1960 are loc refacerea orasului in urma razboiului; se construiesc mai intens locuinte individuale in zonele strazilor Miha Eminescu, Samoil Isopescu, Zamca si cartierele Itcani si Burdujeni. Se realizeaza blocuri cu putine niveluri pe strazile Ion Creanga, Stefan ccel Mare (zona Policlinicii), complexul corporatiei mestesugaresti din spatele Casei Culturii si altele ; - incenpand din 1952 si pana in 1968, Suceava a fost resedinta a regiunii cu acelasi nume, formata din judetele de astazi Suceava si Botosani ; 1960 incep lucrarile la construirea unitatilor industriale CCH (actualul AMBRO) si CP2 (actualul MOBSTRAT) in lunca sucevei ; incepe construierea primelor ansambluri de locuinte in zona Manastirii Sf. Ioan, a strazilor Mihai Viteazu si Ana Ipatescu ; 1965 se realizeaza ansamblul de locuinte Arerni, Zamca si viitorul cartier George Enescu ; iar din 1982 cartierul Obcini ; - platforma industriala cu unitati alimantare era in Scheia, iar industriile care presupun forta de munca predominant feminina (Intreprinderea de tricotaje Zimbru si Intreprinderea de confectii) in cartierul Areni ; 1978 incepe construirea cartierului Brdujeni restructurarea zonei comerciale din vecinatatea Bisericii Sf. Dumitru ; 1981 - populatia orasului era de 90 000 locuitori, iar in 2000 de 120 000 locuitori. (Suceava cronica ilustrata, Nicolae Oprea, Ed. Musatinii, 2004)

nvmntul1401-1403 La Suceava ia fiin o Academie Domneasc din care fceau parte mitropolitul Iosif, Grigore amblac, protopopul Iuga, probabil, Moise filosoful. Tot in aceast perioad, coala de slavon de la Suceava, unde se nva si muzica, va ajunge la o maxima nflorire sub domnia lui Alexandru Lpuneanu(1552-1561); fiind trimii la Suceava, elevii studiau cntrile si discipolii din Polonia. 1504 Se termin de scris, la curtea lui tefan cel Mare, Letopiseul de cnd cu voia lui Dumnezeu s-a nceput ara Moldovei, prima creaie laic a culturii romneti. Ea atest indirect valoarea colii din epoca lui tefan cel Mare. 1563- In programul cultural al lui Despot Vod a figurat si un proiect de academie, dar nu in decepia de coal, de nvmnt superior, ci de cerc al savanilor care s se ndeletniceasc cu cultivarea tiinelor si literelor. Pentru realizarea acestui proiect, in primvara anului 1563, Despot invit la Suceava-unde urma sa fie nfiinat academia- savani de orientare umanistic (exponeni ai umanismului tiinific, dar si literar) cum au fost: Casparus Pucerus, ginerele lui Melinchton de la Wittenberg, Georg Ioachimus Rhaeticus). 1668 Grigore Grosu e numit paroh la Suceava, unde organizeaz o coal (foarte probabil o coal de gramatic ). 1706 Antioh Cantemir hotrte ca toate mnstirile din tar sa contribuie cu cate 120 de galbeni aur la susinerea colilor, iar banii s fie strni de ctre mitropolit. 1728 Se prevede, pentru prima dat, un sistem de conducere si supraveghere a scolii in timpul domnitorului Grigore al II-lea Ghica. In anul 1774 nordul Moldovei a fost ocupat de trupele austriece, in orasul Suceava functiona o scoala numita Scoala domneasca care-si desfasura cursurile intr-o incapere de la Manastirea Sfntul Ioan cel Nou. Materiile de baza ce se predau erau:literatura slava, limba latina, precum si cantarile bisericesti, in decursul anilor introducandu-se si alte materii 1766 Hrisovul lui Gh. Al III-lea Ghica prevede nfiinarea a 26 de soli romneti: trei la episcopie si 23 in capitalele inuturilor. 1776- Existau in Suceava trei scoli domneti (una latin, una greac si una romn). In anul 1778, a luat fiinta o scoala particulara care a functionat in casa boierului Vasile Bals, din strada care astazi se numeste Strada Domneasca, aceasta scoala nu a rezistat prea mult desfiintandu-se. In anul 1778, generalul Karl, conform planului primit de la Guvernul Central din Viena, infiinteaza o serie de scoli asa zise Scoli nationale dar cu scpul de a cultiva limba germana. In anul 1783 se infiinteaza la Suceava, o Scoala normala in locul Scolii regimentale , scoala care a functionat in cladirea in care astazi esye adapostit Muzeul Bucovina si

filiala arhivele statului. Pe atunci aceasta cladire nu avea etaj si era cazarma regimentului de graniceri si vama. Deorece in toate scolile se invata in mod obligatoriu cantarile bisericesti si citirea cartilor religioase, se putea recruta de la acestia diaconi, ipodiaconi si targovmici care se ocupau de problemele administrative ale bisericii.Fondul scolar era dirijat de episcopia din Radauti pana in anul 1786 cand Bucivina a trecut sub administratie galitiana, iar acest fond a fost rapit si transmis consistoriul romanocatolic din Lemberg. In anul 1783, Guvernul Central de la Viena infiinteaza doua Scoli Normale, la Cernauti si Suceava carora le da denumirea de Normal Hauptschule unde ii aduce pe normalistii Anton Maski si Frantz Thallingen care predau numai in limba germana. In anul 1783 se infiinteaza la Suceava un seminar clerical. Deoarece de-a cursul timpului aceste scoli nu erau frecventate decat de un numar foarte mic ce elevi romani, deoarece se preda in limba germana,s-au infiintat asa zisele Scoli Anactiviste , adica bilingve, germana si romana. Dar totusi fara urmari semnificative deoarece limba romana era supendata. In timpul domniei lui Alexandru Lapusneanul s-a infiintat in orasul Suveava o scoala numita Scoala de Psalchie pentru pregatirea cntaretilor bisericesti dar a fost mutata mai tarziu la Iasi o data cu capitala. Din anul 1785 Scolile normale din Suceava au trecut sub comanda directa a comisarului Hitzinger. La aceasta scoala normala din Suceava, in anul 1785 erau numai 60 de elevi, dintre care: 26 romani, 23 germani, 10 armeni si 1 evreu. In acest timp a avut loc o disputa intre Consistoriulbortodox care nu trimitea contributia baneasca la Consistoriul romano-catolic. Aceasta disputa a durat pana in anul 1844 cand Consistoriul ortodox din Cernaui a reusit sa preia administrarea scolilor, deci in mod implicit si Fondul Scolar. In urma aceste situatii s-a hotarat ca la scolile de la sate sa se predea in limba romana, dar la cele de la orase in limba germana. Deci in Suceava se infiinteaza o scoala nationala precum si un curs pregatitor de 2 ani, pentru a se putea trece la invatamantul liceal. In anul 1849, Bucovina iese de sub dominatia galitiana si trece sub administratia protopopiatelor ortodoxe, iar in anul 1869 toate scolile trec la stat.Una dintre scolile reprezentative a fost Scoala catiheticeasca infiintata de episcopul ortodox Hacman la Suceava in anul 1786. Aceasta scoala a functionat intro incapere a manastirii Sfantul Ioan cel Nou, si a progresat foarte repede. In anul 1818, scoala a fost desfiintata. In decursul vremii s-a reusit ca si la Suceava sa se infiinteze un Gimnaziu superior , acest lucru intamplandu-se in anul 1860. Infiintarea acestui Gimnaziu s-a datorat princepeul Mihail Sturza. 23.02.1850 - Ministerul nvmntului austriac, prin ordinul nr. 9441, face transferul administraiei colare a inutului Sucevei de la Lemberg la Consistorul ortodox - romn.

15.09.1858 - Din dispoziia guvernului provincial din Viena, "Condicile colar", nfiinat n 1805, care patrona colile din inutul Sucevei, a fost nlocuit cu "Eforiile comunale", instituii ce au dinuit pn n 1918. 28.06.1860 - Ia fiin "Liceul ortodox din Suceava". El i va deschide porile la 4 septembrie 1860. 17.03.1868 - Alexandru Hurmuzachi ine o conferin n care critic situaia nvmntului din acea epoc din inutul Sucevei. 1872 - Ia fiin "Reuniunea corpului didactic" din inutul Sucevei. 1873 - Apare prima publicaie a cadrelor didactice din inutul Sucevei n limba german, "Foaia pedagogic a Bucovinei", sub conducerea lui D.C. Isopescu. 3-15 mai 1886 - Apare la Suceava "Revista politic" condus de S.Fl. Marian, T.V. Stefanelli, t. tefureac, ca organ al "colii Romne" de la Suceava. 1895 - Sub conducerea i insistena primarului Sucevei, Franz des Loges, s-a construit un edificiu care astzi poart denumirea de "Liceul tefan cel Mare" de la Suceava. 28.05.1904 - George Tofan este numit profesor la Gimnaziul superior din Suceava. Tot atunci ia fiin i liceul particular "Educaia fetelor" din oraul Suceava. Limba de predare era germana. 12.1905 - Ia fiin "Reuniunea colar romn din inutul Sucevei", care, n 1908, se transform n "Asociaia corpului didactic romn din Bucovina", sub preedenia lui G. Tofan. 06.1914 - Are loc la Suceava primul Congres al corpului didactic din Bucovina, cu un program extrem de interesant i de bine alctuit. 1.12.1926 - A luat fiin "coala Comercial Elementar de Biei", singura de acest nivel din Bucovina. 1927 - n reeaua nvmntului primar din Suceava apare "coala Penitenciar" n subordinea Inspectoratului colar. 16.08.1928 - A luat natere "Casa nvmntului" din Suceava. 02.03.1929 - Delegaia Permanent a Primriei oraului Suceava a aprobat nfiinarea unei grdinie de copii n mahalaua Icanii Vechi 03.11.1940 - Se inaugureaz cursurile "Facultii de Teologie de la Suceava". 1942 - A luat fiin la Suceava "Cminul de Ucenici" din subordinea Directorului Muncii i Asigurri Sociale din Guvernamntul Bucovinei 03.09.1944 - Prin decizia Nr. 3912 emis de Prefectura judeului se nfiineaz n oraul Suceava un liceu cu denumirea "Liceul Evreiesc Mixt al judeului Suceava", cunoscut ulterior ca "Liceul Evreiesc Mixt de Stat" i apoi "Liceul Evreiesc Particular" 1945 - Gimnaziul Comercial de Biei devine "Liceul Comercial de Biei", n urma fuzionrii cu liceul de profil evacuat din Cernui. 14.07.1946 - Comunitatea evreiasc din Burdujeni solicit Inspectoratului colar

al Judeului Suceava s autorizeze funcionarea cursului de religie ebraic ThalmudThora, cu dou posturi de nvtori de religie ebraic n locul comunitii germane. 1948 septembrie 1 A fost infiintata medie tehnica Profesionala de Baieti, Suceava 1984 noiembrie 1 - Se infiinteaza Scoala Profesionala Veterinara din Suceava 1949 - A luat fiinta Scoala de Cantareti Bisericesti din Suceava 1949 august 15 - In baza Deciziei Nr. 157830/ 1949 a Ministerului Invatamantului Public a fost infiintata in Suceava Scoala Pedagogica de Invatatoare prin transformarea Scolii Medii Tehnice Profesionale de Fete din localitate 1950 septembrie - In peisajul scolar al orasului Suceava apar Scoala Pedagogica de Educatoare si Scoala Medie Tehnica Agricola 1956 - Se desfinteeaza scolile pedagogice de invatatori 1957 - Incepand cu noul an scolar se reinfiinteaza scolile pedagogice de invatatori (acum pe o durata de 6 ani) 1961 septembrie - Scoala Pedagogica se muta in noul local de pe strada Mihai Viteazul 1961 octombrie 7 - a fost efectuata receptia aripii noi a liceului Stefan cel Mare, numita 3 laboratoare + un atelier dinspre strada Dragos Voda 1962 - Ia fiinta Scoala Medie Nr.3 Suceava 1963 - Isi incepe activitatea Scoala Profesionala Sanitara din Suceava, filial a Grupului Scolar Sanitar din Botosani 1963 octombrie 1 - Au loc festivitatile de inaugurare a Institutului Pedagogic de 3 ani 1964 - S-a dat in folosinta localul Scolii Nr. 3 de pe Marasesti. Pana in 1976 aici avea sa functioneze insa Scoala Pedagogica 1966 septembrie - Renaste invatamantul economic din Suceava prin infiintarea Liceului Economic 1966 - In reteaua de invatamant a orasului, reapare Liceul Nr. 3 1969 septembrie 15 - Isi deschide cursurile Scoala de Muzica si Arte Plastice Suceava 1973 septembrie 15 - Pe langa Liceul Nr. 3 isi reincepe activitatea primele clase ale Liceului Sanitar 1971 - A fost infiintata Scoala Sportiva, numita ulterior Clubul Sportiv Scolar 1973 septembrie - In baza H.C.M NR.655/ 1973, au luat fiinta Liceul Industrial pentru Constructii de Masini (Liceul Industrial Nr. 1) si liceul Industrial pentru Industria Alimentara (Liceul Industrial Nr. 1) 1974 - S-a dat in folosinta noua cladire a Liceului Sanitar 1975 iunie 6 - Au fost finalizate lucrarile de constructie la noul local a Liceului Industrial Nr. 1 1975 septembrie - Liceul Industrial Nr. 3 avea sa dispuna si el de un edificiu nou, la care in scurta vreme s-au adaugat cantina, internatele, sala de sport si atelierele.

1975 - Toamna a fost dat in folosinta noul local al Scolii Nr. 5 1976 - Prin Ordinul Nr. 7 din 6 ianuarie 1976 emis de Ministerul Muncii, a fost infiintata Scoala Profesionala Speciala Nr. 5, numita ulterior Scoala Profesionala Nr. 5, si, pentru o vreme, Centrul Scolar Suceava 1976 octombrie 1 - Institutul Pedagogic de 3 ani din Suceava e transformata in Institut de Invatamant Superior 1977 septembrie 15 - A fost dat in folosinta localul Scolii Nr.8 in cartierul George Enescu 1986 septembrie 15 - Au fost date in folosinta 2 noi localuri destinate invatamantului: Scoala Nr.11 in cartierul Cuza Voda si NR.12 din din cartierul George Enescu 1990 ianuarie 6 - Prin hotarare a ministerului de resort, se reinfiinteaza casele Corpului didactic din tara 1990 martie 7 - Guvernul Romaniei emite Hotararea Nr.225 in baza careia a fost infiintata Universitatea Stefan cel Mare din Suceava 1990 septembrie - Invatamantul Sucevean se imbogateste cu doua noi licee: Liceul de Informatica si Liceul de Arta 1991 - A luat nastere Liceul cu Program Sportiv si Seminarul Teologic Mitropolitul Dosoftei din Suceava 1993 ianuarie 15 - Prin decizie a ministerului, fostul Liceul Pedagogic din Suceava se va numi Scoala Normala Mihai Eminescu 1994 - Au fost finalizate lucrarile de constructie la localul destinat Scolii Nr. 9 Ion Creanga! Din cartierul Obcini 1998 mai - Prin Ordinele Nr. 3642 din 2 mai si Nr. 3693 din 11 mai emise de M.E.N., se desfiinteaza scolile normale, locul lor fiind luat de colegiile universitare de institutori 1998 - S-a dat in folosinta corpul ce adaposteste salile de curs si laboratoarele Facultatii de Inginerie Electrica din cadrul Universitatii Stefan cel Mare 1999 iulie 1 - Cu adresa nr 11184 Ministerul Educatiei Nationale facea cunoscuta Inspectoratului Scolar hotararea de a acorda Liceului Stefan cel Mare din Suceava titlul de colegiul national. 1999 noiembrie 5 - Prin Ordinul Nr. 4841 al M.E.N., Liceul Pedagogic Mihai Eminescu devine Colegiul National Mihai Eminescu. 2000 septembrie 19 - Ministerul Educatiei Nationale a emis Ordinul Nr. 4565 prin care Liceul Petru Rares este ridicat la rangul de colegiu national. 2001 septembrie - Se reinfiinteaza liceele pedagogice destinate pregatirii Educatoarelor si invatatorilor cu durata de 4 ani. 2003 septembrie - Se reintoarce in invatamantul romanesc scolarizarea (neobligatorie) in clasa I a copiilor de sase ani.

2003 septembrie - Seminarul Teologic Mitropolitul Dosoftei se muta la Manastirea Sf. Ioan cel Nou din Suceava 2004 - Printr-un articol publicat in ziarul Crai Nou a fost Lansata idea infiintarii unui muzeu al invatamantului in Suceava

Aezare geograficOraul este construit pe dou zone geografice: dealurile i vile rului Suceava. Rul, lung de 170 km, izvornd din Masivul Lucina, ocup 26% din suprafaa judeului cu bazinul su hidrografic. La 149 de km de la vrsarea n Siret, se afl oraul Suceava, reedina judeului cu acelai nume. Configuraia neobinuit a oraului include dou crnguri - Zamca i ipote - care sunt ambele localizate n graniele oraului. Oraul Suceava este localizat n partea de nord-est a Romniei, la distana de 450 km de Bucureti pe calea ferat i 432 km pe osea. Reedinele judeelor vecine sunt situate la distane variabile de Suceava, astfel:

Botoani (42 km) Piatra Neam (106 km) Bistria (137 km) Iai (151 km) Vaslui (216 km)

Fa de celelalte orae din judeul Suceava, oraul se afl la urmtoarele distane:

Flticeni (25 km) Rdui (37 km) Gura Humorului (37 km) Siret (45 km) Cmpulung Moldovenesc (70 km) Solca (70 km) Vatra Dornei (112 km)

Teritoriul oraului Suceava i mprejurimile sale au fost locuite, aa cum atest cercetrile arheologice, din timpuri strvechi, ncepnd chiar din paleolitic. n sec. II-III exista aici o aezare a dacilor liberi, descoperirile arheologice relevnd i puternice influene romane. n epoca migraiei i n secolele urmtoare populaia autohton a continuat s vieuiasc pe aceste meleaguri, iar n sec. XIV, n 1388,

Suceava este menionat drept capital a Moldovei. ncepnd cu domnia lui Petru I al Moldovei (circa 1375 - 1391), Cetatea Sucevei a devenit principala cetate de scaun a rii Moldovei, aceast funcie ndeplinind-o i n vremea lui Aron Vod (1592 1595), tefan Rzvan (1595) i a Moviletilor. Odat cu Alexandru Lpuneanu, reedina domneasc s-a mutat la Iai.

Economia Orasului SuceavaCtitori numerosi si -au lasat umele trecerii lor in multe locuri din tara. Dar poate ca cele mai multe dintre "semnele" ce marcheaza prezenta pentru etemitate a acestora se afla la Suceava. Reconstituirea istoriei orasului Suceava a adus in present, prin studii incontestabila valoare stiintifica, informatii de mult ingropate de trecerea timpului, de la cele mai vechi atestari arheologice si pana la descifrarea adevarului posibil cuprins in cronic a lui Grigore Ureche care arata ca, dupa uciderea bourului de catre ceata lui Dragos, acesta impreuna cu ai sai l-au nemerit la locul unde este acum targul Sucevei. Cu toate ca cercetarile arheologice de pana acum nu au evidentiat urme de vietuire umana din paleolitic, in anul 1976 s-au descoperit, la punctul "Campul ciorii", din apropierea Sucevei, unelte de silex ( razuitoare si numeroase aschii provenite din procesul confectionarii uneltelor primitive). Ele dovedesc locuirea teraselor de la 100 si 130 m de pe dreapta raului in perioada paleoloticului mijlociu si superior (cca 100 000-100 000 i.e.n). Prima mare cultura neolitica, de tipul Starcevo-Cris (cca 5 000 i.e.n), a fost atestata in anul 1967 in punctual."Platonul cimitirului", pe malul paraultii Targului (Cacaina sau Cetatii), nu departe de Suceava. Cercetarile arheologice (1967 -197 6) au dus la dezvelirea completa a urmelor a patru locuinte, a numeroase gropi menajere si a doua morminte de inhumatie. Plasarea cronologica a asezarii intr-o etapa tarzie a culturii Cris ridica o serie de probleme interesante in privinta relatiilor pe care locuitorii ei le-au avut cu purtatorii culturii ceramicii liniare, a caror asezare a fost identificata, inca din anul 1954, in punctual "Sipot", pe celalalt mal al paraului Targului. Tot aici a fost semnalata si prezenta unei locuiri din perioada culturii Precucuteni (prima jumatate a mileniului al IV-lea i.n.e).

Epoca bronzului1200 i.e.n) se caracterizeaza printr-un echilibru intre cultura primitive a plantelor (cu plugul) si cresterea intensive a animalelor domestice. Deocamdata, in afara de mormintele in cutie de piatra si cu ocru, pe teritoriul municipului si in imprejurimi nu s-au identificat resturi de locuire din etapele timpurile si mijlocie ale epocii bronzului, ci doar obiecte izolate.-

Noua perioada istorica (2000

Prima epoca a fierului ( Hallstatt 1200 -450 i.e.n)Spre deosebire de epoca bronzului, prima varsta a fierului, corespunzatoare perioadei de definitivare a etnosului tracic si de accentuare a diviziunii ramurilor de nord si de sud ale tracilor, este mai putin precizata prin descoperiri certe pe teritoriul municipului si in imprejurimi. Cercetarile au identificat urme de !gs;:uire din perioada hallstattiana timpurie numai in curtea bisericii Beizadelelqr de unde provin mai multe fragmente ceramice.

Cea de-a doua epoca a fierului (La Tene 450 i.e.n -106 e.n)

Aceasta perioada reprezinta momentul constituirii si dezvoltarii civilizatiei getodacilor. 0 ceramica de factura geto-dacica, decorate cu brauri alveolare si prevazuta cu torti-apucatori, in asociere cu specia de tip bastarnic din pasta neagra si caramizie, lustruita pe ambele fete, s-a descoperit in perimetru orasului, pe platoul in fata Cetatii de Scaun, pe locul cetatii Scheia, in sectorul Curtii dornnesti si in curtea bisericii Beizadeleor. In toate cazurile descoperite provin din asezari situate pe terase deschise. Datarea acestor urrne dacice din secolele III-II i.e.n. pare sa fie confirrnata si prin identificarea pe teritoriul Sucevei a unor monede dacice, imitatii dupa cele macedonene.

Perioada de trecere la feudalismCercetarile arheologice au identificat in zona cca 45 de asezari apartinand culturii Sintana de Mures, cultura autohtona, anterioara contactului cu sclavii. Situatia este bine ilustrata de necropola de la Moara care prin inventarul deosebit de bogat si sernnificativ cu frecventa - vas cu cioc de scurgere, fibula, pahar de sticla -, a permis o incadrare cronologica destul de precisa (sfarsitul secolului al IV-lea si inceputul veacului urrnator) cu profunde implicatii in precizarea aspectului cultural ce a apartinut populatiei autohtone, aflata in plin process de formare a poporului roman.

Inceputurile feudalismuluiDin secolele VIII-IX se cunosc mai multe asezari in zona, ele apartinand unei comunitati mici, ce ocupa o suprafata de cca SOOkrn. Cercetarile recente pun aceste concentrari demografice in legatura cu anumite aspecte ce tin de organizarea teritoriala si politica a populatiei zonei. Investitiile acordate municipiului au permis sa se puna bazele unei industrii modeme, complexe si diversificate ca structura: industria de prelucrarea a lemnului si cea chimica aferenta detin 26% din totalul productiei industriale; industria usoara reprezinta aproximativ 20 % din productia globala industriala; industria alimentara cu 27 % din totalul productiei industriale, ocupa primul loc dintre ramurile industriei locale. Masinile si utilajele, tricotajele si incaltamintea erau exportate in 58 de tari de pe toate continentele. Pentru viitor se prevede ca functionarea industriala a municipiului Suceava sa se amplifice si sa se diversifice, imprimand mai pregnant permeabilitatea orasului in teritoriu, si in acelasi timp punand localitatea drept cel mai important centru urban din Podisu] Sucevei. Investitiile acordate municipiului au permis sa puna bazele unei moderne industrii de

prelucrare a lemnului si a unei industrii chimice aferente si comitent, au dus si la aparitia celei mai intinse zone industriale a orasului, cea din lunca Sucevei. Combinatul de Celuloza si Hartie produce peste 30% din cantitatea de celuloza fabricate in tara si 25 % din cea de hartie; saci de hartie, celuloza, cartoanele, sunt livrate in tara si in diferite state de pe 4 continente. Industria usoara este prezentata de cea mai mare unitate de tricotaje din tara Intreprinderea "Zimbrul "- , de o Fabrica de confectii, de Intreprinderea integrate de lana, Filatura si tesatoria de lana, de centenara Fabrica de incaltaminte "Straduinta". Industria alimentara, cea mai putemica ramura industiala a municipiului, era prezentata de marea fabric a de conserve din legume si fructe si de Fabrica de lapte praf. Puterea economic a a municipiului Suceava era ilustrata si de faptul ca productia industriala a marit considerabil de la un cincinal la altul. In procesul de educare a tineretului scolar suceveam un rol important il aveau Casa Pionierilor si Soimilor Patriei, cu bogate si atractive programe tehnico-aplicative si cultural-artistice, precum si Clubul sportive al elevilor, o veritabila rampa de lansare a viitorilor performeri. In deplina concordanta cu dezvoltarea impetuoasa economico-sociala a municipiului este si grija pentru asigurarea starii de sanatate a oamenilor. La sfarsitul perioadei interbelice in Suceava functiona un singur dispensar si un singur spital eu 95 de paturi in care-si desfasurau activitatea 4 medici si 4 cadre medii, ajungandu-se in timp la 14 dispensare medicale teritoriale, 3 crese cu peste 5 de paturi, 15 dispensare medic ale de intreprindere si un spital cu peste 1350 de paturi cu peste 350 de medici si peste 900 de cadre medii, personal medico-sanitar cu inalta competenta si responsabilitate profesionala. Suceava-( punctde Curtea domneasca, Parc, Drumul National) este bine cunoscuta, reusindu-se sa se aprecieze unele complexe de locuire'din cuprinsul ei. In stransa legatura cu acest proces este si etapa urmatoare, din secolele XXI: ea corespunde cristalizarii culturii Dridu, atestata si pe teritoriul Sucevei, prin descoperirile de la punctual "Drumul National". Alte descoperiri intamplatoare, semnalate pentru aceeasi perioada in vatra orasului, au scos la lumina topoare, o coasa de tip scurt, un brazdar de plug, monede bizantine, ceea ce constituie argumente suficiente pentru a confirma existenta aici unei populatii stabile, ce practica agricultura. Perioadele secolelor XI-XIV, in prima ei parte, afost dominate, din punctul de vedere politic, de impactul ultimului val de migratori - unguri, pecenegi, cumani, tatari -, a caror suprapunere peste societatea romaneasca, in cazul zonei Suceavei, a fost doar nominala.

Epoca medievalaSuceava, oras- resedinta domneasca. Evolutia rapida a Sucevei spre tipul de asezare urbana a fost influentata, in primul rand, de pozitia sa avantajoasa care-i faciliteaza legaturile de schimb prin caile de comunicatie ce se intretaiau aici: drumul moldovenesc, ce se prelungea innord, spre Liov (azi Lwow), iar in sud spre Galati: drumul de sus drumul Sucevei care lega Suceava de Rodna si Bistrita si care se continua spre est pana la drumul tataresc: drumul cel mare al Sucevei care pornea din Suceava spre Falticeni, pe valea Moldovei spre Pascani. In prima jumatate a secolului al XIV-lea, se constata, pe cale

arheologica, 0 concentratie a locuirii pe o suprafata de cca 3-4 ha, suprafata inconjurata de o fortificatie, constand dintr-o palisade si un sant de aparare ce a existat pana in momentul devenirii Sucevei capitala a Moldovei. Prezenta fortificatiei premusatine a dus la concluzia ca Suceava a constituit centrul unei formatiuni politice de caracter feudal, premergatoare statului centralizat si independent a Moldovei, care juca, concomitant, rol de centru economic. La ridicarea unei Curti domnesti din lemn de catre Petru I Musat la Suceava, pentru a servi o vreme drept sediu al domniei, pana la incheierea lucrarilor de constructie de la Cetatea de Scaun, a accelerat procesul de urbanizare a asezarii, impulsionand dezvoltarea comerciala si mestesugareasca a noii resedinte domnesti. Depasirea stadiului preurban al localitatii a fost determinate de intemeierea Curtii Domnesti si stabilirea aici a capitalei Moldovei. Suceava acumulase inca de la sfarsitul secolului al XIV -lea ( ea era trecuta printer orasele "valahe", adica romanesti, in lista de orase alcatuita intre anii 1387 si 1392) toate atributele unui veritabil oras: productie mestesugareasca specializata, activitate permanenta de schimb, centru politic, administrative si cultural, plan in care cele doua sau trei artere principale de circulatie jucau un rol important in dispunerea cladirilor, creau, pentru secolul al XV-lea, forma alungita, neregulata a vetrei orasului. In epoca lui Stefan cel Mare ocupa un loc deosebit. In timpul domniei Sale s-au marit curtile domnesti, s-a fortificat cetatea cu doua panze de ziduri si s-au construit case domnesti, special destinate unor ceremonii. Acum la Curtea din Suceava sunt pomeniti mesteri straini ca acel "mistr Jan"sau Battista deVesentino, "tehnicianul lui Stefan cel Mare". In vremea sa, Cetatea de Scaun a fost, efectiv un santier permanent, care a insumat un volum de munca imens si efortul conjugat a foarte numeroase mestesugari. Pe platoul adiacent, pe o distanta de 300 m, au fost cercetate, tematic, numeroase constructii si amenajari, legate de viata cetatii: cladiri, drumuri de acces, cuptoare de var, ateliere, un cimitir cu capela sa etc. Cercetarile au dovedit ca perimetrul din zona de gravitatie a cetatii a fost locuit de o populatie stabila, legata direct de viata fortificatiei. Incepand cu secolul al XVI -lea, orasul Suceava cunoaste cea de-a treia faza de dezvoltare (1501-1653) atat in evolutia sa urbanistica (vatra orasului ocupa o suprafata de 1 200 000 m), cat si in cea economica, aceasta fiind, de fapt, perioada cea mai infloritoare si prospera din viata orasu1ui medieval. In secolele XVI- XVIII-lea se poate reconstitui planul orasului plecand de la doua constatari: reteaua stradala principala, uneori si cea secundara, s-a pastrat pe acelasi traseu, pana in a doua jumatate a secolului al XIX -lea; comertul de tranzit a definit si schema stradala de baza a orasului Suceava. Astfel planul orasului, pentru veacurile XVI-XVIII -lea, este ordonata in jurul unor puncte centrale: o piata [la inceputul secolului al XVIII-lea existau doua piete- "de jos", cea veche- si "de sus", unde se incrucisau principalele strazi ce veneau din exterior spre interior( Ulita cea Mare armeneasca, podita cu brane, Ulita Domneasca sau Boiereasca, Ulita Fruntea si Ulita Pone)]; o biserica domneasca (biserica Sf. Dumitru,1534-1535) ce se distingea prin intaltime si care domina zona prin turnul sau (Turnul Lapusneanu, datand din 1560-1561); o Curte domneasca ce reprezenta, alaturi de biserica domneasca ce reprezenta, alaturi de biserica domneasca "ridicata in mijlocul targului", "puterea domnului" in oras. Toate cele trei puncte centrale, dominante, din oras erau strans legate

intre ele atat geografic, cat si economic, prin terenul afectat spatiului commercial si mestesugaresc.

Meteugurile i comerulPretutindeni in Moldova, lemnul a reprezentat materialul cel mai mult folosit in constructiile de tot felul. Surprinse probabil,de multimea constructiilor de lemn din capitala Moldovei, secretarul sultanului Mahomed al II-lea, Giovanni Maria Angiolello, arata ca, in 1476, "orasul Suceava era inconjurat cu santuri. Casele si bisericile erau de lernn si acoperite cu sindrila. Numai castelul Sucevei era c1adit din piatra si tencuiala (ca si Curtea domneasca pe o coasta in afara orasului). Secolul al XVI-lea si a doua jumatate a veacului urmator reprezinta momentul de maxima inflorire a mestesugurilor in orasuI Suceava, izvoarele vremii mentionand peste 30 de categorii de mestesugari. Documentele amintesc pe tunzatorii de postav ( Ion, 1520), pe croitori (Solomon, 1511), pe boiangi ( Ilea, 1603), alaturi de ei fiind consernnati cei ce prelucrau pieile si blanarii, care erau separate pe branse: curelari(1507), blanari,), ciubotari(1673), talparari(1673), cojocari(1673). De timpuriu, un rol de seama l-au jucat in viata orasului mesterii specializati in prelucrarea metalelor. Dintre mestesugurile prelucratoare a fierului sunt documentate la Suceava, pe baza cercetarilor arheologice, fieraritul, tumatoria si armraritul. Aici, ca si in alte parti ale Moldovei, productia locala se situa la un nivel scazut si in consecinta fierul, ca si alte produse din metal, in cantitati destul de insemnate, se importau din Transilvania. Un alt mestesug practicat la Suceava, a carui amploare a cunoscut o mare inflorire, a fost olaritul. Cele mai numeroase informatii in sensul acesta ni le ofera descoperirile arheologice. Sapaturile din oras au dat la iveala o mare cantitate de ceramica de uz comun, de lux, de cable, olane, toggle si discuri decorative din secolele XVIXVII. Afirmatia de mai sus se sprijina pe documentarea privind caracteristicile insesi ale instalatiilor folosite pentru arderea ceramicii. Astfel, in partea de vest a orasului, la periferia sa, s-au descoperit cca 30 de cuptoare de ars ceramica, ele facand parte, desigur, dintr-un cartier al olarilor. Prezenta domniei, a boierilor si a c1erului inalt, precum si a unui numar insemnat de targoveti bogati, a atras in oras pe zlatari si argintari. Documentele ii mentioneaza pe Stanciul, aurarul de la curtea lui Stefan cel Mare, pe Wolfganf, aurarul de la curtea lui Despot Voda, pe loan zlatarul(1673), pe argintarii Antonie de la Bistrita (1481), Ioahim 91599) si Grigore Moisiu, ultimul lucrand sub indrumarea lui Anastasie Crimca. Explicarea etimologica a numelui Suceava a importat opinii diferite: cei mai multi dintre cercetatori au acceptat parerea ca numele orasului vine de la acela al apei pe malurile careia s-a dezvoltat, iar numele apei, de origine slava, inseamna"sinuos, eu eotituri, ineovoiat". Aceasta explicatie este data in atribut lui Simion Dascalul), prceum si in serierile lui Miron Costin.

Secolul al XVI - leaIncepand cu secolul al XVI -lea, mestesugarii suceveni s-au organizat in fratii, putemic influentate de biserica si grupate pe anumite cartiere. o astfel de fratie, numita

fratia zugravilor, apare la Suceava in anul 1570. Din ultima decada a sec al-XVI-lea avem mentiunea unei fratii a b1anurilor si cojocarilor, de la care ne-a ramas in mod indirect, primul document de natura jursistica. In ceea ce priveste organizarea locurilor de schimb, se poate presupune ca, in prima faza de organizare urbana (sec XIV), aceasta se facea in "targul de jos", situat intre Curtea Domneasca, Biserica Sfantul Dumitru si Biserica Mirauti, functie ce a pastrat in mod permanent pana in epoca modema. In zona comerciala a "targului de jos" isi desfaceau marfa "caldararii, ciubotarii, opincarii si saracii". In conducerea treburilor orasenesti, factorul reprezentativ il reprezenta sfatul, care isi avea sediul in mijlocul orasului Suceava, probabil intr-un loc apropiat de Curtea Domneasca. Aspectul general al orasului este acum destul de sumbru. Calatorii straini remarca, dupa luptele duse pe teritoriul sau in anii 1650 (orasul este ca si distrus de cazaci si tatari) in 1653 (luptele intre cazacii si oastea lui Gheorghe Stefan) ca Suceava este acum distrusa. O data cu cresterea numarului de mesteri, apar la Suceava profesiuni noi. Creste numarul macelariilor situate la marginea orasului. Prin edificiul de vama din apropierea Sucevei, de la Burdujeni, treceau an de an in Moldova insemnate cantitati de stofa de lana, postavuri, flanele, panzeturi si alte produse manufacturate, aduse din provinciile ereditare ale casei din Austria, precum si diverse produse al mesterilor locali si ale industriei alcoolului. In privinta tansportului, remarcam faptu1 ca in vederea asigurarii unui trafic cat mai rapid al marfurilor s-a acordat o importanta deosebita dezvoltarii retelei de cai ferate . Ca urmare a dezvoltarii vietii comerciale si mestesugaresti a orasului, apar tipuri noi de cladiri de comert, care aveau spre strada spatii sociale amenajate, in spate locuinta iar la sub sol un beci folosit drept depozit. O data cu dezvoltarea relatiilor de productie capitaliste in economia orasului si cristalizarea unei vieti politice de sine statatoare, se marea, la sfarsitul veacului trecut, intrarea proletariatului sucevean intr-o noua etapa a evolutiei sale, caracterizata prin maturitatea sa sub raport organizatoric politic.

Evoluia oraului pn n anul 1775Aspecte social-economice si demografice. In lunga perioada Sueeava a fost principal a resedinta de Scaun a Moldovei (1388-1564), istoria politic a si economica a orasului din plin la pastrarea finite nationale a poporului roman si a organizarii sale politice. In timp destul de scurt, Suceava s-a ridicat la rangul de principala resedinta a domniei si apoi s-a impus treptat rolul de capitala a Moldovei. Prima faza de dezvoltare urbanistica a orasului dateaza din perioada lui Petru I Musat, de la sfarsitul secolului al XIV-lea, cand Suceava avea ca limita zona ce incepea de la marginea Sipotului, trecea dupa Curtea domneasea si biseriea Sf Dumitru, incheindu-se apoi, in arc, undeva in apropierea raului Sueeava. In acest perimetru delimitat, ce ingloaba o suprafata de cca 350 000m, acum partea cea mai veche a targului Suceava, ce s-a inchegat la intersectia unor cai de transit de prima importanta in Evul Mediu. In aceasta

faza de evolutie urbanistiea, centrul de greutate economica se muta din jurul biserieii Mirauti, in preajma Curtii domnesti, unde se va eonstitui si piata de schimb, viitorul "targ de jos" sau targiul vechi. In zonele periferice ale limitei orasului, descrise mai sus (Sipot si zona de sud-vest a Curtii Domnesti), cercetarile arheologiee au evidentiat cartierelor mestesugaresti. In cea de-a doua faza a evolutiei sale urbane- din prima jumatate a secolului al XVIea (perioada lui Alexandru cel Bun) - orasuI Sueeava avea ca limite: zona gradinii Mitropoliei Sf loan eel Nou, Teatrul de vara (azi zona de parc din fata hotelului "Bucovina"), Liceul "Petru Rares", baia orasaneasca, Liceul "Stefan cel Mare" si se inchidea spre valea raului Suceava. Acest arc de cerc inchidea o suprafata de 1 090 000m si adapostea cca 1 000- 1 200 de case, cu o populatie ce putea atinge 6 000 de loeuitori. Pe aceasta suprafata bine delimitata s-a dezvoltat un adevarat tesut urban. Aceasta s-a realizat mai ales in jurul Curtii Domnesti, pe care Alexandru cel Bun o reface din piatra si o extinde. Alaturi de turnul - locuinta al lui Petru I Musat, Curtea domneasca a lui Alexandru cel Bun era cea mai impunatoare cladire de piatra din zona centrala a orasului. Acum, in jurul acestor cladiri se construiese numeroase locuinte din lemn, ce apartineau fie slujitorilor domnesti, fie boierilor, negustorilor si mestesugarilor.

Viaa economic a oraului la sfritul sec al XIX -lea i nceputul celui de-al XX-leaIn ceea ce priveste viata economica a orasului la sfarsitul secolului al XIX - lea si inceputul celui de-al XX - lea, aceasta a cunoscut o ascensiune lenta. Cele mai multe ateliere mestesugaresti si unele modeste "fabrici" cu profil alimentar si de prelucrare a produselor din piele si textile s-au infiintat in zona Burdujeni si Itcanii Noi. Despre esistenta unei industrii propriu -zise nu putea fi insa vorba si unul dintre contemporanii orasului din preajma anului 1900 scria cu un indreptatit temei: "Astazi Suceava este un oras lipsit de viata. Fara comert, fara o industrie oarecare,orasul lincezeste." In 1894, in orasul Suceava lua fiinta 0 sectie (filiala) a " Asociatiei ale a muncitorilor", iar in 1897 proletariatul sucevean isi crea o organizatie social-democratica proprie. Din 1901 la Suceava se semnaleaza si existenta organizatiilor sindicale, pe ramuri de productie. In a doua jumatate a secolului al XIX - lea Suceava cunoaste o dezvoltare lenta si sub raport edilitar. Astfel, in 1871 s-au infiintat un tribunal judeatean, o cazarma si un spital. La Suceava a trait si a creat Simeon Florea Marian (1847 - 1907). Marele folklorist si etnograf a realizat, in casa de pe strada care ii poarta numele astazi, lucrari de sinteza ample si fundamentale, ca "Nunta la romani (1890)", "Nasterea la romani (1892)" etc., lucrari prin care a pus bazele etnografiei romanesti. EI a fost printre primii suceveni deveniti membrii ai Academiei Romane. Alaturi de "Scoala romana", la suceava si-au desfasurat activitatea, in a doua jumatate a veacului al XIX - lea, si alte societati, ca de exemplu "Clubul roman", fondat in 1887, si care a creat un cabinet de lectura, cu publicatii si lucrari literare tiparite in

diverse centre culturale si politice romanesti. In perioada interbelica, orasul Suceava, resedinta a judetului cu acelasi nume, s-a integrat dezvoltarii economice, social- politice si culturale a Romaniei. Sub raport economic, Suceava cunoaste un evident progres - desi in raport cu alte centre de judet continua sa ramana un oras slab dezvoltat industrial. Vechile ateliere mestesugaresti, de tipul cooperatiei capitalieste simple, li se adauga: trei mori, o fabrica de zahar, o intreprindere producatoare de mezeluri, o fabrica de culori de pamant, o presa de ulei, doua tabacarii, o topitorie de lemn etc. Reconstructia orasului, inceputa indata dupa Victoria insurectiei nationale antifasciste si antiimperialiste, a reprezentat un proces continuu, indelungat si complex, care in final avea sa duca la innoirea radicala a structurii economice si sociale, a intregii vieti materiale si spirituale, a fizionomiei Sucevei. Valorificand din plin resursele de materii prime locale, forta si capacitatea de munca, experienta dobandita in trecut si spiritul novator al locuitorilor, industria Sucevei a cunoscut progrese spectaculoase. Material prima lemnoasa, abundenta in preajma orasului, talentul si iscusinta oamenilor din aceasta zina in domeniul prelucrarii lemnului, noua retea de transporturi au permis dezvoltarea unor mari si moderne unitati industriale. Dezvoltarea econimica multilateral a a Sucevei a determinat si cresterea spectaculoasa a elementului demografic. Populatia orasului s-a marit, sub raport numeric, de la cca 17000 in 1929, la 46000 in 1971 si la 66527 in 1978.

Oraul Suceava n epoca contemporan0 statistica de la sfrasitul perioadei interbelice consemneaza in Suceava numai intreprinderi de mic randament, cu numar redus de muncitori: o distilerie de bauturi spirtoase; trei fabrici de bomboane "taranesti"; doua fabrici de vopsele, trei lacatuserii; trei ateliere pentru fabricat mezeluri; doua ateliere tipografice etc. Numarul meseriasilor si al comerciantilor este destul de fluctuant, mai numerosi fiind negustorii, in general specializati pe anumite profile. Ca urmare a distrugerii provocate de razboi, situatia economic a a judetului Suceava, inc1usiv a orasului, se inrautateste foarte mult in 1945, de exemplu , singurele fabrici care puteau fi repuse in stare de functionare erau fabrica de bere de la So1ca si fabrica de in de la Itcani. In august 1945, se constata ca: pentru refacerea industriei din Itcani sunt necesari 50 000 000 lei. .. fabricile de cherestea sunt in parasire, situatia agriculturii este dezastruasa. De abia la sfarsitul anului 1946 si la inceputul lui 1947 orasul Suceava incepe sa intre pe linia redresarilor economice. Faptul este retinut si de o analiza a judetenei de partid care consemna, printre altele ca fabrica de piele Itcani isi marise productia cu 55% la talpa si cu 15% la piele. Tot in anul1947 a intrat in functiune 0 fabrica de sapun la Itcani si s-a extins productia fabricii de mamelada de la Burdujeni.

Epoca construciei socialisteNationalizarea intreprinderilor industriale a marcat numai o treapta inseamnata pe

drumul trecerii constructia socialista, ci a determinat si aparitia unui nou climat in procesul muncii. In perioada 1950-1965, in partea de nord a Moldovei functionau 64 de intreprinderi industriale in 1987 numarul lor era de 120 - , dintre care de interes republican. Cele mai reprezentative unitati au fost Combinatul de celuloza si hartie si Combinatul de industrializare a lemnului, intrate in functiune in anii 1959 si, respective, 1962. Combinatele au pus bazele nu numai prin platforme industriale a orasului, ci ele au constituit de la inceputurile industrializarii socialiste a Sucevei. Edificatoare este si dinamica dezvoltarii diferitelor ramuri ale economiei, industria constructoare de masini si industria textila detasandu-se cu prioritate. Fata de anul 1965, in anul 1987 productia industrie constructoare de masini a crescut de 5 ori, industria textila de 26,2 ori, industria chimica de 8,1 ori, industria alimentara de 4,5 ori.

CulturaSocietin 1867 s-a nfiinat n oraul Suceava o societate muzical, Suczawaer Gesangverein, care a reuit s polarizeze nu numai germani sau romni, dar i armeni, cehi, poloni, ruteni i chiar evrei. n 12 aprilie 1903, societile muzicale ncep s dispar fiind anihilate de Reuniunea muzical-dramatic Ciprian Porumbescu . n 1900 s-a nfiinat Societatea de teatru diletant, care la sfritul anului nfiinrii, n 16 decembrie , a dat primul spectacol cu piesa Tnra femeie argoas de Eteiene. n 30 aprilie 1889 s-a nfiinat, n oraul Suceava nsoirea orenilor romni din Suceava. Singura lucrare tiprit ne-a lsat-o dr. prof. George Mihu: nsoirea Orenilor Romnilor din Suceava 1890-1933. Din snul nsoirii Orenilor Romni din Suceava, s-a desprins o nou societate, de data aceasta, feminin, care n 1901 a fost inaugurat sub denumirea de Unirea Romncuelor. Scopul acestei societi era emanciparea femeii. n 24 martie 1931 a luat fiin la Suceava o filial a Societii pentru cultur i literatura romn n Bucovina, societate nfiinat la Cernui n 1862. mpreun cu aceste dou societi amintite mai sus, i cu sprijinul Primriei, se organizau n seara de 6 decembrie, Sf. Nicolae, Serbarea darurilor care consta n mbrcminte i nclminte. n 1968 a luat fiin Ansamblul folcloric Hora, sub conducerea

Centrului de ndrumare care n 1977 s-a desfiinat. La 2 iulie 1954 a luat fiin o filial a Societii de tiine filologice care s-a desprins n 8 iunie 1968, devenind independent. n anul 1975 se nfiineaz un teatru intitulat Teatrul de amatori Matei Millo care i-a desfurat activitatea n cadrul Casei de Cultur a Sindicatelor inaugurat n 1972. Pe lng societile Reuniunea muzicaldramatic Ciprian Porumbescu i Societatea cultural coala Romn, unii profesori erau ncadrai i n alte societi active din oraul Suceava: Ateneul Romn, condus de farmacistul Nicolae Caba i apoi de prof. tefan Pavelescu; Liga Cultural , Doamnele Romne, Cercle des Amities Franco-Roumaines, condus de prof. Florica Scriban precum i Asociaia Profesorilor Secundari, condus de prof. Ilarion Berenznitchi. A doua societate cultural foarte activ n perioada interbelic care a desfurat o activitate remarcndu-se pe linie de nvmnt, a fost societatea cultural coala Romn.

Publictistica 1. Programm des gr. oriect. obergymnasius in Suczawa fur des schulyahr 18601861 (Anuarul gimnaziului superior gr. orient. din Suceava ). Aceasta publicatie era in limba germana, cu alfabet latin. In anul 1887 apare primul articol in limba romana cu alfabet latin, semnat de profesorul Vasile Bumbac. Subiectele articolelor erau lectiile ce se predau in scoala: Flora Sucevei, Bucodicele lui Virgilius, Sufixe si adjective in limba romana, Negatiile in limba Latina, Ceva din trecutul orasului Suceava etc. 2. Anuarul liceului tefan cel Mare din Suceava Apare in perioada interbelica. S-au publicat articole privind activitatea scolara si extrascolara a corpului didactic si al elevilor: Compozitorul Ciprian Porumbescu, O agrafa cu efigia imparatului Hadrianus, gasita la Suceava, Activitatea extrascolara a profesorilor liceului nostru, Despre epigrama. In acest anuar s-au publicat si scurte biografii ai unor profesori. Dupa cel de al doilea razboi mondial, sub regimul comunist, acest anuar a incetat sa mai apara. 3. Revista politic Apare in perioada 3 mai 1886 si 1 aprilie 1891. Este o publicatie bilunara, un ziar cu caracter administrativ, cultural si cu foileton literar. In continutul acestei publicatii se prezenta: Cronica interna si externa, Despre o reforma a societatii romane din Bucovina, Despre drepturile si obligatiile politice, Legende si amintiri din trecut, Despre starea sanatatii din Suceava, Despre democratie. 4. Junimea literar

A aparut la Suceava in perioada 1904-1914. In aceasta revista T.V. Stefanelli a inceput sa publice Amintirile despre Eminescu. S-au publicat articole si studii de istorie literara, scrisori inedited, schite, poeme, etc. 5. Ft-Frumos Revista de literatura si folclor. A aparut la Suceava in perioada 1926-1933. A fost cea mai consistenta revista. Revista a avut un bogat material informativ despre viata culturala si spirituala. A publicat informatii si date inedite despre Eminescu, Creanga. Scrisori inedite, inscriptii si lespezi funerare, tablouri de arta, portrete ale unor personalitati bucovinene, traduceri din limba germana, Latina si elina etc. 6. Crainicul cetii A aparut in perioada interbelica intre 1927-1935. In aceasta revista s-au publicat cateva legende burdujenene, Cultura si educatia factori ai progresului social, Targul de scanduri de la Suceava, Jean Bart etc. 7. Suceava A aparut in perioada 1934-1937, fiind o gazeta de indrumare economica, national-culturala si de informatii. S-au publicat aspecte din viata culturala a orasului Suceava, prezenta trupelor de teatru. A fost o publicatie cu perimetru de difuzare foarte restrans, fapt ce a determinat sa fie mai putin cunoscuta. 8. Calendarul colii romane Acest calendar se adresa taranilor si muncitorilor, avand si subiecte istorice. In anul 1905 s-a publicat un articol referitor la comemorarea mortii lui Stefan cel Mare. 9. Calendarul poporului Cuprinde cronici, poezii, note biografice si portretele unor personalitati bucovinene. 10. Calendarul glasul Bucovinei A inceput sa apara cu anul 1919. Pe langa capitolul Cronica intamplarilor mai insemnate, calendarul avea casete lunare cu sfaturi pentru plugari, precum si semnificatiile zodiilor. 11. Lupta poporului Ziar local aparut intre 1 septembrie 1946-31 mai 1951. Isi va schimba denumirea in Faclia Sucevei si in fine Zori noi, cand a izbucnit revolta populara si lovitura de stat. Acest ziar a deschis o pagina culturala intitulata Coordonate literare(culturale), unde se subscriau in primul rand ziaristii si activistii culturali si mai rar alti colaboratori. 12. Nicolae Labi Revista editata de ziarul Lupta poporului. In literatura neoficiala era numit Poetul comunist. A fost un supliment-revista destul de consistent, dar realizat tot de acelasi clan colectiv de redactie. 13. Pagini bucovinene

In perioada 1982-1989 a aparut aceasta publicatie gazduita de Convorbirile literare de la Iasi in colaborare cu Comitetul Judetean de Cultura si Educatie Socialista. Paginile bucovinene au lasat amprenta politica cu deosebit devotament, iar acest colectiv de realizatori, cum se intitulau, aveau si misiunea de a cenzura si chiar modifica (imbunatati) textile colaboratorilor dandu-le forma de exprimare a timpului, ceea ce a facut sa umbreasca toate realizarile bune. 14. Ethos A aparut in anul 1990, iar in anul 1994 apare sub denumirea de Comori sucevene. Revista are un subtitlu: Revista trimestriala de informare culturala si divertisment. Editor este Centrul de Creatie Populara. Publicatia si-a atins scopul din punct de vedere profesional prin informatiile referitoare la activitatea culturala de masa, activitatea artistica, prin comemorarea unor personalitati bucovinene, precum si prin accentul deosebit pus pe folclorul bucovinean. 15. Candela Revista de teologie si cultura a Arhiepiscopiei Sucevei si Radautilor, care apare in anul 1991. Revista cu deosebit prestigiu moral si intelectual; apare lunar cu binecuvantare I.P.S. Pimen, arhiepiscopul Sucevei si Radautilor. Incepand din anul 1997, revista are un compatiment intitulat Calendar teologic. 16. Bucovina literar Serie noua aparuta in anul 1991, editata de Inspectoratul pentu Cultura (si Educatie Socialista), Suceava. Revista se vrea a fi continuatoarea suplimentului literar al ziarului Bucovina. Colegiul de redactie, compus din 13 persoane, majoritatea cei de la Pagini bucovinene, au polarizat o parte din colaboratorii acelor Pagini. 17. Excelsior Revista a elevilor de la Scoala Normala Mihai Eminescu, din Suceava. A aparut in anul 1991 sub redactia profesorului Gheorghe Giurca. 18. ara fagilor, ( editia a doua), -Buletin cultural a Societatii pentru Cultura si Literatura Romana in BucovinaFiliala Suceava. Este cea mai activa si consistenta publicatie, aparuta in anul 1993, avand un foarte bogat material. Astfel, colegiul de redactie a trebuit sa stabileasca urmatoarele compartimente: Din trecutul orasului Suceava, Cultivarea limbii romane, Calendar cultural, Omul si sanatatea, Cenaclul literar Vasile Bumbac, Folclor bucovinean, Scrisori inedite, Aparitii editoriale, Interferente culturale etc. 19. Primaria Sucevei In anul 1993 a aparut acest buletinul, care se ocupa de activitatea primariei dand diferite informatii, precum si popularizarea Hotararilor luate de Consiliul Municipal Suceava. 20. Scriptum

Buletin al Serviciului de Informare a Bibliotecii Bucovinei I.G. Sbiera din Suceava. Publicatia cuprinde un bogat material informativ cultural, comemorari, scrisori inedite si poezii a unor personalitati sucevene. 21. Glasul Bucovinei ( editie noua) Ziar independent de renastere moral-spirituala si de opinie cetateneasca libera. A aparut imediat dupa revolta populara din decembrie 1989, ca prima publicatie, apoi in 1990 sub redactia fostului activist si redactor al ziarului Munca, Mihail Tantar (care semna si Mihai Tandru). Prin aceasta publicatie el avea prilejul sa se razbune pe acei cu care nu s-a inteles, dar mai ales pentru a deveni opinist. 22. Crai nou Cel mai vechi si activ ziar in ceea ce priveste continuitatea. Pentru ca este un cotidian vechi a fost denumit neoficial Ziarul de casa. 23. Nord- Press A aparut in anul 1993 cu subtitlul cotidian independent. A avut un redactor cu intentii bune, dar infiltrandu-se unii scriitori de la publicatiile aparute inainte de revolta din decembrie 1989, publicatia a cazut in umbra. 24. Monitorul de Suceava Apare in anul 1995 cu subtitlul Ziar care stie sa vorbeasca cu oamenii. Conducerea acestei publicatii a reusit sa fie cea mai cosistenta din aceasta categorie, in ceea ce priveste informatiile. A ramas cea mai activa publicatie informativ-sociala a municipiului si judetului Suceava.

Instituii1.Muzeul Naional Bucovina- str. tefan cel Mare Nr. 33 Cercetrile arheologice fcute de arhitectul Karol Romstorfer, n perioada 1895-1900, au pus baza nfiinrii unui muzeu istoric, la Suceava. n articolul Muzeul Suceava publicat n revista Ft- Frumos, 1928, Leca Morariu prezint calvatul acestui muzeu, artnd toate sediile prin care a fost adpostit. Dar idea unui muzeu, la Suceava, aparine unui grup de profesori ai liceului sucevean nc din perioada ct a fost director ioan Limberger. Aceast ide a fost ilustrat i popularizat prin cri potale cu machete muzeului; prima carte potal aprut pe pia dateaz din 31 ianuarie 1883. Sediile unde au fost plimbate piesele muzeistice: Primul sediu a fost ntr-o chilie de la Mnstirea Sf. Ioan cel Nou, apoi la Gimnaziul Superior (viitorul liceu tefan cel Mare), ntr-o camer a Cafenelei armeneti de lng biserica Sf. Cruce, ntr-un dormitor al cazrmii(Vasile Lupu). n 1928, directorul muzeului, prof. Vasile Burduhos, nfiineaz o secie intitulat Ciprian Porumbescu, care mai trziu devine muzeu i care a fost primul muzeu nominalizat din Bucovina.

Astzi, Muzeul Naional al Bucovinei are o secie de tiine naturale acre funcioneaz n fosta coal primar pentru biei, din parcul central al oraului, iar fosta secie de Art popular , ncepnd cu anul 1997 a devenit muzeu independent i funcioneaz n aa zisul Han domnesc, avnd director pe istoricul Maria Mrgineanu. Totodat, unitatea i-a schimbat i denumirea n Muzeul etnografic al Bucovinei. Primele piese muzeistice au fost acele descoperite la spturile arheologului Karol Romstorfer, la ruinele Cetii Suceava. S-au adugat i donaiile din partea unor profesori i locuitori cu sprijin gospodresc nct a fost strict necesar organizarea muzeuluipe baze tiinifice: istorie, ceramic, etnografie, bibliotec. Fonduri documentare. Dup 1900, donatorii s-au nmulit, iar conducerea muzeului a nceput s fie retribuit. 2.Biblioteca Bucovinei I.G.Sbiera, str. Mitropoliei 4 In 12 decembrie 1923, s-a inaugurat la Suceava o biblioteca sub denumirea de Biblioteca centrala, din initiative societatilor culturale Scoala Romana si Casa nationala. S-a numit Biblioteca centrala intrucat a avut cabinete de lectura in celelalte orase din judet. Primele fonduri au fost din donatiile prof. Animpodist Daschevici si N. Tarnavschi, care au ajuns la cca. 2000 de exemplare. Biblioteca a fost adapostita in Casa Nationala. Activitatea era voluntara. Primul director a fost prof. de limba germana si romana Cornel Sorocean. In present Biblioteca Bucovinei I.G. Sbiera a devenit un adevarat forum al culturii. Volumul patrimonial depaseste cifra de 300.000 de volume, in afara de colectiile de reviste si ziare. Este o adevarata enciclopedie, cercetata anual de cca. 50.000 de cititori de toate varstele. Colectivul de conducere actual se trudeste fara intrerupere pentru a reda publicului cititor si interesat , lucrari de sinteza cu biografii si bibliografii ale personalitatilor care au trait si si-au desfasurat activitatea pe teritoriul Bucovinei istorice. Aceste lucrari sunt deosebit de necesare elevilor, dar si profesorilor si tuturor celor interesati despre viata culturala si spirituala a Bucovinei. Biblioteca sta la dispozitie cu materialul documentar tuturor celor ce doresc sad ea doctoratul. Biblioteca suceveana are si o editura proprie, prin care, pana in present, s-au tiparit urmatoarele lucrari: 1)Emil Satco: Muzica in Bucovina(1981); Arta in Bucovina, vol. I (1984), vol II (1984); 2) Emil Satco- Ioan Pinzar: Dictionar de literature Bucovina (1993); Personalitati bucoviniene VIII (1997); 3) Ioan Pinzaru (inin colaborare cu prof. Petru Froicu: Stiinta in Bucovina, vol I (1982), vol II (1983) si vol III (in colaborare cu prof. Petru Foicu si muzeograful Eugen Dimitriu (1984). Biblioteca Bucovinei I. G. Sbiera editeaza si un buletin informativ SCRIPTUM, la care colaboreaza si personalitati din afara bibliotecii. Biblioteca dispune de o bogata colectie de diafilme, diapozitive, discuri, tablouri si fotografii .

Biblioteca pune la dispozitia celor interesati si fonduri documentare, donatii ale: G. Nimigcanu, Ion Vicoveanu, Dragos Vicol s.a. In prezent, Biblioteca Bucovinei I.G.Sbiera functioneaza in cladirea (veche) a fostei scoli primare de fete si in cladirea (noua) a fostului hotel Parc. Cu toate acestea, spatial este neincapator. 3.Filiala Suceava a ARHIVELOR STATULUI a fost infiintata la 1 septembrie 1945 si a fost denumita Directia reginala Suceava a arhivelor statului, fiind unul din principalele obiective de a adduce sub controlul statului toate arhivele si documentele raspandite pe la alte institutii, parohii, scoli etc. In actul de constituire se prevedea: aceasta institutie are drept scpo colectarea, conservarea si valorificarea tuturor documentelor provenite din fostele judete CampulungMoldovenesc, Baia, Suceava, Radauti( cu Siret) si Dorohoi. In anul 1951 i se schimba titulatura in Serviciul regional al Arhivelor Statului, iar pentru a se colecta mai repede documentele s-au infiintat subfiliale in majoritatea oraselor. Incepand cu anul 1952, cercetarea unor documente se facea numai cu aprobare speciala si legitimatie personala, iar in cererea de solicitare, trebuia mentionata lucrarea ce urmeaza a se concepe de solicitant.

Opere de forI.OPERE IN BRONZ 1.Patrimoniul artistic al municipiului Suceava a fost imbogatit cu opera de arta care au completat peisajul mult admirat de istorici si pelerini..Prezentam pe cele mai importante lucrari autorii lor si in locul unde se afla amplasate in ziua de 12 octombrie 1933 s-a dezvelit bustul lui Ciprian Porumbescu in parcul central al orasului.pentru acest bust au concurat patru sculptori :Gheorghe Bilan(student pe atunci la Academia De Belle Arte din Bucuresti ),Dimitriu-Leorda si cei doi titranti Ion Irimescu(de la Academia de Belle Arte din Paris)si Ion Cardei(de la Academia De Belle Arte din Bucuresti si Venetia) 2.In ziua de 7 iulie 1935 s-a dezvelit bustul lui Simion Florea Marian,autor sculptorul Gheorghe Bilan.Bustul a fost amplasat in Gradina Botanica a liceului Stefan cel Mare,adica pe terenul unde astazi este Cinematograful Modern.In anul 1972 bustul a fost mutat in micul parc din fata casei lui Simion Florea Marian. 3.In ziua de 12 octombrie 1935s-a dezvelit bustul lui Stefan cel Mare,asezat in firida liceului Stefan cel Mare,firida ce se afla la parterul liceului, unde este montat si clopotelul care anunta inceputul si sfarsitul orelor de lectie.Bustul a fost executat de sculptorul A.Cerny din Cernauti.Cu aceasta ocazie s-a dezvelit si placa de marmora,montata pe peretele din stanga holului principal ,de la intrare .

4.In anul 1937 bustul lui Stefan cel Mare din holul liceului a fost inlocuit cu alt bust al lui Stefan cel Mare executat de sculptorul Gheorghe Bilan. 5.In iulie 1959 s-a amplasat statuia lui Stefan cel Mare la intrarea principala in parcul central al orasului Suceava,opera realizata de renumiti sculptori bucovineni Vladimir Florea si Iftimie Barleanu.In anul 1935 Societatea pentru cultura si literatura romana in Bucovina,Filiala Suceava,a propus ca acest loc sa fie asezat bustul lui Mihai Eminescu,pregatit in praf de piatra de Prof.Ioan Cardei,dar din cauza razboiului nu s-a putut turna in bronz. 6.In anul 1967, in fata liceului Petru Raress-a amplasat o lucrare in bronz,statuie,intitulata Avant.Este opera familiei de sculptori Ernest si Elena(Marinescu)Kasnovschi.Lucrarea reprezinta o sirena fara semnificatie evidenta. 7.In anul 1973 orasul Suceava a primit trei cadouribusturi in bronz;Costache Negruzzi,Alecu Russosi Mihail Kogalniceanu,opera ale s culptorului Gavril Covalschi.Busturile au fost amplasate in parcul Primariei . 8.In anul 1976s-a amplasat langa Casa de Cultura a Sindicatelor.statuia lui Petru Musat,ctitorul orasului Suceava voievodala.Initial s-a propus ca aceasta statuie a lui Petru Musat sa fie asezata pe soclul ramas de la statuia lui Stefan cel Mare,de la intarea principala a parcului .Era un loc mult mai potrivit si semnificativ.Statuia lui Petru Musat a fost executata de renumitul sculptor Paul Vasilescu,avand un postament la nivelul solului. 9.Anul 1977 a fost mai bogat in opere de bronz.In parcul Areni s-a amplasat statuiaAruncatorul de ciocanexecutata de renumitul sculptor Ion Jalea. 10.Bustul prelungit al voievodului Petru Rares executat de sculptorul GavriL Covalschi a fost asezat, in tot acest an ,pe soclul ramas de la statuia lui Stefan cel Mare de la intrarea principala a parcului, statuie care a fost transferata la liceul militar din Campulung-Moldovenesc. 11.In 8noiembrie 1993 s-a dezvelit bustul lui Mihai Eminescu,in perimetrul bisericii Sfantul Nicolae, un loc viran undeva candva era strada Mihai Viteazul.

II.LUCRARI IN PIATRA 1.In anul 1963 s-a amplasat in perimetrul Liceului Industrial Nr.4 din str.Samuil Isopescu nr. 19,un grup statuarConstructorul;executat de sculptorul Petru Balogh. 2.In anul 1973 s-a amplasat in curtea Statiunii de cercetari Agricole, din Bulevardul 1Mai Nr.15,o lucrare intitulata Rod,executata de sculptorul D.Caileanu. 3.In anul 1977 s-a amplasat in spatiul verde de la intrarea principala a Policlinicii,str,Stefan cel Mare Nr.78,o lucrare in piatra executata de sculptorul D.Caileanu,intitulataBucuriile vietii

Bibliografie : Suceava cronica ilustrata, Nicolae Oprea, Ed. Musatinii, 2004

Ghid de oras Suceava, Emil I. Emandi, V. Cucu, M. Ceausu, Ed. Sport-Turism, Bucuresti 1989 Istoria Bucovinei, Ion Nistor, Ed. Humanitas, Bucuresti 1991

Suceava Habitatul urban si cultura spatiului, E. I. Emandi, Ed. Glasul Bucovinei, Iasi, 1996

Din Bucovina de alta data Gramada Ion, Bucuresti, 1926, pag 12-14

Mic indreptar turistic M. Iacobescu, D. Paulencu, Ed. Sport Turism

Suceava, pagini de monografie N. Monteoru, Ed. Tara fagilor a Societatii pentru Cultura si Literatura Romana in Bucovina, Filiala Suceava, 1997

Suceava-ghid turistic al regiunii Ed. Meridiane, Bucuresti 1967 Judetul Suceava-ghid turistic Ed. Bucovina istorica, Suceava 2003

Bucovina 2004 Ed. Tenna Design, Gura Humorului 2004 Judet Suceava Ghid Turistic Editura Bucovina Istorica Suceava 2003 Istoria Romanilor din cele mai vechi timpuri pana astazi Editura Albatros


Recommended