MONITORUL CULTURALLunar arădean de informaţie culturală Noiembrie 2017

Lunar arădean de informație culturalăSupliment al revistei de cultură „ARCA”

Anul XI, nr. 8 (87) – noiembrie 2017

Redactor-șef: Ioan Ma uț

Colaborează: Rodica Colta, Ovidiu Pecican, Adelina Stoenescu, Adriana Sasu, Sorin Sabău, Viorel Nistor, Corina Huţan,

Eugen Rogojan, Horia Truţă.Prezentare ar s că: Laurian Popa

Design: Ghizela ŞerbanCorectură: Adriana Sasu

DTP: Filip Cenade

Tipar: Tipografi a TRINOM AradEditor: Centrul Cultural Județean Arad

www.ccja.roResponsabilitatea pentru conținutul textelor revine autorilor.Redacția nu își asumă responsabilitatea pentru modifi cările

survenite în programul ins tuțiilor.

ISSN 2559 - 1126ISSN-L 2559 - 1126

uralculturalcultculturalnoiembrie 2017 3

ED

ITOR

IAL

Absolventă a Facultății de De-sign Arad, secția Design Grafi c, a Facultății de Mecanică Timișoara, și a Școlii de Arte Arad – prof. Kett Groza Ioan.Este Președintele Asociației Culturale „Ion Andreescu” Arad și membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România, Filiala Arad.A expus la numeroase expoziții personale și de grup din țară și străinătate.mia_furnea@yahoo.comhttps://www.facebook.com/Furnea

Acest număr este ilustrat cu lucrările artistului plastic

Maria Furnea Am vizitat în urmă cu șase ani, Tărgul de carte de

la Frankfurt, cea mai mare întâlnire internaţională

de acest gen, pentru a lua pulsul industriei editoriale. Era

perioada în care eBook-ul (cartea în format electronic)

încerca să se impună și părea că viitorul îi aparține. Mulți

dintre editorii prezenți la târg propovăduiau pe la colțuri

sau chiar prin declarații ofi ciale, apocalipsa cărții tipărite.

Erau folosite argumente care păreau să-i convingă și pe cei

mai sceptici sau mai puțin prieteni cu tehnologia digitală.

Astfel, pe un gadget se pot stoca biblioteci întregi iar accesarea

cărții dorite se poate face foarte rapid. Au apărut tablete cu

ecrane prietenoase pe care se poate seta culoarea, luminozitatea

sau mărimea corpului de literă. Cartea electronică poate ajunge

foarte repede la cititor, fi ind doar la un click distanță. Costurile

de producție sunt substanțial reduse, deci prețul de vânzare este

mai prietenos. Consumatorii de literatură, în special tinerii, fo-

losesc cu dezinvoltură tehnologia digitală, care, la rândul ei este

din ce în ce mai performantă și la îndemână. Iată sufi ciente

argumente care păreau că prevestesc o cotitură decisivă în in-

dustria cărților. Erau acolo și reprezentanți ai unor fi rme celebre

de IT care expuneau soft uri și tehnologii avangardiste de pro-

ducere a noului format de carte.

În acel moment, vânzările de eBook-uri abia luau avânt. Pe

primul loc era SUA cu 5 % din vânzările de carte, în timp ce în

Europa nu se depășea 1,5 %.

Însă, la puțin timp, au început să apară și marile probleme.

Astfel, platformele pe care se vând aceste formate, au început să

reclame piratarea masivă și incapacitatea de a se proteja efi cient

împotriva acestor atacuri păguboase pentru tot lanțul editorial.

Vânzările reale nu creșteau în ritmul prognozat iar efi ciența

economică era din ce în ce mai scăzută.

Timpul a dovedit că cititorii,în marea lor majoritate, rămân

fi deli cărții tipărite. Poate și pentru că ecranul rece și obositor

al oricărui calculator sau device, nu poate înlocui plăcerea de a

ține în mână o carte care este si un obiect estetic, cu care legăm

o relație caldă, afectivă. Iar parfumul și plăcerea răsfoirii ei, nu

pot fi înlocuite atat de ușor. O bibliotecă plină cu cărți, oricât de

anacronic ar suna, înnobilează spiritual locul.

Cert este că cele două formate ale cărții, tipărit și electronic,

nu se exclud una pe cealaltă. Lectura dezvoltă un tip de plăcere

aparte, o pasiune care va rezista oricărei revoluții tehnologice.

Ea nu se substiutie trăitului, dar îl face mai bogat.

Ioan Matiuţ

Maria Furnea, Incantaţii vegetale (detaliu)

noiembrie 2017 5uralcultural

4 noiembrie 2017

cultcultural

Zilele Culturii Austriece la Arad

Cea de-a IV-a ediție a Zilelor Culturii Austriece la Arad se va desfășura anul acesta în 14 şi 15 noiembrie și va

aduce în atenția publicului arădean o serie de evenimente menite să promoveze artiști și oameni de cultură din Aus-tria și din România precum și teme de actualitate și interes preluate din istoria noastră comună.

Ediția din acest an a Zilelor Culturii Austriece la Arad, organizată de Consiliul Județean Arad prin Centrul Cul-

tural Județean Arad în colaborare cu Forumul Cultural Austriac la București și Complexul Muzeal Județean Arad, sub înaltul patronaj al Ambasadei Republicii Austria la București și a Con-sulatului Onorifi c al Austriei la Timișoara, va fi pusă sub semnul aniversării a 300 de ani de la nașterea uneia dintre cele mai pro-eminente personalități din istoria Europei, împărăteasa Maria Tereza.

Suita de manifestări culturale propuse va include conferințe, concerte, expoziții, evenimente care vor evoca atât personali-tatea Mariei Teresa cât și mai ales confl uențele istorice comune

și „moștenirea” pe care aceasta a lăsat-o în spațiul geografi c în care trăim noi astăzi.

Așadar vă invităm, timp de două zile, la o incursiune în istoria noastră comună, pe urmele lăsate aici de Ma-ria Teresa.

Confl uențele și conexi-unile istorice care ne leagă de numele Mariei Teresa, precum și personalitatea carismatică a acestei put-ernice femei, împărăteasă,

strateg, reformator și nu în ultimul rând mamă vor fi relevate în cadrul conferințelor susținute cu ocazia deschiderii ofi ciale a Zilelor Culturii Austriece la Arad, marți, 14 noiembrie, în-cepând cu orele 16, în Sala Regele Ferdinand a Primăriei Municipiului Arad, de către doi iluștri istorici români: Prof. univ. dr. Victor Neumann, care va susține conferința cu titlul „Aufk ärung-ul Mariei Th eresia și Banatul Imperial” şi Prof. dr. Dorel Sinaci, care va susține conferința cu titlul „Moștenirea Th eresiană în județul Arad”.

Istoricul și fi lozoful Victor Neumann este un eminent om de știință, profesor de istoria modernă a României și istoria

PR

OIE

CTE

C

ULT

UR

ALE

modernă a Europei la Facultatea de Litere, Istorie și Teologie a Univeristății de Vest din Timișoara.

Cercetarea trecutului este pentru Victor Neumann o încer-care de a descoperi lumea care a fost dincolo de ideologiile pro-puse de oamenii politici de ieri şi dintotdeauna.

Prin intermediul cercetărilor și scrierilor lui Victor Neu-mann afl ăm o serie de lucruri noi despre regiunile din vestul României, despre Banat și Crișana, înțelegând mai exact pro-funda semnifi cație a coabitării mai multor comunități cultural-lingvistice și religioase. De exemplu, interferențele dintre români, maghiari și gernani, dintre ortodocși și catolici, dintre creștini și evrei. Afl ăm complicatele relații ale ortodoxiei cu catolicismul și greco-catolicismul, dar și acelea ale Banatului cu Țările Române. Victor Neumann a dedicat o mare parte din activitatea științifi că elaborării Istoriei Banatului, o primă istorie a acestei regiuni scrisă de istorici din România, Serbia și Ungaria.

Istoricul arădean Dorel Sinaci deținător al titlului de Doctor în istorie al Academiei Române este una dintre cele mai proemi-nente personalități ale vieții culturale arădene.

S-a remarcat pe parcursul timpului ca autor și co-autor al numeroaselor lucrări de istorie locală, regională și regionale.

Printre lucrările de referință semnate de prof. dr. Dorel Sinaci de menționat este cea cu titlul „Discursul politic în perio-ada tribunismului arădean”.

Este coordonator al Culegerii de studii de istorie „Administrația Română Arădeană” (13 volume) și al revistei „Analele Aradului” (3 volume) precum și al Colectivului de Monografi din Județul Arad și director al Centrului de Studii de istorie și teorie literară „Ioan Slavici” din cadrul Universității de Vest „Vasile Goldiș” din Arad.

Programul primei zile se va încheia cu un moment muzi-cal cameral oferit de Trio Koehne din Austria care va interpreta lucrări din creația compozitorilor Schubert, Mozart, Gershwin, Ellington, Radanovics și Schwertsik

Miercuri, 15 noiembrie, Sala „Ovidiu Maitec” a Muzeu-lui de Artă Arad va găzdui începând cu ora 17, deschiderea expoziției cu titlul „Cetatea Aradului” și concertul cameral susținut de Cvartetul Koehne din Austria.

Cvartetul Koehne este considerat unul dintre cele mai remar-cabile formaţii camerale ale momentului, din Europa Centrală, axate pe muzică modernă şi contemporană. Înfi inţat de către violonista Joanna Lewis, cvartetul abordează cu succes un rep-ertoriu care cuprinde atât lucrări camerale ale compozitorilor clasici cât şi creaţii muzicale ale secolelor XX şi XXI. Colaborar-ea strânsă dintre cvartet şi compozitorii contemporani, ale căror lucrări alcătuiesc repertoriul formaţiei, reprezintă o garanţie a autenticităţii şi vitalităţii interpretative.

Corina Huțan

noiembrie 2017 76 noiembrie 2017

uralculturalcultcultural

„Sarmaua” naţională

Într-un eseu intitulat „Poveşti gastro-identitare” antropologul Vintilă Mihăiescu afi rma că gastronomia şi practicile sale

constituie un veritabil discurs despre Sine şi despre Celălalt1. Din această perspectivă identitară, pe lista alimentelor

tradiţionale româneşti, pe primul loc se situează sarmalele, concurate doar de popularii „mici”, care au fost acceptaţi de toţi ca tradiţionali şi româneşti, deşi ei au intrat târziu în meniul ţăranilor români. În plus, aceste identifi cări alimentare au loc în condiţiile în care, pe de o parte cele două preparate au o ori-

gine turcească, iar, pe de alta le găsim consumate pe o arie geografi că largă, făcând parte din repertoriile culinare ale mai multor popoare.

Putem spune prin urmare, că, de pe mesele turcilor, sarmalele s-au răspândit în fostele posesiuni otomane, în special în Balcani,

Europa de Est şi Asia Centrală, de unde s-au extins indirect şi în alte ţări.

Rezultatul acestei răspân-diri a făcut ca pe o hartă a sarmalelor să fi gureze azi ţări precum: Bosnia, Bulgaria, Croaţia, Slovenia, Grecia, Ser-bia, România, Ungaria, Slova-cia, Macedonia, Muntenegru,

Irak, Iordania, Liban, Republica Moldova, Siria, Ucraina, Rusia, Azer-baigian, Kazahstan, Kirghiztan, Uzbekistan, Polonia, Germania, Suedia, Finlanda etc.

În ciuda acestor evidenţe, care o internaţionalizează, sarmaua preparată şi consumată în teritoriile româneşti este considerată de toţi românii ca fi ind o mâncare naţională, specifi că, care îi reprezintă. Această credinţă afi rmată cu tărie a stârnit numeroase discuţii pro şi contra, când s-a pus problema recunoaşterii ei internaţionale, ca ele-ment al patrimoniului imaterial românesc.

Ne întrebăm aşadar, dacă există cu adevărat o sarma numai a noastră, care funcţionează azi ca marcă identitară? Dacă despre sarmauă, în sine, e greu să afi rmăm acest lucru, deşi există „reţete româneşti”, multe trimiţând spre identităţi locale, există o atitudine românească şi vechi cutume legate de sarma, care o legitimează, prin recunoaştere colectivă, ca „românească”, naţională.

Întorcându-ne în timp, descoperim că, în societăţile tradiţionale româneşti, în trecut, se consumau sarmale, obligatoriu, în ocazii fes-tive, ca mâncare „ aleasă”. Găsim castroanele2 cu sarmale pe masă la botezuri, nunţi şi la sărbătorile mari de peste an (Crăciun, Anul Nou, Paşti). Rânduiala meniurilor festive şi aşteptările consumatorilor au

determinat, cu vremea, o anumită obligativitate de a le servi, care s-a transmis până azi. Nuntaşii nu pleacă acasă până nu mănâncă sar-male. Cât priveşte aceste sarmale de nuntă, datina cere să fi e făcute cu carne multă, fi erte vreme de mai multe ceasuri la foc mic, servite cu mămăligă, înecate în smântână.

Caracterul festiv, cu care au fost investite în trecut, după mode-lul meselor boiereşti, explică de ce lipseau sarmalele de la alte mese co-mune, precum pomana porcului, mesele duminicale sau cele funer-are. La tăierea porcului sau la pomenile în care se putea mânca de dulce, se servea varză cu carne, o mâncare mai puţin rafi nată, intro-ducerea sarmalelor în aceste ocazii fi ind de dată târzie.

La această „revoluţie” au contribuit schimbările prin care au tre-cut societăţile tradiţionale în ultimii 70 de ani, care au determinat schimbări şi în cultura alimentară. Sarmaua îşi pierde şi ea calitatea de mâncare aleasă devenind o hrană cotidiană. Generalizarea con-sumului, prezenţa sarmalei la mesele săptămânale de familie nu-i scade însă aprecierea de care se bucură din partea românilor. Mari sau mici, sarmalele continuă să fi e consumate cu plăcere, uneori în cantităţi pantagruelice.

Vorbim deja despre o mâncare populară, asemeni micilor, care se consumă tot anul, indiferent de anotimp.Vorbim în acelaşi timp de o obişnuinţă românească, fi indcă, orice ar face românii nu pot trăi fără sarma.

Aşa se face că, cei plecaţi în alte ţări, suferă nu numai de dorul de ţară ci şi de dorul de sarmale, sentiment care le lipseşte celorlalţi con-sumatori de sarmale, de alte etnii.

Putem spune prin urmare că, dacă toate ţările de pe harta sarma-lei, au sarmaua lor, nici una nu este ca sarmaua românească, care este o altfel de sarma. Făcută cum le place românilor, ea este sarmaua noastră naţională.

Dr. Rodica Colta

TRA

DIŢ

II

1 Vintilă Mihăiescu, Scutelele naţiunii şi hainele împăratului. Note de antropologie publică,

Editura Polirom,Iaşi, 2013, p.172 Castroane de dimensiuni mari, confecţionale special de olari pentru mesele festive Maria Furnea, Incantaţii vegetale

noiembrie 2017 98 noiembrie 2017

uralculturalcultcultural

Profesorul Coriolan Petranu și călătoria sa de studiu pentru

cercetarea bisericilor de lemn în judeţul Arad din anul 1925 (II)

Profesorul Coriolan Petranu îşi continuă documentarea în judeţul Arad, într-o a doua deplasare, în perioada

21 – 26 septembrie 1925. Cu această ocazie cercetează 34 de biserici de lemn afl ate în 33 de localităţi din plasele Sebiş,

Ineu şi Târnova. Şi de această dată bisericile de lemn au fost fo-tografi ate, măsurate şi descrise. De asemenea, s-a făcut şi un inven-tar al obiectelor de cult.

Cercetarea a vizat două aspecte: 1) pe lângă studiul efectuat asupra bisericilor s-a avut în vedere şi alegerea (recomandarea) uneia pentru a fi tranportată la Arad, şi 2) inventarierea obiectelor care să poată fi expuse într-un viitor muzeu diecezan.

În urma acestei deplasări, profesorul Coriolan Petranu, face precizarea, în raportul său către directorul Palatului Cultural dr. Nichi Lazăr, că „… au fost vizitate toate bisericile de lemn din judeţ, deci examinarea întregului număr este terminată.” Faţă de prima documentare au fost găsite date noi, cum ar fi descoperirea unor nume de artişti, necunoscute până la acea dată. Exemplifi că în acest sens icoanele bisericii din Mădrigeşti care au inscripţionat anul 1703, ceea ce reprezintă cea mai veche datare de până acum a icoanelor din judeţ.

Se mai constată şi o serie de nereguli în dărâmarea vechilor biserici. Unii preoţi zidesc noi lăcaşe de cult, demolând pe cele

vechi, fără a apela la un specialist care să le examineze în privinţa picturii, inscripţiilor, să le fotografi eze şi să le măsoare. Ca exem-plu, dă biserica din Buhani demolată în luna august 1925, fără a se ţine cont de recomandările de mai sus. Din această cauză, spune profesorul Coriolan Petranu, în judeţ, nu se găsesc monumente mai vechi de anul 1700.

În ce priveşte noua pictură din biserici, profesorul constată că ea nu mai urmează vechea tradiţie românească de dinainte de 1850, fi ind o pictură bisericească de infl uenţă latină, dar de o cali-tate mai slabă decât cea apuseană. Recomandă artiştilor iconari să se reîntoarcă la vechea pictură bizantină, dar şi naţională. Mai atrage atenţia şi asupra lucrărilor de renovare pe care unii preoţi le fac la bisericile de lemn. Ei trebuie să păstreze vechea pictură şi să consulte specialiştii. Un exemplu negativ l-a întâlnit la biserica din Almaş unde a fost distrusă o parte din iconostasul de la 1798.

În fi nal recomandă câteva piese pentru viitorul muzeu bi-sericesc şi mulţumeşte pentru sprijinul primit în cercetările sale din partea Prefecturii şi Primăriei Arad.

De menţionat este faptul că, Primăria Arad a sprijinit material deplasarea profesorului Coriolan Petranu în judeţ, iar doi ani mai târziu, în 1927, apariţia volumului Biserici de lemn din judeţul Arad.

Sorin Sabău

ETN

OG

RA

FIE

Maria Furnea, Dincolo de timp

noiembrie 2017 1110 noiembrie 2017

uralculturalcultcultural

FOLC

LOR Jocuri populare din Sâmbăteni

2. SOROCU

Joc fecioresc din Câmpia Aradului la confl uenţă cu Podgoria. Vârstnicii, de la care am cules jocul cu cele 12 fi guri, spun că acesta are asemănare cu Fecioreasca bihoreană şi cu Sorocul din Seceani. Sunt fi guri cu bătăi în palme şi pe segmentele picioarelor. Din relatările lui Vanu Lazăr şi Anti

Ioan, Sorocul se făcea în cadrul primului joc la cererea unora dintre participanţii la hora duminicală sau mai cu seama la unele nunţi.

Fetele se desprind de băieţi, se plasează în spatelele lor, se prind de braţe şi se plimbă la dreapta şi la stânga cu paşii obişnuiţi ai Ardelenei. Aceştia, în număr de 6-7 execută câteva din fi gurile de bază ale Sorocului. După fi ecare fi gură de joc, băieţii fac plim-barea cu mânile la spate.

- Prin structura fi gurilor, dar mai ales a pasului plimbat această parte a jocului are aceeaşi structură ca şi Ardeleana locală.

- Asemănarea jocului cu Fecioreasca din Transilvania- Figurile de bază ale jocului:1. Intrarea

2. Plimbarea la stânga şi la dreapta cu încheiere

3. Cu bătăi în faţă

4. Două şi una

5. Cu bătăi la podea şi încheiere cu pinten

6. Cu bătăi în palme şi incheiere cu bătaie jos pe gambe

7. Cu bătăi pe coapse, pe gambe şi încheiere

8. Cu vârful la spate, pinten şi încheiere

9. Pinteni în aer, la podea şi încheiere

10. Cu bătăi la podea de 2 ori cu dreptul şi încheiere

11. Toc-vârv-toc, încrucişarela spate cu stângul şi încheiere12

Ieşirea (Aceeaşi fi gură de joc ca şi la intrare)

- După fi ecare fi gură de joc se face plimbarea, vătaful sau conducătorul jocului stă în faţă

- Aspecte structurale - Prezenta amfi brahului la plimările bi-laterale, fi guri de picioare specifi ce Sorocului combinate cu pon-turi fecioreşti.

Viorel Nistor

noiembrie 2017 13noiembrie 2017

cultural

Explozia creativă: Sandu

Alexandru Pecican – născut la Pădureni, astăzi parte a orașului Chișineu-Criș, în 4 februarie 1956 – a fost,

până în 26 septembrie 2017, una dintre fi gurile artistice care în-nobila Aradul, oricât de discret a părut că o face, datorită preferinței lui pentru neînregimentarea de vreun fel, profesională ori politică. Deși începuse cu succes o carieră universitară la Facultatea de Teatru și Televiziune a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (1999 – 2000), și în pofi da câtorva montări teatrale izbutite, la Timișoara și Suceava, s-a întors în orașul de pe Mureș, în plină putere creatoare, angajându-se în spațiul cul-turii alernative, unde a condus ateliere teatrale ale elevilor și ale unor trupe underground (la Arad și Ineu, la Lipova și Moneasa;

dar și în Saint Nazaire și Rezé, în Franța).

Își dorise încă din anii de li-ceu să ajungă regizor, astfel încât s-a integrat grupului de cineaști Atelier 16 (ulterior: Kinemai-kon), organizat și condus de es-teticianul și cineastul Gh. Sabău, pe lângă Școala Populară de Arte. Absolvind cursurile de re-gie și apoi pe cele de camera-man, a realizat mai multe fi lme experimentale, dintre care cele mai bine știute rămân: Exercițiu

subliminal (lansat în 1979 cu titlul inițial Zbor subliminal), Fereastră deschisă spre... (1984) și Cân-tec indian (titlu inițial: India Song, 1985). A urmat mai târziu regia, cu Mona Chirilă, la Cluj, fi ind reținut la catedră ca asis-tent, până când a ales să revină acasă, ca liber profesionist.

În acei ani, Sandu atinsese deja o notorietate națională și internațională prin participarea – încununată uneori și de premii – la saloane de caricatură și de desen satiric la Arad, Timişoara, Cluj, Craiova, Galaţi, Brăila, Petroşani, Buzău, Bacău, Iași, Suceava, Bucureşti, Macea, Lipova etc., dar și în străinătate: Toronto (Canada), Quebec (Canada), U.S.A., Turcia, Iugoslavia, Bulgaria, Belgia, Franţa, Germania, Japonia, Spania. În aceeași perioadă a studiat și sculptura cu maestrul Emil Vitroel (1983 – 1984).

Între 1982 și 1985, pe când era bibliotecar la secția de Artă a Bibliotecii Județene Arad, am scris împreună, un ciclu de patru piese de pretext istoric care, editate în volum abia în 2007, au fost premiate de fi liala clujeană a Uniunii Scriitorilor. Încă din 1978 – 1981, Sandu scrisese într-un fl ux efervescent povestirile din volumul – apărut mult mai târziu – Istoria secretă a copilăriei, legat de romanul postmodern Razzar (scris împreună în 1984,

dar apărut abia în 1998 și premiat de Editura Nemira cu premiul Nautilus).

Spirit neliniștit, efervescent, mereu gata să experimenteze for-mule noi, adaptate la natura inspirației lui, el a profesat cu mult succes, în ultimul deceniu, și grafi ca de carte, realizând sute de coperte și de ilustrații apreciate pentru o serie de edituri mai mari și mai mici. Pe de altă parte, de la o vreme devenise un practician dedicat al artei icoanelor pe lemn după tipic bizantin.

Prin toate aceste direcții de înaintare, Alexandru Pecican rămâne un artist pe cât de original, pe atât de greu de clasat într-o cultură atentă mai cu seamă la traiectoriile rectilinii. În fond însă, el este o personalitate caracteristică mediilor Câmpiei de Vest și culturii arădene, ambianței saturate de creativitate de la Kinemaikon. Aici, la sfârșitul anilor 1970 și la începutul deceni-ului următor, se întâlneau criticul Mircea Mihăieș, romancierul și poetul Ioan T. Morar, poetul Valentin Constantin, roman-cierul Viorel Micota, pictorul Emanuel Țeț, poetul Ioan Pleș, pictorul Ioan Galea, poetul Romulus Bucur, toți aparținând optzecismului artistic și fi ind autori de fi lme experimentale, neînregimentate. Acum, când li se alătură și el acelora dintre ei care au părăsit această lume, Alexandru Pecican dobândește un relief și o relevanță de care s-ar fi bucurat să și le știe recunoscute pe când mai trăia.

Ovidiu Pecican

Damianovskaia

Maria Furnea, Incantaţii vegetale

12

noiembrie 2017 15uralcultural

14 noiembrie 2017

cultcultural

MU

ZEU Complexul Muzeal Arad

Valorifi carea patrimoniului prin educație muzealăNoiembrie 2017

Expoziția de știință interactivă LABORATORExpoziția Științele Naturii/Complexul Muzeal Arad - Piața George Enescu nr. 1 (intrarea dinspre Parcul Copiilor)

1-25 noiembrie 2017 / Luni-vineri – orele 9.00-13.00Un tur ghidat durează aproximativ 50 de minute, acestea

se desfășoară din oră în oră în intervalul 09:00-13:00 (sau alte ore daca este cazul), de luni până vineri.

Pentru grupuri de elevi este necesară programarea prealabilă tel. 0760.241.115.

Mai multe informații despre expoziție puteți găsi pe pagina de facebook: https://www.facebook.com/expolabarad

Prețul unui bilet: 12 Ron (adulții însoțitori de grupuri au acces gratuit).

În cadrul Expoziției Științele Naturii/Complexul Muzeal Arad este deschisă expoziția de știință interactivă „Labora-tor”, adresată copiilor cu vârste între 6 și 12 ani. Expoziția vine în întâmpinarea cadrelor didactice cu o propunere pentru ac-tivitate didactică sau pentru implicarea în activități de educație nonformală, extrașcolară.

„Mulțumită reacțiilor și a aprecierilor celor peste 100.000 de vizitatori care au participat la această expoziție organizată la București, Cluj, Iași și Timișoara, aducem și în Arad aceasta experiență destinată în special elevilor claselor primare. Prin aceasta dorim să le oferim posibilitatea de a interacționa în mod practic cu legi, fenomene și concepte din biologie, fi zică și chimie” - Monica Sandu, organizator Expo Laborator Timișoara.

Ce este Laborator?Laborator este expoziția de știință interactivă special gândită

pentru copiii cu vârste între 6 și 12 ani, un loc în care să îi atragem către știință, să îi motivăm să rămână în permanență curioși să des-copere cât mai multe lucruri noi despre lumea înconjurătoare.

Conduși de ghizi special pregătiți, copiii vor trece prin fi ecare dintre cele trei zone ale exploziției. În zona de biologie vizitatorii vor afl a curiozități despre corpul uman și vor analiza la microscop celule și corpuri din lumea vie, ca mai apoi în zona de chimie să observe și să înțelegă experimente și reacții surprinzătoare.

În zona de fi zică cei mici vor vedea cum se formează fulgerele cu ajutorul generatorului Van de Graaff , vor învăța să calculeze timpul cu pendulul gravitațional, vor vedea cum zboară avioa-nele prin ilustrarea principiului Bernoulli, vor învăța să ridice greutăți cu ușurință cu ajutorul scripeților. De asemenea copiii

vor putea înțelege principii și legi din fi zică precum magne-tismul, giroscopul, electricitatea sau roțile dințate.

Cu prilejul Zilei Naţionale a României, Complexul Muzeal Arad, în colaborare cu Asociația Culturală „Noua Acropolă” Arad, Universitatea de Vest Vasile Goldiș Arad/ Complexul Universitar de Studii Multiculturale și Patrimoniale și spri-jinul Inspectoratului Școlar Județean Arad organizează expoziții, ateliere interactive și tur ghidat pentru elevi.

Expoziția și atelierele interactive pentru copii „Tradiții românești”

Expoziția Istorie/Complexul Muzeal Arad - Piața George Enescu nr. 1 (intrarea dinspre Parcul Copiilor)

28 noiembrie – 22 decembrie 2017 / Marți-Sâmbătă – orele 10.00-14.00

În luna noiembrie muzeul arădean, în colaborare cu Asociația Culturală „Noua Acropolă” Arad organizează expoziția didactică „Tradiții românești”, dedicată Zilei Naționale a României. Conduși de ghizii voluntari, copiii vor descoperi prin interme-diul expoziției frumusețea portului popular românesc, datinile și obiceiurile legate de sărbătorile de iarnă, iar în cadrul ateliere-lor interactive vor realiza mici obiecte artizanale, inspirați de motivele românești.

Tur ghidat pentru elevi Arad 1918 – locuri unde s-a scris istoriaCentrul vechi al Aradului28-29 noiembrie, orele 10.00-15.00Complexul Muzeal Arad propune școlilor tur ghidat în

orașul Arad, unde elevii vor descoperi rolul personalităților arădene, subliniind rolul Aradului, în cursul lunii noiembrie al anului 1918, la organizarea Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918.

Ce vom vizita?Sala Unirii (Palatul Cultural) – Piața Avram Iancu – Palatul

Ziarului Românul/Muzeul Memorial Vasile Goldiș – Casa Ștefan Cicio-Pop – Bulevardul Revoluției (fostul Corso) între Teatru și Palatul Administrativ.

Sala Unirii a Complexului Muzeal Arad ilustrează desăvârşirea procesului de constituire a statului naţional român, subliniind rolul marcant al Aradului în cursul lunii noiembrie al anului 1918 pentru organizarea Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918. Steaguri, arme, decoraţii, acte ofi ciale, docu-mente, fotografi i de epocă, obiecte personale, oglindesc pe deplin marele efort desfăşurat de oraşul nostru în vederea pregătirii şi realizării marelui act istoric de la 1 Decembrie 1918.

Adelina StoenescuComplexul Muzeal Arad

noiembrie 2017 17uralcultural

16 noiembrie 2017

cultcultural

Monumentul Sfi ntei Treimi

După ruinarea în 1882 a vechiului Monument al Trinităţii din Piaţa Avram Iancu, propunerea municipalităţii pentru ridi-carea unei noi statui a fost reluată în 1899, preconizându-se ca în spiritul aceleaşi idei să fi e aşezată o lucrare concepută într-o viziune modernă, după proiectul sculptorului Rona Joszef.

Remarcabil plastician maghiar, Rona Joszef (1861-1939) era cunoscut drept autorul unui număr impresionant de busturi şi alte lucrări monumentale ca: statuia reginei Erszebet (Godol-

lon), monumentele consacrate lui Eugen de Savoia (Cetatea Buda), Kossuth Lajos (Miskolc, Rozsnyo), Zrinyi Miklos (Budapesta), Kla-pka Gyorgy (Komarom) sau lucrările care împodobesc Muzeul din Târgu Mureş.

Monumentul aşezat în faţa Teatrului Clasic „Ioan Slavici” a fost inaugurat festiv, la 2 iunie 1901, în prezenţa unui nu-meros public, a ofi cialităţilor oraşului şi a unor invitaţi.

Demolat în anul 1962, monumentul a fost restaurat de sculptorul arădean Kocsis Rudolf şi reaşezat în 2007 pe locul iniţial după un proiect întocmit de arh. Ştefan Şan-dor.

Lucrarea cu o înălţime to-tală de 12,70 m, este dominată de un obelisc cioplit în traver-tinul dur al carierelor din Paty (Ungaria), conţinând o com-poziţie cu tematică religioasă.

Părţile metalice, turnate la atelierele Beschorner din Viena sunt condensate sub forma unui medalion adosat obeliscului în care au fost înscrise două din personajele treimii: Tatăl şi Fiul. În vârful coloanei pe o tijă înfi ptă într-o sferă, a fost fi xat un porumbel în zbor, înconjurat de raze, simbol al Sfântului Duh.

Formatul în medalion pe înălţime a reliefului amintit accentu-ează verticalitatea monumentului, făcând ca fi gurile reprezentate să pară mai înalte, indicând în acelaş timp imaterialitate.

Scena este dominată de fi gura întreagă a lui Isus Cristos poziţio-nată spre stânga privitorului. Atitudinea sa de linişte şi relaxare, este în contrast cu cea a Tatălui cuprinsă de mânie, constituind astfel două centre puternice de energie. Poziţia corpului, striaţiunile pântecelui şi a muşchilor costali, devierea poziţiei capului cu bărbia spre piept, accentuată de neorânduiala bărbii încordarea diafragmei abdominale şi concentrarea aprigă a privirii, subliniază acest lucru. În timp ce braţul său drept este ridicat energic şi ameninţător, stângul susţine

cu delicateţe sceptrul, simbol axial al puterii şi autorităţii sale. Cele două personaje Dumnezeu - Tatăl şi Fiul, sunt aşezate alăturat, având la bază ca puncte de sprijin o sferă. Ele sunt despărţite ca două făpturi diferite, fapt subliniat mai ales prin diferenţa de vârstă care-l separă pe un tată de fi u. Unitatea ideatică şi estetică a monumentului este asigurată prin sufi ciente modalităţi, exprimate cu subtilitate de către Rona Joszef. Continuarea striaţiunilor sternului Tatălui şi a pliurilor muşchilor săi abdominali cu îndoiturile şi cutele pânzei ce înfăşoară şoldurile şi o parte din coapsele Fiului, faldurile vaporoase ale peleri-nelor, nimburile identice, sunt detalii care sporesc tensiunea scenei.

Baza reliefului este compusă dintr-o sferă, simbol al perfecţiunii, înconjurată de norii teofaniei şi ai forţelor luminii, în care plutesc jucăuş patru putto, îngeri al căror chip de copil semnifi că nevinovăţia şi puritatea. Punerea piciorului pe acestă formă geometrică apare ca o luare în stăpânire a globului pământesc şi instaurare a autori-tăţii Sfi ntei Treimi. Astfel, întreaga compoziţie se dezvăluie printr-o structură coerentă, emoţionantă prin realismul tulburător al imaginii şi echilibrul construcţiei interioare.

Obeliscul, reprezentare simbolică a razelui soarelui, socotit şi un monument triumfal susţine în partea superioară, porumbelul în zbor, înconjurat de nimb solar. Soclul, ornat cu denticuli, cornişa şi palmete lungite este incizat pe latura sa sudică cu textul: SIGNUM GRATIAE / 1746 – 1901 – 2997 / ARAD, adică: În semn de graţie.

Baza şi axul monumentului sunt marcate printr-un dalaj din piatră naturală-granit, lateral, spre liniile de tramvai fi ind amplasat, un modul de gard, de protecţie, alcătuit din stâlpi şi soclu de granit legaţi cu un lanţ ornamental. Spaţiul din jur este înierbat şi plantat cu arbuşti cultivaţi.

Horia Truță

MO

NU

ME

NTE

Maria Furnea, Incantaţii vegetale

noiembrie 2017 1918 noiembrie 2017

Alien Gathering în Nerv

Pe 3 noiembrie, începând cu ora 22, clubul Nerv (de pe

faleza Mureșului) va fi gazda unui concert cu line-up for-

mat din Lygos (Transylvaliens), AUM (O.V.N.I. Records) și PsyLev

(Transylvaliens).

Festivalul Vinului și o nouă premieră TCIS

Tot în noiembrie este programat să se întâmple și Festivalul

vinului. Cei de la Centrul Municipal de Cultură Arad l-au

programat pentru primul weekend din luna noiembrie, adică 3-5.

De organizarea acestuia se va ocupa, cel mai probabil, Combinatul

Urban de Cultură.

Teatrul Clasic „Ioan Slavici” se pregătește și el pentru un

eveniment important. În cea de-a doua săptămână a lunii

noiembrie va avea loc premiera spectacolului „Geniul crimei”, în

regia Antonellei Cornici. Data exactă nu este încă stabilită, fapt

pentru care vă recomandăm să stați aproape de pagina web a

Teatrului – teatrulclasic.ro.

Eugen Rogojan

Noiembrie, luna plină de artă

Ars Fotografi ca

E xpoziția Salonului Internațional „Ars Fotografi ca” Arad

2017, afl at la ediția a XVII, va fi vernisată pe data de 9

noiembrie, în sala de expoziții a Atrium Mall, tot atunci ur-

mând a fi acordate și premiile Asociației Artiștilor Fotografi din

România și ale International Federation of Photographic Art.

Acestea au mers înspre artiști fotografi din treisprezece țări, în

total participând la salon fotografi din peste 20 de țări ale lumii.

Electro/Rock/Folklore în Flex

Pe 4 noiembrie, arădeanul Kempes se va întoarce acasă, pen-

tru a concerta în Flex, începând cu ora 21. Acesta va urca

pe scenă alături de trupa omonimă, formată din instrumentiștii

trupei Gothic. Biletele vor costa 30 de lei (primele o sută), respectiv

40 de lei.

New beginnings este evenimentul ce se va desfășura pe 10 noi-

embrie în Flex, de la ora 22. Va fi un concert de „muzică bună”, așa

cum anunță organizatorii. MOFO, Balintz, Karusso, Boogeyman și

Kukilla sunt cei cinci dj-i care vor anima seara. Până la miezul nopții,

intrarea va costa 10 lei, după ora 00:00 urmând să crească la 15.

La sfârșit de noiembrie, pe 24, Dirty Shirt vor aduce la Arad

crossover-ul folkcore metal pentru care au ajuns consacrați.

Informațiile despre prețurile biletelor și trupele ce vor deschide

concertul maramureșenilor de la Dirty Shirt vor fi publicate pe pa-

gina web a clubului. Înfi ințată în 1995 la Seini (Maramureș), trupa

abordează stiluri din orizonturi muzicale foarte diferite. De la

Metal-Industrial-Hardcore la folclor românesc, Funk, Electro, Pro-

gressive sau muzică clasică, toate împletite cu versuri în engleză,

română, sârbă, franceză și maghiară. uralculturalcultcultural

AVA

NC

RO

NIC

A

Maria Furnea, Incantaţii vegetale

noiembrie 2017 21uralcultural

20 noiembrie 2017

cultcultural

Festivalul Internațional de Teatru Clasic a ajuns la ediția a XXIII-a

În luna noiembrie Teatrul Clasic ,,Ioan Slavici” în colabo-rare cu Consiliul Local al Municipiului Arad, organizează

Festivalul Internațional de Teatru Clasic, eveniment așteptat cu interes, în fi ecare an, de iubitorii de teatru. Ediția din acest an are loc în perioada 11 – 19 noiembrie 2017 și se deschide cu premiera spectacolului ,,Geniul crimei” de George F. Wlaker,

regia Antonella Cornici, producție a teatrului arădean.

Considerat ca cel mai reprezentativ eveniment cultural din mu-nicipiul Arad și unul dintre cele mai importante din vestul țării, festivalul va reuni și în acest an, pe parcursul a 9 zile, actori și regi-zori de marcă ai scenei românești care vor veni în fața publicului arădean cu cele mai titrate spectacole de teatru ale momentului.

Selecționerul festivalului, criticul de teatru, Maria Zărnescu spune despre eveniment: ,,Într-o lume ce reacționează mai bine la știri decât la povești, un Festival de Teatru Clasic poate părea o fan-

tezie. Și totuși.... sărbătoarea teatrală de la Arad a ajuns la cea de-a XXIII a ediție. Spectacolele alese în 2017 deapănă povești clasice de viață, indiferent când s-au petrecut ele în imaginația scriitorilor. Povești cu mult umor, pentru că....trebuie să vă spun ceva foarte se-rios: cu umorul nu e de glu-

mit. E singurul nostru sprijin în noianul de știri, catastrofe, reclame, lozinci, sau frustrări ce ne invadează existența. Nu se va demoda ni-cicând, iar zâmbetul va răsări întotdeauna printre lacrimi. Nu doar pe scenă, ci și în viață.”

Vă așteptăm cu drag la Festival!

Biletele și abonamentele pentru festival se pot achiziționa de la casieria teatrului și online, accesând platforma www.biletmaster.ro

TEAT

RU PROGRAM

Festivalul Internațional de Teatru ClasicArad, 11–19 noiembrie 2017, ediția a XXIII-a

Sâmbătă, 11 noiembrie 2017

Ora 19,00 – Sala MareTeatrul Clasic ,,Ioan Slavici” Arad ,,Geniul crimei” de George F. Walker – PREMIERĂRegia: Antonella Cornici, Scenografi a: Doru Păcurar Durata: 1h, 20 min

Duminică, 12 noiembrie 2017

Ora 17,00 – Sala StudioTeatrul de Comedie București ,,Don Juan” adaptare după J.B.P Molière Regia: Andrei și Andreea GrosuDurata: 1h, 20 min (fără pauză)

Ora 19,00 – Sala Mare Teatrul ,,Toma Caragiu” Ploiești,,Avarul” adaptare de Cristi Juncu după J.B.P MolièreRegia: Cristi JuncuDurata: 1h, 50 min (fără pauză)

Luni, 13 noiembrie 2017

Ora 19,00 – Sala Mare Teatrul Metropolis București,,O scrisoare pierdută” de I.L.CaragialeDirecția de scenă: Victor Ioan FrunzăDurata: 2 h, 45 min (cu pauză)Spectacol nerecomandat tinerilor sub 14 ani!

Marți, 14 noiembrie 2017

Ora 19,00 - Sala Mare Teatrul Odeon București ,,Soldatul de ciocolată” de George Bernard ShawRegia: Andrei ȘerbanDurata: 2h, 25 min (cu pauză)

Miercuri, 15 noiembrie 2017

Ora 17,00 – Sala Studio Teatrul Maghiar de Stat Cluj ,,Un tramvai numit dorință” de Tennessee WilliamsRegia: Tom Dugdale Durata: 2 h, 20 min (fără pauză)Spectacol în limba maghiară, tradus în limbile română și engleză

noiembrie 2017 2322 noiembrie 2017

uralculturalcultcultural

Zilele Culturii Austriece la Arad

Marți, 14 noiembrie, ora 16.00

Deschiderea ofi cială, conferință, muzicăSala Regele Ferdinand, Primăria Arad

Conferință Tema: „Aufk lärung-ul Mariei Th eresia și Banatul Imperial”Prof. univ. dr. Victor Neumann – Director al Muzeului de Artă din Timișoara

ConferințăTema: „Moștenirea Teresiană în județul Arad”Prof. dr. Dorel Sinaci – Director al Bibliotecii Județene Arad

Concert de muzică de cameră – Trio Koehne (Viena)

Miercuri, 15 noiembrie, ora 17.00Muzeul de Artă Arad, Sala Ovidiu Maitec

Vernisajul expoziției „ Cetatea Aradului“ (Expoziția va fi deschisă în perioada 15-… noiembrie)

Concert cameral – Koehne Quartett (Viena)

AVAN

CR

ON

ICA

PR

OG

RA

MC

ULTU

RA

LOra 19,30 – Sala Mare Teatrul Național I.L. Caragiale București ,,Crima din strada Lourcine” de Eugène LabicheRegia: Felix Alexa Durata: 1h, 05 min (fără pauză)

Joi, 16 noiembrie 2017

Ora 19,00 – Sala Mare Teatrul Maghiar de Stat ,,Csiky Gergely” Timișoara ,,Shakespeare, Sonnet 66” Regia: Kokan MladenovićDurata: 1 h, 20 min (fără pauză) Spectacol în limbile maghiară și engleză, supratitrat în limba română

Vineri, 17 noiembrie 2017

Ora 18,00 – Sala Mare Teatrul Excelsior București ,,Fluturii sunt liberi” de Leonard Gershe Regia: Erwin ȘimșensohnDurata: 1 h, 55 min (fără pauză)

Sâmbătă, 18 noiembrie 2017

Ora 19,00 – Sala Mare,

Teatrul Mic București

,,Deșteptarea primăverii” de Frank Wedekind

Regia: Vlad Cristache

Durata: 3h (cu pauză)

Spectacol cu publicul pe scenă

Spectacol nerecomandat tinerilor sub 15 ani!

Duminică, 19 noiembrie 2017

Ora 17,00 – Sala Studio

Trupa Țais Cluj-Napoca & Teatrul Național ,,Lucian Blaga”

Cluj-Napoca

,,Grand Hotel Caragiale” după texte de I. L. Caragiale

Regie colectivă

Durata: 1 h

Ora 19,00 – Sala Mare

Teatrul ,,Regina Maria” Oradea

,,Scripcarul pe acoperiș” – un musical de Joseph Stein, după

povestirile lui Shalom Alecheim

Regia: Korcsmaros Gyorgy

Durata: 3h (cu 2 pauze)

Adriana Sasu Maria Furnea, Incantaţii vegetale