8/16/2019 Monitorul de Medias 833 - 26.05.2016

1/12

26 mai–1 iunie 2016

Anul XIV nr. 833 • 12 pagini • 2,50 lei  www.monitoruldemedias.ro0731.361.966

0723.194.985

O părere de „afară”Hexi Pharma, apă cu săpun ca dezinfectant,criza cardurilor de sănătate, termene limită pentru impozite, cozi la nu ştiu ce declaraţii,moartea lui Condrea, breaking news, alegeri,lozinci, oameni mişunând cu nările larg

deschise, fiscalitate, declaraţii, scenarii,urmăriri, răzbunări, talk-show, scandal,hărţuire, nepăsare, delăsare, şmecherie şiinfatuare. Cum ne văd alţii? 

DE MEDIAŞ Ziarul care st  ă de vorb ă cu oamenii 

EDITORIALPagina 5

Operatorul de apă şi apă uzată Apa Târ-navei Mari SA a demarat o campanie de in-formare menită să atragă atenţia că sisteme-le de canalizare sunt destinate doar preluă-rii apelor uzate menajere. Mesajul este unulsimplu: nu mai aruncaţi în toaletă deşeuri,pentru că vor avea de suferit instalaţiile decanalizare, conductele, dar şi staţiile de pom-

pare a apei. Utilizarea necorespunzătoare aacestora ne afectează pe toţi. Durata de via-ţă a instalaţiilor scade, costurile de întreţine-re şi operare cresc, iar toate acestea sunt su-portate indirect de către toţi consumatorii.„Operatorul regional Apa Târnavei Mari văatrage atenţia că sistemele de canalizare suntdestinate exclusiv preluării apelor uzate me-

najere şi a apelor pluviale. Utilizarea neco-respunzătoare a reţelelor de canalizare ducela o creştere a costurilor de întreţinere a aces-tora, costuri suportate indirect de toţi mem-brii comunităţii. Canalizarea nu este coş degunoi. Ia decizia corectă şi arată că îţi pasăde viitor. Tu poţi să faci diferenţa!“, este me-sajul cât se poate de clar al campaniei. (A.P.)

ATM: „Canalizarea nu este coş de gunoi!“

Gruparea de pe Târnava Mare a câștigat ultimapartidă disputată pe teren propriu în acest sezon.Formația lui Cristian Pustai s-a impus la limită înfaţa celor de la FCM Baia Mare, prin golul marcatde atacantul Cristian Gavra. În condițiile în careUTA și Chindia au câștigat și ele cu același scor,promovarea se joacă în ultima etapă, iaravantajul alb-negrilor este că depind doar de ei

 în cursa pentru primul loc. Pagina 12

Finala de la Mioveni

Clubul Copiilor Mediaş a obţinut rezultatefoarte bune la Concursul Judeţean de Muzicăşi Dans, desfăşurat zilele trecute la Sibiu. For-maţia de dans de la clasele V-VIII s-a clasat peprima poziţie, la fel ca şi Radu Sergiu, PitersSchanin şi Oana Vodă, toţi la categoria muzicăuşoară. Locuri II a fost obţinute de grupul folk,dar şi de către Andrei Bucur Andrei şi Raluca

Creţu la muzică folk, iar la muzică uşoară, decătre Raluca Creţu, Oana Vodă şi Emanuel Var-ga, respectiv de formaţia de dans de la claseleIX-XII. De asemenea, a fost câştigat şi un loc I-II, prin Xintia Stoia, la categoria muzică uşoa-ră. Copiii au fost îndrumaţi la muzică de cătreprofesorul Claudiu Şimon, iar la dans de cătreLadislau Raduly. (A.P.)

Dansatori premiaţi la Sibiu

PUBLICITATE ELECTORALĂ PUBLICITATE ELECTORALĂ

Tandem Gheorghe Roman –

Christine Thellmannpentru Mediaş

PNL Mediaş va merge laalegerile locale din 5 iuniecu un tandem la Primărie.La propunereapreședintelui GheorgheRoman, conducereaformațiunii a decis cuunanimitate de voturi să osusțină pe Christine

Thellmann pentru funcţiade viceprimar. Astfel,pentru a-și duce la bunsfârșit programul stabilitpentru perioada 2016-2020 şi pentru a o impuneca viceprimar pe ChristineThellmann, liberaliimedieşeni îşi propun săobțină la Consiliul Localpeste 50% din voturilemedieșenilor. Monitorulde Mediaş a stat de vorbăcu Christine Thellmanndespre nominalizare, darşi despre obiectivele salepentru municipiul de peTârnava Mare. Pagina 3

Numărul înţepăturilor de căpuşe în rân-dul populaţiei a înregistrat în ultima peri-oadă o uşoară creştere, iar specialiştii Di-recţiei de Sănătate Publică Sibiu avertizea-ză că trendul se va accentua în următoare-le săptămâni. De la începutul perioadei desupraveghere, in judeţ s-au înregistrat 221

cazuri, ceva mai multe decât în 2015, când în aceeaşi perioadă erau raportate 217 ca-zuri. La nivelul municipiului de pe Târna-va Mare s-au înregistrat mai multe cazuride înţepături provocate de căpuşe pe stra-da Predeal, în cartierul Gura-Câmpului, darşi în zona cimitirului ortodox. (A.P.)

Căpușele fac ravagii în Mediaș

   T    i   p    ă   r    i   t    d   e   M   o   n    i   t   o   r   u    l    d

   e   M   e    d    i   a   ș    l   a   c   o   m   a   n    d   a   F   D   G   R ,

   c   o    d   u   n    i   c    d   e    i    d   e   n   t    i    f    i   c   a   r   e   2   3   1   6   0   0   7   3

8/16/2019 Monitorul de Medias 833 - 26.05.2016

2/12

2 LOCAL monitorul de mediaş | 26 mai–1 iunie 2016

Concert cameralTurneul „Cu viola prin lume“ajunge, la sfârșitul acestei săp-tămâni, în municipiul de peTârnava Mare. Sâmbătă seara,de la ora 19.00, medieșenii suntinvitaţi la Biserica Evanghelică„Sf. Margareta” la un concertcameral deosebit, susţinut demuzicienii Antal Sandor șiChristian Naș. „Turneul «Cu vio-la prin lume» poposește și laMediaș, unde Antal Sandor, dinBrno, și Christian Naș, muziciancare activează în Stuttgart și es-te unul dintre soliștii SoNoRo,vor susţine un recital extraordi-nar interpretând piese ale com-pozitorilor Leclair, Stamitz,Ligeti, Kurtág, Hollós șiWieniawski“, anunţă organiza-torii concertului. Evenimentuleste organizat de către DirecţiaMunicipală pentru Cultură,Sport, Turism și Tineret, în par-teneriat cu Forumul Democrat alGermanilor din România, filialaMediaș și Biserica EvanghelicăSf. Margareta. (A.P.)

Accident înVitrometanO septuagenară a ajuns în staregravă la spital, luni după-amia-ză. Aceasta a fost acroșată de omașină al cărei șofer încerca săparcheze cu spatele, pe stradaBlajului. „Un conducător auto, în vârstă de 26 ani, domiciliat înmunicipiul Mediaș, în timp ceefectua manevra de mers cuspatele pentru a parca pe stradaBlajului, acroșează cu partea la-teral spate stânga o femeie de71 de ani, aflată pe partea ca-rosabilă a străzii. În urma acci-dentului, pietonul a suferit vătă-mări corporale grave“, a preci-zat subcomisarul Luciana Lazăr,purtătorul de cuvânt al IPJ Sibiu.Cercetările în acest caz sunt con-tinuate de Biroul Poliţiei RutiereMediaș. (A.P.)

ContrabandiştiarestaţiDoi medieșeni, în vârstă de 36și 43 ani, au fost arestaţi la sfâr-șitul săptămânii trecute pentrucontrabandă cu ţigări. Poliţiștiidin cadrul Biroului deInvestigaţii Criminale i-au identi-ficat și reţinut pe cei doi bărbaţi,pe numele cărora JudecătoriaMediaș a emis mandate de exe-cutare a pedepsei cu închisoa-rea pentru o perioadă de 2 aniși 6 luni, respectiv 2 ani și 2luni, ca urmare a săvârșirii in-fracţiunii continuate de contra-bandă. În prezent, cei doi sunt încarceraţi în Centrul deReţinere și Arestare Preventivădin cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Sibiu. (A.P.)

 Încă trei medalii Jucătoarea de tenis de masăAndreea Dragoman a câștigatdouă titluri de campioană naţi-onală, atât în proba de simplu,cât și în cea de dublu.Campionatele Naţionale de Juniori la te nis de masă s -audesfășurat în perioada 20-22mai, la Buzău. În proba de du-blu, sportiva pregătită de an-

trenorul Gheorghe Vaida s-aimpus alături de AdinaDiaconu. Totodată, AndreeaDragoman a participat și laconcursul de dublu mixt, undea obţinut locul al treilea, alăturide sportivul Rareș Șipoș. De a-semenea jucătoarele medie-șence Cristina Dumitrescu șiDiana Muntean au reușit să ur-ce pe treapta a treia a podiu-mului la junioare. (A.P.)

Pe scurt

Universitatea Româno-Ger-mană din Sibiu (URGS) i-aacordat prof.univ.dr. Radu Bă-lănescu, cadru didactic al U-niversităţii de Medicină şi Far-macie „Carol Davila” din Bu-cureşti şi director medical alSpitalului Clinic de Urgenţăpentru Copii „Grigore Alexan-drescu” din Bucureşti, titlul

academic onorific de DoctorHonoris Causa. Şedinţa solem-nă a avut loc la sediul URGS,marţi, fiind condusă de preşe-dintele Senatului universitar,prof.univ.dr. Hortensia Gorski,de rectorul Elisabeta Boţian şide preşedintele universităţii,prof.univ.dr. dr.h.c. GheorgheBichicean.

„Acordarea acestui titlu aca-demic onorific reprezintă o apre-ciere şi recunoaştere a carierei

profesionale a domnului prof.univ.dr. Radu Bălănescu şi aexcelenţei obţinute în activita-tea didactică, de cercetare şimanagement. Conferirea aces-tui titlu constituie, totodată, o

 întărire a legăturii de colabora-re între instituţia noastră de în-văţământ şi domnia sa. Legă-tura domnului prof.univ.dr. Ra-

du Bălănescu cu URGS s-a sta-bilit încă din anul 2011, cândUniversitatea noastră a înche-iat un acord de parteneriat pen-tru desfăşurarea unor activităţiştiinţifice cu Forumul Oameni-lor de Ştiinţă şi Cultură, forumal cărui fondator este chiar prof.univ.dr. Radu Bălănescu“, spunreprezentanţii URGS.

Acesta este cel de-al patru-lea titlu de Doctor Honoris Ca-usa acordat de URGS. (A.L.)

Festivitate la URGS

Patru persoane au ajuns laSpitalul Judeţean, victime ale

unui accident rutier produsluni dimineaţă, pe DN 14. Laieşirea din Copşa Mică spreSibiu, trei autoturisme şi unTIR s-au ciocnit pe fondul ne-păstrării distanţei de siguran-ţă în trafic. La faţa locului auintervenit mai multe echipa-je SMURD, dar şi ale Servi-ciului de Ambulanţă Mediaş.„Un sibian în vârstă de 20 deani, în timp ce conducea unautoturism pe Drumul Naţio-nal 14, spre municipiul Sibiu,pe fondul nepăstrării distan-ţei regulamentare în mers şia neatenţiei în conducere, aintrat în coliziune laterală cumaşina care circula în faţa sa,

condusă de un bărbat dinMureş, în vârstă de 33 de ani,

care a redus viteza de depla-sare. Din impact, maşina con-dusă de sibian a ricoşat pecontrasens, unde a intrat încoliziune laterală cu un auto-turism condus regulamentardin sens opus de un sibian învârstă de 42 de ani. Ulterior,maşina condusă de sibian aintrat în coliziune cu roataunui TIR care circula pe sen-sul Mediaş – Sibiu”, a preci-zat subcomisarul Luciana La-zăr, purtătorul de cuvânt alIPJ Sibiu. Patru dintre ocupan-ţii maşinilor au fost răniţi şitransportaţi la spital. Circula-ţia în zonă a fost îngreunatămai bine de o oră. (A.P.)

Carambol pe DN 14

Asociația Tenis Club Romgazderulează un curs de tenis decâmp gratuit pentru copiii dinMediaș. Peste 25 de școlari șipreșcolari cu vârste cuprinse

 între 6-16 ani sunt inițiați întainele tenisului, timp de o lu-nă, de către antrenorul DanNegrea. Cursul de tenis decâmp reprezintă o manifesta-re devenită deja o tradiție pen-tru clubul medieșean şi se des-

făşoară la sala de sport de lafosta unitate militară de avia-ţie din oraş. Acesta a demaratsăptămâna trecută și se va în-cheia la jumătatea lunii viitoa-re, atunci când participanțiivor fi premiați. „Am începutcursul de iniţiere gratuit pen-tru copiii din municipiul Me-diaş, şcolari şi preşcolari. S-aufăcut două grupe, avem un nu-măr destul de mare de copii

la fiecare categorie. La 6-10ani vin regulat 14-16 copii, iarla vârsta de 11-16 ani vin cir-ca 12 copii. Suntem foarte mul-ţumiţi că au îmbrăţişat ideeade a face sport într-un modorganizat. Le mulţumesc tu-turor celor care participă, iarpe cei care doresc să se mai

 înscrie îi aşteptăm cu maredrag“, a menționat Dan Ne-grea. (A.P.)

Dan Negrea îi iniţiază pe elevii medieşeni

Societatea Meditur are, desăptămâna trecută, o staţieproprie pentru inspecţii tehni-ce periodice. Aceasta a fost re-alizată la sediul operatorului

de transport public de călătoride pe Şoseaua Sibiului şi estedotată cu echipamente moder-ne şi performante. Staţia ITPa fost autorizată şi pusă înfuncţiune, iar de serviciile a-cesteia pot beneficia toate ti-purile de autoturisme.

Circulaţie în siguranţăConducerea societăţii Me-

ditur spune că avea probleme în special în ceea ce priveştetroleibuzele, iar din acest mo-tiv, staţia reprezenta o necesi-tate. „Investiţia a fost finaliza-tă şi ne bucurăm extraordinar

de mult, pentru că de acumsiguranţa în circulaţie a tutu-ror mijloacele de transport încomun ale Meditur va creşte.De câte ori vom avea nevoie

de o analiză pe sistem de di-recţie, pe sistem de frânare, a-vând la dispoziţie staţia noas-tră vom putea face aceste ve-rificări. Staţia era o necesita-te, în special pentru troleibu-ze, acolo aveam problema deverificare cea mai mare. Înplus, venim cu inspecţiile teh-nice periodice pentru orice tipde maşină“, a explicat DanVoinea.

Echipamente moderneStaţia ITP aparţinând socie-

tăţii Meditur este dotată cuechipamente moderne şi per-

formante. Concret, este vorbade un stand pentru verificareafrânelor cu sistem de coman-dă automată, de un tester dejocuri în articulaţii cu acţiona-

re hidraulică şi telecomandăagregat hidraulic dotat cu mo-tor electric. De asemenea, exis-tă un aparat de reglat faruriauto LUXMETRU, un sistemmobil de exhaustare fum eşa-pament, dar şi un simulator

 încărcare axă pentru remorcişi semiremorci, conform cerin-ţelor Registrului Auto Român.Programul de funcţionare alstaţiei amplasată în incinta so-cietăţii Meditur pe Şoseaua Si-biului, nr. 100A, este de lunipână vineri între orele 8.00 şi17.00, respectiv sâmbăta întreorele 8.00 şi 14.00. (A.P.)

Investiţie necesară la Meditur

 Alex PÎNTEA

Evenimentul este organizatde către Asociaţia TinerilorMaghiari din Mediaş, în cola-borare cu formaţia de dansuripopulare „Gyöngyvirág“ şi So-cietatea Maghiară de Culturădin Transilvania – organizaţiajudeţeană Sibiu.

ParadăFestivalul va debuta sâm-

bătă, în jurul orei 13.00, înPiaţa Corneliu Coposu. Ca şila ediţiile precedente, va avealoc o paradă a portului popu-lar care va porni de la CasaMillennium şi va ajunge în fa-ţa Primăriei Mediaş, acolo un-de este programată deschide-

rea oficială.Distracţie în Greweln

Începând cu ora 14.00, înzona de agrement Greweln,asociaţia „Karosi Turul“ va pu-ne la dispoziţia participanţiloro iurtă de 20 de persoane un-de, în cadrul unei ore de isto-rie, va fi prezentat stilul de via-ţă şi de îmbrăcăminte a oame-nilor din secolul al X-lea. Iur-ta va putea fi vizitată până laora 17.30, după care membriiasociaţiei vor organiza un spec-tacol în cadrul căruia vor pre-zenta stilul de luptă al maghia-rilor, iar cei curioşi vor putea

 încerca tirul cu arcul. „De laora 15.00, vor urca pe scenă11 formaţii de dansuri popu-lare, invitate din diferite zone,pentru a aduce în faţa specta-torilor cât mai multe, dar şimai diferite stiluri de dans şi

porturi populare. La fel ca înfiecare an, am pregătit şi unconcurs de gătit gulaş. Câşti-gătorii concursului vor fi anu-ţaţi sâmbătă după-amiaza, timp

 în care se pot gusta gulaşuri-le gătite în ceaun“, dezvăluieBalázs Botond, preşedinteleAsociaţiei Tinerilor Maghiaridin Mediaş şi coordonatorul

festivalului.Spectacol live

Începând cu ora 18.00, vaconcerta „Csík Zenekar“, unadin cele mai cunoscute forma-ţii din Ungaria, după care dis-tracţia va continua în foişoruldin Parcul Greweln, cu muzi-că live.

TRADIŢIE | Festivalul a ajuns la cea de-a XIV-a ediţie

Dansuri maghiareO nouă ediţie a Festivalului de Dansuri PopulareMaghiare „Vándorcsizma“ are loc, sâmbătă, la Mediaş.

BALÁZS BOTOND | coordonator „Echipa de organizatori a început să lucreze de maimultă vreme la programul festivalului, pentru aoferi distracţie maximă şi clipe de neuitat participanţilor. Ne bucurăm că am reuşit să invităm formaţia «Csík Zenekar» la Mediaş. Intrarea la festival este liberă. Îi aşteptăm cu drag pe toţi ceiinteresaţi şi îi asigurăm că, indiferent de vârstă,toţi participanţii vor avea parte de o zi deosebită.

Festivalul de Dansuri Populare Maghiare „Vándorcsizma“ punestăpânire pe zona Greweln

8/16/2019 Monitorul de Medias 833 - 26.05.2016

3/12

ANUNŢS.C. MEDITUR S.A. Mediaș, CUI RO 9735812, înregistrată la ORC Sibiu sub

nr. J32/1016/1997, cu sediul social în Mediaș, Șos. Sibiului nr.100A, tel.0269845678; fax 0269845619 – în calitate de concesionar a reţelei decontact troleibuze și staţii călători acoperite, organizează în fiecare zi de joi

LICITAŢIE CU OFERTĂ ÎN PLIC ÎNCHIS pentru închirierea spaţiilor dereclamă şi publicitate.

Ofertele se primesc până la ora 9 a fiecarei zi de joi la secretariatulsocietăţii. Deschiderea acestora se face la ora 11.

Caietul de sarcini care conţine condiţiile și preţurile se poate ridica înmod gratuit zilnic, orele 11 – 13, de la secretariatul societăţii.

26 mai–1 iunie 2016 | monitorul de mediaș  LOCAL 3

Reporter: Vedem o impli-care din ce în ce mai marea generaţiei tinere în poli-tica naţională, dar şi loca-lă. Asistăm la un schimbde generaţii în politică?

Christine Thellmann: No-ua generaţie de tineri a înţelescă dacă stă departe de politi-că, nu e deloc clar cine va um-ple golul, de care tot noi, la

rândul nostru, ne plângem: lip-sa de tineret, de feţe noi, dementalitate nouă! PNL a înţe-les că viitorul înseamă tineriide astăzi! Eu, personal, prinintrarea în politică, îmi doresccontinuarea nu doar simboli-că, ci şi foarte concretă a po-liticilor locale propuse şi ges-tionate de tatăl meu. Pe de al-tă parte, atât eu, cât şi colegiimei am fost crescuţi cu alt sis-tem de valori, în centrul căru-ia stă crearea unei culturi şicariere profesionale, în primulrând. Astfel, dacă deja ai o me-serie şi un loc de muncă dincare trăieşti, atunci e firesc săte îndrepţi cu o parte din ener-gia pe care o mai deţii spre

partea politică a societăţii. Im-plicarea devine, deci, în cazulnostru, în mod firesc, o expre-

sie a definirii celei mai vechia politicii dată de Aristotel, ca„muncă pentru binele comun“.

Reporter: Eşti propunereaoficială la funcţia de vice-primar al Mediaşului dinpartea PNL. De ce s-a fă-cut acum nominalizareapentru această funcţie?

Christine Thellmann: Vi-

ceprimarul este ales cu votulmajorităţii consilierilor locali

 în funcţie, din rândul membri-lor acestuia. PNL Mediaş do-reşte să schimbe modul în ca-re se face politică. Astfel, a do-rit să vină în faţa medieşeni-lor nu doar cu o listă completnouă de consilieri, ci şi cu untandem primar-viceprimar.Aşadar, propunerea pentru po-ziţia de viceprimar vine dindorinţa de a da un nou suflupoliticii locale. Am acceptatacestă nominalizare pentru căştiu că fac parte dintr-o echi-pă cu care pot aduce un pro-gres vizibil în viaţa medieşe-nilor, pentru că sunt convinsăcă pot face lucruri bune pen-

tru oraş, alături de domnulGheorghe Roman şi ceilalţi co-legi consilieri.

Reporter: Modul în careaţi anunţat nominalizareata pentru funcţia de vice-primar aduce aminte destilul american de a facepolitică, acela al echipeiformată din preşedinte şivicepreşedinte. Faci echipăbună cu Gheorghe Roman?

Christine Thellmann: Nudorim neapărat să copiem un

model de undeva, vrem să afir-măm clar ideea că acum sepoate face şi în Mediaş o ad-ministraţie locală competentăşi eficientă. Ca şi viziune pen-tru oraş, amândoi ne dorim oadministraţie corectă, numai

 în folosul medieşenilor, o co-laborare şi o implicare în pro-cesul luării deciziilor a cetăţe-nilor la nivel administrativ.

Considerăm că parteneriatul între administraţie şi cetăţenieste esenţial, iar pentru ca aces-ta să funcţioneze, este nevoiede o comunicare eficientă.

Reporter: Care sunt obiec-tivele tale principale pen-tru viitorul Mediaşului?

Christine Thellmann: Pro-punerile noastre sunt cuprin-se, în linii generale, în platfor-ma-program a domnului Ghe-orghe Roman. Problemele pecare le reclamă cetăţenii, lega-te de starea proastă a drumu-rilor, de apă şi canalizare, deordinea şi liniştea publică, decurăţenia oraşului sunt proble-me care se pot rezolva cu oadministrare eficientă. Cred că

Mediaşul poate deveni un oraşeuropean, cu infrastructură debază de calitate, cu servicii me-dicale moderne, cu învăţământla standarde europene, cu par-curi şi spaţii verzi. Mediaşultrebuie să redevină un oraş încare tinerii să îşi dorească sărămână, în care turiştii să de-vină o obişnuinţă, iar investi-torii autohtoni şi străini să gă-

sească condiţiile necesare pen-tru derularea afacerilor.

Reporter: Care este îndem-nul tău către medieşeni,acum, cu mai puţin de do-uă săptămâni înaintea vo-tului din 5 iunie?

Christine Thellmann:  Înprimul rând, îi îndemn pe me-dieşeni să aibă încredere în no-ua echipă a PNL Mediaş. Echi-pa este formată din oameni in-tegri, implicaţi şi determinaţisă arate că acum se poate ge-nera schimbarea de care ora-şul nostru are nevoie pentru aoferi un viitor tuturor celor cetrăiesc aici. În al doilea rând,

 îi rog să vină la vot în data de5 iunie.

Tandem Gheorghe Roman –Christine Thellmann pentru MediaşPNL Mediaş va merge la alegerile locale din 5 iunie cu un tandem la Primărie. La propunerea preşedintelui GheorgheRoman, conducerea formaţiunii a decis cu unanimitate de voturi să o susţină pe Christine Thellmann pentru funcţia deviceprimar. Astfel, pentru a-şi duce la bun sfârşit programul stabilit pentru perioada 2016-2020 şi pentru a o impune caviceprimar pe Christine Thellmann, liberalii medieşeni îşi propun să obţină la Consiliul Local peste 50% din voturilemedieşenilor. Monitorul de Mediaş a stat de vorbă cu Christine Thellmann despre nominalizare, dar şi despre obiectivelesale pentru municipiul de pe Târnava Mare.

PUBLICITATE ELECTORALĂ

   C   U   I   m   a   n    d   a   t   a   r    f    i   n   a   n   c    i   a   r   2   1   1   6   0   0   4   2

GHEORGHE ROMAN |președinte PNLMediaș

  „În calitate de preşedinte al PNLMediaș, suntîncrezător în viitorulorașului nostru și din

 perspectiva noiiechipe de consilierilocali pe careorganizația noastră o

 propunemedieșenilor. Pentrua accentua hotărâreamea, ca viitor primar,

 și a noastră, caorganizație politică,de-a mișca cât mairepede lucrurileînainte în orașulnostru, am decis cuunanimitate de voturinominalizareadomnișoarei ChristineThellmann la funcția

de viceprimar alMediașului. Tânără,educată, ambițioasă,Christine se află laînceputul unei cariere

 politice în care are dedemonstrat în primulrând medieșenilor căacum se poate face oaltfel de politică. Suntconvins că, împreunăcu Christine și ceilalțicolegi ai noștri

 propuși pe lista deconsilieri locali, vom

 scrie, cât de curânddupă 5 iunie, o nouăistorie a Mediaşului.“ 

Volumul „Istorie dumbră-veneană”, semnat de ofiţerul

 în rezervă Nicolaie Nedelcu(foto), a fost lansat sâmbătă,la Centrul de Documentare şiInformare „Anton Cosma“ alLiceului Teoretic Dumbrăveni.„Minuţios, temeinic, perseve-rent, a adunat mai mulţi animaterialul bibliografic, docu-mentar şi ilustrativ necesarpentru elaborarea acestei lu-crări. Aceasta reprezintă, de

altfel, varianta a doua, din2015, revizuită, modificată, îm-bunătăţită şi lărgită, a manus-crisului din 2014. «Istoria dum-brăveneană», pornită din su-fletul unui dumbrăvenean, acărui inima va bate până înceasul din urmă pentru oraşulsău natal, oferă totodată hra-nă minţii noastre, prin lecţiaei de istorie, cultură, ştiinţa şieducaţie”, scrie Elena Cosma.

Pasionat de istorialocurilor natale

Nicolaie Nedelcu s-a năs-cut la 10 noiembrie 1956, însatul Şaroş pe Târnave. În 1959,familia sa s-a mutat în Dum-brăveni. După absolvirea Lice-ului Teoretic din oraş (1975),a urmat Şcoala Militară de Ofi-

ţeri de Transmisiuni din Sibiu,desfăşurându-şi ulterior acti-vitatea profesională, între 1978şi 2002, în cadrul MinisteruluiApărării Naţionale, la Timişoa-ra, ca ofiţer activ, ajungând lagradul de maior. După 2002,trecut în rezervă, s-a putut de-dica pasiunii sale mai vechipentru istoria locurilor natale.

Carte dedicată oraşului Dumbrăveni

8/16/2019 Monitorul de Medias 833 - 26.05.2016

4/12

4 SPECIAL monitorul de mediaş | 26 mai–1 iunie 2016

Mihai COLIBABA 

După două decenii de cari-eră în întreprinderea Autome-canica, pesedistul originar dinAlămor şi-a început cariera desenator şi acum se pregăteştes-o încheie cu o pensie de lux– de cinci ori mai mare decât

media naţională. Economist li-cenţiat la Universitatea Ba-beş-Bolyai în 1983, Viorel Ar-caş a lucrat la AutomecanicaMediaş până în 2004, ajungândpână în postura de director ge-neral. Politică face din 1995,când s-a înscris în PSD. A fostconsilier judeţean în legislatu-ra 1996-2004, iar de atunci con-duce organizaţia municipalăPSD Mediaş şi câştigă mandatdupă mandat în Senatul Româ-niei. Din 2007 este doctor îneconomie, specialitatea Mana-gement, iar acum cinci ani aabsolvit şi un curs de securi-tate şi bună guvernare.

Podul prieteniei,până în Qatar

În această legislatură, Ar-caş a semnat 60 de iniţiativelegislative, 22 de întrebări, şap-te interpelări şi două interpe-lări adresate primului minis-tru. A luat cuvântul în plen de218 ori, însă fără a susţine de-claraţii politice sau moţiuni.Este preşedintele comisiei pen-tru buget, finanţe, activitatebancară şi piaţă de capital,membru al comisiei pentru a-părare, ordine publică şi sigu-ranţă naţională, preşedintelegrupului parlamentar de prie-tenie cu Qatar şi membru îngrupurile de prietenie cu Fe-deraţia Rusă şi Brazilia.

 Avere de senator

În cea mai recentă declara-ţie de avere, depusă pe 3 iu-nie 2015, Arcaş menţioneazădouă case de locuit, un apar-tament şi un spaţiu comercialde aproape 300 de metri pă-traţi, precum şi aproape 50.000mp de terenuri intravilane sauagricole, în Mediaş şi în jude-ţul Sălaj. Arcaş mai are un au-toturism Mercedes şi un Au-di. Din indemnizaţia de sena-tor a încasat în anul anterioraproximativ 60.500 de lei, cu40.000 mai puţin decât soţiasa, care este şefă de serviciu

 în cadrul SIRCOSS Mediaş. Fa-milia Arcaş are în bancă, po-trivit documentului, aproape200.000 de euro, peste 72.000de lei şi 1.370 de dolari. La

toate acestea se adaugă inves-tiţii şi participări la BCR,Transgaz, SIF 4 Muntenia, Fi-nanciara SA, AutomecanicaSA, Erste Bank Austria.

Cu gândul la pensieÎn ultimii ani, senatorul me-

dieşean s-a aflat în conflict cuconducerea organizaţiei jude-ţene PSD Sibiu şi a reuşit, chiar,pentru o scurtă perioadă, să

preia interimatul, după retra-

gerea vremelnică a lui IoanCindrea. Însă acesta din urmăs-a întors pe cai mari şi viito-rul lui Arcaş în partid depindede o eventuală condamnare cuexecutare a lui Cindrea. Pânăuna alta, e evident că pe Ar-caş începe să-l preocupe pen-sionarea, mai ales dacă avem

 în vedere că una dintre iniţia-tivele sale parlamentare recen-te, din această primăvară, afost să-l întrebe pe ministrulMuncii „cum reducem birocra-ţia în procesul pensionării?“.

Dispreţ pentru MediaşArcaş se numără printre cei

peste 250 de semnatari ai pro-iectului de lege prin care ur-

mează să primească o pensiespecială după încheierea man-datului. Potrivit agenţiei Medi-afax, calculul acestei pensii seva face prin înmulţirea 0,55%din indemnizaţia brută lunarăde parlamentar cu numărulmandatelor, iar pensia se vaactualiza ori de câte ori se vamajora sau indexa indemniza-ţia parlamentarilor şi se va cu-mula cu orice tip de pensie dinsistemul public de pensii. Uncalcul simplu arată că un alescu trei mandate, aşa cum esteArcaş, va beneficia de o pen-sie specială în cuantum de4.000 de lei. Din cei aproxima-tiv 700 de foşti aleşi care audreptul la pensie specială, pes-te 200 au făcut demersuri să

le fie viraţi banii cuveniţi. Ceicare sunt pensionari în man-dat trebuie să aştepte încheie-rea legislaturii. Singurii foşti a-leşi care nu vor primi pensiaspecială sunt cei condamnaţipentru corupţie. Legea nu îiexclude, însă, pe cei care aualt gen de condamnări, au fostdeclaraţi incompatibili, în con-flict de interese sau nu şi-auputut justifica averea.

 Aleşii ţin cu dinţii

de pensiile specialeLegea privind modificareaşi completarea Legii nr. 96/2006privind Statutul deputaţilor şisenatorilor a fost semnată şide alţi trei parlamentari soci-al-democraţi din judeţul Sibiu:deputatul Gheorghe Frăticiu,care reprezintă Ţara Oltului,deputatul Ioan Axente, din co-legiul 4 – Valea Hârtibaciului,şi senatorul Sorin Ilieşiu, ales

 în municipiul Sibiu. Toţi treisunt încă la primul mandat.Noua propunere legislativă afost semnată de mai bine dejumătate dintre parlamentari,de pe tot eşichierul politic, şivine după ce, acum câţiva ani,Guvernul Boc a abrogat o le-

ge care prevedea pensii alter-native pentru parlamentari şiprin care cei care acumulautrei mandate primeau „bonus“mai bine de 5.000 de lei.

 „Totuşi, pensia era destulde mică“

Legea care dă pensii speci-ale parlamentarilor a intrat învigoare la sfârşitul lunii ianu-arie. Cu gândul la o bătrâne-ţe confortabilă din punct devedere financiar, cei care auocupat fotolii în Legislativ în-cearcă să îşi ia revanşa pen-tru perioada în care fostul gu-vern Boc i-a lăsat fără pensi-ile speciale. Fostul deputat PSDMircea Bucur a venit perso-nal, de la Sibiu, să depună ce-

rerea. Pentru cei patru ani pe-trecuţi în Camera Deputaţilor,

 între 2000 şi 2004, Bucur va încasa un bonus lunar de în-că 1.600 de lei. „La funcţiilepe care le-am avut – inginerservice, şef la o întreprinderemare în Sibiu, director în pri-mărie, parlamentar – totuşipensia era destul de mică. Nuştiu dacă indemnizaţia asta emai corectă decât pensia de

parlamentar care pe urmă afost tăiată de guvernul Boc”,afirma acesta.

Ironia sorţiiÎn campania electorală din

2012, programul lui Arcaş pro-mitea „salarii şi pensii corec-te, care să răsplătească în modreal munca oamenilor“. Pen-tru propriul său interes, par-lamentarul a trecut la fapte.Pentru ceilalţi, rămân doar vor-bele. De pildă, Emilia D. are60 de ani şi a lucrat la fabri-ca Geromed, în cadrul secţieide sticlărie. După o viaţă demuncă, are o pensie de apro-ximativ 700 de lei. „Am noroccu băieţii mei, că altfel nu m-aşfi descurcat cu banii. Mi-arajunge doar pentru medica-mente şi mâncare, să nu maispun de cumpărat ceva princasă“, spune medieşeanca. Gri-gore S. împlineşte luna viitoa-re 70 de ani. Mai bine de trei

decenii a lucrat la Ideal, într-unmediu toxic, însă pensia luinu depăşeşte 1.000 de lei. „Nicinu pot să vă spun cât e de di-ficil. Am noroc că are şi soţiao pensie aproape cât a mea şine descurcăm. Mai facem eco-nomii, ne-a dat Dumnezeu să-nătate şi nu prea cheltuim banipe medicamente. Oricum, da-că ar fi să mă raportez la aniimunciţi şi la ce salarii şi pen-

sii au unii acum, mi se pare omare nedreptate“, se plângeel, pe bună dreptate. Tot în jurde 1.000 de lei câştigă lunarIon N., care a ieşit acum doiani la pensie, după mai bine

de trei decenii lucrate la cup-tor, în Vitrometan. S-a obişnu-it să cheltuiască doar cât are,iar uneori îl ajută şi copiii, maiales iarna, când facturile degaz sunt uriaşe. „Când văd latelevizor că un parlamentarpoate primi după un mandatde patru ani 1.500 de lei pen-sie, stau şi mă întreb unde edreptatea pe lumea asta. Eistau în fotoliu pe mii de lei,iar eu, după 30 de ani de mun-că, iau doar o mie“, conchidepensionarul medieşean.

L-a apărat pe ŞovaNu este pentru prima dată

când şeful PSD Mediaş dove-deşte o flagrantă lipsă de res-pect pentru alegători. Deşi trei

sferturi dintre medieşeni auales schimbarea, la sfârşitulanului 2014, senatorul de Me-diaş şi colegii săi au făcut scut

 în faţa justiţiei pentru Dan Şo-va. Invitat să-şi motiveze ges-tul, într-o emisiune televizată,Arcaş a răspuns nonşalant: „Eunu pot să decid dacă un colegde-al meu a făcut sau nu cevade natură penală, dar nici nupot să nenorocesc un om“.

 „Nu am făcutnicio afacere“

Cu toate că are o stare ma-terială de invidiat, Viorel Ar-caş declara, într-un interviumai vechi acordat Monitoru-lui de Mediaş, că nu se consi-deră un om privilegiat „în sen-

sul statuat de mass-media, pen-tru că nu m-am îmbogăţit cuniciun leu în această perioa-dă“. „Chiar am un venit maimic decât cel pe care-l aveamla Automecanica. În zece aninu am făcut nicio afacere, pen-tru că apreciez activitatea debusiness incompatibilă cu obli-gaţiile de parlamentar. Mă con-sider privilegiat pentru că par-ticip la facerea lucrurilor, lacrearea viitorului României,pentru că am posibilitatea săfac lucruri deosebite, dând legicare schimbă viaţa oamenilor

 în bine“, susţinea el. Dacă in-vestiţiile din declaraţia de a-vere sunt sau nu un „busine-ss“, nu putem întreba un eco-nomist cu diplomă.

Promisiuni neonorateCert este că Viorel Arcaş n-a

făcut nimic din ce le-a promismedieşenilor care-l ţin de 12ani în Senat. Centura ocolitoa-re, pe care trebuia să circulăm

 încă de anul trecut – şi astaconform celor mai pesimistepreviziuni – doarme prin ser-tarele guvernanţilor. „„Centu-ra ocolitoare a municipiuluiMediaş, fiind aprobată ca pro-iect din 2004 de către guver-nul Năstase cu finanţare dinfonduri nerambursabile în pro-porţie de 85% din valoareaproiectului avea condiţia ca lu-crările să înceapă până în de-cembrie 2009, lucru care nu

s-a întâmplat (gândiţi-vă cinea guvernat în această perioa-dă), a pierdut oportunitatea dea mai fi finanţată din fondurinerambursabile. Necesitatea u-nei centuri ocolitoare pentruMediaş a fost susţinută în per-manenţă de către mine în con-tinuare din fonduri guverna-mentale fiind singura posibili-tate din care se poate realizala ora actuală. În acest sens afost organizată acea licitaţiecare datorită birocraţiei a du-rat din octombrie 2014 până înnoiembrie 2015, iar după atri-buire guvernul tehnocrat, prinCNADR, a refuzat semnareacontractului cu firma câştigă-toare, firma care a contestatacest lucru, câştigând contes-

taţia. Aceasta fiind faza la ca-re ne aflăm la ora actuală“, ascris chiar parlamentarul, săp-tămâna trecută, pe Facebook.Nici măcar biroul de examina-re auto teoretică nu a devenitrealitate; nici în ianuarie, nici

 în aprilie şi, mai mult ca sigur,nici în iunie. Se va mai prezen-ta candidatul-Pinocchio la exa-menul alegerilor parlamenta-re? (Ne) vedem în toamnă.

TUPEU | Cu peste 200.000 de euro în conturi, Arcaş s-a gândit că nu i-ar strica şi o pensie specială

Viorel Arcaş – azi senator,

mâine pensionar de luxLa 58 de ani, cel mai frumos cadou pe care-l putea primi social-democratul Viorel Arcaş este intrarea în vigoare a legii care îi asigură o pensie specială pentru cele trei mandate în care s-a reprezentat cu brio în Senat. Dar ce a făcut Arcaş pentru Mediaş?

Pe 12 mai, PSD Mediaş l-a sărbătorit pe „Şefu’“, la împlinirea vârstei de 58 de ani

 

:,,

,

.

t

i

   F   o   t   o   :   F   a   c   e    b   o   o    k   V    i   o   r   e    l   A   r   c   a   ș

8/16/2019 Monitorul de Medias 833 - 26.05.2016

5/12

26 mai–1 iunie 2016 | monitorul de mediaş  LOCAL 5

EDITORIAL

O părerede „afară”

de Milu Oltean

Hexi Pharma, apă cu săpun ca dezinfectant, criza cardu-rilor de sănătate, termene limită pentru impozite, cozi la nuştiu ce declaraţii, moartea lui Condrea, breaking news, ale-geri, lozinci, oameni mişunând cu nările larg deschise, fisca-litate, declaraţii, scenarii, urmăriri, răzbunări, talk-show, scan-dal, hărţuire, nepăsare, delăsare, şmecherie şi infatuare. Cumne văd alţii?

Vorbeam zilele trecute cu mai multe persoane, care s-au în-tors în România după ceva ani petrecuţi pe alte meleaguri, iarimpresia generală a fost că ţara de azi trăieşte agonizant, într-un ritm ce duce spre depresie şi angoase. Remarcau interlo-cutorii mei, sosiți pentru o scurtă perioadă în ţară, că româ-nii poartă pe umeri o presiune extraordinară, venită din totepărţile şi hrănită ca o fiară tembelă de instituţiile statului, demedia, de conexiunile slobode la internet, de relaţiile interu-

mane degradate. E drept că, trăind în mijlocul furtunii, cu ter-mene limită, cu declaraţii şi legi care se schimbă de pe-o zipe alta, cu instituţii care te vânează, în loc să te ajute şi să te

 îndrume, dezvolţi o anume imunitate la şocuri, dar toate adu-nate zi de zi ajung într-un bun final să te doboare şi să te pu-nă cu botul pe labe. Aşa că nu vezi mizeria şi agresiunea decare te înconjori, sau te faci că n-o vezi, dar indubitabil ajungila un moment dat să simţi presiunea şi efectele. Din afară, lu-crurile se văd întotdeauna altfel, poate mai clar sau, în oricecaz, cu o anumită detaşare. Remarcau cei întorşi în patria na-tală că ritmul unei zile în ţară stă sub semnul dezastrului, alunui semn negru, gata să provoace cele mai sumbre scenarii.Ştirile vânează senzaţiile şi moartea, alcătuind tabloul uneiRomânii întunecate, în care nenorocirile pândesc la orice colţ;tabloidele şi emisiunile pun reflectoarele pe netoţi şi umbrede ceară, pe oameni de zăpadă artificială, care nu fac decâtsă alimenteze o stare de panică generală şi să mimeze răspun-

suri în ton cu întrebările idioate ale moderatorilor. Peste toa-te, statul guvernează un sistem haotic, departe de a fi în sluj-ba oamenilor, ci în slujba intereselor de culise. De fapt, remar-cau interlocutorii mei, e o contradiţie de sistem: oamenii îşiplătesc dările ca statul să-şi bată joc de ei şi să-i lase fără au-tostrăzi, fără spitale, fără un învăţământ performant, fără sport,fără multe... Statul, prin instituţiile sale, nu numai că nu are

 în centrul preocupărilor omul, dar face tot ce se poate să-l fa-ulteze, să-i caute pricină şi să-l aducă în postura de a-l zăpă-ci într-un hăţiş de legi idioate şi măsuri aberante, fără cap şicoadă, care urmăresc doare scurgerea banilor din buzunarulcontribuabilului în cel al statului. Iar dacă vrei să te plângi deceva, cine răspunde? Cine de de vină, cine plăteşte? Nimeni!Pe de altă parte, erau uimiţi, din cale-afară, cei cu care-amstat la o poveste, de lipsa de interes a oamenilor, a celor carear trebui să aibă reacţie în faţa nesimţirii, impertinenţei şi mo-

jiciilor unui stat falimentar şi a păpuşarilor care trag sforile însistem. De asemenea, s-au declarat revoltaţi de faptul că oa-menii acceptă orice fără să cârtească, să strâmbe din nas sausă ia atitudine, lăsând puterea şi decizia în mâinile unora ca-re n-au nicio treabă cu vieţile celor mulţi. Hmm... N-am preaavut ce să comentez. Poate că, totuşi, din afară se vede maibine. În mijlocul furtunii, ori pici la fund, ori faci slalom prin-tre valuri, că oricum slabă nădejde de vreme bună şi cer se-nin.

Trei medieşeni care adu-ceau din municipiul Mediaş ominoră pentru a întreţine re-laţii sexuale cu persoanele a-flate în trafic au fost prinşi de

un echipaj de ordine şi sigu-ranţă publică de la Jandarme-ria Sibiu. Incidentul s-a petre-cut luni după-amiază, în zo-na Târgului Obor din Sibiu,atunci când jandarmii i-au de-pistat pe cei trei bărbaţi cuvârste de 24, 27 şi 34 de ani,dar şi pe tânăra în vârstă de17 ani racolată pentru prosti-tuţie. „Din verificările efectu-ate, jandarmii au stabilit că

sumele obţinute de aceasta îierau luate sub diferite moti-ve. Toţi trei sunt originari dinmunicipiul Mediaş şi, după ceau fost conduşi la sediul Jan-

darmeriei, pe numele acesto-ra au fost întocmite acte deconstatare, persoanele fiindsusceptibile de comiterea fap-tei de proxenetism. Dosarulcauzei a fost înaintat organe-lor judiciare pentru continua-rea cercetărilor“, a anunţat că-pitanul Alexandru Costea, pur-tătorul de cuvânt al Inspecto-ratului de Jandarmi JudeţeanSibiu. (A.P.)

Prinşi de jandarmi

Milu OLTEAN

Marius Bărbat are 35 de anişi este un inginer îndrăgostitiremediabil de Trabant. De mai

bine de 10 ani, între Marius şimicuţa maşină s-a legat o pri-etenie trainică, asta după cemedieşeanul a participat cu unprieten la o întâlnire a şoferi-lor de Trabant de la Odorhei.Impresionat de oameni, de pa-siunea lor şi de lumina care lestrălucea în ochi când vorbeaude maşinile lor, la o săptămâ-nă după ce s-a întors de la în-tâlnire Marius a devenit pro-prietar de Trabant. „Dacă ar fisă spun acum ce m-a atras laaceastă marcă, cred că faptulcă are istorie multă în spate,e un simbol al unor vremuri,e un suflet mare într-o carose-rie mică”, ne-a povestit Ma-rius. Zâmbind, medieşeanul

 îşi aduce aminte că n-a apu-cat să facă decât 3 km la vo-lanul primului său Trabant, ca-re s-a încăpăţânat să nu maiplece. Marius nu s-a dat bă-tut, iar peste puţin timp a maicumpărat un alt Trabant dinMediaş. Nici cu acesta n-a fostmai norocos, aşa că de-a lun-gul anilor a ajuns să cumperenu mai puţin de opt maşini.„Cu trei am circulat şi cincile-am luat pentru piese deschimb. E un hobby. Îmi pla-ce Trabantul, pentru că e omaşină cu personalitate. Amvenit odată de la Biertan într-unpiston, am venit greu, dar amajuns acasă şi am consumatvreo 14 litri de benzină. Ladrum lung nu m-a lăsat nici-

odată Trabantul, s-a chinuit, afăcut ce-a ştiut, dar m-a adusacasă. În schimb, are prostulobicei de a claca prin oraş. Înrest, e un prieten de nota 10”,ne-a spus Marius Bărbat.

Trabantul e o starede spirit

Printre medieşenii posesoride Trabant se numără şi OttoMerka, de 36 ani, care când

vorbeşte despre el spune, înglumă, simplu: „mă ocup curecondiţionări de Trabant”. PrinMarius, Otto s-a contaminatde microbul micului autotu-rism tot la o întâlnire a „tra-bantiştilor”. „M-am decis in-stant, acum vreo 4-5 ani, la o

 întâlnire de la Cisnădioara, un-de am văzut maşini faine, oa-meni faini... Mi-am căutat şieu Trabant în Mediaş şi l-amluat de la un vecin de bloc, ca-

re-l avea abandonat într-o cur-te. Am dat 100 de euro, nu e-ra într-o stare prea bună, aşacă m-am pus pe treabă, să-lajut să rămână în viaţă”, spu-ne Otto. Acesta ne-a mărturi-sit că, deşi a condus Traban-turile prietenilor, încă n-a apu-cat să conducă propriul săuTrabant, care ar fi trebuit săfie pregătit pentru parada dinacest week-end de la Mediaş.O defecţiune la pompa de frâ-nă i-a dat planurile lui Ottopeste cap, dar rămâne încre-zător. „Fără glumele pe seamalui, dar şi fără Trabant, lumeaar fi mult mai tristă. Pentrumine, Trabantul e o «putoare»mică, pentru că îmi place lanebunie mirosul acela de ulei

de doi timpi. E o maşină spe-cială. În anii ‘90, erau undeva

la 21.000 de maşini Trabant înscrise în România. Acum nuavem o statistică, dar multeau fost înghiţite de programulRabla. Maşinile care mai cir-culă azi sunt salvate de oa-meni inimoşi şi pasionaţi”, es-te de părere Otto Merka, careare doar cuvinte de laudă laadresa comunităţii „trabantiş-tilor” români. „Comunitatea especială, oamenii sunt legaţi

 între ei, sunt oameni cu sufle-

tele mult mai mari decât Tră-bănţelele lor, oameni conec-taţi de o pasiune comună. Tre-buie să ai, aşa, o doză de ne-bunie să ai o astfel de pasiu-ne. Niciun om întreg la cap nuşi-ar lua Trabant, trebuie săvrei altceva, să fii tu altfel”,crede Otto. Medieşeanul spu-ne că cel mai lung drum pecare l-a făcut la volanul unuiTrabant a fost până la Praid,dar senzaţia e inegalabilă.

Intrat în circuitPosesor de Trabant este şi

Paul Bârză, un antreprenor lo-cal în vârstă de 35 de ani. Şi-acumpărat un Trabant cu patruani în urmă, cu gândul de a-lfolosi pentru clienţii săi, la

team-building. „Am găsit unTrabant Combi la Mediaş, nu

prea mi-a convenit, dar l-amluat. Ulterior, am aflat că ase-menea maşini sunt piese rareşi m-am felicitat pentru achi-ziţie. Am aflat de maşină de

pe un site de vânzări, am dat1.500 de lei. Exact cât se plă-tea la Rabla, practic pot spu-ne că l-am salvat de la dispa-riţie. Era funcţional, avea toa-te actele în regulă, dar anulurmător l-am desfăcut pe bu-căţi şi i-am făcut o revizie ge-nerală. I-am dat motorul pes-te cap în prima lună, că nu şti-am să merg cu el, dar am re-zolvat ulterior”, ne-a povestitPaul. Maşina lui nu va fi, dinpăcate, la parada din 28 mai.„Din nefericire, Trabantul eacum în plin proces de resta-urare, o să fie vopsit portoca-liu, va deveni strălucitor! Amvrut să fie mai special şi nu osă fie gata. Rămâne pe data

viitoare”, spune Paul. De cândşi-a luat Trabant, medieşeanula fost la toate întâlnirile „tra-bantiştilor” care au avut loc înzonă. „E o comunitate mică,dar cu oameni extraordinari,pasionaţi de mecanică. Oame-nii se ajută, îşi dau sfaturi, îşidonează piese. De câte ori gă-sim Trăbănţele abandonate, lecumpărăm pentru piese deschimb, încercăm să salvămcât mai multe, chiar şi numaipentru piese. Sunt maşini pecare, într-un fel, le băgăm încircuit. Eu am mai luat încădouă maşini aşa, una de la Pă-ucea şi una de la Sibiu”, spu-ne Bârză. Cel mai distractivmoment pentru el a fost pri-ma urcare cu Trabantul la Păl-

tiniş. „Nu le venea multora săcreadă că maşina a urcat, nu

 îşi aduceau oamenii amintecând mai văzuseră un Trabantpe acolo. Sunt şi peripeţii des-tule: odată, la drum, am auzitzgomot şi am văzut o piesă dela motor ce pleca. Asta este!Cu Trabantul trebuie să ai per-manent un set de chei cu tineşi pleci mai departe de oriun-de”, conchide Paul Bârză.

SENTIMENTALI | „Trabantiştii“, oameni cu suflete mai mari decât maşinile lor

Trabantul e viaţa lorLa sfârşit de săptămână, „trabantiştii” din România au întâlnire laMediaş. Micuţa maşină Trabant, un simbol al perioadei comuniste, astrâns în jurul ei o comunitate importantă de colecţionari pasionaţi dintoată ţara, printre care se numără şi câţiva medieşeni.

Week-end nostalgicTrabant Club Romania organizează „Întâlnirea

Trabantiștilor Mediaș 2016”, în zilele de 27, 28 și 29 mai, laferma Trei Stejari din zona Binderbubi. Circa 35 de autotu-risme Trabant, Wartburg și Barkas vor putea fi admirate laparada din 28 mai, între orele 11.00 și 13.00, în PiaţaRegele Ferdinand.

OTTO MERKA | posesor Trabant

 „La volan eşti ni ţel mai încet decât restul , leîmpiedici vederea celor din spate, dar cel mai

 plăcut lucru e când eşti depăşit, iar cei care trec detine îţi arată degetul, dar nu cel mijlociu, ci cel deOK. E amuzant! Peripeţii, ce să zic, destule!Trabantul îţi mai înşeală încrederea şi te lasă săadmiri peisajul, dar asta nu-ţi poate da motiv de supărare.“ 

8/16/2019 Monitorul de Medias 833 - 26.05.2016

6/12

6 SPECIAL  monitorul de mediaş  | 26 mai–1 iunie 2016

Mihai COLIBABA 

Conferenţiar la Facultatea deMedicină din Sibiu şi şeful Cli-nicii Medicale I a Spitalului Cli-nic Judeţean Sibiu, Paul-JürgenPorr s-a născut la Mediaş, pe 2februarie 1951, a făcut carierăla Cluj-Napoca, dar s-a întors

 în Sibiu acum zece ani, unde îşi confirmă renumele profesi-onal, dar se implică tot mai multşi în viaţa politică. „Sunt medicla Spitalul Clinic Judeţean şi şefde disciplină la Facultatea deMedicină «Victor Papilian» dincadrul Universităţii «Lucian Bla-ga» din Sibiu. Sunt membru fon-

dator al FDGR şi am ocupat di-ferite funcţii, cea actuală fiindde preşedinte. Sunt consilier ju-deţean din 2008 şi cred că în ju-deţul Sibiu se pot aduce maimulţi bani europeni, se poateface mai mult din punct de ve-dere ecologic, turistic, se potdezvolta mai bine zonele maipuţin dezvoltate, precum ValeaHârtibaciului sau Ţara Secaşu-lui. Se poate face mai mult şipentru sănătatea locuitorilor ju-deţului, prin înfiinţarea unuinou spital judeţean, cât şi pen-tru educaţie – de exemplu, re-

 înfiinţarea şcolilor profesionale.Sunt gata să-mi ofer puterilemele acestor scopuri“, anunţăacesta.

Rol pozitiv în dezvoltareamunicipiului şi a judeţului

Paul-Jürgen Porr a urmat, între 1972 şi 1978, Institutulde Medicină şi Farmacie Cluj,Facultatea de Medicină, iar din1981 până în 2006 a fost me-

dic cercetător la Institutul deIgienă şi Sănătate Publică, Cli-nica Nefrologică şi Clinica IIIMedicală Cluj-Napoca. Este că-sătorit şi are doi copii, iar în2006 s-a întors la Sibiu, pen-tru a fi mai aproape de fami-lie şi de locurile natale. În 1990,

s-a numărat printre fondatoriiFDGR şi, după ce a condus fi-liala Cluj-Napoca şi apoi orga-nizaţia pe Transilvania, a pre-luat în 2013 preşedinţia Foru-mului de la actualul şef al s ta-tului, Klaus Iohannis, de care

 îl leagă o strânsă prietenie.

„FDGR a avut şi are un rol po-zitiv în dezvoltarea municipiu-lui şi a judeţului Sibiu. Faptulcă Sibiul este un oraş deose-bit pe harta României se dato-rează şi Forumului German,din ale cărui rânduri provineprimarul, de un deceniu şi ju-

mătate. Totodată, consilieriinoştri locali şi judeţeni propunşi susţin proiecte care duc lacreşterea calităţii vieţii oame-nilor. În perioada 2004-2012,când atât Consiliul Local Si-biu, cât şi cel judeţean au fostconduse de FDGR, au fost mo-dernizate aeroportul şi infra-structura rutieră; au fost con-struite sau renovate sedii aleinstituţiilor de cultură, au fostsprijiniţi organizatorii eveni-mentelor culturale şi sportive,au fost modernizate spitale şidezvoltată reţeaua unităţilorde asistenţă socială, a fost pro-movat turismul. Toate acestea

au făcut să crească renumeleSibiului ca oraş şi judeţ, cura-te şi bine gestionate, ca locuriale dezvoltării economice, cadestinaţii culturale şi turistice.Mai sunt însă multe de făcut,iar noi oferim în continuaregândirea şi munca noastră“,aminteşte Porr.

Continuitate şi nouViziunea sa pentru judeţ

se bazează pe continuitate,dar şi pe elemente noi. Cummarea miză a anilor următorirămâne atragerea fonduriloreuropene nerambursabile, pro-gramul electoral al FDGR es-te în concordanţă cu Progra-mul Operaţional Regional

ECHILIBRU | Paul-Jürgen Porr, „locomotiva de fabricaţie germană“ care poate ajuta judeţul să prindă din urmă municipi

FDGR propune un medieşean la pr„O inimă pentru judeţ“ este sloganul prin care Forumul Democrat al Germanilor din România îşi doreşte să recâşefia acestei instituţii este propus reputatul medic Paul-Jürgen Porr, născut la Mediaş, membru fondator al Foru

dezvoltare uniformă şi să ajungă la nivelul municipiului Sibiu.

8/16/2019 Monitorul de Medias 833 - 26.05.2016

7/12

26 mai–1 iunie 2016 | monitorul de mediaş  SPECIAL 7

BISERICA EVANGHELIC Ă MEDIAŞ DUMINIC Ă 29 MAI2016 ORA20:30

TREI MANIFESTE DE AVANGARD Ă B ALLET MÉCANIQUE (1924) / UN CHIEN ANDALOU (1929),

cu o intervenţie psihanalitică din SPELLBOUND (1945) / ENTR ’  ACTE (1924)

CU SOUND DESIGN &  LIVE FOLEY ŞI PAGINI BIZARE DE URMUZ 

Sibiu

şedinţia Consiliului Judeţean Sibiuge preşedinţia Consiliului Judeţean Sibiu şi un număr cât mai mare de mandate în viitorul Legislativ. Pentruului German şi consilier judeţean încă din 2008, în opinia căruia judeţul Sibiu trebuie să aibă parte de o

(POR) 2014-2020. Acesta îşipropune creşterea competiti-vităţii economice şi îmbună-tăţirea condiţiilor de viaţă acomunităţilor locale şi regio-nale prin sprijinirea dezvoltă-rii mediului de afaceri, a con-diţiilor infrastructurale şi aserviciilor. POR urmăreşte, tot-odată, asigurarea unei dezvol-tări sustenabile a regiunilor,vizând gestionarea în mod efi-cient a resurselor, valorifica-rea potenţialului lor de ino-vare şi de asimilare a progre-sului tehnologic. Programulelectoral al Forumului conti-nuă platformele din legislatu-

rile anterioare, fiind funda-mentat pe aceleaşi principiide bază. Principiile FDGR pen-tru dezvoltarea judeţului Si-biu sunt: promovarea uneidezvoltări echilibrate a între-gului judeţ; aşezarea pe pri-mul plan a nevoilor oameni-lor: de educaţie şi formare, deasigurare a locurilor de mun-că, de îngrijire a sănătăţii, deprotecţie socială şi de asigu-rare a drepturilor cetăţeneşti,de recreere, protejarea natu-rii prin măsuri specifice şi prinpromovarea unei dezvoltăridurabile a economiei şi a tu-rismului, eficientizarea admi-nistraţiei judeţene prin forma-rea continuă a personalului şi

prin adaptarea structurii apa-ratului administrativ la noilecondiţii.

Se poate mai mult.Şi mai bine

„Dacă municipiul Sibiu s-adezvoltat foarte bine în ultimiiani, din păcate nu acelaşi lu-cru se poate spune despre Dum-brăveni, Agnita, Tălmaciu, chiarşi despre zone întregi, cum eValea Hârtibaciului. În urmă cucâţiva ani, Mercedes a venit laSebeş. Oare de ce nu a venit laMediaş, căci Mediaşul ca infra-structură este cel puţin egal cuSebeşul şi ca populaţie şi ca

forţă de muncă chiar mai im-portant?“, se întreabă candida-tul FDGR pentru funcţia de pre-şedinte al Consiliului JudeţeanSibiu. În programul său electo-ral, Porr insistă pe importanţaproiectelor europene, dezvol-tarea turismului în întregul ju-deţ, dar şi pe îmbunătăţiri îndomeniul social. „Considerămabsolut necesar construireaunui spital nou în municipiulSibiu. S-a investit mult în Spi-talul Judeţean şi se investeşte

 în continuare, dar oricât s-arinvesti în spitalul actual, el ră-mâne un spital pavilionar, cuclădiri vechi de peste 100 deani, or în astfel de clădiri nupoţi să aplici norme europene“,

este de părere acesta. În ceeace priveşte educaţia, Porr pu-ne accent pe susţinerea învă-ţământului dual şi reînfiinţareaşcolilor profesionale. De altfel,cele mai multe proiecte propu-se de FDGR se referă la între-gul judeţ, dovedind o aborda-re de ansamblu. „Stilul de mun-că va trebui să fie unul corectşi transparent. Imaginea jude-ţului trebuie să ajungă din ur-mă imaginea municipiului şi înţară şi în străinătate“, conchi-de Paul-Jürgen Porr.

Posibilă alianţă cu PNL,după alegeri

Liderii formaţiunii spuncă, foarte probabil, FDGR vaface alianţă cu PNL pentrufuncţia de preşedinte al Con-siliului Judeţean şi pentru ceade viceprimar al Sibiului, în-să va conta foarte mult cineva lua cele mai multe man-date în cele două Legis lative.În judeţul Sibiu, Forumul De-mocrat al Germanilor din Ro-mânia a stabilit candidaţi pen-tru două primării, Sibiu şiAvrig, precum şi liste com-plete cu consilieri locali pen-tru Sibiu, Cisnădie şi Laslea.După 5 iunie, FDGR speră lamai mult de nouă posturi deconsilieri judeţeni şi prelua-rea acestui for.

Reprezentanţii Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR) sunt primii careși-au înregistrat candidaturile în judeţul Sibiu pentru alegerile locale din luna iunie.

1 Paul-Jürgen Porr2 Martin Bottesch3 Christine Manta-Klemens4 Beatrice Ungar5 Ilse Philippi6 Friedrich Gunesch7 Wiegand-Helmut Fleischer8 Eduard Wellmann9 Reinhardt Boltres10 Arnold Günter Klingeis11 Inge Macrea12 Robert Fink 13 Hans Georg Iunesch14 Michael-Stefan Reger15 Paul Kuttesch

16 Monika Hay17 Elke Dengel18 Chilian-Raimond Dörr19 Gerhild Rudolf 20 Rozemari Müller21 Inge Gull22 Ilse Nastea23 Magdalena Binder24 Hans Dieter Wetschesa25 Ladislau Ciocan26 Hans Jurgen Binder27 Herman Binder28 Olimpiu Axente29 Hannelore Helga Baier30 Cynthia Pinter

31 Juliane Henning32 Renate Köber33 David Humuzău34 Cristine Săvescu34 Hildegard Dahinten36 Andreea Bucura37 Horia Beldiman38 Carmen-MariettaReich-Sander39 Erwin WolfgangSchneider40 Rohtraut Barth41 Sunhild Galter42 Gertrud Nowak 

Listă completă pentru Consiliul Județean Sibiu

PUBLICITATE ELECTORALĂ

8/16/2019 Monitorul de Medias 833 - 26.05.2016

8/12

8 RELIGIE monitorul de mediaș  | 26 mai–1 iunie 2016

30.05.2016 – 05.06.2016

MORCOV 3,50 lei / kg

PĂTRUNJEL 10 lei / kg

ŢELINĂ 8 lei / kg

CEAPA ROSIE 4 lei / kg

CEAPĂ ALBĂ 3 lei/ kg

CEAPA VERDE 1 leu / leg

FASOLE BOABE 12 lei / kg

FASOLE VERDE 15 lei / kg

VARZĂ ALBA 3 lei / kgR IDICHII ROSI I 1 ,50 l ei / leg

CONOPIDA 6 lei / kg

CARTOFI 2 lei /kg

CARTOFI NOI 3,50 lei /kg

SALATA VERDE 2 lei / buc

SPANAC 5 lei / kg

ROSII 8 lei / kg

CASTRAVETI 3 lei / kg

MAZARE 7 lei / kg

ARDEI KAPIA 15 lei / kg

ARDEI VERDE GRAS 15 lei / kg

VINETE 10 lei / kg

USTUROI 15 lei / kg

MIERE 30 lei / kg

VIU

Crap viu 15,50 lei / kg

Pastrav viu 23 lei / kg

REFRIGERATE PROASPETE DE DUNARE

Crap 20 lei / kgSomn 24 lei / kg

Caras Mare 12 lei / kg

Caras Mic 9 lei / kg

Ştiuca 18 lei / kg

Şalau 30 lei / kg

S cr um bi e p ro asp at a 3 0 l ei / kg

Cod eviscerat 30 lei / kg

Novac / Fitofag 10 lei /kg

Platica 11 lei / kg

Lin 15 lei / kg

Biban 12 lei / kg

Scrumbie 20 lei / kg

Rosioara 6,50 lei /kg

File Crap 35 lei / kg

F il e N ova c (F ito fa g) 20 l ei / kg

Rondele Novac (Fitofag) 18 lei / kg

Zargan 29 lei / kg

Rondele Crap 30 lei / kg

Tacâm Peşte  3,50 lei / kg

Pastrav pe gheata 23 lei / kgCONGELATE

Mini Codite Merluciu 12 lei / kg

Cozi de Rechin 15 lei / kg

Cozi de Merluciu 13 lei / kg

Cozi de Somon 12 lei / kg

Spate de Somon 33 lei /kg

Dorada 30 lei / kg

Biban de Mare 30 lei / kg

File de Cod 15 lei / kg

File Pastrav 30 lei / kg

File Merluciu semipre-parat

19 lei / kg

Sardina 13 lei / kgTrunchi de Merluciu 17 lei / kg

Bucati de Merluciu 15 l ei / kg

Macrou 13 lei / kg

Inele Calamar 20 lei /kg

Fish Finger 16 lei /kg

Fish Burger 16 lei /kg

SEMIPREPARATE si PREPARATE

Macrou Marinat 40 lei / kg

 Şprot în sos de vin 32,50 lei / kg

Şprot Sarat 10 lei / kg

Icre Crap Sarate 20 lei / kg

Icre Stiuca Sarate 350 lei / kg

Icre Pastrav 200 lei / kg

Salata Icre Crap Vrac 40 lei / kg

Salata Icre Crap 6,50 lei / buc

Salata Icre Stiuca 10 l ei / buc

Sardelute Marinate 7,50 lei /buc

Sardelute Marinate inUlei Picant

7,50 lei / kg

Marinata Lipoveneasca 12 lei / bucScrumbie Sarata dinMarea Nordului

14 lei /kg

AFUMATE 100 lei / kg

Fîşii de Burta Somonafumate

30 lei / kg

Şprot Afumat 20 lei / kg

Macrou Afumat 27 lei / kg

Hering afumat 24 lei / kg

LAPTE PROASPĂT 2,50 lei / L

CAŞ DE VACĂ 16 lei / kgCAS DE OAIE 20 lei / kgBRÂNZĂ DE VACI 16 lei / kgTELEMEA DE VACĂ 16 lei kg

PULPĂ VITEL FA-RĂ OS

24 lei / kg

VRĂBIOARĂMÂNZAT

18 lei / kg

COTLET MÂNZATCU OS

18 lei / kg

PIEPT MÂNZAT 15 lei / kg

RASOL MÂNZAT 15 lei / kg

FICAT MÂ NZAT 3,50 le i / kgPULPĂ PORC FA-RĂ OS

14,50 lei / kg

PULPĂ PORC CUOS

10 lei / kg

COTLET – CEAFĂ 13 lei / kgCARNE PORC CAL. II 10 lei / kgMERE 3 lei / kgPERE 9 lei / kg

BANANE 9 lei / kg

CAPSUNI 7 lei / kg

CIRESE 15 lei / kgSÂMBURI DE NUCA 30 lei / kg

Zis-a un bătrân: „Precumvederea este mai mare decâttoate simţurile, aşa şi rugăciu-nea este mai mare decât toa-te faptele cele bune“ (Pateric,cap. 22)

Domnul şi Mântuitorul nos-tru Iisus Hristos, venind în lu-me, şi pururea însetând demântuirea sufletelor omeneşti,umblând prin locurile Palesti-nei, a ajuns şi la o cetate a Sa-mariei, care pe atunci se che-ma Sihar. Acolo, prin proniaSa nemărginită a făcut a se în-tâlni cu o femeie din acea ce-tate la fântâna lui Iacob. Înconvorbirea cu ea, prin înţe-

lepciunea Sa negrăită, o adu-ce la cunoştinţa adevărului şiprintre alte învăţături tainicepe care i le dă, îi vorbeşte şidespre adevărata închinăciu-ne făcută în duh şi în adevăr,zicându-i: „Vine ceasul şi acumeste, când adevăraţii închină-tori se vor închina Tatălui înduh şi în adevăr“ (Ioan 4, 23).

Rugăciune duhovniceascăFiindcă ne va fi cuvântul în

predica de azi despre rugăciu-nea făcută în duh şi în adevăr,să vedem ce înseamnă a neruga în duh? A ne ruga în duh

 înseamnă a ne înălţa cu min-tea şi cu sufletul către Dum-nezeu în vremea rugăciunii.Numai rugăciunea făcută cu

mintea din adâncul inimii sepoate chema cu adevărat ru-găciune duhovnicească, adicăfăcută în duh. Ce înseamnă ane ruga în adevăr? Înseamnăa ne ruga cu lucrarea cea ade-vărată a tuturor poruncilordumnezeieşti, adică a tuturorfaptelor bune, deoarece omuleste îndoit, fiind alcătuit dinsuflet şi din trup. Când min-tea se înalţă nevăzut la Dum-nezeu în vremea rugăciunii,iar trupul, care este partea vă-zută se osteneşte la lucrareaporuncilor lui Dumnezeu,atunci creştinul devine adevă-rat închinător al lui Dumne-zeu în Duh şi în adevăr. Ni-meni nu se poate ruga în duh

şi în adevăr, de se va ruga nu-mai cu mintea sa şi nu va lu-cra şi cu trupul său la facereaporuncilor lui Dumnezeu, că-ci poruncile lui Dumnezeu suntadevărul, după mărturia Sfin-tei Scripturi care zice: „Toateporuncile Tale sunt adevăr“(Psalm 118, 86).

Cea mai înaltă treaptăDar chiar dacă ar lucra ci-

neva poruncile lui Dumnezeuşi s-ar ruga cu mintea din ini-mă, nu va putea avea pe Dum-

nezeu aproape de el de nu vaavea şi dreapta credinţă şi denu îl va mărturisi prin cuvin-tele şi faptele sale, după învă-ţătura apostolică a Bisericii Or-todoxe. Acest lucru ni-l aratăDuhul Sfânt când zice: „Aproa-pe este Domnul de toţi cei ceÎl cheamă pe El întru adevăr“(Psalm 144, 18).

Rugăciunea în duhul sau înduh, este rugăciunea cea gân-ditoare, adică tainică, pe careo face omul cu mintea, în ini-ma sa. Când ne rugăm cu ma-re credinţă şi evlavie şi când,cu darul lui Dumnezeu, seunesc gândurile minţii cu sim-

ţurile inimii noastre în timpulrugăciunii iar ochii ne izvo-răsc lacrimi, atunci ne rugăm

 în duh şi în adevăr, adică dininimă. Aceasta este cea mai î-naltă treaptă a rugăciunii creş-tine. (…)

 Ana, Moise şi MariaCu această rugăciune făcu-

tă cu duhul s-a rugat Ana pro-orociţa, fiind îndurerată, care„grăia întru inima sa şi buze-le ei numai se mişcau, dar gla-sul ei nu se auzea“ (I Regi 1,13). Cu această rugăciune s-arugat Moise, fiind cu poporul

 în primejdie la ieşirea din Egipt,şi cu toate că nimeni nu au-zea rugăciunea lui, Dumne-zeu, luând aminte la graiurile

inimii lui, i-a zis: „Ce strigi aşacătre Mine?“ (Ieşirea 14, 15).Cu această rugăciune făcută

 în duh, s-a rugat însăşi Prea-sfânta şi Preacurata FecioarăMaria, în sfânta sfintelor, timpde 12 ani, fiind povăţuită la a-ceasta de însuşi Sfântul Duh.(…)

Iubiţi credincioşi,Până aici am vorbit pe scurt

despre sfânta rugăciune, des-pre felul cum trebuie să ne ru-găm lui Dumnezeu în duh şi

 în adevăr. La aceasta am fost îndemnat să vorbesc de feme-ia samarineancă din Evanghe-lia de astăzi, care, deşi păgâ-nă, L-a întrebat pe Iisus Hris-

tos la fântâna lui Iacob, undeşi cum trebuie să se roage (Ioan4, 19-24).

Să vedem cine era aceastăfemeie şi cum a fost câştigatăde Mântuitorul pentru Împă-răţia Cerurilor. Samarineanca,şi toţi locuitorii din provinciaSamaria, făceau parte dintr-unfel de sectă a Vechiului Testa-ment, separându-se de tem-plul din Ierusalim şi respec-tând numai primele cinci cărţiale lui Moise. De aceea, întreiudei şi samarineni era o ve-

che duşmănie, încât nici nuvorbeau unii cu alţii. De ace-ea a şi refuzat să-I dea apăMântuitorului însetat, care i-azis: „Dă-Mi să beau!“ Pe lân-gă credinţa ei rea, samarinean-ca era şi o femeie păcătoasă,căci trăise mai înainte cu cincibărbaţi în desfrânare şi acumavea al şaselea bărbat. Însă,cu toate că era eretică în cre-dinţă şi desfrânată în fapte, eaaştepta venirea Mântuitorului

 în lume, era însetată de „apavie“ a credinţei în Hristos şise interesa cum să se roage cuadevărat lui Dumnezeu.

 „Nu am bărbat“Să vedem acum în ce fel a

vânat la credinţă pe samari-neanca aceasta păgână şi pă-cătoasă. Mai întâi, Domnul i-afăgăduit femeii „apa cea vie“,adică învăţătura Sfintei Evan-ghelii. Şi după ce femeia a cre-zut în puterea mântuitoare aEvangheliei, îi zice Mântuito-rului cu glas smerit şi rugător:„Doamne, dă-mi această apă,ca să nu mai însetez“ (Ioan 4,15). Astfel, cuvintele Domnu-lui, atingându-se ca o săgeatăde inima samarinencii, i-audeşteptat credinţa în suflet.Dar pentru mântuirea ei nu e-ra de ajuns numai credinţadreaptă în Dumnezeu. Îi maitrebuia şi fapta bună, căci cre-

dinţa, dacă nu are fapte, estemoartă (Iacob 2, 17). Şi cuma întors Domnul inima femeiipăcătoase în smerenie şi în că-inţa păcatelor? Prin mărturisi-re. Prin câteva cuvinte, cu mul-tă iscusinţă duhovnicească,Mântuitorul i-a îndemnat con-ştiinţa să-şi mărturisească sin-gură păcatele. Căci după ce i-azis femeii: „Mergi şi cheamăpe bărbatul tău şi vino aici“,samarineanca a mărturisit: „Nuam bărbat“. Adică sunt o fe-meie păcătoasă. Am trăit îndesfrânare cu cinci bărbaţi şiacum trăiesc în fărădelegi cualtul!

Puterea spovedaniei

Vedeţi cum vânează Hris-tos sufletele noastre pe caleamântuirii? Vedeţi cât de ma-re este puterea spovedaniei?Nu ne cere Mântuitorul decâtdouă virtuţi principale: cre-dinţă tare în Dumnezeu, şipocăinţă, adică mărturisireapăcatelor noastre cu căinţă şi

 înnoirea vieţii prin fapte bu-ne. Pe amândouă acestea le-a

 îndeplinit femeia samarinean-că, căci a crezut că Hristoseste Mesia, Mântuitorul lumii,şi-a recunoscut păcatele şi acerut „apa cea vie“, adică bo-tezul creştin, harul DuhuluiSfânt şi învăţarea Evangheli-ei. Dar nu s-a oprit aici, ci acăutat să adauge şi o altă fap-tă bună, obligatorie pentru

noi toţi, pentru fiecare creş-tin, adică mărturisirea Evan-gheliei lui Hristos. Căci, fu-gind în familie şi în satul na-tal, în cetatea ei, Sihar, um-bla pe toate uliţele şi striga înauzul tuturor: „Veniţi de ve-deţi un om care mi-a spus toa-te câte am făcut. Nu cumvaacesta este Hristosul? Şi auieşit din cetate şi veneau că-tre El“ (Ioan 4, 29-30).

Pe calea mântuirii

Vedeţi cum o femeie păcă-toasă a reuşit să tragă la cre-dinţa în Hristos o întreagă ce-tate? Oare noi toţi, mamele şicredincioşii noştri, dacă ar măr-turisi cu tărie cuvântul Evan-ghliei în casele şi familiile lor,n-ar putea aduce măcar pe co-piii şi soţii lor în sărbători labiserică sau la spovedanie înSfintele Posturi? Dar cât de pu-ţin îşi împlinesc credincioşiinoştri această datorie!

Însă femeia samarineancănu s-a oprit aici. Ci, aşa cumcitim în Vieţile Sfinţilor, pe 26

februarie, şi în cărţile de cultale Bisericii Ortodoxe, ea s-abotezat în numele PreasfinteiTreimi, primind numele de Fo-tinia. Împreună cu ea s-au bo-tezat fiii ei Iosif şi Fotinos şisurorile ei Fotis şi Fotos. Apoirâvnind pentru Hristos, au ple-cat toţi la Cartagena şi de aco-lo la Roma, predicând cu băr-băţie cuvântul Evangheliei şiconvertind pe mulţi să creadăcu tărie în Hristos. Auzind deaceasta, împăratul roman Ne-ron i-a aruncat pe toţi în tem-niţă, chinuindu-i cumplit. Apoivăzând că niciunul nu se lea-pădă de Hristos, a poruncit săli se taie capetele şi se face po-menirea lor la 26 februarie.

Iubiţi credincioşi,Convorbirea Domnului nos-tru Iisus Hristos cu femeia sa-marineancă la fântâna lui Ia-cob este o lecţie de catehiza-re creştină şi o călăuză pe ca-lea mântuirii pentru noi toţi.În această Evanghelie, preoţii

 învaţă cu câtă înţelepciune tre-buie să câştige sufletele oame-nilor pentru viaţa veşnică, şti-ind că nu este meşteşug maimare şi mai greu decât acelade a vâna pe cei păcătoşi lapocăinţă. În Evanghelia de as-tăzi, creştinii buni învaţă că„apa cea vie“, dătătoare deviaţă a credinţei ortodoxe şitoate izvoarele mântuirii seaflă numai la fântâna vieţii ca-

re este Biserica. Aici ne aşteap-tă Hristos să venim să ne în-chinăm, să ne rugăm, şi să-Llăudăm, să ne mărturisim pă-catele şi să-I cerem iertare şimântuire. (…)

Să lucrăm cu râvnăLa Biserică învăţăm a măr-

turisi pe Hristos pe pământ, învăţăm a ne ruga în duh şi înadevăr şi a dobândi viaţa veş-nică. Deci să venim regulat laSfânta Biserică şi să lucrăm curâvnă ogorul mântuirii noas-tre, ştiind că nu este mântui-re în afară de Biserică. Iată,Hristos ne aşteaptă la fântână,ne cheamă la Biserică, ne în-vaţă să ne rugăm, ni se des-coperă prin învăţătura Sfintei

Evanghelii, ne ajută să ne cu-răţăm de patimi, ne hrăneşteşi ne adapă cu Trupul şi Sân-gele Său din sfântul potir şi nedă putere de sus să ne pocă-im. Să părăsim păcatele şi săurmăm lui Hristos pentru a ne

 învrednici de împărăţia Lui învecii vecilor. Amin.

Hristos a înviat!

Pr. Ilie Cleopa

 ACTUALITATEA EVANGHELIEI | Predică la Duminica a V-a după Paşti (a Samarinencii)

Despre rugăciunea

 în duh şi în adevăr

(săptămâna 26 mai – 1 iunie)

26 Jo Sf. Ap. Carp și Alfeu, din cei 70; Sf. Mc. Averchie și Elena27 Vi Sf. Mc. Iuliu Veteranul; Sf. Sfinţiţi Mc. Terapont și Eladie; Sf. Mc.

Alipie; Sf. Ioan Rusul (Dezlegare la pește)28 Sâ Sf. Sfintit Mc. Eutihie, Ep. Melitinei; Sf. Cuv. Nichita Mărt., Ep.

Calcedonului; Sf. Sfinţit Mc. Eutihie29 Du Sf. Mc. Teodosia; Sf. Sfinţit Mc. Olivian și Alexandru. Duminica a

V-a după Paști (a Samarinencii); Ap. Fapte XI, 19-30; Ev. IoanIV, 5 - 42; glas 4, voscr. 7

30 Lu Sf. Cuv. Isaachie Mărt. și Varlaam; Sf. Mc. Natalie31 Ma Sf. Mc. Ermie; Sf. Mc. Eusebie și Haralambie1 Mi Sf. Mc. Justin Martirul și Filosoful; Sf. Mc. Hariton, Firm și

Valerian (Dezlegare la pește)

Calendar Creştin Ortodox

8/16/2019 Monitorul de Medias 833 - 26.05.2016

9/12

26 mai–1 iunie 2016 | monitorul de mediaş  CITITORI 9

Ion şi Mărie ies de la medic.- Tu, Mărie, zise Ion uitându-se la medicamentele prescrise,

bumbii ăştia i-oi be, da’, cu dopurile astea ce-om face?- Mă duc să-l mai întreb o dată pe domnu’ doftor.- Nu te duce că se supără. Maria se duce şi iese repede.- O zâs să ţi le bagi în fund!- Vezi, ţ-am zâs că se supără...

UNDE MERGEM?

CE PUTEM  VEDEA  ÎN SIBIU...

M AXIMA SĂPTĂMÂNII

PORŢIA DE RÂS

 „Cei care nu acceptă să fie sfătuiţi nu vor putea fi niciajutaţi.” (Benjamin Franklin)

FotbalSâmbătă 28 mai – Stadion Mioveni, ora 11: CS Mioveni – GazMetan Mediaş, în cadrul etapei a 10-a Play-Off-ului Ligii a II-a,seria a 2-a, la fotbal (DigiSport – LIVE)

 „Vándorcsizma“Sâmbătă 28 mai mergem în Parcul Greweln, unde are loc aXIV-a ediţie a Festivalului de Dansuri Populare Maghiare „Ván-dorcsizma“. Program:Ora 12,45 – Parada portului popular pe ruta Casa Millenium– Primăria MediaşOra 13,00 – Deschidere oficială – în faţa Primăriei MediaşOra 14,00 – Prezentare iurta şi porturi din secolul al X-lea înParcul GrewelnOra 15,00 – Spectacolul Formaţiilor de dansuri populare înParcul GrewelnOra 17,00 – Competiţie de gătit Gulyás în Parcul GrewelnOra 18,00 – Concert Csík Zenekar în Parcul Greweln.

Concert cameralSâmbătă 28 mai, de la ora 19, la Biserica Evanghelică Sf. Mar-gareta avem parte de un recital extraordinar susţinut de An-tal Sandor (Brno) şi Christian Naş (Stuttgart – solist SoNoRo),concert cameral în cadrul turneului „Cu viola prin lume“. Înprogram: piese ale compozitorilor Leclair, Stamitz, Ligeti,Kurtág, Hollós şi Wieniawski. Intrarea este liberă, dar se potface donaţii pentru reabilitarea bisericii.

Filme în aer liberDuminică 29 mai, de la ora 20,30, suntem invitaţi la film, laBiserica Evanghelică, la evenimentul „Puzzle Suprarealist“,cu TREI MANIFESTE DE AVANGARDĂ: BALLET MÉCANIQUE(1924) / UN CHIEN ANDALOU (1929), cu o intervenţie psih-analitică din SPELLBOUND (1945) / ENTR’ACTE (1924), cusound design & live foley şi pagini bizare de urmuz.

 Întâlnirea TrabantiştilorÎn perioada 27-29 mai, la ferma Trei Stejari, de la Binder Bu-bi Hotel & Spa, are loc Întâlnirea Trabantiştilor Mediaş 2016.Vor ajunge la eveniment peste 30 de autoturisme Trabant,Wartburg şi Barkas. Sâmbătă 28 mai, între orele 11 şi 13, ma-şinile pot fi admirate în Piaţa „Regele Ferdinand“.

Medieşenii au talentMarţi 31 mai, de la ora 17, echipa „Românii au talent“ cautămedieşeni cu talent la Cinematograful Mediensis. Vor fi dis-cuţii în care cei interesaţi de participare vor afla toate infor-maţiile necesare, nu se va filma şi nu vor fi prezente vedete-le, ci doar un membru al echipei de producţie.

Midnight MadnessSâmbătă 28 mai, distracţia în Joben Club and Lounge (str.Hermann Oberth, nr. 41) continuă cu Midnight Madness. Re-zervări la telefon: 0756-635.213

În perioada 26-29 mai 2016 se desfăşoară o nouă ediţie a cele-brului Festival Internaţional de Jazz de la Sibiu. Concertele au locla Sala Thalia, în Piaţa Mică şi la Music Pub. Program complet pewww. sibiujazz.roVineri 27 mai, Imperium Pub, ora 21: Concert de jazz „Bartmes“.Intrarea liberăSâmbătă 28 mai, Piaţa Mare, ora 9: SemiMaraton Sibiu 2016.În perioada 28-29 mai, de la ora 10, în Parcul Sub Arini are locSmart Park 2016. Intrarea liberă.Sâmbătă 28 mai, ora 18, şi duminică 29 mai, ora 11, Teatrul GONG:RAPUNZEL, după Fraţii Grimm. Spectacol în limba germană.

Duminică 29 mai, Shopping City Sibiu, ora 17: Gaşca Zurli –„Vreau pupic de noapte bună“

COPILUL SĂPTĂMÂNII

Copilul dumneavoastră e celmai frumos! Trimiteţi peadresa redactia@monito-ruldemedias.ro o fotografie şi un scurt text, în care să menţio-naţi cum îl cheamă, ce vârstă are şi de ce e atât de deosebit înviaţa dumneavoastră, pentru a deveni copilul săptămânii înMonitorul de Mediaş.

Sunt Ema și mă apropiurepejor de vârsta de 2anișori. Vreau să vă spuncă am două surori foartedragi mie, Maria șiAntonia, iar pe părințiimei îi iubesc foarte multși mă bucur foarte tareatunci când îi văd, maiales pe tati.

F ABULA SĂPTĂMÂNII

Odată, după ce dansase la o petrecere din pădure, maimuţa afost aleasă regină. Vulpea, invidioasă, văzu o capcană în ca-re se aflau drept momeală câteva banane. Îi spuse maimuţeică bananele erau un cadou pentru regină şi o îndemnă să leia. Atunci, maimuţa intră în capcană şi rămase prinsă acolo.- Mi-ai întins o cursă! gemu ea.- Eşti prea proastă, maimuţo, ca să fii regină! i-a răspuns vulpea.

Morala acestei fabule: Niciodată să nu faci ceva înainte să tegândeşti ce primejdii te pândesc.

PASTE CARBO NARA

Ingrediente: 250 g paste, 1 gălbenuş de ou, 4 linguri parme-

zan ras, 200 g smântână, 100 g bacon sau şunca afumată, us-turoi

Mod de preparare: Se pun pastele la fiert. Între timp, se taie şun-ca bucăţele şi se prăjeşte în ulei împreună cu un căţel de ustu-roi, tăiat în 4. Smântâna se amestecă cu parmezan şi cu gălbe-nuşul de ou. Când pastele sunt gata fierte, se scurg de apă şi selasă în aceeaşi cratiţă în care au fiert. Se răstoarnă peste şuncăprăjită cu tot cu ulei, lăsându-se 2-3 minute împreună, după ca-re se adaugă amestecul de smântână. Se amestecă până se omo-genizează. La sfârşit se mai adaugă puţin parmezan ras, dupăgust. Poftă bună!

REŢETA SĂPTĂMÂNII

POVESTIRI CU TÂLC 

ESTE BINE SĂ ȘTIȚI

Casa cu o mie de oglinziCu mult timp în urmă, într-un orășel dinDacialand, exista o casă cunoscută sub nu-mele de „Casa cu o mie de oglinzi“. Într-ozi, un căţeluș mititel, vesel din fire, aflândde această casă, s-a hotărât să o viziteze.Bucuros că a ajuns la destinaţie, sărind feri-cit pe scări, a intrat în casă. S-a uitat pe holdând din coadă, cu urechiușele ciulite deemoţie, când ce să vezi! Surpriză! S-a trezitcă era privit de alţi o mie de căţeluși fericiţiși prietenoși care dădeau din coadă ca și el.A zâmbit și a primit înapoi o mie de zâmbe-te, la fel de calde și prietenoase. Era nor-mal, doar era casa celor o mie de oglinzi.Când a plecat, s-a gândit: „Este un loc mi-nunat. Mă voi întoarce să-l vizitez și altăda-tă!“. În același orășel, alt câine, care nu erala fel de fericit și prietenos ca primul, s-ahotărât și el să viziteze casa. A urcat cu tea-mă scările, apoi, cu coada între picioare șicu capul plecat, a intrat în casă. Când a vă-zut o mie de câini neprietenoși uitându-sela el, s-a speriat de i s-a zbârlit părul pespate, mârâind și arătându-și colţii. Cândceilalţi o mie de câini din oglinzi și-au arătatși ei colţii, a fugit speriat. Odată ieșit afară,

s-a gândit: „E un loc îngrozitor, nu mă mai întorc acolo niciodată!“.Morala: Toate chipurile sunt oglinzi. Lumeaeste ca o oglindă. Dacă vei arăta lumii omutră acră, lumea îţi va arăta, la fel, o mu-tra acră; dacă vei zâmbi, lumea îţi va zâmbiși ea. Mai mult, dacă vei arăta lumii întot-deauna caracterul tău frumos, lumea și via-ţa îţi vor arăta partea frumoasă.

Câinele bătrânUn domn mai în vârstă se hotărăște sămeargă la un safari în Africa. Îl duce cu el șipe câinele său bătrân pentru a-i fi compa-nie. Într-o zi, câinele se bucură să alerge dupăfluturi, până când își dă seama că s-a rătă-cit. În timp ce adulmeca urmele ca să gă-sească drumul, vede un leopard alergândspre el cu intenţia vădită de a-l înfuleca.Câinele bătrân își zice: „Aoleu! Sunt termi-nat !“, dar observă în vecinătate niște re-sturi de oase și punându-se cu spatele la le-opardul care se apropia începe repede săroadă oasele cu poftă. Când să sară leopar-dul pe el, câinele bătrân exclamă: „Acest le-opard a fost cu adevărat delicios! Oare un-de mai găsesc unul?“ La auzul acestor vor-

be, leopardul se opri brusc, speriat, și fugide acolo, gândind: „Ufff ! Era cât pe ce!Câinele ăsta bătrân aproape că mi-a venitde hac!“ În tot acest timp, o maimuţă care a privit în-treaga scenă dintr-un copac, se întrebă cumar putea profita de ceea ce știa pentru a ob-ţine protecţie din partea leopardului. Alergărepede după leopard, dar câinele bătrân

văzând-o că fuge cu viteză maximă, își dăseama că maimuţa pune ceva la cale.Maimuţa îl ajunge din urmă pe leopard și îipovestește despre viclenia câinelui. Tânărulleopard, furios că a fost păcălit, zice: – Hai,maimuţă, sări pe spatele meu și vei vedeace păţește cel care vrea să mă înșele!Câinele bătrân vede leopardul cu maimuţa în spinare și se întreabă neliniștit: „Ei, acu-ma ce mă fac?“ Se puse din nou cu spatelela atacatori și se comportă ca și cum nu i-arfi văzut. Când aceștia ajunseră destul deaproape de el, strigă cu ciudă: „Unde-i afu-risita aia de maimuţă?! De-o oră am tri-mis-o să-mi aducă un alt leopard!!!“Morala: Nu râde de cei în vârstă ! Vârsta șirafinamentul întrec întotdeauna puterea șitinereţea. Spiritul și înţelepciunea se dezvol-tă doar odată cu experienţa.

Vulpea şi maimuţa aleasă regină

Cea mai frecventă afecţiu-ne de care suferă cei mai mul-ţi dintre români este gastrita.Această boală este o inflama-ţie a mucoasei stomacului, evo-luând acut sau cronic. Dar, ce-ea ce puţini dintre noi ştiu es-te faptul că există multe plan-te care pot fi folosite pentrutratarea internă a acestei boli.Iată câteva reţete care vă vorfi de mare folos:

Anasonul - din această plan-tă se prepară o infuzie din 6-8 fructe, la 100 ml. de apă clo-cotită. Se lasă acoperită 10-15minute şi apoi se strecoară. Sebea fracţionat, în 2-3 reprize.

Cerenţelul - se prepară un de-coct din 2 linguriţe de pulbe-re rizom şi rădăcina, la o ca-nă cu apă (aproximativ 250ml.). Se fierbe 25-30 de minu-te şi apoi se strecoară. Se beadimineaţa, pe stomacul gol,neîndulcit.

Coada şoricelului - faceţi undecoct din 10 gr. flori şi frun-ze uscate, la 1 litru de apă. Sefierbe până scade la jumătateşi apoi se strecoară. Întreagacantitate se bea în cursul uneizile.

Gălbenelele - faceţi o infuziedin 2 linguriţe de flori, la o ca-nă cu apa (250 ml). Cantita-tea se bea în cursul unei zile,de preferinţă pe stomacul gol.

Hameiul  - se bea sub formăde infuzie, dintr-o linguriţăde conuri uscate, mărunţite,la o cană cu apă clocotită (250ml). Se lasă acoperită 15-20 deminute şi apoi se strecoară. Sebea cîte o cană după meseleprincipale.

Levănţica - se prepară o infu-zie din 1-2 linguriţe de flori,la o cană cu apă clocotită (250ml). Se lasă acoperita 15 mi-nute şi apoi se strecoară. Se

beau 2-3 căni pe zi.

Măceşul - se foloseşte sub for-mă de decoct din 2 linguri defructe, la 500 ml. de apă. Sefierbe numai 5 minute. Canti-tatea se bea în cursul unei zi-le.

Maghiranul - faceţi o infuziedintr-o linguriţă de plantă mă-runţită sau pulbere de plantă,la o cană (250 ml) cu apă clo-

cotită. Se lasă acoperită 15-20de minute şi apoi se strecoa-ră. Se beau 2-3 căni pe zi.

Muşeţelul - se face o infuziedin 1-2 linguriţe de flori, la ocană cu apă (200 ml.). Se beau2 căni pe zi, pe stomacul gol.Extracţie dublă: se amestecăla rece, timp de 30 de minute,1-2 linguriţe de flori, într-o ju-mătate de cană de apă. Se fil-trează, iar florile se infuzeazăcu altă jumătate de cană cu a-pă clocotită. Cele două lichi-

de se amestecă. Se bea în cur-sul unei zile, în două reprize,pe stomacul gol.

Patlagina  - se consumă subformă de infuzie din 2 linguride frunze, la o cană cu apă(200 ml). Se ia câte o lingură,la 3 ore.

Rostopasca - preparaţi o infu-zie dintr-o jumătate de lingu-rită de pulbere de plantă, la

o cană (250 ml) cu apă cloco-tită. Se lasă acoperită 15 mi-nute şi apoi se strecoară. Seiau câte 1-2 linguri, la 3 ore.

Salcâmul - sub formă de in-fuzie din 2 linguriţe de flori,la o cană cu apă (200 ml). Sebeau 2 căni pe zi, între mese.

Sunătoarea - infuzie din 1-2linguri de plantă uscată, mă-runţită, la o cană (200 ml) cuapă clocotită. Se beau 2 cănipe zi.

 Îngrijiţi-vă stomacul

8/16/2019 Monitorul de Medias 833 - 26.05.2016

10/12

10 MICA PUBLICITATE  monitorul de mediaş | 26 mai–1 iunie 2016

1 ianuarie - 30 mai 2016

OFERTĂ SPECIALĂ

DIRECTOR GENERAL | Sorin STANISLAV

DIRECTOR EXECUTIV  | Dan GREAVU, tel. 0723.194.985

REDACŢIA 

REDACTOR ŞEF | Mihai COLIBABA

POLITIC/ADMINISTRA ŢIE | Alex PÎNTEA

SPECIAL | Milu OLTEAN

ECONOMIC | Andreea DUŢU

EVENIMENT | Mihai POPOVICI, Lavinia POPA

SPORT | Alex PÎNTEADEPARTAMENTE

CONSILIERI MARKETING | Mihaela FLEŞARIU, Iulia NAGY

DIFUZARE | Iulia TODEA

ISSN 2065 - 6327

Editor: SFG PRESS SRL

Tipar: Tipografia "GARAMOND" Cluj-NapocaMonitorul de Mediaş nu este responsabil în nicio circumstanţă pentru acurateţea sau conţinutul anunţurilor publicate, nu răspunde moral sau material

pentru eventuale prejudicii pe care cineva le-ar suferi în urma publicării acestora. Răspunderea pentru autenticitate aparţine exclusiv autorilor anunţurilor.

ză montatori pentru geamuritermopan. Informaţii la telefon0741-032.727

¤ SC angajează VÂNZĂTOARE,program 4 sau 8 ore, pentrumagazin alimentar situat în car-tier Vitrometan. Informaţii la te-lefon 0752-186.528 sau0745-904.841

¤ Terasa City Hall Lounge anga-jează chelneriţă, ajutor de bucă-tar, barman, pe toată durataanului. Informaţii la telefon0744-323.122

¤ SC „Puiul de Crăiești“ angajea-ză vânzătoare pentru magazinuldin Piaţa Prim-Com. Relaţii la te-lefoanele 0265-328.210 sau0758-106.922. CV-urile se pottrimite la adresa de e-mail: offi-ce@puiuldecraiesti.ro

¤ SC Termomed SRL, producătorde tâmplărie PVC și aluminiu,angajează personal pentru halăproducţie situată în Copșa Mică.Se oferă pachet salarial atractiv,posibilitate de promovare. Asi-gurăm transportul sau deconta-rea abonamentelor. CV-urile sedepun la sediul din Copșa Mică,Șos. Sibiului nr. 25. Informaţiisuplimentare la telefon0731-372.741

¤ Societate comercială angajea-ză în condiţii avantajoase munci-tori calificaţi în meseriile SUDORși LĂCĂTUȘ MECANIC pentru lu-crări de confecţii metalice. Con-diţii de înscriere: candidaţii să fieabsolvenţi ai școlii profesionale /cursuri de calificare + experienţă în Sudura MIG/MAG și electrod.Informaţii la telefon0730-099.110

¤ Ești tânăr, dinamic, cu studii șitalent în domeniul electronicii, aimăcar 2 ani experienţă într-unpost similar și ești de acord să aiun program fix!? Ești rezistent lastres, îţi place să lucrezi în echi-pă, ai propriul tău permis deconducere categoria B?! Atunciintră în Echipa Baum Dumbră-veni! Angajăm electronist cu ex-perienţă. CV-urile se pot depunela sediul din Dumbrăveni, str. Tu-dor Vladimirescu nr. 49, sau peadresa de e-mail: resurse@baumnet.com

¤ Angajăm ospătar cu iniţiativă,dornic să lucreze într-un mediuprofesionist cu atitudine pozitivăși abilităţi de comunicare. Condi-ţii de muncă atractive și salariza-re avantajoasă. Sună direct l