MONITORIZARE MEDIA Dezbaterea FONDUL MOLDOVA...

1

MONITORIZARE MEDIA

Dezbaterea

FONDUL MOLDOVA – PLANUL MARSHALL AL

ROMÂNIEI PENTRU REPUBLICA MOLDOVA

14 ianuarie 2016

2

CUPRINS:

Dezbatere „Fondul Moldova – Planul Marshall al României pentru Republica Moldova”, organizată la

Cluj - Fundatia Universitara a Marii Negre

5

Petrișor Peiu, Dan Dungaciu: Dezbatere „Fondul Moldova – Planul Marshall al României pentru

Republica Moldova”, organizată la Cluj - Oranoua.ro

5

Dezbaterea „Fondul Moldova- Planul Marshall al României pentru Republica Moldova”, organizată la

UBB - Site-ul News al UBB

6

Dezbaterea „Planul Marshall al României pentru Republica Moldova”, organizată la UBB - Cluju.ro 7

Constituirea Fondului Moldova, in dezbatere la UBB Cluj - Rompress.info 7

Republica Moldova, din nou în atenția mediul academic - Etransmedia.ro 10

Dezbaterea „Fondul Moldova- Planul Marshall al Romaniei pentru Republica Moldova", organizata joi la

UBB - ZiuaNews.ro

10

3

Dezbatere, la UBB: Fondul Moldova – Planul Marshall al României pentru Republica Moldova - Ziarul

Faclia

11

Planul Marshall al Romaniei pentru Republica Moldova analizat la Cluj - Timpromanesc.ro 11

CULTURĂ Dezbatere la Universitatea ”Babeș-Bolyai”: ”Fondul Moldova-Planul Marshall al României

pentru Republica Moldova” - Scoalagorjeana.com

13

Dezbaterea „Fondul Moldova- Planul Marshall al Romaniei pentru Republica Moldova", organizata joi la

UBB - Buna Ziua Cluj

14

Fondul Moldova – Planul Marshall al României? - Transilvania Regional Business 15

Fondul Moldova- Planul Marshall al României pentru Republica Moldova - Vestic.ro 15

Fondul Moldova- Planul Marshall al României pentru Republica Moldova - Ultimele-stiri.eu 16

Maine, la Cluj: Fondul Moldova, din nou in dezbatere - Jurnalromanesc.ro 17

Fondul Moldova, din nou în dezbatere, acum la Cluj-Napoca - Oradestiri.ro 21

Fondul Moldova, din nou in dezbatere - Euromedia-ucraina.blogspot.ro 25

Fondul Moldova, planul României pentru prosperitatea Republicii Moldova, dezbătut la Cluj - Fundatia 29

4

Universitara a Marii Negre

Peiu: „România are nevoie de expansiune economică“ - Romanialibera.ro 33

Petrișor Peiu: România are nevoie de o politică de expansiune economică. Fond de investiții în Republica

Moldova - Clujtoday.ro

35

Fondul Moldova, planul României pentru prosperitatea Republicii Moldova, dezbătut la Cluj - Clujazi.ro 36

Ultimul tren pentru Republica Moldova, un fond de investiţii românesc - Saptamanalulasalt.ro 40

Planul Marshall al României pentru Republica Moldova - Politik.md 44

De ce este nevoie de un Plan Marshall pentru Republica Moldova? - Cuvantul Libertatii 45

Fondul Moldova: Soluția de 1 miliard de euro a României pentru Republica Moldova - Napocanews.ro 48

Dan Dungaciu: Republica Moldova rămîne în continuare cea mai importantă temă de politică externă a României - Ziarul Faclia

50

Petrisor Peiu: „România nu poate ajuta Moldova, decat prin investitii” - Jurnalromanesc.ro 54

Dan Dungaciu: România trebuie să-și asume un proiect pentru R. Moldova - Fundatia Universitara a

Marii Negre

61

5

Data Publicația Conținutul articolului Link-ul

articolului

6.01.2016 Fundatia Universitara a

Marii Negre

Dezbatere „Fondul Moldova – Planul Marshall al României pentru Republica Moldova”, organizată la Cluj Facultatea de Studii Europene din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I.C. Brătianu”, Institutul de Cercetări Europene (ICE), Fundația Universitară a Mării Negre, Centrul pentru Negocieri și Medieri Internaţionale şi Europene (CNMIE), organizează dezbaterea cu titlul: Fondul Moldova – Planul Marshall al României pentru Republica Moldova. Evenimentul va avea loc joi, 14 ianuarie 2016, ora 10.00, la Institutul de Cercetări Europene (str. Em. de Martonne nr.1) Cluj-Napoca, și va fi moderat Conf. Univ. Dr. Melania-Gabriela Ciot, Facultatea de Studii Europene. În deschidere vor lua cuvântul: Dan Dungaciu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I.C. Brătianu” al Academiei Române, Petrișor Peiu, directorului Departamentului de Analize Economice din cadrul Fundației Universitare a Mării Negre.

http://fumn.eu/de

zbatere-fondul-

moldova-planul-

marshall-al-

romaniei-pentru-

republica-

moldova-

organizata-la-cluj/

Oranoua.ro Petrișor Peiu, Dan Dungaciu: Dezbatere „Fondul Moldova –

Planul Marshall al României pentru Republica Moldova”,

http://www.orano

ua.ro/petrisor-

http://fumn.eu/fondul-moldova-planul-marshall-al-romaniei-pentru-republica-moldova/

http://fumn.eu/fondul-moldova-planul-marshall-al-romaniei-pentru-republica-moldova/

http://fumn.eu/dan-dungaciu-presedinte/

http://fumn.eu/petrisor-gabriel-peiu-expert-economic/

6

organizată la Cluj

Facultatea de Studii Europene din cadrul Universităţii Babeş-

Bolyai din Cluj-Napoca, Institutul de Științe Politice și Relații

Internaționale „Ion I.C. Brătianu”, Institutul de Cercetări

Europene (ICE), Fundația Universitară a Mării Negre, Centrul

pentru Negocieri și Medieri Internaţionale şi Europene (CNMIE),

organizează dezbaterea cu titlul: Fondul Moldova – Planul Marshall al României pentru Republica Moldova.

Evenimentul va avea loc joi, 14 ianuarie 2016, ora 10.00, la

Institutul de Cercetări Europene (str. Em. de Martonne nr.1) Cluj-

Napoca, și va fi moderat Conf. Univ. Dr. Melania-Gabriela Ciot,

Facultatea de Studii Europene.

În deschidere vor lua cuvântul: Dan Dungaciu, directorul

Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I.C.

Brătianu” al Academiei Române, Petrișor Peiu, directorului

Departamentului de Analize Economice din cadrul Fundației

Universitare a Mării Negre.

peiu-dan-

dungaciu-

dezbatere-fondul-

moldova-planul-

marshall-al-

romaniei-pentru-

republica-moldova-

organizata-la-cluj/

8.01.2016 News.ubbcluj.ro Dezbaterea „Fondul Moldova- Planul Marshall al României

pentru Republica Moldova”, organizată la UBB

Dezbaterea „Fondul Moldova- Planul Marshall al României

pentru Republica Moldova”, organizată la UBB Facultatea de

Studii Europene din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai împreună

cu Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale ,,Ion

I.C.Brătianu”, Institutul de Cercetări Europene (ICE), Fundaţia

http://news.ubbcl

uj.ro/noutati/dezb

aterea-

%E2%80%9Efond

ul-moldova-

planul-marshall-

al-romaniei-

7

Universitară a Mării Negre, Centrul pentru Negocieri şi Medieri

Internaţionale şi Europene (CNMIE), organizează joi, 14

ianuarie 2016, dezbaterea cu titlul ,, Fondul Moldova- Planul

Marshall al României pentru Republica Moldova“.

Evenimentul va avea loc la Institutul de Cercetări Europene

(str. Em. De Martonne nr. 1), cu începere de la ora 10.00.

În deschidere vor lua cuvântul: Dan Dungaciu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale ,,Ion I.C.

Brătianu” al Academiei Române şi Petrişor Peiu, directorul

Departamentului de Analize Economice din cadrul Fundaţiei

Universitare a Mării Negre. Dezbaterea va fi moderată de conf.

univ. dr. Melania-Gabriela Ciot, de la Facultatea de Studii

Europene.

pentru-republica-

moldova%E2%80

%9D-organizata-

la-ubb/

09.01.2016 Cluju.ro Dezbaterea „Planul Marshall al României pentru Republica Moldova”, organizată la UBB


Bolyai împreună cu Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii

Internaţionale ,,Ion I.C.Brătianu”, Institutul de Cercetări

Europene (ICE), Fundaţia Universitară a Mării Negre, Centrul

pentru Negocieri şi Medieri Internaţionale şi Europene (CNMIE),

organizează joi, 14 ianuarie 2016, dezbaterea cu titlul

,,Fondul Moldova- Planul Marshall al României pentru

Republica Moldova“.

Evenimentul va avea loc la Institutul de Cercetări Europene (str.

http://cluju.ro/studentie/dezbaterea

-planul-marshall-

al-romaniei-

pentru-republica-

moldova-

organizata-la-

ubb/

8

Em. De Martonne nr. 1), cu începere de la ora 10.00.


Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale ,,Ion I.C.




univ. dr. Melania-Gabriela Ciot, de la Facultatea de Studii Europene.

11.01.2016 Rompres.info Constituirea Fondului Moldova, in dezbatere la UBB Cluj

Facultatea de Studii Europene din cadrul Universitatii Babes-

Bolyai, impreuna cu Institutul de Stiinte Politice si Relatii

Internationale ,,Ion I.C.Bratianu”,Institutul de Cercetari Europene

(ICE), Fundatia Universitara a Marii Negre, Centrul pentru

Negocieri si Medieri Internationale si Europene(CNMIE), organizeaza joi, 14 ianuarie 2016, dezbaterea cu titlul ,, Fondul

Moldova- Planul Marshall al Romaniei pentru Republica

Moldova”.

Evenimentul va avea loc la Institutul de Cercetari Europene (str.

Em. De Martonne nr. 1), cu incepere de la ora 10.00.

In deschidere vor lua cuvantul: Dan Dungaciu, directorul

Institutului de Stiinte Politice si Relatii Internationale ,,Ion I.C.

Bratianu” al Academiei Romane si Petrisor Peiu, directorul

Departamentului de Analize Economice din cadrul Fundatiei

Universitare a Marii Negre. Dezbaterea va fi moderata de conf.

http://www.romp

ress.info/constitui

rea-fondului-

moldova-in-

dezbatere-la-ubb/

9


Europene.

Organizatorii anunță că prin intermediul dezbaterii le vor fi

oferite atât publicului larg, cât și decidenților, argumente bine

fundamentate care să genereze solidarizare în jurul ideii de

constituire a FONDULUI MOLDOVA.

Ce este Fondul Moldova? Este un fond deschis de investiţii listat la Bursa de Valori

Bucureşti. El va începe cu constituirea, prin aportul statului

român, a unui fond de investiţii cu 100 milioane Euro, ajutor pe

care România îl promite oricum Republicii Moldova. În prima

etapa, Ministerul de Finanţe va subscrie integral suma de 100

milioane Euro. În etapa a doua, se vor emite acţiuni noi în valoare

de aceeaşi suma (100 milioane Euro) care se vor subscrie de

către investitorii interesaţi, în două tranşe (una pentru

investitorii institutionali şi alta pentru investitorii de retail). În

etape ulterioare, Fondul va emite acţiuni noi (prin majorare de

capital social) în tranşe de câte 100 milioane Euro pe măsură ce

vor exista proiecte de investiţii identificate. În trei ani se poate

atinge o valoare a fondului de 1 miliard Euro.

Ceea ce propune Fondul Moldova este o schimbare de viziune

faţă de stânga Prutului. A devenit acum evident pentru toată

lumea că Republica Moldova nu reuşeşte să se “vânda” singură.

Nu are „investment grade”, deci investitorii privaţi nu investesc

10

aici, programele cu UE, FMI şi Banca Mondiala sunt îngheţate şi

oricum insuficiente, resurse interne nu există – Republica

Moldova este un stat asistat, prin definiţie. În acest timp,

România reuşeşte să obţină suprasubscriere pentru orice

încearcă să vândă, adică România este un brand care “vinde bine”

în ultimii ani.

În esenţă, se are în vedere un transfer de “empatie investiţională” dinspre România spre Republica Moldova, dublat de

introducerea unui model de afaceri între cele două state: voi

investi la tine doar în obiective economice şi/sau de

infrastructura pe care să le administrez privat şi să produc profit

pentru a reduce decalajele. Adica o schimbare radicală de

paradigma favorabilă ambelor părţi: investim privat, nu dăm

ajutoare de la statul român, investim în infrastructura R. Moldova

şi nu în „poduri de flori” (necesare la vremea lor) şi administrăm

noi ceea ce investim. rompress.info

Etransmedia.ro Republica Moldova, din nou în atenția mediul academic Criza politică de la Chișinău din aceste zilele suscită tot mai mult interes în mediul academic privind apropierea României, în principal din punct de vedere economic, de Republica Moldova. Pentru a fi susținut planul politic este nevoie și de racordare economică a celor două capitale. În acest sens, Facultatea de Studii Europene din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai împreună cu Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale ,,Ion I.C.Brătianu”, Institutul de Cercetări Europene (ICE), Fundaţia

http://www.etran

smedia.ro/2016-

01-11-1146--

republica-

moldova-din-nou-

in-atentia-mediul-

academic-6174

11

Universitară a Mării Negre, Centrul pentru Negocieri şi Medieri Internaţionale şi Europene (CNMIE), organizează joi, 14 ianuarie 2016, dezbaterea cu titlul „Fondul Moldova- Planul Marshall al României pentru Republica Moldova”. Republica Moldova este cea mai săraca țară din Europa, având un PIB pe cap de locuitor de 2.037 dolari, în 2012, potrivit Băncii Mondiale.

Ziuanews.ro Dezbaterea „Fondul Moldova- Planul Marshall al Romaniei

pentru Republica Moldova", organizata joi la UBB

Facultatea de Studii Europene din cadrul Universitatii Babes-

Bolyai, impreuna cu Institutul de Stiinte Politice si Relatii

Internationale ,,Ion I.C.Bratianu", Institutul de Cercetari Europene (ICE), Fundatia Universitara a Marii Negre, Centrul

pentru Negocieri si Medieri Internationale si Europene (CNMIE),

organizeaza joi, 14 ianuarie 2016, dezbaterea cu titlul ,, Fondul

Moldova- Planul Marshall al Romaniei pentru Republica

Moldova".

Evenimentul va avea loc la Institutul de Cercetari Europene (str.

Em. De Martonne nr. 1), cu incepere de la ora 10.00.

In deschidere vor lua cuvantul: Dan Dungaciu, directorul

Institutului de Stiinte Politice si Relatii Internationale ,,Ion I.C.

Bratianu" al Academiei Romane si Petrisor Peiu, directorul

Departamentului de Analize Economice din cadrul Fundatiei

Universitare a Marii Negre. Dezbaterea va fi moderata de conf.


http://www.ziuan

ews.ro/revista-

presei/dezbaterea

-fondul-moldova-

planul-marshall-al-romaniei-

pentru-republica-

moldova-

organizata-joi-la-

ubb-376668

12

Europene.

Ziarulfaclia.ro Dezbatere, la UBB: Fondul Moldova – Planul Marshall al României pentru Republica Moldova Facultatea de Studii Europene din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, împreună cu Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale ,,Ion I.C.Brătianu”, Institutul de Cercetări Europene (ICE), Fundaţia Universitară a Mării Negre, Centrul pentru Negocieri şi Medieri Internaţionale şi Europene (CNMIE), organizează joi, 14 ianuarie, dezbaterea cu titlul ,,Fondul Moldova – Planul Marshall al României pentru Republica Moldova”. Evenimentul va avea loc la Institutul de Cercetări Europene (str. Emm. de Martonne nr. 1), cu începere de la ora 10:00. În deschidere vor lua cuvîntul: Dan Dungaciu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale ,,Ion I.C. Brătianu” al Academiei Române şi Petrişor Peiu, directorul Departamentului de Analize Economice din cadrul Fundaţiei Universitare a Mării Negre. Dezbaterea va fi moderată de conf. univ. dr. Melania-Gabriela Ciot, de la Facultatea de Studii Europene.

http://ziarulfaclia.

ro/dezbatere-la-

ubb-fondul-

moldova-planul-

marshall-al-

romaniei-pentru-

republica-

moldova/

Timpromanesc.ro Planul Marshall al Romaniei pentru Republica Moldova analizat la Cluj Dezbaterea Fondul Moldova – Planul Marshall al României pentru Republica Moldova va avea loc, pe 14 ianuarie, la Institutul de Cercetări Europene din Cluj-Napoca, și va fi moderat Conf. Univ. Dr. Melania-Gabriela Ciot, de la Facultatea de Studii

http://timproman

esc.ro/planul-

marshall-al-

romaniei-pentru-

rep-moldova-

13

Europene.Evenimentul este organizat de Facultatea de Studii Europene din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I.C. Brătianu”, Institutul de Cercetări Europene (ICE), Fundația Universitară a Mării Negre, Centrul pentru Negocieri și Medieri Internaţionale şi Europene (CNMIE). Potrivit fumn.eu, în deschidere vor lua cuvântul Dan Dungaciu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I.C. Brătianu” al Academiei Române, Petrișor Peiu, directorului Departamentului de Analize Economice din cadrul Fundației Universitare a Mării Negre pentru a contura redactarea draftului de propunere care să oficializeze constituirea Fondului Moldova. Reamintim că prima parte a acestei dezbateri a avut loc pe 17 decembrie 2015, când i-a reunit pe Alina Mungiu Pippidi, președinte SAR, Dan Dungaciu, Petrișor Peiu și Sergiu Celac (FUMN), Cristian Pârvan, secretar general Asociația Oamenilor de Afaceri din România și George Simion, lider al Platformei Unioniste Acțiunea 2012. Aceştia au dezbătut discutat principiile care fundamentează apariția unei noi idei pentru Republica Moldova – Fondul Moldova, o altfel de abordare față de Republica Moldova sau garanțiile europenizării. Prima menționare a unui Plan Marshall pentru Republica Moldova a fost făcută în 2012, de Igor Corman, la vremea respectivă preşedinte al Comisiei parlamentare politică externă

analizat-la-cluj

14

şi integrare europeană din Parlamentul de la Chișinău, care, în cadrul Forumul Moldova – Uniunea Europeană 2012, desfăşurat la Berlin, lansa ideea reintegrării Rep. Moldova în Uniunea Europeană prin aplicarea, de către UE, a unui Plan Marshall, similar celui conceput de Statele Unite ale Americii și destinat aliaților europeni din al Doilea Război Mondial. La vremea respectivă, Corman vorbea inclusiv despre evoluţiile în procesul de soluţionare a conflictului transnistrean, evocând rolul tot mai activ al Uniunii Europene în acest proces, în special al Germaniei şi al Cancelarului A. Merkel. Corman a apreciat atunci măsurile îndreptate spre sporirea măsurilor de încredere între cele două maluri ale Nistrului, extinderea către transnistreni a ofertei de a participa la crearea unei zone de liber schimb aprofundat cu UE, precum şi la viitoarea liberalizare a regimului de vize.

Scoalagorjeana.com CULTURĂ Dezbatere la Universitatea ”Babeș-Bolyai”:

”Fondul Moldova-Planul Marshall al României pentru

Republica Moldova”






organizează joi, 14 ianuarie 2016, dezbaterea cu titlul ,, Fondul

http://scoalagorje

ana.com/2016/01

/11/cultura-

dezbatere-la-

universitatea-

babes-bolyai-

fondul-moldova-

planul-marshall-

al-romaniei-

15

Moldova- Planul Marshall al României pentru Republica

Moldova“.


Em. De Martonne nr. 1), din Cluj-Napoca dar are o problematică

de reținut mai ales în actualul context economic politic și social

din Republica Moldova.

În deschidere vor lua cuvântul: Dan Dungaciu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale ,,Ion I.C.





Europene.

pentru-republica-

moldova/

Buna ziua Cluj Dezbaterea „Fondul Moldova- Planul Marshall al Romaniei pentru Republica Moldova", organizata joi la UBB Facultatea de Studii Europene din cadrul Universitatii Babes-Bolyai, impreuna cu Institutul de Stiinte Politice si Relatii Internationale ,,Ion I.C.Bratianu", Institutul de Cercetari Europene (ICE), Fundatia Universitara a Marii Negre, Centrul pentru Negocieri si Medieri Internationale si Europene (CNMIE), organizeaza joi, 14 ianuarie 2016, dezbaterea cu titlul ,, Fondul Moldova- Planul Marshall al Romaniei pentru Republica Moldova".

http://www.bzc.ro/dezbaterea-

fondul-moldova-

planul-marshall-

al-romaniei-

pentru-republica-

moldova-

organizata-joi-la-

ubb-35834

16

Evenimentul va avea loc la Institutul de Cercetari Europene (str. Em. De Martonne nr. 1), cu incepere de la ora 10.00. In deschidere vor lua cuvantul: Dan Dungaciu, directorul Institutului de Stiinte Politice si Relatii Internationale ,,Ion I.C. Bratianu" al Academiei Romane si Petrisor Peiu, directorul Departamentului de Analize Economice din cadrul Fundatiei Universitare a Marii Negre. Dezbaterea va fi moderata de conf. univ. dr. Melania-Gabriela Ciot, de la Facultatea de Studii Europene.

12.01.2016 Transilvania Regional

Business Fondul Moldova – Planul Marshall al României? Pentru a afla dacă „Fondul Moldova” poate deveni un Plan Marshall al României pentru Republica Moldova, Facultatea de Studii Europene din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai împreună cu Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale ,,Ion I.C.Brătianu”, Institutul de Cercetări Europene (ICE), Fundaţia Universitară a Mării Negre, Centrul pentru Negocieri şi Medieri Internaţionale şi Europene (CNMIE), organizează joi, 14 ianuarie 2016, dezbaterea cu titlul ,, Fondul Moldova – Planul Marshall al României pentru Republica Moldova“. Evenimentul va avea loc la Institutul de Cercetări Europene (str. Em. De Martonne nr. 1), cu începere de la ora 10.00. În deschidere vor lua cuvântul:

Dan Dungaciu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale ,,Ion I.C. Brătianu” al Academiei Române;

http://trb.ro/fond

ul-moldova-

planul-marshall-

al-romaniei/

17

Petrişor Peiu, directorul Departamentului de Analize Economice din cadrul Fundaţiei Universitare a Mării Negre.

Dezbaterea va fi moderată de conf. univ. dr. Melania-Gabriela Ciot, de la Facultatea de Studii Europene.

Vestic.ro Fondul Moldova- Planul Marshall al României pentru Republica Moldova Facultatea de Studii Europene din cadrul Universităţii Babeş-






Moldova- Planul Marshall al României pentru Republica Moldova“.


Em. De Martonne nr. 1), cu începere de la ora 10.00.


Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale ,,Ion I.C.





Europene.

http://www.vestic

.ro/articol_48649/

fondul-moldova--

planul-marshall-

al-romaniei-

pentru-republica-

moldova.html

Ultimele-stiri.eu Fondul Moldova- Planul Marshall al României pentru

Republica Moldova

http://www.ultim

ele-

18







Moldova- Planul Marshall al României pentru Republica Moldova“. ...

stiri.eu/articol/fo

ndul-moldova-

planul-marshall-

al-romaniei-

pentru-republica-

moldova/1632950

13.01.2016 Jurnalromanesc.ro Maine, la Cluj: Fondul Moldova, din nou in dezbatere

O interesantă dezbatere cu titlul „Fondul Moldova – Planul

Marshall al României pentru Republica Moldova" va avea loc joi,

14 ianuarie 2016, începând cu ora 10.00, la Institutul de Cercetări

Europene din Cluj-Napoca și va fi moderată de conf. univ. dr.

Melania-Gabriela Ciot, de la Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyay din Cluj-Napoca. Organizatorii

dezbaterii sunt Facultatea de Studii Europene din cadrul

Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Institutul de Științe

Politice și Relații Internaționale „Ion I.C. Brătianu", Institutul de

Cercetări Europene (ICE), Fundația Universitară a Mării Negre,

Centrul pentru Negocieri și Medieri Internaţionale şi Europene

(CNMIE).

În deschiderea evenimentului vor lua cuvântul: Dan Dungaciu,

directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale

„Ion I.C. Brătianu" al Academiei Române și Petrișor Peiu,

http://www.jurna

lromanesc.ro/jr1/

index.php/evenim

ente/item/1921-

maine-la-cluj-

fondul-moldova-din-nou-in-

dezbatere.html

19

directorul Departamentului de Analize Economice din cadrul

Fundației Universitare a Mării Negre.

O dezbatere similară a mai avut loc pe data de 17 decembrie

2015 la București și s-a bucurat de participarea unor invitați

speciali, susținători ai înființării și asumării Fondului Moldova.

Despre inițiativa dezbătută în decembrie și propusă spre

dezbatere și la jumătatea acestei luni se poate spune că a captat atenția unui număr important de susținători. Apelul adresat

principalilor decidenți ai statului român, lansat recent, a fost

asumat de un număr de 40 de organizații nonguvernamentale de

pe ambele maluri ale Prutului. Susținătorii acestei inițiative au

solicitat înființarea și dezvoltarea unui fond de investiții

specializat – Fondul Moldova – ale cărui linii esențiale au fost

deja trasate și lansate în spațiul public de către Fundația

Universitară a Mării Negre – ca instrument de exprimare a

sprijinului României pentru schimbări fundamentale și

ireversibile în Republica Moldova precum și ca instrument de

reducere a decalajelor dintre cele două maluri ale Prutului.

De ce Fondul Moldova? – Aceasta este o întrebare la care

răspundeau, pe 21 septembrie 2015, pentru adevarul.ro, Dan

Dungaciu și Petrișor Peiu. „Toate ţările europene care s-au

dezvoltat după cel de-al doilea război mondial au beneficiat de

infuzii masive de capital din afară. Republica Moldova nu este

inclusă în planurile UE pentru extindere şi nici nu are resurse

20

interne să genereze dezvoltare. Unica soluţie rămâne un "plan

Marshall tailor-made". Nici o altă ţară nu are vreun astfel de plan

(şi nici măcar vreun interes anume să îl propună). Singurul stat

cu vocaţie în acest sens este România", se arată, pe scurt, în

analiza celor doi.

Ce este Fondul Moldova?

Este un fond deschis de investiţii listat la Bursa de Valori Bucureşti. El va începe cu constituirea, prin aportul statului











atinge o valoare a fondului de 1 miliard Euro. (sursa: Dan

Dungaciu, Petrișor Peiu | adevărul.ro | 21.09.2015)

Posibile întrebări, în perspectiva viitoarei dezbateri

Dezbaterea de joi, de la Cluj-Napoca, este așteptată cu mult

interes și tocmai de aceea jurnalromanesc.ro lansează în discuție

mai multe întrebări ale căror răspunsuri ori vor fi date de

21

organizatori premergător dezbaterii, ori vor reieși pur și simplu

din discuțiile ce vor fi purtate acolo.

Ar fi interesant de aflat ce elemente de noutate va aduce noua

dezbatere în contextul eforturilor de constituire a Fondului

MOLDOVA, având în vedere și ultimele evoluții de pe scena

politică din Republica Moldova. Instabilitatea politică

permanentă de la Chișinău, incertitudinea orientării proeuropene și pericolul alegerilor anticipate pun serios la îndoială eficiența

unei investiții de încredere pe termen mediu și lung în Republica

Moldova.

Fondul Moldova ar trebui conturat ca un fond deschis de

investiţii, listat la Bursa de Valori Bucureşti, care va începe cu

constituirea, prin aportul statului român, a unui fond de investiţii

cu 100 milioane Euro, ajutor pe care România l-a tot promis

oricum Republicii Moldova. După cum știm, acest ajutor a fost

suspendat până la o mult așteptată calmare a crizei politice de la

Chișinău. În aceste condiții, perspectiva îndeplinirii acestei prime

condiții de constituire a Fondului Moldova, adică perspectiva

deblocării acestui ajutor, pare din ce în ce mai îndepărtată.

Nevoia unui Plan Marshall pentru Moldova este descris ca unică

soluție și, mai mult, România este considerată de Dan Dungaciu

„singurul stat cu vocaţie în acest sens". Dar este de văzut ce

argumente noi ar mai putea fi aduse în sprijinul acestei soluții,

ținând cont, așa cum subliniam, de vocația spre instabilitate,

22

afișată, din păcate, în ultimul an, de Republica Moldova.

Dezbaterea de mâine ar putea răspunde și la o altă întrebare

legată de posibilitatea unui plan similar și pentru Ucraina, un alt

stat frământat de incertitudinea alegerii unei direcții de acțiune.

De când s-a adâncit criza politică de la Chișinău și, implicit,

nesiguranța orientării proeuropene a Republicii Moldova,

România pare să se fi retras din prima linie a sprijinului consistent acordat Chișinăului, iar în aceste condiții se pune

fireasca întrebare dacă ar putea România să revină la o politică

de și mai mare apropiere față de republica soră de peste Prut și

dacă pot fi create premisele stabilității necesare unei schimbări

de percepție și atitudine.

„În realitate, atitudinea Bucureştiului faţă de frontiera estică este

şi un semn al valorii adăugate pe care România o poate aduce

spaţiului UE şi NATO din care a decis să facă parte. Fondul

Moldova este un proiect românesc şi euroatlantic, deopotrivă", se

spune în materialul de descriere a planului pentru Moldova. Dar

este de văzut, în continuare, ce ar trebui să facă R. Moldova

pentru a recâștiga încrederea României și prin extensie

încrederea UE.

Oredestiri.ro Fondul Moldova, din nou în dezbatere, acum la Cluj-Napoca


Marshall al României pentru Republica Moldova” va avea loc joi,


http://www.orade

stiri.ro/fondul-

moldova-din-nou-

dezbatere-acum-

23

Europene din Cluj-Napoca și va fi moderatăde conf. univ. dr.

Melania-Gabriela Ciot, de la Facultatea de Studii Europene a

Universității Babeș-Bolyay din Cluj-Napoca.

Organizatorii dezbaterii sunt Facultatea de Studii Europene din

cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Institutul de

Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I.C. Brătianu”,

Institutul de Cercetări Europene (ICE), Fundația Universitară a Mării Negre, Centrul pentru Negocieri și Medieri Internaţionale şi

Europene (CNMIE).



„Ion I.C. Brătianu” al Academiei Române și Petrișor Peiu,






Despre inițiativa dezbătută în decembrie și propusă spre

dezbatere și la jumătatea acestei luni se poate spune că a captat

atenția unui număr important de susținători. Apelul adresat





la-cluj-

napoca#.VppPgFl

ObIV

24







De ce Fondul Moldova? – Aceasta este o întrebare la care răspundeau, pe 21 septembrie 2015, pentru adevărul.ro, Dan





interne să genereze dezvoltare. Unica soluţie rămâne un “plan

Marshall tailor-made”. Nici o altă ţară nu are vreun astfel de plan


cu vocaţie în acest sens este România”, se arată, pe scurt, în

analiza celor doi.


Este un fond deschis de investiţii listat la Bursa de Valori






25







atinge o valoare a fondului de 1 miliard Euro. (sursa: Dan Dungaciu, Petrișor Peiu | adevărul.ro | 21.09.2015)

Posibile întrebări în perspectiva viitoarei dezbateri





din discuțiile ce vor fi purtate joi, 14 ianuarie 2016, la Cluj-

Napoca.



MOLDOVA, având în vedere și ultimele evoluții de pe scena

politică din Republica Moldova. Instabilitatea politică

permanentă de la Chișinău, incertitudinea orientării proeuropene

și pericolul alegerilor anticipate pun serios la îndoială eficiența


Moldova.


26







condiții de constituire a Fondului Moldova, adică perspectiva deblocării acestui ajutor, pare din ce în ce mai îndepărtată.



„singurul stat cu vocaţie în acest sens”. Dar este de văzut ce







De când s-a adâncit criza politică de la Chișinău și, implicit,

nesiguranța orientării proeuropene a Republicii Moldova,

România pare să se fi retras din prima linie a sprijinului

consistent acordat Chișinăului, iar în aceste condiții se pune




27





Moldova este un proiect românesc şi euroatlantic, deopotrivă”, se


este de văzut, în continuare, ce ar trebui să facă R. Moldova pentru a recâștiga încrederea României și prin extensie

încrederea UE.

Euromedia-

ucraina.blogspot.ro

Fondul Moldova, din nou in dezbatere


Marshall al României pentru Republica Moldova” va avea loc joi,


Europene din Cluj-Napoca și va fi moderată de conf. univ. dr. Melania-Gabriela Ciot, de la Facultatea de Studii Europene a

Universității Babeș-Bolyay din Cluj-Napoca. Organizatorii

dezbaterii sunt Facultatea de Studii Europene din cadrul


Politice și Relații Internaționale „Ion I.C. Brătianu”, Institutul de



(CNMIE).



http://euromedia-

ucraina.blogspot.r

o/2016/01/maine

-la-cluj-fondul-

moldova-din-nou-in.html

28







Despre inițiativa dezbătută în decembrie și propusă spre dezbatere și la jumătatea acestei luni se poate spune că a captat

atenția unui număr important de susținători. Apelul adresat











De ce Fondul Moldova? – Aceasta este o întrebare la care

răspundeau, pe 21 septembrie 2015, pentru adevărul.ro, Dan




29


interne să genereze dezvoltare. Unica soluţie rămâne un “plan

Marshall tailor-made”. Nici o altă ţară nu are vreun astfel de plan


cu vocaţie în acest sens este România”, se arată, pe scurt, în

analiza celor doi.

Ce este Fondul Moldova? Este un fond deschis de investiţii listat la Bursa de Valori












atinge o valoare a fondului de 1 miliard Euro. (sursa: Dan

Dungaciu, Petrișor Peiu | adevărul.ro | 21.09.2015)

Posibile întrebări în perspectiva viitoarei dezbateri



30



din discuțiile ce vor fi purtate joi, 14 ianuarie 2016, la Cluj-

Napoca.



MOLDOVA, având în vedere și ultimele evoluții de pe scena politică din Republica Moldova. Instabilitatea politică

permanentă de la Chișinău, incertitudinea orientării proeuropene

și pericolul alegerilor anticipate pun serios la îndoială eficiența


Moldova.








condiții de constituire a Fondului Moldova, adică perspectiva

deblocării acestui ajutor, pare din ce în ce mai îndepărtată.



„singurul stat cu vocaţie în acest sens”. Dar este de văzut ce

31







De când s-a adâncit criza politică de la Chișinău și, implicit, nesiguranța orientării proeuropene a Republicii Moldova,

România pare să se fi retras din prima linie a sprijinului

consistent acordat Chișinăului, iar în aceste condiții se pune








Moldova este un proiect românesc şi euroatlantic, deopotrivă”, se


este de văzut, în continuare, ce ar trebui să facă R. Moldova

pentru a recâștiga încrederea României și prin extensie

încrederea UE.

14.01.2016

Fundatia Universitara a

Marii negre Fondul Moldova, planul României pentru prosperitatea Republicii Moldova, dezbătut la Cluj

http://fumn.eu/fo

ndul-moldova-

32

Joi a venit rândul mediului academic clujean să dezbată asupra Fondului Moldova – Planul Marshall al României pentru Republica Moldova, eveniment găzduit de Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai, în prezența inițiatorilor proiectului, profesorii Dan Dungaciu (directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale “Ion I.C. Brătianu” al Academiei Române şi Petrişor Peiu, directorul Departamentului de Analize Economice din cadrul Fundaţiei Universitare a Mării Negre. Inițiativa Fondul Moldova este o idee nouă care apropie Republica Moldova de România, prin prosperitate, și care nu ține cont de regimurile politice actuale sau viitoare din țara vecină României. Concret, este vorba de un model de business responsabil și transparent care să presupună investiții de 1 miliard de euro din partea românilor în diferite sectoare strategice ale Moldovei pentru reducerea decalajelor dintre cele două maluri ale Prutului. Banii se vor amenaja într-un fond gestionat de statul român, dar la care să se ralieze și alte entități internaționale. “România are companii pe bani grei, cu bani care stau în bănci pe dobânzi foarte mici, între 0 și 1%, în loc să fie puși să lucreze. Există 80 miliarde de euro bani care stau în bănci. Poate ar fi și populație interesată să investească într-un asemenea fond. Fondul Moldova poată să ajungă la 1 miliard de euro rapid, pentru reducerea decalajelor dintre malurile Prutului. Când am început discuțiile despre Fondul Moldova aveam diferență de PIB

planul-romaniei-

pentru-

prosperitatea-

republicii-

moldova-

dezbatut-la-cluj/

33

între noi și moldoveni de 1 la 4, acum diferența e 1 la 6 chiar dacă am plecat din comunism la fel de bogați și la fel de săraci. Nu propunem ajutor de tip ONG, în proiecte culturale, dar nici investiții cum face statul român în companii energetice unde investește 70%, dar are control 30%. Există și exemple care deja funcționează în exterior. În America este un asemenea fond care sprijină firmele private care vor să investească în zone de interes pentru guvern, iar o parte din risc este asumat de acel fond. Sunt deja mecanisme pe care noi le putem asuma și le putem pune să lucreze”, a precizat Dan Dungaciu. “Fondul Moldova este o poveste care, în ciuda numelui, are în centru tot România, nu Republica Moldova. România a ajuns, așa cum o știm noi, mai bună sau mai cu rele, a 45-a economie a Lumii. Producem 400 miliarde de dolari, în termeni nominali 200 miliarde de dolari. Trebuie să-ți pui problema încotro te îndrepți. Polonia, când a ajuns a 25-a putere a Lumii și-a propus până în 2020 să fie a 20-a putere a lumii și a ajuns deja pe locul 22. Noi ar trebui să ajungem a 40-a economie a Lumii, mai trebuie depășim Kazakhstan și Belgia. Acest lucru nu poate fi făcut fără expansiune, fără investiții în străinătate și bazându-te doar pe companii străine care să investească în țara ta. Expansiunea e un termen care pare strident, care duce la aspecte ale istoriei pe care unii le vor uitate, dar are și conotație pozitivă. În anul în care s-au pus bazele companiilor de utilități, Petrom era de două ori mai mare decât MOL din Ungaria, apoi în 98′, când a început criza asiatică și rusească, care ne-a afectat și pe noi și pe maghiari, erau

34

companii egale; când s-a privatizat Petrom, era MOL-ul deja un pic mai mare, iar acum e de trei ori mai mare, datorită expansiunii inclusiv în România”, a explicat profesorul Petrișor Peiu. Acesta a oferit exemplele unor sectoare în care Fondul Moldova ar putea să investească, precum căile ferate, energia, apa, bancar, care aduc randamente foarte mari în viitor, însă unde companiile publice românești nu pot să investească din cauza legislației. Dan Dungaciu a precizat că deși România pretinde că a făcut multe pentru Republica Moldova, în fapt s-a vorbit doar în versuri și cu fanfară, nimic concret. “România nu are nicio companie majoră acolo, după 25 de ani de democrație și steaguri fluturate. Noi vorbim de corupție acolo, că s-au furat 1 miliard de dolari prin trei bănci, dar noi avem doar 2,8% prezență românească în sectorul bancar din Moldova. Trebuie să ducem acolo instituții, corporații, nu să lași băncile rusești să controleze sistemul financiar de acolo, apoi să faci conferințe despre transparență și să le spui moldovenilor să se schimbe. Corupția era acolo când noi fluturam steaguri și oficialii europeni se plimbau pe acolo. Fanfarele au plecat și ce a rămas acolo: corupția mare. După ce plantezi în sol zone de business serioase poți să schimbi ceva”. Cu referire la contextul în care se poate dezvolta Fondul Moldova, cei doi au menționat că este esențial și un acord politic între toate forțele politice românești, după modelul acordului de la Snagov, când s-a decis integrarea României în UE.

35

O investiție la o asemenea valoare pe care România ar putea să o deruleze în Republica Moldova este de altfel iminentă, consideră inițiatorii proiectului, întrucât țara de peste Prut se îndreaptă către un dezastru economic iminent pe fondul: lipsei de interes manifestată spre Moldova de țările străine, inclusiv Rusia – care trebuie să-și rezolve propria criză economică; lipsei investițiilor serioase în Moldova; reducerii remiterii de bani de la cetățenii moldoveni plecați în străinătate (care constituie un sfert din PIB); lipsei resurselor naturale și a unei poziționări pe o rută majoră de transport; datoriilor care trebuie să fie returnate; investițiilor pe care bogații moldoveni preferă să le facă mai degrabă în țări din Vest ș.a.m.d. Altfel ar investi și România într-un stat eșuat care are prezență economică românească raportat la un stat unde această prezență lipsește cu desăvârșire. Cei doi profesori au dialogat pe tema Fondului Moldova și cu cei prezenți la dezbatere. Unul dintre aceștia, Andrei Harin, liderul Grupului de Inițiativă Basarabeană Cluj, a întrebat despre indicatorii concreți, cantitativi și calitativi, care pot indica prezența stabilității pe străzile din Republica Moldova. Dan Dungaciu a răspuns că ideea de stabilitate trebuie nuanțată, pentru că a existat și pe vremea lui Voronin și a regimului transnistrean, însă asta nu duce la dezvoltare. Nu e în sine un obiectiv, ci trebuie să fie stabilită în alte condiții. “Problema e că s-a ajuns prin tensiuni profunde să avem o treime din populație care nu votează, o treime îndreptată spre Est și o treime spre Vest. Niciuna din cele 2 stabiltăți nu sunt realiste. În România nu

36

a fost niciun partid care să-și exprime dorința de a nu intra în UE. În Republica Moldova există o parte însemnată din populație care-și construiește proiectul de viață spre Est. Care stabilitate e de dorit, spre uniunea euro-asiatică a lui Dodon sau spre UE? În privința UE, Republica Moldova n-a avut un acord real de asociere. Nici situația spre eurasia nu e mai bună. Republica Moldova este într-o criză de percepție. E o zonă fără identitate strategică, nici cu Estul, nici cu Vestul. Țara este într-o criză fără precedent, iar stabilitatea este o utopie. Toată lumea se retrage și spune: nu mai discutăm subiectul, însă noi suntem obligați să discutăm despre Republica Moldova. Cum facem însă noi să spunem ceva cu sens, concret, în această tăcere?”

Romanialibera.ro Peiu: „România are nevoie de expansiune economică“

Instabilitatea politică de la Chișinău îi îndeamnă pe experții în

economie să găsească soluții de business care să contribuie la

stabilizarea Republicii Moldova și la apropierea ei de România. O

astfel de soluție este imaginată în cadrul unei dezvoltări

economice care să ducă prezența românească în toată regiunea.

România are nevoie de o politică de expansiune economică, este

de părere analistul economic Petrișor Peiu. El crede că această

politică ar trebui orientată atât spre economia internă, cât și spre

țările din regiune, mai ales Republica Moldova și țările

balcanilor. Astfel, va putea fi susținută creșterea economiei

românești. Declarațiile lui Petrișor Peiu au fost făcute în cadrul

unei dezbateri găzduite de Facultatea de Studii Europene a

http://www.roma

nialibera.ro/actual

itate/eveniment/p

eiu--

%E2%80%9Erom

ania-are-nevoie-

de-expansiune-

economica%E2%8

0%9C-404524

37

Universității „Babeș-Bolyai“, la care a mai participat și sociologul

Dan Dungaciu, care a lansat ideea unui fond de investiții în

Republica Moldova, cu un rol inspirat din cel al Planului Marshall.

Expertul Petrișor Peiu spune că, în prezent, cu un PIB de 400 de

miliarde de dolari americani, România a ajuns cea de-a 45-a

economie a lumii, iar dacă lucrurile se vor dezvolta în ritmul

actual, până în anul 2025, România va ajunge a 40-a economie a lumii și va depăși economii precum cele ale Belgiei și

Kazahstanului. Tendința nu este una singulară în regiunea

Europei Centrale. Polonia a plecat din poziția de cea de-a 25-a

economie a lumii și și-a fixat drept țintă să ajungă a 20-a

economie a lumii în 2020.

În prezent, economia poloneză a ajuns cea de-a 22-a de pe glob.

Ca exemplu de politică de expansiune economică pe piața internă,

analistul economic recomandă Guvernului să încerce să cumpere

acțiunile companiilor care exploatează resurse naturale, potrivit

ClujToday.ro. Petrișor Peiu este de părere că autoritățile române

ar trebui, de pildă, să cumpere cât mai multe acțiuni Petrom, care,

în prezent, se află la un nivel foarte scăzut, ca urmare a prăbușirii

prețului petrolului pe piețele internaționale.

În privința expansiunii economice regionale, Petrișor Peiu spune

că România ar trebui să își consolideze prezența în țările

Balcanilor, precum Bulgaria și Serbia. Însă prioritatea ar trebui să

fie reprezentată de Republica Moldova. Una dintre ideile

38

susținute de Petrișor Peiu ar fi utilizarea celor 100 de milioane de

euro promise de România Republicii Moldova pentru

constituirea unui fond de investiții, condus după principii

corporative. Acest fond ar urma să atragă și capitaluri private,

pentru a finanța investițiile românești în afacerile din Republica

Moldova. Petrișor Peiu recomandă, de exemplu, cumpărarea

companiei feroviare moldovenești, dar și investițiile în distribuția de energie și de apă, precum și în obligațiuni emise de Guvernul

Republicii Moldova ori de municipalitatea din Chișinău, iar în

acest fel, cu banii proveniți din obligațiuni, Guvernul și Primăria

Chișinău să își poată finanța investițiile în dezvoltare.

Clujtoday.ro Petrișor Peiu: România are nevoie de o politică de

expansiune economică. Fond de investiții în Republica Moldova

România are nevoie de o politică de expansiune economică, este

de părere analistul economic Petrișor Peiu. El crede că această

politică ar trebui orientate atât spre economia internă, cât și spre

țările din Regiune. Astfel, va putea fi susținută creșterea

economiei românești. Declarațiile lui Petrișor Peiu au fost făcute

în cadrul unei dezbateri găzduite de Facultatea de Studii

Europene a Universității Babeș-Bolyai, la care a mai participat și

sociologul Dan Dungaciu, care a lansat ideea unui fond de

investiții în Republica Moldova, cu un rol inspirat din cel al

http://www.clujto

day.ro/index.php?newsid=24368

39

Planului Marshall.

Petrișor Peiu spune că, în prezent, cu un PIB de 400 de miliarde

de dolari americani, România a ajuns cea de-a 45-a economie a

lumii, iar dacă lucrurile se vor dezvolta în ritmul actual, până în

anul 2025, România va ajunge a 40-a economie a lumii. Ca

exemplu de politică de expansiune economică pe piața internă,

analistul economic recomandă Guvernului să încerce să cumpere acțiunile companiilor care exploatează resurse natural. Petrișor

Peiu este de părere că autoritățile române ar trebui, de pildă, să

cumpere cât mai multe acțiuni Petrom, care, în prezent, se află la

un nivel foarte scăzut, ca urmare a prăbușirii prețului petrolului

pe piețele internaționale.

În privința expansiunii economice regionale, Petrișor Peiu spune

că România ar trebui să își consolideze prezența în țările

Balcanilor, precum Bulgaria și Serbia. Însă prioritatea ar trebui să

fie reprezentată de Republica Moldova. Una dintre ideile

susținute de Petrișor Peiu ar fi utilizarea celor 100 de milioane de

euro promise de România Republicii Moldova pentru constituirea

unui fond de investiții, condus după principii corporative. Acest

fond ar urma să atragă și capitaluri private, pentru a finanța

investițiile românești în afacerile din Republica Moldova. Petrișor

Peiu recomandă, de exemplu, cumpărarea companiei feroviare

moldovenești, dar și investițiile în distribuția de energie și de

apă, precum și în obligațiuni emise de Guvernul Republicii

40

Moldova ori de municipalitatea din Chișinău, iar în acest fel, cu

banii proveniți din obligațiuni, Guvernul și Primăria Chișinău să

își poată finanța investițiile în dezvoltare.

Clujazi.ro Fondul Moldova, planul României pentru prosperitatea

Republicii Moldova, dezbătut la Cluj

Joi a venit rândul mediului academic clujean să dezbată asupra

Fondului Moldova – Planul Marshall al României pentru

Republica Moldova, eveniment găzduit de Facultatea de Studii

Europene a Universității Babeș-Bolyai, în prezența inițiatorilor

proiectului, profesorii Dan Dungaciu (directorul Institutului de

Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale “Ion I.C. Brătianu” al

Academiei Române şi Petrişor Peiu, directorul Departamentului

de Analize Economice din cadrul Fundaţiei Universitare a Mării

Negre.fondul moldova Inițiativa Fondul Moldova este o idee nouă care apropie

Republica Moldova de România, prin prosperitate, și care nu ține

cont de regimurile politice actuale sau viitoare din țara vecină

României. Concret, este vorba de un model de business

responsabil și transparent care să presupună investiții de 1

miliard de euro din partea românilor în diferite sectoare

strategice ale Moldovei pentru reducerea decalajelor dintre cele

două maluri ale Prutului. Banii se vor amenaja într-un fond

gestionat de statul român, dar la care să se ralieze și alte entități

internaționale.

http://www.clujaz

i.ro/fondul-

moldova-planul-

romaniei-pentru-

prosperitatea-

republicii-

moldova-

dezbatut-la-cluj/

41

“România are companii pe bani grei, cu bani care stau în bănci pe

dobânzi foarte mici, între 0 și 1%, în loc să fie puși să lucreze.

Există 80 miliarde de euro bani care stau în bănci. Poate ar fi și

populație interesată să investească într-un asemenea fond.

Fondul Moldova poată să ajungă la 1 miliard de euro rapid,

pentru reducerea decalajelor dintre malurile Prutului. Când am

început discuțiile despre Fondul Moldova aveam diferență de PIB între noi și moldoveni de 1 la 4, acum diferența e 1 la 6 chiar dacă

am plecat din comunism la fel de bogați și la fel de săraci. Nu

propunem ajutor de tip ONG, în proiecte culturale, dar nici

investiții cum face statul român în companii energetice unde

investește 70%, dar are control 30%. Există și exemple care deja

funcționează în exterior. În America este un asemenea fond care

sprijină firmele private care vor să investească în zone de interes

pentru guvern, iar o parte din risc este asumat de acel fond. Sunt

deja mecanisme pe care noi le putem asuma și le putem pune să

lucreze”, a precizat Dan Dungaciu.fondul moldova2

“Fondul Moldova este o poveste care, în ciuda numelui, are în

centru tot România, nu Republica Moldova. România a ajuns, așa

cum o știm noi, mai bună sau mai cu rele, a 45-a economie a

Lumii. Producem 400 miliarde de dolari, în termeni nominali 200

miliarde de dolari. Trebuie să-ți pui problema încotro te îndrepți.

Polonia, când a ajuns a 25-a putere a Lumii și-a propus până în

2020 să fie a 20-a putere a lumii și a ajuns deja pe locul 22. Noi ar

42

trebui să ajungem a 40-a economie a Lumii, mai trebuie depășim

Kazakhstan și Belgia. Acest lucru nu poate fi făcut fără

expansiune, fără investiții în străinătate și bazându-te doar pe

companii străine care să investească în țara ta. Expansiunea e un

termen care pare strident, care duce la aspecte ale istoriei pe care

unii le vor uitate, dar are și conotație pozitivă. În anul în care s-au

pus bazele companiilor de utilități, Petrom era de două ori mai mare decât MOL din Ungaria, apoi în 98′, când a început criza

asiatică și rusească, care ne-a afectat și pe noi și pe maghiari, erau

companii egale; când s-a privatizat Petrom, era MOL-ul deja

unpic mai mare, iar acum e de trei ori mai mare, datorită

expansiunii inclusiv în România”, a explicat profesorul Petrișor

Peiu.fondul moldova1

Acesta a oferit exemplele unor sectoare în care Fondul Moldova

ar putea să investească, precum căile ferate, energia, apa, bancar,

care aduc randamente foarte mari în viitor, însă unde companiile

publice românești nu pot să investească din cauza legislației.

Dan Dungaciu a precizat că deși România pretinde că a făcut

multe pentru Republica Moldova, în fapt s-a vorbit doar în

versuri și cu fanfară, nimic concret. “România nu are nicio

companie majoră acolo, după 25 de ani de democrație și steaguri

fluturate. Noi vorbim de corupție acolo, că s-au furat 1 miliard de

dolari prin trei bănci, dar noi avem doar 2,8% prezență

românească în sectorul bancar din Moldova. Trebuie să ducem

43

acolo instituții, corporații, nu să lași băncile rusești să controleze

sistemul financiar de acolo, apoi să faci conferințe despre

transparență și să le spui moldovenilor să se schimbe. Corupția

era acolo când noi fluturam steaguri și oficialii europeni se

plimbau pe acolo. Fanfarele au plecat și ce a rămas acolo:

corupția mare. După ce plantezi în sol zone de business serioase

poți să schimbi ceva”. Cu referire la contextul în care se poate dezvolta Fondul Moldova,

cei doi au menționat că este esențial și un acord politic între toate

forțele politice românești, după modelul acordului de la Snagov,

când s-a decis integrarea României în UE.

O investiție la o asemenea valoare pe care România ar putea să o

deruleze în Republica Moldova este de altfel iminentă, consideră

inițiatorii proiectului, întrucât țara de peste Prut se îndreaptă

către un dezastru economic iminent pe fondul: lipsei de interes

manifestată spre Moldova de țările străine, inclusiv Rusia – care

trebuie să-și rezolve propria criză economică; lipsei investițiilor

serioase în Moldova; reducerii remiterii de bani de la cetățenii

moldoveni plecați în străinătate (care constituie un sfert din PIB);

lipsei resurselor naturale și a unei poziționări pe o rută majoră de

transport; datoriilor care trebuie să fie returnate; investițiilor pe

care bogații moldoveni preferă să le facă mai degrabă în țări din

Vest ș.a.m.d. Altfel ar investi și România într-un stat eșuat care

are prezență economică românească raportat la un stat unde

44

această prezență lipsește cu desăvârșire.

Cei doi profesori au dialogat pe tema Fondului Moldova și cu cei

prezenți la dezbatere. Unul dintre aceștia, Andrei Harin, liderul

Grupului de Inițiativă Basarabeană Cluj, a întrebat despre

indicatorii concreți, cantitativi și calitativi, care pot indica

prezența stabilității pe străzile din Republica Moldova.fondul

moldova Dan Dungaciu a răspuns că ideea de stabilitate trebuie nuanțată,

pentru că a existat și pe vremea lui Voronin și a regimului

transnistrean, însă asta nu duce la dezvoltare. Nu e în sine un

obiectiv, ci trebuie să fie stabilită în alte condiții. “Problema e că

s-a ajuns prin tensiuni profunde să avem o treime din populație

care nu votează, o treime îndreptată spre Est și o treime spre

Vest. Niciuna din cele 2 stabiltăți nu sunt realiste. În România nu

a fost niciun partid care să-și exprime dorința de a nu intra în UE.

În Republica Moldova există o parte însemnată din populație

care-și construiește proiectul de viață spre Est. Care stabilitate e

de dorit, spre uniunea euro-asiatică a lui Dodon sau spre UE? În

privința UE, Republica Moldova n-a avut un acord real de

asociere. Nici situația spre eurasia nu e mai bună. Republica

Moldova este într-o criză de percepție. E o zonă fără identitate

strategică, nici cu Estul, nici cu Vestul. Țara este într-o criză fără

precedent, iar stabilitatea este o utopie. Toată lumea se retrage și

spune: nu mai discutăm subiectul, însă noi suntem obligați să

45

discutăm despre Republica Moldova. Cum facem însă noi să

spunem ceva cu sens, concret, în această tăcere?”

Saptamanalulasalt.ro Ultimul tren pentru Republica Moldova, un fond de investiţii

românesc

În aceste zile în Republica Moldova se întâmplă lucruri deosebit

de grave, o ţară grav afectată de corupţie este pe cale să reîncapă

pe mână rusească. În condiţiile în care finanţarea internaţională a

dispărut iar perspectivele Republicii Moldova sunt din ce în ce

mai sumbre, România poate salva Chişinăul printr-o investiţie

fără precedent. Fondul Moldova ar urma să concentreze resurse

financiare importante care să ajute la dezvoltarea Republicii

Moldova în perspectiva integrării europene, tot mai îndepărtată

la acest moment.

De câteva luni există în România o dezbatere intitulată „Fondul Moldova – Planul Marshall al României pentru Republica

Moldova”, ultima etapă desfăşurându-se joi, 14 ianuarie a.c., la

Institutul de Cercetări Europene din Cluj-Napoca. Evenimentul a

fost organizat de Facultatea de Studii Europene din cadrul


Politice și Relații Internaționale „Ion I.C. Brătianu”, Institutul de



(CNMIE) şi a avut ca invitaţi pe Dan Dungaciu, directorul

Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I.C.

http://saptamanal

ulasalt.com/2016/

01/14/ultimul-

tren-pentru-

republica-

moldova-un-fond-

de-investitii-

romanesc/

46

Brătianu” al Academiei Române şi pe Petrișor Peiu, directorului

Departamentului de Analize Economice din cadrul Fundației

Universitare a Mării Negre. Obiectivul principal al reuniunii de la

Cluj-Napoca a fost conturarea redactării draftului de propunere

care să oficializeze constituirea Fondului Moldova.Prima parte a

acestei dezbateri a avut loc pe 17 decembrie 2015, când i-a reunit

pe Alina Mungiu Pippidi, președinte SAR, Dan Dungaciu, Petrișor Peiu și Sergiu Celac (FUMN), Cristian Pârvan, secretar general

Asociația Oamenilor de Afaceri din România și George Simion,

lider al Platformei Unioniste Acțiunea 2012.

Fondul Moldova

În ultimele luni a apărut o nouă idee pentru Republica Moldova –

Fondul Moldova, o altfel de abordare față de Republica Moldova

sau garanțiile europenizării.

Potrivit documentelor, prima menționare a unui Plan Marshall

pentru Republica Moldova a fost făcută în 2012, de Igor Corman,

la vremea respectivă preşedinte al Comisiei parlamentare

politică externă şi integrare europeană din Parlamentul de la

Chișinău, care, în cadrul Forumul Moldova – Uniunea Europeană

2012, desfăşurat la Berlin, lansa ideea reintegrării Rep. Moldova

în Uniunea Europeană prin aplicarea, de către UE, a unui Plan

Marshall, similar celui conceput de Statele Unite ale Americii și

destinat aliaților europeni din al Doilea Război Mondial.

Apelul adresat principalilor decidenți ai statului român, lansat

47

recent, a fost asumat de un număr de 40 de organizații

nonguvernamentale de pe ambele maluri ale Prutului.

Susținătorii acestei inițiative au solicitat înființarea și dezvoltarea

unui fond de investiții specializat— Fondul Moldova —ale cărui

linii esențiale au fost deja trasate și lansate în spațiul public de

către Fundația Universitară a Mării Negre — ca instrument de

exprimare a sprijinului României pentru schimbări fundamentale și ireversibile în Republica Moldova precum și ca instrument de


Proiectul lansat de Fundaţia Universitară a Mării Negre prevede

ca Fondul pentru Moldova să fie un fond deschis de investiţii

listat la Bursa de Valori Bucureşti. El va începe cu constituirea,

prin aportul statului român, a unui fond de investiţii cu 100

milioane Euro, ajutor pe care România l-a oferit la un moment dat

Republicii Moldova.

În prima etapă, Ministerul de Finanţe va subscrie integral suma

de 100 milioane euro. În etapa a doua, se vor emite acţiuni noi în

valoare tot de 100 milioane Euro care se vor subscrie de către

investitorii interesaţi, în două tranşe (una pentru investitorii

instituţionali şi alta pentru investitorii de retail). În etape

ulterioare, Fondul va emite acţiuni noi (prin majorare de capital

social) în tranşe de câte 100 milioane Euro pe măsură ce vor

exista proiecte de investiţii identificate. În trei ani se poate atinge

o valoare a fondului de 1 miliard Euro.

48

Investiţiile se vor face în trei tipuri de active: obligaţiuni emise de

către Republica Moldova şi/sau de către municipiul Chişinău;

cumpărarea de active de pe teritoriul Republicii Moldova;

investiţii greenfield (investiţii de la zero şi care generează

proiecte funcţionale) realizate pe teritoriul Republicii Moldova.

Dincolo de asta, se va investi în infrastructura de

transport/mediu în proiecte care vor fi ulterior administrate tot de către Fondul Moldova.

Se vor oferi acţiuni investitorilor instituţionali precum BERD, IFC

(vehiculele de investiţii ale UE şi Băncii Mondiale), precum şi

fondurilor de investiţii active în regiune. De asemenea, se vor

oferi pachete de acţiuni şi companiilor româneşti interesate

precum Electrica, Transgaz, Transelectrica. În plus, orice

persoane fizice sau juridice din România sau din UE vor putea să

cumpere acţiuni.

Administrarea acestui fond va fi privată, fără ingerinţe politice.

Fondul Moldova va investi numai în proiecte pe care le va

administra.

Fostul ambasador Sergiu Celac a declarat recent că proiectul

Fondul Moldova va putea fi realizat doar dacă demersul nu se va

limita la societatea civilă, ci va atage şi parteneri instituţionali

precum Preşedinţia, Guvernul, Parlamentul, care ”până acum au

avut o atitudine de prudenţă şi discreţie”. În opinia sa, după ce se

conturează o atitudine politică în România, este nevoie de

49

consultări cu instituţiile financiare internaţionale şi cu partenerii

europeni. Mai mult, demersul trebuie susţinut şi de autorităţile

de peste Prut.

Analistul economic Petrişor Peiu a pledat pentru o expansiune

economică a României ca economie medie, a 45-a din lume,

inclusiv prin investiţii şi achiziţii în Republica Moldova, şi în

general pentru sprijinirea firmelor româneşti să intre pe pieţele din vecinătatea imediată.

Politik.md Planul Marshall al României pentru Republica Moldova


soluție și România este considerată „singurul stat cu vocaţie în

acest sens”. Opinia aparține analistului Dan Dungaciu, comunică

Politik.md.

O dezbatere cu titlul „Fondul Moldova – Planul Marshall al României pentru Republica Moldova” va avea loc astăzi, 14

ianuarie, la Institutul de Cercetări Europene din Cluj-Napoca,

informează Politik.md.







soluție și, mai mult, România este considerate, de analistul Dan

http://politik.md/

articles/extern/pl

anul-marshall-al-

romaniei-pentru-

republica-

moldova/35664/

50

Dungaciu „singurul stat cu vocaţie în acest sens”. Totodată, în

cadrul evenimentului se va urmări identificarea de argumente

noi ce ar mai putea fi aduse în sprijinul acestei soluții, ținând

cont, de vocația spre instabilitate, afișată în ultimul an, de

Republica Moldova. La fel, dezbaterea ar putea răspunde și la o

altă întrebare legată de posibilitatea unui plan similar și pentru

Ucraina, un alt stat frământat de incertitudinea alegerii unei direcții de acțiune.

Organizatorii dezbaterii sunt Facultatea de Studii Europene din


Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I.C. Brătianu”,

Institutul de Cercetări Europene (ICE), Fundația Universitară a

Mării Negre, Centrul pentru Negocieri și Medieri Internaţionale şi

Europene (CNMIE).

15.01.2016

Cuvantul Libertatii De ce este nevoie de un Plan Marshall pentru Republica

Moldova?

„Fondul Moldova – Planul Marshall al României pentru Republica

Moldova”, o dezbatere interesantă, într-un context politic extrem

de important, s-a desfăşurat ieri, la Institutul de Cercetări

Europene din Cuj-Napoca, fiind moderată de conf. univ. dr.

Melania-Gabriela Ciot, de la Facultatea de Studii Europene a

Universităţii Babeş-Bolyay din Cluj-Napoca.

Organizatorii dezbaterii au fost Facultatea de Studii Europene din


http://www.cvlpr

ess.ro/15.01.2016

/de-ce-este-

nevoie-de-un-

plan-marshall-

pentru-republica-

moldova/

51

Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I.C. Brătianu”,

Institutul de Cercetări Europene (ICE), Fundaţia Universitară a

Mării Negre, Centrul pentru Negocieri şi Medieri Internaţionale şi

Europene (CNMIE). În deschiderea evenimentului au luat

cuvântul: Dan Dungaciu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice

şi Relaţii Internaţionale „Ion I.C. Brătianu” al Academiei Române

şi Petrişor Peiu, directorul Departamentului de Analize Economice din cadrul Fundaţiei Universitare a Mării Negre. Cei

doi au susţinut, ieri, că unica soluţie pentru Republica Moldova

rămâne un “plan Marshall tailor-made”, iar singurul stat cu

vocaţie în acest sens este România. Asta în contextul în care

proiecţia de securitate a NATO are în acest moment două premise

fundamentale: ameninţările vin, deopotrivă, dinspre Est (Rusia,

Donbas, Crimeea) şi Sud (state eşuate, terorism, emigraţie). Criza

fără precedent a refugiaţilor din Europa – pot duce la

preponderenţa Sudului în detrimentul Estului. Summitul NATO

din 2016 de la Varşovia poate consemna un asemenea

dezechilibru.

Populaţia nu mai are încredere în Republica Moldova…

Profesorul Dungaciu a mai spus că problema Republica Moldova

trebuie gândită structurat. „Din perspectiva României, miza

principală în Est rămâne cea a statutului R. Moldova şi a şanselor

acesteia de a menţine viabil proiectul occidental. Într-un cuvânt:

statutul şi geografia frontierei euroatlantice. Această preocupare

52

trebuie să devină una din ţintele strategice ale Bucureştiului. …”,a

precizat Dan Dungaciu. Principală problemă a R. Moldova în acest

moment este, la nivel de populaţie, o enormă criză de încredere.

Ţara vecină se află azi în faţa unui bilanţ lugubru. O cincime de

PIB dispărut, o Bancă naţională golită de rezerve şi o pantă

descendentă economic după toţi indicatorii: transferuri

financiare, remitenţe, importuri şi exporturi. Au crescut doar inflaţia şi numărul de şomeri.


Este un fond deschis de investiţii listat la Bursa de Valori








investitorii instituţionali şi alta pentru investitorii de retail). În




atinge o valoare a fondului de 1 miliard Euro. „Ceea ce propune

Fondul Moldova este o schimbare de viziune faţă de stânga

Prutului. A devenit acum evident pentru toată lumea că

53

Republica Moldova nu reuşeşte să se „vândă” singură. Nu are

„investment grade”… În acest timp, România reuşeşte să obţină

suprasubscriere pentru orice încearcă să vândă, adică România

este un brand care “vinde bine” în ultimii ani.”, a mai precizat

prof. Dan Dungaciu.

Napocanews.ro Fondul Moldova: Soluția de 1 miliard de euro a României

pentru Republica Moldova

UBB a găzduit, ieri, dezbaterea “Fondul Moldova – Planul

Marshall al României pentru Republica Moldova”. La eveniment

au participat cei doi oameni din spatele inițiativei, Dan Dungaciu,


“Ion I.C. Brătianu” al Academiei Române, respectiv Petrişor Peiu,


Fundaţiei Universitare a Mării Negre. Fondul Moldova este soluția de 1 miliard de euro prin care pot fi

reduse decalajele economice dintre cele două maluri ale Prutului

și care poate aduce schimbare pozitivă pentru moldoveni

indiferent de regimurile politice actuale sau viitoare.

Dan Dungaciu a afirmat că în băncile românești stau 80 miliarde

de euro pe dobânzi extrem de mici, cuprinse între 0 și 1%. Acești

bani ar putea fi investiți de către populație într-un fond condus

pe principii de business, cu transparență, care să conducă alături

de statul român la achiziționarea unor sectoare strategice ale

economiei Republicii Moldova (căi ferate, apă, energie, sector

http://www.napo

canews.ro/2016/0

1/fondul-

moldova-solutia-

de-1-miliard-de-

euro-a-romaniei-

pentru-republica-

moldova.html

54

bancar etc)

La ora actuală, companiile de stat din România nu sunt lăsate

prin lege și prin statut să facă investiții în Republica Moldova, dar

riscurile lor ar putea fi reduse semnificativ dacă ar avea

susținerea Fondului Moldova, care ar putea concura acolo

inclusiv cu Gazprom.

Petrișor Peiu a afirmat că la ora actuală România ocupă locul 45 în topul celor mai puternice economii și că la o producție de 400

miliarde de dolari trebuie să se gândească la expansiune, după

cum a făcut și Polonia. Peiu a comparat în această direcție Petrom

cu MOL din Ungaria. La început, Petrom era o companie mai mare

decât MOL, după criza din 1998 Petrom era la egalitate cu MOL ca

putere, iar acum MOL este de trei ori mai mare decât Petrom

întrucât s-a extins și în alte țări, chiar în România. Petrișor Peiu

este de părere că nu poți să evoluezi ca economie dacă te bazezi

numai pe investitorii străini care să vină în țară.

Acesta din urmă a dat exemplul Căilor Ferate din Moldova, care

valorează 50 milioane de dolari în timp ce CFR-ul din România

are depozite de 100 milioane de dolari, bani care stau nefolosiți.

CFR-ul ar putea alături de Fondul Moldova să capete cu ușurință

controlul asupra CF Moldova.

Fondul Moldova ar putea fi utilizat și pentru achiziționarea de

obligațiuni pentru finanțarea unor orașe precum Chișinăul, unde

se află jumătate din nucleul dur al celor care simt românește.

55

Dan Dungaciu a precizat că deși România pretinde că a făcut

multe pentru Republica Moldova, în fapt s-a vorbit doar în

versuri și cu fanfară, nimic concret. “România nu are nicio

companie majoră acolo, după 25 de ani de democrație și steaguri

fluturate. Noi vorbim de corupție acolo, că s-au furat 1 miliard de

dolari prin trei bănci, dar noi avem doar 2,8% prezență

românească în sectorul bancar din Moldova. Trebuie să ducem acolo instituții, corporații, nu să lași băncile rusești să controleze

sistemul financiar de acolo, apoi să faci conferințe despre

transparență și să le spui moldovenilor să se schimbe. Corupția

era acolo când noi fluturam steaguri și oficialii europeni se

plimbau pe acolo. Fanfarele au plecat și ce a rămas acolo:

corupția mare. După ce plantezi în sol zone de business serioase

poți să schimbi ceva”.

Printre cei prezenți la dezbatere s-a aflat și Andrei Harin, care

conduce Grupul de Inițiativă Basarabeană Cluj. Acesta a întrebat

despre cum poate fi recunoscută stabilitatea pe străzile din

Republica Moldova.

Dan Dungaciu a afirmat că economia din Republica Moldova se

îndreaptă către colaps și nu mai beneficiază de atenție nici măcar

din partea Rusiei, care are de rezolvat propria-i criză, iar în acest

context de tăcere internațională pe acea zonă România este

obligată să spună ceva cu sens, să ofere o soluție. Eșecul Moldovei

ca stat pare să ajute la apropierea României de țara de peste Prut,

56

după cum arată și sondajele recente, moldovenii considerând că

nu mai au altă alternativă decât să vină în această direcție.

Ziarulfaclia.ro Dan Dungaciu: Republica Moldova rămîne în continuare cea mai importantă temă de politică externă a României

Proiectul statal al Republicii Moldova este pus în discuţie la ora

actuală iar România ar trebui să-şi regîndească viziunea faţă de

această ţară. O soluţie în acest sens ar fi crearea de către România

a unui fond de investiţii prin care să se investească în Republica

Moldova în domenii în care ţara noastră nu a făcut-o pînă acum.

Afirmaţia a fost făcută ieri de către Dan Dungaciu, director al

Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (ISPRI) al

Academiei Române, în cadrul dezbaterii cu tema „Fondul

Moldova – Planul Marshall al României pentru Republica

Moldova”.

Evenimentul, găzduit de Facultatea de Studii Europene din cadrul

Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, a fost organizat de

Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I.C.

Brătianu”, Institutul de Cercetări Europene (ICE), Fundaţia

Universitară a Mării Negre, Centrul pentru Negocieri şi Medieri

Internaţionale şi Europene (CNMIE) şi i-a avut ca parteneri pe

studenţii din organizaţia Grupul de Iniţiativă Basarabeană (GIB)

Cluj-Napoca.

Dan Dungaciu a explicat că Republica Moldova se află într-o criză

http://ziarulfaclia.

ro/dan-dungaciu-

republica-

moldova-ramine-

in-continuare-cea-

mai-importanta-

tema-de-politica-

externa-a-

romaniei/

57

de proiect şi că nu ce se întîmplă în prezent în această ţară este

important ci ce se ce va întîmpla după.

‘’Nu credem că ce se întîmplă acum în Republica Moldova este

esenţial sau dacă vreţi, ce se întîmplă acum în Moldova este

esenţial dar nu important. Dincolo de tot ce se întîmplă în

Republica Moldova, ceea ce trebuie să ne intereseze pe noi este

ce se va întîmpla după. Problemele Republicii Moldova nu ţin de configuraţia politică a Republicii Moldova de azi sau de mîine.

Este ceva mult mai complicat ce se întîmplă acolo şi este o sarcină

mult mai complexă pe care România trebuie să şi-o asume, repet,

dincolo de cine conduce azi sau mîine Republica Moldova.

Lucrurile sînt atît de complicate încît o schimbare de configuraţie

politică nu e o soluţie. În al doilea rînd, situaţia geostrategică e de

aşa natură încît ar trebui un alt tip de asumare pentru Est. Avem

senzaţia ca dimensiunea de securitate pe care şi-a asumat-o

inclusiv NATO nu mai pare a fi atît de importantă. Pînă astăzi

eram într-un fel de echilibru pentru că nimeni de la NATO nu ne-

a spus că dimensiunea estică este mai importantă decît cea

sudică, din zona Balcanilor. Am impresia că summitul NATO de la

Varşovia va fi ultimul summit în care Estul să mai conteze după

care NATO chiar şi UE e posibil să se orienteze mai degrabă spre

dimensiunea sudică, cea a balcanilor. Dacă vom ajunge într-o

astfel de situaţie va trebui ca abordarea faţă de Est să aibă o altă

formă. În termeni politici Republica Moldova se află într-o criză

58

de proiect. Şi asta se vede şi din soluţiile pe care încearcă să le

găsească unii politicieni. Percepţia că anumite persoane pot salva

un stat reprezintă un indicator clar că avem o criză politică

extrem de gravă. Criza mare a Moldovei este dată de faptul că nu

a reuşit ca dintr-un ethos regional să devină un etnos naţional în

care statul să devină funcţional. Astăzi sîntem în situaţia în care

proiectul statal se pune în discuţie. Deci politic, strategic şi identitar ar trebui să ne determine să gîndim altfel iar România

ar trebui să-şi regîndească viziunea pentru Est şi Moldova’’, a

declarat Dungaciu în cadrul dezbaterii la care au ţinut să

participe şi studenţi basarabeni din centrul universitar clujean.

Dan Dungaciu susţine că o soluţie din partea României pentru

Republica Moldova ar fi înfiinţarea ‘’Fondului Moldova’’. Potrivit

directorului Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii

Internaţionale (ISPRI) al Academiei Române, prin intermediul

acestui fond ar urma să se facă investiţii în domenii strategice

precum energia, transporturi, alimentare cu apă. ‘’Fondul

Moldova vine din această provocare pentru că ce s-a întîmplat

pînă acum nu a fost foarte de succes. E o criză de imaginaţie care

se vede şi în construcţia instituţională din România şi în

discursurile partidelor şi în cele oficiale. Prin urmare, Fondul

Moldova a venit ca urmare a acestor provocări şi ca o sugestie

pentru dezbaterea publică. Prima premisă de la care am plecat

este că Fondul Moldova trebuie să fie ceva care să nu semene cu

59

ce a fost. Fondul Moldova propune crearea unui fond de investiţii

prin care România să investească acolo în termeni de bussines şi

să se bazeze pe o administrare de tip corporatist. România are

astăzi companii naţionale care stau pe sute de milioane de euro

iar banii aceştia ar trebui puşi să lucreze’’, a spus Dungaciu.

Expertul român în relaţii internaţionale a subliniat că în anii 90 în

România şi Moldova condiţiile de trai erau cam egale însă în prezent cei de peste Prut sînt de şase ori mai săraci decît românii.

‘’După 25 de ani însă cei din Moldova sînt de şase ori mai săraci

decît cei din România. Este clar că ceva nu a funcţionat acolo. Este

preţul plătit de cetăţeanul din Moldova pentru traseul politic pe

care şi l-a asumat această ţară sau preţul nereunificării din anii

90. Am luat-o pe trase diferite iar cei din Moldova acum plătesc.

Aceste constatări ne-au arătat că ceva trebuie făcut’’, a punctat

Dungaciu. Întrebat dacă acest proiect cu componentă economico-

financiară e suficient pentru a asigura Moldovei drumul spre

dezvoltare, Dan Dungaciu a arătat că pentru abordarea

subiectului ‘’Moldova’’ la nivelul României e nevoie de un

consens politic de tipul pactului din 1995 de la Snagov. ‘’Noi

credem că Republica Moldova rămîne în continuare cea mai

importantă temă de politică externă a României, oricît am încerca

să ne ferim de ea. Ei, ca să fie abordată această chestiune, în

primul rînd ar trebui un soi de Pact de la Snagov în care să fie

cuprins şi Fondul Moldova’’, a arătat Dungaciu.

60

Cît priveşte parcursul european, Dungaciu a arătat că sigura

soluţie în acest sens pentru Moldova ar fi ‘’modelul german’’ al

integrării. ‘’Prima extindere a Uniunii Europene şi NATO a fost la

3 octombrie 1990 cînd RDG a intrat în NATO şi UE prin unificarea

cu RFG. Asta este singura cale realistă pentru Moldova. Că vrem

sau nu vrem este altceva. Că ne place sau nu e altceva, este o

judecată de realitate nu de valoare’’, a mai afirmat Dan Dungaciu, adăugînd că scenariul reunificării Republicii Moldova cu România

este în mod cert analizat la nivel european, însă, a subliniat Dan

Dungaciu, nicio altă ţară sau entitate nu va lua decizia în locul

României.

Jurnalromanesc.ro Petrisor Peiu: „România nu poate ajuta Moldova, decat prin

investitii”

Pe fondul unei situații extrem de complicate la Chișinău, ieri, 14 ianuarie 2016, în ziua în care asupra președintelui Republicii

Moldova se făceau presiuni inimaginabile pentru a-l nominaliza

premier pe Vladimir Plahotniuc, la Cluj-Napoca a avut loc o

dezbatere interesanță despre conceperea unui plan de salvare a

republicii de peste Prut. Proiectul statal al Republicii Moldova a

fost pus în discuţie cu multă consecvență, iar vorbitorii de la mult

așteptata dezbatere cu tema „Fondul Moldova – Planul Marshall

al României pentru Republica Moldova" au avansat câteva soluții

posibile de ajutor pentru Moldova, una dintre ele fiind aceea că

România ar trebui să-şi regîndească, acum, viziunea faţă de

http://www.jurna

lromanesc.ro/jr1/

index.php/evenimente/item/1928-

petrisor-peiu-

romania-nu-

poate-ajuta-

moldova-decat-

prin-

investitii.html

61

această ţară. O altă soluție avansată în acest sens ar fi și crearea

de către România a unui fond de investiţii prin care să se

investească în Republica Moldova în domenii în care ţara noastră

nu a făcut-o pînă acum. Dan Dungaciu, directorul Institutului de

Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (ISPRI) al Academiei

Române, dar și analistul economic Petrișor Peiu au făcut

declarații interesante la dezbaterea de la Cluj-Napoca. În exclusivitate pentru jurnalromanesc.ro, într-o intervenție

telefonică, Petrișor Peiu a mai precizat că problema se pune doar

din perspectiva României și că de la criza din Moldova „nu ne

așteptăm la evoluții spectaculoase". „Nu mai poate fi vorba de

niciun ajutor financiar pentru Moldova, ci doar de investiții.

Guvernul României nu poate ajuta azi Republica Moldova, pentru

că ei nu au un acord cu FMI și în aceste condiții, nimeni de pe

acest glob nu îi poate ajuta. Pe termen scurt nu există nicio

perspectivă!", mai spune analistul economic Petrișor Peiu.

Evenimentul de la Cluj a fost găzduit de Facultatea de Studii

Europene din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca,

și organizat de Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii

Internaţionale „Ion I.C. Brătianu", Institutul de Cercetări


pentru Negocieri şi Medieri Internaţionale şi Europene (CNMIE).

De asemenea, parteneri ai evenimentului au fost studenţii din

organizaţia Grupul de Iniţiativă Basarabeană (GIB) Cluj-Napoca.

62

În opinia lui Dan Dungaciu, Republica Moldova se află într-o criză

de proiect şi nu e atât de important ceea ce se întîmplă în prezent

acolo, ci ceea ce se ce va întîmpla după. „Dincolo de tot ce se

întâmplă în Republica Moldova, ceea ce trebuie să ne intereseze

pe noi este ce se va întâmpla după. Problemele Republicii

Moldova nu ţin de configuraţia politică a Republicii Moldova de

azi sau de mîine. Este ceva mult mai complicat ce se întîmplă acolo şi este o sarcină mult mai complexă pe care România

trebuie să şi-o asume, dincolo de cine conduce azi sau mâine

Republica Moldova. Lucrurile sunt atât de complicate încât o

schimbare de configuraţie politică nu e o soluţie. Avem senzaţia

ca dimensiunea de securitate pe care şi-a asumat-o inclusiv

NATO nu mai pare a fi atât de importantă. Până astăzi eram într-

un fel de echilibru pentru că nimeni de la NATO nu ne-a spus că

dimensiunea estică este mai importantă decât cea sudică, din

zona Balcanilor. Am impresia că summitul NATO de la Varşovia

va fi ultimul summit în care Estul să mai conteze după care NATO

chiar şi UE e posibil să se orienteze mai degrabă spre

dimensiunea sudică, cea a balcanilor. În termeni politici

Republica Moldova se află într-o criză de proiect. Şi asta se vede

şi din soluţiile pe care încearcă să le găsească unii politicieni.

Percepţia că anumite persoane pot salva un stat reprezintă un

indicator clar că avem o criză politică extrem de gravă. Criza

mare a Moldovei este dată de faptul că nu a reuşit ca dintr-un

63

ethos regional să devină un etnos naţional în care statul să devină

funcţional. Astăzi suntem în situaţia în care proiectul statal se

pune în discuţie. Deci politic, strategic şi identitar ar trebui să ne

determine să gîndim altfel iar România ar trebui să-şi

regîndească viziunea pentru Est şi Moldova'', a precizat Dan

Dungaciu în cadrul dezbaterii.

O posibilă soluție? Fondul Moldova Directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale

(ISPRI) al Academiei Române, Dan Dungaciu, a mai spus că o

soluţie din partea României pentru Republica Moldova ar fi

înfiinţarea „Fondului Moldova". „Fondul Moldova vine din această

provocare pentru că ce s-a întîmplat pînă acum nu a fost foarte de

succes. E o criză de imaginaţie care se vede şi în construcţia

instituţională din România şi în discursurile partidelor şi în cele

oficiale. Prin urmare, Fondul Moldova a venit ca urmare a acestor

provocări şi ca o sugestie pentru dezbaterea publică. Prima

premisă de la care am plecat este că Fondul Moldova trebuie să

fie ceva care să nu semene cu ce a fost. Fondul Moldova propune

crearea unui fond de investiţii prin care România să investească

acolo în termeni de bussines şi să se bazeze pe o administrare de

tip corporatist", este de părere Dungaciu.

Moldova, cea mai importantă temă de politică externă pentru

România

În opinia expertului Dan Dungaciu, în ceea ce privește situația din

64

Moldova, la nivelul României e nevoie de un consens politic:

„Republica Moldova rămâne în continuare cea mai importantă

temă de politică externă a României, oricât am încerca să ne

ferim de ea, iar în condițiile elaborării unui plan, să fie cuprins şi

Fondul Moldova".

România ar trebui să investească mult în Moldova

Coordonatorul Departamentului de Analize Economice din cadrul Fundației Universitare a Mării Negre, Petrișor Peiu spune că, în

prezent, cu un PIB de 400 de miliarde de dolari americani,

România a ajuns cea de-a 45-a economie a lumii, iar dacă

lucrurile se vor dezvolta în ritmul actual, până în anul 2025,

România va ajunge a 40-a economie a lumii. În acest context,

analistul economic recomandă Guvernului să încerce să cumpere

acțiunile companiilor care exploatează resurse natural. În

privința expansiunii economice regionale, Petrișor Peiu spune că

prioritatea ar trebui să fie reprezentată de Republica Moldova.

Una dintre ideile sale,expuse la Cluj, este folosirea celor 100 de

milioane de euro promise de România Republicii Moldova pentru

constituirea unui fond de investiții, condus după principii

corporative. Petrișor Peiu recomandă, de exemplu, cumpărarea

companiei feroviare moldovenești, dar și investițiile în distribuția

de energie și de apă, precum și în obligațiuni emise de Guvernul

Republicii Moldova ori de municipalitatea din Chișinău, iar în

acest fel, cu banii proveniți din obligațiuni, Guvernul și Primăria

65

Chișinău să își poată finanța investițiile în dezvoltare.

Interviu telefonic exclusiv cu Petrișor Peiu: „România nu mai

poate ajuta astăzi Republica Moldova, pentru că Republica

Moldova nu are un acord cu FMI și ne având un acord cu FMI,

nimeni, nu neapărat România, nimeni de pe acest glob nu-i va da

niciun împrumut!"

Reporter: Cum a fost dezbaterea, în contextul evenimentelor de ieri de la Chișinău?

Petrișor Peiu: Noi nu am plănuit să fie o așa suprapunere, dar

ideea este că, în principiu, ceea ce spunem și recomandăm noi,

este cumva independent de evoluția de la Chișinău, dar de

principiu cam asta trebuie făcut, pentru că noi punem problema

din perspectiva României și atunci e mai puțin important ce

evoluții sunt acolo, evoluții care oricum nu pot fi prea grozave, nu

ne așteptăm la evoluții spectuloase de la Chișinău. Am plecat de

la ideea că perioada de până în 2011 – 2012, în care ei au avut

stabilitate și o oarecare creștere, ei au abeneficiat de o

conjunctură particulară, cu care nu se vor mai întâlni și alminteri

ei sunt condamnați la eșec. Au avut atunci o perioadă de creștere

datorită conjuncturii în care oamenii au avut posibilitatea de a

pleca să lucreze în străinătate și să trimită bani acasă, doar că ei

au plecat definitiv și nu prea mai trimit și atunci altceva bun

pentru ei nu se poate întâmpla și de aceea am venit pentru ei cu

acest plan. Mai exact, declanșarea unui proces de investiții din

66

partea companiilor din România, înlocuirea paradigmei

ajutorului pe care îl dăm gratis și care nu produce rezultate cu

investiții private pe care să le facă companiile românești.

Reporter: În condițiile în care ajutorul României a fost blocat, mai

există posibilitatea deblocării lui?

Petrișor Peiu: Avem două lucruri diferite: Cele 100 de milioane

de euro era un ajutor pe care Guvernul României îi dădea pentru finanțatea diverselor proiecte de acolo. Cele 150 de milioane de

euro reprezentau un împrumut și acest împrumut ulterior s-a

blocat, adică anulat deocamdată.

Reporter: Și atunci cum rămâne cu fondul de investiții?

Petrișor Peiu: Fondul de investiții e altceva! Înseamnă că trebuie

făcute niște investiții de niște companii, nu un ajutor de stat! Nici

măcat împrumut de la bugetul statului, nici ajutor, ci investiții,

adică cu banii respectivi, companiile românești să facă investiții

acolo, pe care să le controleze. Cu alte cuvinte, să cumpere

distribuția de electricitate, să cumpere calea ferată, să cumpere

MOLDTELEKOM, companiile de apă. La asta ne referim, nu la

ajutor sau la orice altceva de genul acesta!

Reporter: În condițiile de acum din Moldova, și insist pe acest

lucru, România își mai poate întoarce fața către Moldova?

Petrișor Peiu: România nu mai poate ajuta astăzi Republica

Moldova, pentru că Republica Moldova nu are un acord cu FMI și

ne având un acord cu FMI, nimeni, nu neapărat România, nimeni

67

de pe acest glob nu-i va da niciun împrumut. În ceea ce privește

ajutor nerambursabil, atunci când îl dai, pui niște condiții, ori

condițiile pe care le-a pus România sunt aceleași cu cele puse de

Uniunea Europeană în general și care nu s-au îndeplinit. Deci pe

termen scurt nu există nicio perspectivă!

Reporter: Ar putea exista un plan similar și pentru Ucraina? E o

întrebare venită de la cititorii din Ucraina. Petrișor Peiu: Pentru Ucraina în general nu! Nu va exista un

consens politic pe tema asta și nici nu are România un obiectiv

foarte clar legat de Ucraina, aici la Moldova e un obiectiv

constând în reunirea la un moment dat și sunt niște pași de făcut,

inclusiv ajutoare, burse, iar acolo nu este un asemenea obiectiv și

atunci nu e atâta determinare la nivel politic.

Petrișor Peiu a mai declarat, în exclusivitate pentru

jurnalromanesc.ro, că următoarele două dezbateri de genul celei

de la Cluj, vor avea loc la sfârșitul lunii februarie la Craiova și în

martie, pe o problematică mai largă, tot la Cluj-Napoca.

Fundatia Universitara a

Marii Negre

Dan Dungaciu: România trebuie să-și asume un proiect

pentru R. Moldova

Interviu realizat cu profesorul universitar Dan Dungaciu,

președintele Fundației Universitare a Mării Negre și directorul

Institutului de Știinţe Politice și Relaţii Internaţionale al

Academiei Române „Ion I.C. Brătianu”.

http://fumn.eu/da

n-dungaciu-

romania-trebuie-

sa-si-asume-un-

proiect-pentru-r-

moldova/

68

După dezbaterea cu titlul „Fondul Moldova – Planul Marshall al

României pentru Republica Moldova” ce a avut loc joi, 14

ianuarie 2016, la Institutul de Cercetări Europene din Cluj-

Napoca, Dan Dungaciu a acordat un interviu telefonic pentru

jurnalromanesc.ro în care susține și argumentează necesitatea

implicării mult mai profunde a României în eleborarea unui

proiect viabil pentru salvarea Republicii Moldova. „Dacă Polonia în acest moment e foarte dispusă să discute relația ei cu Ucraina

sau să aducă Ucraina cât mai aproape de spațiul european, prin

acest concept de Intermarium, nu înțeleg de ce România nu ar

trebui, inclusiv folosindu-se de acest precedent polonez, să

discute un tip de inserție sau de aducere mai aproape a Republicii

Moldova, chiar prin alte căi decât cele uzuale, spre spațiul

euroatlantic! Eu cred că acest moment este, potrivit unor experți,

o fereastră de oportunitate cu care România nu se va mai întâlni

prea curând. În pofida a ceea ce se vede în aparență, momentul

este extrem de favorabil ca România să ia o atitudine față de

Republica Moldova și să se implice nițel mai eficient acolo”,

susține Dan Dungaciu.

Reporter: Cum a fost o asemenea dezbatere ieri, în contextul în

care la Chișinău era ceea ce era?

Dan Dungaciu: Am precizat, încă din debutul întâlnirii noastre cu

publicul de la Cluj, că facem această dezbatere despre Fondul

Moldova în contextul evoluției politice tumultuoase de la

69

Chișinău, având și conștiința faptului că aceste evoluții nu sunt

fundamentale, sau dacă vreți sunt fundamentale, dar nu sunt

importante. Altminteri spus, problema României în acest

moment nu e doar ce se petrece acum la Chișinău, spectacolul va

continua, pentru că este departe de a fi epuizat, și este ce se va

întâmpla după ce acest spectacol, într-o formă sau alta, se va fi

încheiat, pentru că problema României în relația cu Republica Moldova ține de un tip de proiect pe care România trebuie să și-l

asume, indiferent cine va conduce Moldova în funcția de premier.

Indiferent că vor fi sau nu alegeri anticipate, România trebuie să

își regleze un tip de atitudine față de Republica Moldova, care să

fie suficient de coerentă și de competentă, încât să nu depindă

nici de guvernările de la București, nici de guvernările de la

Chișinău, adică să avem o ofertă suficient de coerentă ca să fie

acceptată printr-un plan de la Snagov, de clasa politică de la

București (când spun Pactul de la Snagov, fac referire la cel din

anul 1995, prin care clasa politică unanim, la sugestia Academiei

Române și Președinției, a semnat un pact, la Snagov, prin care

toată clasa politică, indiferent că e la putere, indiferent că e în

opoziție, va merge pe proiectul euroatlantic). Deci, în Republica

Moldova, pe baza unui asemenea Plan de la Snagov, clasa politică

trebuie să își asume destinele Republicii Moldova, iar

instrumentul prin care poate acționa acolo este Fondul Moldova,

pe care l-am propus noi. Deci asta ar fi legătura între tumultul de

70

la Chișinău și ceea ce am prezentat noi la Cluj. E nevoie, dincolo

de evenimentele secvențiale, și să venim cu proiecte clare,

coerente, asumate, pentru Republica Moldova, iar noi credem că

în centrul unui asemenea proiect trebuie să fie Fondul Moldova,

propus de noi.

Reporter: Și, într-un anumit context european, în care aș include

și Germania, credeți că România ar mai putea să facă ceva, să mai inițieze un asemenea plan sau îl va abandona?

Dan Dungaciu: Uitați-vă ce face Polonia acum, prin așa numita

resurecție la nivelul președintelui Poloniei, a proiectului

Intermarium, acesta fiind un proiect interbelic care viza o

federație de state tampon între Germania și Rusia, care includă

din Polonia până la Marea Adriatică, inclusiv România urmând să

facă parte din acest plan, în conceptul inițial. Ei, acest concept,

fără să fie denunțat, a fost relansat de președintele Poloniei și

evident că un rol important îl are Ucraina în acest concept. Deci,

dacă Polonia în acest moment e foarte dispusă să discute relația

ei cu Ucraina sau să aducă Ucraina cât mai aproape de spațiul

european, prin acest concept de Intermarium, nu înțeleg de ce

România nu ar trebui, inclusiv folosindu-se de acest precedent

polonez, să discute un tip de inserție sau de aducere mai aproape

a Republicii Moldova, chiar prin alte căi decât cele uzuale, spre

spațiul euroatlantic! Eu cred că acest moment este, potrivit unor

experți, o fereastră de oportunitate cu care România nu se va mai

71

întâlni prea curând. În pofida a ceea ce se vede în aparență,

momentul este extrem de favorabil ca România să ia o atitudine

față de Republica Moldova și să se implice nițel mai eficient acolo.

Reporter: Spuneți-mi dacă există vreun semnal până acum, venit

din partea Guvernului României!

Dan Dungaciu: A existat o suită de dezbateri la Fundația

Universitară a Mării Negre, legată de conceptul acesta, la care au participat, începând de la experți în fonduri de investiții, până la

experți financiari care și-au dat cu părerea despre el. La nivel

guvernamental, încă nu a ajuns acest concept, dar vă pot spune că

am primit întrebări legate de ce ar însemna un asemenea

concept. Mai multe întrebări concrete am primit, însă, de la presa

din Occident, în special de la presa germană, care ne-a sunat, ne-a

întrebat și chiar un expert german care lucrează acum în

Republica Moldova ne-a propus parteneriate, colaborări

bilaterale legate de Republica Moldova, arătându-se extrem de

interesat de ceea ce ar putea însemna acest Fond Moldova.

Date post:	20-Jul-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	5 times
Download:	0 times

MONITORIZARE MEDIA Dezbaterea FONDUL MOLDOVA...

Documents